Seminar 3 - Atp Recursivitate

1. Sa se calculeze n factorial (n!) in urmatoarele moduri: a) prin modul clasic (o singura, functia main) b) folosind o functie pentru calcul (cu parametru transmis prin valoare) c) folosind o functie pentru calcul (cu parametru transmis prin referinta) d) folosind o functie recursiva Exemplu numeric: n=5 5!=120

Indicatii a) prin modul clasic (o singura, functia main) 1. biblioteci: stdio.h, conio.h 2. in main : - se declara intregi: n, rez; - se citeste n ; rez=1; Executa { rez=rez*n; n--; } Atat timp cat (n!=0); afiseaza rezultatul rez

b) folosind o functie pentru calcul (cu parametru transmis prin valoare) 1. biblioteci 2. functie pentru factorial: intreg factorial (intreg n) { intreg rez=1; Executa { rez=rez*n; n--; } Atat timp cat (n>0); intoarce (rez); } 3. in functia main: - se declara si se citeste n-ul - se afiseaza rezultatul prin apelarea functiei factorial (n) 1

c) folosind o functie pentru calcul (cu parametru transmis prin referinta) 1. biblioteci 2. functie factorial: void factorial(intreg n, intreg *rezRef) { *rezRef=1; Executa { *rezRef = *rezRef * n; n--; } Atat timp cat (n!=0); } 3.in functia main: - declarare n si rez de tip intreg - se citeste n; - se apeleaza functia factorial (), exp: factorial(n, &rez2); - se afiseaza rezultatul rez2

d) folosind o functie recursiva 1. biblioteci 2. functie factorial (metoda 1): Intreg fact1(intreg n) { daca (n == 0) return 1; intoarce (n * fact1(n - 1)); } 3. functie factorial (metoda 2) - recursivitate folosind un argument suplimentar; acc (acumulator) e 1 initial, varianta recomandata pentru numar mare de apeluri; acc =1*2*3*4*5... intreg fact2(intreg n, intreg acc) { daca (n == 0) intoarce acc; intoarce fact2(n - 1, acc * n); } 4. in main: - declarare n intreg; - citire n; - apelare functii pentru factorial: printf("\n%d! = %d\n", n, fact1(n)); printf("\n%d! = %d\n", n, fact2(n, 1)); 2

2. Scrieti programul care identifica valoarea unei pozitii din cadrul sirului lui Fibonacci (sirul lui Fibonacci: n= 1,1,2,3,5,8,13 ). Se va rezolva prin urmatoarele variante a) clasic, in functia main (o singura functie) b) cu parametru transmis prin valoare c) cu parametru transmis prin referinta d) folosind o functie recursiva Exemplu numeric: n=5 fibo(5)=5 Indicatii a) 1. 2. -

clasic, in functia main (o singura functie) biblioteci in main: declarare variabile intregi: i,n, rez1=1, rez2=1, rezFinal; se citeste n ( n reprezinta pozitia din sir pentru care se doreste aflarea valorii calcul sir: daca ((n==1) || (n==2)) atunci rezFinal=1; // || sau altfel pentru (i=3;i<=n;i++) { rezFinal = rez1+rez2; rez1=rez2; rez2=rezFinal; } se afiseaza rezFinal (ex: printf("termenul de pe pozitia %d este %d ", n, rezFinal); )

b) cu parametru transmis prin valoare 1. biblioteci 2. functie sirFibo: intreg sirFibo (intreg m) { intreg i, rez1=1, rez2=1, rezFinal; daca ((m==1) || (m==2)) rezFinal=1; altfel pentru (i=3;i<=m;i++) { rezFinal = rez1+rez2; rez1=rez2; rez2=rezFinal; } return rezFinal; } 3. in main: se declara intregi: n, rez1=1, rez2=1; se citeste pozitia din sir (n); se afiseaza valoarea din sir pentru pozitia solicitata ( printf("termenul de pe pozitia %d este %d ", n ,sirFibo(n)) ); 3

c) cu parametru transmis prin referinta 1. biblioteci 2. functia sirFibo: void sirFibo (intreg m, intreg *rezFinal) { intreg i, rez1=1, rez2=1; daca ((m==1) || (m==2)) *rezFinal=1; altfel pentru (i=3;i<=m;i++) { *rezFinal = rez1+rez2; rez1=rez2; rez2= *rezFinal; } } 3.in main: - se declara intregi : n, rez1=1, rez2=1, rezFinal2; - se citeste pozitia din sir (n) - se apeleaza functia sirFibo si se afiseaza rezultatul: sirFibo (n, &rezFinal2); printf("termenul de pe pozitia %d este %d ", n , rezFinal2);

d) folosind o functie recursiva 1. biblioteci 2. functie recursiva pentru calcul sir (metoda 1): intreg fibo1(intreg n) { Daca ((n == 1) || (n == 2)) intoarce 1; intoarce fibo1(n - 2) + fibo1(n - 1); } 3. functie recursiva pentru calcul sir (metoda 2 - folosind argumente suplimentare, varianta recomandata pentru numar mare de apeluri ) intreg fibo2(intreg n, intreg acc1, intreg acc2) { daca (n == 1) intoarce acc1; intoarce fibo2(n - 1, acc2, acc1 + acc2); } 4.in main: - se declara n intreg; - se citeste n (pozitia dorita); - se apeleaza si afiseaza cele doua functii pentru sir: printf("\nfibo(%d) = %d\n", n, fibo1(n)); 4

printf("\nfibo(%d) = %d\n", n, fibo2(n, 1, 1));

3. Scrieti programul care calculeaza intr-un subprogram recursiv suma elementelor unui vector. 1. Biblioteci 2. Se declara intregi: a[10], n; //declarate in afara functiei si in afara lui main (var. globale) 3. Functia recursiva pentru calcul suma: intreg Suma (intreg n, intreg a[10]) { Daca (n==0) intoarce 0; altfel intoarce (a[n]+Suma(n-1,a)); } 4. In main - Se declara intreg : i; - Se citesc dimensiunea n si elementele vectorului a[] ; - Se afiseaza rezultatul (prin apelarea functiei Suma() ); printf("Suma = %d", Suma(n,a));

4. Scrieti programul care contine subprogramul recursiv pentru calculul celui mai mare divizor comun dintre doua numere naturale. Exemplu numeric: Introduceti x: 10 Introduceti y: 8 cmmdc(10,8) = 2 a) iterativ b) recursiv Indicatii a) iterativ 1. biblioteci: 2. functie pentru cmmdc: intreg cmmdc(intreg a, intreg b) { Atat timp cat (a!=b) { Daca (a>b) a=a-b; altfel b=b-a; } intoarce a; }

3. in main: - se declara integi x si y; - se citesc x si y de la tastatura; - afisare rezultat: daca (!x || !y) //daca x=0 sau y=0 afisez ("cmmdc(%u,%u) = 1\n",x,y); altfel afisez ("cmmdc(%u,%u) = %u\n",x,y,cmmdc(x,y));

b) recursiv 1. Biblioteci 2. Functie recursiva pentru cmmdc: intreg cmmdc(intreg a, intreg b) { Daca (a==b) intoarce a; altfel daca (a>b) intoarce cmmdc(a-b,b); altfel intoarce cmmdc(a,b-a); } 3. In main: - Declarare intregi: x,y; - Se citesc x si y - Afisare rezultat: if(!x || !y) //daca x=0 sau y=0 printf("cmmdc(%u,%u) = 1\n",x,y); else printf("cmmdc(%u,%u) = %u\n",x,y,cmmdc(x,y));

5. Sa se scrie un program care primeste un numar variabil (maxim 100) de parametri de tip int. Nu se stie numarul valorilor primite. Pentru a marca sfarsitul listei se foloseste valoarea conventionala 0. Subprogramul trebuie sa creeze un vector cu valorile primite.

Indicatii 1. Biblioteci ce trebuie incluse: stdio.h, conio.h, stdarg.h, malloc.h 2. int *lista_var2 (int *nr, ...) {int i, *v, t; 6

va_list p; //va_list este tip declarat in stdarg.h. /* va_list este un pointer catre lista de parametrii. In functia utilizator corespunzatoare (lista_var2) trebuie declarata o variabila (numita p) de acest tip, care va permite adresarea parametrilor*/ v=(int*)malloc(100*sizeof(int)); va_start(p, nr); //initializeaza variabila p cu adresa primului parametru din sublista variabila. // Prototip: void va_start (va_list p, ultim), aici ultim = nr (numele ultimului parametru din sub lista variabila). *nr=0; t=va_arg(p,int);// va_arg intoarce valoarea parametrului din sublista variabila. //Prototip: tip_element va_arg(va_list p, tip_element), unde tip_element este tipul elementului transferat din lista. //Dupa fiecare apel al functiei va_arg, variabila p este modificata astfel incat sa indice urmatorul parametru while(t) { v[*nr]=t; (*nr)++; t=va_arg(p,int); } va_end(p); // va_end incheie operatia de extragere a valorilor parametrilor si trebuie apelata inainte de revenirea din functie // prototip: void va_end(va_list p) free(v); return v; } 3. In main: se declara: int *x, i,n; x=lista_var2(&n, 1, 3, 3, 5, 20, 0); //apelare functie apoi se afiseaza vectorul x.

Tema:
1. 2. 3. 4. Scrieti un subprogram recursiv care calculeaza aranjamente de n luate cate k (A(n,k)=n*A(n-1,k-1). Scrieti un program recursiv care rezolva problema turnurilor din Hanoi Sa se scrie o functie recursiva pentru determinarea sumei cifrelor unui numar natural. Sa se scrie subprogramul recursiv pentru a transforma un numar natural n, din baza 10 n baza k (1<k<=10). Indicatie: Numarul se mparte la k, se retine restul, ctul se mparte la k, se retine restul... pna cnd ctul este mai mic dect mpartitorul. Rezultatul se obtine prin scrierea n ordine inversa a resturilor obtinute. Tiparirea restului se face dupa autoapel.