Dragi prieteni gradinari, Svetlana (a.k.

a Phlox) ne-a facut cadou inca un material interesant si extrem de bine documentat despre cultivarea tomatelor. Este un pic mai lung, dar sunt convins ca au ce invata din el chiar si gradinarii cu experienta. a sa fie mai interesant, ne-am decis sa-l impartim in mai multe parti, in felul urmator! 1. 2. 3. 4. 5. Insamantarea, regimul de caldura si umiditate Regimul de hrana Ingrijirea si formarea plantelor Bolile tomatelor Concluzii

!he, ce!mi mai pl"cea, #n $remurile c%nd &uchia era #nc" str"in" de mine, s" mi se citeasc" despre a$enturile lui Cippolino de 'ianni Rodari( )a r%ndul meu, mam" fiind, n!am pierdut ocazia s" le citesc copiilor mei. *u +tiu c%,i cunosc sau #+i mai aduc aminte de acest personaj n"strusnic +i de numeroasa lui famelie, precum +i, fireste, de &urtosul si nesuferitul -enior .omodoro, /omnul Ro+ie. 0ie, cel putin, aceste personaje #mi trezesc amintiri nostalgice +i duioase. 1i, risc s" m"rturisesc, cred ca din acel demult trecut moment, mi!a #ncol,it #n suflet dragul de gr"din"rit. 2otu+i, s" nu mai lungim $or&a +i s" trec la su&iect. Intr!o &una zi m!am hot"r%t eu s" cresc ro+ii #n gr"dina mea plin" de flori. /e ce n!a+ cre+te, pe lang" multitudinea de flori, +i ni+te frumoase +i gustoase tomate, mi!am zis. Bine, &ine, dar ce +tiu eu despre a+a ce$a3 *imic. -au aproape nimic din ce ar tre&ui ca s" ajung, totu+i, s" culeg roade zemoase, sa$uroase +i parfumate. 4*imic5 sau 46proape nimic 5 nu m" ajut" s" purced la trea&", a+a c" recurg la deja $echiul +i de ajutor o&icei 7 #ntre& 8 c" #ntre&area moarte n!are 8 #n dreapta +i!n st%nga, $erfic s" $"d eu 4cu ochii proprii5 , dac" cele spuse sunt #n concordan,a cu realitatea, notez. 6poi m" pun #n fa,a calculetei mele +i continuu documentarea. C"ut"m, citim, not"m, rezum"m, punct"m, su&liniem. 2eoria o aplic la m"runta mea gr"din" de legume. Constat ce a mers, ce e gre+it +i a&ia dup" aceea $in s" #mparta+esc cele #n$",ate, neuit%nd s" completez cui o&ser$a,iile proprii. .lec de la o regul" simpl"7 ca s" pot culti$a ce$a, ce!mi dore+te sufletul, tre&uie s" +tiu cu cine am de9a face. 6dic" e musai s" descop"r sla&iciunile, dar +i punctele tari ale $iitoarei locatare a gradinii mele, nu3. 2re&uie s" aflu ce!i place, ce o sup"r", cu cine se simte &ine +i cu cine se ceart". 1i cel mai important lucru7 cum s" fie s"n"toas", adic" #n ce fel de p"m%nt se simte #n largul ei, c%t" lumin", umezeal", c"ldur" +i hran" ii tre&uiesc, de cine s" o feresc. :aide,i s" #ncerc"m s!o lu"m sistematic. /e ce sistematic3 Iat" de ce.

*u de pu,ine ori m!am lo$it de urm"toarea atitudine7 "ce-mi tre# mie, bre s$ %tiu ce-i place, ce-i om& 'o pui s$m(n)a-n p$m(nt, %i %tie ea ce tre# s$ fac% mai departe. 'i mai pui b%legar %i o plivesc, copilesc, o mai stropesc c(nd am timp %i apoi ce-o vrea Dumne*eu, ce at(ta d$d$ceal$&+, ca mai apoi, tot pe aceea+i, s"!i aud7 - "uu, bre ce ginion am avut cu ro%iile+ a dat peste ele o mana d#aia reaua,, sau , "a fost la gandaci anu# $sta, bre., sau "aoleo, trecu coana /rusica p#acolea %i-mi deoche ro%iili, bre, naroada+ D-aia nu mi s-a f$cut nimica,. ."i cum s" reu+e+ti, dac" nu +tii nimic, +i nici m"car nu $rei s" afli, despre &iata plant"3( Cum s" te r"spl"teasc" cu roade, dac" tu, precum fiul #nfumurat al Imparatului Ro+, treci pe lang" ea +i nu!i $ezi &ete+ugurile3 /e unde s" te r"spl"teasc"3 1i cum 4$or&a lung" 8 s"r"cia omului5, e timpul s" trecem la trea&a. Cu ce #ncepem3 Cu7

Insamantarea
Inteleg c" tre&uie s" #ncep #ns"m%n,area cu 55 8 ;5 de zile <= 5!> zile perioada de germinare?, #nainte de a fi scoas" planta la locul definiti$. .entru a a$ea r"saduri s"n"toase +i $oioase, semin,ele le $om trata +i apoi, c"li <lucru pe care l!am descris detaliat intr!un material separat?. 6sta ar fi regula de 0nceput. 6poi, mai re,in c" p"m%ntul folosit pentru r"saduri este &ines s" fi din cel #n care $a locui +i dez$olta planta p%n" la ad%nci &"tr%ne,i +i anume cel luat din locul plant"rii definiti$e <fie ea &razd" sau solar@sera?. 6sta ar fi a doua regula. 6cum urmeaza regulile regimurilor de lumina, caldura, umiditate.

Regimul de lumina
A"r" lumin" nu eBist" fotosintez". A"r" fotosintez" nu eBist" planta. -curt +i la o&iect. /e felul ei, ro+ia este o 4sudist"4, mare iu&itoare de lumin". )a um&r" $a cre+te o lungan" $erde +i z"lud", $a face, sau nu, ni+te &o&i,e de fructe, doar dac" $a a$ea chef, +i cum Cheful este un domn capricios, precis la um&r" i se $a ur% +i $a pleca. 6+a c" $om re,ine7 cu c%t are mai mult" lumin" peste zi, cu at%t $om fi mai ferici,i c%nd $om culege roadele.

Regimul de caldura
merg%nd pe firul logicii simple, dac" ro+iei ii place at%t de mult lumina, desigur $a fi o plant" fericit" a$%nd caldura asigurat". /ar aici ne lo$im de ni+te mici condi,ii7 inter$alul de temperatur" #n care cre+te +i se dez$olt" tomata este intre 11 +i 3C de grade cu plus. 2emperatura ideal" pentru dez$olatarea ei este de 22 8 2> grade. /e ce3 -u& 1C grade planta inceteaz" dez$oltarea, de$ine sensi&il" +i deci u+or atacat" de &oli si d"unatori. .este 2D de grade, din nou, #+i #nceteaz" cre+tereaE polenizarea nu mai are loc, deoarece polenul de$ine steril. 1i acum apare una dintre regulile de aur in cre+terea tomatelor <+i nu numai?7 niciodata nu plantam intr-un substrat rece. .%na ce temperatura solului nu a ajuns la = D!1C grade nu purcedem la plantare. Cum $om +ti dac" este temperatura dorita3

1. Aolosim un termometru de eBterior, <ca cele pe care mul,i dintre noi le ag"t"m pe eBteriorul ferestrelor? pe care!l #nfigem #n p"m%nt cam la 1C cm ad%ncime, l"s%ndu!l aproBimati$ 1C minute. /ac" $aloarea este su& F gradatii, st"m #n &anca noastr" +i a+tept"m zile mai calde sau recurgem la &razdele #ncalzite. 2. In popor eBist" o metod" necon$entional" de a $erifica dac" s!a #nc"lzit suficient p"m%ntul7 dac", st%nd cu talpile goale pe pamant sim,im c" ne #nghea," picioarele, #nseamn" c" mai a$em de a+teptatE dac" senzatia pe care o resimtim este, #nsa, de 4catifea r"coroas"5 #nseamn" c" p"m%ntul este suficient de #nc"lzit +i este clar c" putem, f"r" team", trece la plantarea la locul definiti$ a plantelor noastre /ar ce s" facem, dac" , #ntre timp, r"sadurile noastre au luat!o razna, au crescut deja peste m"sur" +i nu se mai opresc, iar noi tre&uie musai s" le plant"m ca s" nu le pierdem3 6tunci recuregem la brazdele incalzite . Cum proced"m3 -implu7 1. scoatem stratul fertil de deasupra $iitoarei &razde. 2. in &razda ad%ncit" , cam la 2C!25 cm, punem &"legar macerat, resturi $egetale menajere, iar&a cosit" sau &uruieni, din cele care deja au r"s"rit, cenu+". 3. acoperim cu p"m%ntul dislocat, fertil, 4. acoperim cu o folie inchisa la culoare. -oarele de peste zi isi $a face trea&a lui de incalzire deasupra, iar 4&ogatia5 de dedesupt, prin descompunere, $a produce, la randul ei, caldura <&inecunoscutul &iogaz?. 'ata. 6sta e tot.

Regimul de umiditate
Inca o regula de luat in consideratie7 Rosiei ii place cu capul in caldura soarelui si cu picioarele la racoarea umezelii. Iata de ce su&stratul il $om pastra continuu umed, dar *G ud. 6pa nu are $oie sa fie in eBces, oricat de setoasa este preferata noastra. In faza de rasad, ne$oie ei de apa este medie. 6poi, la mutarea ei la locul definiti$, pentru ca deja necesarul de umiditate creste, $om a$ea grija s!o plantam in 4mocirla5, adica in lacasul in care $a sta, turnam atata apa, incat, practic, se formeaza o mica &altoaca. /e ce3 .entru ca asa asiguram pe termen lund necesarul de apa, deoarece, dupa transplantare, este &ine sa nu deranjam planta pret de 5!> zile nici cu hrana si nici cu apa. 6poi, udarea se $a face la un inter$al de D!12 zile, dar din a&undenta. /e ce3 .rea multa umiditate duce la doua situatii neplacute si nedorite7 fa$orizeaza aparitia &olilor micotice <ciupercilor, mai ales a fitoftorei? si la o dez$oltare peste masura a masei $erzi in detrimentul mugurilor florali, adica a legarii rodului. Ca totusi sa pre$enim uscarea su&stratului si formarea crustei, care nu $a permite o aerare normala a radacinilor, $om recurege la $echiul si de nadejde prieten 8 stratul de mulci. Cu ocazia asta $om renunta si la cor$oada prasitului, pentru ca hapsanei &uruieni ii $a fi greu sa treaca de &ariera 4paturicii5 hranitoare. 6fanatul3 Gdatul3*ici o pro&lema( -e $a ocupa, de asmenea, acelasi strat de mulci. Iata cum, toate aceste operatii, care cer efort si timp, $or fi reduse la minimum. *u ma intre&ati ce $eti face cu timpul ramas. u stiu ca!l $oi folosi sa lene$esc. /oar un pic, pentru ca in gradina sunt destule de facut. .entru cei ce detin solar@sera, le aduc aminte sa nu uite sa aeriseasca negresit, deoarece, lucru stiut, o &una $entilatie nu $a permite nici formarea unei umiditati in eBces <maBimumul este de >CH, dupa aceasta $aloare polenul de$ine lipicios, si, deci, polenizarea este compromisa?, respecti$ se impiedica formarea condensului pe peretii spatiului inchis, iar &olile micotice nu ne $or mai face pro&leme.

Gn fapt important de retinut cand este $or&a de udat plantele. Gdarea se face folosind dor apa calduta, niciodata rece. -e uda, de regula, seara sau dimineata foarte de$reme. 2otusi, seara ar fi cel mai &ine, ca peste noapte, apa sa ai&a suficient timp sa ajunga pana la ultimul firicel al radacinii. In plus, udand seara, scapam de neplacerea formarii crustei de la suprafata in urma e$aporarii rapide a apei su& actiunea soarelui de peste zi. *eformandu!se crusta, aerul $a ajunge la planta cu usurinta, si, deci, planta $a 4rasufla usurata5. Gdarea se $a face direct la radacina sau pe &razde, printre randuri, lasand apa sa curga in su$oi su&tire, fara presiune, pana la saturatea su&stratului. 6mintesc, inca o data, apa nu are voia sa balteasca( Arunzisul tre&uie ferit de udare pentru a nu pro$oca la lupta nedreapta sporii ciupercilor perfide si atacatoare. Cu toate acestea, eBista si eBceptii, cand este chiar indicata udarea rosiilor din cap pana!n picioare7 pe canicula, atunci cand temperaturile depasesc pragul &unului simt de 3C de grade zile de!a randul. 6stfel, $om ajuta plantele sa se racoreasca, facandu!le cate un dus &ine! $enit din $arfuri pana la radacini. Aireste, $om a$ea grija ca apa sa nu fie rece ci calie. Ior&ind de grija, tre&uie a$ut in $edere sa nu permitem uscarea eBcesi$a a su&stratului, mai ales dupa ce fructele s!au marit. /e ce3 /eoarece, daca ne apucam sa udam dupa o lunga perioada de lipsa a apei riscam craparea fructelor. Ca acest lucru sa fie e$itat $om recurge, din nou, la prietenul nostru stratul de mulci, care nu $a permite e$aporarea masi$a a apei din su&strat si, astfel, nu ajungem in situatia uscarii lui eBcesi$e. J cantitate insuficienta de apa poate duce7 la 4a$ortarea5 florilor sau a fructelor de a&ia legate, formarea unor fructe mici si diforme, la rasucirea frunzelor si, intr!un apoteotic final, la im&olna$irea plantei in intregime. Graficul de udare a tomatelor: 1. in perioada de rasad se uda rar si &ine7 o data la 5!> zileE 2. dupa transplantarea la locul definiti$, cam o saptamana, lasam plantele in pace <n!ati uitat ca le!am plantat 4in mocirla5?, dupa care, regimul de udare $a fi cam acelasi ca la rasaduri7 o data la 5!> zile, din &elsug, cam K de galeata de planta si, fireste, cu mulcirea ulterioara a planteiE 3. in perioada de legare rod <inmugurire, inflorire, fructificare?, udarea se rareste la 7 o data la D!12 zileE 4. in perioada de coacere a fructelor, udarea $a fi si mai rara7 cam la 2 saptamani!2C de zile. /upa unii specialisti, udarea ar tre&ui incetata o data cu datul in parg al fructelor. /esigur, ma $eti intre&a7 ce se $a intampla cu rosiile, daca este foarte cald si noi intarziem sa le udam. /aca ati citit cu atentie, desigur, $eti sti ca tre&uie mulcit . Repet7 stratul de mulci joaca triplu rol7 mentine umezeala in limite normale, impiedica supraincalzirea su&stratului, prin descompunerea sa lenta hraneste planta. Gnul dintre cele mai potri$ite tipuri de mulci ar fi acele de conifere. /aca folosim iar&a, asa cum am procedat si eu din lipsa de cetina, $om a$ea grija s!o lasam sa se 4paleasca 5 <$estejeasca? un pic inainte de a o presara pe langa tomata. 6sta, deoarece, domnul acarian rosu, mare pisicher si amator de iar&a cruda, se $a instala comod pe frunzele gustoase ale rosiei noastre, infruptadu!se cu mare placere din se$a lor. /ar daca iar&a $a fi $esteda, ea nu $a mai fi pe placul dumnealui, care!si $a cauta iar&a cruda in alte parti si ne $a lasa plantele in pace. In episodul urmator $a $oi prezenta regimul de hrana a tomatelor.

Cnd hranim, cu ce, cum?

6m mai spus!o +i nu $oi conteni s" repet7 ca s" faci un lucru cu noim", tre&uie s" pricepi de ce se procedeaz" #ntr!un fel +i nu altminteri. Ln cazul hr"nirii tre&uie +tiut c", #n general, plantele au ne$oie de 4treimea de aur57 azot 8 fosfor 8 potasiu. .e l%ng" aceste elemente, mai sunt, fire+te si celelalte, la fel de importante7 magneziu, calciu, fier, &or, cupru, zinc, mangan. /e ce3 .entru o dez$oltare armonioas" a plantelor +i pentru &ucuria de a ne #nfrupta din roadele lor. )ipsa sau eBcesul unora dintre elemente duce la un dezechili&ru, care se r"sfr%nge nedorit asupra recoltei ulterioare. J s" $i se par", ini,ial, complicat, +tiu, iari pe &uze $" $a sta #ntre&area7 la ce!mi tre&uie mie s" +tiu chimie d!asta3 6+a am g%ndit +i eu prima dat". 6poi, am realizat c" este , totu+i, important s" +tiu, ca s" pot ie+i din diferite situa,ii total nepl"cute +i, astfel, totul a de$enit foarte simplu de #n,eles. -" $" eBplic, #ntr!un mod mai pu,in stiin,ific, ce este cu aceste elemente7 Azotul 8 este elementul vieii7 0n lipsa lui planta nu mai cre+te. Cand este deficitar, o&ser$"m c" frunzele r"m%n mici, de un $erde!g"l&ui, iar ner$urile cap"t" o nuan," $iolacee, cele superioare se afl" #n de DCME florile sunt mici, cresc greu +i, de cele mai multe ori 8 a$orteaz"E la fel +i rodul. Aructele sunt mici, pu,ine +i f"r" gust. /ac" este #n eBces, planta se 4#ngra+a5, de$ine o&ez", produc%nd mult" $erdea,", iar rod 8 mic +i anemic sau deloc. /e$in sensi&ile la infec,ii. /e aceea, dac" ne &ate g%ndul s" punem &"legar proasp"t sau 4compot5 de &"legar, mai &ine o facem mai t%rziu, eu a+ spune 8 deloc. .entru a suplini azotul, facem &ine +i ne fa&ric"m niscai$a purin <macerat? din urzici, c"! s pe l%ng" toate gardurile. Fosforul 8 Elementul rodului i energiei. 2ot el se ocup" +i de r"d"cini ca s" creasc" puternice, ca la r%ndul lor, s" ajute planta s" fie $iguroas" +i imun" la &oli +i d"un"tori +i este necesar mai ales plantelor tinere. Cu toate ca ro+ia folose+te pu,in fosfor, ea reac,ioneaz" foarte &ine la acest element. Aosforul o ajut" s" lege rod s"n"tos, fructele s" se coac" mai repede +i s" fie s"n"toase +i rezistente la atacul &olilor sau al d"un"torilor, la diferen,ele de temperatur". .ractic, #i confer" imunitate. Ln lipsa lui, planta r"m%ne pitic", tulpinile sunt fira$e, cap"t" o culoare #ntunecat", de un $erde!al&"strui, iar frunzele inferioare au nuan,e zmeurii, $iolaceu!purpurii #n partea de jos. Arunzele se r"sucesc spre interior. Alorile se dez$olt" greu. Aructele leag" prost, coacerea este mult #nt%rziat", de multe ori nemaiapuc%nd s" se coac". 1i de ast" dat" din impas ne $a scoate &una $ecinic" 8 doamna urzic", #n c"m"rile c"reia se gase+te acest 4aliment5. .entru c" una dintre cauzele deficitului de fosfor este temperatura su& 12 grade, c%nd nu mai poate a$ea loc a&sor&tia acestui element de c"tre plant", $om folosi ca remediu ridicarea temperaturii solului prin udarea cu ap" cald". Ln eBces, fosforul este d"un"tor solului pentru c" #mpiedic" asimilarea altor elemente hr"nitoare. Potasiul 8 Elementul sntii. 1i el se ocup" de imunitatea plantei. ste preferatul tomatelor. Gn fel de delicates". Ln principiu, niciodat" nu e #n eBces. ste &ine!$enit #n orice situa,ie. 6jut" planta s" fie rezistent" la &oli, la temperaturi joase +i diferen,e mari de temperaturi +i nu #n ultimul r%nd, #m&un"t",e+te calitatea fructelor. In cantitate insuficient", se reduce suprafa,a de fotosintez", ceea ce duce la sc"derea considera&il" a recoltei. Arunzele tinere se #ncre,esc, iar cele &"tr%ne de$in 4arse5 pe margini, se usuc" +i cad, iar altele #ncep s" se 4zdren,uiasc"5.

Aructele se coc neuniform, n!au gust +i arom". Gnele #ncep s" putrezeasc", mijlocul se al&e+te +i , cu timpul, se lemnific" radial. Coaja de &anan" are un #nsemnat con,inut de potasiu. -tr%ngem cojile, le marun,im +i le punem #n l"ca+ul #n care plant"m firul de ro+ie, sau, din $reme #n $reme, #ngrop"m pe l%ng" planta matur", s"p%nd #n jurul ei un mic +an,, &un"tate de comoara potasic". *u uitam, fire+te, cenu+a. Ce mai 4aliment5 plin de s"n"tate pentru ro+ia noastr"( 6poi, mai este magneziul, elementul care confer" plantei culoarea $erde +i, care ajut" r"d"cinile s" fac" pro$izii de car&ohidra,i +i aminoacizi pentru plant". Ln lipsa acestui element apare cloroza, adic" frunzele #ncep s" se #ng"l&eneasc" #n jurul ner$urilor, ca mai apoi s" #ncepe s" se usuce. 6cest lucru se poate #nt%mpla mai ales #n perioada de coacere a fructelor, c%nd cre+te ne$oia de magneziu. 2ot cenu+a +i coaja de &anan" ne $or sc"pa +i din aceast" #ncurc"tur". *u pierdem din $edere nici calciul, ajutor al fosforului #n munca sa de imunizare a plantei prin dez$oltarea armonioas" a r"dacinilor. )ipsa sau concentra,ia mic" de calciu duce la sc"derea recoltei, la #m&oln"$irea fructelor 8 putregaiul $%rfului fructului. Arunzele tinere de$in clorotice <gal&ejite?, cele &atr%ne de$in de un $erde #nchis, nefiresc. Gn rol nu mai pu,in important #n dez$oltarea plantei il joac" +i borul. ste foarte util, mai ales #n dez$oltarea, coacerea +i sa$oarea fructelor. Ln lipsa lui frunzele de$in $ulnera&ile, punctul lor de cre+tere se #nnegre+te, #ncep s" se r"suceasc" spre interior. Alorile, de regul", pic" <a$orteaz"?. Aructele #ncep s" se p"teze <#ncepe deteriorarea ,esutului?. .entru c", #n p"m%nt, &orul este #n cantitate insuficient", $om a$ea grij" s" ne apro$izion"m de la farmacii, +i, #ncep%nd cu perioada de formare a mugurilor florali, s"pt"m%nal $om pul$eriza pe circhina+i +i pe frunze, solu,ie 1H de acid &oric, adic" 1C grame la 1C litri de ap". *u eBager"m cu &orul, pentru c", #n cantitate mare de$ine toBic +i, #n loc s" ne ajute, mai rau $a face. 1i totu+i nu le!am trecut pe toate, nu pentru c" ar fi mai pu,in importanteE tomata sufer" +i #n lipsa sau eBcesul de7 sulf mangan fier cupru molibden clor zinc la fel ca +i #n cazul celorlalte elemente. /ar, dac" a$em grij" s" hr"nim cum tre&uie cultura noastr", nu a$em de ce s" ne facem temeri inutile. Ln partea !cu ce "rnim# $oi re$eni cu am"nunte interesante.

Cnd hrnim
Ln primul r%nd, un lucru foarte important de +tiut +i de &"gat la cap, este acela c" niciodat nu hr"nim plantele pe timp rece <F 81C grade? sau dac" temperatura trece de =2F de grade. /e ce3 /eoarece c%nd este prea rece, cre+terea este #ncetinit", iar hrana ajunge greu, prea lent, la plant", mai ales fosforul, atat de tre&uincios. /ac" este prea cald, +i la #ndem%n" a$em doar #ngr"+"m%nt chimic <iat" de ce fug de el ca de cium"(?, risc"m ca hrana s" de$in" otra$", pentru c" reac,ia elementelor chimice la c"ldur" mare este una toBic". Bun. *e!am facut o idee ce nu tre&uie f"cut. 6cum s" trecem #n re$ist" un , s" zicem, grafic de hr"nire, foarte util, cel pu,in pentru mine. Prima "rnire 8 la 2C de zile <3 s"pt"m%ni? dup" plantarea r"sadului la locul definiti$. -e administreaz" 1 litru de solu,ie hr"nitoare@plant".

A doua "rnire 8 la F !1C zile de la prima, sau dup" ce s!a format cel de!al doilea ciorchina+ floral. 1 litru de solu,ie hr"nitoare @ plant". A treia "rnire 8 la 1C zile de la a doua sau c%nd s!a format cel de!al treilea ciorchina+ floral. /e ast" dat" 5 litri solu,ie hr"nitoare @ 1m2. -i7 A patra "rnire 8 la 12 8 14 zile de la a treia. Cate 1C litri <o g"leat"? de solu,ie hr"nitoare @ 1 m2. Repet7 nu hr"nim dup" ce am7 copilit, c%rnit, rupt frunze, cu alte cu$inte, dup" ce am stresat destul planta. /up" ce, un pic mai #nainte, am amintit #n c%te$a cu$inte pu,inul de care a$em ne$oie, s" ne facem o idee #n ceea ce pri$e+te hrana, s" trecem la urm"toarea #ntre&are7

Cu ce hrnim
Aiecare dintre noi $a recurge la acea modalitate de hran", pe care o $a considera potri$it" +i mai simplu de achizi,ionat7 #ngr"+"m%nt chimic sintetizat 8 pe care eu nu sf"tuiesc s" 8l folosim 8 sau, #n cel mai fericit caz, dac" $or&im de sintetizate, #ngr"+"minte 4neN generation5 8 &io su& form" de granule sau lichide. 6ceasta ar fi o $ariant" 4lene+"5. 6ltminteri, recurgem la, a+a numita, organic$, preferata mea, +i anume7 g"in, de p"s"ri, &"legar <gunoi de grajd macerat? de cal, $ac", capre, oi, iepuri, 4compoturi5, adic" macerate, din &uruieni, plante medicinale +i aromat! condimentare, drojdie de &ere, cenu+", f"in" de oase, compost, mrani,". u, din pu,ina mea eBperien,", dar &azat" <+i $erificat"? pe a celor cu state mai $echi #n meserie, folosesc materia prim" din zona imediat", adic", ce!mi ofer" peticu,ul meu de p"m%nt sau ce mai 4#mprumut5 de pe r"zoarele $ecinilor ama&ili +i darnici7 &uruieni, plante condimentar 8 aromatice +i medicinale, la care adaug nelipsita cenu+". 0ai folosesc7 drojdie de &ere, p%ine $eche, uscat", compost, apa #n care au fiert $egetalele, cartofii #n coaj", apa #n care am sp"lat cerealele7 orezul, meiul, hri+ca, arpaca+ul, apa <nes"rat"? de la fiertul pastelor, etc. *u este a+a c" sunt suficiente3 .omeneam de cenu+". ste de departe cel mai compleB ingr"+"m%nt organic. -ingurul element important care!i lipse+te este azotul. Ln rest, le are pe toate #n concentra,iile tre&uincioase. ste preferata mea +i #n calitate de #ngr"+"m%nt, dar +i #n calitate de O&odP 8 guard5 #mpotri$a &olilor +i d"un"torilor. 2otu+i e &ine de re,inut un lucru foarte important7 cenu+a nu se folose+te niciodat $n combinaie cu #ngr"+"minte minerale azotoase, superfosfat +i nici m"car cu &"legar sau g"ina,, deoarece se $or neutraliza reciproc +i nu mai a$em niciun spor. 1ti,i de ce3 .entru c" jum"tate din cantitatea de azot, #n urma reac,iilor chimice, se $a transforma #n amoniac. 0ai simplist eBprim%ndu!ne7 d"m de nitra,i +i nu ne dorim a+a ce$a. Cu certitudine. /ar nu dispera,i. Bist" o solu,ie minunat" la acest neajuns( Cenu+a. Com&in%nd!o cu compost, tur&" sau mrani," eficien,a ei se $a du&la. -" $" spun cum procedez eu. .un cenu+" #n l"ca+ul de plantare, cam o m%n" 8 dou", nu mai multE nu are rost deoarece, tot acum adaug o m%n" &un" de foi de ceap", usturoi, coji de ou pisate , coji de &anane, &ine marun,ite, o m%n" &un" de urzici +i coada calului tocate +i un pospai, adic" doar o lingur", de ace de conifere. 6+a le asigur un start groza$ #n $iitoarea competi,ie. i, uite cum s!a dez$"luit una dintre re,etele culinare pentru gradinareal"( Cenu+" folosesc +i #n lupta cu d"un"torii. .udrez la suprafa,a solului s" #ndep"rtez melcii +i limac+ii, pudrez plantele dup" stropirea #mpotri$a &olilor .

46pa5 de cenu+" o folosesc +i pentru hr"nire, stropind pe frunze sau ud%nd la r"d"cin", fie #mpotri$a &olilor sau a d"un"torilor. Cum o preg"tim3 /eschid capitolul de re,ete culinare pentru plantele noastre, +i nu numai. Reeta 1 Apa de cenu I 8 5CC gr de cenu+" op"rimcu 5 l ap" fiart", sau fier&em 15 minuteE l"s"m s" se limpezeasc" <decanteze?, scurgem apa limpezit" +i ad"ug"m #nc" 5 l de ap" 4stat"5, adic", ap" de ploaie, sau nu, stat" #n soare p"n" se #nc"lze+te. II 8 lu"m o g"leat" de 1Cl, punem cenu+" cam pe sfert +i ad"ug"m apoi, peste ea, ap", aproape de plin. )"s"m acoperit, afar", cam 1 s"pt"m%n" 8 1C zile. -curgem apa limpede, ad"ug"m ap" p"n" la 1C l +i folosim. .este cenu+a r"mas" mai putem pune ap" +i folosi #nc" de $reo dou" ori, numai c", #n felul acestea, fire+te, concentra,ia $a fi mai sla&" Reeta 2 8 o alt" preferat" a mea 8 urzica. Ln stare proasp"t", pun o m%n" &un" de urzici tocate #n l"ca+ul #n care plantez ro+ia. Ln rest, folosesc cu mare succes purinul, maceratul, adic", de urzici. Gmplu pe jum"tate o g"leat" de 1C l cu urzici crude, f"r" flori +i f"r" r"d"cini, acop"r cu ap" caldu,", acop"r +i las cam o s"pt"m%n" 8 1C zile la 4dospit5, #n soare. .urinul este gata #n momentul #n care apare acel miros specific de Q.ur%t. -trecur"m, ,in%ndu!ne de nas, +i folosim 1 l de purin la 1C de ap". u mai adaug +i cenu+", cam un pahar. J prieten" m!a #n$",at s" fac mai simplu purinul, adic"7 croiesc un s"cotei, suficient de mare, dintr!un material destul de dens, adic" s" nu fie, totu+i, tifon, +i, care s" #ncap" #n recipientul #n care $oi fa&rica delicatesa. Lnghesuim #n s"cotei urzicile, +i, de ast" dat" nu ne mai este team" s" le punem cu flori sau semin,e, pentru c", datorit" materialului sacoteiului, toat" masa $a r"mane #nchis" #n acesta, iar maceratul $a fi curat +i numai &un de #ntre&uin,at. Ln felul acesta nu mai este ne$oie sa strecur"m. 1i, crede,i!m", se economise+te destul timp. 2imp, pe care!l folosesc s" rup urzici, s" le las s" se p"leasc", pentru ca mai apoi s" le pun ca strat de mulcire de jur!#mrejurul plantelor +i nu numai. Reeta 3 8 soluie de acid boric ! 1C gr la 1C l ap" c"ldu,". -tropim plantele pe frunze +i mai ales pe flori, #ncep%nd cu faza de #m&o&ocire. -e #nt"re+te sistemul imunitar , astfel se #mpiedic" 4a$ortarea5 lor, c"derea mugurilor florali, a rodului. -tropim 1!2 ori pe s"pt"m%n". ste +i un aport considera&il de &or pentru plant". Reeta 4 8 dro%dia de bere 8 un eBcelent stimulator de cre+tere. Lntr!un &orcan de 3 l dizol$"m K pahar de zah"r sau dulcea,"@gem mai $echi, ad"ug"m 1CC gr drojdie de &ere, acoperim +i l"s"m la 4dospit5 1 s"pt"m%n". Ln acest r"stimp miBtura noastr" se $a transforma #ntr!un eBcelent ferment7 1 pahar de 4&rag"5 la 1C l de ap" 4stat"5. 4Braga5 $a fi pe placul nu numai a tomatelor, dar +i pe placul $inetelor, cartofilor, ardeilor. )e $om oferi cate K l fiec"rei plante, fie direct la r"d"cin", fie pe frunze Reeta 5 8 foi de ceap si&sau usturoi. Lntr!o g"leat" punem doua m%ini &une <cam 2CC gr? de foi de ceap" <+i @sau de usturoi?. Jp"rim cu ap" clocotit", acoperim. /up" ce s!a racit 8 strecur"m. 2urn"m #n recipiente separate +i p"str"m la loc #ntunecat +i r"coros. Aolosim 2l de solu,ie la 1Cl ap" 4stat"5. Ca +i #n alte cazuri, este at%t o gustare s",ioas" c%t +i un leac &un. Reeta ; 8 'erul laptele degresat sau laptele batut (efirul pot fi folosite #n calitate de #ngr"+"m%nt +i de remediu anti!&oli micotice7 1l de lichid, oricare dintre cele enumerate, la Dl de ap", la care mai ad"ug"m c%te 2!3 pic"turi de tinctur" de iod la fiecare litru de lichid <cam 25 8 35 pic"turi la g"leata de 1C l?. -e stropeste planta #n intregime. /in cap pana!n picioare cam o dat" la >!1C zile Reeta > 8 -olu,ia de bicarbonat de sodiu, 1! 2 linguri,e la litrul de ap" caldu," <cam 1C grame?. .lantele se stropesc pe frunze, dup" care se $or pudra cu cenu+".

Reeta F 8 co%ile de banan, &ogate #n potasiu +i magneziu, se m"run,esc &ine +i se #ncoporeaz" la r"d"cin". J dat" la plantare, apoi la fiecare mu+uroire Reeta D 8 I" dest"inui +i o re,et" a unui $ngrm)nt !universal#. Intr!o g"leat" de 1C l punem 2 Rg de cenu+", adaug"m ap" fiart", amestec"m, l"s"m la limpezitE strecur"m dup" r"cire, ad"ug"m p%n" la 1C l ap" = 4C pic"turi tinctur" de iod = 1C gr acid &oric. 6poi, lu"m 1l de solu,ie +i o dilu"m #n 1C l ap" 4stat"5E apoi ud"m la r"d"cin". 1 l de papa!&un pentru fiecare plant". .rima hr"nire la plantarea la locul definiti$, a doua 8 #n perioada de copilire, a treia 8 #n timpul #nmuguririi <c%nd se formeaz" florile?. .lantele cresc c"lite +i #nfrunt" cu $itejie chiar +i temuta fitoftor". Reeta 1C 8 -e pare c" ro+iilor le place s" creasc" pe propriile resturi. 6+a c", dup" recoltare, alegem cele mai s"n"toase +i curate plante, le usc"m, le m"run,im +i le #ncorpor"m pe locul ales pentru plantarea din anul $iitor. Reeta 11 8 o hran" eBcelent" +i, deopotri$", sta$il" #n fa,a &olilor este +i aceast amestec de ierburi. *rzici <pentru azot? = ttneas <pentru potasiu? = ventricea sau tanacetum <antimicotic? = pelin = coada calului <pentru siliciu? = verdeaa de la morcovi <pentru seleniu? se pun #ntr!o g"leat" cam pe K , ad"ug"m ap", acoperim +i l"s"m pre, de ;!1C zile la 4fezandat5, la c"ldur". 6poi strecur"m, dilu"m cam 175 +i folosim 1 litru@ plant". Reeta 12 8 adun"m resturile de la ceaiurile &"ute peste toamn"!iarn" < frunzele op"rite de la ceaiul negru, $erde sau al&? +i le utiliz"m #n calitate de #ngr"+"m%nt azotos, #ncorporat 8 5CC gr la m2 a regul$ general$7 c%nd prepar"m amestecuri de ier&uri, folosim doar &uruienile, plantele <fie ele medicinale sau condimentar!aromatice?, care cresc pe tarlaua noastr" sau #n imediata ei $ecin"tate, pentru c" ele sunt &urdu+ite cu elementele hr"nitoare din acea zon". Ln mare, cam acestea ar fi 4re,etele culinare5 propuse, multe dintre ele deja folosite cu succes de mine. episodul urmator $om $or&i despre ingrijirea si formarea plantelor.

Prasire/afanare/mulcire.
0ulcirea, practic, ne $a scuti de celelalte doua operatii. *umai ca, pentru a mulci, daca inca nu am facut!o, mai intai $om trece la prasitul plantelor pentru a scapa de &uruieni, $om afana &ine pentru aductia de aer la radacini, udam din plin si, a&ia dupa aceea presaram stratul de mulci.

0usuroirea
8 un alt moment foarte important in cresterea si dez$olatrea plantei. .e larg, aceasta operatie am descris!o intr!un material separat. 6sa ca, acum $oi face un rezumat7 se trece la musuroire in momentul in care, singura planta ne $a sopti. Cum3 Aie pe tulpina ei $or aparea mici 4&u&uruzeli5 , proeminente din care $or porni $iitoarele noi radaciniE fie tulpina, la &aza, $a capata o culoare mult mai inchisa, cu nuante de $iolaceu! al&astrui.

6cestea ar fi cele doua momente care ne $or indica momentul prielnic de musuroire. /aca trecem la musuroire prea de$reme riscam sa ina&usim planta, sau, in cel mai fericit caz, sa!i intarziem serios dez$oltarea. /ar daca intarziem, riscam ca ea sa!si gaseasca singura loc de 4parcare5, adica de prindere, direct pe pamant, pentru ca este o planta taratoare si nu 4cataratoare5. 6sa deci, prima musuroire ar tre&ui sa ai&a loc , sa zicem, cam la 2 !3 saptamani de la transplantarea la locul definiti$, urmatoarea dupa $reo alte 1C 8 15 zile. 0usuroim intotdeauna cu pamant umed.

)egarea
8 o alta operatie importanta, deoarece, dupa cum remarcam, si deja stiti, rosia este o 4pamanteana5, in mediul ei natural, la tropice, ea creste pe pamant, nu se catara. /e aceea a$em grija, ca din timp in timp, cand momentul o cere, $om lega plantele de araci sau de spalieri. Jperatia de legare $a incepe, practic la cate$a zile dupa ce le!am plantat la locul definiti$. /aca rasadul este inalt, trecem imediat si la prinderea sa. Bridele tre&uie sa fie dintr!un material moale, care sa nu raneasca planta si sa permita cresterea li&era. /e preferat este legarea 4in opt culcat5 S, <pentru ca lasa planta li&era in dez$oltare ei ulterioara? la diferite inter$aluri, su& ciorchini, pentru o mai &una sustinere a lor. )egarea se face cu precadere la rosiile inalte <nedeterminate sau indeterminate?, care, de regula, se formeaza pe o singura tulpina, dar si la cele medii <determinate?. Aireste ca rosiile, care cresc su& forma de tufa, si au o inaltime mica, nu necestita legarea. )a acestea $om fi atenti sa nu atinga solul. -i de asta data din impas ne $a scoate stratul de mulcire.

.olenizarea+
Gn moment deloc de neglijat, chiar +i la cele crescute 4afar"5, nu numai la cele din 4ad"posturi5 este polenizarea manual" a plantelor prin simpla scuturare a ciorchina+ilor, #n zilele #nsorite, pe la orele amiezii, c%nd aerul este &ine uscat de c"ldura soarelui <22 8 24MC?. Aire+te c" nu e o&ligatoriu pentru cele din c%mp, dar este necesar pentru cele aflate #n spa,ii #nchise <#n lipsa &ondarilor?, chiar dac" tomata este o cultur" autopolenizatoare. C%t de des3 /ac" se poate, zilnic, sau, m"car de 2 ori pe s"pt"m%n", at%ta timp c%t sunt #n floare. Ior&ind de flori at%t pentru pre#nt%mpinarea 4a$ort"rii5, adic" a c"derii lor, c%t +i in $ederea #m&un"ta,irii leg"rii rodului, este &ine s" pul$eriz"m, o dat" pe s"pt"m%n" <chiar +i la dou" s"pt"m%ni? pe flori, +i mai t%rziu +i pe fructe, cu soluie de acid boric <1 lingurit" 8 sau 1C grame ! la 1Cl de ap" c"ldu,"?, soluie de lapte degresat (efir lapte btut sau zer <1litru la Dl de ap" = 3C pic"turi de tinctur" de iod?, soluie de bicarbonat de sodiu <2CCgr la 1C l ap" caldu,"?. 1i tot legat de flori, s" re,inem c" florile "b$tute5, oricat de tare ne #nc%nt" pri$irile cu forma lor deose&it" 8 ne p"c"lesc. /in ele, $iitoarele fructe sunt diforme, ade$"ra,i Tuasimodo #ntre tomate. 6+a c" #ndep"rta,i!le, deoarece ele consum" f"r" noim" hran" +i energie. Grm"torul pas7

Formarea sau modelarea prin copilire, carnire i ndeprtarea frunzelor

6cest set de opera,ii este necesar pentru accelerarea coacerii +i o&,inerii unor fructe mai mari. -e #nt%mpl" deseori gr"dini+tilor!amatori s" gre+easc" #n formarea <modelarea? ro+iilor, deorece nu ,in cont de particularit",ile soiului sau hi&ridului pe care!l planteaz". 6stfel se ajunge la situa,ia, deloc pl"cut", de a pierde mare parte sau chiar #n totalitate, recolta. 6+adar, dragii mei prieteni!gradini+ti, c"nd cump"ra,i semin,e sau r"sad de tomate, fiti aten,i ce fel de cre+tere au7 indeterminat" sau determinat", deorece ele se formeaz" diferit. 1i acum s" trecem la eBplica,ii7

Copilirea
sau #ndepartarea cUpililor <puilor, cum frumos li se mai spune unde$a prin Banat sau 6rdeal? este o opera,ie, care necesit" un $olum mare de lucru, dar a&solut necesar". *e#ndep"rt%ndu!i, lipsim planta!mam" de un plus de hran" +i energie #n detrimentul dez$olt"rii $iitoarelor roade. 6ten,ie( Cu c%t cUpilii sunt mai mari, mai dez$olta,i, cu at%t rana, #n urma ruperii, se $a cicatriza mai greu, necesit%nd, din nou, un surplus de energie, care ar fi tre&uit cheltuit pentru rodirea $iitoarelor fructe. Jpera,ia #n sine este foarte simpl"7 se #ndep"rteaz" l"starul crescut #ntre frunz" +i tulpin", apuc%nd!o la 1 cm de &az", #n a+a fel , #nc%t s" r"m%n" la locul #ndep"rt"rii un ciotule,, care nu $a mai permite refacerea unuia nou. i, aici p"rerile sunt #mp"r,ite. Gnii sus,in cele prezentate, al,ii sunt de p"rere ca l"starii tre&uie #ndep"rta,i prin t"ierea cu o lam" sau cu,it foarte ascu,it direct de la &az". /at fiind c" fiecare dintre metode are plusurile +i minusurile sale, $oi l"sa la latitudinea fiec"ruia dintre $oi alegerea modalit",ii de lucru. u una am aplicat metoda descris" mai sus +i, tre&uie s" spun c" s!a do$edit eficient". /ar, +i #ntr!un caz +i #n cel"lalt, s" nu uit"m s" dezinfect"m imediat r"nile pro$ocate prin pudrare cu cenus" sau car&une pisat. Copilirea se face, de regul", #n dimine,ile #nsorite, de$reme, pe r"coare, dar dup" ce s!a uscat roua, ca r"nile s" se $indece repede. Intre$alul de copilire7 4!F zile la ro+iile cu cre+tere determinat" +i de 2 ori pe s"pt"m%n" la cele indeterminate. 1o%iile 0nalte (pe plicurile de seminte sunt trecute cu cre%tere indeterminat$), le recunoa+tem dup" #n"l,imea lor, cuprins" #ntre 1,5 +i trei metriE de o&icei, se recomand" sp se culti$e #n spa,ii #nchise 8 sere@solare 8 ramific" puternic, de aceea se $or forma #ntr!una, mai rar #n doua tulpini. 6sta #nseamn" c", pe toat" durata dez$olt"rii lor, ele $or fi copilite sistematic. /e pild", se recomand" ca #n $erile reci tomatele s" se formeze cu o singur" tulpin", iar #n cele calde +i foarte calde 8 #n doua. /easemenea pe fiecare tulpin" se $or l"sa doar 5 8 > ciorchini de rod. 1o%iile medii (pe plicurile de seminte sunt trecute cu cre%tere determinat$)E acestea au #n"l,imea cuprins" #ntre FC cm +i 13C cm +i se pot culti$a at%t #n spa,ii #nchise c%t +i #n c%mp. Ca particularitate a acestui fel de ro+ii este aceea c" pe tulpina central" se formeaz" 5!; ciorchini de rod dup" care cre+terea lor se opre+te. /e aceea soiurile +i hi&rizii acestui tip de ro+ii se $or forma #n mai multe tulpini, astfel7 in cazul form"rii #n doua tulpini, su& primul ciorchine se $a indep"rta primul cUpil si se $a l"sa al 2!lea cUpil lateral. .entru formarea #n trei tulpini, #nafara celui de!al doilea cUpil, $om mai l"sa #nca unul dintre cei mai &ine dez$olta,i +i puternici.

/up" ce se $or dez$olta +i $or de$eni tulpini serioase $om a$ea grij" s" le leg"m sau suspend"m de suporturile dinnainte alese. Restul cUpililor ce se $or forma $a fi #ndep"rtat o&ligatoriu, at%t de pe tulpina principal" c%t +i de pe celelalte, pentru a nu o&osi planta. 1o%ii pitice (pe plicurile de seminte sunt trecute superdeterminate). Bist" +i ro+ii, a+a zis pitice, care cresc #n form" de tuf". Ln"l,imea lor nu dep"+e+te jum"tate de metru. .roducti$itatea lor este sc"zut", deorece pe ele se formeaz" doi!trei ciorchini, dup" care se opre+te din cre+tere. ste singurul fel de ro+ie care nu se copile+te. /e multe ori acest fel de tomate este crescut ca plant" decorati$", pe &alcon, teras", far" s" se doreasc", neap"rat, o recolt".

C%rnitul
sau Ciupitul, mai pe lim&a amatorului, #ndep"rtarea prin rupere, retezare a $%rfului plantei la 2!3 frunze deasupra ultimului ciorchina+, opera,ie care se face pentru a gra&i coacerea +i o&,inerea unor fructe mai mari. 6cest lucru #l $om face astfel7 la ro+iile timpurii $om l"sa cam 4!5 ciorchina+i de rod, iar la cele t%rzii $om l"sa ;!F ciorchina+i. 6sta ca toate ro+iile s" ai&" timp suficient de coacere.

Lndep"rtarea frunzelor
de la &az" la $%rf este o lucrare o&ligatorie dac" $rem fructe dulci si s"n"toase. Lndep"rt%nd frunzele de$enite inutile, sc"p"m de 4consumatorii5 +i astfel, hrana +i apa $or ajunge #n cantitate mai mare la copiii, care tre&uie s" creasc" rumeni +i sa$uro+i. Ln plus, prin #ndep"rtarea frunzelor, 4picioarele 4 se aerisesc mult mai &ine, aerul trece li&er, +i, astfel, nu mai sunt condi,ii pentru ca sporii ciupercilor haine s" se aciuiasca pe ro+iile noastre. *umai c" acest lucru se $a face treptat, frunz" cu frunz", etaj cu etaj. /e ce3 /esigur, pentru a nu stresa planta. .rima dat" se $or rupe frunzele de su& primul ciorchina+ format, apoi, pe m"sur" ce cresc, +i se formeaz" fructele, continu"m s" rupem +i de su& al doilea. )a ro+iile #nalte le $om rupe +i pe cele de su& al treilea ciorchina+. 6ten,ie, #nsa( Arunzele nu le rupem pe toate o dat", ci cate una!dou". Bplica,ia este simpl". .rin #ndep"rtarea frunzelor, suprafa,a de e$aporare a apei scade &ruscE acest lucru $a a$ea drept rezultat nedorit cr"parea fructelor. Ca s" +tim cand este &ine s" ne oprim, o s" $" dest"inuiesc un mic truc7 #ncet"m ruperea lor, atunci c%nd ultima frunz" este la o distan," de 3C cm de la &az". Regula nu se aplic" la cele #nalte. Lnafar" de #ndep"rtarea frunzelor se mai recurge +i la #ndepartarea prin ciupire a ultimilor muguri florali. Iom face acest lucru pentru a inlesni fructificarea. ,e reinut7 dup" ori+ice opera,ie, care implic" rupere, ciupire, #ndep"rtare, chiar +i a frunzelor deja #ng"l&enite sau uscate, timp de 24 de ore nu ne mai atingem #n niciun fel de plante. *ici udat +i nici hr"nit. le, fiind #n con$alescen,a, le tre&uie un pic de r"gaz s" se refac" dup" un astfel de stres. In episodul urmator $a $oi prezenta &olile tomatelor si cate$a retete pentru solutii &io pentru a le e$ita.

boli si tratamente bio

/ac" a+ fi fost scriitor cu +taif, #n mod normal ar fi tre&uit s" trec #n re$ist" &olile +i d"un"torii acestei culturi, descriindu!le #n am"nunt. Cum nu am preten,ii de a fi un astfel de scriitor, fire+te, nu $oi face acest lucruE din mai multe moti$e, cu care nu am s" $" consum ra&darea +i timpul. 6m s" fac, #n schim&, alt ce$a. 6m s" descriu metodele profilactice +i de tratare ale celor mai r"sp%ndite +i s%c%itoare dintre &olile tomatelor. Cu mai pu,ine cu$inte, $" $oi prezenta c%te$a 4re,ete medicale5. .aradoBal sau nu, $e,i constata, dragii mei, c" multe dintre 4re,etele culinare5 ,in loc +i de remedii de leac. .entru #nceput, #ns", tre&uie s" re,inem, #ns", ce$a foarte important <eu o numesc una dintre regulile de aur ale gradin"riei?7 4o plant sntoas cu greu va putea fi atacat de boli sau duntori#. /e aceea $om face tot ce ne st" #nQ cuno+tin,e pentru a o ajuta s"!+i creeze un sistem imunitar impeca&il. Gna dintre cele mai temute &oli ale tomatelor, care este #n stare #ntr!un timp foarte scurt s" pun" la p"m%nt #ntrega recolt" +i ce$a pe deasupra, este fitoftoroza, &oal" micotic", declan+at" de o ciuperc" ne+",ioas", cu un nume eBotic, altminteri7 Phytophthora infestans. /ar, s" +ti,i, dragi gr"dini+ti, c" a$em ac +i de cojocul ei. Cu ce #ncepem3 Cu semin)ele, fire+te. Ca pe $iitor, planta ce $a s" se nasc", s" plesneasc" de s"n"tate tre&uie, mai #nt%i de toate, s" trat"m +i s" c"lim semin,ele. Cum3 Lnainte de a fi #ns"m%n,ate, ele $or fi ,inute #n7 ap" de cen+", sau ap" oBigenat" de concentra,ie 1H, sau #n suc de aloe $era, #n solu,ie de acid &oric sau &icar&onat de sodiu, #n infuzie din7 urzic", urzic" = coada calului, rostopasc", t"t"neas", etc. Aire+te, $om alege una, maBimum dou", dintre $ariantele #n+irate. C"t timp le ,inem3 /e la c"te$a ore p%n" la c%te$a zile. 6poi urmeaz" c"lirea. 2oate aceste modalit",i le a$em descrise #n am"nunt #ntr!un material separat7 4 $remea sem"natului5. Gna dintre cele mai simple +i la #ndem%n" metode este aceea de a ,ine c%te$a zile la r%nd semin,ele #n plin soare, c%t de multe ore pe zi $a fi posi&il. Grmeaz" faza de r$sad. /in fraged" pruncie, adic" din momentul #n care au atins $reo 1C 8 12 cm, s"pt"m%nal $om stropi tinerele plantule cu solu,ie de lapte degresat , zer sau Refir7 1 l de lapte degresat , zer sau Refir la D l de ap" = 25 !35 pic"turi de tinctur" de iod. Iodul se $a lupta cu &acteriile, iar acidul lactic este o ade$"rat" 4&a&" cloan,"5 pentru sporii ciupercilor haps%ne. .utem alterna stropirea cu lapte cu cea cu macerat de urzic" +i coada calului, 5CC gr de plant" uscat" la 5 l ap" rece sau fier&inte, nu conteaz". Reprezint" nu numai o &arier" #n calea &olilor, dar +i o hran" delicioas". )a fel de &ine se poate folosi doar macerat la rece de coada calului <171C? ca tratament de imunizare. Coada calului, prin con,inutul #nsemnat de acid silicic <1CH(?, #nt"re+te ,esutul plantei, cre%nd un scut #n fa,a &olilor +i d"un"torilor.

J dat" planta ajuns" la adolescen," <2C 8 25 cm? putem face o opera,ie interesant", trecem un fir de cupru, care ne scute+te, #n mare m"sur", s" folosim stropirile cu solutii, care con,in cupru. drept c" zeama &ordelez" <con,ine sulfat de cupru? are un efect &enefic pentru plante, dar, #n general, eu fug de preparatele ce con,in cupru. Incerc s"!l e$it, pe c%t posi&il, ca s" nu #ngreunez solul cu el. Aolosesc preparatele pe &aza de cupru doar in cazuri eBtreme. 6sta nu #nseamn", nici pe departe, ca al,i gr"dini+ti s" nu !l folosesc". -" eBplic"m ce este cu acest fir de cupru. u am luat firul de la $echile ca&luri telefonice, g"site #n cutia cu di$erse 4rezer$e electrice5. -e 4dezghioac"5 s%rma din #n$eli+ul s"u, se freac" &ine cu galss!papir, ca s"!i #ndep"rt"m stratul protector, dup" care sec,ion"m #n c%te &uc",i a$em ne$oie. 6+adar7 cu pu,in #nainte de transplantarea ro+iilor la locul definiti$ <sau dup" ce au atins o #nal,ime de 2C 8 3Ccm? lu"m at%tea &uca,ele de s%rm" de Cu c%te plante a$emE lungimea7 circa 3 8 4 cm +i o grosime a firului cam c%t a unui ac de cusut mai grosu,. Airul #l trecem, trans$ersal, prin tulpina plantei la o #n"ltime de cel mult 3cm <dupa unii chiar si 5cm? de la &az", pu,in mai jos de prima frunza ade$"rat". O0ustatile5 r"mase se dau #n jos, spre r"d"cin", de!a lungul tulpinii +i *G I0.R VGRG) ei. .rofilactic sem"n"m pe &razd", sau printre plante, mutar alb sau crie. -e pare, ca fitoftorei nu!i place $ecin"tatea acestor plante +i nu $a mai a$ea ce cauta la ro+iile noastre( R"nile se refac repede +i nu tre&uie s" ne facem griji c" pe acolo ar putea p"trunde cine +tie ce n"z&%tii de 4patogeni+ti5. :aide,i s" #n,elegem cum st" trea&a, +i cum de ajunge un am"r%t firicel de cupru s" ne fereasc" planta de du+mani. Cuprul este un element, care intr" #n componen,a multor su&stan,e fito!sanitare indicate #n lupta cu ciupercine de tot felul, d"unatoare, fire+te. Cum func,ionez"3 -e$a plantei ajunge la frunze dinspre r"d"cini spre ultimul etaj al plantei prin tulpin", da3 Buuun, ce #ntalne+te se$a, la un moment dat, #n drumul ei3 Corect 8 firul de cupru. 2rec%nd prin zona cu pricina, $r%nd!ne$r%nd se produce o reac,ie chimic" #ntre se$" +i cuprul din firul nostruE asfel, molecule de cupr ajung #n sistemul circulator al tomatei. 0oleculele de cupru #+i $or face trea&a cum +tiu ele mai &ine #n cola&orare cu celulele ro+iei noastre. -e $or #mprieteni +i $or lupta um"r la um"r impotri$a ciupercilor fitoftoroase +i nu numai. 1i, astfel, ro+ia prime+te din scutul cuprului #n lupta cu ciupercina n"road"( Iede,i c%t este de simplu3( *sturoiul este un alt du+man de temut al ciupercilor parazite +i al multor &oli ale plantelor, #n general. ste un anti&iotic natural, un antimicotic +i un reduta&il imunomodelator. -aceratul de usturoi, care $a feri planta de ciuperca fitoftorei se prepar" astfel7 #ntr!un &orcan de 3 litri punem 5CC gr de usturoi necur",at dat prin ma+ina de tocat. 6coperim cu ap" +i ,inem la loc #ntunecat +i cald pre, de 5 zile. 6poi, dup" ce strecur"m +i punem #n recipiente de sticl", de preferin," #ntunecate, $om lua cate ;C ml de macerat la 1C l ap" 4stat"5, ad"ug"m 2!3 linguri de s"pun lichid +i stropim ro+iile cam de 4 8 5 ori #n toat" perioada de $egeta,ie. /ac" #nt%mplarea face ca fitoftoroza s"!+i fac" de cap prea tare, atunci $om stropi ce$a mai des. J alt" re,et" #mpotri$a fitoftorei7 apa de cenu . macerat de usturoi . coada calului i&sau rostopasc : 4CC gr cenu+" se $or fier&e #n 1C l ap" timp de 3C minute, la sf%r+itul fier&erii se $a ad"uga o m%n" &un" de coada calului +i @sau rostopasc" m"run,ite &ine. 6poi l"s"m la 4dospit5 o zi. -trecur"m, ad"ug"m una!dou" linguri s"pun lichid, 1 lingur" de macerat de usturoi +i una de alcool rafinat, $odRa sau p"linc" = 1 lingur" de ulei. Cu aceast" solu,ie se stropesc tomatele o dat" la 2 zile seara sau diminea,a de$reme.

*rzica, &una prieten", care are rol de doic" +i de &adP!guard. J prepar"m #n felul urm"tor7 1,5 Rg plant" $erde m"run,it" la 1C litri ap", ,inem de azi pe m%ine #n soare. Cu solu,ia o&,inut" stropim +i ro+iile dar +i su&stratul de p"m%nt de jur!#mprejurul lor. -aceratul din ace i&sau conuri de conifere se preg"te+te astfel7 2 Rg ace +i@sau conuri op"rite #n 1C l ap" se ,in cate$a zile, maBimum 1C, la macerat. 6poi, dup" ce stercur"m, lu"m 1l de solu,ie la 5 de ap", dou" linguri de s"pun lichid <#n general s"punul lichid este mai mult pentru aderen,"?. J r,et" similar" este urm"toarea7 se culeg prim"$ara muguri de &rad, pin, etc, pe care #i p"str"m #n pungi de plastic p"n" la #ntre&uin,are, c%nd op"rim o m"sur" de muguri de &rad #n doua m"suri de ap" clocotit", l"s"m pe foc $reo 2!3 minute. 6poi acoperim $asul +i!l ,inem a+a cam 4C de minute!1 or". -trecur"m, dilu"m #n raport de 175 <1 can" de solu,ie la 5 de ap"? +i stropim tomatele #n floare o dat" la 2 s"pt"m%ni Infuzia sau maceratul de rostopasc i&sau ttneas eBcelent" #n com&aterea fitoftorei, p"t"rii &rune, dar +i a afidelor +i acarienilor. Cum procedam3 )u"m >CC gr plant" crud" +i m"run,it" +i o op"rim #n 1Cl de ap". 6coperim cu ce$a gros +i l"s"m la ostoit c%te$a ore &une, mai &ine o zi. -trecur"m, ad"ug"m, dar nu e o&ligatoriu, 3C gr de permanganat de potasiu sau o sticlu," de al&astru de metilen. -tropim o dat" la 2 s"pt"m%ni. Iom stropi mai des, dac" ciuperca s!a instalat prea comod pe frunze, #ndep"rt%nd p"r,ile &olna$e +i arz%ndu!le. Ln afar" de fitoftoroz", ro+iile ne mai pot fi atacate +i de sporii altor ciuperci nesuferite. 6stfel ne putem trezi cu 7 Putrezirea v)rfului fructului, un &ete+ug deloc pl"cut, care apare, spun speciali+tii, mai ales #n perioada de formare a fructelor, c%nd frunzele sufer" de sete +i se apuc" s" fure apa de la rod. 6stfel, tesutul din $%rful fructului r"m%ne f"r" ap", iar domnul putregai at%t a+teapt". -e instaleaz" conforta&il pe ,esutul mort +i se #nfrupt". 6sta, a+a, grosso!modo, ca s" ne facem o idee despre cum tre&uie s" reac,ion"m. 6dic"7 trecem la #ndep"rtatul fructelor atacate, concomitent cu udatul sistematic +i af%nare o&ligatorie a su&stratului, ca apa s" ajung", ad%nc, la ultimile firicele ale r"dacinii. 6poi pres"r"m cenu+" +i mulcim. 'ata( Gn alt cona+ putregai se ocup" de tulpin", a+a se +i nume+te7 putregaiul tulpinii . /e el sc"p"m ieftin7 +tergem cu o c%rp" uscat" tulpina, o sp"l"m cu ap" oBigenat" sau solu,ie de &icar&onat de sodiu, apoi pudr"m cenu+" din &el+ug. Avortarea florilor+ /in $arii moti$e <diferen,e de temperatur", insuficient" umiditate sau, dimpotri$", #n eBces, lipsa sau surplusul unuia sau altuia dintre elementele &enefice? florile se apuc" s" cad" de la locul unde ar tre&ui s" se ocupe de rodit. 6stfel, prin metoda ce $i!o $oi spune, $om ajuta planta s" nu fac" acest pas nefast. Ln ajutor ne $ine soluia de /0 de acid boric <1C gr la 1Cl ap" c"ldu,"? -tropim, c%t de des posi&il, o dat" la dou"!trei zile pe flori dar +i pe frunze, seara, #nainte de culcare. 1i, uite a+a, c"tinel!c"tinel, am ajuns la liman. 1tim acum c%te pu,in din fiecare, suficient pentru #nceput ca s" putem trece la trea&". Restul #l $om #n$",a pe parcurs, din gre+eli sau din lu"ri aminte. C%t despre str%ngerea +i p"strarea recoltei, ce +i cum se poate preg"ti din acest minunat 4tropican5, $oi re$eni, poate, alt" dat". Jricum, aceste lucruri le +tie +i cel mai nea$enit gr"dinist. Cred c" se impun +i c%te$a concluzii, nu crede,i3 Bineinteles, doar in episodul urmator

concluzii
/upa atata informatie iata si cate$a concluzii si raspunsuri la intre&arile cele mai frec$ente7 1. .uterea de germinare a semin,elor7 4 8 5 ani. 2. .erioada de sem"nat r"sadul7 cu 5C 8 ;C zile #nainte de plantarea la locul definiti$, pun%nd la socoteal" +i timpul de ras"rire de 5 8 > zile 3. .erioada de $egeta,ie7 11C 8 14C zile, #n func,ie de soi. 4. .reten,iile fa," de sol sunt modeste. -e poate dez$olta chiar +i pe un sol mai acid, dar, fire+te, prefer" s" se r"sfe,e #ntr!unul roditor. Rezultatele sunt pe m"sur". 5. 2omata este o mare iu&itoare de c"ldur"7 temperatura optim" de cre+tere7 2C 8 2;M. -u& 1;M, dar +i peste 3CM #nceteaz" cre+terea, nu leag", $a pierde rodul, iar su& 3M moare. ;. 2omata iu&e+te nespus lumina, de care are ne$oie din stadiul de s"m%n," +i p%n" la recoltarea plantei mature. Ln lipsa luminii, dac" prioada de timp noros se prelunge+te nefiresc de mult, planta 4a$orteaz"5 florile sau fructele. Aructele se coc greu, i+i schim&" gustul +i aroma, de$in sensi&ile la &oli +i d"un"tori, apar petele &rune. >. 2omatei i se mai spune +i 4 -etil"5. Cu toate acestea nu suport" eBcesul de ap". -e conduce dup" o regul" strict" 4 Capul uscat +i picioarele ude5. 2omata se ud" rar , dar din &el+ug cu ap" stat" la soare. Gmezeala o #m&oln"$e+te de di$erse &oli micotice, mai ales #n com&ina,ie cu temperatura joas". /iferen,ele de umiditate duc la craparea fructelor. Iat" de ce folosim cu 4religiozitate5 stratul de mulcire. F. 2omata ,ine la silueta ei. *u este o mare manc"cioas", dar are preten,ii la &ucate alese7 azot, fosfor, potasiu, magneziu 8 #n primul r%nd 8 urmate de &or, cupru mangan, fier. Azot 8 #n cantitate moderat", altfel $om cre+te o jungl" de tomate f"r" fructe. Fosfor 8 #n cantitate mai mic", dar o&ligatoriu. /e el au ne$oie r"d"cinile, fructele +i semin,ele. 2ten)ie, #ns", su& 15 grade fosforul nu se mai asimileaz" de c"tre plant"( Potasiul 8 este necesar #n cantitate considera&il", mai ales #n perioada de pu&ertate +i adolescen," a plantei. .otasiul ajut" planta #n lupta #mpotri$a &olilor +i d"un"torilor, #i confer" rezisten," la frig, cre+te calitatea fructelor. -agneziul 8 #n cantitate mare, mai ales #n perioada de cre+tere +i rodire a fructelor. 1orul i manganul 8 #n calitate de hran", administrat" prin stropirea frunzelor <nu la r"d"cin"?E ajut" la intensificarea #nfloririi +i rodirii, gr"&e+te coacerea fructelor. D. *u sc"pa,i momentul copilirii, c%rnirii +i #ndep"rt"rii frunzelor, alminteri risc"m s" a$em o recolt" modest". 1C. 2omata tre&uie sus,inut", deoarece singur" nu o poate face. 11. 0u+uroi,i planta, $" $a mul,umi cum doar ea +tie s!o fac"( 12. 0ulci,i plantele, +i $" $e,i u+ura munca, iar tomatele $or fi nespus de fericite. 13. /up" fiecare udare <rar" dar din &el+ug? nu uita,i s" af%na,i p"m%ntul de jur #mprejur 1i ca munca s" $" fie #ncununat" de succes, afla,i ce nu poate suferi /oamna ."tl"gic"7 ! detest" ca semin,ele ei s" fie p"strate la 4rece5, sau #n spa,ii cu diferen,e mari de temperatur" ! nu!i place &"legarul proasp"t, +i nici #ngr"+"mintele minerale #n eBces ! nu!i place azotul #n eBces. Ll $om administra cu prec"dere la #nceput, su& form" de macerat de g"ina,, dar +i mai &ine, macerat de urzic". ! nu!i place, chiar ur"+te, ca r"sadul s" fie plantat #n su&strat rece <su& =15M?

! nu!i place udatul #n eBces, care duce la sufocare r"d"cinilor pentru c" oBigenul de$ine deficitar, iar hrana nu mai ajunge la destinatar. ! detest" umiditatea, care aduce dup" ea &olile micotice

ntrebri frecvente: ,e ce nu rodete tomata c"iar dac a fcut multe flori2

2emperatuta prea mic" 8 su& 1;M 2emperatura prea mare 8 peste 3CM )ipsa luminii

,e ce sunt fructele cu "ibe2

2emperatura prea mare 8 peste 3CM /eficitul de potasiu +i magneziu fac s" apar" pata $erde pe fructul copt Concentra,ia prea mare de azot su& form" de amoniac )ipsa luminii duce la apari,ia petelor &rune pe fructe /ragii mei prieteni 4gradini+ti5, nu +tiu c%t de academic sau empiric am atacat pro&lema culti$"rii tomatelor, dar, pornind de la #n,eleapta zicere 4un om instruit face c%t doi5, am #ncercat, #n lim&aj c%t simplu s" punctez etapele cele mai fier&in,i +i piedicile cele mai frec$ente ce pot ap"rea din momentul #n care ne!am hot"r%t, lipsi,i de eBperien,a +i #ndem%narea ade$"ra,ilor gospodari, s" purcedem la drumul ane$oios, dar tare pl"cut, al culti$"rii acestei minuni sud!americane. 0i!ar pl"cea s" cred c" picul meu de documentare, temeinic #nsu+ita, $" $a c"l"uzi #n acti$itatea de 4tomatologiei5. /esigur, la fel de importante sunt +i recoltarea +i p"strarea p"tl"gelelor ro+ii, ca s" nu mai spun de multitudinea felurilor de prelucrare@preparare a lor. Ioi #ncerca, c%t de cur%nd, s" $in cu $e+ti 8 po$e+ti +i din partea aceasta de #n$","tur". .%n" atunci7 $reme prielnic" +i recolt" #ndestulat"(

musuroirea
Gn &un gospodat stie ca un pamant roditor in com&inatie cu o planta, care are radacini sanatos dez$oltate este reteta sigura a unui rezultat pe masura7 recolta &ogata si curata. J planta sanatoasa si puternica e putin pro&a&il sa fie atacata de daunatori sau agenti patogeni. Gn pamant curat si &ogat in cele de tre&uinta culturilor, $a asigura dez$olatrea unui sistem radicular de in$idiat plantelor.

,e ce este musuroirea una dintre regulile de aur de urmat in cresterea tomatelor2

0usuroirea ajuta planta sa!si formeze un sistem radicular suplimentar. 0ai multe radacini 8 mai multa forta. 0ai multa forta 8 imunitate crescuta. .lante sanatoase inseamna recolta &ogata. -implu ca &una ziua. *umai ca, pentru a musuroi tre&uie sa stim si cand anume o facem, pentru ca gra&a strica trea&a. 0usuroind inainte de $reme, riscam sa sufocam planta si in cel mai fericit caz s!o oprim din crestere, daca nu s!o pierdem definiti$. 6sa ca $om fi atenti la urmatorul fenomen dupa plantarea la locul definiti$7 crescand,respecti$ tulpina lungindu!se, plantei ii tre&uie hrana si cum credeti ca ne spune ea ca!i este foame3 Isi 4&u&uruzeste5 tulpina, adica pe tija apar mugurii de radacina su& forma unor mici proeminente. *u uitati ca rosia este , totusi, o planta taratoare, nicidecum dintre cele care cresc pe $erticala. /e aceea are aceasta capacitate de a!si forma radacini suplimentare. 6cesta este semnul ca tre&uie trecut la musuroire. /in acele proeminente se $or naste urmatoarele radacini, care $or hrani mai a&itir planta. 0ai este un indiciu secret de stiut7 atata timp, cat tulpina, la &aza, are culoarea $erde, stam in &anca noastraE in momentul in care culoare incepe sa se inchida si are nuante

albastrui3violacee, acela este timpul propice de a fi musuroita. 6sa procedam de fiecare data cand percepem semnalele. Bine!&ine, pe &una dreptate ma $eti apostofa, da9 ce facem cand e prea inalt musuroiul3 Ce mai facem atunci3 *imic mai simplu. Aie $om lua masuri din primele momente, adica eBact de la plantarea la locul definiti$, fie in preajma primului musuroit. Cum3 6$em cate$a $ariante7 putem pune drept &ordura cate$a tigle sau &ucati de placaj, lemn, plastic de jur!imprejurul plantei sau, mult mai simplu, confectionam cilindri din pet!uri. *u tre&uie sa ai&a o dimensiune standard. u am pus pe langa plantutele mele &idoane de apa <5 sau ;litri?pe care le!am taiat la am&ele capete, im&racand astfel plantaE totodata pot sa si mulcesc, fiind destul spatiu. In felul acesta, pamantul de la musuroire nu $a cadea pe laturi, se $a mentine la locul lui, acolo unde!i sade asa de &ine. Cu cat mai inalt cu atat mai &ine( /e ce tre&uie musuroit la asa o inaltime3 Rationamentul este simplu7 -e formeaza radacini, radacinile hranesc tulpina, prin care hrana ajunge la frunze. In timpul in care tulpina si frunzele 4iau $iteza5 radacinile fac un popas si se odihnesc, adica se operesc oleaca din crestere. 6poi $ine randul mugurilor florali sa se dez$olte, perioada in care radacinile iar raman pe loc. Ramanand pe loc din dez$oltare nu mai dau randamentul tre&uincios si deci nici suficienta hrana celorlate concurente. -i atunci ce ne ramane de facut3 $ident, sa o ajutam sa!si formeze mai multe radacini, ca se pricepe de minune la asa ce$a, punandu!i la dispozitie materie prima7 pamant roditor si mulci. 6stfel ajutam sa!si formeze radacini suplimentare, care $ioaie $or hrani, practic, continuu planta, iar acele 4pauze5 $or fi eliminate in fa$oarea rodirii. Gnde mai pui ca planta de$ine mult mai fortoasa si mai rezistenta la atacul diferitilor agenti patogeni perfizi. Inca o mica mentiune7 o data cu musuroirea, $om a$ea grija ca locul pamantului dizlocat pentru aceasta operatie <de pe laterale? sa!l completam cu materie organica7 mulci, &uruieni fara seminte, iar&a, carton, rumegus, talas, etc peste care $om presara un pic de pamant. 6stfel, pana la strangerea recoltei incepe deja sa se formeze un strat sanatos si &ogat. .e langa acest &eneficiu, in procesul de dezintegrare se degaja CJ2, atat de necesar plantei si coacerii fructelor. -a mai amintim si ce hrana &una reprezinta un astfel de strat3(