Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Viata Si Opera Lui Platon

Viata Si Opera Lui Platon

Ratings: (0)|Views: 41|Likes:
Published by Andrei Nicusor
Viata Si Opera Lui Platon
Viata Si Opera Lui Platon

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Andrei Nicusor on Apr 18, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/20/2014

pdf

text

original

 
VIATA SI OPERA LUI PLATON
Platon (427-347 î.e.n.). Numele adevarat a lui Platon este Aristokeles. A fost numit Platon datotita chipului sau viuros. !escendent dintr-o familie no"ila - dupa mama înrudit cu #olon si dupa tata din neamul reesc al codri$ilor - Platon primeste o educatie aleasa. %n tinerete s-a ocupat de poe$ie si pictura. &a vîrsta de 2' de ani venind sa participe la un concurs de poe$ie l-a înlnit si l-a ascultat pe #ocrate. Puternic impresionat de  întelepciunea acestuia el se de$ice pentru totdeuna de poe$ie si devine elevul lui #ocrate si nu l-a mai parasit pîna la moartea acestuia în anul 3. *uduit adînc de moartea iu"itului sau învîtator Platon pleaca într-un sir de calatorii. Platon se refuia$a o vreme la +eara unde se "ucura de pre$enta lui ,uclid un alt elev al mentorului sau. A întreprins apoi mai multe calatorii la #iracu$a în #icilia în vederea aplicarii acolo a reformelor politice propuse de catre el prin asa numite constitutii.onvinerea l-a însotit toata viata a fost aceea ca actiunea politica respectiv deci$iile politice dreptepot fi "a$ate numai pe o cunoastere profunda adica pe filosofia autentica. !in aceasta perspectiva tre"uie interpretata maima sa politica/ ori filosofii ar tre"ui sa fie rei ori reii sa devina filosofi.Prima mare calatorie în aara 0reciei +ici întreprinsa în mod cert este reali$ata de catre Platon la vîrsta de 4' de ani în 1talia de #ud (#icilia) numita în acea vreme 0recia +are. u acest prile i-a cunoscut direct pe unii pitaoreici precum Archtas din aren care preda aici. &a curtea din #eracu$a a tiranului !ionsos cel 5atrîn l-a cunoscut si pe !io cumnatul acestuia pe care a încercat sa-l cîstie pentru ideile sale de forma politica. !e acest episod al vietii lui Platon se leaa una dintre putinile traditii  îndoielnicie referitoare la "iorafia sa/ se spune ca !ionsos cel 5atrîn l-a ndut pe Platon ca sclav în ,ina deoarece îi considera suparatoare pre$enta în #iracu$a. Prietinii ar fi fost aceea care l-ar fi cumparat si eli"erat din sclavie dar acest lucru nu a putut sa împedice ca de$amairea lui Platon sa fie foarte mare. +ulti comentatori ai "iorafiei sale considera ca desi eista multe îndoieli leate de veridicitatea acestei întîmplari ea ar pute aplica totusi hotarîrea lui Platon de a se retrae din politica si de a deschide o scoala filosofica în Atena cele"ra Academiei.Numele scolii sale a provenit de la piata dedicata lui 6eros Akademus aflata în apropiere. rani$area scolii se aseamana oarecum cu cea a societatilor pitaoreice fiind "a$ata pe principiul irarhiei. Activitatea sa în cadrul academiei nu a însemnat însa pentru Platon o retraere definitiva din politica. #e pare ca unul dintre o"iectivele cele mai importante ale scolii sale care va functiona aproape 8''' de ani a fost acela de a contri"ui la preatirea politica a celor care urmau sa poarte raspunderea tre"urilor pu"lice. #e spune ca pe frontonul Academiei erau trecute cuvintele/ 9ine nu
 
e eometru nu poate intra aici9. Nici acest lucru nu poate fi certificat în mod a"solut: este siur însa ca matematica (eometria) a ucat un rol deose"it atît în structurarea planurilor de studii în Academie cît si-n fundamentarea teoriei metafi$ice a lui Platon. Academia lui Platon va functiona pîna în anul ;2 e.n. cînd %mparatul 1ustinian a emis ordinul de închidere nu atît din motive ideoloice - crestinismul devenise de mult timp reliie oficiala în imperiu - cît se pare din dorinta de a-si însusi averea considera"ila a acestui ase$amînt cultural. +omentul închiderii scolii este considerat a repre$enta linia de separare clara între platonismul paîn si cel crestin (ve$i capitolul Auustin). Platon întreprinde o a doua mare calatorie în #icilia la vîrsta de peste <' de ani în timpul domniei lui !ionsos cel înar urmasul celui 5atrîn. Acualul tiran parea sa fie etrem de interesat de filosofie si de introducerea unor reforme politice în statul sau. Pro"a"il ca Platon a fost deose"it atras de perspectiva de a putea pune în practica teoria sa despre constitutia unui stat ideal. !ar si de aceasta data deci s-a dedicat cu toata fiinta acestui proiect actiunea sa este sortita esecului întrucît Platon este suspectat ca preateste o rasturnare a puterii. Platon întreprinde ultima calatorie în 1talia de sud peste 4 ani. ,secul definitiv al proiectului sau de a pune în practica teoria sa despre stat îl determina sa se dedice pîna la moarte doar tre"urilor din cadrul Academiei. Platon s-a stins din viata în anul 347 la vîrsta de =' de ani.
Opera lui Platon
ea mai importanta parte a operei sale o repre$inta cele"rele dialourilucrari în care a"ordarea unei anumite pro"leme filosofice se reali$ea$a de reula prin dialoul dintre #ocrate (ca persona central) si diversi cetateni atenieni. !ialourile sale sunt adevarate capodopere filosofico - literare neîntrecute prin frumusetea si profun$imea lor. Personaul principal al tuturor dialourilor este #ocrate. pera lui Platon repre$inta astfel un eloiu adus învatatorului iu"it condamnat pe nedrept si a carui memoriei vrea s-o rea"ilite$e. Pentru a facilita studierea operei platonice cercetatorii  împart dialourile în trei cateorii conform perioadelor de evolutiei sufleteasca a filosofului/ dialourile scrise în tinerete numite 9socratice9 deoarece unele dintre ele au fos scrise pro"a"il înca în timpul vietii lui #ocrate dialouri de maturitate si în sfîrsit dialouri de "atrînete. ,ista si lucrari care nu - au caracter de dialo ca Apararea lui #ocrate sau ca cele treispre$ece scrisori din rîndul carora doar cea de-a saptea este considerata autentica. a si în ca$ul multor altor filosofi antici (Pitaora Aristotel) se pare ca alaturi de opera scrisa a lui Platon eista si o importanta parte a îndirii sale care a fost cunoscuta doar de catre discipolii sai. Aceasta parte ne - (sau incomplet) cunoscuta a îndirii platoniciene este constituita atît din interventiile filosofului la cursul Academiei cît si se pare din ideile care l-au apropiat pe Platon la vîrsta a treia tot mai mult de mistica pitaoreica. %n dea amintita scrisoare a saptea eista urmatorul mesa/ 9Nu eista nici o lucrare a mea despre aceasta tematica nici nu va eista pentru ca ea nu poate fi comunicata prin cuvinte ca alte învataturi ...9 Aristotel care
 
vor"este nu numai o data de învataturile nescrise ale lui Platon a sustinut ideea ca spre sfîrsitul vietii sale Platon ar fi îm"ratisat teoria numerelor de la pitaoreici ceea ce a dus la o asimilare a ideilor (platonice) cu numerele (pitaoreice). >nele parti ale îndirii sale pot fi reconstituite pe "a$a notelor unor discipoli/ este ca$ul de pilda al preleerii lui Platon/ 9!espre "ine9 care ne arata o posi"ila directie uramata de îndirea lui Platon în afara de cea din dialouri.Platon este continuatorul si desarsitorul conceptii socratice. 1mpresionat de descoperirea lui #ocrate Platon o enerali$ea$a si o reinterpretea$a. ,l aprofundea$a conceptul (notiunea) socratic si îl transforma în 9idee9. ot ce eista are un corespondent conceptual. Astfel de notiuni enerale ale celor ce eista aieveascrie Aristotel el le-a numit 1dei spunînd ca lucrurile stau în afara accestora si îsi capata denumirea dupa ele. Astfel se contituie teoria 1deilor a lui Platon conform careia conceptelenotiunile enerale capata o eistenta de sine statatoare independenta de cea a lucrurilor. 1deea este deci conceptul ontoloi$at.!in cele relatate mai sus o"servam ca Platon depaseste cu mult pe #ocrate. !aca pentru #ocrate ideile sunt notiuni concepte (adica re$ultat al activitatii intelectuale) apoi pentru Platon ideile sunt însasi eistenta în toata plenitudinea ei (lucrurile din lume îsi au în ea temeiul sau). Noi avem ideea fumosului ca notiune fiindca o"iectul ei ca frumosul în sine este o esenta a"soluta. Aceste idei sunt eistenta autentica. Numai acele idei pot fi cunoscute de catre ratiune deoarece totul în afara de ele se desface într-o continua schim"are si poate produce doar o perceptie.eoria ideilor este esenta si punctul culminant al filosofiei platonice. e repre$inta aceasta teorie a ideilor si cum aune Platon la formularea ei? Platon n-a epus în nici un dialo al sau într-un mod sistematic teoria sa despre idei.  preatire epistemoloica a acestei teorii o asim în dialoul 9ectet9. a si #ocrate Platon sustine ca simturile ne dau doar cunostinte relative. Adevarul poate fi cunoscur doar cu ratiunea. !aca simturile ne aduc cunoasterea lumii neschim"atoare a ideilor. Aceasta este doar punctul de pornire. %n enere în dialourile din prima perioada teoria ideilor lipseste sau cel mult e a"ia suerata uneori. Preocuparile lui Platon se îndreapta continuînd linia lui #ocrate spre domeniul valorilor etico-estetice. #copul sau principal este respinerea relativismului aioloic al sofistilor. Platon avea sa curete valorile de orice relativitate si sa le acorde statutul unor eistente în sine independente. eoria ideilor apre deci din nevoia asiurarii ontoloice a valorilor si se manifesta initial ca o ontoloie a valorilor. Nu fara re$erva si e$itari ea va deveni apoi o ontoloie enerala.>n rol important în ela"orarea teoriei 1deilor a revenit suestiilor matematicii asa cum le-a interpretat platon. onform învataturii lui Platon eistenta se scindea$a în doua lumi radical deose"ite/ lumea 1deilor accesi"ila numai intelientei si numita de aceea lume intelii"iladrept urmare lumea sensi"ila. 1deile suntpotrivit acestei ontoloii eistente reale desi nesensi"ile. @ealitatea pentru Platon nu se identifica cu materialitate. !esi nu sunt materiale 1deile sunt reale "a chiar sunt mai reale în plan ontoloicdet lucrurile. ranscendenta lor în raport cu lucrurile este o te$a esentiala a platonismului. 1deile alcatuiesc un domeniu

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->