Descoperirea LITOGRAFIEI o datoram lui Alois Snefelder originar din Bavari si

atrait in perioada 1771-1834.In 1798 a scris numele lui pe opiatra cu suprafata

plana folosind un creion dintr-o pasta grasa.A umezit apoi toata suprafata pietrei
cu appa.A aplicat pe suprafata gresata cerneala pasta.A presat apoi hartia peste
aceasta,forma astfel tratata si a obtinut o imagine clara si litografia s-a nascut.
Imaginea poziiva de pe placa este transferata sau „rasturnata”(OFFSET) pe
suprafta asternutului in negativ;asternutul transfera imaginea pe suportul de
imprimare sprijinit de cilindrul de presiune in copie pozitiva,lizibila.

Principalele variabile în ecuaţia tiparului sunt tipul de suport şi cernelurile,

această pagină prezentându-vă câteva noţiuni de bază despre modul optim în care
acestea pot fi folosite şi combinate.
Sub această denumire este cunoscut procesul de transferare a cernelii din bateria
de cerneluire pe placă, de pe placa pe cauciuc şi de pe cauciuc pe coala de hârtie.
Procesul de transfer se face prin contact compresiv.

Tiparul offset

Tiparul offset utilizează sistemul CMYK, prelucrarea celor patru culori de bază
necesare procesării imaginii în tipar făcându-se pe baza principiului rasterizării
(halftoning).
Sistemul CMYK consta in combinarea a trei culori - Cyan, Magenta, Yellow -
carora li se adauga Black , aceasta fiind singura posibilitate de a obtine un negru
pur. Tipul de mix folosit este cel substractiv, pornind de la alb, cu cat este
adaugata mai multa culoare, cu atat rezultatul final este mai inchis, pana la negru.
In modelul de culoare CMYK valorile culorilor sunt exprimate pe o scala de la 0
la 100. O culoare cu o saturatie maxima este exprimata prin 100%, iar lipsa
acesteia prin 0%. Cu ajutorul acestui model pot fi reproduse aproape toate
culorile spectrului vizibil, mai putin unele culori precum roz si culorile
fluorescente. Modelul CMYK este folosit pentru printare, culorile fiind obtinute
suprapunand nuante de cyan, magenta si galben, creind astfel iluzia unor tonuri
continui asemeni unei fotografii. Totusi datorita impuritatilor existente in
cerneluri negrul nu poate fi obtinut doar combinand cele trei culori primare. Este
necesara adaugarea cernelii negre pentru a compensa aceste impuritati. Codul
CMYK se foloseste pentru tiparituri(ziare, reviste, carti, afise, etc.), sau orice
obiect care este lovit de lumina din exteriorul obiectului respectiv, iar lumina
reflectata din acel obiect, este perceputa ca fiind o anumita culoare.
Astfel, suprafaţa hârtiei este acoperită parţial de cercuri în cele patru culori de
bază, acestea fiind suficient de mici şi dese încât ochiul va media efectele
suprafeţei albe şi a celei acoperite de cercuri, creând o imagine unitară.

Este bine de ştiut că din punct de vedere al cromaticii, imaginile sunt direct
influenţate de caracteristicile tipului de suport (grad de alb, suprafaţă lucioasă,
mată sau metalizată, etc). Cu cât un suport este mai absorbant, cu atât scade
contrastul şi luminozitatea imaginii tipărite. Tiparul este influenţat şi de culoarea
hârtiei sau cartonului folosit.
În afara cernelurilor clasice (CMYK), există culori cu proprietăţi deosebite
(perlate, razuibile, pentru medii neabsorbante sau termosensibile care
reacţionează la frecarea cu un corp metalic), cu ajutorul cărora se pot realiza
tipărituri speciale.

Procesul de tipar offset se bazeaza pe un principiu fizic simplu: grasimea si

apa sunt nemiscibile.
Procesul de tipar reprezinta procesul prin care se realizeaza transferul cernelii din
bateria de cerneluire pe placa, de pe placa pe cauciuc si de pe cauciuc pe coala de
hirtie.Procesul de transfer se face prin contact compresiv.
Placa de tipar prezinta doua zone: o zona oleofila si una oleofoba. Zona
oleofila este cea cu desenul util.In timpul procesului de tipar placa trece intii prin
dreptul valurilor(valului) de umezire care umezeste placa, curatind zonele
oleofobe si depunind pe ele un film foarte subtire de solutie de umezire, de
asemenea pregatind zonele oleofile pentru aderarea cernelii, lucru ce se petrece
in momentul imediat urmator cind placa ajunge in dreptul valurilor de cerneluire.
Dupa acest moment zonele oleofile cu cerneala pe ele ajung in dreptul
cauciucului intra in contact cu acesta si ii transfera cerneala. De aici cerneala se
va transfera pe coala de hartie.

Ink duct – jgheab de cerneala

Inking system – sistem de cerneluire
Plate cylinder – cilindru port placa
Offset cylinder – cilindru port cauciuc
Impression cylinder cilindru de
presiune
Dampening system – sistem de umezire
Uscarea
In timpul procesului de uscare se petrec urmatoarele fenomene: in prima faza o
mica parte din uleiurile din cerneala patrund in capilarele suportului favorizind
fixarea asa incat cantitatea de uleiuri din stratul superficial scade si este favorizata
uscarea prin oxidare a stratului superficial; in acest moment capacitatea de
absobtie a capilarelor suportului se satureaza si uleiurile migreaza spre exterior
inmuind stratul superficial al cernelii ; dupa acest moment uleiurile incep sa se
evapore, rasinile care compun cerneala se combina cu oxigenul din atmosfera si
transforma cerneala lichida intr-un film solid, procesul de uscare devenind asfel
ireversibil.
Procesul de uscare este influentat de factorii enumerati mai sus in urmatoarele
feluri:
- utilizarea aditivilor de uscare va grabi acest proces
- ph-ul prea acid al solutiei de umezire sau al suportului nu numai ca va
intarzia uscarea dar va favoriza stergerea foarte usoara a filmului de cerneala de
pe suport
- temperatura si umiditatea ridicate din hala de productie sau de finisaj produc
intirzieri ale procesului de uscare.
Lacuirea
Lacurile offset sunt cele mai vechi lacuri dar si cele mai raspandite, deoarece se
manipuleaza si se utilizeaza exact ca o cerneala. Pot fi aplicate atat in sistem on
line cat si off line. Lacurile offset sunt disponibile in doua variante mat si lucios.
Este foarte important sa se controleze cantitatea de lac la alimentare, pentru a
preveni aderenta nedorita a colilor la cauciuc. Este recomandabil utilizarea
pudrei anticopiative. Daca se utilizeaza o cantitate mare de lac este foarte posibil
sa apara un efect de ingalbenire a materialului tiparit. Un dezavantaj ar fi viteza
relativ mica de uscare.
Aceste lacuri nu prezinta miros dupa uscare si sunt recomandate pentru
lacuirea ambalajelor utilizate in industria alimentara sau farmaceutica.
Lacurile UV se utilizeaza in vederea obtinerii unui luciu foarte puternic cu
rezistenta sporita la abraziune si la actiunea diferitilor agenti chimici externi.
Aceste rezistente sunt conferite de structura liantilor ce intra in compunerea
lacurilor UV.

Procesul de tipar este precedat de pregatirea pentru tipar care include: spalarea
masinii( daca este necesar – calimara, ductorul si valurile de cerneluire), spalarea
cauciucurilor si a cilindrilor de presiune si intermediari, realizarea formatului la
aparatul de alimentare si la cel de eliminare, schimbarea placilor pentru noua
lucrare, alimentarea cu cerneala a grupurilor, operatiunea de potrivire a
registrilor de tipar (potrivirea planelor) si reglarea registrilor de cerneala.

Transferul cernelii se realizeaza prin contact compresiv. O presiune mai mica

decit cea prescrisa va determina un transfer defectuos al cernelii,vor fi zone cu
imagine lipsa si rastere incomplete.O presiune prea mare va genera un tipar
incarcat cu aspect murdar, punctele de raster vor fi strivite cu un contur neregulat.
Presiunile dintre valurile de cerneala trebuie sa fie uniforme pe toata lungimea
valurilor, altfel transferul va fi defectuos si cu puseuri, iar in timpul spalarii se vor
observa zone in care nu se duce cerneala de pe valuri, acelasi lucru poate fi
generat si de o presiune neuniforma intre lama racarului si frecatorul de spalare
sau de uzura neuniforma a lamei racarului.
Culoarea reprezinta cea mai importanta parte a perceptiei vizuale, purtind peste
60% din cantitatea totala de informatie.
Ochiul uman poate percepe citeva milioane de nuante diferite de culoare; este mai
sensibil la detaliile din zonele luminoase ale unei imagini si mai putin sensibil la
detaliile din zonele intunecate.
Teoretic orice culoare perceptibila poate fi obtinuta dintr-o combinatie de
rosu(R), verde(G), albastru(B); de aici si denumirea de spatiu RGB, acest spatiu
este un spatiu aditiv 100%R+100%G+100%B = ALB
Redarea culorilor utilizind sistemul CMYK se face pe baza principiului
rasterizarii( halftoning), in care suprafata hirtiei este acoperita partial de cercuri
ale celor patru culorii, aceste cercuri sunt suficient de mici si dese asa incit ochiul
va media efectele suprafetei albe si a celei acoperite de cercuri creind o imagine
unitara.
Alegerea ordinii de tipar a culorilor: regula de baza in stabilirea unei ordini
corecte la tipar este culoarea cu acoperirea cea mai mica se tipareste prima.
Asa incit culorile vor fi tiparite in ordinea crescatoare a acoperirii.

Solutia de umezire este un amestec realizat din apa, un ph buffer( solutie care
aduce ph-ul solutiei de umezire la valori cuprinse intre 4,9 si 5,5 si il stabilizeaza
in timpul procesului de tipar intre aceste valori, un ph prea mic va creste riscul
coroziunii premature a placii, iar un ph prea mare poate conduce la formarea de
cruste pe valuri, atit cele de umezire cit si cele de cerneluire) si alcool izopropilic
care reduce tensiunea superficiala a solutiei deoarece este necesar ca solutia de
umezire sa formeze o pelicula continua pe zonele oleofobe, foarte repede, asa in
cit pe ele sa nu adere cerneala( o tensiune superficiala prea mica va duce la
formarea unei emulsii necontrolabile cu cerneala, ceea ce va cauza probleme in
tipar) .
In ultima vreme datorita normelor ecologice tot mai restrictive, alcoolul
izopropilic a inceput sa fie inlocuit cu divesi substituienti pe baza de glicoli care
reduc deasemenea tensiunea superficiala a solutiei. Pentru un tipar de calitate
este necesar ca apa din aceste zone sa fie in cantitate optima. O cantitate de apa
in exces va genera o emulsificare necontrolata care va necesita o ajustarea
frecventa a alimentarii cu apa si cerneala( aceste ajustari intrind intr-o
vrie)remediul in acest caz presupune spalarea grupului, verificarea ph-ului apei si
a procentului de alcool, reincarcarea grupului cu cerneala si inceperea procesului
de tipar cu apa redusa pina la tonare, urmata de cresterea cantitatii de apa cu
cite o subdiviziune pina dispare tonul.Grupurile unde consumul de cerneala este
mic prezinta cel mai mare risc de aparitie al acestei probleme.( aspectul unui
astfel de tipar fiind de tipar sters, fara contrast si uneori cu diferente de la o coala
la alta).O cantitate prea mica de apa nu va dovedi sa curete placa corespunzator si
sa formeze un strat protector continuu pe zonele hidrofile, cantitatea de apa in
emulsie va fi insuficienta (as- pectul tiparului fiind de tipar tonat cu puncte de
raster incarcate).

Tiparul offset este un proces influentat de multe variabile, fiind de ajuns sa

amintim ca intr-un grup de tipar se desfasoara aproximativ 60 de procese chimice.
Cele mai importante variabile sunt : temperatura, viteza, vascozitatea, presiunea
dintre cilindrii.
- temperatura: se modifica in timpul procesului de tiparire si atinge adesea o
valoare constanta. Ea variaza in interiorul grupului si intre grupuri. Daca
temperatura creste, vascozitatea si tensiunea superficiala a cernelii si a solutiei
de umezire scad. Aceasta poate duce la cresterea tendintei de emulsionare si de
aici la deteriorarea dramatica a balansului apa/cerneala.
- viteza: influenteaza proprietatile de curgere ale cernelii. Cerneala devine mai
fluida odata cu cresterea vitezei de imprimare, crescind astfel riscul aparitiei unor
fenomene negative.
- vascozitatea: cu cat vascozitatea este mai scazuta cu atat tendinta de
emulsionare creste.
- presiunea intre valuri: daca presiunea intre valuri nu este constanta, pelicula
de solutie de umezire va fi neuniforma, ceea ce poate duce la uscarea anumitor
zone ale placii in timpul tiparirii. In acelasi timp o emulsionare neuniforma se
poate datora tot unei presiuni prost setate.

Toate masinile de tipar offset prezinta trei cilindrii de imprimare( cilindrul

port placa, cilindrul portcauciuc si cilindrul de presiune), sisteme de cerneluire si
umezire, sistem de alimentare si de eliminare.

Masina de tipar:

- aparat de alimentare
- grupuri de tipar
- grup de lacuire( optional)
- cuptor de uscare IR si/sau UV( optional)
- aparat de eliminare

Aparatul de alimentare: puitorul, toba de alimentare, vorgreiferul

- puitorul : masa de alimentare pe aceasta masa se aseza stiva de hirtie. Pe
masura ce stiva se consuma , masa se ridica asa incit prima coala sa se afle in
pozitia optima pentru preluare.
- sistem de punere in miscare coala(opritoarele posterioare ale stivei,
suflantele separatoare, suportul director si suflanta pentru aerul de transport sau
talpita, perii sau arcuri separatoare, sorburile portante, sorburile de avans).
Prima coala din stiva este preluata de sorburile portante,in acest moment talpita
este in pozitie superioara, pe masura ce sorburile portante se ridica,talpita coboara
si incepe sa insufle aer pentru a favoriza desprinderea colii de restul stivei. Apoi
sorburile de avans preiau coala, care se desprinde de sorburile portante si o
predau rolei de avans pentru a intra pe toba de alimentare.

Toba de alimentare: benzi de alimentare

-role de avans( transporta coala de la disp de preluare la benzile
transportoare)
-role de alimentare( calca pe benzile transportoare)
-discurile cu perii( optional)
-sistem detectare coala dubla
-semne frontale( asigura alinierea in clapa a colii)
-dispozitiv automat( asigura alinierea laterala a colii)

Fiecare masina de tipar este dotata cu doua dispozitive automat, unul la mana si
unul la roata. Dupa ce coala este preluata de rola de avans, intra pe toba de
alimentare unde este antrenata de benzile de alimentare, ajunge in semnele
frontale unde se opreste si este aliniata lateral de dispozitivul automat.
In acest punct al masinii pot apare doua probleme: jocul in semne sau in
automat. Pentru a preveni jocul in semne este necesar ca distanta dintre semnele
frontale si ultimele role de alimentare sa fie egala cu marimea colii pe directia
peralela cu automatul plus cca 1mm. Jocul in automat se previne prin setarea
optima a tensiunii arcului si reglarea rolei, aceste reglaje se fac in functie de
grosimea suportului.
Vorgreiferul - brat sau tambur cu clape care preia coala de pe toba de
alimentare, din dreptul semnelor frontale, o accelereaza la viteza masinii si o
transmite la cilindrul de presiune.
Grupul de tipar: - baterie de cerneluire
-baterie de umezire
-cilindru portplaca
-cilindru portcauciuc
-cilindru de presiune
Bateria de cerneluire: - calimara( jgheab, lama, ductor)
- valuri de cerneala( alimentator, frecatoare, valuri de
transport cerneala)
Bateria de umezire: - tanc sau tancuri pentru solutia de umezire cu pompe
-ductor, alimentator,frecator,valul sau valurile de pe placa
 Cilindrul portplaca: - cilindru, asternut (autocolant sau nu), stangi pentru
fixare placa, suruburi de fixare si reglare registru
Cilindrul portcauciuc: - cilindru, asternut compresibil, stangi fixare
cauciuc tipografic, sistem de tensionare a cauciucului
Cilindrul de presiune: - cilindru simplu sau dublu, bara sau bare cu clape
pentru prindere si transport hartie. Cilindrul simplu are diametrul egal cu cel al
cilindrilor portcauciuc si are o singura bara cu clape. Cilindrul dublu este format
din doua jumatati care au fiecare lungimea desfasurata egala cu lungimea
desfasurata a cilindrului portcauciuc si are doua bare cu clape, cate una pentru
fiecare jumatate.
Cilindrul dublu este o caracteristica a masinilor pentru tipar carton, cei simpli
pentru tipar hartie. Acest lucru nu exclude tiparirea cartonului pe o masina de
hartie si invers, dar trebuie avute in vedere recomandarile producatorului masinii
in ceea ce priveste limita inferioara si cea superioara a grosimii suportului de
tiparit.

Nota : intre grupurile de tipar pot exista cilindri intermediari de transfer,

simpli si/sau dubli.

Acestia asigura transportul hartiei de la un grup de tipar la urmatorul. In ultimul

timp multe masini de tipar multigrup sunt echipate cu un cilindru perfector, care
permite tiparirea fata/verso dintr-o trecere, de regula aceste masini au numar par
de grupuri.

Bateria de lacuire: - seamana cu o baterie de cerneluire, dar ductorul are o

parte imersata in masa de lac, numarul valurilor de transport este mic ( cel mult
trei) si un singur val pe placa .
Cuptor de uscare IR si/sau UV: - baterie de lampi IR si/sau UV pe sub care
trec colile tiparite.Cuptorul IR nu usuca efectiv cerneala ci favorizeaza
vaporizarea solventilor din cerneala astfel incit sa reactioneze cu oxigenul
( uscare oxidativa)
Cuptorul UV se utilizeaza in cazul in care se lacuieste cu lac UV sau se
tipareste cu cerneluri cu uscare UV.
 Aparatul de eliminare: - lanturi care sustin bratele cu clape pentru transport
coala
- batator frontal, batatoare laterale
- masa eliminare
-aparat pulverizare praf anticopiativ

Mai exista si masini de tipar offset fara sisteme de umezire,acestea folosesc

tehnologia tiparului offset uscat,la care nu mai este necesara umezirea zonelor
neimprimabile pentru ca placile de tipar sunt de asa natura incat aceste zone sunt
oleofobe.Tipul acesta de masini isi pregatesc singure forma de tipar sunt asa zise
masini „computer to print”
Ca avantaje ale tiparului uscat putem preciza:
- timp scurt de pregatire
- maculatura minima
- toleranta fata de materiale neabsorbante
- constanta culorii in timpul tirajului
- consum redus de cerneala
- nu mai este necesara obtinerea echilibrului cerneala apa
- nu mai sut necesare solutii si aditivi pentru umezire
- nu mai este necesar un „ ochi format si experimentat” ci doar un
„management al culorii” bine pus la punct pentru obtinerea calitatii de varf

Intretinerea masinilor de tipar:

- curatirea generala a aparatelor componente ale masinii, prin folosirea

solventilor si suflarea cu jet de aer a portiunilor prafuite;
- curatirea inelelor de rulare, operatie ce se executa folosind butonul de tatonare
ca masura de protectie( butonul de tac);
- spalarea si curatirea aparatului de alimentare cu ajutorul unei pensule; se vor
desfunda cu jet de aer conductele si orificiile; se ung locurile marcate cu picaturi
de ulei;
- sistemul de conducere a colilor va fi curatat de praf prin spalare si stergere,
apoi va fi uns;
- sistemul de preluare a colilor(semne frontale, vorgreifer) va fi curatat mai ales
la clape , prin spalare cu petrol; se verifica functionarea fiecarei clape in parte; se
unge in locurile marcate;
- se curata automatul si se greseaza;
- aparatul de eliminare va fi curatat prin spalarea lanturilor, a rolelor, a sinelor
de ghidaj, precum si a clapelor; se verifica functionarea acestora, se face ungerea
locurilor marcate; lanturile se vor unge cu vaselina speciala pentru lant;

- vor fi curatati cilindrii de presiune si intermediarii, clapele de prindere a colii,

scaunele acestora si se vor gresa locurile marcate;
 - se desface lama calimarii si se curata calimara; se desfac suruburile de
reglare, se curata si se ung;
- vor fi spalate si curatate capetele valurilor de cerneluire si umezire si se vor
gresa lagarele acestora;
- se vor curata tavile de umezire;
- se va(vor) goli si spala tancul(tancurile) cu solutie de umezire, folosind
diluant pentru recipientii metalici sau amestec de apa cu detergent lichid(PUR) si
IPA, dupa care se va(vor) clati cu apa din abundenta;
- se va evita punerea pe valurile de apa sau cerneala a uleiului sau vaselinei;
- se va verifica zilnic nivelul de ulei;
- se verifica compresoarele,presiunea si vacuumul si se curata filtrele in cazul
acumularilor de praf;
- se curata prafuitorul; se desfunda duzele si futunasele de alimentare cu praf;
- racarele de spalare a grupurilor de cerneluire vor fi spalate dupa fiecare
folosire.

Cele mai frecvente probleme, identificarea cauzelor si cai de rezolvare.

Imprimare slaba pe toata suprafata tiparita

Pentru identificarea cauzelor posibile vor fi urmariti logic si metodic urmatorii

pasi:
1) Examinati placa dupa tiparirea catorva coli si daca zonele cu imagine nu sunt
complet acoperite de cerneala, verificati urmatoarele:
1.1) Balansul apa/cerneala. Daca este o cantitate mare de apa in emulsie sau
cantitatea de cerneala aplicata pe placa este insuficienta, aceasta din urma nu va
putea acoperi zonele cu imagine de pe placa.
1.2) Daca balansul apa/cerneala este corect, spalati placa cu apa si observati
aspectul rasterelor si daca sunt puncte lipsa sau cu dimensiuni variabile intr-o
zona de culoare uniforma, placa aste deteriorata si se va inlocui.
1.3) Verificati ph-ul solutiei de umezire.
2) In cazul in care la primii pasi nu au fost descoperite nereguli se trece la studiul
cauciucului si al asternutului, in zonele tasate veti observa imagine lipsa sau
slaba.Se impune inlocuirea fie a cauciucului si/sau a asternutului. Daca pe
cauciuc zonele cu imagine sunt bine acoperite cu cerneala se creste presiunea de
lucru.La masinile unde exista reglaj independent al presiunii de contact intre
placa si cauciuc se incearca si cresterea acesteia.
3) Dupa parcurgerea pasilor de mai sus, in cazul in care problema persista, se
verifica presiunea valurilor de pe placa si se aduce in parametrii prescrisi( va fi
verificata si presiunea dintre valuri si frecatoare). In acelasi timp se va verifica
presiunea dintre alimentatorul de cerneala si ductor. Se va parcurge acest pas
deoarece este posibla dereglarea presiunii de contact dintre valuri dupa o perioada
indelungata de mars.

Tipar cu impuritati
 Particule mici transportate de sistemul de cerneala care adera la imaginea de pe
placa, sau particule smulse din suprafata hartiei care adera fie la cauciuc fie la
placa. Pentru indepartarea lor se va sterge cauciucul si/sau placa.
Pentru a preveni aparitia acestor defecte, inainte de alimentarea cu cerneala se
va observa daca ea nu contine impuritati sau pelicula solida. Daca grupul este
infestat cu impuritati se va spala masina inainte de a o alimenta cu cerneala
proaspata. Daca particulele provin din hartie, satinati inainte de tipar si micsorati
vascozitatea cernelii. Daca aparitia defectului in timpul unei lucrari are o
frecventa mica, se vor indeparta impuritatile.