Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
27Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CURS 6 Piaget

CURS 6 Piaget

Ratings: (0)|Views: 3,465|Likes:
Published by simari2008

More info:

Published by: simari2008 on Oct 31, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/02/2013

pdf

text

original

 
CURS 6. Teoria piagetianăTeoria lui Piaget a avut o influenţă deosebită. Ea oferă o continuitate de sens înţelegeriidezvoltării umane si a inspirat masiv cercetările în domeniul dezvoltării inteligenţei. Piaget şi-anumit-o: epistemologie genetică. Epistemologia este studiul cunoaşterii - cum ştim ceea ce ştim.Termenul "genetic" are aici sensul de dezvoltare şi nu de ereditate. Teoria lui Piaget acoperădezvoltarea inteligenţei (a modurilor de cunoaştere) pe întreaga durată a vieţii.După Piaget, toate cunoştinţele provin din acţiuni. De exemplu, bebeluşul acţionează asupraobiectelor din jurul lui, le atinge, le răstoarnă, le izbte, le pune în gură - dezvoltându-şicunoştinţele despre aceste obiecte prin structurarea experienţei. Cunoaşterea bebeluşului nu aparenici din obiectele însăşi nici din interiorul său ci din interacţiunea celor două şi legăturile dintreacţiuni şi obiecte.
Scheme
. Piaget considera înţelegerea lumii de către copil (deci nu o simplă "înregistrare" aacesteia) ca apărând din coordonarea acţiunilor şi inter-relaţionarea obiectelor. El este unconstrucţivist. Ambele relaţii - între acţiuni şi între obiecte -sunt construcţii ale realităţii proprii bebeluşului şi nu ceva inerent acţiunilor sau obiectelor. Un copil poate de exemplu să arunce ominge sau să o rostogolească; la fel poate să facă şi cu o portocală. El învaţă astfel că ambeleobiecte se rostogolesc (sunt rotunde) dar că o minge aruncată sare înapoi iar o portocală se opreşte.Din aceste acţiuni şi obiecte aparent obişnuite, copilul ajunge să cunoască unele efecte ale acţiunilor sale şi anumite proprietăţi ale obiectelor. El învaţă de asemeni să-şi coordoneze acţiunile (nu poatede exemplu să rostogolească şi să arunce mingea simultan), înlănţuirile de acţiuni, pe care Piaget le-a numit scheme, sunt construite şi coordonate de-a lungul dezvoltării. La copil ele sunt ca nişteconcepte fără cuvinte.Copiii mai mari şi adulţii au mai multe scheme de acţiune internalizate pe care le folosesc pentru a-şi dobândi şi structura experienţa. Ulterior schemele se transformă în acţiuni mintale. Deşiactele de gândire sunt interne, ele derivă din experienţe concrete anterioare ale copilului în relaţie cumediul. Aritmetica mintală înlocuieşte actul fizic de numărare: secvenţele logice ale gândirii detipul "dacă...atunci" înlocuiesc manipularea concretă de către copil a relaţiilor cauză-efect. O persoană adultă nu mai are nevoie însă să "verifice" practic orice soluţie.De exemplu, adulţii ajung să înţeleagă astfel gravitaţia pământului: Atunci când un obiecteste ridicat şi lăsat liber el cade. Bebeluşul însă explorează gravitaţia lăsând să cadă bucăţele dinmâncarea sa din gură şi urmărind cum acestea se turtesc de podea (el mai descoperă de asemenea căşi ceaşca, linguriţa şi prăjiturile cad). Din fericire, încetul cu încetul, schema bebeluşului desprecăderea obiectelor în spaţiu este coordonată cu multe alte obiecte astfel că el nu mai face mizerie în permanenţă. Pe de altă parte căderea mâncării devine antitetică alimentării, astfel încât bebeluşulflămând ajunge să înveţe că schemele alimentarii şi aruncării alimentelor nu sunt compatibile.
Asimilarea şi acomodarea
.În teoria piagetiandirea copiilor se dezvolprin doprocese: asimilarea şiacomodarea. Asimilarea se referă la incorporarea unor cunoştinţe noi prin folosirea unor scheme preexistente. De exemplu, un copil poate să izbească un număr mare de obiecte, asimilându-leschemei sale "obiecte de izbit", chiar dacă aceasta nu este caracteristica principală a obiectuluirespectiv. Alte obiecte se încadrează în alte scheme: sunt moi, scârţâie etc. Acomodarea se referă lamodificarea schemelor existente pentru a incorpora cunoştinţe noi ce nu se mai potrivesc acestora.Procesele de asimilare şi acomodare sunt întotdeauna complementare. A asimila înseamnă a a folosiceea ce este deja cunoscut: a acomoda înseamnă a dobândi un nou mod de a face ceva. Ambele procese continuă pe toată durata vieţii. Astfel au apărut probleme în S.U.A. odată cu introducereasistemului metric, în esenţă aceasta însemna o restructurare a schemelor existente (acomodare).După ce au învăţat schema nouă (convertirea temperaturilor din grade Fahrenheit în grade Celsius, adistanţelor din mile în kilometri), urmează un proces de asimilare a informaţiilor anterior existenteconform schemei noi. De exemplu, poartă cineva un pulover atunci când afară sunt 30°C ? (Nu).Viteza de 80 de kilometri pe oră este prea mare pentru şoselele din afara oraşelor ? (probabil că nu).Un preţ de 3.5 dolari pe kilogramul de carne porc calitatea I este prea mult ? (iarăşi nu). Cu alte
 
cuvinte, orice nou mod de a dobândi cunoştinţe va trebui să fie aplicat la ceea ce dobândisem deja prin alte scheme.
 Pentru a obţine jucăria, bebeluşul în primul rând o apucă, folosind schema familiară aapucării (asimilare), iar apoi alterează această schemă folosind cunoştinţe noi (acomodare) pentrua putea trece obiectul printre bare.
In orice moment persoana în dezvoltare îşi poate modifica structurile sale cognitive numai până la o anumită limită. Trebuie întotdeauna să existe un fel de continuitate.
Echilibrul
dintreasimilare şi acomodare se modifică în decursul vieţii. Echilibrul este principiul cel mai general aldezvoltării în teoria lui Piaget, el afirmă că organismul tinde spre o stare de echilibru biologic şi psihologic. Dezvoltarea fiind o aproximare progresivă a unei stări ideale, niciodată realizatăcomplet. Echilibrul unui copil într-un anumit stadiu poate fi tulburat de evenimente externe cum ar fi informaţiile noi pe care nu le mai poate asimila sau de procese interne care îl împing spreacomodare, în ambele cazuri se tulbură echilibrul temporar iar dezvoltarea progresează spre unnivel nou, mai înalt de organizare.
Stadii
. Conform teoriei lui Piaget dezvoltarea intelectuală evoluează printr-o serie de stadiiiar organizarea comportamentului este calitativ diferită în fiecare stadiu. Cele două condiţii pe carePiaget le stabileşte pentru stadialitatea sa sunt:(1) stadiile trebuiesc definite astfel încât să garanteze o ordine constantă în succesiunea lor.(2) definirea trebuie să permită dezvoltarea progresivă a structurilor mentalePiaget propune trei stadii principale de dezvoltare intelectuală: un stadiu senzorio-motor, unstadiu reprezentaţional (împărţit în două substadii, cel al gândirii preoperaţionale şi cel al operaţiilor concrete) şi un stadiul al gândirii formale (sau proporţionale). Stadiul senzorio-motor începe de lanaştere şi ţine până la circa 2 ani când începe cel preoperaţional. Acesta ţine până la circa 7-8 anicând copilul intră în stadiul operaţiilor concrete iar spre 11-12 ani, copiii ajung să dezvolteelementele unei logici formale constând în propoziţii de tip "Dacă...atunci".
Stadiile dezvoltării gândirii la Piaget
Dezvoltarea inteligentei, ca forma superioara a adaptării, este stadiala, cuprinzândurmătoarele momente:1)0-2 ani
stadiul senzorio-motor
( inteligenta practica, presimbolica, preverbala)- 0-1 luna- exersării reflexelor 
-
1-4 luni- reacţii circulare primare
-
4-8 luni- reacţii circulare secundare
 
-
8-12 luni- coordonării schemelor senzorio-motorii
-
12-18 luni- reacţii circulare terţiare
-
18-24 luni- invenţiei mintale2)2-7 ani
 – stadiul preoperaţional
( inteligenta prelogica, simbolica, intuitiva -gândeşte ce vede,controlează un singur indice si nu coordonează)
-
2-4 ani- prelogic (intuiţia simpla)
-
4-7 ani- semilogic ( intuiţia articulata)3)7-15-16 ani…..
stadiul operaţional
- se structureaîn aceasperioadă sau niciodată, nugândeşte formal doar logic, inteligenţa logica, gnostica- cunosc pentru a şti, nu pentru a rezolva)
-
7-12 ani - operaţional concret
-
12…ani – operaţional formal –inteligenţa -ipotetico-deductivă
-
 propoziţionala
-
reflexivă -gândirea se întoarce asupra eiînsăşi
-
substadiul genezei operaţiilor formale- substadiul structurilor operatorii formaleFiecare stadiu are specificul sau sub aspectul instrumentelor cu care operează si achiziţiilor  pe care le obţine.stadiiMecanisme / instrumenteAchiziţ
 
iiSenzorio-motorReflexul/ schema senzorio-motorie / scheme de schemePermanenta obiectului, apariţiareprezentărilor ca proces mintal,reprezenri practice ale cauzalităţii,spaţialităţii şi intenţionalităţiiPreoperational sioperaţionalconcret 2-12 aniPre si semi operaţii mintale(7-8ani),Operaţii concrete după 8 aniReversibilitatea simpla( a-a=0, a=b si b=a)-8 aniConservarea invariantelor, gândire de tipnoţional si cea categorialaOperaţionalformalOperaţii mintale, operaţii cuoperii mintale ( operii degradul II sau propoziţionale)Dubla reversibilitate si INRC (identitate (Aeste B), negaţia (A este nonB), reciproca (Aimplica B si B implica A), corelativa (A siB corelează, au o legătură comunareciprocă)), gândire conceptuală
Asimilare-
proces de încorporare a noutăţii prin intermediul setului de instrumente, (reflex, schemă,scheme de scheme, operaţii, semioperaţii), existente deja ca bun al individului.
Acomodare
- proces prin care un mecanism existent deja folosit în situaţii noi işi modifica structura sifuncţionarea anterioara devenind altceva sau premisa pentru altceva.
Schema senzorio-motorie
- echivalent in plan practic a ceea ce va fi noţiunea si conceptul in plansimbolic( o generalizare practica).Ea apare ca unitate primara de viata psihica si se refera la faptul ca unsegment informaţional senzorial sau perceptiv este prelucrat si are drept consecinţa un răspuns motor.
Permanenta obiectului
- Capacitatea copilului de a-si da seama ca obiectele pe care nu le mai percepemexista totuşi.
Conservarea
- capacitatea copilului de a-si da seama ca sub forme diferite se ascunde o aceeaşi realitate.Se caracterizează prin decalaj longitudinal , în următoarea ordine: număr, substanţa, lungime, suprafaţa,greutate, volum.

Activity (27)

You've already reviewed this. Edit your review.
Emilia Nitescu added this note
apucarea jucariei care se afla in spatele gratiilor patutului
Emilia Nitescu liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Fetti Florina liked this
Amalia Amelie liked this
aniutkas liked this
backflip01 liked this
backflip01 liked this
gina1975 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->