Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
358Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Drept Civil - Drepturile Reale

Drept Civil - Drepturile Reale

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 21,870 |Likes:
Published by bencor68

More info:

Published by: bencor68 on Oct 30, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/27/2014

pdf

text

original

 
DREPT CIVIL. DREPTURILE REALE- suport de curs -Definitia si caracterele juridice ale dreptului de proprietate
Codul civil, in art.480 defineste astfel proprietatea: "Proprietatea este dreptul ce arecineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limiteledeterminate de lege".Aceasta definitie a fost criticata din doua puncte de vedere. Astfel, in primul rand, in locsa clarifice natura dreptului de proprietate, textul de lege se limiteaza doar la o enumerare aatributelor acestui drept, enumerare care nu este completa. In al doilea rand, in loc sa seevidentieze caracterele exclusiv si perpetuu ale dreptului de proprietate, se insista asupracaracterului absolut care, luat
ad litteram
, este antijuridic si antisocial. Alte considerente de ordin juridic ne determina sa nu putem defini proprietatea ca un drept absolut. Astfel, atat timp cat prevederile art.480 Cod civil dispun ca dreptul de proprietate se exercita numai "in limiteledeterminate de lege", inseamna ca el nu este absolut.Existenta unor legi speciale care cuprind restrictii ale exercitiului dreptului de proprietaterestrang si mai mult sfera caracterului absolut al proprietatii, raportat la fiecare atribut al sau.In definirea dreptului de proprietate nu vom avea in vedere acceptiunea sa economica, cinumai sensul sau juridic. Vom defini dreptul de proprietate ca fiind dreptul subiectiv care permite titularului sau, persoana fizica sau juridica, sa posede, sa foloseasca si sa dispuna liber deun lucru, care se afla supus in mod exclusiv si perpetuu in puterea proprie a titularului sau.Desigur, atributele dreptului de proprietate vor fi exercitate, fie direct si nemijlocit, in interes propriu si prin putere proprie, fie indirect si mijlocit, atunci cand se constituie dezmembraminteledreptului de proprietate.Principalele caractere juridice ale dreptului de proprietate sunt:
1.Caracterul exclusiv
rezulta chiar din continutul art.480 Cod civil, care prevede ca"Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv".Acest caracter permite titularului sa faca, singur, ce vrea cu bunul sau in limitele prevazute delege; de asemenea, nici unei alte persoane nu-i este permis sa aduca vreo atingere dreptului de proprietate. Daca sunt mai multi coproprietari ei vor exercita impreuna atributele dreptului de proprietate. Nici un coproprietar nu poate exercita singur, asupra bunului comun, acte exclusivede proprietate. Dar nimic nu impiedica pe fiecare coproprietar sa dispuna liber de partea saindiviza.Exceptand dispozitia cuprinsa in art.480 Cod civil, caracterul exclusiv mai rezulta si dincontinutul art.475 Cod civil, potrivit caruia: "Oricare poate dispune liber de bunurile ce ii suntale lui, cu modificarile stabilite de lege".Principiul potrivit caruia titularul dreptului de proprietate poate singur sa exercite asupra bunului atributele proprietatii, comporta, asa dupa cum vom vedea, si unele restrictii. Deexemplu, legea sau vointa proprietarului permite altei persoane sa exercite o parte din atributeledreptului de proprietate (ex.: uzufruct, servitute, abitatie etc.). De asemenea, servitutileurbanismului impiedica pe proprietar sa construiasca pe un anumit teren sau limiteaza dreptul de proprietate. Uneori, obiceiul locului obliga pe proprietar sa tolereze pe vecinii sai, sa foloseascao parte din fondul sau fara a-l prejudicia.
 
2. Caracterul perpetuu
presupune, in primul rand, ca dreptul de proprietate dureaza atatatimp cat exista bunul, iar in al doilea rand, dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz.Dreptul de proprietate dureaza atat timp cat exista bunul. Acest caracter al proprietatiieste atat de adanc inradacinat in mentalitatea sociala, incat frecvent este intalnita expresia populara "a vinde sau a cumpara de veci". Asemenea altor legislatii civile, nici dreptul romanescnu a abandonat conceptia potrivit careia dreptul de proprietate se identifica cu bunul si nu poatefi separat de acesta. Intr-adevar, nu exista un drept de proprietate temporar.Prin caracterul perpetuu nu trebuie inteles insa ca bunul mobil sau imobil, obiect al proprietatii, trebuie sa apartina continuu aceluiasi titular. In momentul in care proprietarulinstraineaza un bun, dreptul de proprietate nu se stinge, ci el se transfera la dobanditor. Practicare loc doar o schimbare a titularului dreptului de proprietate sau cum s-a relevat in doctrina juridica, "dreptul de proprietate se perpetueaza transmitandu-se". In ceea ce priveste bunurilemobile, caracterul perpetuu nu a fost intodeauna respectat. De exemplu, in cazul abandonariiunui bun mobil, cel care il gaseste dobandeste proprietatea lui prin ocupatiune. Deci, in caz deabandonari, se produce un hiatus in dreptul de proprietate.Esential este ca, in cazul imobilelor, nu exista nici o exceptie de la caracterul perpetuu aldreptului de proprietate. Statul dobandeste proprietatea asupra imobilelor abandonate, iar prinefectul uzucapiunii posesorul nu dobandeste un nou drept de proprietate.
3. Caracterul imprescriptibil din punct de vedere extinctiv.
Imprescriptibile extinctivsunt urmatoarele actiuni reale care deriva din proprietate: actiunea in revendicare imobiliara,indiferent de titularul dreptului de proprietate si actiunea negatorie. Imprescriptibilitateadreptului de proprietate sub aspect extinctiv se intemeiaza, intr-adevar, pe perpetuarea acestuidrept. Trebuie insa sa distingem prescriptia extinctiva de prescriptia achizitiva. Perpetuitateadreptului de proprietate se transforma si asupra actiunii in revendicare.
4. Caracterul individual.
In principiu, dreptul de proprietate este un drept individual; dinacest caracter rezida absolutismul dreptului de proprietate. Coproprietatea nu constituie decat oexceptie de la regula, deoarece legiuitorul n-a vazut in indiviziune decat un accident. De altfel,art.728. Cod civil dispune categoric: "Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune".
5. Caracterul total 
, deoarece proprietarul dispune de toate puterile asupra bunului. Aceste puteri pot fi grupate in trei atribute: posesia (jus utendi), folosinta (jus fruendi) si dispozitia (jusabutendi). In principiu, aceste atribute apartin exclusiv titularului si sunt exercitate de el sau altulin numele sau. In virtutea legii sau a vointei titularului, o parte din aceste atribute vor putea fiexercitate si de alte persoane. De fapt, din caracterul absolut al dreptutui de proprietate decurgecaracterul total al acestui drept.
Atributele dreptului de proprietate
Cele trei atribute ale dreptului de proprietate sunt: posesia (
 jus utendi
), folosinta (jus
 fruendi
) si dispozitia (
 jus abutendi
).
 Posesia ca atribut al dreptului de proprietate (jus utendi)
Acest atribut consta in prerogativa titularului dreptului de proprietate de a stapani in fapt bunul. O asemenea stapanire poate apartine direct si nemijlocit proprietarului, exercitandu-se ininteres propriu si prin putere proprie. Dar, proprietarul poate conveni ca stapanirea de fapt sa fiefacuta si de o alta persoana, dar in numele si interesul lui. Deoarece in acest caz posesia
 
corespunde proprietatii, se poate afirma ca posesia se infatiseaza ca o expresie exterioara a proprietatii. Dar nu se poate pune semnul egalitatii intre posesie (care reprezinta o stare de fapt)si proprietate (care este o stare de drept), mai ales ca, in unele cazuri, proprietatea poate apartineunei persoane, iar posesia alteia. De exemplu, o persoana poate avea proprietatea unui bun, farasa aiba insa si posesia, dupa cum o persoana poate avea numai posesia, fara a fi insa si proprietar.Posesia este un atribut important al proprietatii, deoarece a-l priva pe proprietar de acestdrept, inseamna a-i face dreptul ineficient, lipsit de utilitate. Posesia este mijlocul indispensabilfiecarui proprietar pentru a realiza scopul sau, adica utilizarea economica a proprietatii sale. 0rice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul sau. In caz contrar, proprietatea ar ramane o simpla utopie.Posesia se gaseste insa nu numai in componenta dreptului de proprietate, dar si acelorlalte drepturi reale, iar in cadrul fiecarui drept real are o fizionimie proprie. Uneori, prin posesia exercitata in condipile legii, se ajunge la proprietate. De exemplu, prin uzucapiune sedobandeste dreptul de proprietate, situatie in care posesia are un rol determinant.Prin intrarea in vigoare a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, persoanelor carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, li s-au eliberat adeverinte care atesta acest drept. Deasemenea, acelasi drept putea fi recunoscut prin hotararea comisiei judetene (data, fie incontestatiile impotriva masurilor stabilite de comisiile subordonate, fie in baza unei hotarari judecatoresti prin care s-a admis plangerea). Intre momentul reconstituirii dreptului de proprietate si eliberarea titlului de proprietate, se interpune un alt moment si anume cel al puneriiin posesie a titularului dreptului. Prin aceasta operatie se delimiteaza cu exactitate suprafetele deteren asupra carora s-a reconstituit dreptul de proprietate. Ea permite insa titularului sa-siexercite, printre altele, si dreptul de folosinta, fara nici o restrictie. Punerea in posesie permiteefectiv si exercitarea celorlalte doua atribute: folosinta si dispozitia.
Folosinta ca atribut al dreptului de proprietate (jus fruendi)
Folosinta constituie acea prerogativa in temeiul careia proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau, percepandu-i fructele (naturale, civile si industriale). Potrivit art. 483 Codcivil, fructele s-ar cuveni proprietarului in puterea dreptului de accesiune. Unii autori consideraca fructele se cuvin proprietarului in virtutea dreptului sau de proprietate si nu a dreptului deaccesiune. Dreptul de folosinta, ca atribut al dreptului de proprietate, permite si culegereafructelor.Fructele sunt produse de un anumit bun, cu o anumita periodicitate, fara sa-i alterezesubstanta. Ele sunt produse de bunurile frugifere si se impart in trei categorii:a) naturale (se produc independent de vointa omului);b) industriale (presupun interventia omului);c) civile (sunt consecinta unor acte juridice - chiriile, dobanzile etc.).Importanta distinctiei dintre fructe si producte este indubitabila. In cazul uzufructului, productele apartin nudului proprietar, pe cand fructele sunt culese de uzufructuar, la posesie, productele nu vor fi dobandite nici macar de posesorul de buna-credinta. In cazul coproprietatii,fiecare proprietar este indreptatit la fructe sau producte, proprortional cu partea indiviza afiecaruia. Cota-parte din fructeva fi identica cu aceea din dreptul de proprietate.In practica judiciara s-a pus problema partajului de folosinta in cazul bunurilor comuneale sotilor; de asemenea s-a pus problema partajului de folosinta si in materie succesorala. Codulcivil roman nu reglementeaza imparteala de folosinta, ci numai partajul de proprietate.

Activity (358)

You've already reviewed this. Edit your review.
Xenia Olteanu liked this
Adela Ramona liked this
Tipau Petru liked this
Iulia Svitchii liked this
Amy Corina liked this
Alina Gheorghe liked this
Andrei Tancaba liked this
Andrei Tancaba liked this
Amy Corina liked this
ap0stazia liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->