Educatia Parentala Permanenta

EDUCATIA PARENTALA PERMANENTA
Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influienteaza si modeleaza persoana umana Unii merg c!iar mai departe si sustin ca actiunea ei asupra persoanei e atat de mare "incat ea egaleaza actiunea celorlalte grupuri sociale Aceasta este cu deose#ire cazul cercetarilor care $in dinspre psi!analiza"psi!ologia sociala si sociologie sustinand ca familia este %ade$aratul la#orator de formare a persoanei Transformarea indi$idului in persoana adica in &indi$id cu status social' este intai de toate opera familiei (unt doua cauze care e)plica aceasta influeta a fam asupra persoanei&una este legata de faptul ca actiunea fam se e)ercita mai de timpuriu iar a doua de acela ca multa $reme fam e calea prin care se canalizeaza oricare alta actiune de socializare "ea fiind identica cu intreaga lume sociala a copilului Una dintre caracteristicile fundamentale ale cur#elor de in$atare este ca toate urca f repede la inceput si apoi tot mai incet mai tarziu"a$and deci o accelerare negati$a Aceasta inseamna ca eficacitatea actiunii mediului e f mare in primii ani"mica mai tarziu si f mica dupa *+,-. ani cand totul de$ine fi) si imua#il&deci fam Ii re$ine astfel pri$ilegiul de a,si e)ercita influeta de la inceput Acest pri$ilegiu este du#lat de un al doilea&actiunea fam nu e numai cea mai timpurie dar multa $reme e si singura a$and pe deplin monopolul fiind singurul factor de socializare a copilului din perioada prescolara 1.Interactiunea dintre frati si ordinea nasterii Faptul de a fi nascut primul sau ultimul "precum si acela de a fi copii multi sau putini "are importante repercursiuni asupra dez$ persoanei Voi lua cazul primului copil&multa $reme,un an cel putin el e singurul copil"in consecinta dragostea mamei si a celorlalti mem#ri ai fam este concentrata asupra lui"fiind centrul de interes al tuturor Cand este certat de tata e rasfatat de mama si #unici sau in$ers "in asa fel incat copilul unic e de o#icei un copil rasfatat"constiinta de sine pe care o dez$ este eminamente egoista /egocentrica Pentru copil parintii si cei din 0ur sunt niste instrumente si tentacole de care el se ser$este ptr satisfacerea tre#uintelor Astfel copilul a0unge sa fie un mic tiran"care stapaneste pe toti ceilalti"aser$indu,I printr,o metoda sau alta printre care plansul La inceput plansul este e)presia unei dureri cu cauza interna sau e)terna Parintii alertati de planset cauta sa faca copilului in $oie pentru a inceta" fapt care dupa 1.,*. de repetari copilul a0unge sa in$ete legatura dintre plans si sosirea parintilor in consecinta el nu $a plange numai la durere ci si atunci cand doreste pur si simplu prezenta parintilor&in acest mod plansul a0unge sa fie primul act de interactiune orala cu cei din 0ur"a carui f,tie e cea de comanda catre cei apropiati pt a,ai face pe plac Daca primul copil nu este urmat de un altul"din copil prim de$ine copil unic"atunci atentia parintilor fata de el $a si mai mult crescuta" indeplinandu,I orice capriciu
Prin urmare copilul nu e numai rasfatat"dar e si mai cocolosit cu fel de fel de gri0i e)agerate ptr a,l feri de #oli "uitandu,se faptul ca aceasta gri0a e cea mai sigura cale de a reduce rezistenta organismului Urm caz, cand primul copil este urmat de al doileaDin unicul copil el a0unge cel mai mare si astfel tre#uie sa fie cel mai cuminte renuntand la orice conflict in fa$oarea celui mic Atentia parintilor trece dintr,o data asupra copilului mic"copilul prim trecand pe un plan secundar facandu,l sa sufere un fel de detronare 2adler3 IN diferitele conflicte dintre cei doi $ictoria poate fi de paretea celui mai mare dar de o#icei lucrurile se intampla in$ers"parintii se amesteca in ac conflict luand partea celui mai mic Datorita acestor renuntari pe care c mare e silit sa le faca in fa$"celui mic "precum si lipsa de afectiune"copilul mare $a dez$ o personalitate de in$ins a0ungand o persoana supusa si intro$erta In cazul cand acest comple) al detronarii ia forme mai gra$e "copilul mare a0unge la o serie de acte #olna$iciaose cu care reactioneaza fata de parinti in sens de raz#unare&urinatul in pat e una din ac reactii Copilul mic datorita faptului ca se #ucura de afectiunea si concursul parintilor reuseste cu a0utorul lor sa iasa in$ingator in cele mai multe conflicte"el $a dez$ o personalitate agresi$a si com#ati$a"$a fi o persoana cu o mare putere de initiati$a si o fire e)tro$erta IN cazul cand copilul mare este fetita iar cel mic este #aiat" aceasta orientare a firi si personalitatii celor doi" copii are efecte #une cu conditia sa nu se faca e)agerari Aceasta deoarece firea agresi$a si puterea de initiati$a se potri$esc f #ine $ietii pe care #aiatul e c!emat sa o duca"tot asa precum supusenia fetitei e o trasatura f potri$ita ptr $iata pe care ea e c!emata sa o traiasca Lucrurile stau mai putin norocos in cazul in$ers"cand copilul mai mare este #aiat si cel mic fetita"aceasta deoarece dez$ personalitati lor se $a face in contradictie cu firea si rostul lor Fetita care e mai mica $e dez$ mai multe insusiri masculine de agresi$itate si initiati$a iar #aiatul $a a$ea trasaturi feminine adica supusenie si lipsa de initiati$a In cazul cu trei copii"copilul mare isi pastreaza aceleasi caractere dar putin atenuate"deoarece el gaseste o anumita consolare in faptul ca ri$alul sau "copilul al doilea"a0unge sa fie c mi0lociu si sa sufere si el pe urma copilului mai mic atunci c mi0lociu a$and un frate mare si unul mic el $a a0unge sa ai#a dez$ cea mai ec!ili#rata a$and o 0usta #alanta intre agresi$itate si supusenie"retragere in sine si spirit de initiati$a Copilul ultim dez$ caractere specifice copilului mic"intucat insa dragoste parintilor s,a mai racit intre timp"concursul si afectiunea pe care el le $a primi din partea parintilor $or fi mai reduse In acest mod trasaturile de agresi$itate caracteristice copilului celui mai mic $or fi atenuate"De asemenea se constata o atenuare si la copilul mai mare el dandu,si seama de detronarea c al doilea care a fost dusmanul sau"prinde sentimente mai #une fata de e si de parinti si mai ales de copilul cel mai mic D p d $ psi!ologic situatia cu trei copii este situatia cea mai fericita "capa#ila sa dea cele mai normale si sanatoase rezultate Lucrurile iau o trasatura cu totul diferita la aparitia celui de al 4,lea sau al +5lea copil Acest copil nu este asteptat cu dragostea si infrigurarea cu care a fost primul si al doilea el este pri$it cu o oarecare nemultumire "astfel de$enind cazul copilului nedorit"socotit ca o sarcina ptr fam atat d p d $ familial" social cat si economic Daca copilul prim era im#ui#at cu prea multa dragoste "ultimul fiind nedorit este tratat cu
raceala Urmarea poate fi un sentiment de culpa#ilitate nee)plicata ptr"copil care ii $a sapa $ointa si increderea in cei din 0ur"ii $a inc!ide firea sau e$entual o re$olta contra fam urmata mai tarziu de o re$olta contra oricarei ordini sociale si f curios o cautare si sete de dragoste"pe care cu greu o $a gasi din cauza lipsei de incredere in oameni Copilul nedorit are sentimentul de a fi fost frustrat de ce$a ce I se datora"anume de dreptul de a iu#i si de a fi iu#it"in sensul cel mai larg al cu$antului Tot aici in acest grup al c"nedoriti tre#uie grupati si copii din flori 2.Relatiile dintre copii si parinti Relatiile dintre frati si suror nu depind insa numai de ordinea nasterii ci de atitudinea parintilor E in afara de orice indoiala ca educatia unui copil "0udecand dupa toata e)perienta pedagogica de $eacuri"precum si dupa rezultatele o#tinute de nesfarsitul sir al cercetarilor e)perimentale si statistice "de la#orator "nu se poate o#tine nici numai prin pedeapsa "nici numai prin recompensa "ci prin o 0usta com#inare a lor Aceasta com#inare $ariaza de la indi$id la indi$id "dupa cum natura sa este mai recalcitranta sau nu "si dupa impre0urari "dependente de situatia sociala si economica a fam si #unatatea sufleteasca a parintilor&uneori #alanta e pastrata alteori nu"pedeapsa sau recompensa tragand mai greu in cumpana (a luam cazul cand #alanta e in fa$ metodelor corecti$e de pedeapsa Ecazul parintilor rai la inima de la natura sau inraiti de pe urma imp6re0urarilor prea $itrege in care au trait La fel e cazul parintilor mult prea moralisti"preocupati intr,o masura e)cesi$a de desa$arsire morala a odraslelorlor In toate ac cazuri copiii sunt pedepsiti si adeseori in modul cel mai #rutal pt cele mai mici transgresiuni ale codului familial si social Uneori ac pedeapsa le e aplicata c!iar din senin ptr simplu fapt ca parintii au un necaz care nu pri$este cu nimic copiii&in alte cazuri pedeapsa e aplicata deoarece parintilor li se pare ca progresul copiilor merge prea incet"iar alteori fiindca sotii sunt certati sau e$entual #ar#atul a suferit o admonestare sau pedeapsa la slu0#a Rezultatele in toate aceste cazuri pot lua * cai&supunerea copiilor sau re$olta lor In cazul supunerii", copilul dez$ o personalitate f supusa care nu are nici o parere si nici o initiati$a a0ungand personalitati in$inse"cu $ointe frante "cu mentalitate de scla$ "incapa#ili de a da ordine&"in societate sunt considerati copii cuminti si #uni dati drept model (ituatia lor de$ine neplacuta atunci cand ei parasesc fam si intra intr,o lupta apriga a $ietii&de dat aceasta ei se do$edesc niste in$insi"ptr ca sunt lipsiti de initiati$a si cura0"nu stiu sa mearga pe propiile picioare si a0ung sa fie repede dezarmati In celalt caz de re$olta, copilul $a a0unge sa dez$ o personalitate de re$oltat in care dorul raz#unarii clocoteste continuu si care asteapta prima ocazie de manifestare a re#eliunii sale iar cu timpul $a a0unge un re$olutionar pornit contra oricarei ordine si disciplinei "cautand sa rastoarne totul PRIMELE 7ECE LE8I ALE EDUCA9IEI PARENTALE A cre:te copii este o pro$ocare :i e)ist; o mul<ime de sfaturi =n aceast; pri$in<; Nu e de mirare c; multe mame :i muln fond" =ns;"a fi p;rinte este un lucru simplu Este ne$oie s; faci ceea ce este necesar pentru copii :i" de asemenea"este ne$oie s;,I g!idezi :i s;,I prote0ezi c!iar :i de 0udec;<ile lor insuficiente ori de lipsa #unului sim< de care ace:tia pot da uneori do$ad; Dac; po<i face asta $ei transforma
purtarea copiilor t;i =n ceea ce ai dorit"iar tu te $ei transforma =n tipul de p;rinte pe care copiii t;i =l merit; Po<i =ncepe prin respectarea unor ""legi' ale p;rin<ilor din care $ei =n$;<a cum s; =<i urm;re:ti copiii" cum s;,i fere:ti de pro#lemesi s;,i <ii mereu su# control LE8EA C?MUNIC@RII Taci :i ascult; Iat; cum =<i preg;te:ti terenul pentru o #un; comunicare "c!iar dac; copiii t;i prefer; s; morm;ie =n locul unei duscu<ii Fii un #un ascult;tor Acest lucru =i $a a0uta pe ei s; se desc!id; =n fa<a ta"iar pe tine s; e$i<i mustr;rile"una din gre:elile cele mai comune ale comunic;rii p;rinte,copil (ta#ile:te regula,pentru a,i =ncura0a pe copiii t;i s; te considere confidentul lor"tre#uie s; le dedici =n mod consec$ent mult timp Dac; dore:ti ca ace:tia s; <i se confeseze"ascult; =ndeaproape :i cu aten<ie ceea ce au de spus ?dat; ce ai aflat p;sul lor" a0ut;,i s;,:i e)prime sentimentele :i ofer;,le di$erse solu<ii pentru a le rezol$a pro#lemele
LE8EA IMPLIC@RII Implic;,te =n mod acti$ N,ar fi groza$ dac; a,i putea s; le administrezi copiilor t;i un $accin =mpotri$ainsuficientei performan<e :colare :i a comportamentelor negati$eA Po<iB Cea mai #un; solu<ie este s; te implici =n munca copiilor t;i /acas;"=n $ecin;tate"la :coal; (ta#ile:te regula,afl; cu cine iese copilul t;u :i unde merge 9ine leg;tura cu p;rin<ii prietenilor s;i Lua<i masa =n familie :i =ncura0eza,<i copiii sa,<i po$esteasc; ce li s,a =ntamplat" ce,au mai f;cut Nu tre#uie s; p;trunzi peste tot% copilul t;u are ne$oie de li#ertate :i oportunit;ti sa e)ploreze pe cont propriu atunci cCand este de a0uns de mare
Dar dac; sta#ile:te ni:te reguli rezona#ile pentru el =nca de la =nceput" po<i a$ea =ncredere ; $a face totul cu =n<elepciune LE8EA PR?PRIET@9II (ta#ile:te un cod de $alori Daca consideri c; micu<ii t;i $or de$eni =n mod natural ceta<eni #uni sau oameni iu#itori" mai gCne:te,te =nc; o dat; Nu te #aza pe faptul c; amicii lui" :coala" sau mi0loacele media =l $or =n$;<a cum s; se comporte Depinde de tine s; sta#ile:ti standarde :i s; =i ara<i clar ce comportamente :i tr;s;turi de caracter consideri c; sunt importante (ta#ile:te regula, tu" =mpreun; cu partenerul de $iat;" ar tre#ui s; faceti o list; cu $alori" calit;<i :i comportamente pe care $re<i s; le do#Cndeasc; copiii $o:tri" precum onestitatea" polite<ea" #un;tatea Face<i o alta list; de $alori pe care nu dori<i su# nici o form; ca ace:tia s; le ai#; Dez#ate<i ideile $oastre :i sta#ili<i de comun acord o singur; list; de $alori poziti$e De =ndat; ce copiii au crescut =ndea0uns pentru a =n<elege" e)plica<ile aceste $alori" ori de cCte ori este ne$oie De fapt o #un; idee este ca familia s; se reuneasc; =n mod regulat pentru a le rediscuta :i a le reaminti LE8EA P?LITE9II Insista<i asupra manierelor Conteaz; pentru tine dac; copiii t;i $or#esc pe la spate" de$in un pic cam t;io:i cu tine" se poart; =ntr,un mod necu$iincios =n prea0ma adul<ilorA Un copil care nu =n$a<; niciodat; cum s; fie politicos $a de$eni un adolescent care $a =ntCmpina pro#leme =n a,:i face prieteni :i un adult care las; o impresie negati$; Acest sfat ar putea p;rea =n$ec!it" dar nu e)ist; o cale mai #un; de a,i a0uta pe copii s;,:i fac; prieteni :i s; influen<eze oameni" decCt s;,i =n$e<i #unele maniere =nc; de mici (ta#ile:te regula, copiii t;i $or a$ea ne$oie s; le reaminte:ti constant" pCn; cCnd cu$inte magice precum ""te rog'" ""mul<umesc' :i ""=mi cer scuze' de$in ce$a o#i:nuit Este important pentru tine s; folose:ti =n mod regulat cu$inte respectuoase :i e)presii de polite<e cCnd $or#e:ti cu copiii t;i LE8EA DIDCIPLINEI
Di:ciplina tre#uie adoptat; Dac; di:ciplina e un cu$Cnt care te sperie" atunci nu =n<elegi despre ce este $or#a Di:ciplina nu =nseamn; a#uz" poate nu implic; nici pedeapsa Di ar tre#ui s; te gr;#e:ti" de $reme ce copiii care cresc f;r; a fi di:ciplina<i sunt condamna<i s; sufere consencin<e nefaste pe $ia<; Di:ciplina =l $a a0uta pe copil s; de$ina un adult de succes :i =ncrez;tor =n sine (ta#ile:te regula, asigur;,te c; micu<ul tau cre:te =ntr,un =n care sunt sta#ilite limite clare :i consecintele sunt consistente :i corecte Eor#e:te,i =n mod consen$ent despre cum ai dori tu ca el s; se poarte Apoi men<ine,l la stardandele pe care le,ai sta#ilit Nu numai c; $iata ta $a fi mai organizat; :i mai implinit;" dar" pe termen lung" copilul t;u =ti $a aprecia efortul LE8EA >NCREDERII >N PR?PRIUL IN(TINCT Nu copia regulile altor familii Cu siguran<;" nu ai s;ri de pe un pod doar c; $ecinul t;u a facut,o" dar ai putea trai dupa regulile altora doar pentru c; te 0enezi s; =i contrazici ori pentru c; micu<ii t;i =:i doresc astaA (ta#ile:te regula,Asigur;,te c; 0uniorul =n<elege regulile familiei :i c; :tie c; te a:tep<i de la el s; le urmeze =ntocmai sau s; te anun<e dac; se afl; intr,o situa<ie care =l for<eaz; s; nu le respecte De asemenea" incearc; s;,i cuno:ti pe prieteni copilului t;u :i pe p;rin<ii acestora" pentru a $edea dac; :i ace:tia =n acest caz se aplic; pro$er#ul% cei prea mult stric; Copiii au ne$oie de =ncura0;rile tale :i le place la ne#unie cCnd le recuno:ti realiz;rile Dar nu le ruina =ncrederea f;cCndui s; cread; c; fiecare lucru nesemnificati$ pe care ei =l fac merit; o total; :i complet; adora<ie CCnd $or afla contrariul $or fi distru:i :i pro#a#il c; te $or =n$ino$;<i pentru c; i,ai =n$;<at ca tot timpul s; fie aprecia<i
(ta#ile:te regula% laud;,i ori de cCte ori este ne$oie" darn u e)agera Prea mult; laud; duce la sc;derea eficacit;<ii :i a scopului propriuzis al complimentelor adresate Dac; =<i dore:ti ca :i copiii t;i s; ai#; incredere =n tine" tre#uie s; fii credi#il LE8EA CERTURIL?R (topez; cearta dintre copii Da" este normal ca fra<ii"surorile ori prietenii s; se nec;0easc;" s; se certe" s; se ironizeze reciproc Dar aceasta nu =nseamn; c; tre#uie s,o fac; pe seama ta ?pre:te imediat aceste a#surdit;n$a<;,i cum s; comunice unul cu cel;lalt mai degra#; folosind cu$inte ci$ilizate" decCt pumni" ironii sau atacuri $er#ale (ta#ile:te regula,e$it; s;,i =ntre#i cine a =nceput" c!iar nu conteaz; :i" oricum copiii $or da $ina unul pe cel;lalt Dac; nu inter$ii" muln$a<;,i s; asculte" s; nu fie defensi$i :i" de asemenea" cum s; cad; de acord atunci cCnd se contrazic LE8EA AUT?RIT@9II Fii un mic dictator =n familie" cei mici au sigur ne$oie Gudecata copiilor poate fi imatur;" nerezona#il; :i =n fa$oarea lor Dac; nu iei c!iar tu deciziile sau dac; te la:i con$ins; de copii s; faci ce$a a:a cum $or ei:i nu cum crezi tu de cu$iin<;"atunci =i lipse:ti pe ace:tia de o conducere adec$at; :i corect; Este timpul pentru o nou; form; de gu$ernare" cum nu se poate mai simpl; /tu de<ii $otul decisi$ (ta#ile:te regula,po<i ar;ta compasiunea dar" =n acela:i timp s; de<ii controlul Acord;,le :anse de $ot tuturor mem#rilor familiei" dar nu neap;rat :anse egale Asigur;, te c; ascul<i punctul de $edere al copilului t;u" pentru a,i ar;ta ca,i respec<i opinia Dac;
nu se poate a0unge la un compromis" mama :i tata $or lua decizia final; Dac; copiii =n<eleg acest lucru =nc; de la =nceput" $or accepta :i respecta procesul LE8EA R@7I?IULUI Alege #;t;liile cu aten<ie (imn$a<; s; alegi ce este =ntr, ade$;r important :i unde mai poncrede,te =n instinctele tale :i =n ale copiilor t;i (ta#ile:te regula, cunoa:te,<i copiii :i decide cCnd te po<i #aza =ntr,ade$;r pe 0udecata lor Dac; ai =ncredere =n ei =n:i:i pot lua decizii rezona#ile :i s;n;toase" retrage, te Dac; =<i alegi"" #;t;liile' cu gri0;" copiii te $or asculta mai cu aten<ie atunci cCnd sta#ile:ti reguli pri$itoare la lucrurule importante Dac; e:ti =ntodeauna de partea lor" ei $or fi nemul<umi<i de tine :i $or alege a:a cum doresc ei
n familie educa<ia unui copil const; =n ceea ce tr;ie:te copilul" nu =n ceea ce i se spune 2cu$intele ca atare3 Copilul tr;ie:te faptele p;rin<ilor 2care,i $or ser$i de model3 :i mesa0ul din spatele frazelor care i se spun Doar in cazuri de retard gra$" un copil nu $a percepe nici un mesa0 ascuns Mesa0ele ascunse nu sunt percepute constient decat in rare cazuri" le percepe totdeauna inconstientul care le emite apoi constientului in situatii similare de $ia<; cu cele =n care au fost date Felul in care un copil percepe :i stoc!eaz; =n inconstient mesa0ul ascuns al propozitiilor care =i sunt spuse de catre figurile parentale" =i $or pecetlui destinul 2:i numai un miracol =l poate sc!im#a / cum spune Eric Ierne3 P;rin<ii =:i educ; copiii 2pe langa e)emplul personal3 prin urm;toarele categorii de propozi<ii J fraze% principii" ordine" atri#uiri" porunci 2in0onc<iuni3" contraporunci 2contrain0onc<iuni3" programe :i permisiuni Unele din aceste tipuri de fraze pot contine mesa0e am#i$alente 2frazele e)primate la momente diferite =n conte)te diferite :i cu =n<eles opus3 sau dis0uncte 2dou; enun<uri =n acea:i fraz; care se e)clud reciproc3
Descrierea mi0loacelor $er#ale de comunicare parinte , copil 1 ?rdine ?rdine directe% LNu m; plictisiB F; ce,<i spunB DispariB 8r;#e:te,teB N,o face pe :mec!erulB Dac; nu reu:e:ti din prima" =ncearc;" =ncearc;" =ncearc; din nouBM E)emplu de ordin sau comanda cu dis0unc<ii% un parinte care se uraste pe sine spune copilului s;u MAr tre#ui neaparat sa faci asta" dar nu esti in stareM (ituatia cea mai gra$; 2dis0unctia $ine de la am#ii parinti3% parintele de se) opus spune% MAr tre#ui neaparat sa faci astaM iar parintele de acelasi se) 2care ar tre#ui sa,i arate copilului cum se face trea#a asta3 spune% MDar nu esti in stareBM 2a se intelege% Mnu m; simt =n stare sa iti arat sau nu te iu#esc indea0uns pentru a ma o#osi sa iti aratM , unii copii c!iar reusesc sa inteleaga corect dis0unctia3 Acest tip de comanda dis0uncta #iparentala $enita conform cu transmiterea scriptului 2de la parintele de se) opus si sustinuta negati$ de parintele de acelasi se)3 poate scurtcircuita psi!icul copilului mai pu<in iste<" ducand la psi!oza * Atri#uiri J In$estiri Uneori" nu se zice copiilor doar ce tre#uie s; fac;" dar :i ce sunt Acest tip de mesa0 se nume:te atri#uire% Puterea impactului lor depinde de frec$en<a lor :i de semnele non$er#ale care le =nso<esc E)emple de atri#uiri directe% LE:ti idiotBM LE:ti micu<a mea dulceBM LEei sfCr:i =n pu:c;rieBM LN,o s; reu:e:ti niciodat;BM LE:ti #un la cititBM Acestea sunt atri#uiri spuse copilului direct Con<inutul poate fi poziti$ sau negati$ Impactul lor $ariaz; =n func<ie de semnele non$er#ale care le =nso<esc LE:ti idiotB'" zis dur" =nso<it de o palm;" determin; un mesa0 diferit de cel emis de acelea:i cu$inte pronun<ate pe un ton $ioi :i =nso<ite de o mCngCiere Uneori" atri#uirile sunt emise =n manier; indirect;" ceea ce =nseamn; c; p;rin<ii $or#esc despre copil cu o alt; persoan;" fie =n prezen<a sa" fie astfel =ncCt el s; aud; ecourile%
LAcela e cel mai lini:titB' LGill e a:a dr;gu<;B' LNu e a:a puternic" :tiiA' LNe =ngri0oreaz;" este a:a reaB' LTata zice c; e:ti o pacosteB' Acest gen de atri#uiri indirecte pare =n mod deose#it suscepti#il de a fi perceput de copil ca un puternic mesa0 Pentru el" p;rin<ii sunt cei care determin; realitatea :i" auzindu,i $or#ind astfel despre ei" consider; c; spusele lor sunt un fapt sta#ilit >n unele familii" atri#uirile se transmit din genera<ie =n genera<ie prin mesa0e la ni$el psi!ologic (e refer; la pozi<ia pe care o persoan; o are =n familie sau la numele pe care =l poart; Ellen" de e)emplu" $ine =n terapie de teama de a nu =nne#uni AnalizCndu, :i scriptul" realizeaz; c; alte dou; femei din familie" #otezate Ellen" m;tu:a :i #unica ei" au de$enit psi!otice" la o $Crst; apropiat; de cea a lui Ellen Mesa0ul" la ni$el psi!ologic" care nu a fost niciodat; $er#alizat" era% LFemeile din familie care se numesc Ellen de$in ne#une la -+ de aniB'
E)emple de atri#uiri indirecte 2spuse de un p;rinte celuilalt p;rinte" cCnd copilul nu este de fa<; dar =n auzul copilului3% MEezi ce pot face alti copii :i el 2al nostru3 nu e =n stare de nimicBM
Aceste atri#uiri indirecte au efect de sentin<; datorit; faptului ca este e)clusa participatia directa la discu<ie a copilului Acesta nu se poate ap;ra =n nici un fel" nici m;car s; plCng; 2atri#uirea prin neparticipa<ie se incadreaza la una din metodele de spalare a creierului ce $a fi descrisa mai 0os3 E)emplu de atri#uiri cu mesa0 am#i$alent% Ast;zi mama spune copilului% MTu esti tot ce am mai scump pe lumeM 2Mpentru ca nu m; iu#e:te nimeni" mai ales tat;l t;uM3 In alt; zi copilul se alege cu o alt; atri#uire din partea mamei% MTu e:ti piatra de moar; legat; de gCtul meuM 2mama gandeste Mpentru c; a: di$or<a de tat;l t;u dar nu cred c; te pot cre:te singur;M" copilul simte mesa0ul ascuns Mar fi mai #ine pentru mama ca eu sa nu
1.
e)istM care poate de$eni in mintea copilului Mcum sa fac sa nu mai e)istM atunci cand mesa0ul e repetat des iar copilul e mic :i nu =n<elege lipsa de cauzalitate cu sinele3 Dup; cum se $ede" atri#uirile date copilului $in din sentimentele de inadec$are ale p;rintelui proiectate =n copil" pe fundalul unei rela<ii de c;s;torie f;r; sentiment autentic Deasemenea" mesa0ele afecti$e am#i$alente pot duce la psi!oza E)emplul de mai sus contine modul sau conte)tul in care e data copilului in0onctiunea Mnu e)istaM iar acesta o poate primi sau o poate respinge pe principiul Me pro#lema ta nu a meaM - Programe Programul este compus din mesa0e care $in din starea eului de Adult a parintelui si se adreseaza starii eului de Adult a copilului Indic; cum se fac lucrurile% LIat; cumOM 4 Porunci 2in0onc<iuni3 2In0onc<iPne , presiune puternic; f;cut; asupra cui$a3 Cele mai importante sunt% 1 MNu e)istaM" * MNu tr;iM 2cu $ersiunea Msinucide,teM3" - MNu cre:teM 2Mr;mCi copil" ca s; pot 0uca mai departe rolul de p;rinte negati$ din care sa o#tin stroQe, uri negati$eM3" 4 MNu te #ucuraM" + MNu gandiM" F MIne#unesteM" H MNu te ap;raM" K MNu fi importantM" N MNu fi copilM 2adica nu a$ea sentimente si nu dori3" 1. MNu apartineM" 11 Mnu fi tu insu<iM"1* Mnu reu:iM" 1- Mnu 2face3M" 14 Mnu fi apropiatM" 1+ Mnu fi #ine 2sanatos3M" 1F Mnu sim<iM Copilul la anumite $arste poate lua decizia de a,:i =nsu:i aceste in0onc<iuni ad litteram sau de a le respinge cu a0utorul gandirii 0uridice a starii eului de Adult" prezent; :i la copii" numit; micul a$ocat% Masta e pro#lema ta nu a meaM 2iar prin Mpro#lemaM copilul intelege in sinea lui Mfaptul ca esti casatorita cu un #ar#at pe care nu il iu#esti si m,ai facut pe mine fara sa te gandesti #ine inainteM3 8andirea 0uridica a copilului se formeaza in anii de modelare si se definiti$aza spre finalul copilariei Daca e incura0ata de parinti" se poate dez$olta pana la maturitate dCnd a$oca<i cele#ri 8andirea 0uridica e folosita de copil in special pentru a modela etica se)uala conform cu tre#uintele sale Ansam#lul format de in0onc<iunile" permisiunile :i deciziile pe care copilul le ela#oreaz;" plecCnd de la acestea" este numit scriptul propriu,zis 2scenariul de $ia<; propriu zis" cel care conduce indi$idul spre reprezenta<ia final; pe scena $ie<ii :i spre r;splata finala3 De e)emplu foarte multi oameni au in0onc<iunea Mnu e)istaM dar marea ma0oritate a lor nu se sinucid Din nefericire" c!iar daca nu se sinucid direct" nu sunt atat de ingeniosi incat sa resping; total in0onc<iunea Mnu e)istaM ci =ncearc; s; o ocoleasca folosind o contrain0oc<iune parental;% LAr fi mai #ine pentru mine s; r;mCn =n $ia<;" atCt timp cCt M :i punctele pot fi completate prin nenum;rate maniere cum ar fi% Lmuncesc multM sau Lnu sunt apropiat de oameniM Asadar pot uni o in0onc<iune cu o contrain0onctiune% MAm dreptul s; e)ist atat timp cat $oi putea munci pe #ranci 2ca un scla$3M Munca pe #ranci poate conduce la un infarct si asa contrain0onctiunea M(a muncesti pe #ranci toata $ia<a' $ine in spri0inul in0onctiunii Mnu e)istaM adic; Mf; cum$a :i incearc; s; moriM (au daca in urma unui accident indi$idul este pus in fata imposi#ilitatii de a mai munci" decizia de a se sinucide
11
e totdeauna la indemana datorita in0onc<iunii Mnu e)istaM com#inata cu decizia MAm dreptul sa e)ist atat timp cat pot munciM 2asa se e)plica sinuciderile #ruste ale unor proaspeti someri" sinucideri care par fara cauza pentru pu#lic3
Descrierea modului =n care sunt date in0onc<iunile 2poruncile3 parentale Dintre toate mesa0ele" acesta este cu poten<ialul letal cel mai mare / :i cel asupra c;ruia tre#uie s; ne focus;m ini<ial =n terapie Dac; $,a<i gCndit la sinucidere" este mai mult decCt pro#a#il c; mesa0ul din scriptul $ostru implic; o in0onc<iune LNu e)ista' Este pro#a#il acela:i lucru dac; $,a<i sim<it de0a f;r; $aloare" inutil sau nedemn de iu#ire Poate c; $; $e<i aminti c; unul dintre p;rin<i $,a spus% L? s; te omor pentru astaB' sau LDac; nu te,a: fi a$utB' Aceste mesa0e $er#ale confirm; prezen<a acestei in0onc<iuni" al c;rei impact ma0or a fost de0a transmis prin semne non,$er#ale" mult mai de$reme =n $ia<; De ce dau p;rin<ii astfel de mesa0e copiilorA F;r; doar :i poate pentru c; acel tat; sau acea mam;" =n starea de Copil" se simte pri$at2;3 sau amenin<at2;3 de ce$a anume prin prezen<a copilului Un #;r#at tCn;r se c;s;tore:te :i de$ine tat; E;zCnd c; so<ia sa consacr; prea mult timp :i energie #e#elu:ului" tat;l poate retr;i" ca un elastic" un sentiment din copil;rie Incon:tient" retr;ie:te o scen; de cCnd a$ea doi ani" cCnd a ap;rut un nou copil Cum ar putea recC:tiga dragostea mameiA (ingura speran<; ar fi ca acel copil s; dispar; sau s; moar; Acum" ca adult" el poate emite semnale ale acestei dorin<e de moarte" referitoare la propriul s;u copil >ntr,un alt caz" o femeie are de0a mai mul:i reprim; furia din Copil" refuzCnd s; o recunoasc; :i fa<; de sine Dar" =ntr,o manier; su#til;" e)prim; o anumit; re0ectare fa<; de copil Nu =i sur=de niciodat; sau =i $or#e:te pu<in" c!iar dac; face tot ce tre#uie pentru a se ocupa de el CCnd un p;rinte agreseaz; fizic sau psi!ologic un copil" mesa0ul LNu e)ista' este e)primat direct Aceast; in0onc<iune" LNu e)ista'" apare frec$ent =n cadrul analizei scriptului" ceea ce poate p;rea surprinz;tor" :tiind implica<iile sale letale Dar" aminti<i,$; c; pentru un copil este foarte u:or s; interpreteze o amenin<are cu moartea =n tot felul de comportamente ale p;rin<ilor" sau =n e$enimente e)terioare" care par inofensi$e unui adult Aminti<i,$;" de asemenea" c; micu<ii confund; dorin<ele cu actele Poate din cauz; c; $rea ca fratele mai mic s; moar;" micu<ul poate decide% L(unt un asasin :i merit s; mor ' >:i d; singur mesa0ul LNu e)ista '
1*
Acela:i lucru se poate =ntCmpla :i dac; o mam; transmite su#til copilului% LMi,ai f;cut a:a r;u cCnd te,ai n;scut' 2Ierne nume:te aceasta Lscriptul mamei sfC:iate'3 Copilul poate decide LNu $alorez nimic" prin na:terea mea doar i,am f;cut mamei r;u :i poate am omorCt,o Deci" sunt periculos :i pot face r;u oamenilor sau s; =i ucid" doar prin simpla mea prezen<; Atunci merit s; fiu r;nit sau ucis ' P;rin<ii pot spune" de asemenea% LDac; nu ai fi fost tu" a: fi putut urma Uni$ersitatea sau a: fi putut merge =n str;in;tate sau nu a: fi fost o#ligat; s; m; c;s;toresc cu unul care este a:a :i a:a 3 Dac; mesa0ul LNu e)ista' este a:a de r;spCndit" de ce marea ma0oritate a oamenilor nu se sinucidA Din fericire" ace:tia sunt e)trem de ingenio:i pentru a r;mCne =n $ia<; >n primii ani" copilul $a lua decizii comple)e pentru a se prote0a de acest sfCr:it fatal astfel% LAr fi mai #ine pentru mine s; r;mCn =n $ia<;" atCt timp cCt ' :i punctele pot fi completate prin nenum;rate maniere cum ar fi% Lmuncesc mult' sau Lnu sunt apropiat de oameni' Poate fi dat =n mod su#til" astfel% LDac; nu a<i fi fost $oi a: fi di$or<at de tat;l $ostruR Mai pu<in su#til% LA: fi $rut s; nu te fi n;scut :i atunci nu ar fi tre#uit s; m; c;s;toresc cu tat;l t;uR Mesa0ul poate fi dat non$er#al" cCnd p;rintele =:i <ine copilul =n #ra<e f;r; a, l dezmierda" pri$indu,l =ncruntat sau mCnios =n timp ce =l !r;ne:te sau =i face #aie" <ipCnd dac; copilul $rea ce$a sau fiind a#uzi$ fizic E)ist; o multitudine de c;i prin care mesa0ul poate fi dat Aceast; in0onc<iune poate fi dat; de c;tre mam;" tat;" =ngri0itoare sau gu$ernante :i de c;tre fra<ii mai mari Un p;rinte poate fi depresi$ deoarece copilul a fost conceput =nainte de c;s;torie sau dup; ce p;rin<ii nu =:i mai doreau copii (arcina poate duce la moartea mamei :i tat;l sau #unicii =l pot =n$ino$;<i pe copil Tra$aliul poate fi dificil :i copilul poate fi =n$ino$;<it pentru c; a fost prea mare% LM,ai rupt =n #uc;<i cCnd te,ai n;scutR Aceste mesa0e" spuse de multe ori =n prezen<a copilului" de$in Lmitul na:teriiR care spune% LDac; nu ai fi fost tu" $ia<a noastr; ar fi fost mai #un;R Alte moduri" mai su#tile de a da in0oc<iunea Mnu e)istaM% MDispari in camera taB Am o discu<ie important; cu domnii ace:tiaBM& un p;rinte care =:i iu#e:te copilul" =l ia de mCn; :i,l conduce =n camera lui unde =i e)plic; situa<ia e$itand a:i da importanta fata de copil in prezenta unor straini Astfel copilul =n$a<; c; e important ca persoan; nu numai pentru p;rin<ii s;i ci pentru alti oameni in general MCat am $rut sa a0ungi om mareM 2parintele accepta copilul doar in conditiile in care copilul ar de$eni ce si,ar dori parintele" copilul are dreptul sa e)iste daca de$ine ce,si doreste parintele3 Cat de mare tre#uie sa a0unga copilul ca adultA (otiile fara sentiment sponsorizate material de sot" pot fi multumite $reodataA Copiii cu aceasta in0onc<iune in$ata in terapie sa,si acorde dreptul la e)istenta Conditionarea e)istentei copilului de dorinta capitala a parintelui nu,i $a aduce copilului mult ra$nita acceptare din partea parintelui Parintele ramane mereu nemultumit de copil
1-
dar multumit de sine Prin urmare copilul c!iar daca de$ine adult integrat cu mari eforturi" se $a simti inadec$at in familia sa si in general pentru $ia<; pentru ca nu a a0uns un om suficient de mare Nu tr;i Nu te duce la discoteca" nu te duce la c!efuri" nu,ti fa prieteni" stai acas; :i =n$a<;" acum e momentul s; nu ratezi =n$;<;tura Dac; adolescentul se izoleaz;" este criticat ulterior pentru faptul ca nu are $ia<; social; 2comenzi am#i$alente3 Mai tCrziu in $iata adultul poate lua pentru sine urmatoarele decizii% nu,ti fa concediile" munceste pe #ranci" cariera e totul" copiii sunt o cruce de dus" $iata e mizera#ila" oamenii sunt rai" lumea e ostila" toti iti $or raul Cu asemenea Lsfaturi' si decizii e greu e firesc sa nu $ezi rostul propriei e)isten<e Nu te #ucura Aceast; in0onc<iune e dat; din in$idie 2pe lCng; a#sen<a sentimentelor3" Mdac; eu nu m; pot #ucura tu de ce s; te #ucuriAM sau pur si simplu din moti$e de prote0are a in$estitiei in persoane umane $;zute ca simple o#iecte =n proprietatea agresorului Copilul are $oie sa isi cumpere numai ce poate fi folosit ca !rana" im#racaminte sau accesorii scolare I se reproseaza totdeauna ca risipeste #anii daca isi cumpara un aparat electronic" o carte #eletristica sau orice altce$a care se adreseaza sufletului Copilul este criticat pentru !o##S,urile alese" totdeauna !o##S,urile copilului nu sunt pe placul parintelui iar in final sunt $;zute ca o pierdere de timp 2frec$ent p;rin<ii nu au $reun !o##SS ci sunt $ictimele deciziei timpurii Mtre#uie s; muncesc continuu altfel nu am dreptul s; e)istM3 P;rintele =:i ap;r; la sCnge in$esti<ia f;cut; =n copil Copilul e de fapt $;zut ca o in$esti<ie pentru ca este perceput ca un o#iect aflat =n proprietatea p;rintelui Un #;r#at oriental care =:i ucide copilul :i so<ia dac; i se pare c; aceasta l,a =n:elat consider; c; =:i ap;r; proprietatea (o<ia :i copilul sunt considera<i proprietatea sa" nu fiin<e umane care au li#ertate de alegere Unele femei care oricat s,ar for<a nu reusesc sa a0unga la orgasm au primit in0onctiunea Mnu te #ucura ca e p;cat sau ru:inosM 2tat;l lor le,a parazitat mereu $ia<a emo<ional; cu MIucura,te de ce ma #ucur eu" nu te #ucura de ceea ce ai dori tuM3 ?rgasmul poate insemna un prlie0 de #ucurie Lipsa lui poate fi un moti$ de frustrare si tristete E)emplul e)trem prin care un tata Mpro)enetM isi educa fiica este% Mai gri0a ca mana care,ti intra su# fusta sa fie plina de aurM Fraza poate a$ea si alte formulari mai moderne Fiica are $oie sa se #ucure de se) daca se $inde #ine iar o parte din profit il ofera tatalui 2zestrea ginerelui3 Ca sa o#tina asta" tatal controleaza" directioneaza $iata intima a fiicei (e mai numeste tat;l,pro)enet
14
? alt; situa<ie de interdic<ie la #ucurie este cea o#ser$at; in rela<iile agresor ,$ictim; cand $ictima se poate #ucura numai de ceea ce ofer; agresorul ca mit; de =mp;care Iucuria este folosit; ca un mi0loc de manipulare ieftin; pentru a aduce $ictima inapoi =n cercul agresiuni CCt timp ni$elul agresional e)caladeaz;" $ictima are interdic<ie la #ucurie Cand $ictima $rea sa paraseasca mediul agresor" #rusc agresorul $ine cu un cadou de =mp;care 2elasticul $ictima , agresor3 Ine#une:te
Este dat; prin comenzi care atac; gandirea" sau prin repro:uri care atac; identitatea moral; a persoanei 2a#uz moral MNu esti suficient de #un pentru noiBM sau MNu te ridici la ni$elul a:tept;rilor noastreBM sau MNu ne meri<iBM" MNu m; meri<iBM 3 Aceast; in0onc<iune se d; prin mesa0e am#i$alente :i comenzi dis0uncte Porunca Mine#une:teM $ine prin reprosuri care ating $aloarea morala a copilului E)emplul clasic este urm;torul% Mgre:elile mele sunt datorit; <ie iar meritele tale sunt datorit; mieM Parintele spune ca tot ceeace face 2condi<ion;ri" deturnarea $ie<ii profesionale" interzicerea $ietii personale a copilului3" este pentru #inele copilului" din dragoste pentru el Condi<iile create de p;rinte pentru copil sunt =n a:a fel concepute =ncat copilul s;,l mul<umeasc; pe p;rinte 2nu pe sine3 ca :i cum ar fi un o#iect sau o marionet; Prin urmare copilul se simte inadec$at fata de sine si mediul social nea$Cnd posi#ilitatea de a fi el =nsu:i 2nu poate de$eni ceea ce =:i dore:te" nu,:i poate e)prima sentimentele" =i sunt su#stituite propriile decizii :i alegeri cu cele deciziile si alegerile parentale pe moti$ul c; Mun copil nu poate decide corect pentru sineM , un aspect important al culturii si educatiei romanesti cu radacini adanci in timp care merg pana in societatea scla$agista% Mscla$ul nu poate decide nimic pentru sine fara acordul stapanuluiM3 ? remarca importanta ar fi ca in societatea occidentala" copiii" adultii sunt li#eri in limitele in care nu incalca $iata sociala si personala a celorlalti 2definita democratiei3 Acesta e si secretul succesului societatii occidentale" Momul potri$it la locul potri$itM si nu Momul pe pile in locul unde nu are aptitudiniM sau Mcopilul marioneta in locul decis de parinteM (untem li#eri in anumite limite impuse de ceilalti si a$em dreptul sa impunem limite celorlalti (untem li#eri intre limite Incalcarea limitelor noastre de catre alte persoane" =n spe<; p;rin<ii no:tri" =n di$erse moduri" ne pro$oac; traume" di$erse tul#ur;ri de comportament :i c!iar ne#unie 2psi!oz;3 ?rice efect are o cauz;" iar rolul inteligen<ei umane este depistarea cauzei =nainte ca efectul s; de$in; permanent Nu fi tu 2=nsu<i3 Aceast; in0onc<iune poate fi e)primat; fa<; de un copil ai c;rui p;rin<i =:i doreau o fat; :i care au a$ut un #;iat :i $ice$ersa :i care transmit mesa0ul =n manier; non$er#al; RNu apar<ine se)ului t;u' Acest lucru poate apare =n numele date copiilor" o feti<; se $a numi GacQS :i un #;ie<el $a fi #otezat Ei$ian
1+
P;rin<ii =:i $or =m#r;ca fetele cu !aine trainice :i #;ie<ii cu zorzoane :i panglici ?dat; adult" persoana cu un astfel de mesa0 continu; s; se =m#race :i s; ai#e maniere tipice celuilalt se) >ntr,o manier; mai general;" mesa0ul poate fi% LNu fi tu =nsu<i" fii alt copil' P;rin<ii pot prefera un copil mai mic" unuia mai mare sau un frate unei surori ? mam; care respinge un copil =l poate compara mereu cu aln acest caz" mama poate a$ea imaginea Lcopilului ideal' la care $iseaz; Ea nu reac<ioneaz; poziti$ decCt la aspectele copilului care cadreaz; cu aceast; imagine :i le poate respinge pe celelalte P;rin<ii fac de asemenea :i acest gen de declara<ii% L(emeni #ine cu unc!iul t;u UarrS" care nu e #un de nimic ' Di cu cCt copilul se $a comporta ca :i acest unc!i" cu atCt $a o#<ine mai multe stroQe,uri
Nu fi copil
Aceasta este o alt; in0onc<iune transmis; de p;rin<i" din starea de Copil" care se simt amenin<a<i de prezen<a unui copil Dar =n loc s; se de#araseze pur :i simplu de acest copil" Copilul din p;rinte spune% LAici nu este loc decCt pentru un copil :i acesta sunt eu Dar te $oi suporta atCt timp cCt te $ei comporta ca un om mare :i nu ca un copil ' Aceasta se traduce mai tCrziu prin mesa0e $er#ale ca% LE:ti prea mare pentruO' sau RI;ie<ii mari nu plCng ' LNu fi copil' este dat de asemenea de p;rin<ii c;rora nu li s,a permis niciodat; s; se comporte ca ni:te copii :i care se simt amenin<a<i de un comportament de copil Ace:tia au crescut =ntr,un moment de criz; sau =ntr,un c;min se$er" =n care $aloarea :i importan<a erau legate de ceea ce f;cea cine$a Uneori" copiii mai =n $Crst; sau copiii unici =:i dau singuri acest ordin CCnd =:i $;d p;rin<ii certCndu,se" un copil mic poate decide% L>n afar; de ei doar eu mai sunt aici" deci din cauza mea se ceart; A:adar" tre#uie s; fac ce$a Tre#uie s; m; gr;#esc s; cresc ca s; de$in responsa#il ' Un copil mai mare poate decide =n aceea:i manier; c; este responsa#il pentru fra<ii mai mici Dac; $; sim<i<i stCngaci =n rela<iile cu copiii" a$e<i pro#a#il in0onc<iunea LNu fi copil' Acela:i lucru este pro#a#il ade$;rat dac; $; sim<i<i =ncordat =ntr,o situa<ie de Ldistrac<ie' printre al<i adul<i LNu te amuza' :i LNu te sim<i #ine'" LNu sim<i pl;cerea' apar uneori ca $ariante ale in0onc<iunii LNu fi copil'
1F
Ce este sigur este c; noi nu a$em ne$oie s; ne afl;m =n starea de Copil pentru a ne sim<i #ine" pentru a ne amuza :i a sim<i pl;cerea Dar dac; a<i decis" cCnd era<i copil" c; amuzamentul :i pl;cerea sunt lucruri rezer$ate copiilor :i c; $oi an unele familii" dac; te amuzi prea tare" e:ti considerat lene: sau p;c;tos E)ist; :i credin<a magic; c; dac; te sim<i prea #ine" se $a =ntCmpla ce$a r;u A:a c; solu<ia magic; de =ndep;rtare a r;ului este de a nu te sim<i prea #ine
Nu cre:te
Acest mesa0 este dat deseori mezinului P;rin<ii" =n starea de Copil" pot s; nu $rea s; a#andoneze ideea de a a$ea un copil mic =n cas; Pentru ei" $aloarea lor se rezum; la a fi un tat; sau o mam; #un; :i dac; copilul lor cre:te" nu =:i mai recunosc $aloarea Acest ordin este dat :i de p;rin<ii care la rCndul lor nu au crescut :i al c;ror mesa0 este% LR;mCi partenerul meu de 0oac; ' Uneori" mesa0ul =nseamn;% RNu m; p;r;si ' Este cazul unei femei care r;mCne acas; pentru a se ocupa de o mam; =n $Crst;" e)igent; ? alt; $ariant; este LNu fi se)S' Acest mesa0 este dat deseori de un tat; fiicei sale" =n perioada =n care este destul de mare pentru a,:i manifesta feminitatea Din starea de Copil" tat;lui =i este fric; de propria reac<ie se)ual; fa<; de fiic; :i emite mesa0e non$er#ale de distan<are fizic;" pe care feti<a le decodeaz; ca ordine de a nu cre:te :i de a nu de$eni femeie" din punct de $edere se)ual MTe rog sa nu um#li prin fa<a mea $opsit; ca o tarf;M / spune tatal fiicei sale de 1F ani De fapt tatal e in$idios pe se)ualitatea fiicei sale" se simte incitat de aspectul ei si se raz#una pe ea nelasand,o sa,si traiasca adolescenta Fiica intelege ca e acceptata de tata doar daca ramane feti<; 2Lnu cre:te' e decizia inconstienta& antiteza ar fi Rs; cresti mare' iar contrascriptul ar fi Ms;,mi fac de capM3 LCopile asculta,ma" nu e nimeni pe lumea asta sa te iu#easca mai mult ca mineB' 2adolescentul poate intelege inconstient urm;torul mesa0% Mdaca $rei sa fi VViu#itWW r;mCi copil" nu lua decizii proprii ca un adult independent iar eu" parintele" te $oi iu#i posesi$ ca si pana acum" cu conditia sa faci cum spun euM Pe de o parte parintele de$alorizeaz; adultul numindu,l copil 2cand el poate a$ea 4.,+. de ani" fapt o#i:nuit in cultura #alcanic;3" men<inCndu,:i autoritate in mod nedemn asupra lui" iar pe de alta parte nu,i acorda permisiunea de a gandi si lua decizii in nume personal ConsecintaA Copilul a0unge un adult dependent de sfaturile parintilor" sau a unui su#stitut de parinte in persoana partenerului
1H
Nu reu:i Aceast; in0onc<iune este dat; de un p;rinte" care =n starea de Copil este gelos pe reu:itele fiului sau ale fiicei sale Imagina<i,$; un tat; care $ine dintr,o familie s;rac; A =nceput s; lucreze la 1+ ani :i nu a putut s; urmeze niciodat; o facultate Azi" datorit; muncii sale" el :i copiii s;i stau #ine financiar Pl;te:te ca fiica sa s; mearg; la o :coal; #un;" pentru a putea urma Uni$ersitatea E;zCndu,i reu:itele" tat;l $a sim<i pl;cerea ca p;rinte Dar incon:tient" din starea de Copil" este gelos c; fiica sa are posi#ilit;<i pe care el nu le,a a$ut Ce $a fi dac; ea $a reu:iA Aceasta $a demonstra c; e mai #un; ca elA Non$er#al" =i transmite mesa0ul LNu reu:i'" c!iar dac; manifest =i cere s; lucreze intens pentru a reu:i ? student; care =n cadrul scriptului a luat decizia de a se supune in0onc<iunii LNu reu:i' $a lucra intens la :coal; :i $a face totul competent Dar cCnd se $a apropia e)amenul" $a g;si o manier; de a,l sa#ota Intr; =n panic; :i p;r;se:te sala sau Luit;' s; ia un act important Poate a0unge s;,:i produc; o #oal; sau s; remarce c; nu mai :tie s; citeasc; Nu 2face3 Mesa0ul LNu face' implic; LNu face nimic" pentru c; ceea ce faci e a:a de periculos c; ai fi mai =n siguran<; dac; nu ai face nimic ' Dac; o persoan; adult; ezit; continuu =ntre diferite ac<iuni" cu sentimentul constant c; nu a0unge nic;ieri" dar nu reac<ioneaz; niciodat; pentru a g;si o solu<ie" poate a$ea un astfel de mesa0 =n script In0onc<iunea LNu face' este dat; de o mam; care" =n Copil" este =ngrozit; c; se $a a#ate o nenorocire asupra copilului s;u" dac; acesta se =ndep;rteaz; de ea Moti$ul acestei terori se afl; =n script" mai degra#; decCt =n realitate ? mam; care resimte aceast; panic; poate spune lucruri ca% LGo!nnS" $ezi ce face sora ta mai mic; :i spune,i s; nu mai fac;B' Aceast; in0onc<iune este dat; de p;rin<ii c;rora le este fric; Datorit; fricii" ace:tia nu permit copilului s; fac; multe lucruri normale% nu te apropia de trepte 2copiilor care =ncep s; mearg;3& nu te c;<;ra =n copaci& nu merge cu rolele" etc Uneori" ace:ti p;rin<i nu :i,au dorit copilul :i" recunoscCndu,:i dorin<a ini<ial; ca acest copil s; nu fi e)istat" se simt $ino$a<i :i panica<i de propriile lor gCnduri :i de$in supraprotecti$i Alteori" p;rintele de$ine fo#ic" psi!otic sau supraprotecti$ dup; ce a pierdut un copil mai mare" =n urma unei #oli sau a unui accident Pe m;sur; ce copilul cre:te" p;rintele $a fi preocupat =n leg;tur; cu orice ac<iune pe care o propune copilul :i spune% LPoate c; ar fi #ine s; te gCnde:ti mai mult =n leg;tur; cu astaR Copilul crede c; nimic din ceea ce face nu este #ine sau sigur" nu :tie ce s; fac; :i caut; =n 0ur pe cine$a care s; =i spun; Un astfel de copil $a a$ea mari dificult;n cursul carierei" o persoan; care are un astfel de mesa0 poate reu:i de minune =n rolul de su#altern" dar nu =ncearc; s; a$anseze sau sa#oteaz; acest lucru dac; se i$e:te ocazia ? $ariant; a acestei in0onc<iuni este LNu cere ce $rei' E)ist; :i un alt mesa0 ap;rut din dorin<a p;rin<ilor de a,:i respinge copiii Non$er#al" p;rintele transmite din starea de Copil% LTe suport" micu<ule" atCt timp cCt =<i dai seama c; nici tu" nici ne$oile tale nu sunt importante aici ' Dac;" de e)emplu" unui copil nu i se permite s; $or#easc; la mas;" :i i se spune% LCopii tre#uie $;zu<i" nu auzi<iR" sau este desconsiderat =ntr,un mod oarecare" poate simn California" copii !ispano,americani au a$ut =n trecut pro#leme mari cu importan<a" deoarece ceilal<i copii care $or#eau doar o lim#; =i #at0ocoreau pentru =ncercarea de a $or#i engleza la fel de #ine ca :i spaniola :i pentru c; nu o f;ceau prea corect la =nceput Iine=n<eles" negrii primeau acest mesa0 din partea al#ilor" ca :i din partea mamelor care nu doreau s; fie destul de importan<i ca s; ai#; pro#leme cu al#ii Nu apar<ine P;rin<ii spun copilului urmatoarele fraze% MIunicii t;i sunt mizera#ili" tu tre#uie s; pleci din casa astaM , dar c!iar p;rin<ii =n:i:i nu pleac; $reodat; M(atul" ora:ul ;sta sunt mizera#ile" tu tre#uie s; pleci departe de aici" noi $om r;mCne aici s; ne sacrific;m pentru tineM 2A3 , dar c!iar p;rin<ii =n:i:i nu pleac; niciodat; din respecti$a localitate M9ara asta e mizera#il;" cine e de:tept a emigrat de mult de aiciM , dar c!iar p;rin<ii =n:i:i nu $or emigra niciodat; Mesa0ul c;tre incon:tientul copilului este% Mnu te sim<i #ine unde te afli" nu apar<ii aici" nu apar<ineM Copilul poate de$eni distant fa<; de oamenii :i localitatea unde s,a n;scut Poate dez$olta comple)e de superioritate In realitate mesa0ul parental catre copil este MNu ne apar<iiM" este un mesa0 pe care l,au primit la randul lor p;rin<ii sau :i l,au auto indus datorita unor comple)e de inferioritate din copil;rie" sentimente de inadec$are proiectate in to<i ceilal<i 2casa familiala" localitatea de #a:tin;" <ara natala" uneori c!iar si fata de profesia si locul de munca alese li#er3 Unii care aleg s; r;mCn;" de$in insuporta#ili in locul in care simt ca nu apartin" altii care aleg s; se mute ca <iganul din loc in loc" nu e $or sim<i #ine nici unde" pentru ca MporuncaM parentala Mnu apar<ineM nu se sterge odata cu mutatul decCt poate dac; MemigrareaM nu se face intr,un loc 2<ar;3 unde e)ista cat mai multi oameni Mli#eriM" f;r; porunci parentale de genul Mnu apartineM sau Mnu te simti #ine aiciM Porunca Mnu apartineM are ca si consecinta" permanenta nostalgie dupa locuri indepartate :i" poate degenera in dromomanie Pandit Ne!ru" omul de stat indian" o#i:nuia s; spun;% LCCnd m; aflu printre europeni" m; simt indian :i cCnd sunt =ntre indieni" m; simt european ' Ar fi o :ans; ca el s; fi primit mesa0ul LNu apar<ine' Persoanele care se supun unui astfel de ordin se simt Lpe dinafar;' =ntr,un grup" fiind percepu<i de ceilal<i ca Lsolitari' sau Lnesocia#ili'
1N
Acest mesa0 poate fi transmis printr,o atri#uire a p;rin<ilor" care zic mereu despre copiii lor c; sunt Ldiferi<i de al<ii'" Ldificili' sau Ltimizi' (au p;rin<ii pot fi un model pentru aceast; in0onc<iune" datorit; propriei marginaliz;ri sociale Acest mesa0 este $e!iculat fie transformCnd copilul =n <ap isp;:itor" fie repetCndu,i constant cCt este de unic Nu fi apropiat In0onc<iunea LNu fi apropiat' poate implica o interdic<ie de apropiere fizic; (u# aceast; form;" p;rin<ii ne prezint; deseori un model" atingCndu,se rareori sau atingCndu,:i rar copilul Pe de alt; parte" poate semnifica LNu fi aproape din punct de $edere afecti$' Acest mesa0 se poate transmite din genera<ie =n genera<ie" =n familiile =n care oamenii nu $or#esc niciodat; unul cu cel;lalt despre sentimentele lor Un copil =:i poate da singur mesa0ul LNu fi apropiat'" ca reac<ie a faptului c; unul din p;rin<i =l <ine mereu la distan<; Copilul =ntinde #ra<ele s; fie =m#r;<i:at :i nu o#<ine nici o reac<ie Decide c; cererea sa de apropiere nu merit; suferin<a de a fi respins ? $ariant; a mesa0ului LNu fi apropiat' este LNu a$ea =ncredere' Acest mesa0 poate fi decodat la moartea sau plecarea #rusc; a unui p;rinte Incapa#il de a =n<elege aceast; dispari<ie #rusc;" micu<ul poate decide% LNu $oi mai a$ea niciodat; =ncredere c; cine$a $a fi lCng; mine" cCnd $oi a$ea ne$oie ' Aceast; decizie poate fi luat; :i atunci cCnd un p;rinte este a#uzi$ sau =ncearc; s; profite de copilul s;u sau s;,l p;c;leasc; Decizia este% LEoi r;mCne departe de tine ca s; m; prote0ez ' Men<inCndu,:i deciziile de acest tip =n $ia<a adult;" o persoan; poate a0unge s; fie suspicioas; =n mod constant C!iar dac; este acceptat; cu c;ldur;" =:i =nal<; antenele pentru a repera respingerea Dac; cealalt; persoan; refuz; s; o resping;" pun rela<ia la =ncerc;ri pCn; la ruptur; :i atunci rostesc% L9i,am spus euB' Nu fi #ine 2s;n;tos3 P;rin<ii sunt foarte ocupa:i iu#esc feti<a" dar nu mai au energie pentru a,i acorda aten<ie seara" cCnd copilul $ine de la cre:; La un moment dat" copilul se =m#oln;$e:te Mama =:i ia concediu pentru a se ocupa de copil" iar tat;l =i cite:te seara po$e:ti pentru a adormi" ceea ce f;cea rar =nainte Din Micul Profesor :mec!er" feti<a trage concluzia% LPentru a o#<ine aten<ia pe care o doresc" tre#uie s; fiu #olna$; ' F;r; a,:i da seama sau f;r; a o $rea" p;rin<ii i,au dat ordinul LNu fi #ine' Dac; se supune acestui mesa0" ca adult $a utiliza aceast; strategie a scriptului care const; =n a fi #olna$; de fiecare dat; cCnd lucrurile merg r;u =n rela<iile sale sau la ser$iciu Uneori LNu fi #ine' este dat; prin atri#uire" ca =n cazul familiilor care spun mereu $ecinilor L@sta nu e zdra$;n 2$oinic3" :ti<i '
*.
Copilul g;se:te o $ariant; LNu fi s;n;tos' la un p;rinte sau un mem#ru al familiei care este psi!otic :i o#ser$; c; o#<ine aten<ie dac; are un comportament similar ne#uniei Aceast; in0onc<iune poate fi =nt;rit; prin reguli nespuse despre cum este transmis; ne#unia =ntr,o anumit; familie Nu gCndi In0onc<iunea poate fi dat; direct prin ordine imperati$e cum ar fi% MTaciBM sau MTaci ca te plesnescBM" MUai dispariBM sau prin atri#uiri directe% MEsti prost" tem#el" idiotM" MNu gCnde:ti ce faciBM In0onc<iunea LNu gCndiM poate fi dat; de un p;rinte care denigreaz; constant modul de a gCndi al copilului Micu<ul Games este mCndru s;,i arate tat;lui cum a =n$;<at s;,:i scrie numele Tat;l rCde zgomotos% LUu!B Ce mucos iste< e:tiBM Uneori" LNu gCndiM este transmis prin model Astfel" o mam; isteric; =i arat; fetei% LCCnd femeile $or s; o#<in; ce$a de la #;r#a<i" =:i pot deconecta gCndirea :i =:i pot intensifica sentimentele M LNu gCndiM poate fi transmis :i altfel% LFii o#sedat de tot ce $rei" mai pu<in de pro#lema care te pri$e:te direct M Astfel" una din urm;rile #loc;rii constante a copilului de la preocuparea pentru sine 2=n scopul de a,l o#liga s; de$in; preocupat pentru satisfacerea sinelui p;rintelui3 este apari<ia indi$izilor de tip Mscufi<a rozM Prin preocupare se =n<elege ac<iunea de a gCndi a indi$idului pentru a:i rezol$a pro#lemele personale aici :i acum" prin decizii :i alegeri proprii" moti$ate de sentimente si gusturi proprii (cufi<a roz este persona0ul care st; mereu =n p;dure =n a:teptarea scufi<ei ro:ii pentru a o informa unde =l poate g;si pe $Cn;tor" f;r; a participa la petrecerea final; dat; =n cinstea =n$ing;torilor lupului Mai e)act" de cate ori copilul =:i e)prim; sinele 2prin ini<iati$e" actiuni" dorin<e3" aten<ia sa este deturnat; spre ceea ce gCnde:teJdore:te sinele p;rintelui Ace:ti copii sunt $iitorii adul<i Mcopii de mingeM" cu ocupa<ii #izare" gata oricCnd s; comit; un act necerut de slug;rnicie 2$ezi supraadaptarea3 Un adult supus unui ordin LNu gCndiM reac<ioneaz; pro#a#il la pro#leme =ncurcCndu,se sau sim<ind o indispozi<ie" =n loc de a se gCndi la o rezol$are ? alt; consecin<; a #loc;rii copilului de la preocuparea pentru sine poate fi tendin<a acestuia spre preocuparea de sine 2tul#urare de identitate3 =n scopul de a de$eni a:a cum 2sau ceea ce3 =:i dore:te p;rintele nu copilul =nsu:i 2o $ariant; a in0onc<iunii Mnu fi tu =nsu<iM3 A:a pot ap;rea narcisi:tii infatua<i 2copiii l;uda<i e)agerat :i continuu pentru orgoliul p;rintelui3 sau oameni care nu mai au cura0ul de a ie:i pe strad;" pentru c; nu au intrunit standardele :i criteriile parentale La tendin<a #rutal; de a #loca un dialog confruntati$ 2care implic; gCndire din partea $ictimei3 recurge de regul; agresorul =n momentul cCnd discu<ia cu $ictima se apropie de un su#iect sensi#il pentru el" :i anume atitudinea sau sentimentele sale pentru $ictim; (ur$ine teama incon:tient; c; ar putea fi deconspirat ca fiind lipsit de sentimente 2situa<ia e =ntClnit; de regul; =n confrunt;rile familiale" so<,so<ie" p;rinte,copil3 Parintele #loc!eaza #rutal dialogul copilului in momentul cand acesta =i cere socoteal;" incearc; s; gandeasc;" s; fac; corela<ii >n cazul =n care copilul internalizeaz; =n0onc<iunea Mnu gCndiM dat; =n asemenea situa<ii" el ar putea decide% MNu $oi cere niciodat; socoteal;
*1
altora pentru atitudinea sau comportamentul lor fa<; de mineM" o $ariant; de Mnu te ap;raM la mesa0ului agresorului Mlas;,m; s; te ucid :i nu spune nimicM Alte $ariante ale ordinului LNu gCndiM sunt% LNu te gCndi la )M 2se)" #ani" etc3 :i LNu gCndi ce gCnde:ti tu" gCnde:te ce gCndesc euM E)emplu% o femeie $ersat; care tocmai :i,a p;r;sit partenerul amator al 0ocului lo$e:te,m;MMtrage,mi un :ut Dac; in0onc<iunea este LNu te gCndi la secretul nostru de familieM" persoana se $a =ntoarce la o scen; timpurie pentru a spune celorlal<i c; a :tiut =ntotdeauna secretul familiei Dac; in0onc<iunea implic; faptul c; indi$idul este LprostM" scena timpurie $a fi una =n care el $a repudia acest atri#ut
In concluzie MNu gCndiM sau crede ca e)ista Mos Craciun" crede ca te,a adus #arza" nu fa corelatii intre mem#rii familiei" nu 0udeca sentimetele parintilor tai fata de tine" nu fa corelatii intre mem#rii altor familii se rezum; la a nu o#ser$a nimic din ceea ce are legatura cu sentimentele sau cu realitatea o#iecti$; Nu analiza sentimentele nimanui fata de tine ca sa nu $ezi daca esti folosit sau nu In0onc<iunea Mnu gCndiM asumat; timpuriu de copil poate duce la comportamente asem;n;toare cu retardul mintal sau de#ilitatea mintal; dar pentru c; sunt st;ri recupera#ile sau par<ial recupera#ile" sunt numite pseudoretard sau pseudode#ilitate mintal; Ele pot fi u:or o#ser$ate la copiii institu<ionaliza<i sau la cei crescu<i =n mediile #olna$e ale unor asisten<i maternali iresponsa#ili Intre pseudode#ilitatea copiilor institutionalizati si cei care au dez$oltat un sine compliant datorit; ego,ului parental e)ist; doar o diferen<; de cantitate nu :i de calitate Nu sim<i
P;rin<ii pot fi un model pentru in0onc<iunea LNu sim<i'" prin faptul c; ei =n:i:i =:i reprim; sentimentele Uneori e)ist; =n familie o interdic<ie pentru manifestarea sentimentelor Cel mai frec$ent" unele sentimente sunt interzise" =n timp ce altele sunt permise Astfel" un ordin LNu sim<i' poate fi interpretat ca LNu sim<i furia'" Nu sim<i frica'" etc Uneori" mesa0ul e decodat ca LTr;ie:te acest sentiment" dar nu,l ar;ta ' Unii copii au o $ersiune e)trem; a interdic<iei de a sim<i o anumit; emo<ie I;ie<ii mici primesc urm;torul mesa0 de la tat;l lor% LI;ie<ii mari nu plCng niciodat;' sau LFii un soldat cura0os' :i aceste slogane semnific; LNu resimn unele familii" mesa0ul LNu sim<i' implic; LNu sim<i senza<ii fizice' Aceast; in0onc<iune este dat; frec$ent foarte de$reme =n copil;rie :i dac; este dat; cu destul; putere" poate fi originea unor pro#leme serioase la $Crsta adult; De e)emplu" un copil
**
c;ruia i s,a interzis s; simt; foamea $a a$ea mai tCrziu o tul#urare a alimenta<iei Unii terapeu<i =n AT au afirmat c; mesa0ul LNu a$ea senza<ii' este r;d;cina anumitor psi!oze Unii p;rin<i transmit o $ersiune care spune% LNu sim<i ce sim<i tu" simte ce simt eu' Mama spune #;iatului ei mic% LMi,e foame" ce $rei s; m;nCnciA' sau LMi,e frig" pune,<i un pulo$er' Nu te ap;ra sau r;mCi lipsit de ap;rare (e poate da astfel% MNu sta cu mCinile =ncruci:ate =n piept cCnd =<i $or#escBM" care tradus =nseamn;% MNu indr;zni macar s; sc!i<ezi o pozi<ie defensi$; atunci cand te agresez" dar;mite s; te aperi concretBM sau pe scurt Rlas;,m; s; te ucid :i nu face nimicB' Alte in0onc<iuni dar :i alte moduri =n care pot fi date in0onc<iunile de0a prezentate mai sus $or fi descrise la Programarea Parental; 2la sfCr:itul materialului3 (inucide,te Aceast; in0onc<iune este data copilului indirect prin afirmatii similare cu e)ecutia% , eu te,am facut eu te omor 2nu ai dreptul sa traiesti3 , sa in$eti ca de nu dracu te ia 2sa in$eti ce $reau eu nu ce $rei tu" altfel $a tre#ui sa te omor3 , ori in$eti ori mori 2ori faci cum spun eu" ori esti li#er sa te sinucizi3 Cei care fumeaza" #eau foarte mult" se drog!eaza pun in aplicare porunca Msinucide,teM + Principiile 2sau pre0udec;<ile3 Ein din starea eului de Parinte a parintilor :i se imprim; in starea eului de Parinte a copilului 2copiii mici care critica si normeaza pe ceilalti copii in timpul 0ocurilor3 E)emple de principii din Parintele negati$ LTo<i sco<ienii sunt zgCrci<i M LNegrii sunt lene:i M LAl#ii te e)ploateaz; M LLumea e un loc =ngrozitor M LNu putem a$ea =ncredere =n oameni M
*-
Principiile primite de la parinte dau pozitia de $iata a copilului% LEu cu tine suntem ?X dar ei nu sunt ?XM 2LUai sa,i e)terminamB' / nazistii3 (au REu cu tine nu suntem ?X " toti ceilalti sunt ?XM / sinucigasii in grup 2LUai sa ne sinucidem pentru ca $iata nu are sensB'3& un parinte care nu emite =n prezenta copilului ordine" principii negati$e" pre0udecati" critici" limit;ri cu sens de a:tept;ri il $a plasa pe copil pe o pozi<ie de in$ingator =n $ia<;% Leu sunt oQ" tu esti oQ" ei sunt oQM Eezi mai 0os principiile educati$e corecte F Contraporunci " contrain0onc<iuni sau mira0e Au fost denumite astfel pentru c; se credea la =nceput c; pot anula poruncile parentale 2in0onctiunile parentale3" ca sunt un fel de antidot al acestora De fapt ele a0uta prin asociere la indeplinirea poruncilor parentale si nu sunt altce$a decat atri#uiri negati$e la adresa copilului dar camuflate in mod su#til E)emple% MFii cuminteBM MFii perfectBM MFii puternicBM 'Fii de:teptB' MF; eforturiBM LLucreaz; din greuBM LFii primul din clas;BM MF; pl;cere 2altora3BM M8r;#e:te,te BM De unde :tie copilul cCnd e suficient de perfect" de puternic" c; s,a gr;#it destul sau c; a mul<umit pe toat; lumeaA De aici :i numele de mira0e care a fost dat contrain0onctiunilor Aceste contraporunci folosite frec$ent pot declandaJstimula un comportament fie compulsi$ fie re#el 2de opozitie3 Contrain0onc<iunile par poziti$e sau c; ar putea a$ea un efect #enefic asupra copilului Dar iat; ce =n<elege copilul 2dialogul sau interior intre Micul A$ocat :i Copilul din copil care da gandirea mar<ian;3% MDe ce imi spune mama s; fiu puternicA Pentru c; sunt sla#B Deci sunt sla#BM este interpretarea cand Micul A$ocat din copil este nepreg;tit" putin dez$oltat ? interpretare direct; care se $a sedimenta pasi$ in inconstient
*4
Cum interpreteaza copiii care au Micul A$ocat dez$oltat%A MMama imi spune sa fiu puternic pentru ca ma crede sla#" dar eu sunt puternicB Mama m; crede sau m; $rea sla#" e pro#lema eiBM Contrain0onc<iunea MFii puternicBM este de fapt o atri#uire% MI<i spun s; fii puternic pentru c; te cred sla#M , ME:ti sla#BM iar copilul poate ramane cu atri#uirea M(unt sla#BM pentru toata $iata" depinde de frec$enta repetarii mesa0ului Antiscenariul Dac; copilul ar raspunde MNu $reau s; fiu puternicBM sfidCnd parintele" tocmai pentru ca a simtit atri#uirea ascunsa Me:ti sla#M" imediat p;rintele s,ar deconspira :i ar r;spunde% MIine atunci" nu fii puternic 2cum te sfatuiesc eu3" fii sla# 2cum $reau eu3BM / mu:teriul =:i d; arama pe fa<; iar Micul A$ocat din copil o#<ine confirmarea la ceea ce #;nuia% MParintele e per$ers" las c;,i ar;t eu luiBM Modul in care =i $a ar;ta se nume:te in analiza tranzac<ional; Antiscenariu 2copilul face totdeauna in$ersul sfaturilor si principiilor parentale" pentru ca a simtit in ele desconsiderare :i lipsa iu#irii3 Copiii care aleg antiscenariul se numesc copii re#eli" ei nu sunt li#eri" pentru ca functioneaza tot dupa o formula" c!iar daca e o antiformula 2redau caseta parentala de la coada la cap3 Acest rationament poate fi aplicat tuturor contrain0onc<iunilor Contrain0onc<iunile pot fi demontate u:or de copil prin simple intre#;ri puse p;rintelui 2e$entual =nso<ite de un zCm#et ironic3 % RCat de puternicA' RCat de cuminteA' RCat de de:teptA' Acest fapt e mult mai plauzi#il ca $a dezarma p;rintele 2care pro#a#il se $a autosesiza de a#surdul propriilor spuse3 decat o opozitie directa RNu $reau sa fiu puternicB' Cum ar tre#ui s; spun; un p;rinte care =:i iu#e:te copilul =n loc de MFii puternicBMA >i $a spune ME:ti puternicBM 2atunci cand $ede ca acesta a reusit un lucru cat de mic3 sau nu =i $a spune nimic daca copilul nu a reu:it nimc ori =i $a spune% MAr ie:i mai #ine dac; ai face a:aB Uai sa iti arat cum se faceM dar cu siguran<; s,ar a#<ine de la MFii puternic :oim al patriei pentru ca urmeaz; s; facem totul pentru #inele familiei 2patriei3M / parintele socialist" sau" si mai gra$" Mnu esti #un de nimic" te,as e)terminaM / parintele nazist Consider acest articol util p;rin<ilor Msociali:tiM care nu $or s; ai#; copii MproletariM =ns; nu :tiu cum s; procedeze 2MFii dCrz :i lupt; Nicolae 2La#i:3M3 Totdeauna in0onciunile" permisiunile" ordinele sunt insotite de mesa0e non $er#ale" care le pot accentua sau le pot diminua impactul Cu mult =nainte ca lim#a0ul s; fie =nsu:it de
*+
copil 2=nc; din primul an de $ia<;3" in0onc<iunile :i permisiunile sunt date de catre parinti copilului de o manier; non $er#al;" de aici :i temerea par<ial 0ustificat; a unora fa<; de deoc!i" Lt!e e$il eSe' >n acest material a fost prezentat modul $er#al de transmitere" din comoditate didactic; Un copil mic care are mai multe interdictii decat permisiuni" $a cauta totdeauna din pri$iri apro#area p;rintelui atunci cCnd $a dori s; fac; ce$a Cand $a fi adult" $a cauta apro#area persoanelor pe care le percepe cu autoritate asupra sa Modelul comportamental preluat de copil este cel al figurii parentale cu cea mai mare autoritate asupra sa Este pu<in pro#a#il ca un copil s; preia modele nes;n;toase din e)terior dac; =n familie are parte de modele s;n;toase Copiii strict supra$eg!eati :i controla<i sunt cei care au p;rin<i non ?X ca :i model comportamental Logica incon:tient; =n #aza c;rora parintele =l controleaz; strict pe copil este% MNu te las cu $aga#onzii ca s; nu de$ii un $aga#ond ca mineM Uilarul situatiei nu mai are ne$oie de comentariu Dou; situa<ii e)treme In familiile s;race material e frec$ent; situa<ia =n care a:tept;rile p;rin<ilor sunt mari 2MTre#uie s; faci astaB Dac; =<i dore:ti sau nu" nici nu m; intereseaz;B ? $ei face pentru c; a:a am decis eu c; ar fi spre #inele t;u' iar ceea ce $ei face m; $alorizeaz; =n final pe mine ca p;rinteBM este trecut su# tacere Ealorizarea prin Lp;mCnt mult' prezentat; in romanul RIon' al lui Lo$iu Re#reanu poate fi f;cut; =nlocuind p;mCntul cu copilul personal atunci cand el pro$ine dintr,o relatie fara sentiment Rasplatirea copilului e marunta sau lipseste 20uc;ria dorit; de copil nu este cump;rat; niciodat; sau este cump;rat; 0uc;ria care nu a a$ut,o p;rintele cCnd era mic3 Gucaria dorita de copil si modul in care =i este oferit; culti$; =n copil sentimentul pre<uirii de sine La fel cum in$esti<ia =n =nclina<iile :i aptitudinile copilului dez$olt; sentimentul datoriei fa<; de propria persoan; :i fa<; de 0o# In familiile inst;rite se poate remarca o situa<ie opus;" permisiuni multe =n loc de a:tept;ri 2MAi $oie s; faci asta" dar numai dac; tu =<i dore:tiM3 iar compensa<iile sunt necondi<ionate" uneori dispropor<ionate raportat la condi<ia adolescentului 2MFiule" de ziua ta de na:tere" prima ta ma:in; $a fi un FerrariBM3 Ce a0ung unii copiii din prima situa<ie :i ce $or face =n $ia<; cei din a doua situa<ieA Primii" posi#il s; a0ung; clien<i cronici la psi!iatrie" sau niste monstri care isi tin copiii in cusca sau legati cu lantul de pat" cei din a doua categorie pot a0unge niste afaceristi sau politicieni fara scrupule care $or lua de la primii si ceea ce li p;rea c; au parafrazCnd un persona0 #inecunoscut Cred ca in primul rand un copil are ne$oie sa apara intr,un cuplu unde Rmami si tati' se iu#esc reciproc" pentru ca isi doreste instincti$ sa fie si el partas la dragostea lor 2singurul lucru care,i ofera sentimentul de siguranta necesar dez$oltarii psi!ice3 Copilul ar dori sa apara intr,o familie unde se pune accentul pe Ma fiM nu pe Ma a$eaM ca si compensatie la Mfii cum $reau euM
*F

Educatia Parentala Permanenta

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Educatia Parentala Permanenta

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

EDUCATIA PARENTALA PERMANENTA

You might also like