MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE Debitul trebuie s& fie menfinut intre o valoare minimé Q,,,, detenminati din condifia evacuarii detvitusului, si un debit maxim Q,., impus de posibititajile pompelor instalate sau de pericolul erodarii perefilor sondei in dreptul prajinilor grele. Momentul necesar fa sapi se controleaz urméirind presiunea de lucru, prin intermediul relafiei (120). 3, Debitul de iucru se poate stabili astfel incat sii fie optimizate, global, condifiile de-lucru ale motorului gi cele de spalare a tapii. $e impune, de obicei, presiunea maxima de lueru Ja suprafafi yp, pe motive de rezistenga sau de siguran{a. Si exprimam cfderile de presiune din sistemul de circulafie (exclusiv cele din motor si din sapa) sub forma p, = oF, p, 0", In care 0%, reprezinté un coeficient dependent de adancime, de dimensiunile transversale ale sistemuli do circulatie gi de regimul de curgere, p, ~densitatea noroiului si m— un ex- ponent determinat de proprietatile reologice ale fluidului de foraj si de regimul de ourgere. Cei doi coeficienfi, o, si m, pot fi determinafi direct la sonda. Coeficientul «, poate fi, eventual, calculat. Coeficientul m are valori cuprinse intre 1,4 si 2,0 [14, 15]. Puterea disponibila la motor si sap’ = P,- P= p,Q~ 09,0", (130) unde P, este puterea de pompare $i P, ~ puterea consumati in sistemul de ciroulatie (exclusiv motorul si sapa). Se demonstreaza c& puterea disponibil la motor gi sap& are un maxim (fig. 43) . In acest scop, se deriveazk expresia din (130): dP, SESH = Pr (m+ Nop.0". a3’ Debitul care anuleazi derivata din (131) constituie valoarea Ja care puterea Py-s atinge maximul: an -fs wollen, 032) Dac se cunoaste momentul la sapa, cu ajutorul relafiei (120) se determin c&derea de presiune din motor p,. Cu debitul optim se calculeaz’ 265MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE ciderea de presiune pe si apoi cAderea de presiune din orificiile sapei D.= Py ~Pe~ Pas in final, se stabilese duzele sapei. {in mod practic, la sondi, - dupi ce se stabileste debitul Q,,, caleulat cu relafia (132) — se lasi apisare pe sap pin ce presiunea la incdrcator va atinge valoarea impus4 pp, si se menfine aceasti presiune. | Puterea ‘disponibit ta motor gi sapa Puterea Fig. 43. Criteriul puterii consumate in motor si sapd. 4, Acceptind cddeica de presiune optimi recomandatt pentru motorul respectiv constant, variafia puterii motorului P,, fn raport cu debitul edte liniaré (fig, 44). Scézdnd puterea Py din Pyss, Tezulth puterea disponibila tn duzole sapei P, . Acesta din urmi este maxima la un debit mai mic decat cel oferit de relafia (132). Daca se serie 2B, Pp Q- PaQ~ OPO”, (133) maximul lui P, se objine atunci cand ah ag (p, - p.}-( +1) 0, 0,.0"= 0. (134) Debitul optim in acest caz. 266MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE 1 = [eye (135) (m+1) O. Py Tot din relafia (134) rezulta: 1 : sar le ~Pa) (136) ° $ 3 2 Grin Os Gms Omax Debitul Fig. 44, Criteriul puterit la sapes. ‘Aria duzelor care echipeaz& sapa se afl soriind m 1@ 1p, [are | 2 {(p, -p,) = p, = eo, ey Pe | ee P0337 ei Pa) = 2 Od 1d [Gnban, |? De aici, aria duzelor 1 . 1 1 | Pe 5 ——|—| |- *. 1385 = ale) fears “ 267MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE Cu @ s-a notat un coeficient de forma a duzelor, egal on 0,95. fn cazul particular, cand m =2,relatia (138) se simplifica simitor: 1 Ay Dea’ (139) Atia duzetor depinde, in acest caz, numai de ailancime gi de ale&tuirea gamniturii de foraj. Cu debitul oferit de relafia (135) se ealculeaza presiunile ps, Pah Pe $i Pp» precum gi puterile corespunzitoare P,, Py, Pe $i Pp, . Dacii se cunoagte py, cu relatia (120) se determing momentul disponibil la arborele motorului. | Coneret, cut debitul stabilit, sé las apisare pe sap’ pani ce se atinge presiunea impus’ pp Bvident, cele patru criterii discutate conduc la solufii distinete deoarece premizele de la care ele pleacd sunt diferite, Exemplu. Si se determine parametrii de lucru pentru forajul cu ue «{ Jmotor elicoidal Trudril de 6 3/4 in; eu raportul cinematic i= 7: 8, urmdatoarele trei variante: 1. Se cunose turafia sapei : n= 100 rot/min ¢ $iapasarea axial 50 KN {ele optimizeazti condifitle de lucru ale sapei). Pentru cuplul sapti-rocd dat, momentul specific Msp = 10 Nui/KN si momentul forfelor de frecare Ms = 1000 Nm. 2. La adéncimea respectivd se cunosc parametrii 0,=9:10° si m= 1,6. Densitatea noroiului p, = 1250 kg/m’. Presiunea maximd de lucru a pompelor admisti pp = 120 bar. Se vor optimiza condifiile de Iweru globale motor-sapd. 3, Secunosc © &,= 910, m= 1,6, py=1250 kg/m’, pp = 120 bar gi se acceptd presiunea de lueru a motorului Py = 35 bar. Se vor optimiza condifiile hidraulice de lucru ale sapei. Solufie. J. Momentul necesar la sapd, egal cu cel de la arborele motorutti, M, = Mg Gy Mo= 10-150 + 1000 2500 Nne . Pentru un debit orientatiy Q = 30 Us, de pe caracteristica hidraulicd a motorului (fig. 41) se citeste turafia ce mers in gol n, = 135 rot/min. Constanta Re 135 Q 7 wan 75 rot lm’. 268MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE De pe aceeasi caracteristicd se citeste cdderea de presiune la mersul in gol p, = 8 bar. Se acceptié cdi ea nu este influenfatis de debit. Deoarece nu cunoastem volumul de lucru al motorului q, el va fi estimat tot cu ajuiorul caracteristicii hidraulice. Se acceptd ed, la mersul in gol, randamentul volumicn,= 0,9 . Din relagia (99), 0,030:60 aan 2209 Bp 02 m= 12 1 ms Debitul de lueru se caleuleazt cu relafia (128): 100 = 0,028 m/s = 28 I/s. 2-3,14-2500 ; 15— (1 — 75-0,012) 7-10° 0,012 Din relafia (120), presiunea diferential 2:3,14-2500 5 > Ap = ————— 5 13,110 N/a = 13,1 bar. 0,012 Céiderea de presiune in motor. Pa = 84132 = 21,1 bar. La p,=21,ibar si Q = 28 Us, turafia citi pe caracteristica motorului, circa 115 rot/min, m coincide cu cea de calcul, n = 100 rot/min, decarece caracteristica real nu este descrisd exact de ecuafia liniard (127). 2. Debitul care maximizeaad puterea hidraulica in motor si sapdi se caleuleazdi cu relafia (132): a . } = 0,03222 m’/s = 32,22 I/s. Daca se accept acelasi moment necesar la arbore, M = 2500 Nin, si volumul de lueru q = 12 1, céiderea de presiune in motor este aceeasi: Pa = 21,Jbar. De pe caracteristica motorului,se citeste n= 130 rot / mi Ciiderea de presiune in sistemut de circulafie (exclusiv cea.din motor si din orificiile sapei) : 269MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE PD, = 910° «1250 -0,03222"* = 46,1-10° N/m’ = 46,1 bar, Céiderea de presiune disponibild in duzele sapei 1 Ps = 120 721,1 > 46,1 = 52,8 bar. Aria duzelor = P1280 0.03222? - Ay = [Sau 220 1250 3,69-10' nm? . 2p, 20,95" -52,8-10 Diametrul duzelor }4-3,69-10~ Pe = 0.01251 m. $314 Se aleg duze cu diametrul de 12, 13 si 13 mm, Aria lor este 3,786 cm’. Viteza jeturilor . 32,22-10" vy, = re 5 m/s, 3,786+10 Caderea de presiune recaleulatit 85,10 2-0,95' P= 7 1250 = 50,2-10°N/m? = 50,2 bar. Presiunea de pompare Pp = 461 + 21,1 + 50,2 = 117,4 bar. Cu presitmile respective se caleuleazt puterile consumate in sapa, in motor si in restul sistemutui de circulajie: Py = 161,7 kW, Pm = 68 W, P, = 148,5 kW. Puterea consumatéé la pompe Py = 378,2 EW. Dacit se accepté py = 35 bar, alunci rezultdp, = 37 bar (duce cw diametrul de 13; 13 si 14 mm) $i pp = 118, bar, Puterile respective sunt: P, = 148,5 KW, Py = 112,8 KV si Py = 380,5 KV. 3. Debitul ce maximizeazit puterea consumaté in duzele sapei se calculeazd cu relafia (135): 270MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE (1,6 +1) -9-10° “1250. 120 - 35)-10° 4 | ( ) | = 0,02598 ni’ /s +26 t/s. Aria duzelor, calculaté cu relafia (138), 1 A 1 ( L y¥ (120 - 35)-10° |?" 2,9888-10" ni ae |— Ma 2, mi, ° 0,95 [2-16 \9-10* (1,6 +1)-1250 Diametrul duzelor 4: 2,9888 10" E —— = 0,01126 m = 11,26 mm. 33,14 Daed se aleg duze de 11, 11 $i 12 mm, Ag = 3,0316 cm’. Ciiderea de presitme in duzele sapet 1250_{_ 26-10" R= 5 | | = 50.95-10° N/m! © St bar. 2-0,957 \ 3,0316-10 Cadered'de presiune in sistenial de circulatie 9-10? 1250-0,026" = 32,7-10°N/m* = 32,7 bar. P. Presiunea de pompare Pp = 32,7 + 35451 = 118,7 bar. [WUC paserite respective sunt: Pe = 85 kW, Py EK, P,~= 1326 kW iter 309 iv. h Turafia motorului, citité din figura 35, 0 90 rot / min. 3.7. Exploatarea motoarelor elicoidale Diametral motoarelor elicoidale se alege in functie de diametrul sapei, potrivit recomandatilor firmei constructoare (v. tab. 4 ~ 7), Ble trebuie insofite de un document cu parametrii de lucru recomandabili $i cu performanfele realizabile cu motoarele respective. anMOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE Transportul, desc&rcarea si manipularea lor trebuie fécuite cu atentie, fri a fi tréntite la pimént, evitandu-se Incovoierea mai ales la diametre mici. Capetele trebuie prevazute cu protectoare de filet. Desi motoarele elicoidale funcfioneazd cu orice fel de noroaie, prin curtfirea acestora de detritus si de nisip se reduce uzura cuplutui rotor-stator si se prelungeste durata Ini de functionare, Se recomandi o reducere a confinutului de nisip sub 1% si montarea in prima priijina de sub cea de antrenare a unui filtra cilindric cu orificiile de 5 ~ 6 mm. La gura sondei se verifick dac% supapa de circulafie funcfioneazs, dack motoru! porneste usor si dack imbinarile lui sunt etanse, fn aceste scopuri, se. coboaré motorul ingurubat Ia prajina de antrenare, fara sap’, ou supapa de circulafie sub nivelul mesei rotative, dar si fie totusi vizibilé, sivse asigura motorul cu un cleste mecanic.-Se pornese, usor pompele de noroi. Inifial, noroiul va iesi prin supapa de circulatie; dup ce debitul devine suficient de mare, supapa se inchide si arborele incepe si se rotcasel. Se noteazi debitul gi presiunea de pornire; acesta din urmd nu trebuie si fie prea mare. Fara a opri pompele, se ridic& ugor motorul si se controleazi migearea arborelui, care trebuie si fie ling, fri socuri, Pierderile de lichid prin lagérul axial, daci este deschis, trebuie si fie reduse, fn limitele impuse de coristructor (circa 2%). Se fas din nou motorul sub masa rotativa, se oprese pompele si se verified daci supapa s-a deschis...La forajul cu apa, supapa de circulafie se monteaza la doi, trei pasi deasupra motorului pentru a evita fnnoroierea fui cfind se opreste circulatia si noroiul sifonesza prin prajini, din cauza diferengei de deasitate dintre spatiu! inelar gi garnitur’. in timpul iernii, pornirea va fi uguraté dac& motorul este incalzit circa o jumatate de or in apa calda. Este interzisi orice sudura pe corpul motorului. Cfnd motorul a ajuns la cAiva metri de talp’, se pornese pompele gi, marind debitul pana la valoarea de regim, se noteaz presiunea de pompare. Dupi o scurtt perioada de spalare a tilpii, se las usor sapa pe talpa, eresedind aplisarea axial pang la mirimea programat& pe un interval de avansare de circa un metru (apasarea se poate modifica usor in jurul valorii proiectate pana ce se obfine o vitezi de avansare maxim®). Presiunea de pompare creste continun cu apisarea, Diferenfa dintre valoarea presiunii in timpul Jucrului gi cea cu sapa deasupra tilpii constitnie presiunea diferensiala A p, proporfionali cu momentul rezistent la arbore ~ retatia (120). . fafiile litologice si ale apisitii pe sap, uzarea acesteia modifick momental rezistent la arbore gi, ca rezultat, presiunea de pompare. crestere bruse a presiunii indicd oprirea motorului, Dacé la ridicarea lui de pe talp’, presiunea scade la valoarea de pornire, inseamn’ ci momentul rezistent a fost prea mare si sapa se tas pe talpX cu o apasare mai micé. In caz 2MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE: contrar, fie motorul sau filtrul sunt infundate, fie lagirele sapei ori ale motorului sunt avariate. O crestere usoara a presiunii poate avea drept cauze uzarea sapei, variafii litologice, incdrcarea sapei cu detritus. © scidere usoari a presiunii semnificd uzarea cuplului rotor-stator, variafii litologice; 0 scddere severa poate fi cauzatii de spargerea unei prijini, cedarea supapei de circulajie sati o pierdere de circulagie, Daca motorul nu este oprit, dar sapa nu avanseazi, fie aceasta s-a uzat, fie este necesari 0 crestére a apasarii axiale ori a debitului de circulafie, Pe miisora ce cuplul rotor-stator se uzeaza, debitul se majoreazi ugor, Pentru a preveni lipirea sau prinderea motorului gi a prijinilor grele, gamitura se roteste periodic, De altminteri, motorul elicoidal poate fi folosit simultan cu masa rotativa. Inainte de extragerea gamiturii de foraj, se circula o perioada de timp, se ridici sapa la 10 — 12. m deasupra tilpii si apoi se oprese pompele, fn modul acesta se evita innoroierea motorului, fn acelasi scop, se poate utiliza si o valv& de refinere amplasati deasupra motorului. La suprafafi, se verified jocul axial al rulmenfilor, funcfionarea supapei de circulafic si m&rimea pierderilor de lichid pe Jang arbore; daci motorul se reintroduce in sonda, el se spala bine cu api. ~~ C&nd jocul axial depaseste valorile admisibile, pornirea este dificilt, supapa nu functioneaza, pierderile de lichid prin lagive sunt mari, fmbin: sunt etange, motorul se trimite la reparafie. 4, Motoare de foraj electrice 4.4, Construefie si funefionare Motorul de foraj electric cu o oarecare raspandire este introdus in sondi cu gamitura de foraj. La variama folosité in CSI, fiecare prajind are fixat in interior, concentric, un trongon de cablu bi sau trifilar, izolat intr-o cimaséi de cauciue. C&nd prajinile se ingurubeaza, se realizeaza gi continuitatea circuitului electric, prin fige i mufe de contact [5]. Pentru a permite rotirea garniturii cu masa rotativa, atunci cénd este necesar, intre prajina de antrenare gi capul hidraulic este montat un colector cu inele gi per Motorul de fora} se compune din dowd subansambluri_ principale: motorul electric propriu-zis $i lagarul principal (fig. 45). Corpurile celor doud clemente se imbina prin ingurubare, iar arborii lor printr-o mufi cu caneluri capabila s& transmit’ doar momentul de rotafie. Motorul electric propriu-zis este alcituit in principal din stator si rotor. Statorul este format din pachete de tole magnetice (in dreptul rulmentilor ~ tole 273MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE i | \_—cabtu \_-Compensator LL —Etangare intermediar Etangare | —#—-Cuptaj “| -Lagar principal oO] | f3| compensate sa fogogl Fig, 45, Motor electric de fora) construit in CSI. Cablul electric Contactorul electric Prajind grea amagneticd Ansamblut \ ‘aparatelor | de masura I |__I Motorul electric TT il —cuplaj cu fricfiune Tal —reductor i i planetar \ Element de egalizare a presiunii Zz |-—Etangare. ~ ° Amortizor Sol de socuri rt | a \ lea \ LE Lagarul |" Hedi principal Fig, 46, Motor electric de foraj Blectrodril (SUA).MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE nemagnetice), in ale c&ror crestituri este inffigurat bobinajul de cupru. Rotorul, compus din mai multe seofii, este de tipul colivie, in scurt cireuit. Intre secyiile rotorului sunt montafi rulmenfi intermediari.-La capetele arborelui se gisese etansari frontale. Caracteristic acestui motor este faptul eX el funcfioneaz tn ulci si este ctansat fat de mediul inconjuritor. La partea superioaré a motorului se afl un compensator cu piston, are si membrana de separajie. El confine 0 rezervi de ulei (3 ~5 1) pentru a compensa pierderile prin etansiri, dilatareu gi contractia volumica a uleiutui, Arcul, inigial intins, crecaza o mica suprapresiune tn spafiul plin cu ulei fafi de exteriorul motorului : 1 3 bar. Yn reductia superioar’ a motorului se afl figa de contact a cablului clestric, protejati de un felinar. Lagirul principal const& dintr-un arbore si un corp fntre care se afl mai mulfi rulmenfi axiali cu role, Ei sunt montafi in camiigt de cauciuc, ceea ce asiguré o transmitere uniforms a sarcinii axiale. Lagtrul este etang si plin cu ulei; la partea inferioara, el este previizut cu un compensator ew.arc i piston. Laggrul principal transmite la sap aptsarea axial’ si momentul de rotafie. Deoarece cuplajul cu caneluri dintre arborele motorului gi cel al jagirului transmite doar moment, greutatea prijinilor grele este lasati. pe sap’ prin intermediul corpului motorului gi a Jag&rului principal far’ a solicita axial rotorul gi lagirele radial-axiale ale acestuia. Acestea sunt protgjate si de vibratiile axiale de la sapa, Fluidul de foraj circula prin interiorul celor doi arbori giusrifi; in acest fol se asigura si rAcirea motorului. Pentru a reduce turafia la sapa gi a miri momentul de rotafie, la uncle construcfii, intre motorul propriu-zis si lagir se monteaz4 un reductor planetar, etang gi plin cu ulei. _ Pentru forajul ditjat, intre motor gi lagi se interealeazii un dispozitiv dezaxat ou I — 2°. Corpul lui se ingurubeaza intre cele dou subansambluri, iar arborii sunt cuplafi prin mufe cu caneluri, O articulafie universala permite schimbarea direcfiei de rotafie. _ La suprafai, instalagia de foraj este insofitti de un transformator de fortis de o stafie pentra pomire si controlul izolatiei cablului si de un sistem de avansare automat a sapei . Acesta din urmi este cuplat la o axa intermediara a troliului gi regleaza viteza de coborare a garniturii ~ tm timpul forajului -, ia functic de rezistenfa intimpinat de sap’. Parametrii menfinufi constangi sunt apisarea pe sap sau componenta activa a intensitiifii curentului, fn timpul forajului poate fi utilizat si un sistem de telemasurare gi control al funcfionarii motorului. * Motoarele de foraj electrice construite in CSI sunt prezentate in tabela 8, Ble au diametrul cuprins intre 164 si 290 mm, iar puterea intre 45 si 240 KW. Tensiunea de alimentare: 1000-1750 V. Cele fara reductor au turafii intre 205MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE ‘mopar no - Sexuiopous yoreses- WW Mo ap amen BNEW (NRaMEND- y9T “gORDEIE =a WOVE OFA SOW 9 ey Te eer OCC YSCSC*CSC“C‘i i:C«‘i SSCS coir oooz_-—«iw'DSs«Ci'SDCSCsC:Si(Citéie:SC«CS:S O'S OLS ELLEN BOLE o1ss —ovez-«iws'D—S«C'L:S«CLCSi“(tit:SCtiC:SCSL:S HCH LYS SEL gozor ooze |««69'0«««OZL~«COSOL «say «= Z_=S«OB:CSCiCZOEC OSTEO SE SIZ NGS cos} © 0nse «OND saeL «OLS, «OCR OZLL OOH, Gr} WF OSB ONT ose: ong» OL'DS«CO'ZL:S«CORS: «SC HGSSCOFE:SCOLOL.S COOLS v'vh Ose NBOSTS oszee 00/8 | 19'0««OZL:«S«OUGT_=S «CLS! GhLSCIZESCO's, OSes «eS SSL «SSE UCF ORT . yoyonpes no aseojOW one —osse:«SzO}0-«C«OKDS«sOHE_SsCLC (sD: OSB REC SLT POL ONS osty oogt.«se'OSs«C«S'GDSCOHZ_CS«*«CiEC (tC LSC SEBEL SL ZL LL BOLL cuss «00dz-—«sagg'DSs«s'zg«SsCSE:Ss«C,:C(tSLC'SGS:SSHEL:CSCECC« GCSE SL ese cOZ0r 00s «]DS«CS'ZDCOSS«SCSZ_*S=Cit:S GS. ONE COSSL GLEE} SIZ NN SUZ oogrt case 99'0, SL OBL. Lez oss O'L0b ehh oot oz yeh ove -0P23 0698; oose««0'0S«S'GG«S«stOULSSsCE:SC:«CEE:SC«COE,:CiC'SSLC OREO HEC} ws OS osee: 00st ou'DS«CZL:««OGL:S 9914999) feo} ap azemI0;A°g BIPAEL 216MOTOARE OF FORAJ SUBMERSIBILE 695 si 335 rot/min (turatia scade cu diametru ), iar cele cu réductor intre 240 gi 145 rotinin, Jn figura 46 este prezentati schema motorului Electrodril, construit de. firma General Electric — SUA [21]. inte motorul propriu-zis gi reduetor, acesta posedi un cuplaj de frictiune pentru protejarea motorului atunci cfind se blocheaz& sapa, iar intre reductor gi lagarul principal are un amortizor de socuri, Fluidul de foraj circula prin exterioral motorului, care are 0 cdmagi dubia; numaiarborele Jagirului principal este giurit, Turatia motorului ‘poate fi modificatt prin variafia freeven{ei curentului. Deasupra motorului, intr-o prajind grea amagnetic’, se afl un grup de telemasurare cu 16 canale pentru masuratori de tensiune, de deviere a sondei gi de investigare a formatiunilor traversate. Cablul are patru conductori, trei pentru alimentarea motorului si unul pentru alimentarea aparatelor de masurare gi transmitere a datelor la suprafata. Tabela 9 prezint& caracteristicile motoarclor Blectrodril. Alimentate la 1150 V, ele au puterea de 15 --210 kW si turafii variabile: 40 —800 rot/min. ‘Tabela 9. Motoare de foraj electrice General Blectric [21]. Pia Lungimea Masa “Turafia_-MomentulPoterea—Diamei in m kg rotimin. —_daNm KW. mm 412 78 1090 200-800 680-200 IS 15,24 7318 101880 40-409 2040 45 22,86 7318 1552665 40-400 4750210 3048 fn afara acestor motoare introduse cu garnitura'de foraj, s-au incercat gi uncle motoare electrice lansate in sond’ cu cablu, pentru a scurta durata de introducere-extragere si a evita numeroase racorduri electrice. fn acest sens, s-au imaginat diverse sisteme de preluare a momentului reactiv al motorului, in general prin ancorarea lui de perefii sondei, de spilare a t&lpii, cu o pompa centrifuga, si de colectare a detritusului, intr-un burlan deasupra motorului. ‘Toate acestea, precum gi controlul dificil al apasarii pe sap& au impiedecat raspandirea acestor motoare. 42, Elemente constructive si functionale Se folosese in general motoare asincrone twifazate cu rotor in sourt circuit, dar s-au fncercal si motoare de curent continu. Pent a reduce pierderile de energie prin conductor si a micgora diametrul acestora, tensiunile de alimentare folosite sunt relativ ridicate: 1000 ~ 2.000 V. {in raport cu cele folosite in alte domenii, motoarele electrice utilizate tn forajul sondelor au eéteva partioulari 2mMOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE ~sunt umplute cu ulei pentru a impiedica patrunderea noroiului de foraj in interiorul lor; —au lungime mare fn raport cu diametrul; ~ au un joc rotor-stator (intrefierul) relativ mare (0,4 ~ 0,6 mm) pentru a face fafa condifiilor dificile de lucru. Ultimele dou particularitafi imprim& acestor motoare performanje sensibil mai reduse deat a motoarelor obignuite: factorul de putore 0,60 ~ 0,70, fafa de 0,80 — 0,85 la motoarele normale, de aceeasi putere; randamentul 0,60 0,75 fafa de 0,90 —0,92. Turafia la sapi poate fi redusi prin marirea numarului de poli, micsorarea frecvenfei curentului ori prin utilizarea reductoarelor de turafie. ‘Toate trei posibilitiile sunt limitate din cauza dimensiunilor transversal mici sia diminuatii randamentului. Mufo de Muto Codie’ ——_Corput Supertul de Cepul congoel ——raordut Seater mm ‘afoot t 2 suportGt mutet Sdbartut de suforul Wade Seeentac Sanh tier Contec Fig. 47. Prajind pentru forajul cu motor electric. Figura 47 prezinti o prijina pentru forajul cu motor electric. Ba are fixat in interior un tronson de cablu electric, cu. muff si fis de contact 1a capete. Acestea din urma sunt construite din cauciue dur, cu dou’ sau trei inele din cupra care, prin intermediul unor tije metalice, sunt legate Ia firele conductoare ale cablului, Cand doua prajini se ingurubeaza intre cle, automat se. realizeaza si contactul electric intre cele doua tronsoane de cablu prin inelele de cupra. Pentru a nu micgora prea mult seofiunea de curgere, se folosese prijini cu ingrosare exterioari la capete, in locul celor cu ingrosare interioara obignuite. Se folosesc cabluri trifilare si bifilare; in ultimul caz, unul dintre conduetori il reprezinté garnitura de foraj ce trebuie legata la pamfnt, Cablul bifilar are diametru mai redus, dar controlul izolafici electrice este mai dificil; este nevoie de un contactor gi o instalajie de control al izolafici montate deasupra motorului. 278MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE. Hlectrodrilul utilizeaz’, in afara prajinii de antrenare, numai o pat dintre prdjini cablate. in rest, se folosesc tronsoane de cablu mai lungi: de 300 si 1500 m. Dupi forajul unui interval egal cu lungimea unui pas cu prijini abate, acesta se inlocuieste cu un pas necablat si se continua forajul. Dupa mai multe asemenea secvenfe, care insumeaz 300 m, se extrag prijinile cablate 1 so introduc 300 m prijini obignuite. Prin ele se lanseazit un tronson de cablu de 300 m, contactul fcfindu-se automat. Dup& cinci tronsoane de cate 300 m se introduce un cablu de 1500 m. in acest mod se reduce numirul de contacte si se accelereazA introducerea garniturii. 43. Parametrii de funefionare Turafia motorului electric este determinati de viteza de rotafie a cAmpului magnetic al statorului (turafia de sincronism): m= £ (140) P unde: f este freovenga curentului; p—mumarul de perechi de poli. Din definitia alunecdrii rotorului tn raport cu cémpul magnetic al statorului, s-* Gn — 7) /n, rezult& turatia rotorului n= m(-s). aay Daci motorul este previizut ou reductor, turafia Ia sap (142) unde j este raportul de transmisie al reductorului. Momentul, pentru motoare asincrone trifazate, este dat de formula (143) incare: — U, este tensiunea de alimentares Ri, rezistenfa ohmici a rotorului in raport cu statorul; Z —impedanta motorului. Momentul de rotafie creste cu patratu! tensiunii de alimentare pana in apropiere de saturafia magnetic’, unde nu se mai objine 0 crestere semnificativa, Tensiumea trebuie menginut’ fa valoarea nominal’, deoarece prin 219MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE . scfiderea ci momentul se reduce cu pitratul tensiunii, La adéncimi mari, tensiunea trebuie majoraté eu 5 ~ 10% fafa de cea nominal pentru a compensa pierderile provocate de suprasarcinile temporare,, deoarece prin. cresterea intensitifii se miresc pierderile de tensiune in cablu si tensivnea la bornele motorului scade. - Momentul nominal, de calcul al motorului, corespunde condifiilor in care, la o funefionare indelungat’, inc&lzirea nu devine periculoas’ pentru izolafia infasurdrii motoralui, Puterea wild a motoralui M= Mo= 2nnM. (144) Puterea activa absorbita din refea, la bornele statorului, B= 43 U,L,cose, (145) unde /; este intensitatea curentului absorbit. Randamentul motorului nese : (146) Pierderile de putere AP sunt: pierderi in miezurile magnetice din stator si rotor datorita, ciclului de histerezis si curenfilor turbionari (acestea sunt pierderi constante, independente de sarein’); pierderi t cupru —in infagurarite | statorului si rotorului prin efectul Joule-Lenz; pierderi mecanice provocate de frecarea elementelor de rotafie in ulei si de frectrile din lagitele motorului (la turafie constant sunt independente de sarcini) si pierderi suplimentare provocate de dispersiile magnetice, de armonicele superioare ale fluxulsi magnetic, de efectul pelicular ete. Randamentul motoarelor eleotrice submersibilé nu are valoarea maxima la intensitatea nominal4, ci la o subincareare cu 10 ~ 15% (fig. 48). Imensitatea curentului absorbit de stator A, este determinaté de momentul necesar fa arbore, Din relafiile de mai sus, rezult&: P QanM =o = 147, Finu,cose ~ Venu, cos an fn domenivl momentului nomirial, intensitatea curentului este aproximatiy proporfionali cu puterea dezvoltat’ de motor. La momente mai 280MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE mari, intensitatea creste mai repede decat momentul, pentru ci seade factorul de putere, In schimb, la momente mici, intensitatea curentului seade mai lent. La mersul in gol, intensitatea curentului este 60 — 65% din cea nominal, din cauza saturafiei ridicate a campului magnetic, fafa de 30 — 45% la motoarele obignuite, de aceeasi putere si turafie [5]. ‘© Votorile nominate 0 160) 120} torul de putere ; Randamentul Fac 40} Intensitatea oz fominalé Alunecarea , %e Pulerea de climentere , kW; Intensitatea curentuitil, A 0 20 40 60 80 100 120 140 160 10 Puterea utilé , kW Fig. 48. Variafia parametritor unui motor electric de foraj cu puterea utild Tensiunea de alimentare trebuie si fie ridicati pentra a reduce pierderile in cablu. Pentru cablul trifilar, acestea se calculeaza cu relafia AU = 12-¥31,(R, cose + Xsing), (148) unde: R, este rezistenfa cabtului (0,37-0,38 Qm/km la 20°C). ; X~reactanfa cablului (0,09 Qm/km). Rezisten{a ohmick a prijinilor R,=0,2 - 0,5 Qm/km (valori mai nari pentru prijini cu diametral mai mic gi pentru intensitaqi mai mari). 4,4, Caracteristica de lucru Intereseaz& tndeosebi dependenfa moment-turatie, la o tensiune de alimentare constanta (fig. 49). La pornire, motorul electric asincron dezvolt’ momentul Jéy. Apoi, 281-MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE momentul poate scddea la valoarea minima Myin, dupa care, pe misuri ce turafia creste, ef atinge valoarea maxiin’’ Mya. Dupa aceea, el scade pink ce devine egal ca momentul rezistent la arbore. Pe ramura din dreapta, fune- tionarea motorului este stabila: la o variafie Insemnata a momentului, turafia se modificd in limite restranse . Dac momentul creste, turafia scade gi la valoarea Maw de risturmnare”, motorul trece tatr-un'regim instabil gi se opreste. Motoarele electrice construite in CSI au raportul Mra!My Mon! My = 0,6. 22 si Mmax Minox Momentul Nin my Turatia Fig. 49. Caracteristica mecanicd a motorului electric asincron. La o variafie a momentului rezistent intte 0,5 si 1,5 din valoarea momentului nominal, turafia variazi in limite reduse: maxim 8 %. De aceea, caracteristica motorului electric poate fi considerati rigid’: turafia este independenti de moment. Pentru un motor dat, singurul parametru variabil este momentul Ia arbore, prin intermediul apisirii pe sap’. Modificarea momentului in timpul forajului se reflect4 fn variafia intensitiii curentului si a puterii absorbite din refea. Acest fapt permite controlul apasirii axiale gi al lucrului sapei in general, precum gi reglaren automata a avansérii sapei 4.5, Exploatarea motoarelor electrice de foraj Diametrul si tipwl motorului electric se aleg in functie de diametrul sapei, de puterea si turafia necesare la sap’. Un criteriu il constituie, puterea specific’ la talpi: ea trebuie si fie de ordinal 0,2 — 0,3 kWiem?, 282MOTOARE DE. FORAJ SUBMERSIBILE La sondi, se verified volumul de ulei din motor si din lagirul principal, controland poziia pistonului compensatoarelor si presiunea vleiului; ea trebuie si fie de cel pufin 3 bar. Se verifica daca supapele de siguranfé funcfioneaza gi dac& nu éxist& seapari de ulei. Se controleazi apoi rezistenfa izolafiei infiguririi fafi de corpul statorului, La 20~25° , ea nu trebuie si fie mai mick de 50 MQm, Dupa ingurubarea sapei se verified rotirea arborelui gi jocul axial din agirul principal. Jocul nu trebuie si depiseasci 1,5 mm, Prin insurubarea prajinii de antrenare se verifica sensul de rotafie al arbore! fnainte de a inguruba un pas sau o prajina, tijele gi mufele de contact se spald cu un jet de apa gi se ung cu ulei de ricin. Pentru ca cele dou elemente de contact sii fie curafate usor, Ja forajul cu motoare electrice, prajinile se introduc cu mufa in jos si cepul in sus. fn timpul introducerii, periodic, se insurubeaz’ prijina de antrenare si se controleazi pornirea motorului, sensul de rotire si izolafia cablului. De notat c& rezistenfa electried scade cu adancimea datorita cresterii temperaturii. La talpa, dup stabilirea circulafiei, se pomeste motorul, apoi se méreste usor apisarea pana la.cea de regim, infr-un interval de timp de 5-10 min. Regimul de lucru se urmireste dup& indicatoral de greutate si ‘wattmetru, Cu ampermetru se supravegheazi intensitatea maxima a curentului. Pentru a evita ca sonda si devieze, se recomanda folosirea stabi- lizatorilor gi rotirea periodicé a gamiturii, Uneori, garnitura se roteste cu $~30 rot/min, Rezultate bune se objin daci se folosese sape cu diamante, eficiente 1a turafii mari. ‘Tensiunea de alimentare trebuie reglati pentru a compensa ciderile de fensiune din conductori, La: mersul in gol, tensiunea recomandabilé la secundarul transformatorului U,= LU, + 05 1,2), 49) unde: _U,este tensiunea nominal; Jy— intesitatea nominala; E~lungimea cablului, in km. Daci tensiunea creste, in timpul forajului, cu peste 10% fafi'de cea calculati, se reduce apisarea pe sap. Daci apar sarcini bruste, se opreste alimentarea, se ridic’ motorul de pe talp si apoi se lash cu o apisare mai solizuta. Cresterea brusca a intensita{ii curentului indicd gi o posibili blocare a solelor sapei. 283‘MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE 284 Intrebin L 10. ML 12. 13. 14. 15. 16, “AD 18. 19, 20. 21. Ce conditii rebuie sci indeplineasce wn motor de foraj submer- sibil? Ce avantaje prezinte motoarele de foraj submersibile? Ce deosebiri exista intre o turbinti $i un motor élicoidal? Care dintre cele doudi motoare hidraulice au caracteristica mai elastica? Ce rol joacé niplul la turbinele cu lagdrul axial montat la partea superioard? Cum se cupleazéi intre ele secfiile unei turbine? Ce se infelege prin regim de lucru fara socuri hidraulice? Ce se injelege prin turbind simetricd? Desenafi poligonul vitezelor pentru turbine simetrice $i cu intrare axialé. Ce parametri determind turafia unei turbine? Dar momentul? Exprimafi coeficienfii constructivi ays, ayy dq $i ap, din relatiile (18), (20), (22), respectiv (26), pentru turbine simetrice cu intrarea axiald. Ce semnificafie are gradul de circulagie 6 al unei turbine? Cine it determind? Desenafi poligonul vitezelor pentru o turbind simetricd avand o1 Ce semnificatie are coeficientul de activitate m, (reactivitate m,) al unei turbine? . Desenafi poligonul vitezelor pentru m, < 0,5, mq = 0,5, m, > 0,5. Ce relafie existe intre gradul de circulajie 6 si coeficientul de activitate m, a o turbind cu intrarea axiald in stator? Ce se tnfelege prin caracteristica unei turbine? Cum se stabileste? Cum variazé céiderea.de-presiune cu turafia ta turbinele normale? Dar la cele cu circulatie ridicaté? Ce rol joaca lagdirul axial la 0 turbin? . ‘Ce reprezinté sarcina hidraulict a unei turbine? Cum se poate determina? Ce se infelege prin caracteristicd externd la o turbind?22, 23. 2A, 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32, 33, 34, 35. 36. 37. 38. MOTOARE DE FORAS SUBMERSIBILE De ce, uneori, turbina aflatd deasupra iéilpii nu porneste? Este posibil ca, prin laisarea apasdirit pe sapd, turagia turbinei sé creased. In ce condigit? Cum se poate reduce turatia de functionare stabil a nel turbine? Ce se poate intémpla daca jocul axial din lagdrul principal al unei turbine este prea mare? Cum se regleazt acest joc? Ce conditii trebuie sa indeplinesca ansamblul rotor-stator al unut motor elicoidal pentru ca el sti funcfioneze? Cum influenjecedi raportul cinematic 2: % performangele unui motor elicoidal? Daca, la forajul cu motor elicoidal, sapa se blocheazd si pompele. continud sa fimefioneze, ce se poate intémpla? Care este cauza? Ce rol joacd supapa de circulate la motoarele elicoidale? Ce avantaje au motoarele elicoidale fase de turbine? Ce se intelege prin volumnd de luera al unui motor elicoidal? Cine deterniind turatia motoarelor elicoidale? Dar momentul de rotafie? Cui se datoreste elasticitatea caracteristicii umui motor elicoidal? Cum se urméireste functionarea unui motor elicoidal la talpa sondei? Ce avantaje are motorul de foraj electric? Cum se poate modifica teratia unui motor de fora) electric? Cum se cupleazéi intre ele tronsonele de cablu dintre préjini? Cum se urméreste finofionarea motorului electric la talpa sondei? Probleme 1. Care este viteza axiald intr-o turbind de 8 in prin care noroiul circulé cu debitul de 40 I/s, stiind edi: diametrul exterior al secfiunii de curgere 4. = 167 mm, diametrul interior 4 secfiunii x = 0,80 si randamentul volunic 0, 127 mm, coeficientul de utilizare a 0.95? R 5,14 m/s, 2. Care este turafia de mers in gol a turbinei din problema precedenta, simetricd gi cu intrare axiald, daca unghiurile de iesire Ory = Bop = 35°? BR: ng= 1908 rot/min. 285MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE 3. Cait trebuie sai fie turafia turbinei din problemele precedente pentru a, la diametrul mediu, lichidul sd intre féré socuri? Reng = 954 rothmin, 4, Sai se determine coeficientii de moment ae, de turafie a, , de presiune ay si de putere a pentru etajele turbine din problemele precedente, consi- derénd randamentul mecanic ,, = 0,90 si randamentul hidraulie ,, =0,70 . Ri ayy = 154m"; a, = 397,55 a, = 48.164 m5 a= 28 826m 5, Séé se caleuleze momentul , turafia— in regi fe socuri ~, céiderea de presiune si puterea turbinei precedente, cu 100 etaje, la un debit de 40 Us $i un noroi cu densitatea 1300 kg/m’. R: M=2400Nm;, n=954 rothnin, p, = 100 bar; P, = 240 KW. 6. Care este randamentul total al turbinei din problemele precedente? R: 0,60. 7. Si se calculeze coeficienfii cinematici pentru turbina din problemele precedente. R: ke = 0,70; O= 15 mia my = 0,5. 8. Sa se determine momentul de frdnave $i puterea maxima a turbinei din problemele anterioare (k = 100 etaje). R: Mg = 4800 Nm; Ppa = 240 KW. 9, Pentru o turbinté de 9 in, cu apa la un debit de 50 Vs, la un stand de incercdiri s-au determinat parametrié nominali: n = 660 rot/min, M, =2000 Nm, pr = 40 bar si Py = 135,2 KW, Sit se caleuleze parametrii respectivi pentru situafia céind prin turbing circuld noroi cu densitatea de 1500 kg/m’ si cu debitul de 43 Us. Rin = 594 rotimin; M, = 2430 Nm; p, = 48,6 bar; P, =. 147,8 kW. . 10. Pentru o turbine de 6 5/8 in cu 121 etaje, la un debit de 25 Us, eu apd, s-au determinat urméitorii parametri nominali: n= 625 rot/min , M, = 650 Nm, p= 30 bar si P= 42,5 KW. Sa se calculeze parametrit respectivi pentru o turbind cu dowit secfit de acelasi tip, cu 239 etaje, prin care circuld noroi de 1200 kghn® cw 20 Ils. R: n= 500 rot/min; M, = 986 Nm; py =45,5 bar; P, = 51,6 kW. 286MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE 11. Pe un stand de inceredtri, la 0 turbintt prin care s-a circulat wn fluid cu debitul de 32 Ys, s-au mésurat wurméitorti parametri nominali: = 420 rot/min, M, =" 2500 Nm gi p, = 50 bar, Sd se calculeze puterea st randamental turbine. R: 0,69, 12. Cu datele din tabela 1, pentru turbina T12M3B -240 (de 9 in), s-a determinat coeficientul céiderilor de presitne din etajele turbinei % = kay = =16-10° mi‘, Pentru lagéire se admite oy = 0,1 Oy. Diametrul mediu al etajelor de turbindi este 160 mm. Sapa cu trei role are duze de 16 mm, Coeficientul de formii a duzelor @ ~ 0,95. Sd se calculeze sarcina hidraulicti pentru un debit de 50 V/s si densitatea noroiului 1250 kg/n’. R: 206 KN. 13. Momentul de frénare al unei turbine My = 2400 Nm, Raza de Jfrecare din lagdrul axial t; = 0,057 mm, coeficientul de frecare \t ~0,05, iar ‘forja de aderenfés metal-cauciue Fy = 2 kN. Momental forfelor de frecare din lagdrele radiale My se neglijeazd. Turajia de mers in gol a turbine’ 1340rovmin, Momentul specific ka sapd My = 8 Nn/RN $1 momentul 300 Nm, Greutatea rotorului 10 KN, iar sarcina hidraulicd (00 KN. Sti se determine turafia arborelui la demarare, cénd lagdrul este complet descttrcat si cnd apiisarea pe sap Gy = 150 kN. R: ng =934 rotlminy ng = 618 rothmin; n =375 rot/min, 14. O turbind normala si simetried, eu 100 etaje, are unghiurile de iesire a paletelor rotorilor si statorilor By = Oip = 35°. Cat ar trebui sit fie cele dowd unghiuri , pdstrand celelalte condifii neschimbate, pentru ca turafia sd se reducd la juméitate? Care trebuie sc fie numérul de etaje pentru ca momentul sii réiménd acelasi? Dar ea puterea sii se menfind constant ? Ri Bap = thy = 54°, £=200 etaje; k= 400etaje. 15, O turbin& normald si simetrict, cu 100 etaje, se roteste cu 600 rot/min la un debit de 30 /s. La ce valoare trebuie redus debitul pentru ca turagia sit seaddt la 500 rot/min? Care trebuie sé fie numarul de etaje pentru ca momentul sti se pastreze? Dar pentru a mentine puterea? R: Q=25 Ws; k= 144 etaje, k= 173 etaje. 16. Cate etaje de frdnare hidrodinamicd trebuie adaugate pe axul unei turbine cu 210 etaje active, avand acelasi diametru mediu, pentru ca turafia de 287> «pespectivd, considerdnd caracteristica motorului fini -MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE mers in gol sé se reducdt de la 840 rotfnin lu 480 rot/min.? Cu edt se reduce momentul teoretic la 240 rothnin? Dar puterea maxima? Ym = 0,9 $1 y= Ri ky = Wl etaje;, eu 30%} cu 43 %. 17. Sa se determine debitul de lucru cu o turbind simpla de 8 in la adéncimea de 1500 m, in wnitoarele condifii: presitmea maximd de pompare Pp = 100 bar, lungimea préjinilor grele |, = 100 m, densitaea noroiului p = 1200 kg/m’, Coeficienfit etiderilor de presivne in etajele turbinei =k ay ~ 16- 10° wi’, in lagairele turbinei 0 = 1,6:10° mi", tn interiorul si exteriorul préjinior de foraj 0, = 15-10? m” , in restul sistemului de circulagie (exclusiv in sap@) 01, =10-10° m™ Exponentul m din formula (74) este egal cu 2. Calculele se vor face in douet ipoteze: 1. pentru o sapii'cu duzele de 16 ‘mm. 2. pentru at maximiza puterea turbind-sapa R: L.Qcy ©3613 Vs; 2.04, = 29,19 Us (duze de 12mm). 18. Sd se demonstreze formula (93). 19. Sa se caleuleze volumul de lucru q pentru un motor elicoidal cu raportul cinematic i= 3 : 4, unghiul de inclinare a spirelor 8 = 75° si diametrul de contur De = 150 mm, dacé dinfii sunt construifi cx cicloide normale. R: 20,88 1 20. Un motor elicoidal are volumul de lucru. q = 15: Care este turajia motorului la debitul Q = 35 1/5, dacd randamentul volumic Ny = 0,8? R: 112 rot/ntin. 21. Care este randamentul total al unui motor elicoidal dacét la un debit Q = 30 Us si un moment aplicat ta arbore M_ = 2500 Nm s-aw méisurat: ‘ciderea de presiune pm = 35 bar si turafia = 300 rot/min ? R: 0,75. 22. La un motor elicoidal cu volunul de lucru q = 101, la un debit de 23 Ws, s-aut masurat turafia de mers in gol 1, = 120 rot/min si edderea de presiune la mers in gol pe “10 bar. Sa se determine puterea maxima a motorului, momentul, turafia, cdderea de presiune si randamentul la puterea ri Rs Pp = 33,33 KW; M= 5305 Nm; = 60 rotlmin; py = 43,3 bar; 1 =0,33. 288MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE 23. Sit se calculeze randamentul motorului Trudril eu i = 1: 2 pentru un debit Q ~ 30 Us si céiderea de presiune py = 35 bar folosind caracteristica hidraulicd din figura 41, a, Acclasi lucru pentri Py = 20 bar. R:0,78; practic acelasi, 24, Un motor elicoidal eu yolumd de lueru q = 15 1 Iuereazti la 0 odidere de presiune pq ~ 40 bar. Cat este momentul la arborele motorului ddcd Pe = 10 bar ? R: 7612 Nm. 25, Sa se determine parametrii de lucru pentru forajul cu un motor elicoidal Trudril de 6 3/4 in, cu raportul cinematic i = 1:2, in urmatoarele condifii: 0 = 20-10%, m ~ 1,8, py = 1300 kg/m’ (din exprésia citderii de presinii in sistemul de circulafie pe = Ue Px Q"), etiderea de presiune in motor Pm = 35 bar presiunea maximd admisd la pompe py = 100 bar . R: Dact se maximizeaz’ puterea global motor-sapt = 25,10 Us; pe = 35,7 bar; pm = 35 bar; pe = 30 bar (duze de 13 mm); Pp = 100,7 bar, m=345 rothmin; M= 1900 Nm; P, = 91,7 KW; Pp =90KkW; Py = 77,1 KW; P, =258,8 kW. Daci se maximizeaza puterea hidraulica din duzele sapeit = 20,23 Ws; pe =23,2 bar, py = 35 bar; p, = 40,9 bar (duce de 10, 11, 11 nvm); pp =99,) bar; = 625 rotimin; f= 1900 Nm; Pe © ATKW; Py = 70,8 kW; Py = 82,6 KW; Py = 200,4 KW. ‘Turatia si momentul sunt citite din figura 35. Bibliografie LAlexander,W, Pool, R, Hamm ,G: HowTo Optim! ‘Motor-Drilling In Non -Deviated Wells, Pett.Eng, Int. , Febr. 1994, p. 5156. 2. Calif f,B. Johnson ,M: How Tandem Power Motors Improve Drilling Performance, World Oil, Oct. 1984, p. 77, 78, 80, 82. 3.De Lucia, F.V.:How To Optimize Downhole Motor Guidance System Performance,Pett, Eng, Int. , June 1992, p. 34-40. 4.De Lue ia, PVs System Analysis Improves Downhole Motor Performance, Oil and Gas J., May 13, 1993, p. 50~53. 5. Fomenk 0, F.N: Bwenie skvajin elektroburom, Nedra, Moskva, 1974, 289MOTOARE DE FORAJ SUBMERSIBILE 6Grigorian,N.A,Baghiroy,R. BE. Analiz professa turbinnovo burentia, Nedra, Moskva, 1982. 7.G us man MT. etal: Zaboindie vintovdie dvigatelidlea bureniia skvajin, Nedra, Moskva, 198) ° 8.G us man, MTetal: Rasciot, konsiruktirovanie i eksploatayita turboburov, Nedra, Moskva, 1976. 9Kalinin,AGet Moskva, 1990, Burenie naklonnth skvajin. Spravocinik. Nedra, 10.K as iano v,V.M:Ghidromasint i compressori, Nedra, Moskva, 1981, IK ocinov,A.Metab: Rezultati promaglennth ispatanit novah vintovah zaboindh dvigatelei, Neft. hoz., 2, 1983, p. 63 ~ 65. 12K rave },S.G. etal: Burenie glubokih skvajin v nadsolevah i solevah oslojnenniah, Nedra, Moskva, 1979. 13.M ac oy €i,N. Motoare de foraj elicoidale (11), Mino, Petrol i Gaze, apr. 1984, p. 181-184, 14M ac ov ci ,N.:Hidraulica forajului, Bucuresti, Editura Tehnic’, 1982, 15.M ac ov ei, N:: Tehnologia fordirii sondelor, VoI IH, 1989, 1.P.G. Ploiesti. W.Peligrad,N,Gr&digste anu , I: Turbine de fora de construc- fie moderna, Editura Tehnic’, Bucuresti, 1975. 17.P ot ap ov, lu F. etal Projectirovanie rejimoy turbinnovo burenlia, Nedra, Moskva, 1974. 18.8 h ale ,L.S. Downhole Motor Specifically Designeted for Directional Air Drilling, Oil and Gas J., Febr. 3, 1992, p. 45 —49. 19.Tiras pols ky ,W. Les moteurs de fond hydrauliques, Editions Technip., Paris, 1981. 20. * * * Composite Catalog of Oil Field Equipment and Services, Bd. 1994 ~ 95. 21 * + * MIVD System Makes Headway, Drilling Contractor, Aug, 1980, p. 48-58.4 GARNITURA DE FORAJ 4, Rolul garniturii de foraj Prin garniturd de foraj se infelege ansamblul de fevi, insurubate intre ele, care servesc in primul rand Ja antrenarea sapei de foraj. Blementele componente ale acestui ansamblu sunt numite prdjini. {in cazul forajului cu masa rotativa sau cu cap hidravlic motor, garnitura de prajini reprezinté arborele de transinisie a migcarii de rotatic de la suprafata. Ja sap’: prin intermediul ei se transmite energia necesar& dislocdrii rocii din talpa sondei. La forajul cu motor de fund, “amplasat deasupra sapei, garnitura de prajini nu se roteste, dar ea preia momentul reactiv al motorului si il transmite prin frecare, partial sau total, perefilor sondei, Daci frecarile nu sunt suficient de mari ca s& prea momentul reactiv ~ la sonde pufin adanci ~ gamitura trebuie blocati la suprafafa ; altminteri, ea se roteste spre stfinga si sapa ramane nemigeati.” Gamitura de fora} formeaza un dublu canal de ciréulafie a fluidului de spilare gi evacuare a detritusului dislocat de sap: fluidul este pompat prin interiorul prijinilor spre talp% si iese inapoi la suprafaffi prin spafiul inelar format de garnitura cu perefii sondei Cifind se foloseste un motor de fund hidraulic, fluidul de foraj pompat prin prajini transmite energia necesara pentru antrenarca sapei. Pentru ca sapa si avanseze, ea trebuie rotiti gi apisatt pe talpa sondei. Apasarea axialli este creat laisind pe sap’ o parte din greutatea garniturii, mai exact o parte din greutatea prijinilor grele. La instalaii de mica adancime (sondeze) prin intermediul ei se transmite de la suprafaji apasarea axial creat’ prin alte mijloace, hidraulice sau mecanice. in afara forajului propriu zis, cu ajutoral garniturii de prijini se executa in sonde gi alte operafii: carota mecanié, lirgirea gausii de sonda, probarea stratelor presupuse productive, introducerea si cimentarea linerelor, formarea dopurilor de oiment, circularea noroiului pentru omogenizare, tratare, ingreunare sau inlocuirea unui tip cu altul, ,,omorarea” sondelor in cazul manifestailor eruptive, instrumentatii, frezarea dopurilor de citnent, controlul ghurii de sonda ete, 291. GARNITURA DE FORAJ 2, Construcfia garniturii de foraj 2.1, Componenti ‘Aga cum s-a definit mai sus, garnitura de foraj este alcituita in primul rand din prijini, De la suprafaji spre talp’, se-disting patru tipuri de prijini (fig.1): : = préjjind de antrenare; ~ prajini de foray, ~ prajini intermediare; = prajini grele. . Ele vor fi descrise in continuare. Dar tn afara lor, intr-o garnitura de foraj mai pot fi intlnite: . ~ reducfii: ele fac legitura intre dowd préjini cu filet diferit, intre prajini si sap, carotier’, motor de fund ori alt instrument introdus tn snd ~ dacd nu este posibili imbinarea lor direct (fie ambele elemente se termina cu muff ori cu cep, fie filetul nu are aceeasi tipodimenisiune); unele reduetii au rol tehnologic (de deviere, de circulafic) sau de protectie; ~ stabilizatori : ei centreazA porfiunea inferioara a garniturii in gaura de sonda, eviti sau controfeaza devierea acesteia; = corectori: ci calibreaz’ gaura de sonda, dar joack si rol de stabilizatori; ~ amortizor de. vibrafii: se monteazé deasupra sapei pentru a proteja garnitura de foraj de vibratiile periculoase ce iau nastere atunci efind se foreazt in roci tari; ~ geald de foraj: creeav’ socuri in gatniturd pentru eliberarea ei dack. aceasta este infepenita in gaura de sonda sub geal ; = cana de siguran{a, montat’ la capatul de sus al gamiturii; ca se inchide atunei cind exist{ pericol de manifestare a sondei prin interiorul prajinilor. . Uneori se intercaleazi de-a lungul gamiturii-si alte scule, ca de exemplu: cos de decantare a resturilor metalice antrenate de noroi de pe talpa sondei, curdfitor de ciment de pe peretii coloanelor de burlane, supape care impiedic& ascensiunea fluidului de foraj prin interiorul prajinilor, racorduri de sigurana, geald de béitaic, dispositive pentru mdsurarea devierii sondelor, protectoare de cauciue. fn conchizie, garnitura de foraj reprezinté o suecesiune de componente de fa capul hidraulic pana la Sapa, eventual pani la motorul submersibil montat deasupra ei. 292GARNITURA DE FORAJ 1 2) ane ‘ 1 }\_-Reductie - Prajina de | | de trecere antrenare | (> Prdjini | grele fp Redaclie | Gealad rotectie de foraj | proweey | acuta tiv} ! Leos \{ —-Prajini de | a foraj | be Prdjini i — grele - dvvsece | c decauciue | ° _-Stobilizator — I o cu lame ° tog ¢| . || _—-Prajini de ~ ce 2 foraj | ° Préjind A | 3 LxJ” grea 2 | A) , | 3 ° t = Stabitizator 5 | a cu lame 2 — = & ® i 2] bt Prajna © g grea ° -Prdjini t ° intermediare | -amortizor {facultative ) ge socuri ry (facultativ) r | Stabilizator- - i BW corector | cu role | oN a Lend Pig, 1. Schema garniturii de foray.GARNITURA DE FORAS in figura 1 este prezentatd o gamitura de foraj ce include majoritatea elementelor necesare in timpul forajului. Sapa, carotiera, motorul de fund, diversele scule de instrumentatie nu sunt considerate componente ale garniturii, ciale ansamblului de foraj introdus in gaura de sonda., 2.2.Prajini de antrenare Prin forma ei profilaté, prajina de antrenare preia miscarea de rotatie de la masa rotativa gio transmite spre sapi prin intermediul garniturii de foraj. Pe misur’ ce sapa avanseaza, prajina de antrenare culiseazd prin masa rotativa, Ingrosare superioard , Ingrogare Inferioard: nr Por tiunea: ; Filet st€nga deantfenare Filet dreapta a) b) Fig. 2. Préjini de antrenare: a ~ ew profil patrat; b ~ cu profil hexagonal. La forajul cu motor de fund, prajina de antrenare, ca si masa rotativa de altfel, nu este strict necesara. Totusi, ea este prezenta , deoarece adeseori garnitura trebuie rotité si cu masa rotativa. fn schimb, la forajul ou cap hidraulic motor, cele douii elemente pot lipsi. Prijinile de antrenare sunt {evi cu perefii relativ grosi, cu interiorul circular si exteriorul profilat, poligonal (fig. 2). Ele au lungimea fotala de circa 12 m gi porfiunea de antrenare, profilaté, de aproximativ 11 m. Zona de 294GARNITURA DE FORAS antrenare trebuie si fie inai lung’ decat prajinile de avansare din garnitura, ‘altininteri acestea nu pot fi adiiugate fa timpul forajului, Prin calitatile materialului i prin dimensiunile transversale, prajinile de antrenare sunt mai rezistente decat prajinile de fora. La forajul sondelor de petrol si gaze so utilizeaz prijini de antrenare cu profil pitrat sau hexagonal. a ambele tipnri, muchiile sunt usor rotunjite. Distanja dintre fetele opuse ale poligonului defineste dimensiunea nominal a prijinilor de antrenare (notatd in figura cu D, ). fn general, prijinite de antrenare hexagonale sunt preferabile. ‘Transmingind momentul de torsiune pe un perimetru mai mare, ele se uzeaza mai uniform gi lucreaz% mai silenfios. Adeseori, pentru anumite condifii date, prijinile hexagonale ce pot fi folosite sunt mai rezistente, tn sectiunea de antrenare, deci cele patrate. De exemplu, dupa tubarea unei coloane cu burlane de 8 5/8 in se poate lucra fie cv o prajini de antrenare patrata de 4 1/4 in, fie cu una hexagonal de 5 1/4 in: ele au fa partea inferioara aceeagi imbinare, NC-50, siracord cu acelagi diametru, 161,9 mm (tab.1). Dar prijina hexagonala de 5 1/4 in are rezistenta tn zona de antrenare, at&t Ja tractiune, cat gi la torsiune, mult mai mare decét cea patrata (v. tab, 2). La aceleagi solicitari, tensiunile find mai reduse, durata de exploatare'a prijinii hexagonale va fi mai lung’. De observat totusi ci prijina pitraté de 4 1/4 in are imbinarea mai rezistent& pentra cc diametrul interior este mai mic. Prjinile patrate permit un grad de‘uzura gi un joc fafa de patrafii mesei rotative mai mari decat cele hexagonale (v. par. 5). La capatul de sus, prajinile de antrenare au muff cu filet stinga, ca si se evite desurubarea fn timpul forajului,iar la capatul de jos cep cu filet dreapta (cand se instrumenteaz’ cu garnitura stinga, sensul filetelor prijinii de antrenare este inversat: sus — dreapta, jos - stinga). De observat c4, indiferent de dimensiunea nominala toate prajinile de antrenare au la capitul superior aceeasi mufa (6 5/8 REG): fn timpul forajului, * dupit tubarea nei coloane de Ducane, prijina de antrenare trebuie uncori capal hidraulie, cu reduefia lui de protecfie cep-cep, rimane acelagi. De fapt, jntre prajina de antrenare si capul hidraulic se monteaz intotdeauna o cana de sigurangi (v. par. 2.7.1), care igi pistreazi dimensiunea ‘mufei si a cepului (6 5/8 REG), indiferent de presiunea de hucru. : Datorita deselor ingurubiiri $i desurubiri, capital de jos al prajinii de antrenare este previiait cti d reductie de protectie mufi-cep (v. fig. 17, ff: ea poate ff schimbat& cand i se uzeaza cepul. Pe reductie se monteazi un manson de cauciue ca si protejeze prevenitoarele dé eruptie si coloana de burlane. Uneori, intre prajind si reductie, sau chiar in locu! ei, se amplaseazi o reductie prevazutii cu ventil de refinere, care evitt circulafia inversa. fi 295GARNITURA DE FORAS ‘(wr Lor “EL anpodsar pw giz" 1 smruoave op mnyhiod vata] “(qe [ZOU mes [0g'Z Tes yeu) w Z61‘Z1 = 7 HIE POM TUNT ‘Zeandy 2A RISUSUENS naw SON 7 Ove Zeb Hs tS 7 . 6'98L O34 8/5 9 Bee o'edt veh 9 B19: Gal zi) OS ON ze . OvOL B'8SL (ty) SY ON - 7 6'96L O3u BS 9 ToL Sort weet vhs 08. LOz Giz e) 82 ON Vor ORY ULE ob Oa 8/59 wis web o'eoL vie 8g B'rOb {dl 2D SE ON Vorb Oad aL 6'98t 934 959 “Sb o'oor eee we osr “se (al ere 2) 92 ON, Lope O3u ZL ¥ e'o6h 93 aS 9 bee Lge ZoL £ ‘IVNOOVXaH WtO¥d 19 . 85 ON , oz) Silt Ha ZS - - 96 O5u 8/5 9 te a veer vILS OzzL eLoL (ai 2/t 9) 0S ON 4 o “ r " cog B'3sL (419) 97 ON. Vor O38 ZL y 6961 ‘O3Y B/S 9 we ‘2'6eh o'eoL vibe oes. “Ott: Gizve)econ OYE | OBU Ly = B'96L osugisg = ZS Lt 8°88 we oer eyo; rainz)seoN «OE «(ORY Z/LY «SEL osweS9 = Sirr 8S TOL & ose 'ge=Ss«swjaeovon © OPEL: «COUT y «= SSL OBUBISG = wE OMB SED TIN Lvalyd Oud 1 1 By wa zi ut = ry : a “we e "E ae éxo1de) Wg indy, qnnsarig. ea janewerg indy, bp “@ ged x eg epg janeurerg, Hevord, ‘prepurig nm peuruow (qndza) ‘(enus) aUEIg veurisuouEC, greouioyur vexeurqMt] gsvorsodns eoreurqmy Ad Te], gGARNITURA DE FORAL dso nsaian op ay (4/6) tts S061 B BELAPISUOR G59 FORD AY ¢ oad ap lafanpos ye otionea 2p prooSaus art [Neof WOYLDA BNGRAE 5 9 aso peng wean 201 3180 -puroyoo 1801 [og] sno 9p puxuuna wr, UIP % £° LS TexepIsUeD vs Fun are09}205 ap eetMIsTeL, oo Dy UE FEL! HOE Bee enumnas 18 ange) arewquale JUIN 361 9p (8 (nTUDHaE YS aTeunON) diode) aUsyN ZS 9p sHeBHTO op UN no HINT TNS ose osgoz 006. NEE OTSD «OLN HAULS sss 9 ocr =O EI_—«OFED «OSG TT LIS ZI ISS CIUIPOSIN 978 wis ozet os6el «= OLShOTBEL ety LL SIS S Gly) 9% ON. c9e wis Lt 06SL SL0E OL9L ORE 09h ISD GIT) 8EON els WI 0941 ocey, 9181 oor «= 0NZ_—saTE WTS CI 8/L 2 [EON Sivb ule Ov8T oe Str OLLZ = OBST OPT UTD (aI 8/E 2) 9TON vee £ ‘IVNOOVXGH THO¥d 191 9Sst 0686 OSH ET OIL OBSL «BIS S 98 wis use 0999019 ON9H ISR ¥eL vie O8is —«OFES.-«—«—«098D DH ONY BIER vee vie orgy —«080E-—=sOPRE« ORE: COECCISD tus we oc0E 096t orsz «= ose SST HS GI 8iL 2 LEON Sry £ oot = S01 899T OST ORS. UT GIBEDITON TLE we LVALYd THO¥d 19°T veg WNep | wNEP WINE ONN ON uy ona : ne uy aes mndion ago duo aig nn nd amide BaNBIOK . yeuwojo _-2wetGL Lie copay yeuiuow ep rou Oot 8] a re wna ya oun snisoig — vlUsasizay casey qunieenel — ynnoumig. — greonaymy voremquy alm] SHEMET aGARNITURA DE FORAJ Din punet de vedere constructiv, prajinite de anirenare sunt: forjate sau frezate. Ultimele sunt frezate pe porfiunea profilata din bare rotunde, forjate ori faminate, Prijini forjate se fabrick numai pitrate, Se folosesc ofeluri aliate, imbunatafite pe toatd hingimea: prajini cilite si revenite, In Romania se utilizeazd ofelul 46MoMnCr10, asimilat eu ofelul AIS] 4145H (SUA). Rezisten{a lui minima la vupere trebuie st fie 980 N/mm’, iar rezisten{a minima de curgere (de fapt limita de proporfionalitate Ryo2) de 710Nimm’ . Duritatea Brinell ; 285 ~ 341. in santiere se mai Intdlnesc si prajini de antrenare formate dintr-un corp aminat cu profilul exterior pitrat si dou racorduti insurubate la capete cu filet mirunt- (normal). Racordurile sunt aplicate la cald, ca si asigure .o bund sttfngere. Desi se construiese mai usor, asemenea prajini sunt considerate perimate pentru ci cele dou imbinai filetate constituie zone slabe: prijina se poate rupe de la ultimele spire angajate in racorduri ‘din cauza oboselii combinate cu efectul de crestatura. 2.3. Prajini de foraj 2.3.4. Constructie Prajinile de foraj sunt fevi cu lungimea de circa 9 m, terminate la un capit cu cep si fa celilalt cu mufai, ambele filetate, pentru a fi imbinate intre ele. De fapt, o prijin& este compusi din trei elemente: prijina propriv-zisti (comput sau feava prijinii) si douk detalii sudate la capetele ei, detalii care constituie cepul si mufa prajinii. Cele doua elethente réprezints asa numitul racord al prajinii. Ratiunea racordului este urmiitoarea. Pentru a accelera ingurubarea si desurubarea lor, prajinile trebuie si aibi imbinari filetate cu pasul si conicitatea mari, ceea ce ar necesita Ingrosiiri substanfiale la capete, in absenfa racordurilor, Din cauza deselor ingurubari si desurubiri, filetele imbin’irii se uzeaz& relativ repede. in plus, imbinarea slibeste si pentru ci, prin frecare ou perefii si prin evoziune, grosimea ei se reduce in timp. Din aceste dou’ motive, desi ingrosate la capete, prifjinile ar fi scoase din funefie intr-un moment edind corpul lor este ined utilizabil Initial, le pentru forajul rotativ au fost echipate cu racorduri ingurubate, fabricate dintr-un ofel mai rezistent decat cel din care erau laminate prijinile propriu-zise; ele putean fi schimbate cand se uzau. Asemenea prajini mai exist& fn santiere, in general de dimensiuni mici gi din ofeluri de calitate inferioara, dar nu se mai fabricd, Motivul il constituie freeventele ruperi ale prajinilor de fa baza cepuritor insurubate in racord, unde apar concentr’ri de tensiuni. 298GARNITURA DE FORAJ fn prezent se construiese: numai prajini cu racocduri sudate, Prin alegerea materialelor, tratamentelor termice gi a dimensiunilor transversale, prin inc&rcarea racordurilor eu materiale dure, prin reconditionarea filetelor gi chiar a racordurilox, se urmtireste ca prijinile propriu-zise gi racordurile s& aib’, pe c&t posibil, aceeasi durabilitate. Bvidont, acest lncra este determinat si de condifiile de exploatare. Jn figura 3 este prezentati o prijind cu ricorduri sudate (la o prajina realf, sudurile nu se disting gi ea pare fabricati dintr-o bucata). Racordurile - sunt prevézute cu scaun conic Ja 18°, mai rar cu scan drept, pe care prinde eleyatorul de manevra. Prajinile propriu-zise se fabrie& prin laminare, capetele find ingrosate (ramforsate) prin presare ulterioari Ia cald. Cepui prdjinit Fig, 3. Préjiind de foraj cu racorduri sudate. Dup& modul de ingrosare; se disting prijini de foraj cu capetele ingrosate spre: ~ interior, notate cu JU Gnternal upset, in limba engleza); ~ exterior, notate cu BU (external upset); ~ interior gi exterior, notate cu JEU (internal-external upset). Cele trei tipuri sunt prezentate in figura 4 (de notat c&, uncori, denumirile practicate sunt ‘improprii: astfel, prijinile fabricate din ofeluri superioare, X-95, G-105 gi $-135, notate cu EU sunt ingrosate de fapt atat spre exterior, cat si spre interior!). Dimensiunite transversale ale IngrosiriJor sunt corelate cu cele ale gatului racordurilor care_echipeaz prajinile. respective. Lungimea ingrosarilor de la capete trebuic si fie suficient de mare, iar trecerea spre corpul prajinii trebuic si fie treptatt si cu raze de curburé mari ca si se evite concentririle de tensiune Ia solicitirile de incovoiere, cu oboseala materialujui, si formatea vartejucilor de eroziune. Compozifia chimick a celor dou& elemente ~ racord, prajind ~ trebuie 53 asigure compatibilitatea la sudare gi rezistenfa ridicaté a sudurii, 299GARNITURA DE FORAS Racordurile sunt forjate, tratate termic gi apoi prelucrate sitecanic: (steunjire, gaurire, filetare). Ele se sudeaza la prijini prin frecare gi presiune. Rotind una dintre piese (racordul) in raport eu cealalti (prajina) si presfindu-le intre ele, materialul se topeste local si cele dow 1% elemente.se sudeaza. Exista dov variante de suduri prin freeare: cu rotire continu si prin inerfie. al by Fig, 4. Tipuri de tngrosdri ta cap a ~ingrosare interioara: b - ingrosare exterioarit; , Pregatirea” suprafetetor ) etele préjinilor: ~ ingroyareinlerioard si exterioara. Incdtzire Sudare, | 1 Noepiasarea }; 3 / te resiuned de contact i 1 Horatio 4 a Pornire ee Timput Oprire Fig, 5. Schema proceselor de sudare a racordurilor. Figura 5 ilustreazi variafia turafiei, a pr axiale in timpul procesului de sudare: Dupa detensionare si debavurare, zona resiunii de contact si a deplas sudurii se normalizeaza pentru a reface proprietifile metalurgico; tratamentul const& intr-o calire rapid’ urmaté de revenire. Incilzirea zonei, pentru detensionare, cilire si revenire se 300GARNITURA DE FORAJ PRAJINI RACORDURL Elaborarea ofelului Forjare sau extradare Laminare > Prelucrare mecanict R ‘Tratamente ternnice Refularea capetelor | (esl + pevente) Tratamente termice | Filetare, Acoperire antigripant (normalizare, edie + revenire) ____Armare (opfionala) Control ulirasonic, cu particule ~ “Control dimensional, magnetice,lichide penetrante” _ | __cu particule magnetice Ne Sudare prin frecare Debavurare interioara si exterloars Detensionarea zonei de suduré Tratamente termice ale zonei de sudura (cilire rapid + revenire) Control dimensional, cu ultrasunete, . particule magnetice Acopetire interioar’ Masurare, cAntirire, slan{are. Protectie impotriva oxidarii. Fig. 6. Schema de fabricare a préjinilor de fora).GARNITURA DE FORAS realizeazi prin induotic, cu curenfi de freeven{i medie (500 ~ 800 Hz). Apoi prijina se finiseaza in interior gi la exterior fn zona sudurii. “fn final, pr&jina completit se controleaza ultrasonic sau electromagnetic, sien particule magnetice, mai ales in zona sudutii, se acoper’ la interior cu lacuri de protectic, i se masoar’ lungimea, so cfintareste, se marcheazi si se protejeazi contra coroziunii, Pentru acoperirea suprafe{ei interioare se utilizeazi ragini epoxidice sau fenolice, diluate in solventi organici, Hle se pulverizeaza la 120 ~ 200°C $i formeazii un film de 0,1 ~ 0,2 mm. Acesta protejeaz prijinile contra coroziunii simicsoreaza rezistenfele hidraulice cu citca 20%. Figura 6 prezint’ o schema generali a procesului de fabricare a prijinitor de foraj din ofel. Dimensiunea nominal a prijinilor o reprezint& diametrul exterior al corpului (v. fig. 3). in industria de petrol-i gaze se utilizeazi prajini de: 2 3/8 in (60,3 mm), 2 7/8 (73,0), 3 1/2 (88,9); 4 (101,4); 4 1/2 (14,3); 5 (127.0); 51/2 (139,7); 6 5/8 (168,3). Pentru fiecare diametru se fabric mai multe grosimi de percte, standardizate, cuprinse fntre 6 si 13 mm. 2.3.2. Materiale pentru préjini fn general, prijinile de foraj se fabric din ofel slab alia, cu mangan, ‘cu mangan gi molibden, sav din ofe/ aliaf, ou crom, mangan, molibden, vanadiu, nichel. Gama larg de ofeluri folosite este impusa de diversitatea condifiilor de solicitare — determinate de adancime, diametrul sapei, mediu, temperatura, curbura sondei. Institutul American de Petrol (API) a instituit pentru ofelurile folosite la prajini niste clase de rezistenfa, numite gi grade (tab. 3). Normele API impun. caracteristicile mecanice pe care trebuie si la indeplineasci fiecare clasi de rezisten{Z, limiteaz’ continutul de sulf (sub 0,06 %) gi cel de fosfor: (sub 0,04 %), recomanda procedeele de elaborare a ofelurilor, in cuptoare Simens- Martin, gi exclud folosirea fevilor sudate pe generatoare. Compozitia ofelurilor folosite, tehnologia de fabricare gi tratamentele termice sunt lsate la latitudinea fabricantului de prijini, Cu aceeasi compozifie, prin tratamente adecvate de imbundtafire (normalizare, cilire si revenire) se pot obfinc, in anumite limite, caracteristici mecanice diferite. Marcile de ofel utilizate in Roménia la fabricarea prajinilor de foraj din diferite clase de rezistenfi sunt prezentate in ultima coloank a tabelei 3, iar compozitia lor chimica in tabela 4 [26, 51). fn medii acide cu hidrogen sulfurat se recomand& ofelurile E~75 gi X-95 ou limitele de variatie a rezistenfei la cuirgere mai apropiate intre ete (517~ 620, respectiv 655 - 760 Némm’), duritatea mai scdzut# si alungirea la rupere (ductilitatea) mai mare, Unele firme (de exempht Sumitomo ~ Japonia) 302GARNITURA DE FORAS recomanda, in aceste situafii, ofeluri puternic aliat 30-50% nichel, 3-5 % molibden. {in tabela 5 sunt prezentate caracteristicite principale, dimensionale gi de rezisten{4, pentru prajinile cele mai utilizate, fabricate din ofel. fn aceeagi tabelt sunt precizate gi cdteva catacteristici ale racordurilor ce le echipeaza. : pind la 25 % crom, ‘Tabela 3, Caracte le mecanice ale ofelurilor folosite pentra prijinite de tora}. Limita de curgere§—Re@is Alungi- Sie in eas acm, (felui folosite in Romsfinia nian Taint a rupore __rupere __ __- Vee New? Nin % = Do 380 - co 18 OLT6S, 44Ninit B.S si mA 689 17 43MoMnié, 33VMni2 X- 95 655 862 TA 165 33Mocrlt G-105 24 93h 793 15 MMMoCrl1, 40VMoMnCr? 8-18 oat 1384000 12S 40VMoMncr7, 31VMai2 35VMoMnl4, 35VMoMalé Y-150 4oss 12651125 10 3SVMoMn 14 U-170* 117013801240 105 - * Wea -AiT Tabela 4, Ofet i folosite in Romania Ia fabricarea elementelor garniturit de fora}. Marea Compozitia, % oteturul Co Mn Si Mo oc om ov PSs max, OLT 6s 040-970-0417 : : : - - 050 690. 0,35 44min 040- 0,90- 9,17- : : : - 040 oss 1200 037 43MoMtni6 040-140 017- minoi6 - - = 04035 046 1,70 037 33MoCrit 030. 040-017-018 090. ~ 0,035 037-080 037-030 130 A6MoMaCriO O42 0,65- 0,20 IS 75-00-25 ost LS 035 035128025 40VMo MuCrO7 0.36 0,90- 0,17- —0,25- 0,55- ONS 0,085 ot 1208374095 O25 ASVMoMntd —082-1,30-0,I7- 0,25 - = alo- 0,035 03g 60037 Oo 020 . 34MoCrNUS 030. 040- 0,17- 15-40-1402 0,085 038 080037, «O25 i070 SVM? er - = O10- 0,035 O34 140037 020 303GARNITURA DE FORAJ aa2agaad 2 54 W dy LOdOdNoD wb UXOHULGO see ever oot we axe we we se 8 ove sve ors eo ueGARNITURA DE FORAL pens 1 ee Ua He pun a9 m2 gRIOU DEE DP INEM, ir 7 rs vee wise ee oven owtGARNITURA DE FORAJS Solicitarea principald a préjinilor intr-o sondi o constituie tracfiunea sub greutates proprie. Tinand seama de ea, lungimea maxim’ de utilizare a unei garnituri de prdjini cu sectiune uniformi (v. pat. 3.2): eal, 8.) : © unde: Rog este limita de curgere a materialului (conventional, la noi in (ard, tensivnea la-care alungirea remanenti este 0,2 %); ¢, ~ coeficientul de siguranti, g ~ acceleratia gravitational; P, ~ densitatea materfalulu Px ~ densitatea noroiului din sonda. Dack se face abstractie de prezenfa fluidului din sondi, adancimea de itilizare creste cu raportul Rjoa/Pn Prima cale de erestere, cea uzuali, o constituie folosirea unos ofeluri cu rezisten& ridicatt, aliate si imbundtajite. A. doua cale o reprezint& utilizarea unor aliaje usoare, dar rezistente. fn acest sens prezinté interes aliajele ou magneziu (censitatea Ini este 1250 kg/m’), de aluminin (densitatea 2750 kg/m’) gi de titan (densitatea 4500 kg/m’). Cele de magneziu au o rezistenff scfizut, aga incit numai ultimele doud sunt utilizate, fntr-o masura destul de redusa, {fn figura 7 sunt calculate adancimile maxime de introducere a prajinilor fabricate din ofel, aliaje de titan si aliaje de aluminiv, scufundate in fluide ou densitatea pani Ia 2000 kg/m’, in funcfie de limita de curgere a materialului. Desi aliajele de titan au rezistenf& superioara, cele mai mari adéncimi se pot atinge cu prijini din aliaje de aluminiu pentru c& sunt mai usoare; densitatea acestora din urma fiind apropiati de cea a fluidetor de foraj, efectul scufund: este maxim (in figura nu s-a finut totugi seama de sciderea rezistenfei cu temperatura, semnificativa in cazul aluminiului). . Prajinile din aligje de aluniniu sunt utilizate mai ales Ja forajul sondelor dirijate: tn Siberia Occidentala, Marea Nordului, SUA. Fafi de cele din ofel, prajinile din aluminiu au unele avantaje: 1a acceasi adancime, se reduce sarcina la c@iligul instalatiei si energia necesara pentru manevrare, cregte rezerva de tracfiune in cazul prinderii in gaura de sonda; ~ deoarece rugozitaten prajinilor de aluminiu este mai mick deoat a celor din ofel, ciderile de presiune se reduc; — avind modulul de clasticitate mai scizut decit al ofelului (0,73- 10° Némm? fayi de 2,06- 10° ‘Nimm’), prajinile din aluminiu sunt mai flexibile: la aceeasi raz de curburd, tensiumile de incovoiere sunt mai mici 306GARNITURA DE FORAJ (v. rel. (45); gradul de oboseali se diminueazi; din acest motiv, dar si pentra c& odatii cu greutatea scade si presiunea de contact laterali, prijinile din aluminiu sunt convenabile la forajul dirijat gi fa cel orizontal; ~ prijinile din aluminiu sunt mai ugor de transportat si de manevrat pe rampii si pe podul sondei; ele sunt preferate la forajul adéinc cu instalafii usoare si in zone greu accesibile, find transportabile cu elicopterul; ~ deoarece sunt amagnetice, prajinile din aluminiv permit masurztori de deviere prin interioru! lor cu inclinometre magnetice. 2 Limila de curgere , Némm 800 1000__ 1200 2 AdGncimea , mii m m4 Coeticentut de siguranté {a tractiune 28; sed 22 Fig. 7. Adaincimile de utilizare a préjinilor fabricate din diverse materiale, Tratamentele termice nu asigura o structur& de echilibru stabil aliajelor de aluminiu: menfinute un timp indelungat la temperatura ridicaté, ele igi modifica simfitor caracteristicile mecanice. Rezistenfa la rupere, limita de curgere si rezistenfa la oboseala se reduc, alungirea specified se amplifies (fig. 8 si 9). Fenomenul este marcant ta temperatuiri mai mari de 100°C; peste 300°C, rezistenfa devine practic nula [14, 50, 51]. 307GARNITURA DE FORAY Efectul temperaturii depinde in mare misws8 de tipul aliajului, Exist unele aliaje de aluminin care isi pistreazi o rezisten{a satisficatoare chiar la temperaturi ridicate, 200°C. Deoarece churitatea aluminiului este mai mick decat a ofelului, de 1,5 2 ori, prijinile din aluminiu au o rezistent& la-uzuri si eroziune mai sedzuti; totodati, ele sunt mai sensibile la lovituri, Viteza de uzurd este atenuaté totusi de presiunile laterale mai reduse; eroziunea poate fi diminuata prin acoperirea inferioara cu ragini protectoare. Rezistenfa la corozitne in medii alcaline, dar mai ales in cele acide, este relativ sedizuta. De aceea se recomanda un pH = 7~9. 500, - st ~ — upd 0,5h a 20086 : === Dupd 1600h e = = = 409) too B20 =po 8 $ aco} > & Zo Oo 20) 0% * 200 So 3 S 2 2 8 zs x 2 100) fro. 100 a = é a ~S] Ret L 1 , at 4 4 1 100 200 300 400 104 705 108 107 AC Temperatura ,°C Numéarut de cicluri Fig.8.Bfectl temperaturii Fig. 9. Rezistenja la oboseala asupra proprietatilor mecanice ‘a aliajelor de aluminiu. ale aliajelor de altuniniv. fn general se utilizeazi aliaje Al-Cu-Mg (cunoscute sub numele de duraluminiu) si Al-Cu-Mg-Zn, eventual si cu Mn gi Si, in CSI, cel mai folosit este aliajul DIT (2024) ou 3,8 ~ 4,9 % Cu gi 12 - 1,8 % Mg, Potrivit normelor existente, acest aliaj trebuie si aiba Rya2nn = 255 N/mm? $i Ram = 392 NF mm* pentru prajinile de 54-120 mm, respectiy Ryoa.nn = 274 NI mm’ pentru diametre mai mari de 120 mm [14,61]. fn SUA gi in Franfa se utilizeaz mai ates aliajul 2014 cu circa 4 % Cu, 1% Si, 0,8% Mn, 0,6%Mg, Caracteristicite lui sunt: Roz 400 N/mm’, Rovnn= 440 Nf mm’, HB =135 (pentru comparatie, ofelul grad E are circa 200), densitatea 2800 kg/m’, Un alt alia folosit, 7075, are limita minima de curgere 308GARNITURA DE FORAL 500 Ninm? . in Roménia s-au incercat unele aliaje din duraluminiu, de tipul 2024 $i 2014, ou 3,5 ~ 4,5 % Ca, 0,5 ~ 1,0 % Mg, 0,3 - 0,8 % Si {50, 51}. Se construiese dou tipuri de prijini din atiaje de alumi ~ cu racorduti de ofel infiletate la capete (fig. 10, a); ~ dintr-o bucati, cu cepul gi mufa taiate in capetele ingrosate (fig. 10, 5). ifeavi Rocord ‘din aluminin ‘din ofet sss a) b) Fig. 10, Prajini din aluninin: a ~ ew racorduri de afel; b — cu cepul yi mufatiiate din corp. Primele sunt cele mai rispandite, deoarece racordurile din ofel au rezisten{a la uzuri mai mare si pot fi durificate superficial. Prajinile sunt \grosate la capete, fie in interior, fie in exterior; uncle poseda si o Ingrogare exterioarii la mijloc care diminueazi uzarea corpului si micsoreaza tensiumile de ‘ncovoiere. Ingrosirile de la capete sunt maj tungi decat la prijinile din ofel, pentru a intr zona unde se pun penele. ‘Teava prajinii de aluminiu se fabriea prin extrudare. Racordurite sunt sitmilare cu cele folosite la prajiniledin ofel, dar sunt de obicei, mai lungi, ca s& poati fi retfiate cand se uzeaz’ filetul. Ble se insurubeazi la capetele prijinii cu un filet trapezoidal; etangarea racord-prajin& se asigura printr-in triplu blocaj: frontal in capatul cepului prdjinii, pe filet si pe o suprafali conicd aflata in prelungirea filetului. Atasarea are loc prin fretare: racordurile sunt incalzite la circa 400°C, in timp ce prajina este racita fa interior cu apa sau cu azot lichid.GARNITURA DE FORAJ Prajinile fr racorduri din ofel, desi mai pufin folosite, au céteva avantaje: sunt mai usoare, pot fi frezate cfind sunt prinse in gaura de sonda gi nu pot fi degajate, nu uzeaz% coloana de burlane in care lucreazi, se evitt tensiunile suplimentare cauzate de dilatarea diferiti a color dous metale, ofel si aluminiu, cu reducerea rezistenfei la oboseali, si se previne coroziunea provocati de bimetalul ofel-aluminiu. Tabela 6 ofer’i céteva caracteristici ale prijinilor fabricate de firma Reynolds (SUA) din aliajul 2014-16, cu Roa’ = 400 N/mm’ cu racorduri din ofel. Caracteristicile prajinilor utilizate in CSI pot fi gisite tn [14, 21], iar in [50, 51] — prajinile cercetate in Romania, . ‘Tabela 6, Prijini din alinje de aluminiu construite de firma Reynolds. Pra jiicvma Racordul Pe Diarne- Gross Masa ——Rezis= Rezis- iif Diametrutexterior mea prjinii—tenja tena Diametaut somite de faa I Te Tipol extent facomp lncapete pesete —racor- —tacfi-—_torsi- ior rior dori une ne in mm mm mm kg KN dan : mmm SinkU 940 8A. «BS 1320 BO NCB 1207 67,5 {pu 106775? 951390 MS NCHS ISDA ARG 41nBU 1168 1278 «1716504520 NCSO 169 91.3 SEU 1308-1445 13,3 —152_——*1970_—— 07S IAF 177.8 1085 ‘Adeseori se folosese gamituri de foraj combinate din prajini de ofel si din prajini de aluminiu; acestea din urma se plaseazi deasupra ansamblului de prijini grele, iar ednd se folosese prajini intermediare deasupra acestora. Prajinile de foraj din aliaje de titan sunt destinate sondelor foarte adanci (peste 10 000 m); acolo unde temperatura limiteaz8 aplicabilitatea celor de aluminiu, Ble au raportul rezistenfi mecanic&-densitate ridicat, sunt rezistente 1a oboseala, au o stabilitate termici mare gi sunt amagnetice. Avand modulul de elasticifate mai mic decét ofelul (1,1-10° N/mm? faji de 2,06 10° N/ mm?), ele permit incovoieri mai accentuate. Ca dezavantaje se noteazi: vileza mare de u2urd la frecatea cu perefii sondei in prezenfa noroiului (dispare efectu! protector al dioxidului de titan gi are foc un fenomen combinat de coroziune-uzura [15]), coeficientii de frecare ridicati - ou pericol de gripare a filetelor, tchnologit de fabricare si tratare dificile si mai ales costul ridicat. Se folosese aliaje de tipul [14, 15, 61}: 310GARNITURA DE FORAS ‘TeALV: slliajele V-3 din C81 cu Kya 637 ~ 765 Nim’ gi T-6A-4V - (00 BT, 6% Al, 4%) din Japonia (fiema Nipon Kokan, X. K.) on Ry 0,2 = 985 Némm’ ; TLAL-V: aliajul VT-16 din CSI cu Ryo = 883 ~ 980 Ninn’; TEALCr-Fe-Siz aliajele AT-3 eu Rog = 637-735 Ninm’ si AT-6 ou Ryo2= 883 ~ 1030 N/mm’, ambele din CST; Ti-ALCr-V-Mo-Zr: aliajul Beta C (75 %Ti, 3% AL 6 % Cr, 8 % V, 4.% Mo, 4.% Zr) din SUA (firma RMI Titanium) cu Ryoa 1103 Nima’. Prajinile au, de regulé, racorduri sudate fabricate tot din aliaje de titan. 2.3.3.’ Materiale pentru racorduri Racordurile care echipeazk prijinile de foraj se executi prin forjare, urmati de prelucrarea mecanic’, cilire gi tevenire, inc&rcarea cu materiale dure, thierea si protejarea filetului (v. schema din fig. 6). ‘Ofelurile aliate folosite pentru racorduri sunt practic independente de clasa de tezistenfi a prijinilor. Rezistenfa celor dou’ elemente ~ corpul prijinii si racordul - se armonizeazi prin modificarea dimensiunilor transversale ale racordului: prijinile din ofeluri superioare.au sacorduri mai robuste (v. tab. 3): fn Romfnia, racordurile sudate sé fabrick din-ofeluri 36MoCINi16 sau 40VMoMnCr10 (echivalente cu ofelurile AIS! 4137 H si 4140 1). Dup& normele API, cerinfele minime sunt: limita de curgete Rg = 827 Nimm’, rezistenfa la rupere R,,= 965 Ninm?, alungirea 13 %, duritatea Brinell = 285. Fig. 11. Incdrearea racordurilor cu materiale dure. 3ilGARNITURA DE FORAS in medii acide cu hidrogen sulfurat se folosese ofeluri aliate cu molibden (0,75 %), iniobiu (0,03 %), ou duritatea HRC limitat’ Ia 26 — 28 gi rezistenfa la curgere la 670 ~ 740 N/tun?, Pentra a miri rezistenfa la uzuri prin frecare cu rocile abrazive, suprafafa exterioara a racordurilor este durificati prin cdlire superficial’ éu cnronfi de inalta freevenfi (CIF), tratamente termomecanice (deformare plastica urmati de o cilire cu api) seu prin fneirearea cu materiale dure: carburi de wolfram granulare (de exemplu, refit), Cu materiale dure se incarc numai mufa racordului, prin mai mutte benzi circulare (fig.11). Carburile de wolfvam sinterizate se afl& distribuite uniform intr-o matrice de ofel, ca electrodi de sudur’. Cu ajutorul unui arc electric, in atmosferd de gaze inerte, sau a unui jet de plasma, liantul se topeste si granulele dure se depun pe suprafaja racordurilor, in care sunt practicate de obicei nigte sanfuri. Se folosesc granulafii fine (0,12 ~ 0,18'mm) sau grosiere (0,8 ~ 0,9 mm). Peste stratul din carburi se depune, uneori, un strat metalic, mai moale, de exemplu bronz, pentru a proteja coloanele de burlane, De-a lungul scaunului conic, racordurile se armeazi sub forma unor dogete cu lungimea de circa 20 mm, 2.4, Prijial intermediare Ele sunt numite si prajini de foraj cu perefii grosi, prajini de trecere sau préjint semigrele (fig.12). Prdjinile intermediare au diametrul nominal identic cu cel al préjinilor (Sse B Fig, 12. Peeing imermediara. obisnuite, dar posed pes mult mai grosi: pnt Ia 30 mm, ceea ce le conferé o rezistonga mai mare. in plus, ele sunt prevazute cu o ingrosare suplimentara Ja mijtoc, cu diametrul intermediar intre cel al prajinii si cel al racordurilor. Se evit6, tn acest mod, frecarea corpulni prijinii cu perefii sondei gi se diminueazi solicitarea la incovoiere. 312GARNITURA DE FORAS Racordurile acestor prajini sunt mai lungi decat Ix prajinile wzuale, ceea ce permite ca filetele si fie retBiate de mai multe ori. Ele sunt sudate prin frecarc, dar existi si prajini forjate dintr-o bucat’. Atit racordurile, cat gi ‘ingrosarea sunt armate cu materiale dure. La dimensiuni mari, cepul si mufa se construiese cu degajairi de tensiune, la fel ca gi prajinile grele (v. fig.14). Deocamdatii, aceste prajini nu sunt standardizate. fu tabela 7 sunt prezentate prajinile intermediare fabricate de firma Drilco (filialé Smith International Inc), cea care le-a fansat prima dati sub numele de Hevi- Wate. tn Romania se construiese prijini intermediare de 3 1/2 in cu grosimea de 18,26 mm, 4 in (15,08 mm), 4 1/2 in (21,43 si 25,4 mm) si 5 in (25,4 mm), in doudi categorii de lmngime. ‘Tabela 7. Prijini intermediare Drileo. Prajina Racordul Monee! ~ ‘Dia Masa tub Die Glos metal Rezistenta Diametrul Rezistensa “oe de mend ten egos Tip faa be noni pee go) etn’ Sg be tel Telelemdefetose Ae ME aa tt . ae “woe ‘oe ene i aeons aN ian wm _-AN RN iin eatin Sia, 4588. 1016 1980 2500 NCS 1a07 aap 3000 aso 4493 1340 4 7 1826 114318103745 NAD 13346835160 319040481800 432 23 702M 5810 NCMG ASR TD AsKO 2606112955 5 25401397 30757650 NESO HRS. TEE 5M «HS T9698 Sin” 2700 152d 302510050 SIF NTS 89 60D T2004 4500 6122700 1810 454016110 658FH 2032 11457030 S016 tos3 660 Se construiese si prijini intermediare cu canale spirale, cu sau Stiri ‘ingrosare central, pentru a micgora suprafa(a de contact eu perefii sondei Prajinile intermediare se intercaleazi, 15 - 20 bucafi, intre pr grele gi cele obignuite ca si realizeze o trecere gradat& de la rigiditatea mare a primelor fa rigiditatea scXzuti a celorlalte. Se diminueazi, in acest mod, desele roperi care au loc in aceasta zona din cauza oboselii. La forajul sondelor ou ineliniri niari sau cu extensie orizontal’, prajinile intermediate ‘inlocuiesc parfial sau chiar total prijinile grele, Asemenea ansambluri de fund, cu lungimi pan’ la 1000 m, evident stabilizate, sunt mult mai elastice decat cele alc&tuite din prajini grele; avand o suprafagi de contact cu perolii sondei mai redusi, se diminueazi frectrile si se reduc 313GARNITURA DE FORAJ momentele de rotafie, ambele apreciabile la forajul dirijat, Sunt posibile, totodata, turafii mai mari. Ciind se folosesc in sonde cu diametrul mare, se eviti Misarea aplistirii pe sap din greutatea prajinilor intermediare. 2.5. Priijini grele Ele sunt fevi cu perefii relativ grosi, 20 -100 mm, care se plaseaza deasupra sapei gi creeaz’ apisarea necesara pentru avansarea ei. Avand masa gi rigiditatea ridicate, prijinile grele concentreazi. greutatea lisati pe sap’ mai aproape de talp. Ca rezultat, Jangimea garniturii aflate In compresitine este mai mica si tendin{a de flambaj mai redus&: pericolele de deviere a sondei gi de rupere a prajinilor se diminucazi. Lungimea ansamblului de prajini grele fj, sé stabileste astfel incat aplsarea maxima lisal pe sap G, sf nu depiseascii greutatea ansamblului in noroi. Astfel, — = . oO) 90-5) Coeficientul de siguranf% c fine seama de faptul: 8, din cauza uzurii, grosimea prijinilor grele se ‘reduce simfitor fn timp gi masa unitard real este mai mick decit ceea nominal’ ge. in plus, din cauza frecdrilor cu peretit sondei, apisarea reali pe sapa poate fi diferiti de cea masurat& Ja suprafaya. Se recomanda ¢ = 1,15 — 1,20 (uneori, chiar valori mai mari, pentru a’evita ca prijinile de foraj si ajungi in state comprimata). Cu p, $-a notat densitatea ofelului. Prajinile grele uaitale sunt cilindrice, au aceeasi lungime ca si celelalte prijini, circa 9 m, gi se-Imbind intre ele cu cep 51 mufai, ambele taiate din corp (fig. 13). Uneori, pentru a evita reduefia de legituri cu sapa, prajina grea de deasupra ei are Ja ambele capete mufi Cand: se folosese mai multe pr&jini teminate cu muf& la ambele eapete, ele se mbind cu nigte nipluri cep-cep. Diametrul exterior al prijinilor grele Dy este cel exterior; el variaz’ jntre 3 1/8 in (79,4) gi 11 in (279,4 mm) — tabela 8; in situafii deosebite, se folosese gi diametre mai mari. Prijinile grele se fabrick prin laminare sau forjare. Dup normalizare pe (oat Iungimea, primele se imbundtafesc (cilire si revenire) in fntregime sau numai la capete, pe 1,5 ~ 2 m;.celelalte se Imbunatifese pe Tntreaga lungime. a4GARNITURA DE FORAS Se folosesc ofeluri aliate cu crom, mangan, molibden, vanadive: 4ICrNi12, 4IMoCr! 1, 34CENi16X, 46MoMnCr10, 40VMoMnCr10 (in prac- tica intemationala ofelul AISI 4145 H). Normele API recowanda — pentra prijinile forte, singurele indicate ~ unmatoarele caracterstici minime:R,o2 = 758 N/mm” 31 Ry = 964 Nim’ pentru prajini sub 7 in; Roa = 689 N/mm? $i Ry = 930 N/mm? pentru prijini mai mari de7 in (inclusiv); doritatea Brinell: 285 158). DF a SS qe To | \ I | { | | | ri iJ 7 | | | | | a} vl co) Fig. 13. Préjiini grele:* om a—normale; b~ cu degajari pentru elevator; ¢~ eu degafiri pentru pene; d—cu degajir pentru pene st elevator. Pentru a face posibite misuratri de deviere prin prijini, mai ales la forajul dirijat, se fabrick si prdjint grele, amagnetice din: ofeluri austenitice, manganoase (17 — 19% Mn, 12~ [4% Cr), ofeluri inoxidabile Cr-Ni-Mo (16,5 ~ 18,5% Cr, 13 ~ 15% Ni, 2 ~ 3% Mo), un aaj de cupru (circa 30%) si nichel (circa 65%), numit Monel, bronzuri cupru-beriliu Prajinile giéle cu diamettul exterior constant (fig. 13, a) au niste riauri in zona unde se pun penele, Se intélnesc si prajini grele cu degajari pentru 31sGARNITURA DE FORAS elevaitor (fig. 13, b) ~ care eviti suveiele de manevtd, préjini grele cu degajeiri ‘pentru pene (fig. 13, ¢) ~ nu sunt necesare coliere de siguranfa gi préjjin’ gréle ‘cu doud degeyari (fig, 13, d). Aceste prjini se manevreaza mai usor. Deoarece prijinile grele au o rigiditate mare, cepul si mufa se rup adeseori din cauza oboselii materialului, favorizati de concentrarea tensiunilor Ja fundul spirelor neangajate ‘Tabela 8. Prajini grele. Diemetrul ‘Momen- — Reportul Diame- p ante areata ‘nul Dinmenst —tnbinaee Misa coxterior interior . fei Tan strine —Theovoiere nominal) de etangare gere WLW. in mm mm : mm p/m daNm : 31g a we NCB 12 «6 AST 312-889 BBL NG 2003IF) 829 398A 418 1048 508 NC3I@7IBIF) 1004 S18 9203 434 1207 50,8 © NC35 M46 738 MeO 2,58 5 1270 572 NC3QI2IF) «120 SBS 38 6 152.4 572 NCA¢ 14g 123k 3160.49 6 1524 nS NCAS 14a Lin 2440 84 6s 158.8 572 NCAA 149213523160 2,91 614 158.8 TS NC46(41F) 1500 ©1239 «3140, 2,63 642 165,1 S72 'NCAG (AIR) > 154714793780 2.6 642 1651 NS NC46 (41), 154.7 136,6 3010 3,05 638175 572 NC46 (418) 1595 16h 3800318. 7 W778 572, NCSOGUZIF) 164,774 S130 St 7 8 = TLS NSO IAI) 164.7 163d 4320273 714 1842 TLS NCSOGIDIF) = 16,4 177,6 4320 3,12 73 1969 SNC 56 1853 20746500, 2,70 8 203.2 ns NCS6 1901 223,150,302 814 2096 ©7153 + 6 SBREG 1956 73937180 2,93 9 286 = 7S NCL 2127-2907 9220, 3,17 912 24,3, 162 75SREG 238 32321193028 934 2476. 162 = NCO 2253314240257 10 2540 762 NCO 2373 362014240281 a1 294 762 NCT 260,7 444s 19390 2.78 = Freovenfa ruperilor se reduce daci imbinirile se executi cu degajati si raze de curbura mari, care si diminueze concentraile de tensiune (fig.14). Tot in acest scop, in vecinatatea capetelor se practic uneori dows degajari, care mnfirese elasticitatea prajinilor grele: concentrarile de tensiune din filete se reduc simfitor si durabilitatea Imbinarilor cregte de cAteva ori, fari a se reduce sensibil greutatea si momentul de inerfie al secfiunii transversale. Se construiesc si prajini grele cu sectiune necircular’: patrate sau elicoidale (fig.15): fart a reduce spatiul de circulafie'a noroiului dintre prajini si perefii sondei, ele fac posibila folosirea unor prajini cu dimensiunile transversale maxime mai apropiate de cele ale sondei, micgorand tendinfa de 316GARNITURA DE FORA flambaj. Se micgoreazé, totodatd, suprafafa de contact cu petefii si pericolul de prindere prin lipire. Prajinile grele p&trate (fig.1S, a) se utilizeazi indeosebi pentrr stabi- lizarea garniturii: de regula o singur bucat’, cu diagonala apropiata de curbura Dedajare more t Fig. 14. fmbinare cu degajari pentru reducerea concentrérilor de tensiune. Fig, 15. Prajint grele cu secfiune necirculard: a—paitrate; b —elicoidale (spirale). diametrul sondei (se fasi un joc doar de 1 ~ 2 mm), plasat& intre doi stabili- zatori imediat deasupra sapei. Ele au muchiife armate cu materiale dure, ta fel ca si stabilizatorii cu lame, Prijinile grele elicoidale (fig. 15, b) an lungimi si diametre obignuite si se folosese in numfr mai mare pentru a preveni prinderea prin lipire. 317GARNITURA DE FORAJ ©60 al Fig. 16. Secpiuni de préjini grele elicoidale. Capetele prijinilor grele profilate sunt rotunde, ca si permita fixarea clestilor de manevré gi a penelor, dar si prinderea lor ou 0 corunci in cazde accident; uncle variante au degajiri speciale pentru pene, Figura 16 pune in eviden{é diverse forme de canale frezate pe corpul prajinilor elicoidale. Tipurile a) si d) sunt folosite Ia diametre mici, sub 7 in, iar 8) sic) la diametre mai mari, 2.6, Reduefii ‘Acestea sunt piese tubulare relativ scurte. (pani la 11,5 m), éu perefii grosi, avand Smbinaci cu umar si filet servese ca piese de legitura intre.componentele gamiturii de foraj, intre prajinile grele si sapi, carotier’, motor de fund sau pentru atasarea diverselor scule introduse cu sau in ansamblul garniturii, atunci cAnd ole au imbinari care nu se potrivese (ca dimerisiune sau tip). Tot reducfii se cheama si elementele ce unese dowi componente cand ambele se termini cu mufi sau ambele cu cep, chiar dack au aceeagi tipodimensiune de filet. Reducfii sunt numite si elementele scurte folosite fa misurarea devierii, Ia dirjjarea sondelor sau pentru realizarea circulatiei intre interiorul gi exteriorul garniturii. Reducfii se utifizeaz’ si pentru protectia la tuzuré a uno, elemente importante si scumpe: capul hidraulic, prajita de antrenare, motorul de fond. fn funcfie de necesitafi, se utilizeazd reducfii cep-cep, muff-muf’ gi cep-muf (fig.17). Multe reduefii sunt eunoscute dupa destinatia lor: — reducfia capului hidraulic, cep-cep, cu filete stinga, atagaté perma- nent fa acesta; . ~ reditcfia de protecfie a prijinii de antrenare, cu locas pentra protector de cauciuc, atasati permanent la capatul ei inferior (fig. 17,9; 318 eho oe a)GARNITURA DE FORAL ~- reducfii de trecere intre diversele tipuri de prajini, tntre préjinile de foraj si prdjinile grele (fig. 17, 4.6.68); ~ reducfii de legdturd intce’ prajinile grele, cand ele se termini’ la ambele capete cu muft (fig. 17, As — reducfia sapei, plasati intre ultima prajin’. grea gi sap’, de obicei mufti-mufa (fig. 17, €)5 ~ reducfii dezaxate folosite pentru dirijarea sondelor; — reduefii de orientare, prevazute cx dispozitive necesare pentru diri- jarea sondelor; ~ reduefii de circulagie, ou supapa de refinere sau cu supapi de scurgere a} b) c} d) e} f) g) bh) Fig, 17. Reduefii Reduefiile se construiese din semifabricate forjate; imbundtifite, din accleasi ofeluri ca si prajinile grele: 40CrNi12, 46MoMnCrl0 sau 3AMoCiNi16X. Limita minima de curgere Rjog = 760 Nimm? si duritatea Brinell minima 285 pentru diametre de 3 1/8 ~ 6 5/8 in, Ryoa = 691 Némm? si HB = 277 pentru diametre de 7— 10 in, Uneori, reducfiile se constraiese din prajini grele devenite prea scurte dup’ thierea repetati a filetelor. Reducfiile in trepte trebuie si aibi diametrul interior egal cu cel al clementului cu diametrul cel mai mic. . {mbindrile reducfiilor se construiesc~adescori cu degajari pentru climinarea concentratorilor de tensiune (v. fig. 14). Tipizarea si dimensiumile diverselor reducfii pot fi gasite in [13, 26, 51,58}. Simbolizarea semnific’ scopul (RCH — reducfia capului hidraulic, RPA “= reducfia prijinii de antrenare, RRS — reducfii intre racorduri, RSG — reducfii jntre racorduri si prajinile grele, RPG ~ reducfii intre prajinile grele, RSF ~ reducii intre sape si prijinile grele), diametrul exterior gi cel exterior, imbinirile de la cle doud capete. Reducfiile de tipul A au diametrul exterior constant, cele de tipuf B sunt in trepte, iar tipul C sunt ou filet stanga. 319GARNITURA DE FORAS 2.7. Alte componente Acestea mi sunt strict necesare forajului; ele se plaseazdi de-a Iungul gamiturii, fie din motive de siguranfi, fie pentra a imbunitéji condifiile de Ineru ale garniturii, fie pentru a realiza o gaurd de sond& cu forma $i directia dotite. Bvident, ele trebuie si aibi o rezisten{% col pujin egal cu cea a componentelor de baza ale garniturii. 2.7.1, Cana de siguranta Pentru a tmpiedica erupfia sondei prin interiorul garniturii de forai, cel putin Ja unul dintre capetele prajinii de antrenare trebuie montati o cana de siguranff care s& poat’ fi inchis manual, rapid gi sigur. Freevent, canaua se plaseszA intre capul hidraulic si capitul superior al ni de anttenare. In acest caz, mufa si cepul ei au filetul stinga. Dack este montati 1a capatul inferior $i se inchide inainte de slabirea prajinii de antrenare, canaua evita imprastierea noroiului din furtunul de foraj gi din prajina dup desurubarea ei, mai ales cénd in garnitur’ se afi noroi cu densitaten mai mare decat a celui din exteriorul ei, Dimensiunile exterioare ale canalei de jos trebuie si permit trecerea usoara prin prevenitoarele de erupfie si transmiterea momentului de torsiune, In general, diametrul ei este egal cu cel af racordului prajinii de antrenare, Canaua de siguranté are un cep sferic prevazut eu un orifiein de trecere, cu diametrul egal cu cel al prijinii. Cénd canana este deschis’, orificiul este orientat de-a Inngul acesieia (fig. 18). Cand se inchide, cepul se roteste cu 90° cu o cheie cu cap pitrat saut hexagonal. Scaunele pe care se sprijin’ cepul posed’ garnituri de etansare cu diverse forme. La etansare conitibuie gi un arc ondulat. pre 2.7.2. Valvé automata pentru economisirea noroiului Pentre a preveni imprastierea norojului cfnd se desurubeaz& prajina de antrenare, la capatul ei inferior se poate monta o valva de inchidere automata (Gig.19). Ea permite circulafia directa, dar se irtchide automat, prin destinderea ‘unui are, atunci cand pompele sunt oprite. Asemenea supapi este utila la forajul marin si atunci cand noroiul este foarte scump. De obicei, ea nu este proiectata si reziste la presitinea provocatti de o crupfie: suport o diferenfii de presiune de circa 10 bar; la diferente mai mari, supapa cedeaza si permite circulatia inversi, 320GARNITURA DE FORAJ jj |_-corp Oring 1. Oring = Scaun [—-Etangare yt Dop de - a teegg ee i foes rie Vala I—-Cep steric t ‘Scaune- 1 Inele de etangore . NBN ive Protector ondulat de cauciue ecu Are Fig, 18. Cana de siguranga. ” Fig.19, Valvd automat ‘pentru economisirea horoiulul. Dac& garnitura este prinsi in gaura de sondi si valva se afl sub nivelul mesei rotative, capul valvei poate fi distrus permifand introducerea prin prajini unui aparat cu cablu, de exemplu pentru desurubarea garniturii prin detonare. 2.7.3. Valve de refinere ‘Adeseori, de-a lungu! garniturii de foraj se monteazX una sau chiar dowd supape care permit circulafia direct, dar impiediet ascensiunea fluidului prin interiorul prijinilor. Fenomenul poate avea loc atunci cand se ingurubeazi prdjina de antrenare gi in timpul extragerii garniturii dack exist o diferenja de densitdte intre fluidul din spafiul inelar gi cel din interiorul garniturii sau dacé are loc un influx de fluide din stratele traversate. Fluidul deverseaza din prajini si din cauza antrengrii lui in timpul ridicarii garniturli, Spuma gi aerul ies din 324GARNITURA DE FORAJ prajini din cauza destinderii; end se folosesc asemenea fluide, valvele de refinere sunt obligatorii. in cazul unei manifesttiri eruptive, valvele de. refinere (de siguranfi) impiedica erupfia sondei prin interiorul gamniturii de foraj, protejeazé capul bidraulic, furtunul de foraj, incdrcdtorul si pompele de noroi. ¥ |_-Corpul principat Corpul interior Are +—~Supapa }—Opritor | —Distangier Opritor segmentat }—Inel Thel de siguran{a Fig. 20. Valve refinere, Ble se monteaz% imediat deasupra sapei, eventual intr-un stabilizator, sau undeva mai sus, chiar la prima prijind de fora. Existé diverse variante constructive de valve: cu taler articulat (fig. 20) cou ciupere’, cit bili, de obicei specializate. Valva din figura 20 are un opritor care {ine taleral intredeschis pentru a permite umplerea garniturii in timpul introducerii, Dup& pomnirea circulatiei supapa se-deschide, opritorul cade si cand pomparea este oprita supapa este inchis& de un arc, 322,GARNITURA DE FORAJ ‘Unele'sunt chiar amovibile: se tanseaza prin prajini gi se blocheaza intr- fo reductie adecvati, plasaté de reguli deasupra prajinilor grele. Daci este nevoie, ele se pot extrage cu o coruncd introdusa cu cablu. 2.7.4, Stabilizatori. Corectori Stabilizatorii sunt efemente intercalate intre priijinile grele, avand diametrul egal sau apropiat de cel al sapei, care centreazi garnitura gi constituie puncte de Sprijin cu perefii sondei: Prajinile grele impreun’’ cu stabilizatorii formeav ansamblul par{ii inferioare a garniturii (ansamblul de find). in geneval, stabilizatorii sunt folosifi ca sA previna devierea sondei de la direofia dorit, inélusiv de Ja cea verticala, s& stabilizeze directia de inaintare a sapei, de unde si numele lor. Ei imbunatitesc si condifiile de lucru ale sapei gi ale prijinilor grele, impiedic& lipirea acestora de pereti. Dar; uneori, stabilizatorii se utilizeaz’ gi pentru a mari sau dimpotriva, pentra a micsora inclinarea’ sondei. Realizarea scopului urmérit ~ erestere, stabilizare sau descrestere a unghiului de inclinare ~ se obfine modificénd numérul, pozifia for in ansamblu si jocul radial fafi de perefii sondei. Tot pentra dirijarea sondei, se folosese gi stabilizatori montafi pe corpul motoarelor de fund; adeseori ei sunt excentrici crednd un efect de impingere lateralaa sapei. Se construicse stabilizatori cu lame, cu role si, mai rar, eu diamante sau PDC-uri. Constructia lor este determinata de duritatea gi abrazivitatea rocilor, de tipul sapei si de scopul urmarit. Stabilizatorii cu lame (fig. 21) pot fiz cu lame uzinate din corpul stabilizatorului, integrali (fig. 21, a sic); ~ cu lame sudate pe corpul stabilizatorului (fig. 21, b sid); ~cu patine de uzur& schimbabile (fig. 21, ¢)5 ; —cu mangon ingurubat, demontabil (fig. 21, /)s —cumaigon de cauciuc ,,stafionar”, nerotativ’ (fig. 21, g)- Lamele-pot fi drepte (fixate de-a lungul generatoarei corpului sau ugor jnclinat), spirale, scurte sau lungi. Pentru a le mari durata de folosinga, prin pistrarea diametrului initial, lamele se armeaz& cu carburi metatice sub form de plicufe, butoni circulari sau material granular, Corpul gi lamele metalice sunt fabricate din ofeluri aliate de imbuni : erom-molibden, crom-mangan- molibden. . fn soci dure si abrazive se utilizeazi stabilizatori ci lame scurte, eventual drepte, cu patine demontabile si stabilizatori stafionari cu manson de cauciuc, Acestia din urma se plaseazi de obicei in partea superioard a zonei stabilizate. Stabilizatorii cu role (fig.22) se folosesc in roci relativ dure gi abrazive, Se construicse stabilizatori cu trei sau gase role (amplasate la dou’ niveluri), dispuse paralel cu axa corpului ori inclinat, Rolcle pot fi netede, striate, ou 323GARNITURA DE FORAJ 3 | } a) ” 4) mT Flxarea pallor T AT]: { i 1 ‘ Hise ia tt ‘ss A (hese | on | aoe | apt iver iil 0 3} °) Fig. 21, Stabilizatori cu lame: ‘a~integral cu lame drepte; b~ eu lame drepte sudate; e~ integral cu lame elicoidates mn tngurubals id—cu lame spirale sudate; e ~ cu patine schimbabile ; f~ cu mango) ‘g—c1t manson de caucive stafionar.a) b) c) Fig. 22. Stabilizatori cu role: a drepte; b~ tnelinate; ¢—ta dowd niveluri; d~ tipurt de role. GARNITURA DE FORAS Roci stabe ES ca =) Rogi-medit Roci tari gi abrazive d) Fig. 23. Stabilizator cu diamante Piggyback (Christensen).GARNITURA DE FORAS dinfi armafi cu material granular sau cu inserfii din carburi metalice (ordinea corespuiide cu sensul de erestere a duritifii rocilor - figura 22, d). Cand se uzeaZi, rolele pot fi schimbate. - Stabilizatorii cu role introduc freciri mai reduse cu perefii sondei decat cei cu lame.’ De reguli, ei Se monteazi imediat deasupra. sapei, de aceea la capitul de jos se termina cu mufa. Excepind stabilizatorii cu role lise, ceilalfi sunt’ de fapt stabilizatori- corectori. {n timp, sapa se uzeazi si igi reduce diametrul: gaura de sonda devine conic’, Stabilizatorul corector montat deasupra ei mentine diametrul nominal al sondei gi evita necesitatea corectirii ei cu sapa urmatoare. La unii stabilizatori- coreetori cu sase role, cele trei de sus sunt capabile chiar si Lirgeascd ugor gaura de ond, cu circa 1,5 mm peste diametrul nominal al sapei. - Se construiese gi stabilizatori-corectori cu trei role la nivelul inferior gi trei lame Ia cel superior. Stabilizatorii cu diamante (fig. 23) se utilizeazi in roci dure, Bi se amplaseazé deasupra sapelor cu diamante, adeseori cu suprafafa de luctu chiar in continuarea celei a sapei, ameliorind condifiile lor de funefionare: Se mai numese $i alezoare. $i ele-au uneori, diametrul mai mare decat cel al sapei. Mangonul cu lame armat cti diamante poate fi detagabil gi schimbabil. Se folosesc atit diamante naturale, eat si PDC-uri, Se construiese gi stabilizatori amagnetici, cu lame din corp — pentru forajul dirijat —, stabilizatori cu valva de refinere, Tofi stabilizatorii trebuie si posede un ,,gAt” suficient de lung pentra.a putea fi pringi eu o corune’ tn caz de accident (ruperea cepului prijinii de deasupra). Zivorul stabilizatorului cu manson de cauciue stafionar serveste la blocarea acestuia atunci cAnd prijinile grele se imbracd, pentra degajare, cu sperul. . 2.1.5. Amortizoare de vibratit in roci dure, in roci fisurate, in conglomerate, sapele cu role lucreazi neuniform gi induc in garnitura de foraj vibraii foarte periculoase, mai ales pentra imbinarile filetate, datorité fenomenului de oboseali a materialutui, Cand se tntdlnese roci tari inck de la suprafa(i, cum este situafia Fligului din Carpatii Orientali, vibrafiile se transmit gi instalajiei de foraj. Pentru atenuarea acestui fenomen, in apropierea sapei se intercaleazd un amortizor de vibrafii. fn ansamblul de prajini grele stabitizate, el se plaseaza deasupra primului sau celui de-al doilea stabilizator, Se construiesc amortizoare Cu efemiente elastice metalice — spirale sau discoidale~, si amortizoare cu clemente din cauciuc masiv. Primele sunt mai 326 1Sunn GARNITURA DE FORAS Racord superior Lagar Citindr canelat SS {_-Pandi t |__-Lagar Bucsti_ distantier RETES SS Inet de presiune Arcuri disc Teovs interioaré Citindru Inet de presiune ine Vlei Piston a Corp interior : He rian Reductie, i tis inferioara Fig, 24. Amortizor de vibrati* GARNITURA DE FORAS rispandite gi sunt echipate uncori cu pistoane flotante in ulei. Amortizoarele de cauciue nu pot fi utilizate 1a temperaturi ridicate, peste 100°C, si in prezenga produselor petroliere. in figura 24 este prezentat un amortizor de vibrafii cu arouri sub forma de discuri si cu piston flotant. in principiu, amortizorul este alc&tuit din doua subansamble care pot culisa intre ele pentru a permite arcurilor si uleiutui s% preia socurile si vibratiile. Momentul de torsiune se transmite prin intermediul unor caneluri. Evident, un amortizor trebuie si fie suficient de rezistent ca s& tansmité momentul de torsiune si apisarea pe sapi. Totodata, eltrebuic si permitl circulafia nesténjenitd a fluidului de foraj. in unele variante constructive, amortizoarele permit compensarea efectelor provocate de variafia temperaturii i a presiunii. 2.7.6. Protectoare de‘cauciue Racordurile prajinilor care se rotese ori se manevreaz’ in interioral unei coloane tubate uzeazi burlanele prin frecare in prezen{a noroiului ce confine, fntr-o masurd mai mare sau mai mica, particule abrazive, Se poate ajunge pana Ja spargerea coloanei de burlane. Din acest motiv, pe prajinile ce lucreaz in coloana se monteaza, langa racorduri, mangoane de cauciue care impiedic& frecarea racordcbuglane (Fig. 25), eerey Fig. 25. Protectoare de cauciuc: a—intregi (netiiate); b,c $i d— demontabile 328GARNITURA DE FORAJ Constructiv, protectoarele din cauciue sunt fie intregi, fie deschise ~ thiate pe o generatoare —, fie sunt formate din doug parfi prinse intr-o balama Primele, cu suprafafa exterioars neted’, sunt forfate si treacd peste racordul cep, cu ajutorul unui dispozitiv de mansonare, lasdnd greutatea prijinilor pe ele. Celelalte se inchid pe prijini cu ajutorul unui splint metalic. Exteriorul acestora din urma poate fi neted, cu patine longitudinale ori cu patine inclinate. Pentru amu se deplasa de-a lungul prajinilor, protectoarele au diametral interior, in stare liberi, mai mic decat cel al prajinilor: protectoarele intregi de la circa 20 mim’ la cele de 2 3/8 in pind la 40 mm la cele de 6 5/8 in (dimensiunea nominala este dati de diametrul prajinilor pe care se monteazA), cele deschise, cu armiturd metalicl, au un joc mai mic; ele sunt stranse pe prjini prin baterea splintufui metalic. Cauciucul trebuie si fie rezistent la wzura prin frecare, Ia actiunea adi- tivilor din noroi (in primaul rand la produsele petroliere) si la temperaturile ridi- cate din sonda, Coeficientii de frecare cu burlanele trebuie si fie ct mai mici. 2.8. imbiniri filetate Blementele componente ale garniturii de foraj se imbin intre ele cu un filet specific forajului rotativ, cunoscut sub numele de filet de racord, filet rotary sau filet special, Imbinatile cu asemenea filet se centreazi usor, se ingurubeaz’ rapid, sunt etange, rezistente la uzurd si capabile si transmit’ momente de torsiune, momente de incovoiere si forfe axiale suficient de ridicate. Ele sunt imbinari cu umér, cu pasul si conicitatea relativ-mari (fig. 26). be Hm JB8TEN 1 de masurare 4 YZ - 1s) § 3 f12,7mox 16 inde Umar Fig, 26. fnbinare filetate cu umdr pentru elementele garniturii de fora}. 329GARNITURA DE FORA Coput imbindrii se centreazé firé dificultate in mufi datorita conioittti mari, 1:4 saul 1:6; aceasta este egal cu 2 tg @ (v. fig. 26), Din acelasi motiv, cepa! pitrunde in uf mai mult de deu’ treimi inainte de a incepe angajarea spirelor, accelerand ingurubarea. fn plus, atunci céind o imbinare conicd se refi- Jeteazd nu trebuie indepirtati intreaga porfitine filetata: este suficient s& se re~ feze numai o parte din lungimea cepului sau a mufei, in cazul de fafi doar 30-40 mm. Pasul mare, 3 ~.6 spire/in, contribute si et fa ingurubarea rapid’ gi ofer © durabilitate ridicati la wzura, provocati de desele ingurubiri si desurubari. Fofele frontale ale umerilor asignra etangeitatea imbinrii, transmiterea momentului de torsiune si a momentului de incovoiere. Filetul de racord are profilul triunghiular, cu unghiul Ia varf 60°, bisectoarea perpendicular’ pe axa imbintrii, varfurile retezate, fundurite rotunjite sau retezate (fig. 27). Huta > Ly K eR , ¥ T + x . 4 2001 38.\0 Azle I {= 2 sce] Copul cor] ceput Axa filetutul Axa filetulul a) b) Fig. 27. Filetul de racord: a—cu varfurile (esite si fundurile rotunjite: b— ou varfurile si fundurile tesite. Dup’ forma se intélnesc mai multe tipuri de profituri: V-0,038R, “V-0,040, V-0,050 si V-0,065; la acelasi pas si acecasi conicitate, raza de curburd la baza spirelor si la varf sunt usor diferite (tab. 9). Numérul 0,038 constituic raza de curburd la fandul spirelor, in miimi de inch, iar celelalte iirimi — 0,040, 0,050 si 0,065 — reprezint& litimea crestelor spirelor. Profilul V-0,038 R, cu fundul rotunjit, se poate insuruba cu un profil V-0,065; acesta din rma este considerat perimat si falocuit cu primul (v. si tab.10) 330GARNITURA DE FORAJ Exist patru tipuri de imbinari recomandate de normele API. in ordinea apariiei, ele sunt: ~ imbin&ri normale, notate REG (Regular); —imbiniii cu trecere larg, FH (Full Hole); ~imbinari ou trecere uniforma, IF (Internal Flush); —imbinari numerotate, NC (Numbered Connection). La filetele cu sensul spre stnga se adauga simbolul LH (Left Hand). ‘Tabela 9. Dimensiunile filetelor utilizate la imbin‘rile rotary (v. fig. 27). Ii nalti- Tnatimea Latimea tegiturii Raza Profilul 2 mea ‘unt Rera la muchil- Cont teore-—_spitelor bya lor filewlui ita tick tune @ te Tz spirelor spirelor tea spirelor —chiate bazaar bark vat 5 r _t h by & __ - om mmm mmm VOOR 1:6 $486 «3,095 09651426. = = ,651 0965" 0,381 V0038R LA SATE 3,083 0.965122 6SL_9GS* 0381 V-0040 144.376 2.993 0,508 08751016" 0,508 0,381 vogso «4 SATE 3,740,635 1,094 = 270" 06850381 0050 6 S.86_ 3S 0635 1,097 = 1.270" 0,635,381 W006 65,486 2,831,209? 0381 *Dimensioed caraceristies. “Toate profiele au spirefn, in aa de V- 0,080 cae are 5 spite, fmnbindrile enumerate se deosebese prin dimen filotului (tab.10). Denumifea primelor trei tipuri de imbin&ri are explicafia in modul cum~ au apirut ele, tmpreund cu racordurile respective. Initial, racordurilor li se cerea doar rezistenfi si aveau secfiunea de trecere relativ mici, Ulterior, marindu-se debitele de circulafie, pentra a reduce c&derile de presiune, au aptrut racordurile cu trecere marit’, notate cu FH; pentru distinctie, celelalte au fost numite normale (regular, in |, englezi). La aceeasi.dimensiune a_prijini, diametrul mediu al filetului fa imbinarile cu trecere largh este mai mare decat la cole cu trecere normald, Mai tarziu, odati cu sudarea lor la capital’ prijinilor, s-au construit racorduri al ciror diametru interior era egal cu cel al prijinilor echipate; prijinile eran calibrate la interior. Diametrul mediu al filetului Ia aceste tacorduri nu coincide cu nici unul dintre cele dou’ anterioare ~ este mai mic — si imbinarea a fost notati cu IF (internal flush). in prozent, fnsi, tipurile respective de imbinari, folosite atat la prijini cu ingrogare interioara, cat gi la cele cu ingrogare exterioarA sau mixt’, precum gi la prajini grele, la sape, stabilizatori, reducfii, motoare de fund, nu mai sunt nile lor si prin profilul 331GARNITURA DE FORAS awe a Hay a ae Baz 31 abe aL PO eiuorea “Wea srundos UENNINP ate my ORME leneurid_yoaeweid “@e-An) fex0y op eanqoseS naquod xyuon mo LayELqMY “OT BISTEL 332.GARNITURA DE FORAS corelate direct cu dimensiunile transversale ale racordurilor de prdjini: exist in prezent prajini cu ingrosare interioara, deci fara trecere uniforma, echipate cu racorduri IF ! mbinarile numerotate, tip NC, in numar de 13, dintre care 6 ingurubabile cu alte dimensiuni anterioare (v, tab.10) au fost introduse in ideca restrangerii gamei de tipodimensiuni existente (circa 100) si pentru a ‘imbundtiti caracteristicile de rezistenf& ale imbinixitor, prin cresterea razei de curbura Ja fundul spirelor. Simbolizarea cuprinde, pe Jangs inifialele NC, si un numér format din doua cifre ce reprezinti diametrul mediu al filetului cepului in planul de m&surare (Ja 15,875 mm faja de umeri) exprimat in zecimi de inch Crotunjit). Fig. 28. imbinarea HI - Torques in afara acestor imbinari uzuale se intdlnesc gi altele, diferenfiate prin forma tmbinirii sia filetului, prin diametrul interior gi cel exterior al racordului: SH (Slim Hole), XH sau EH (Extra Hole), WO (Wide Open), H90, SLH90, PAC, HI - Torque, SST (Super Strength Thread), DSL (Double Streamline), OH (Open Hole) $.a.[56, 58}. Astfel, la acelasi diametru al prijinii, imbindrile SH au diametrul exterior al racordului mai mic decét il au cele obig- nuite: sunt folosite in giuri cu diametru mic. De exemplu, prijinile de 3 1/2 in, 9,35 mm B cu tmbingrile NC-31 SH au diametrul racordului de 104,8 mm, fr timp ce prajinile obisnuite, cu imbinarea NC-38 (3 1/2 IR), au 120,7 mm, imbinirile HI-Torque, construite de Grant TFW, posed’ un umar secundar la varful cepului, ceea ce permite transmiterea unor momente de torsiune mai mati (fig. 28). Ele sunt recomandabile tn sonde adanci ou devieri pronunfate, in sonde orizontale, cu gaze sulfuroase (umirul secundar asigur’é etanseitatea imbinrii la cap3tul cepului). Ele tolereaz# o uzurii exterioari a racordului mai mare decat imbinirile obignuite, in sensul cd. momentul de iorsiune ce poate fi transmis se menfine la valori ridicate. Se poate reduce diametrul exterior si m&ri diametrul interior, micsordnd ciderile de presiune. Imbindrile SST au o rezisten{a a obosealé marit& cu pand fa 80% prin cregterea razei de curburi Ja fundul spirelor si minimizarea tensiunilor din imbinare. 333GARNITURA DE FORAJ fmbinirite H.90 au filetul cu unghiul flancurilor de 90°, Durabilitatea filetelor se mareste prin deformare plasticd (rulare), cdlire CIF sau metalizare electrolitic’ (fosfatare, zincare, cuprare, cadmiere). ‘Metalizarea protejeazi filetele si impotriva grip&rii si a coroziu Pentru a reduce concentririle de tensiune din imbinati, prajinile grele si reducfiile — ambele cu rigiditate la incovoiere mare ~ au de obicei imbin&ri cu dogajii (v. fig. 14). Ele au ins un dezavantaj: fa refiletare, cepul sau mufa se reteazit integral. : 3. Solicitrile garniturii de foraj 3.1. Condifiile de lueru Elementele componente ale garniturii de foraj sunt supuse la o stare de solicitare complex, cl’ un accentuat caracter variabil. Natura si m&rimea solicitarifor sunt determinate de operafia executat& tn sond& (foraj,.manevrare, instrumentafie, carotaj mecanic, lansarea unui liner), regimul de Incru (apasarea pe sap’, turafie, debitul de circulafie, viteza de manevrare, piesiunea de pompare), metoda de foraj (cu mijloace de suprafafé ori cu motoare submersibile), adfncimea si diametrul sondei, profilul ei (drept sau curbat), modul de alc&tuire si de stabilizare a ansamblului de fund, prezenta amorti- zoarelor de vibrafii, proprietifile rocilor traversite (duritate, abrazivitate, omogenitate), natura si proprietifile fluidului de foraj,tipul sapei etc.” fn timpul forajului practic toate solicitirile au un caracter variabil. Cauzele sunt: fucrul neuniform al sapei pe talpa, rotirea garniturii gi pulsagiile pompelor de noroi. Durata de folosin{i a eleméritelor gamiturii gi indeosebi durabilitatea imbinirilor filetate sunt limitate de oboseala imaterialului. O’alt& caracteristica a Jucrului garniturii in timpul forajului o constituie pierderea stabilitifii longitudinale. Aceasta este provocati de forfele de compresiune, forjele centrifuge create prin rotire, momentul de torsiune, presiunea interioar’i gi circulajia fluidului de foraj. Deoarece tungimea gamniturii este foarte mare in raport cu dimensiunile transyersate, instabilitatea longitudinal’ survine la valori scdzute ale sarcinilor exterioare. Nowa pozifie de echilibru este condifionaté de prezenfa perefilor sondei si constituie, de regula, © spirala spafiala. Pasul acesteia nu este constant fiind determinat de forfa axiali, variabili de-a hungul gamniturii; el este influenfat si de prezenfa racordurilor, ca mase concentrate, si a stabifizatorilor ca puncte de sprijin. Dupi pierderea stabilitafii, garnitura se roteste nu numai in jurul axei 334GARNITURA DE FORAS proprii, ci gi in jurul axei sondei: fie in acelagi sens, sineron, dact frectrile cu perefii sunt reduse, fie in sens invers, c€nd frecdiile sunt insemnate. La momente de risucire gi la presiuni exterioare exagerate, atunci cfind perefii prijinifor sunt subfiafi prin wzurd, si forma transversalé circular’ isi poate piorde stabilitatea: prajinile se rlisucesc ori se turtesc. La forajul cu motoare de fund, condifiile de solicitare sunt mai usoare deeat la forajul cu masa rotativa: dispare caracterul variabil al tensiunilor de incovoiere, momentul de torsiune este mai scizut, uzura pr&jinilor este mult diminuat’ fn general, solicitarile se accentueazi cu. adancimea si sunt mai severe | fn sondele curbate. {in roci dure, fisurate sau neomogene, mai ales cAnd se foreazK cu sape cu role, tn partea inferioard a gamiturii vibrafiile sunt foarte intense. i La forajul ou aer, dispare efectul favorabil al Mlotabilitifit si cel de | amortizare ‘a vibrafiilor, efecte existente in prezenja noroiului; coroziunea provocata de oxigenul din aer este de obicei mai pronunfata. Garnitura de foraj este supust, uneori, gi la solicitari dinamice, de soc: cAnd se incearci degajarea ei prin bitaie cu geala, cfnd se infepeneste ori se desprinde bruse in timpul rotirii, cfnd este scipati pe o anumita indifime. Studiul starii de solicitare este complicat si din urmiitoarele motive: ~ solicitrile nu sunt uniforme de-a lungul garniturii; —sondele sunt mai mult sau mai putin inclinate. fafi de verticala gi au curburi variabile de-a lungul lor; — gamiturile sunt alc&tuite adeseori din tronsoane cu secfitne transyersala diferita; -- dimensiunile transversale (diametrul si grosimea peretelui) sé reduc semnificativ in timp, prin uzuri; : ~ racordurile dintre prajini constituie mase concentrate gi au rigiditatea mai mare decat cea a corpului prajinilor, — imbinarile filetate constituie, la anumite solicitiri, puncte slabe ale garniturii; — mediul ambiant este coroziv si afecteazii simfitor prajinilor, indeosebi la oboseala. in cele ce urmeaza, vor fi analizate mai intai soli 3.2. Solicitarea la trac{iune gi compresiune ‘Aceasta solicitare este creat& de: = greutatea proprie a prajinilor; — greutatea ansamblurilor introduse in sons (motoare de fund, linere); -reacfiunea talpii in timpul forajului (egal cu apiisarea pe sap’); 335GARNITURA DE FORAJ ~ forfele de frecare cu perefii si ou noroiul din sonda; ~ forfele dé inerfie la introducerea gi extragerea gamiturii din sondi tn perioadele de variafie a vitezei de manevrare; ~ forjele de presiune create de prezenta gi circulafia noroiuluis — for{a de tracfiune suplimentar’ aplicala pentru degajarea gamiturii prinse sau atunci cfind exist tendinfa de prindere; ~ forfele de presiune create atunci cfnd’se incearc desfundarea gar- niturii prinse , cdnd se probeaz o coloand sau un liner eu ajutorul pr&jinilor. jn general, solicitarea principal o constituie tractiunea produsi de greutatea proprie, Daraceastaprovoac’ si compresiune: cfnd se last aptsare pe sapa, find garnitura este prins& si lisat’ fiber din c@rligul instalafici. Intorescazii distributia tensinnilor axiale de-a lungul garniturli. Ne vom rezuma, aici, la sonde verticale ori apropiate de velticala si vom studia céteva situafii, ineopand eu cea mai simpli. 1. Garniturd suspendati. Fic, mai intai, 0 gamituri de foraj cu secfiune transversal uniform’, suspendatd intr-o sonda vertical plinf cu fluid deforaj (fig. 29). : G,max pat 1 Gz ‘fn noroi tort n 1 ‘in cer Fig. 29. Solicitarea la tracftune a unei garnituri ce seeplune uniformd suspendate intr-o sondti pling eu noroi. 336GARNITURA DE FORA Intr-o sectiune oarecare, aflaté la distanta z fat de capatul inferior, tensiunea axial Azp,g~ ALD, & a @) = P,k2 S-au notat: G, ~ greutatea porfiunii aflate sub sectiunea considerata; F,~forfa de presiune (arhimedrica) aplicat& pe suprafafa de la bava garniturii; A ~aria sectiunii transversale a prajinilor; L —lungimea gamiturii; P. —densitatea materialului (ofelutui); P, ~densitatea fluidului de foraj ( noroiului). in figura 29, distribujia de tensiuni de-a tungul gerniturii este consteuita insuménd efectul forfei de greutate (garnitura suspendata in aer).cu' efectul dat de forfa de presiune (prezenta noroiului). Existi o secfiune’ unde tensiunea axiald este nul . Fath de baz’, aceasti sectiune se afli la distanfa ate be @ Pu . Deasupra ei, gamitura este intinsi, iar dedesupt — comprimati. Tensiunea maxima de tractiune este la suprafafa, z= ZL: Smee * LE(P. Pa)» () Daca se pune condifia cao... S% nu depigease’ o anumita valoare admisibili 0, , lungimea maxima de utilizare a unei garnituri cu sectiune uniform’ (P,P) © * Sectiunea unde’ tensiunea axiala este nul nu trebuie confiindatt cu secfiunea newird aceasta din urma corespunde unei stiri de tensiune izobare, cu cele trei_ componente principale gale: tensiunea echivalenth este nul, Or, in cazutl de fa’, tensiunea axialt este nuls, dar celelalte douk tensiuni principale sunt egale cu presiunea de In acea adfncime. Secliunea neutré In acest ‘caz, se afl& la baza garnituiii: aici tonte céfe trei tensiuni sunt egale intre ele si anume cu presiunea, Cénd se lasi episare pe sap8, see{iunea neutra se determina din condifia: greutatea in ‘noroi a porfiuni de sub sectiunea neutr este egalé cu apasarea pe sap. 337GARNITURA DE FORAJ Relatia de mai sus este similard cu (1) si indic& modalitijile de crestere aadénoimii de introducere a unei garnituri de prajini (burlane, fevi de extractie, cablu). fn cazul ofelului ( p= 7850 kg/m®), intr-un noroi de 1100 kg/m’, cu un cocficient de siguranfa egal cu 1,5, adéncimile calculate cu relafia (6) sunt: ofel grad E5200 m, X-95~ 6600 m, G-105 ~ 7290 m,, 8-135 ~ 9370 m. Pentru materialul tubular introdus in sonde, se foloseste de obicei masa (sau greutatea) pe unitatea de lungime. Dac& se noteazi cu g = Ape ~ masa unitar&, relafia (3) se serie: a= eae o La gura sondei, qi — Alp, _ ste {,_ | _ Sel, Po = ghee EE pe = Se 8 aA 4 ( | AL Pe ® Factorul 1-p,/p, este numit coeficient de flotabilitate, Cu G, s-a notat greutatea garniturii, Este preferabil s& se utilizeze masa unitar& pentru motivul cf, datorita ingrosirilor de la capetele prajinilor si racordurilor, masa unitari medie deptgoste simfitor masa unitari a prajinilor netede — egal cu Ap, — cu 10-30 %, in functic de lungimea si marimea ingrosérilor, de robustefea racordurilor. Lungimea (adéncimea) de utilizare a unei garnituri formate din acelagi tip de prdjini se serie in acest eaiz: : @) Ryo, constituie limita de curgere minima si ¢, un cooficient de sigurangi : 1,4 — 1,8. Cum masa unitari medic este mai mare decét produsul p, 4, adancimilé maxime reale sunt mai mari decat cele caleulate miai sus. De exemplu, pentru g = 1,20 poA, ele devin: ofel grad B — 4340 m, X-95 5500 m, G-105 6070 msi S-135 ~ 7800 m. Expresia lui G, din relafia (3) poate fi aranjati si astfel: 2 ip = PoBF ~ Py BL + PyB! — PB] = owl - fe). Pret, (10) 338GARNITURA DE FORAS unde h este adfncimea secfiunii considerate : Relafia (10) se scrie gi sub forma ay Greutatea parfii din garnitura aflati sub secfiunea z poate fi exprimaté in raport cu masa unitard a prajinilor: G, = q gz. Observagia 1. Se poate arta cX relafia (11) este valabila oricare ar fi alcdtuirea gatniturii, nu numai pentru cele cu secfiune uniform’, Se stie c& asupra unui corp scufundat int-un lichid, aflat in repaus, acfioneazi greutatea corpului G, forfa de plutire #, si, pentru ca el st fie in echilibru, trebuie aplicat& o forjt vertical’ #, egal ou diferenta G- Fy (fig. 30, a). Forfa de plutire constituie rezultanta forfelor de presiune ce se exereit& pe Infreaga suprafafa a corpului gi este egal’, potrivit principiului Ini Arhimede, cu greutatea volumului de lichid dezlocuit: py Gipp Fig. 30. Forfele care actioneazdé asupra unui corp scufindat. Secfionfind corpul cu un plan orizontal imaginar, situat In adéncimea A, cele dou pirfi sunt in echiibru dact fn secfiune se introduc forjele de interacfiune. Asupra lift inferioare a corpuluiactoneazX greutaten ei Gy fort de presume Hy si fore axiala Fy, cu care partea superioar’ acfioneaza asupra colei inferioare (fig. 30, 4). acest caz, forfa de plutire Fy reprezint& rezultanta forfelor de presiune ce se exercité mumai pe suprafafa aflatt in contact cn lichidul. Pentra a afla forfa athimedica Fy egali cu greutatea lichidului dezlocuit de porfiunea aflaté sub, secfiunea considerata — trebuie adaugata forfa de presiune ce se exercit’ pe suprafaja secfiunii cw aria A (de fapt, aceasti forlS se seade, ea fiind indreptat& de sus in jos). Asadar, condifia de echilibra se s 339GARNITURA DE FORAJ = Fy O.- (Fy, AER) Ayal ~~ anah G(1-%)- Aner. (a) Tensiunea axiall in sectiunea data G Pr fy). pet °, “(1 2) a (a3 Expresia obfinuta este similard cu cea din relafia (11). S,max Gz ‘Jn noroi zy S ~ gngl—J 31, Solicitarea la tracfiune a unel garnituri cu seofiunea neuniforma suspendate intr-o sondé plind cu noroi. SA considerim acum o garnituri alektuit& din-dou’ tronsoane cu sectiune diferiti: prajini grele cu aria 4), masa unitari q, si tungimea h, si prijini de foraj cu aria 4;, masa unitard q, gi lungimea 4, In figura 31 este ilustrati distribufia tensiunilor axiale in aceasta situafie, La trecerea dintre cele dou tronsoane, eu sectiuni diferite, are loc un salt de tensiune. Tranzifia de la tractiune la compresiume poate avea loc in prajinile grele, in sectiunea de trecere (ca in figura) sau in prijinile de foraj; aceasta depinde de raportul Jungimilor gi cel al ariilor, dar si de raportul densitafilor py $i Po 340GARNITURA DE FORAJ ‘Tensiunea maxima ta suptafagi -%), a4 Dac se cunosc hmgimea sau greutatea prijinilor. grele, limita de curgere a materialului din care sunt fabricate prajinile de foraj si se impune un anumit coeficient de siguranf’, se poate calcula lungimea maxima a prajinilor de foraj. Din relafia (14), rezulta: ~ Bi, (is) Bvident, adancimea maxima in prezenfa prij maj mica decat in absena lor — formula (3). Bouafia (15) poate fi folosité si la introducerea unui liner. Relafii similare se pot stabili si pentru alte. garnituri combinate. ilor grele (lamar + Ii) este Observafia 2. fnte-un corp scufundat fn lichid, fn orice panct al lui exista o stare de tensiune spatialé, descris de trei componente ortogonale: ,,0,,6.. Primele doua componente, aflate fntr-un plan orizontal, au valoarea egal cu presiumea de la adancimea punctului respectiv ~p,gh; componenta vertical o, are marimea caloutati cu relafia (13), dact nu existt alte solicitiri exterioare, Din motive de simetrie, cele trei componente sunt chiar tensiuni principale, Majotitatea materialclor rezisté la presiuni hidrostatice mult mai mari deci cole uzual intilnite. De aceea, teoriile de rezistenta clasice, acceptate pentru materiale tonace —teoria tensiunii tangenfiale maxime, teoria de energiei de variafie a formei — iau fn consideratie, sub diferite forme, doar diferenta tensiunilor principale. La eorpurile scufundate intr-un tichid, toate cele trei tensiuni contin 0 componenté identick ~ presiunea hidrostatied; ea poate fi eliminata si starea de tensiune este echivalenta cu una ale carei vatori principale sunt: o =0,¢,=0 si o.= G.(1- p,/p,)/ 4 (in absenta altor solicitari exterioare). ‘Agadar, din punetul de vedere al rezistentei, dar si al stabilititii, o gamniturd suspendata liber intr-un lichid poate fi considerata ca fiind solicitata doar Ia tractfune, tensiunile axiale find of. Tensiunile create de solicitarile suplimentare vor fi adiugate la aceastt stare echivalenta. ‘Aceast& simplificare trebuie utilizati cu precautic. in cazul unei garnituri prinse, forfele de presiune care acfioneazit sub zona de prindere nu se transmit in portiunea liber, intro garnitura scufundata in noroi, dar goal in interior, ori ou un fluid ce are alt& densitate decét cel din exterior, eliminarea presiunii din valoarea celor trei tensiuni prinefpale este dificil’. 341GARNITURA DE FORAJ 2. Garnituri suspendati eu cireulafie. Caderile de presiune create prin circulafia fluidului de foraj in interiorul gi in exteriorul garniturii modifica fntr-o oarecare masura starea de tensiune din prijini. Garnitura poate fi considerata ch un tub inchis, la partea superioara de luleaua capului hidraulic gi jos de sapa, daca exist’; aria orificiilor sapei este neglijabili tn raport cu aria seofiunii de eurgere a prajinilor. La capatul de sus, garitura este supusé la o for{i de tracfiune suplimentara egal cu produsul pp do, in care p, este Suma caderilor de presiune din circuit si 4g — aria seofiunii interioare a prajinilor. in alte secfiuni, p, se inlocuieste cu suma cdderilor de presiune din acel punct pani la capatul final al circuitului p,. Caderile de presiune din-spatiul inelar creeaz% prin tensiunile de pe suprafata prijinilor o fora de compresiune; cum aceste céderi de presiune sunt mici, iar o parte din efectul lor se transmite perefilor sondei, forfa de compresiune poate fi noglijati. {fn acest caz, relafia (11) devine: G, A, ce Sifi tet Pash» 16) La suprafafi, in prima prajind de foraj, - A an 3. Garniturd sprijinité pe talpa. fn timpul forajului, o parte din greutatea prijinilor grele este lsat’ pe talpa, crefind apasarea necesar’ pentru avansarea sapei, Reacfiunea tilpii, egal cu apfsarea pe sapi G, , crecazi tensiuni de compresiune de-a lungul garniturii. Figura 32 ilustreaz forfele si distributia tensiumilor axiale tntr-o garnituri format din prajini obignuite si prajini grele in timpul forajului, ceea ce implica si circulatia noroiutui. Relafiile (16) si (17) devin: G, P, \, Pts Ge o.= (\- }s TE pgp, (18) as) 342,GARNITURA DE FORAJ fn relafia (18), Aogi A sunt Ao, Ai Sau Ago, Ar , dupa caz. TTensiunea maxima de compresiune se afla la capitul inferior al garniturit (al prajinilor grele): +du- 9G, _ tia) dn Oe ag, 0) Se noe a suspendaté pe sapa | >circulatieh S-au notat: p, ~ cdderea de presiune din sap’; p,,~ c&derea de presiune din motorul de fund,dac& exist. fy Ses Fp; Pp % ° + + = x Phas riturd ke-feyeearu FF Etectut | 3 be, Fig. 32. Solicitarea axtalét a unei garnituri tn timpul forajlui. Notafit: Fes =u elds; Fa ~ Pusha (AsAa}i Fys = Peder Fam Px Pa) Aan (toate su forte de prestre). Efectul cAderilor de presiune din spafiul inelar si cel al reacfiunii jeturilor din duzele sapei s-au neglijat. 4. Garnitur manevrati. La ridicarea si cobordrea garniturii, eventual cu circulafia fuidului’ de fora}, apar si unele forfe suplimentare, cu valori semnificative in uncle situatii: de frecare ou perefii sondei si cu noroiu! din jur, si de inerfie. Dacd se consider’ coeficientul de frecare constant si masa prdjinilor uniforma, cele dou forfe ~ notate mai jos cu J, respectiv cu Fi ~ variazi linjar cu lungimea garnituri. Forfa de inerfie ce acfioneaz sub o secfiune oarecare este proporfionala cu masa gamiturii aflate sub secfiune: F;, = aGrlg. La extragere, accelerafia a se poate determina dac& se cunoaste perioada de accelerare (2 ~ 3 s) pang la 343GARNITURA DE FORAS atingerea vitezei maxime (0,2 ~0,8 m/s, in func{ie de sarcina la crlig si puterea troliului de foraj) : a = 0,1 — 0,4 mvs". La introducere, accelerafiile sunt mari in perioada de franare bruscé: a ~ 2—4 mis*, in ambele situafii, forfele de inerfie sunt orientate descendent. Forfele de frecare ce acfioneazi sub 0 secfiune dati sunt determinate de : mfrimea coeficienfilor de frecare, diametrul exterior al prajinilor, prézenfa stabilizatorilor, tendinfa de mangonare sau de strdngere a perefilor, prezenja giurilor de cheie, profilul spafial al sondei, existenfa.cavernelor ete. fn scopul simplificarii, pentru sonde verticale, forfa de frecare se consider’ proportional cu greutatea gamiturii:#,. = sG,. Pentru coeficientul de ,,frecare”s, care fine seama’si de eventuala tendin{& de prindere, se accept valori cuprinse intre 0,05 $i 0,35. La ridicare, fortele de frecare se adunii, iar la coborare se scad. Relafiile (16) si (17) iau forma: @) Q2) _Dack se neglijeazi efectul citculafiei si cel al forfelor de inerfie (vitezele de manevrare la adéncimi mari sunt reduse), se considera un noroi uzual cu densitatea de 1250 kg/m’ gi un coeficient de frecare s = 0,15, parante: din relafia (22) este egalé cu unitatea: efectul favorabil al flotabifitay compenseazi celelalte efecte, Tensiunea axial maxima in acest caz corespunde situafiei cind garnitura este suspendat liber in aer. Prin urmate, fntr-un calcul orientativ, acoperitor pentru toate situatiile discutate: 23) R, One Hy 024) hh oh Efectul circulatiei a fost neglijat. 5. Garnitur’ prins’, Cand garnitura de foraj sau numai sapa sunt prinse in gaura de sond&, pentru degajare se aplicd 0 forfa suplimentark de tracfiune F,, a c&rei marime este determinat’ de rezistenfa prajinilor si de capacitatea instalafiei. La sonde adfnci , forfa suplimentari poate atingo 500 ~ 1000 KN. 344GARNITURA DE FORAS Tensiuriea maxima ta suprafaf’ o,+k = . (5) oy me 4 Flotabilitatea ny intervine déoarece forfele de plutire acfioneazi de obicei sub punctul de.prindere. Practic, se evalueazi greutatea porfiunii din garnitur’ rlimase liber’, se cunoaste rezistenfa admisibila a prajinilor si, prin diferenfa, se determing forfa suplimentara de tracfiune. Pentru sonde cu devieri mati fafi de verticala trebuie cunoscute unghiurite de inclinare si curburile pe diverse intervale, precum si coeficienfii de frécare pe aceste intervale; forjele axiale la extragere sunt mult diferite de cele care acfioneaz’ la introducere. ‘Aria sectiunii transversale a prijinilor se caleuleazA finan seama de toleranjele la grosimea de perete si la diametrul exterior, dar mai ales de gradul de uzura (v. par. 4 gi 5). Adeseori, se foloseste tot aria nominalt, dar se _ majoreazi coeficientul de sigurangi. 3.3. Solicitarea la forsiune Gamitura de foraj este solicitat’ la torsiune in procesul de foraj sau de carotaj mecanic, la frezarea dopurilor de ciment sau a diverselor scule nerecuperabile rimase tn sonda, cind se incearcd degajarea unei gamituri prinse prin rsucire, in cursul unor instrumentafii. Daca se cunoaste momentul de torsiune Ad de-a lungul garniturii si dimensiunile ei transversale, se poate calcula distribufia tensiunilor tangen- fiale 7 . Pe conturul exterior al secfiunii transversale, cle au valoarea maxima M, M, (26) Ww, $-anotat cu Wp—modulul de rezisten(& polar al seofiuni Pentru secfitini inelare, cu diamerul exterior J si cel interior , Ws Qn in cazul prajinilor de antrenare p&trate, modulul de rezistenfi polar se calculeaza cu formula aproximativa [60]: 345GARNITURA DE FORAJ W, = 0,208 a” — 0,196 & mm’), (28) unde: este latura pitratului ( dimensiunea nominal); d—diametrul interior, ambele in mm. Pentru prajini hexagonale W, = 0,2008°— 0,196 d@ {mm?}, 9) cu 5 — distanja dintre doa laturi opuse (dimensiunea nominala), in mm. in ambele cazuri, tensiunile tangonfiale maxime se afl la jumatatea laturii. Adeseoti se cuncaste doar puterea necesari pentra antrenarea garni- turii P . Momentul de torsiune 2 30) a cu — viteza unghiular& (@ = 2mm cu turafia 7 in rots). ‘Unghiul de rasucire a unui element liniar dz din gamitura se calculeaz’ cusclafia M,de dp = —, 31 = Gr, GB) incare: | G—reprezinti modulul de elasticitate transversal; J,~ momentul de inerfie polar al sectiunii prajinilor. Prin integrare, dac& se cunosc variafiile Ini M@, si J, de-a lungul garniturii, se obfine unghiul de risucire total. SA studiem céteva situatit. 1. Forajul cu masa rotativi. Puterea necesari la suprafaja pentru antrenarea mesei rotative P, se consuma: — pentru dislocarea rocii si invingerea frecirilor din lagarele sapelor cu role, a frecarilor dintre sapa si perefii sondei P, ; — pentru invingerea frecarilor ‘dintre garnitura si mediul din jur (Bvidul de foraj, peretii sondei) Py. Asadar, Py = Pe Py. G2) Relafia se pistreaz& si intre momentele corespunzatore: My = My My. 33) 346GARNITURA DE FORAJ ‘Ambele componente ale puterii; sau ale momentului, sunt dificil de stabilit teoretic datorité numarului mare de factori ce intervin fn procesele de dislocare gi de frecare, Astfel, momentul la sapi este determinat de : tipul gi diametral sapei, geometria danturii gi gradul ei de uzurd, apasarea pe sap’, turafie, proprietifiile mecanice ale rocii dislocate, gradul de spilare a talpii. Momentul forfelor de frecare a garniturii cu perefii sondei gi noroiul din jur este determinat de: Iungimea si diametrul prijinilor, diametrul si profilul spafial al sondei, densitatea, vascozitatea si proprietifile lubrifiante ale norojului, prezenfa, numérul gi tipul stabilizatorilor, existenfa mangoanelor de protecfie, forma pe care o ia garnitura in timpul rotafiei ete. fn ceea ce priveste momentul la sap se pot revedea relafiile stabilite in capitolul 1, Se reaminteste, aici, relafia stabiliti pentru sapele cu role: ? fs 4K Ip Ge 64) ‘S-au not D, — diametrul sapei; G, —apasarea axial; n ~ turatia; yy — viteza de avansare; ey — constant’ (1,05 — 1,10); Ky — constanti (0,02 — 0,05, creste cu duritatea rocilor); ‘Ky — constantii (0,25 — 0,55, scade ou duritatea rocilor). Momentul necesar pentru invingerea freeitilor la rotirea garniturii are 0 pondere insemnata la sondele adénci si la cele deviate, curbate. Pentru sonde drepte, cu incliniri intre 3 si 35°, se foloseste adeseori formula lui Fedorov: Py =e, Di! pl, 65) fin care: c este un coeficient ale cérui valori depind de inclinarea sondei: (2—5)-107 (valor cresc&toare cu inclinarea); = diametrul prajinilor, my ~ L —lungimea prajinitor, m; Pn~ densitatea noroiului, kg/m’, Pentru sonde verticale, retafia (35) ofera valori mai reduse decat cele cexperimentale, fn acest caz, Saroian [43] propune relatia: P, = 135-107 D'D?p,L [kW] G6) 347 |GARNITURA DE FORAJ in plus, fat de formula lui Fedorov, apare diametrul sondei D, in mm. Celelalte mirimi sunt identice cu cele din (35), cu aceleasi dimensiuni. Exist si alte relafii empirice. De obicei, puterea consumati pentru invingerea frecirilor in timpul forajului se consider egal cu cea necesari rotirii in gol a garniturii, cand puterea poate fi misurati, Totusi, condiffile de lucra ale gamiturli nu sunt identice: zonele gi presiunile de contact ale garniturii cu peretii nu sunt aceleasi; ele sunt determinate de mirimea forfei axiale de-a fungul garnituri, care este diferiti in cele dowa situafii, Numai prin masurarea nemijlocita a ‘momentului la'sapi gi a celui de la suprafafa se poate determina valoarea reali a puterii consumate prin frecare Py Mon Sinox ALUM a, Ny Freeart " eu pereti Sinoroill My Fig, 33. Rasucivea garniturii ta forajul ce masa rotativa, Daci diametrul prajinilor este constant, in sonde drepte, momentul de torsiune variazi liniar cu adancimea (fig. 33). La suprafata, momentul are valoarea maxima. ‘Tensiunile tangentiale variaza , de asemenea, liniar, dar ele au un salt la frecerea de la un tip de prijini la altul, deoarece se schimba modulul de rezistengi al secfiunii, Tensiunile maxime sunt la suprafafa, in prima prajind de foraj. In prajina de antrenare, tensiunile tangenfiale ~ ca 5i cele axiale de altfel — sunt mai reduse, deoarece aria sectiunii transversale este mai mare. 348GARNITURA DE FORA Dac se integreazi ecuafia (31), pentru distribufia momentului de torsiune din figura 33, rezult’ unghiul total de rsucire pet Mk (Mord Mah Gl, 2G1,, Gly 261, unde: : I este momentu! de inertie polar al prajinilor grele; Jp, ~ momentul de inerfie polar al prajinilor de fora) ‘Mj ~momentul forfelor de frecare pe lungimea prj ‘Ma-—momentul forjelor de frecare pe lungimea prajinilor de foraj.. 2. Forajul cu motoare submersibile, Cand gamnitura de foraj nu se roteste, momentul de torsiune este maxim la capitul ei inferior. El este egal cu momentul reactiy al motorului de fund, echivalent cu. momentu! necesar pentru rotitea sapei, Prin frecarea, static’ in acest ca7, a garnitarii eu pere{ii sondei, Yn “6 M “Bmax Ms T Bmax a) m Ms bh Fig. 34. Réisueirea garniturti la forajul cu motoare de fiend: a~ sonde pufin adénci; b ~sonde adénei. momentul reactiv este preluat, parfial (fig. 34, a) sau total (fig. 34, b) de pereti. Din acest motiv, momentul de torsiune care solicit garnitura scade spre suprafafi, eventual pant la zero, dact sonda este suficient de adanc’. ‘Tensiunile tangentiale se reduc de fa motor spre suprafafa. Ele au un salt la trecerea de la prijinile grele la celé de foraj, datorit® schimbarii de 349GARNITURA DE FORAS secfiune. De regula, tensiunile maxime se affé in prima prajind de foraj de deasupra prajinilor grele, . ‘Trebuie considerata situafia c€nd momentul motorului este maxim: la blocarea hui (momentul este egal cu cel de franare). 3. Rasucirea unei garniturii prinse. Cand o gamitura de foraj este prins& in gaura de sond’, adeseori, se incearct desprinderea ei prin rotire; gamitura se risuceste de obicei paha fa limita de rezistenfi, cu o anumiti rezervi de siguranti. O operatie similara se executa si'atunei c&nd se intregeste © garnitura smulsa, scapatii ori Kisatdi in gaura de sonda, cu dornul, cu futa sau prin ingurubare. Dack se neglijeaza celelalte solicit&ri ~ de exemplu la adancimi reduse unde greutatea gamiturii este mick ~ i se cunoaste rezistenfa admisibilt a materialului ¢,,, din egalitatea (26) se determin’ momentul de torsiune maxim, ce’poate fi aplicat Ia suprafafa. Uneori, momentul de torsiune nu poate fi masurat; el poate fi evaluat indirect prin marimea unghiutui de risucire maxim. Dac se presupune ch prijinile au sccjiunea uniformé si momentul de torsiune este constant de-a lungul porfiunii rasucite a garniturii, din relafiile (26) si @1)—ultimaintegratt ince 0 si Z (lungimea portiunii torsionate) - rezulta: 2 bas Pun = Gp (38) Numirul maxim de rotafii @nee Hat Mme on RGD" G9) Pentru ty se “poate lua valoarea 0,577 0, =0,577 Ryo. /e, 00 = 14-1,5. 3.4, Solicitarea la incovoiere Gamitura de foraj este solicitata Ia incovoiere atunci cand sonda este curbati, cand isi pierde, in timpul luerului, forma rectilinie de echilibru stabil gi cand este supust Ia vibrafii transversale (v. par. 3.8 si 3.10). La forajul cu tnijloace plutitoare, care penduleaza in jurul unei pozifii date, garnitura este, de asemenea, supusi fa incovoiere oscitanta. Daca este posibil s& se determine direct momentul de incovoiere M,, tensiunile de incovoiere se ealculeazA cu formula hui Navier: 350GARNITURA DE FORAJ MD M, oo wr 40) S-au notat: —J—monientul de inertie axial; 1 ~modulul de rezistenti a Pentru secfiuni sub forma de coroana circularé: H (ps_ gt de a (pt-d*),. (41) n Di-d* we eee (42) (43) unde R, reprezint& raza de curbura si y = y (@) este ecuatia ,,fibrei” medi doformate a Barei (prajinii). Eouafia diferentiala a fibrei medii ay My, or ad) de EL “ abstraofie ficand de semn. Combindnd ecuaile (40), (43) gi (44), rezulta: DE a= pea (43) le cu diametrul mai mare, cum sunt prajinile grele, vor fi mai solicitate decat cele cu diametrul mai mic. Curbura prajinilor ¢, provocati de curbura sondei c — evaluati cu ajutorul misuraitorilor de deviere — poate fi determinati cu destuld certitudines in schimb, forma pe care o ia garnitura cand igi pierde stabilitatea si vibreaza lateral, mai ales intr-o sond& inclinat’, este mult mai dificil de stabilit. De obicei, in locul curburii se utilizeaza intensitatea de deviere a sondei (46) exprimati in grade pe metru, 351GARNITURA DE FORAJ 3.4.1. Ancovoierea préjinilor in sonde curbate Problema este simpli atunci cand prajinile au aceeasi curburd cu cea a sondei: este cazul prajinilor grele, pentru c& ele nu au racorduri (fig. 35, a) si al prijinilor de foraj nesolicitate axial (fig. 35, b). fn aceste situafii, tensiunile de incovoiere se determin’ imediat, cu refafia (45). a a) b) ce) Fig. 35. Incovoierea préjinilor in sonde curbate: ~préjint grele; b— préofini de foraj nesolicitate axial; ¢—prifjini de foraj solicitate axial. Pe intervale scurte, cu lungimea comparabili cu cea a unei préjini, axa nei sonde poate fi considerata un are de cere cu raza R gi curbura ¢, exceptind zonele cu schimbari bruste de direotie, dar care se rotunjese in timp. ‘Dar, tn general, din cauza racordurilor gi a prezenfei sarcinilor axiale, curbura unei prajini ¢, nu coincide ou cea a sondei c si este chiar variabil’ de-a lungul prijinii (fig. 35, ¢), Sub acfiunea forfei de tracfiune, prajina tinde si se indrepte in zona de mijloc, s& se apropie de peretele sondei si, uneori, chiar se sprijind pe el. in acest zona, curbura prajinii este mai mic&, cel mult egali cu cea a sondei; spre racorduri, care constituie puncte de sprijin pe perete, curbura 352GARNITURA DE FORAJ prajinii se accentueazA si este mai mare decat cea a sondei. Din acest motiv, lang racorduri, momentele gi tensiunile de incovoiere au valori maxim: Problema ce trebuie rezolvati const& in stabilirea curburii pi de-a Jungul ei, inclusiv valoarea maxima de Jang’ racorduri, in funcfie de curbura sondei, pentru anumite conditii date [18, 27, 28, 29}. fn figura 36 este reprezentata jumitate dintr-o prijin& de foraj §ncovoiati intr-o sond& cu raza de curburd R (cealalté jumatate este simetrica). Prijina ou diametrul exterior D se sprijin’ pe peretele sondei prin intermediul racordurilor, care au diametrul D,. La capete, langa racorduri, jocul prajini- sonda este egal cu (D, — D)/2; spre mijloc, jocul se reduce si devine zero daci prjina vine in contact cu peretele sondei. Or, Fig. 36. Incovoierea unei préjini de foray. Se noteazk cu 2/— lungimea prajinii (distanfa dintre racorduri), practic egal cu lungimea sondei pe intervalul respectiv, si cu 26 unghiul la contra corespunzitor. Intre cele doud mérimi, exista relafia: f=R0. . a) Deoarece raza de curbura a sondei (sute de metri) este mult mai mare deett lungimea unei prijini (de obicei 9 m), unghiul 2 @ este relativ mic. Fie un sistem de coordonate zoy cu originea in dreptul racordului si axa z tangenti la , fibra” medie a prijinii in origine: aici, dy/dz= 0. Se noteaz’ cu yy = PM — coordonata punctului M4, aflat la jum&tatea prajinii. 353GARNITURA DE FORAJ Deoarece unghiul @ este mic, abseisa punctului M poate fi aproximati -angimea arcului . Asadar, conform figurii 36: OP = GN =R sin 0= RO= (48) iG = R(i~ cose) = R= PE 9) 2 2 D D Mi= > cos8 = a (50) ood Oey, To z qgz 2 Alay} ‘ett : Fax Fig. 37. Solicitarea unui element de garniturat Din figura se vede imediat c&: PM + MIS OH + HG. Gl) inlocuind expresiile (49) ~ (50) in (51), condi respectiv devine: sph, PoP Yay 2 * 2 (52) Egalitatea intervine atunci cAnd prajinile vin in contact cu perefii. Fie acum iin element oarecare dintr-o garnitura (fig. 37). in cele douad 354GARNITURA DE FORAJ seofiuni, din O si A, s-an introdus forfele axiale Faq, practic egale fntre ele, forfele tiietoare Zo si 7, momentele Incovoistoare Ms si Mi. Sk exprimim momentul neovoietor din punctul 4, de coordonate z si y, alese ca in figu My = My Tye t Fad (53) S-a asimilat hungimea arcului de curb’ OA cu abscisa z. Unghiul o reprozinti fnclinarea medio, fafi de vertical, a elementului Od, q ~ masa unitar’, g— accelerafia gravitational. Penira simplificare, vom neglija ‘efectul forfei laterale create de greutatea elemontului in raport cu efectul forfei axiale gi cel al forfei taietoare. Cu relafiile (43) i (44), egalitatea (53) devine: . a EL a = egBl + Ty + Feeds 54) z sau ay a T fy Ley sg oe 55 ee? BI 65) Cu cy s-a notat curbura prajinior in punctul O, iar cu k expresia | Bo (56) pentru F,,> 0. fn noroi se ia forfa efectivas-greutatea afectati de flotabilitate minus apisarea pe sapa (cénd existi) . : Eouafia diferenfiala a fibrei medii deformate (55) reprezinta o eouafie diferenfiala de ordinul doi, liniara si ncomogent. Ba admite o solufie de forma: y = Ashkz + Bohkz + hz hy, (57) Cum mirimea & are dimensiunea J, argumentul kz este adimensional. Pentru a determina constantele 2y gi As se calouleaz Ds Akshkz + Bkchkz + dy _ 58) = AK shkz + BE chkz (59) 355GARNITURA DE FORAJS Introducdnd expresiile Ini y din (57) si d’y4 prin identificarea termenilor, se objine: din (59) in ecuafia (55), hog ae 2. (60) REL “ i Cu aceste expresii, ecuafia (57) devine: = Ashke +Bchkz ~ 1) Sor wEL Pentru a determina constantele A si B se folosesc conditiile initiate (vezi in figura 37 modal de alegere a axelor): y@)=0 > bess, (62) a 24 pe Q Cu acestea, ecuafia fibrei medii deformate capata forma: [esGnas- + Zitaans—t2). (6) Ea indeplineste condifiile din origine: y = 0, dy/dz = 0, Pyld2? = eg, S-a studiat doar situafia freoventis Fac > 0 (#? > 0). Se poate cerceta gi situatia Fa <0 (solufia ecuatiei (55) are o forma trigonometrica), precum si situatia mai simpld Fer * 0. {fn continuare, fie originea axelor lang racord (fig. 36). Forfa taietoare Zo, necunoscuti in ecuafia (63), actioneaza lngé tacord, Valoatea ei este deter- minaté de existenfa contactului dintre prijini si sonda si de forma acestui contact. Se pot intalni trei cazuri: 1, prijina nu vine in contact cu peretele sondei (fig, 38, a); 2. prijina se sprijina pe peretele sondei intr-un punct (fig. 38, B); 3. prijina se sprijind pe perete de-a fungul unui are de cere (fig. 38, ¢). Prezenja unuia sau a altuia dintre cazuri este determinaté de: = dimensiunile transversale ale prajinilor, D sid; — lungimea prijinilor (distana dintré racorduri) 20; ~ diametrul exterior al racordului , (mai exact, jocul (D, - D)/2); 356GARNITURA DE FORAJ -- curbura sondei ¢; ~ forfa axiala Far, fn mod obignuit — prajini de 4 1/2 si 5 in, cu lungimea de 9 m, sonde fird curburi exagerate — se intalneste cazul 1: prijinile nu vin fn contact cu perefii sondei. Ultimele dou’ cazuri pot surveni la prajini cv diametrul redus G 1/7 in gi mai mici), la prajini lungi (de 12,5. sau 13,5 m, rar folosite), cand jocul este mic (racorduri uzate), la curburi mari ale sondei si la forte de tractiune ridicate [28]. a” 9) >) ° Fig. 38. Cazwrile de incovoiere a préjinilor: ijina nu vine fn contact eu peretele sondel; b= prifina se sprijind intr-un prunes (teorette): ¢~ praifina se sprifiné pe 9 anumitd lungime: Cazul 1. Neexistind contact intre prdjini gi peretele sondei, din motive de simetrie, forfa thietoare la mijlocul pr&jinii este nula dM, ? e = 2? a Prin derivarea succesiva a ecuafiei (63) rezulti: q (64) 387GARNITURA DE FORAS ¢y shkz + ete a (65) ° KEL , WY etka + 2 she (66) ay 4h site, ee “ier a, ho - ie shke + tel . (6) da KEI Folosind condifia (64) in Felatia (67) se obfine valoarea forfei taictoare Tanga racord: T, = —c, KET Abkl i (68) Cu aceasta expresie, ecuatia fibrei medii deformate (63) devine [(civte = 1) - tnkr(shée - Xe)} (69) Ee Pe de alta parte; tangenta la axa prijinii fa mijlocul ei este paralela cu tangenta dusi la axa sondei: | | 40 =@ = cl. (70) Cu aceasti condifie in relatia (65) si cu expresia lui 7> din (68), se determina curbura prajinii langa racorduri, in raport cu cea a sondei: Me that * m Tnlocuind aceast’ expresie in formula geneérali (45), se determina tensiunile de incovoiere maxime, ling racordur 0, = PE H (ny Pentru acceasi curburd a sondei ¢, tensiunile de fncovoiere depind de mérimea forfei axiale de la adancimea respectiva, prin intermediul tui kj ta aceeasi curburd, solicitarea de incovoiere se diminueaz& cu adancimea, 358GARNITURA DE FORAS fnlocuind expresia lui cq din (71) in ecuafia (69) se objine: (B) Cu aceasti ecuatie se poate calcula deformafia, curbura, momentul incovoiétor gi tensiunile de incovoiere in orice punct de-a Iungul unei prajini. Astfel, curbura prajinilor intr-un punct aflat la distanfa 2 fati de racord okt (# anne 4) Daca se introduce aceast’ expresie tn relatia (45), se determin’ tensi- nile de incovoiere fi orice scofiune a prajinilor; ele erese dinspre mijlocul pri- lor spre racorduri, unde ating valoarea maxima dati de relafia (72) (fig. 39). Tensiunes de Incovoiere Fig, 39. Variofia tensiunilor de ticovoiere de-a hungul uniei prajini pentru diverse forfe axiale. Practic, tensiunile de incovoiere sunt mari pe circa Im in vecinitatea racordurilor; in rest, ele sunt aproape constante. fn absen{a forfei axiale, tensiunile de incovoiere sunt constante de-a lungul prijinjlor: tn relajia (72), H/thkl 1 efind & 0, Dimpotriva, cand forfa axiald are valori suficient de mari, thk!> 1 si telatia (72) se simplified: Gy = se aM. (sy 359GARNITURA DE FORAS Adeseori, problema se pune invers: pentru o garnituré dat (lungime, alcdtuire, diametru, greutate si material) intereseaz curbura sondei peste care apare pericolul ruperii pr&jinilor. Impunind o anumiti valoare pentru o,, ~ 1 limita de oboscali -, ou relafia (45) se determing curbura limi jinii lang’ racorduri ¢,3 apoi cu relafia (71) se calculeaz’ curbura admisibila asondei: thal . oa my Intensitatea de deviere , grade/i0m e 500} a, KN 1000) Forfa axial 450 Fig. 40, Jntensitatea de deviere admisibila pentru préjfini de S in cu grosimea de 9,19 mn, ofel clasa B, cu racorduri de 161,9 mm, ‘Trebuie finut seama si de prezenfa celorlalte tensiuni, in primul rand de cele axiale 0;: y= Gay ~G- CU Gog ~tensiunea admisibil& a materialului. Pentru a evalua riscul de formare a unei giuri de cheie tn peretele sondei, gradul de uzuri a racordurilor si a coloanelor de burlane tubate anterior, intereseazi for{a ou care racordurile apasi pe perefi. {nlocuind expresia lui co din relafia (71) in (68), forfa thietoare langk racorduri T, = -cKIEI = ~clF, (16) 360GARNITURA DE FORAS in dreptul racordurilor, forfa thietoare igi schimb’ semnul de la To la ~Tp, astfel c& forfa pe racorduri F, = 27, Din nou, dact se impune o valoare maxima pentru F, , dependent& de duritatea rocilor sau a burlanelor, din (76) se poate determina curbura admisibil& a sondei. in figura 40 este ilustratd variafia intensitafii.de deviere maxime cu forfa axial la care este atins& oboseala materialului; curbura maxima scade cu forja axiala. Sunt figurate de asemenea curbele de trecere de La un caz la altul. Pentru o sonda dat, cum sarcina axiali scade cu adancimea, intensitatea de deviere admisibil creste cu addncimea. ‘Daca se impune o anumiti forfi pe racord, curbura admisi similar; ea scade cu forfa axiald, Condifia limita intre cazul 1 si cazul 2. Relatia (52) cu semnul inegal constituie condifia de existenfi a cazufui 1; cu semnul egal, ea devine conditia de trecere de la cazul } Ja cazul 2, $8 inlocuim in relafia (52) valoarea lui yxy = (I) exprimat& cu ecuatia (73). Dupi efectuarea calculelor, la egalitate, rezulté: 4 variazd D,-D Kishk on Kishk — 2 (chk — 1)" a7 Relafia (77) reprezint& conditia limit& dintre cazul 1 si cazul 2. Cazul 2. Prijinile se sprijina pe peretele sondei intr-un punet, Conditia (70), dy/dz=0 la z=, se pistreaz8. Folosind aceasta condifie tn ecuafia (65), rezulti: egshk f+ —2—(chk- 1) = kle. (78) KEL S& rescriem, acum, condifia (52) cu semnul egal si cu yy exprimat cu ecuafia (63), pentru z =f: . 5 - cg(chk? = 1) +—2-(shk I= Al) = fete PnP. KEI 2 2 (79) Ecuafiile (78) si (79) constituie un sistem cu necunoscutele co si To. Dupa rezolvarea lui, se obfine: D-D (os SeF ersten 1) 2(chkl — 1) — Kishk : (80) 361GARNITURA DE FORAJ D,-D teP Jenene 1) 2(chkI — 1) ~ Kishk shkl ~ u-(as + c= el (si) Cu cy in locul fui cp in relafia (45) se caleuleazt tensiunile, de incovoiere maximec,,, lingi racordusi, in. cazul edntactului punctiform prajin’- perete, Pentru aceeasi curburk a sondei, tensiunile de incovoiere crese efind forfa axial se mareste. Forfa de apasare pe racord este 27, marimea To fiind calculati cu relafia (80). : Daci intereseazA forfa de apisare de la mijlocul, prijinilor, se introduc expresiile fui Zo din (80) gi co din (81) in-eouafia (67) si forja de contact va fi 2H (dyidz?) pentru -2= 1. $i in acest caz, problema se poate inversa: pentru o, garniturit dati se cere curbura maxima a sondei, Din relafia (81) se calculeaza curbura sondei ¢ jn funofie de curbura admisibild a prijinilor ling racorduri co. Conditia limita fntre cazul 2 s¢ cazul 3, Cat timp existi cazul 2, punetiform, curbura unei prijini Ia mijlocul ei este mai mick decat curbura sondei, Dupi ce cle devin egale, prijina Incepe si se curbeze dupi profilul sondei, Prin untiate, condifia de existenfi a cazului 2 este: 2 <¥ 2e. (82) let Semnul egal corespunde condifiei limit inte cazul 2 si cazul, 3. Folosind ecuafia (66), pentru z=, in (82), se obfine: L os chkl + Gepy sm < e (83) Dacii se utilizeazi expresiile Iui cp din (81) si To din (80) in conditia (83), dupi efectuarea caleulelor, rezultii: P (chk =1) ST 84 3B (chit + 1) +4 (chkI-1) ~4 kIshkt oH Relafia (84) constituie condifia limita intre enzurile 2 si 3. 362.GARNITURA DE FORAJ Cazul 3, Contactul dintre prajin’ gi sonda are loc dupa un are de cere. {in afara celor dou necunoscute anterioare cp $i Zo, trebuie determinata acum $i jungimea contactului /, (fig. 38. ¢ ), Fie 2, distanta de la origine (racord) pana in punctul unde incepe zona de contact. in acest punct, curbura prijinii d’y/dz? este egala cu curbura sondei co. Bonatia (66), pentru 2+, devine: Th cy chk, +~—"— shke, = ¢. (85) KEI Fic 8, unghiul format de tangenta !a‘axa sondei in punctul de coritact. Se poate serie? . = 0,5 (86) Cu aceast condifie in eouafia (65), se obfine: ° , she, +22 (chkag1) = ole (87) é —* (chkz, #1) = cké,. 9 ke, + Colley fe Daci se noteazii cu y, deflectia liniet elastice fa z = ze , condifia (52), cu semnul egal, ia forma: (88) Folosind ecuafia (63) in aceasta condifie, rezulti: I, lade p , (chke, 1) + TE he. ka +e (89) 85), (87) si (89) confine trei necunoseute: co, To si 2. Din primele dou’ ecuatii, se-obfine: , (90) (ol) { 363GARNITURA DE FORAJ fnlocuind aceste expresii in ultima ecuafie, (89), rezulta: (ie,)'(chke, +1) + 4(chke, 1) -4 ke, sh chiz,—1 e (p,-b). (92) Aici necunoscut& este doar lungimea z,. Dupa aflarea ei, se determina lungimea aroului de contact J. = 2(I - 22), forfa taietoare Tp si curbura Kinga, racorduri co. ouafia transcedenta (92) nu poate fi rezolvati decat prin incercAri} ‘Totusi, curbura ling racorduri ¢9 — care intereseazi pentru aflarca tensiunilor de incovoiere — poate fi determinata si direct. Yn acest scop, se exprima funofiile shkz, si chkz, in raport cu jumitatea argumentului: kz, ante re ne shke, = %z chs, = ——- ot Be — ty Be A= th’ 2 d= th’ 2 Cu acestea, ecuatia (92) devine: ka- ain te BR =|: Etna). (93) Se noteazK: 4) (95) Folosind aceste relafii, ecuafia (93) se serie: A(1-2B)-2A+1 = 0. (96) Dup’ rezolvare, rezulta: eafen (97) 364GARNITURA DE FORAJ Din definifia lui A se poate vedea ca: pentru kz, A=] pentra O< kz t). Ecuafia (91) se poate scrie gi astfel: ka komt e BO” Ae 2 Gee (98) th in conctuzie, se calculeazA B cu ecuatia (95), apoi A cu (97) si in final curbura King racorduri co cu relafia (98). Se poate arata c& gi in cazul 3, pentru aceeagi curburi, tensiunile de tncovoiere cresc cAnd forfa axiala se mareste, Ca si in celelalte cazuri, problema’se poate inversa: pentru o garnituré dati se determin curbura maxima a sondei. Dacise fine cont c& in vecinitatea racordurilor prajinile sunt ingrosate, tensiunile de incovoiere reale sunt ceva mai mici deeat cele calculate cu forsnulele din acest paragraf. Ble au fost studiate de A. Lubinski intr-o serie de articole, tncepand eu anul 1961 (v. [17, 27, 28, 29] si bibl. citata). 3.4.2. Incovoierea garniturii dupa pierderea stabilitati i din cauza vibrafiilor transversale Tensiunile de incovoiere care iau nastere in garnitura de foraj dupa ce si-a picrdut pozitia inifial rectilinie sunt determinate de noua forma de echilibru. Dac” se’ cunoaste ecuafia fibrei medii deformate se calculeazi curbura prijinilor c, si, apoi, momentul incovoietor cu relafia M; = c)ET. Dar couafia respectivé presupune integrarea unei ecuafii diferenfiale neliniare de ordinul patru, cu anumite condifii fa limits. Cu excepfia unor situagii mult simplificate, problema nu poate fi rezolvata decat prin metode numerice ori aproximative. Prezentim mai jos doud solufii aproximative, 1, Cand apisarea pe sapi depaseste o valoare critica, prajinile grele flambeaz’. Dack apisaréa creste in continuare, ele se sprijina pe perefii sondei gi ulterior se curbeazi sub forma unei elice circulare cu pasul variabil, 365GARNITURA DE FORAJ dependent’ de mirimea forjei de compresiune din seotiunea considerats (v. par.3. 8). . Cu unele ipoteze simplificatoare, printre care neglijarea frecarilor cu pere{ii sondei, se demonstrgazi [25, 27, 32] e8, Ja coordonata z, masurati de la capitul inferior al garnituiij, pasul elicei 9) iar curbura ci 100) S-au notat ou JF, forla de compresiune din secfiunea’ consideraté (P= G, — 29g, on Gy ~apasarea pe sapa si q — masa unitard) si cu f— jocul prijini-sonda, ‘Cn expresia curburii (100), momentul fncovoietor aWwElf = (101) sitensiunile de incovoiere - (102) solufie mai precisi, dar mai faborioas, pentra determinarea pasului p, sia momentului de incovoiere se giseste in [25]. 2. Cfind garnitura se roteste cu o turafie mai mare decft o anumita valoare critic’, ea va lua de asemenea forma unui are spiral, cu lungimea pasulii’ depedenté de mirimed forfei axiale (v. par, 3.8). Dact' frecarile eu perefii sondei sunt reduse, aveast& spiral se roteste Tn jurul axei sondei. Desi curba este spafidli, case asimileaz& adeseori cu 0, sinusoids (42, 43]. Eouafia ei va fi: yas an (103) Cu f, s-a notat lungimea semiundei, Dupi derivarea functiei (103) de dout ori, din ecuafia (44) rezult& 366GARNITURA DE FORAJ My, = EE pain, (104) BT Momentul maxim are loc la z= /, / 2: 05) ED a : Sine = fo. REDS (10) cw an Se remarca similitudinea relafiilor (102) si (106), cu J, =p./2. Lungimea semiundei J, creste cv forta de tractiune. De aceea, tensiunile de incovoiere maxime sunt'mai mari in porfiunea inferioari a garniturii, de obicei deasupra prajinilor grele incovoierea provocati de instabilitate este periculoasi atunci’ cfnd sigeata prajinilor f este-mare: prajini cu diametru mic in raport cu cel al sondei, caverne mari . . fn timpul tucrului, garnitura de foraj este stipusiJa vibrafii laterale severe, mai pronunfate in ‘zona prijinilor “grele (V. par. 3.10). Marimea si variatia in timp a momentelor de incovoiere ce iau nagtere sunt determinate de modul de migcare spafialé a garniturii, La réndul ei, migcarea este dictati de configurafia garniturii, inclinarea sondei, mitimea forjelor de frecare, efectul amortizant’al noroiufui, turafia gi apasatea axialé. Masurdtorile efectuate in zona prajinilor grele indic& varfuri dé moment pana 15 000 Nm [52]. Cum ~ frecventa de incovoiere poate fi de cAteva ori mai mare decat cea de-rotafie a gamniturii, aceasta solicitare variabila constituie una dintre cauzele majore de deteriorare, prin oboseali, a imbinarilor dintre prajinile grele-si dintre cele intermediare. 3.5. Solicitarea la presiune interioara gi la presiune exterioara De-a hingul garniturii de foraj, presiunea din interior gi cea din exterior nu sunt uniforme gi de obicei nici egale. Intereseaz4 indeosebi situatifle cand diferenta dintre cele doud presiuni este semnificativa. in timpul forajufui sau al circulatiei, cand se incearc& obtinerea circulatiei intro sonda cu gamitura prins& ori infundatd, la cimentarea’ sub 367GARNITURA DE FORAJ presiune a unui strat, la probarea unui liner ori strat eu ajutorul prajinilor, presiunea din interiorul lor este mai mare decat cea din exterior, Dupa inchiderea unei sonde cu noroiul din spafiul ‘inelar gazeificat, tn timpul evacuarii gazclor cand ele ajung la suprafafi, dimpotriva, presiunea in exteriorul garniturii, in partea superioari a sondei, este mai mare decat cea din interior. Atunci cand orificiile sapei s-au infundat la introducerea gamniturii ori cand deasupra sapei este montat un ventil de refinere si prajinile nu sunt umplute, la introducerea unui probator de strate, gamnitura poate riméne partial sau total goal’, Considerdnd garnitura ca un tub inchis, tn prajini ia nastere o stare de tensiune triaxial’. in coordonate cilindrice, distingem trei tensiuni principale: = tensiunea circumferentiala, 0, - tensiunea radialé si o,~tensitinea axiala, Primele doua se determina cu formulele lui Lame: fa Rp, , (nim Pe) =a k mh re, 107 R~R P(r -R?) aon Roki a. (vim p) REG % R-R (Rk? = RF) 08) ‘S-au notat: Ry ~ raza interioard; Re~ raza exterioard, 7 ~distanfa radial& a punctului considerat; py ~presiunea interioara; Pe ~ presiunea exterioard. Tensiunea axial a fost calculat in paragraful 3.2, Presiunea interioara gi cea exterioari sunt determinate de inalfimea si densitatea coloanelor de lichid, de presiunea aplicat’ la suprafafa gi de c&derile de presiune de-a lungul cireuitului. Sa studiem cateva situafii intilnite. 1. fn interiorul gi in exteriorul garniturii se afl4, in repaus, noroi cu acecasi densitate p,,. in orice sectiune, presiunea exterioard este egal’ cu cea interioara. Relafiile (107) si (108) se rezuma la: «= 0,=~p, gh =~p,£(L-2), (109) unde h este adéncimea secfiunii considerate. ‘Ambcle tensiuni, 6, si o,, sunt tensiuni de compresiune, egale intre ele. Valorile maxime se afl la baza garnitu 368GARNITURA DE FORAJ fntr-o garnitur& scufundati in noroi, se exerciti $i a treia tensiune principal o,, egal cu o, si cu ¢,, Efectul celor trei in ceca ce priveste rezistenfa garniturii este practic nul. 2. Fie acum o gamnituré complet goals, iar in exteriorul ei un noroi cu densitatea p,,. Lao adéncime oarecare h, pi = Oi De = Pn ght Pe suprafaja interioara a prajinilor @* = Ry): 2 py ~ aap? (110) R-R 0,50. au Pe suprafafa exterioara (7 = Rr): aR 6 RAR a2) Pe a13) ‘Toate tensiunile sunt de compresiune, Valoarea’ cea mai mare, an mftime absoluti, o are o, pe suprafafa interioars, Cu grosimea peretelui f= RyRy si diametral nominal D = 2Rs, relafia (110) devine: ». (DIty -+ Dit o a) Dati se cunoaste rezistenfa admisibil’ a materialului, din relafia (114) se poate determina presiunea exterioard maxima gi adéncimea pan Ia care poate fi introdusa o garnitura goala. 3. fn exterior, presiunea este nulé, iar in interior este egalt cu presiunea de pompare, eventual cea de obfinere a circulafiei cAnd garnitura este prins’, pp. Situatia este intAlnita la gura sondei, ‘Pe suprafafa interioard: (iis) (116) 369GARNITURA DE FORAS Pe suprafafa exterioara: a7) (18) Din nou, valoarea maxima o are 6, pe suprafaja interioar’; acum este o fensiune de tracfiune. Daca grosimea.peretelui prijinilor este relativ mick in raport ou diametrul (2, = ,), ténsiunea circumferenfialdi medic Rit Re Ry D 8S Poa) Pt Pha (ily) ‘Aceeasi expresie pentri o, cunoscuti din teoria tuburilor ou peretii subfiri, se obfine gi din (114), abstracfie fcdnd de semn, cand ¢<< D (1< (126) Coordonata z’ este masurati de la cap&tul inferior al tronsonului superior (2’= 2~ 1). fnlocuind expresiile lui c, din (126), 6, si, din (109) in relafia (122), rezultii: Al, efx ph th(o~ oa + 2npall -) |e - 2 A, Ane = Rofl + 2h(P.~ Pal Ge +2n0.8 (127) Dac s¢ fine scama de prezenfa racordurilor gi a ingroglirilor, formula (127) se poate reserie introducdnd masele unitare ale cclor doud tronsoane: A= 8 | 2abht abel 2EL A } extemal ah ‘Alungirea totala AL = Ah + y= fetes} emtostt-al Lisl. al 372GARNITURA DE FORAJ fntr-un mod similar, alungirea garniturii poate fi determinatéi si pentru alte situafii: in timpul forajului — cfnd gamitura se sprijinti pe talpa ~, Ia tracfiunea suplimentaré pentru degajare. Astfel, dact se trage de o gamitork uniforma cu fora F, alungitea este FL/EA, Diferenfa dintre temperatura din sond& si cea din atmosfer’ provoact, de asemenea , alungirea garniturii, Fie fy — temperatura aerului, fo — temperatura la gura sondei si T, —pradiental geotermic, considerat constant, ‘Alungirea provocati de dilatare va fi AL = J (te) = dle 4Tyz-t,)de = elt. ee BE} (129) Cur s-a notat cooficientul de dilatare termick liniard pentra ofel = 11 -f0% KY 3:7. Solicitarea garniturii Ia prinderea in pene find garnitura de foraj este suspendatt tn pene, in zona de prindere se dezyolth o stare spatiaté de solicitare: axial ~ sub actiunea greutifit #1 de presiune exterioarl - creat de pene (fig. 41). Presiunea exterioark este creat, fa randul ei, tot de greutatea suspendata, Cele dout solicittri sunt neuniforme (fig. 41, 8). ‘Tensivnile axiale sunt maxime in secfiunea de la capitul inferior al zonei de prindere: o= =. 30) G reprezintt greutatea suspendatt, iar A ~ aria sec{iunii transversale a prijinilor. Potrivit figurii 41, ¢ se pot scrie urmitoarele ecuafii de echilibru, dup& axa prajinii si dup o direefie perpendiculard pe aceasta: GN, sino+ PN, cosa. = 0; (131) N=N, cosat+pN, sinar=0 (132) S-au notat; N —forfa radialA exercitat& de pene asupra prajiniis Nj forfa normal pe suprafaja inclinat’ a penelor; 3BGARNITURA DE FORAJ ~nghiul de inetnare al penelor (de regu 9°27" ce corespunde,unei conieit egale cu 1: 6); JU coeficientul. de frecare cbrespancatr unor:suprafefe metalice gresate (0,06 — 0,50). : : : Prin rezolvarea sistemului de ecnafii (134) si (132) rezul ‘ceca tg Ge foe, = cue = 7S KG, (133) H+ tee te(e+ 9) ‘ unde @ este unghiul de frecare (tgp = pt). Fig. 41. Solicitarea prajinilor la prinderea im pene. Coéficientul K aie valori cuptinge inteé 1;4°si°4,4 (uzual'2 ~2,5), ou att mai mari ou ct coeficientul de freeare pl este mai mic, Daci se admite c& distribiitia piesiunii create de fifa N este Uniform’ pe fungimea de prindere, marimea ei" 6G PDI” xDiiglare) (134) Cu J s-a ngiat lungimea de. prindere, iar eu D ~ diametral exterior al prijinilor, 314GARNITURA DE FORAJ ‘Acceptind formula Iui Barlow penteu tuburi cu perefi subjiri (rel. (114), 1<

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1712)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (894)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (587)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2099)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (119)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (399)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2219)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (265)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Interventii Sonda

  

  Document46 pages

  Interventii Sonda

  Klaus Klaudiw

  100% (1)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (73)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carre

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Drilling Data Handbook

  

  Document280 pages

  Drilling Data Handbook

  Klaus Klaudiw

  100% (4)
• Formule Utile CL A VIII-A

  

  Document4 pages

  Formule Utile CL A VIII-A

  Valentino

  No ratings yet
• Variante Bacalaureat Matematica M1 2009

  

  Document100 pages

  Variante Bacalaureat Matematica M1 2009

  Scutariu Silviu

  94% (16)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Brosura

  

  Document228 pages

  Brosura

  Marius Dumitru

  No ratings yet
• Raspunsuri Complete La Extractie 2

  

  Document12 pages

  Raspunsuri Complete La Extractie 2

  Dumitru Cobzarenco

  No ratings yet
• Comenzile AutoCAD

  

  Document23 pages

  Comenzile AutoCAD

  ritastoica

  50% (2)
• SPE-160784-MS-P Shale G. Eagle Ford

  

  Document13 pages

  SPE-160784-MS-P Shale G. Eagle Ford

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Watney KBA KIOGA Horizontal Drilling

  

  Document38 pages

  Watney KBA KIOGA Horizontal Drilling

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Niculai Macovei Vol II 2

  

  Document240 pages

  Niculai Macovei Vol II 2

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Rezumat Geol Geofizica

  

  Document18 pages

  Rezumat Geol Geofizica

  Laptuca Gabriel

  No ratings yet
• Extractie Coloja An 1993 Vol 1

  

  Document110 pages

  Extractie Coloja An 1993 Vol 1

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Managementul Forajului RO-En3

  

  Document136 pages

  Managementul Forajului RO-En3

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• SPE-150910-MS-P C Tub

  

  Document9 pages

  SPE-150910-MS-P C Tub

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Cimentarea Coloanei de Exploatare

  

  Document9 pages

  Cimentarea Coloanei de Exploatare

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• 2 - Ghid de Instalare Supraterana A Conductelor Flowtite

  

  Document36 pages

  2 - Ghid de Instalare Supraterana A Conductelor Flowtite

  Petrule Alin Si Daniela

  No ratings yet
• Curs Partea I, Delimitare, Proprietati

  

  Document64 pages

  Curs Partea I, Delimitare, Proprietati

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Curs Partea II, Calculul Resurselor, Amplasarea Sondelor

  

  Document25 pages

  Curs Partea II, Calculul Resurselor, Amplasarea Sondelor

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Curs TFRN 2011

  

  Document100 pages

  Curs TFRN 2011

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• 2 - Ghid de Instalare Supraterana A Conductelor Flowtite

  

  Document36 pages

  2 - Ghid de Instalare Supraterana A Conductelor Flowtite

  Petrule Alin Si Daniela

  No ratings yet
• Mircea Eliade

  

  Document4 pages

  Mircea Eliade

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Simulare

  

  Document109 pages

  Simulare

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Probleme de Mecanica Rezolvate

  

  Document261 pages

  Probleme de Mecanica Rezolvate

  gafton_mihai

  No ratings yet
• Managementul Forajului RO-En3

  

  Document136 pages

  Managementul Forajului RO-En3

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Mecanica 2 Probleme (Itul+Haiduc)

  

  Document42 pages

  Mecanica 2 Probleme (Itul+Haiduc)

  Radu Alexandru

  100% (1)
• Chimie Generala Note de Curs

  

  Document50 pages

  Chimie Generala Note de Curs

  Contiu Marius

  No ratings yet
• Manual AutoCAD

  

  Document228 pages

  Manual AutoCAD

  corladigabriel

  92% (51)
• Subiecte Mineralogie

  

  Document1 page

  Subiecte Mineralogie

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet
• Plan Invatamant Inginerie de Petrol Si Gaze

  

  Document9 pages

  Plan Invatamant Inginerie de Petrol Si Gaze

  Klaus Klaudiw

  No ratings yet