Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CARTE VECHE DE 1.000 DE ANI, PĂSTRATĂ LA BUDAPESTA, RĂSTOARNĂ TOATE TEORIILE ISTORICE DESPRE CULTURA STRĂMOŞILOR NOŞTRI

CARTE VECHE DE 1.000 DE ANI, PĂSTRATĂ LA BUDAPESTA, RĂSTOARNĂ TOATE TEORIILE ISTORICE DESPRE CULTURA STRĂMOŞILOR NOŞTRI

Ratings: (0)|Views: 2 |Likes:
Published by LucianDan
CARTE VECHE DE 1.000 DE ANI, PĂSTRATĂ LA BUDAPESTA, RĂSTOARNĂ TOATE TEORIILE ISTORICE DESPRE CULTURA STRĂMOŞILOR NOŞTRI
CARTE VECHE DE 1.000 DE ANI, PĂSTRATĂ LA BUDAPESTA, RĂSTOARNĂ TOATE TEORIILE ISTORICE DESPRE CULTURA STRĂMOŞILOR NOŞTRI

More info:

Published by: LucianDan on Apr 18, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2014

pdf

text

original

 
 
CARTE VECHE DE 1.000 DE ANI, PSTRAT LA
Ă Ă
 BUDAPESTA, RSTOARN TOATE TEORIILE ISTORICE
Ă Ă
 DESPRE CULTURA STRMOILOR NOTRI
Ă Ş Ş
 
Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se fcea de jos în sus
ă
 
De la daci nu au rmas izvoare scrise.
ă
Prea puine se tiau despre locuitorii zonei carpato-dunrene, dup retragerea romanilor.
ţ ş ă ă
 O carte veche de aproape 1.000 de ani, pstrat la Budapesta, rstoarn teoriile
ă ă ă ă
istoricilor.Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în aceast perioad istoric.
ă ă ă
A fost scris cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, i se citete de jos în sus.
ă ş ş
Vorbete despre despre vlahi i regatul lor.
ş ş
Muli au încercat s descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut.
ţ ă
Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premier, filele misteriosului manuscris.
ă
Druit de un grof în 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revist publicat în Ungaria de
ă ă ă ă
 existena în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi.
ţ
Se spunea c e redactat într-o limb necunoscut.
ă ă ă
A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca s-i descifreze tainele.
ă
Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de tiine a Republicii Ungaria.
Ş ţ
E o carte legat în piele.
ă
A fost pstrat în localitatea Rohonczi pân în anul 1907.
ă ă ă
Groful Batthyany Gusytav a druit-o Academiei de tiine a Ungariei, în 1838.
ă Ş ţ
Nu se tie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor "Scriere secret"
ş ă
Dup Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercet-
ă ă
torului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul:"Se gsete în Arhivele Academiei de tiine a Ungariei o carte rar, Codexul Rohonczi.
ă ş Ş ţ ă
Acest Codex este scris cu o scriere secret, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze pân
ă ă
 acum. i eu am încercat.
Ş
Literele sunt asemntoare scrierii greceti.
ă ă ş
M-am gândit c seamn i cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri
ă ă ă ş
ungureti, dar n-a mers. Toate încercrile le-am aruncat în foc".
ş ă
Dup ce a studiat Codexul, cercettorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din
ă ă
observaiile sale într-un articol, în care a încercat s identifice acele semne din
ţ ă
manuscris care ar putea semnifica cifre.
 
Alfabet dacic cu 150 de caractere
Viorica Enachiuc a descoperit c textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII,
ă
 într-o limb
ă
 latin
ă
 vulgar (daco-romana), cu caractere motenite de la daci.
ă ş
"Sunt semne care au aparinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de
ţ
caractere, cu legturile respective.
ă
Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgar, dar într-un alfabet dacic, în care
ă
dominante sunt strvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului", spune
ă
aceasta.
 
Solii i cântece ale vlahilor.
ş
Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 iruri.
ş
 În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice i religioase.
ş
E scris cu cerneal violet.
ă
 
Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece i rugciuni, care include 86 de
ş ă
miniaturi.Consemneaz înfiinarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului
ă ţ
Vlad, între anii 1064 si 1101."Sunt informaii despre organizarea administrativ i militar a rii ce se numea
ţ ă ş ă ţă
 Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru i mare, de la Dunre spre nord pân la izvoarele
ş ă ă
Nistrului.Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare", a descoperit Viorica Enachiuc."Jurmântul tinerilor blaki" Codexul conine i versurile unui cântec de lupt, numit
ă ţ ş ă
"Jurmântul tinerilor blaki", care a fost tradus în felul urmtor:
ă ă
 
"O via, tciunele arpelui, puternic veghetor,/
ţă ă Ş
 Înelator, s nu primeti a te uni/
ş ă ş
Cu prorocirile arpelui, anuale, pentru c lovit/
Ş ă
Vei fi/ Cântecul cetii aud îndelung/
ăţ
Mergei vioi, jurai pe caciul, pe puternica caciul!/
ţ ţ ă ă
S juri cu maturitate i cu convingere!/
ă ş
S fiu ie putere vie, triesc, în lupt s fiu!/
ă ţ ă ă ă
Alesul jurnt preuiete oimul tu, mergi cu jurnt puternic!"
ă ţ ş ş ă ă
 
NOT:
Ă
Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele i Rohonczy sau Rohonc, în toate
ş
combinaiile) este un document controversat al crui sistem de scriere este inedit i înc
ţ ă ş ă
nedescifrat în mod convingtor.
ă
Este numit dup orelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiar veche; pe german
ă ăş ă ă
Rechnitz, pe croat Rohunac), aflat astzi în provincia Burgenland din estul Austriei.
ă ă
Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolvent a Facultii de Filologie, secia Ron-
ă ăţ ţ ă
Istorie, din cadrul Universitii "Alexandru Ioan Cuza" din
ăţ
 Iai, promoia 1963.
ş ţ
Lucrarea de licen i-a luat-o în arheologie.
ţă ş
E membr UNESCO din 1983.
ă
Muli ani a condus antiere arheologice în Oltenia, Muntenia i
ţ ş ş
 Moldova.A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu i epoca dacic.
ş ă
i-a prezentat lucrrile la conferine în ar i în strintate:
Ş ă ţ ţ ă ş ă ă
 Austria, Frana,
ţ
Germania, Italia, Israel.Burse de studiu a primit în Italia, pe probleme de arheologie, i in Danemarca, unde a
ş
studiat scrierea runic. Aceste fapte nu sunt secrete.
ă
Dar m întreb i v întreb: de ce tac autoritile politice i tiinifice de la noi? Sau mass
ă ş ă ăţ ş ş ţ
media.Pentru c sunt mai importante furturile, violurile sau accidentele auto sau se "vând" mai
ă
bine? Incompeteni nu sunt. Sau au primit ordin s tac?
ţ ă ă
 
Dacia
M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbrilor pozitive într-o societate i
ă ş
trebuie s recunosc c de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuz s accepte un
ă ă ă ă
adevr relativ, mincinos, contestabil.
ă
Ei sunt cei ce nu sunt legai de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce
ţ
caut un adevr absolut.
ă ă
Deci pe ei îi îndemn s-i întrebe profesorii de istorie i de limba român:
ă ş ş ă
- Cât la sut din
ă
 Dacia a fost cucerit de romani?
ă
i dac profesorul tie rspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la
Ş ă ş ă
est, de la lacul Constana-Elveia de azi i pân dincolo de Nipru).
ţ ţ ş ă
 
Urmeaz alt întrebare:
ă ă
- Câi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei?
ţ
i dac profesorul va rspunde: numai 164 ani, atunci putei merge la urmtoarea
Ş ă ă ţ ă
 întrebare:- Soldaii "romani" chiar veneau de la Roma i chiar erau flueni în limba
ţ ş ţ
 latin
ă
 ?Aici le va fi i mai greu s v rspund, cci acei soldai "romani" vorbeau orice limb
ş ă ă ă ă ă ţ ă
numai latina nu!Cohortele aflate pe pmântul Daciei cuprindeau soldai din diferite pri ale imperiului
ă ţ ă ţ
roman, uneori foarte îndeprtate. Gsim Britani din Anglia de azi, Asturi i Lusitanieni din
ă ă ş
 peninsula Iberic, Bosporeni din nordul Mrii Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei,
ă ă
Ubi de la Rin , din prile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Rei
ă ţ ţ
din prile Austriei i Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, pân i Numizi i
ă ţ ş ă ş ş
Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).i ultima întrebare:
Ş
- Cum a fost posibil ca într-un aa de scurt interval istoric TOAT populaia Daciei s-i
ş Ă ţ ă ş
uite limba i s învee o limb nou, limba
ş ă ţ ă ă
 latin
ă
 , de la nite soldai "romani" care nici ei
ş ţ
nu o vorbeau?nd toate popoarele civilizate din lume iniiaz, desfoar i promoveaz valorile
ţ ă ăş ă ş ă
istorice care le îndreptesc s fie mândre de înaintaii lor, gsim opinia unor astfel de
ăţ ă ş ă
"adevrai români", care, nici mai mult, nici mai puin, spun despre formarea poporului
ă ţ ţ
daco-român: "soldaii romani au adus femeile i fetele dace în paturile lor i aa s-au
ţ ş ş ş
nscut generaii de copii, care învau numai limba latin de la tatl lor, soldatul "roman".
ă ţ ăţ ă ă
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug i de pe Nipru,
ş
acele soii i fete de traco-gei i carpi, de la sute i sute de kilometri deprtare ca s fie
ţ ş ţ ş ş ă ă
"fecundate" de soldaii "romani"?
ţ
Dup prerea stimabililor, femeile daco-gete erau i "curve", ba chiar i mute, nefiind în
ă ă ş ş
stare s-i transmit limba strmoeasc copiilor lor!
ă ş ă ă ş ă
Cât despre noi, urmaii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" aprui
ş ă ţ
dintr-o aventur amoroas a întregii populaii feminine daco-gete, la care masculii
ă ă ţ
autohtoni priveau cu "mândrie", ateptând apariia "sâmburilor" noului popor i
ş ţ ş
grbindu-se, între timp, s învee t mai repede i mai bine noua limb, limba latin ,
ă ă ţ ş ă ă
când de la soii, când de la fiicele lor (iubite ale soldailor romani cuceritori) ba chiar i
ţ ţ ş
direct, de la soldaii romani nvlitori ce le-au înjosit cminele.
ţ ă ă ă
La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o alt somitate, de origine român, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, c dacii au învat
ă ă ă ăţ
latina , de la romani, prin bile de la Sarmisegetuza lui Traian!
ă
De ce prin bile romane i de la nite soldai cam fr haine pe ei?
ă ş ş ţ ă ă
De fapt tot dânii ne spun c ne tragem din "doi brbai cu. brae tari"!
ş ă ă ţ ţ
Astfel de declaraii "istorice" te fac s-i doreti s fii orice, numai ron nu!
ţ ă ţ ş ă
Domnilor, Dacia a fost cotropit de romani în proporie de numai 14% i pentru o
ă ţ ş
perioad istoric foarte scurt, de 164 de ani.
ă ă ă
86% din teritoriul Daciei nu a fost clcat de picior de legionar roman.
ă
Este greu de crezut c într-o aa de scurt perioad istoric, dacii s fi învat
ă ş ă ă ă ă ăţ
 latina , fr ca pe 86% din teritoriul lor s-i fi întâlnit pe soldaii romani.
ă ă ă ţ
Dar dac nu de la romani au învat dacii latina , atunci de la cine? - se întreab aceiai
ă ăţ ă ş
demni urmai ai lui Traian?
ş
Herodot ne spune c cel mai numeros neam din lume dup indieni erau tracii.
ă ă
Dio Casius ne spune i el: "s nu uitm c Traian a fost un trac veritabil.
ş ă ă ă
Luptele dintre Traian i Decebal au fost rzboaie fratricide, iar Tracii au fost Daci".
ş ă
Faptul c dacii vorbeau "latina
ă
 vulgar", este "un secret" pe care nu-l tiu numai cei ce
ă ş
refuz s-l tie.
ă ă ş

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->