• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
3
Instan
ţ
ele discursive: autorul, naratorul, personajul
Prof. Ionela Manolachi 
Ş
coala Nr. 10 Bac
ă
u
Sintetizând discu
ţ
iile din anii ’60 – ‘70, Jaap Lintvelt în lucrarea
 Încercare de tipologienarativ
ă 
. Punctul de vedere,
a încercat o clasificare mai complex
ă ş
i deci, mai nuan
ţ
at
ă
 ,,tipologianarativ
ă 
schi
 ţ 
at 
ă 
se concentreaz
ă 
asupra nara
 ţ 
iunii (inclusiv rela
 ţ 
ia dialectic
ă 
dintre narator 
 ş
inaratar), în raporturile ei cu povestirea
 ş
i cu istoria ( 
 ş
i în consecin
 ţă 
cu actorii”)
1
. El porne
ş
te de laidentificarea a trei instan
ţ
e discursive: autorul, naratorul, actorul, care ar reprezenta cele trei voci carese manifest
ă
într-un text narativ
ş
i s-ar situa, în procesul comunic
ă
rii, la trei nivele distincte:- extratextual / autorul; - intratextual / naratorul; - intradiegetic /actorul (personajul).Observând mai de aproape lucrurile, s-a putut constata c
ă
fiecare din aceste „voci" î
ş
i poatemodifica statutul
ş
i, deci, nivelul la care se manifest
ă
. Dac
ă
admitem c
ă
autorul, produc
ă
torul efectiv altextului, trebuie s
ă
se afle în afara acestuia, va trebui s
ă
ar 
ătă
m c
ă
, nu rareori, apar fragmente are par afi formulate (rostite) de chiar autorul textului. Poate fi vorba, îns
ă
, de acela
ş
i autori în literatura despecialitate, s-a convenit s
ă
se fac
ă
deosebire între produc
ă
torul efectiv al textului (autorul real, într-unmoment
ş
i în circumstan
ţ
e precise)
ş
i enun
ţ
iatorul fragmentelor discursive amintite (autorul abstract,implicat-care este o instan
ţă
textual
ă
, o
„
voce
”
a textului .Raportul narator / autor implicit a dat mult
ă
b
ă
taie de cap teoreticienilor. Unii naratologi sus
ţ
in
că
faptele
ş
i înl
ănţ
uirea lor logic
ă
(intriga) reprezint
ă
discursul autorului (implicit sau fictiv), pe cânddiscursul naratorului ar con
ţ
ine, în primul rând,valoriz
ă
rile, modul de a vedea
ş
i interpreta faptele
ş
i punctul de vedere din care acestea sunt prezentate: ca prezente sau trecute, adev
ă
rate, probabile sauimposibile etc. Pentru J. Lintvelt cel ce relateaz
ă
faptele este narator. El distinge trei tipuri de naratori:1) un narator auctorial - situat extradiegetic, deci în afara ac
ţ
iunii narate;2) un narator actorial – personajul povestitor;3) un narator neutru - o voce impersonal
ă
, care noteaz
ă
strict evenimente, circumstan
ţ
e, persoane, f 
ără
a le comenta, motiva, explica, aprecia.În primul caz, cel ce poveste
ş
te pare a fi cel ce a imaginat (creat) fabula. El se prezint
ă
înaceast
ă
ipostaz
ă
în text:
ş
tie tot despre ac
ţ
iune, cunoa
ş
te antecedentele
ş
i las
ă
s
ă
b
ă
nuim c
ă ş
tie
ş
i cumse vor sfâr 
ş
i lucrurile, cite
ş
te gândurile
ş
i inten
ţ
iile personajelor, cunoa
ş
te motivele ascunse aleîntâmpl
ă
rilor 
ş
i împ
ă
rt
ăşeş
te cu cititorul logica faptelor. Este autorul omniscient al nara
ţ
iunii realisteclasice (sau de tip balzacian). Cititorul se orienteaz
ă
în lumea fictiv
ă
ghidat de naratorul - autor.Când naratorul este personajul este personajul, el este cel care îl orienteaz
ă
pe cititor. Dar  punctul lui de vedere se relativizeaz
ă
, deoarece, cunoscând evenimentele de aproape, el nu poate aveao percep
ţ
ie generala („de sus") a acestora, iar interpretarea lui este, indiscutabil, limitat
ă ş
i subiectiv
ă
.Dac
ă
naratorul - autor este omnisicent ca un Demiurg
ş
i st
ă
 pân al lumii narate, naratorul - actor estecel mult un martor 
ş
i observator cu o cunoa
ş
tere limitat
ă
la aparen
ţ
a evenimentelor 
ş
i lacomportamentele personajelor. Viziunea lui este „de al
ă
turi", el cunoa
ş
te prea pu
ţ
in motivele ac
ţ
iuni-lor, dar poate face unele deduc
ţ
ii
ş
i comentarii, care r 
ă
mân, îns
ă
, relative
ş
i subiective.În fine, în nara
ţ
iunea neutr 
ă
, povestitorul, ca voce distinct
ă
, este înlocuit de discurs, care pare ase spune singur, descriind, ca o camer 
ă
de luat vederi, fapte, evenimente, într-o ordine a c
ă
reimotiva
ţ
ie logic
ă
nu se cunoa
ş
te. În universul diegetic construit de acest discurs, cititorul trebuie s
ă
sedescurce singur pentru c
ă
nu exist
ă
nici un centru de orientare.Întrebarea este dac
ă
rolul autorului este asumat fie de narator, fie de personaj, de ce mai vorbimdespre un autor implici
ţ
i.Fapt este c
ă
umbra lui se pierde mereu în „p
ă
durea narativ
ă
". El este mereu b
ă
nuit, dar rareori prezent efectiv în text. Abia literatura modern
ă
a dat glas acestei
„
voci
”
textuale.
„
Vocea
”
autorului seaude în acele p
ărţ
i ale textului care se refer 
ă
la actul facerii (conceperii, scrierii) acestuia
ş
i în acelemomente în care cititorul este interpelat direct.Sesizarea manifest
ă
rii naratorului - pe pozi
ţ
ia celui care formuleaz
ă
discursul - este laîndemâna oricui, atunci când lu
ă
m în considerare motiv
ă
rile, aprecierile, focaliz
ă
rile, modaliz
ă
rile,
1
Jaap Lintvelt,
 Încercare de tipologie narativ
ă 
. Puncte de vedere,
Editura Univers, Bucure
ş
ti, 1994, p.46
 
4ordonarea discursului etc. personajului se face întotdeauna dintr-un punct de vedere limitat
ş
i esteaccentuat subiectiv
ă
. Parte a lumii fic
ţ
ionale a romanului, a nuvelei, a povestirii etc., naratorul se poate situa (dup
ă
cum s-a v
ă
zut când a fost vorba de punctul de vedere) fie în interiorul ac
ţ
iunii (intra-diegetic), fie în afara ei (extra-diegetic). Raportat la ac
ţ
iune, naratorul va trebui s
ă
fie diferen
ţ
iat înraport cu personajul (actorul). Astfel, dac
ă
este situat în afara evenimentelor, naratorul va fi perceputca fiind diferit de participan
ţ
ii la ac
ţ
iune (personajele), iar povestirea este heterodiegetic
ă
. Cândnaratorul se afl
ă
în interiorul ac
ţ
iunii, el va fi parte a evenimentelor, actor, iar nara
ţ
iunea lui va fihomodiegetic
ă
. În acest din urm
ă
caz, un personaj î
ş
i va asuma
ş
i rolul de narator, ca în povestirea biografic
ă
. Alteori, el va fi perceput ca personaj - martor: observator, focalizator, eventual, comentator din interiorul ac
ţ
iunii. Rolul lui, ca personaj în ac
ţ
iune, este tocmai acela de cunosc
ă
tor direct alevenimentelor (ca participant sau ca martor).Personajul este prezentat în nara
ţ
iunea auctorial
ă
, care formeaz
ă
povestea - cadru, ca actor într-o scen
ă
în spe
ţă
, ac
ţ
iunea de a povesti în fa
ţ
a unor convivi anumite evenimente la care a participat cuînsufle
ţ
ire. Astfel, în universul diegetic, actorul î
ş
i asum
ă
actul nar 
ă
rii, care îi confer 
ă
rolul naratorului.Discursul personajului narator fa
ţă
de propria povestire poate fi extradiegetic - când poveste
ş
te faptelealtora, sau intradiegetic, când se refer 
ă
la propriile fapte. Diferen
ţ
a între discursul naratorului
ş
idiscursul evenimentelor eviden
ţ
iaz
ă
distan
ţ
a temporal
ă
, psihologic
ă
sau etic
ă
a celui care poveste
ş
tefa
ţă
de cele relatate.In ambele cazuri, discursul naratorului impune cititorului o anumit
ă
apreciere a evenimentelor  povestite. În felul acesta, discursul naratorului mai îndepline
ş
te un rol important: programeaz
ă
atitudinea receptorului povestirii fa
ţă
de cele narate, îi orienteaz
ă
judecata faptelor, în mod direct - princomentariile pe care le con
ţ
ine - sau, într-un mod mai subtil, punând în eviden
ţă
tensiunile dintre posibilele interpret
ă
ri ale faptelor.
BIBLIOGRAFIEAdam, Jean-Michel,
Le texte narratif,
Paris, Editions Nathan, 1994Barthes, Roland,
 Romanul scriiturii 
, Editura Univers, Bucure
ş
ti, 1987Bremond, Claude,
 Logica povestirii,
Editura Univers, Bucure
ş
ti, 1981Eco, Umberto,
 Lector in fabula
, Editura Univers, Bucure
ş
ti, 1991Eco,Umberto,
Ş 
ase plimb
ă
ri prin p
ă
durea narativ
ă
 ,
Editura Pontica, Constan
ţ
a, 1997Lintvelt
 ,
Jaap,
Încercare de tipologie narativ
ă
 . Punctul de vedere
., Editura Univers, Bucure
ş
ti,1981Ricœur, Paul,
Temps et récit,
vol. II, Seuil, Paris, 1983Roven
ţ
a-Frumu
ş
ani, Daniela,
Analiza discursului. Ipoteze
 ş
i ipostaze,
Editura Tritonic,Bucure
ş
ti, 2005Lucr
ă
ri colectiveAdam, Jean-Michel, & Françoise Revaz,
 Analiza povestirii,
Institutul European, Ia
ş
i, 1999Dic
ţ
ionareCharaudeau, Patrick, & Dominique Maingueneau,
 Dictionnaire d’analyse du discours
, Seuil,Paris, 2002Ducrot, Oswald, & Jean Marie Schaeffer,
 Noul dic
 ţ 
ionar enciclopedic al 
 ş
tiin
 ţ 
elor limbajului,
Editura Babe
ş
, Bucure
ş
ti, 1996
Proiectul , ac
ţ
iune de cercetare, activitate practic
ă
Înv. Ghiurc
ă
Sorina
Ş
coala cu clasele I-VIII, Lespezi,Com Girleni, jud. Bac
ă
u
►
Argument
În ultimii ani, la nivelul înv
ăţă
mântului românesc au ap
ă
rut idei
ş
i practici care au încurajatschimbarea abord
ă
rii de la curriculum centrat pe disciplin
ă
la un curriculum centrat pe elev.
 
5Situarea elevului în centrul organiz
ă
rii procesului de predare – 
 înv
ăţ
are
, a constituit oschimbare fundamental
ă
care a atras dup
ă
sine necesitatea g
ă
sirii acelor solu
ţ
ii didactice care s
ă
stimuleze performan
ţ
a elevului cel pu
ţ
in la nivelul descris de poten
ţ
ialul s
ă
u.Pentru unii practicieni acest
ă
abordare
ş
i totodat
ă
metod
ă
bazat
ă
pe efortul comun al elevilor este una cunoscut
ă
, chiar experimentat
ă
în spa
ţ
iile claselor pe care le coordoneaz
ă
.
Aş
adar, noua metod
ă
se bazeaz
ă
pe
toate formele de organizare a activit
ăţ
ilor (individual, perechi, grup
ş
i frontal) clasa de elevi devenind o comunitate de înv
ăţ
are, în care fiecare contribuie atâtla propria înv
ăţ
are, cât
ş
i la procesul de înv
ăţ
are colectiv.Elevii sunt solicita
ţ
i s
ă
apeleze la acele surse care îi ajut
ă
s
ă
rezolve problemele
ş
i suntimplica
ţ
i în experien
ţ
e de înv
ăţ
are complexe,
proiecte
din via
ţ
a real
ă
prin care î
ş
i dezvolt
ă
cuno
ş
tin
ţ
ele
ş
i deprinderile.Înv
ăţ
area bazat
ă
pe proiect este o abordare instruc
ţ
ional
ă
care angajeaz
ă
elevii într-oinvestiga
ţ
ie bazat
ă
pe cooperare (Bransford & Stein, 1993). Elevii afl
ă
solu
ţ
iile problemelor prin :-formularea
ş
i rafinarea întreb
ă
rilor;dezbateri de idei;formularea de predic
ţ
ii ;proiectarea de planuri sauexperimente ;colectarea
ş
i analiza datelor ;extragerea concluziilor;-comunicarea ideilor 
ş
i a rezultatelor investiga
ţ
iei unii altora;adresarea de noi întreb
ă
ri;-crearea de obiecte. (Blumfeld et al., 1991)Cercet
ă
rile au ar 
ă
tat c
ă
aceast
ă
abordare are o eficien
ţă
crescut
ă
în cre
ş
terea motiva
ţ
iei elevilor 
ş
i în stimularea opera
ţ
iilor superioare ale gândirii. Înv
ăţ
area bazat
ă
pe proiect este ac
ţ
iune de cercetare
ş
i ac
ţ
iune practic
ă
în acela
ş
i timp.*
 ACTIUNE DE CERCETARE 
în
care :-elevii investigheaz
ă
, descoper 
ă
, prelucreaz
ă
informa
ţ
ii despre o tem
ă
de real interes pentru ei ;-elevii sunt actori cu roluri multiple în organizarea, planificarea, realizarea
ş
i evaluarea activit
ăţ
ilor ;-elevii sunt pu
ş
i în situa
ţ
ii practice în care sunt determina
ţ
i intrinsec s
ă
experimenteze deprinderi
ş
icapacit
ăţ
i noi
ş
i s
ă
le consolideze pe cele dobândite ;-elevii utilizeaz
ă
cooperarea ca modalitate de baz
ă
în atingerea scopurilor individuale
ş
i de grup ;-se construie
ş
te o comunitate de inv
ăţ
are.*
 ACTIUNE PRACTICA
ce :-reflect
ă
efortul individual
ş
i de grup pentru atingerea anumitor obiective formulate de program
ă ş
i deelevi împreun
ă
cu cadrul didactic.-reprezint
ă
expresia performan
ţ
ei individuale
ş
i a grupului ;-constituie dovada implic
ă
rii fiec
ă
rui elev
ş
i a interesului pe care fiecare elev l-a manifestat pentruîmplinirea unui parcurs colectiv.
►
Aplica
ţ
ie
Lansare de revista
l l aabbi i bbl l i i oot t eeccaa j  j uud d eet t eeaannaa , , B Baaccaauu
Scoala cu clasele I-VIII LespeziClasa a IV APropunator: Inv Sorina Ghiurca
OBIECTIVE:
n
identificarea caracteristicilor anotimpului primavara,redarea lor prin diverse mijloace;
n
formarea abilitatii de a concepe si de a prezenta un produs realizat de catre elevi ;
n
formarea deprinderii de a lucra in grupuri mici la realizarea unui proiect comun;
n
implicarea familiei in realizarea unor sarcini de lucru din cadrul proiectului.
 LANSAREA COLAJULUI DE TEXTE INCHINATE MAMEI 
Ş 
 I PRIM 
 Ă 
VERII 
TEMA:
Anotimpurile in sunet,culoare, cuvânt
SUBTEME:**Calendarul naturii;*Munci de primavra;*Creatii literare ale elevilor;*Desene ;*Sceneta ;*CanteceLOCUL DE DESFASURARE:*Sala de clasa*Padure(excursie)
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...