RASUNSURI INTREBARI EVALUARE PENTRU EXAMENUL DE ACCES

1. Valoarea de origine Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire. 2. Valoarea de utilizare = valoare de inlo uire Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelai scop, in aceleai condiii de utilizare, avand aceeai durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii. 3. Prezentati ! "o"ente din viata #ntre$rinderii in are e%te o&ligatorie reevaluarea - modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - actiuni juridice cu scop patrimonial succesiuni, falimente, partaje! ". De e e%te o&ligatorie evaluarea in azul $rivatiz'rii( - din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul #ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil$ nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi e%trapolate in perioada post privatizare - cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ra&andita$ - valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de &radul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. 'u ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. (. )&ie tivul %i "i*loa ele de realizare a diagno%ti ului *uridi )&ie tivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. Con%tatari + )innd seama de prevederile le&ale in vi&oare e%pertul evaluator va stabili daca* - +ocietatea este constituita le&al$ - ,%ista acte si contracte privind drepturile de proprietate$ - ,%ista contracte incheiate cu partenerii e%terni$ - ,%ista actiuni juridice in curs$ - ,%ista contracte individule de munca$ - 'are este re&imul fiscal al intreprinderii Con luzia, -up trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc* .portunitile e%istente in mediul e%terior #ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt #ntreprinderea evaluata cum ar fi le&islaie si re&lementari specifice 1

favorabile. /iscurile e%istente in mediul e%tern #ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil ne&ativ invers oportunitilor! $ 0unctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi* - o buna or&anizare si funcionare a #ntreprinderii$ - contract si statut corespunztoare$ - relaii contractuale corecte$ - finanare asi&urata$ - absenta liti&iilor$ - re&lementari fiscale aplicate corecte$ - obli&aii fiscale #ndeplinite la timp$ puncte slabe, adic deficiente constatate in or&anizarea si funcionarea #ntreprinderii* - statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt$ - e%istenta unor liti&ii contractuale cu terii si cu proprii salariai$ - conflicte de munca$ - obli&aii fiscale nerespectate. 1. )&ie tivul %i "i*loa ele de realizare a diagno%ti ului o"er ial )&ie tivul #l reprezint determinarea locului ocupat pe piaa de #ntreprindere in prezent si in viitor. Con%tat'ri a! 0ornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale #ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activitii$ b! +e va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de recuperare a creanelor $se vor analiza clientii incerti$ c! +e vor analiza furnizorii$ d! +e va identifica concurenta actuala si potentiala$ e! +e va analiza reteaua de distributie a intreprinderii$ f! +e va analiza &radul de permeabilitate a pietei$ &! +e va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de #ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a ima&inii firmei$ Con luzia .portunitile /iscurile 0unctele forte ca de e%* retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si serviciilor puncte slabe ca de e%* produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii. 2. )&ie tivul %i "i*loa ele de realizare ale diagno%ti ului te-ni . te-nologi e/$loatare %i de

)&ie tivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoare ale #ntreprinderii sau ale potenialului cumparator. Con%tat'ri - se impune cunoaterea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in 2

timp$ stabilirea dinamicii imobilizrilor$ stabilirea nivelului de amortizare$ stabilirea nivelului de productivitate$ analiza potenialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strate&ia de viitor previzibil a #ntreprinderii$

Con luziile %e $rezint' %u& 0or"a, .portunitilor /iscurilor 0unctele forte ca de e%* o buna utilizare a capitalului de producie$utilaje moderne, produse si servicii competitive puncte slabe ca de e%* o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovizionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 3. )&ie tivul %i "i*loa ele de realizare ale diagno%ti ului de organizare. "anage"ent %i re%ur%e u"ane )&ie tivul #l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la realizarea activitii #ntreprinderii. Con%tat'ri se fac urmtoarele demersuri* a! 4naliza structurii umane si anume* - .r&anizarea ierarhica si funcionala a #ntreprinderii$ - -ate cu privire la personal* pre&tirea ,&radul de ocupare$ vechimea in #ntreprindere$ fluctuaiile, absenteism. b! -ate cu privire la conducerea #ntreprinderii* varsta, pre&atire,e%perienta,stil de conducere,sistem de remunerare,le&atura cu actionariatul c! -ate sociale* climatul social,protectia muncii,or&anizare sindicala. Con luzia 4nalizand datele de mai sus se poate stabili* .portunitile /iscurile 0unctele forte * personal tanar, fle%ibil, bine pre&atir, e%ista o buna or&anizare, e%ista motivarea muncii. puncte slabe * proasta functionare a conducerii$salarizare nestimulata$relatii de rudenie intre conducere si salariati. 5. )&ie tivele %i "i*loa ele de realizare ale diagno%ti ului 0inan iar onta&il )&ie tive, a! +tabilirea e%istentei ima&inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii$ b! ,valuarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei e%erciii financiare$ c! 6tilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, dia&nosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. Con%tat'ri 7n urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3-( ani, preluate potrivit metodolo&iei specifice evalurii 3

lor prin metode patrimoniale. Con luzile se e%prima sub forma* .portunitile /iscurile 0unctele forte puncte slabe 18. Rolul &ilan1ului in diagno%ti ul de evaluare 9ilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se #ntocmete, potrivit le&ii. 9ilanul contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea dia&nosticului contabil si financiar. 11. Rolul &ilantului 0un tional in diagno%ti area intre$rinderii 9ilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale #ntreprinderii* - funciile de investiii, - de e%ploatare si - de trezorerie : in active si - funcia de finanare in pasiv. 12. Care %unt $a2ii in deter"inarea ANC ( 1.+epararea tuturor elementelor de active in elemente necesare e%ploatrii si elemente in afara e%ploatrii necesare #ntreprinderii! 2. /eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e%ploatrii$ 3. 'alculul matematic al activului net corectat. 13. Co"$onentele 0unda"entale ale ori 'rei evalu'ri sunt* - activul net corectat si + capacitatea beneficiara 1". Metodele de al ul al ANC sunt* - metoda substractiva si - met. aditiva 1(. Met3 %u&%tra tiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat val. matematica! a tuturor datoriilor actualizate. 11. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 12. Cu" %e al uleaza valoarea %u&%tantiala &ruta(E/$li ati %e"ni0i atia a e%teia3 Val3 %u&%tan1iala &ruta este e&ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de #ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt #nre&istrate in patrimonial #ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. ,a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza #ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului "

prevalentei economicului asupra juridicului. 13. Met aditiva 'apitaluri 0roprii 11(.888 'ap social 188.888 /ezerve 18.888 0rofit ((.888 'h infiintare 1(.888! ANC 4563666 Met %u&%tra tiva 'ladiri 288.888 ,chipamente 2(8.888 +tocuri 388.888 'asa 18.888 9anca 1(8.888 ;otal active 518.888 <urnizori "88.888! 'reditori 38.888! 7mprum 288.888! =en anticip 38.888! ;otal obli&atii 218.888! ANC 4563666 15. Ce e%te rata de a tualizare( Rata de a tualizare e%te rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de #ncasat sau de pltit ulterior. 28. Te-ni ile de a tualizare /ata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. 4ctualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici le&ate dar diferite$ sunt le&ate prin factorul timp. ,conomia de piata are 3 piete diferite* 1. piata de bunuri si servicii$ 2. piata financiara$ 3. piata muncii. 7n piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pa&ube. 7n piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pa&ube. 7n aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. 4ctualizarea se realizeaz si se e%prima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel* 1. -aca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut : prezent - viitor , se aplica re&ula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare$ - suma cheltuita azi >?@ are ca echivalent in viitor, peste >n@ ani, o suma >A@ daca suma ? o amplificam cu factorul de capitalizare 1Bi!n . 2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor :prezent - trecut se aplica tehnica (

de actualizare numita si re&ula de actualizare - suma >A@ prevazuta a fi chetuita in viitor peste >n@ ani are in prezent valoarea >%@ daca suma A o aplificam cu factorul de actualizare 1C 1Bi!n - %u"a 7 prevzuta a fi flu%ul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea ? daca pe D il amplificam cu factorul de actualizare ? E D FFF1FFFF 1Bi!n + rd 8rata de0latata! E i-f 1Bf!n - rata neutra de $la%a"ent 4 4nE
1

1Bt!n

9:3 Prezentati trei "etode de deter"inare a ratei de a tualizare -Renta&ilitatea %$e i0i a ateptata pentru investitii alternative, -rata de a tualizare E dob obli&atiiunilor de stat B prima de risc,. + rata neutra de $la%a"ent pe piata financiara - rata do&anzii ceruta pentru plata datoriei planificate$ /ata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale rata dobanzii de baza fara risc! !63 Ce e%te a tualizarea( A tualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flu% banesc viitor. +copul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flu% monetar viitor in capacitatea de a &enera venituri anuale. +e refera in &eneral la sumele anuale viitoare de marimi ine&ale de e%emplu cash-floG-ul disponibil pentru proprietari!. !43 Modul de deter"inare a o%tului a$italului unei #ntre$rinderi /ata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului #ntreprinderii. -esi&ur, se #nele&e ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi e&ala cu costul capitalurilor proprii. <ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este* CMPC = C;$r<;$r=v>CD< 84+Ci? , unde* 'H0' E costul mediu ponderat al capitalului 'Ipr E costul capitalului propriu Ipr E capitalul propriu = E valoarea de piata a intreprinderii capital la dispozitia furnizorilor de capital! '- E credite 'i E cota de impozit pe profit !93 Co%tul a$italurilor $ro$rii a unei #ntre$rinderi 'ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. 1

-'ost cap propriu e%pr prin act commune E dividend ultimul anCval justa medie a actiuniiBcrestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi * I'0/ E -7= B 1-d!JK + '0/ -7= E dividendul pe actiune distribuit + E cursul bursier al actiunii firmei analizate d E rata de distribuire a dividendelor K E profitul net al firmei '0/ E valoarea contabila a cap proprii ale firmei !!3 Relatia dintre ri% uri %i rata de a tualizare 0rofiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot pro&anoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesi&ur. 4cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile le&ate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode* 1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii metoda echivalarii si&urantei sau metoda deducerii profitului! sau 2. ca o crestere a ratei de actualizare metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc!. /ata de actualizare trebuie sa fie o rata #nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. /ata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flu% de numerar au fost ajustate. . rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii :timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar &enera flu%uri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie &enerate din active. +unt luate in considerare si ri% uri cum ar fi* riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul flu%ului de numerar. !@3 E/$li ati relatia dintre ri% uri %i valoarea intre$rinderii /iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza dia&nosticelor. 0rin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. !53 E/$li ati relatia dintre rata de a tualizare %i valoarea intre$rinderii 7ntre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. !A3 Ce e%te valoarea $atri"oniala a unei intre$rinderi( Prezentati deter"inare ateva "etode de

Valoarea $atri"oniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. =aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat 2

4ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode* 43 "etoda aditiva 4M'E '40 0/.0/77 -CB -7< -, /,,=4L64/, 93 "etoda %u&%tra tiva 4M' E 4';7=, /,,=4L6;, : -4;./77 Hetodele de determinare sunt* 4ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode* Hetoda aditiva Hetoda substractiva Hetoda valorii substaniale 4lte metode patrimoniale Hetoda capitalului permanent necesar e%ploatarii ! !B3 Ce e%te a$a itatea &ene0i iara a intre$rinderii %i intre$rinderii( e %e"ni0i atie are in evaluarea

Ca$a itatea &ene0i iara #nseamn aptitudinea unei #ntreprinderi de a &enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de &estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc E randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz #ntreprinderea Ca$a itatea &ene0i iara %e $oate e/$ri"a $rin ur"'torii indi atori, - $ro0it &rut 8dia&nosticul financiar-contabil!C - $ro0itul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor$ - dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitaluluiC - $rin 0lu/ de trezorerie %au a%-+0loD folosit in evaluarile bazate pe actualizarea flu%urilor de&ajate de #ntreprindere. !E3 Eta$ele deter"in'rii a$a ita1ii &eneficiare sunt* - studiul rezultatelor trecute 3 ani! - e%amenul previziunilor - mi%ajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitaii beneficiare I3 Studiul rezultatelor tre ute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilant care indeplineste cumulativ " conditii* 1. este un profit stabil$ 2. este un profit real$ 3. este un profit cert$ ". profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor. +e porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii* corectii pe orizontala intre e%ercitii care scot in evidenta modificarile din le&islatie. -eci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an. 9. 'orectii pe verticala adica pentru fiecare e%etcitiu in parte de la '4 pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din dia&nosticul de evaluare.* -marja bruta$ -valoarea adau&ata -e%cedent brutCnet din e%ploatare$ 4. 3

4. 9. '. -. ,. <. N.

-profit net prima cate&orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar$ a doua cate&orie de corecii sunt le&ate de amortismente : se #nltura orice e%ces de amortizare si se adu&a orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie le&ea fiscala fie standardele profesionale emise de e%perii tehnici$ a treia cate&orie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e%a&errile trebuie adu&ate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de e%peri in munca si protecia sociala$ a patra cate&orie se refera la stocuri : se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe #ntrea&a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la #nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reinte&rate sau deduse din rezultatul contabil$ a cincia cate&orie se refera la profituri si pierderi e%cepionale : se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor corecii le&ate de siner&ii alte corecii care pot rezulta din dia&nostic

7n concluzie, pe baza constatrilor din dia&nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea #ntreprinderii. II3 E/a"enul $reviziunilor ,valuatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului #ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca #ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidative. III3Cal ulul "ate"ati $rin @ variante de lu ru din a re evaluatorul va 0olo%i una* a! capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionate$ se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil. b! 'apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in evaluari pt fuziuni, divizari, majorari de capital. c! 'apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intrea&a periaoda trecuta si viitoare$ se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati. d! 'apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de e%* 3 ani din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si 3 ani viitor. !:3 Prezentati %i e/$li ati @ ore tii e $ot 0i adu%e rezultatelor din &ilant $entru deter"inarea a$a itatii &ene0i iare* 4. prima cate&orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar$ 9. a doua cate&orie de corecii sunt le&ate de amortismente : se #nltura orice e%ces de amortizare si se adu&a orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie le&ea fiscala fie standardele profesionale emise de e%perii tehnici$ '. a treia cate&orie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e%a&errile trebuie adu&ate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de e%peri in munca si protecia sociala$ -. a patra cate&orie se refera la stocuri : se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe #ntrea&a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la #nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reinte&rate sau deduse din rezultatul contabil$ ,. a cincia cate&orie se refera la profituri si pierderi e%cepionale : se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor <. corecii le&ate de siner&ii 5

N. alte corecii care pot rezulta din dia&nostic 7n concluzie, pe baza constatrilor din dia&nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea #ntreprinderii. @63 Care %unt variantele teoreti e de al ul "ate"ati al a$a itatii &ene0i iare a unei intre$rinderi( 'apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante* - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate$ - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute$ - ca medie a profiturilor anuale previzionate$ - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. @43 Ce intelegeti $rin $erioada de re0erinta a unei intre$rinderi in evaluarea a e%teia $e &aza $er0or"antelor 0inan iare( Perioada de re0erinta corespunde perioadei de pro&noza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-7 permita sa-si reia ciclul vietii. 4stfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi* divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnolo&iilor, pentru reinnoirea produselor, etc. -in punctul de vedere al investitorului perioada de pro&noza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. @93 De0ini1i a$a itatea &ene0i iara a unei #ntre$rinderi %i $rezenta1i 0or"ele de e/$ri"are a a e%teia3 Ca$a itatea &ene0i iara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a &enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de &estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc E randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea @!3 Cu" %e deter"ina %i intre$rinderi( e %e"ni0i atie au 0lu/urile de trezorerie in evaluarea unei

Flu/urile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. 'are sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform le&ii societarilor. Flu/ul de trezorerie reprezint profiturile #ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar #naintea dobnzii. <L6?6L -, ;/,O./,/7, +, 0.4;, +;497L7 7M-7/,';* 0rofit pierdere! pe an B dobnda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent #ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti B impozitul pe venit care poate fi compensate B deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital 18

BC- deducereaCcreterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilorCdatoriilor <lu% de trezorerie @@3 In e on%ta "etoda 0lu/urilor de di%$oni&ilitati a tualizate( Metoda DCF consta in #nsumarea flu%urilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n@, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale$ in acest an ,,n@ se stabilete valoarea reziduala a activului sau a #ntreprinderii @53 Care %unt ele $atru eta$e in evaluarea #ntre$rinderii $rin "etoda 0lu/urilor de di%$oni&ilitati a tualizate( A$li are "etodei se face in patru etape* 1. 'alculul 0lu/ului de li -iditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza dia&nosticelor. 2. Proie tarea 0lu/ului de li -iditati nete $e o $erioada "ai lunga , dar compatibila cu orizontul de pro&noza stabilit #ntreprinderii$ deci o buna viziune, o #nele&ere a flu%urilor trecute* vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Deter"inarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adu&ata la cash-floG-ul din ultimul an proiectat$ orizontul pro&nozat este in &eneral, estimate tinand seama de constatarile dia&nosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo pro&nozat$ valoarea reziduala, de re&ula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash floG-ul ultimului an pro&nozat =rEO%'<! sau aplicand modelul Nordon FFF1FFF, unde I este coeficientul de ajustare pentru risc, iar & este creterea pe I-& termen lun& a flu%ului de numerar ". Deter"inarea ratei de a tualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea flu%urilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi$ numita si rata neutra ,a poate fi detreminata pornind de la dobanda obli&atiilro sau titlurilor de stat. @A3 Ce %unt ele"entele intangi&ile ale unei intre$rinderi %i are %unt a e%tea( ,lementele intan&ibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc. @B3 Ce %unt "etodele o"&inate de evaluare %i in ate gru$e %e la%i0i a( Metodele o"&inate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe flu%urile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare. Hetodele de eval combinate pot fi &rupate in doua cate&orii, in functie de tehnicile aplicate* - tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate$ - tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intan&ibile @E3 Cu" %e evalueaza a tiunile detinute de #ntre$rindere la a$italul altor intre$rinderi( 4ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel* - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea$ 11

- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea &lobala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului$ @:3 Cu" %e evalueaza %to urile din adrul unei intre$rinderi $entru deter"inarea valorii a e%teia( +tocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. +tocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu &radul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de e%pertiza tehnica. +tocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. 563 Cu" %e evaluaeaza reantele din &ilantul unei intre$rinderi $entru a deter"ina valoarea a e%teia( 'reantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva 543 Cu" %e evaluaeaza di%$oni&ilitatile din &ilantul unei intre$rinderi $entru a deter"ina valoarea a e%teia( -isponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. 593 Cu" %e evalueaza i"o&ilizarile ne or$orale din &ilantul unei intre$rinderi $entru a deter"ina valoarea a e%teia( I"o&ilizarile ne or$orale nu %e iau in a ulul valorii ANC cu e%ceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica 5!3 Cu" %e evaluaeaza o&ligatiile din &ilantul unei intre$rinderi $entru a deter"ina valoarea a e%teia( .bil&atiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind re&ularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. 5@3 Care e%te %tru tura %tandard a unui ra$ort de evaluare a intre$rinderii( Stru tura %tandard a unui ra$ort de evaluare /aportul trebuie sa ofere o ima&ine clara asupra opiniilor e%primate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 43 Rezu"atul $rin i$alelor on luzii %i re o"and'ri $rivind, 1.1. +copul evaluarii 1.2. +cara valorilor satbilite si valoarea medie 1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 93Prezentarea intre$rinderii - numele , forma juridica, adresa, codul +7/6,+, - +curt istoric,crearea, fazele cronolo&ice principale de dezvoltare, transformare etc. 12

- stabilirea coordonatelor principale prin* prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea e%plicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. !3 Prezentarea evaluatorilor %i a "andatului $ri"it 7n cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la /e&istrul 'omertului. -aca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv @3 Diagno%ti ul de evaluare @343 Diagno%ti ul *uridi @3434 o&ie tiv* aprecierea situaiei juridice a #ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii. @3493 Con%tat'ri* innd seama de prevederile le&ale in vi&oare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita le&al, daca e%ista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca e%ista contracte #ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca e%ista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza re&imul fiscal al intreprinderii. @343!3 Con luzii* dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc* -o$ortunitatile e/ei%tente in mediul e%terior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca* le&islatie si re&lementari favorabile, conditii economico financiare optime$ -ri% urile e/i%tente in mediul e%tern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil ne&ative, respective condintionarii inverse oportunitatilor$ -$un tele 0orte$ adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt* o buna or&anizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asi&urata, absenta liti&iilro, re&elementari fiscale corecte si obli&atii fiscale indeplinite la timp$ -$un tele %la&e, deficientele consatate in or&anizarea si functionarea entitatii* contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, e%istenta unor liti&ii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obli&atii fiscale nerespectate,etc. @393 Diagno%ti ul o""er ial @39343 )&ie tiv deter"inarea lo ului o u$at $e $iata de intre$rindere. in $rezent %i in viitor @9393 Con%tatari a! pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b! se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii P importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c! se analizeza furnizorii d! se identifica concurenta intreprinderii : actuala si potentiala e!se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau e%terne in cifra de afceri f! pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia &radul de permeabilitate a pietei &! vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si ima&inii firmei$ @393!3 Con luzii : dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante* - oprtunitati - riscuri - puncte forte* retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 13

@3!3 Diagno%ti ul te-nologi o$erativ %au de e/$loatare @3!343 )&ie tiv* stabilirea mQsurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. @3!393 Con%tatari* se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare : dezvoltare, pentru a determina strate&ia de viitor a intreprinderii @3!3!3 Con luzii $rezentate %u& 0or"a* -oportunitatilor$ -riscurilor$ - punctelor forte* o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. @3@3Diagno%ti ul re%ur%elor u"ane @3@343 )&ie tive * analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii @3@393 Con%tatari, a! analiza structurii umane* or&ani&rama ierarhica si functionala a intreprinderii$ date cu privire la personal- varsat, pre&atire, &rad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b! -ate cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pre&atire, formare si e%perienta, stil de conducere, sistem de remunerare c! date sociale- climatul social, protectia muncii, ora&nizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de &reva., @3@3!3 Con luzii : analizanda datele de mai sus se pot stabili* -oportunitati$ -riscuri$ - puncte forte* personalul este tanar, dinamic, fle%ibil si bine format, or&anizare buna, e%ista motivarea muncii. - puncte slabe* proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. @353 Diagno%ti ul 0inan iar onta&il @3543 )&ie tive - stabilirea e%istentei ima&inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia$ -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface dia&nosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii$ -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata$ -dia&nosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite$ -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de &estiune pentru analiza formarii marjei economice$ -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare @35393 Con%tatari* acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare e%aminate pe ultimii 3-( ani perluate potrivit metodolo&iilor specifice evaluarilor patrimoniale, @353!3 Con luzii* se impun in baza constatarilor e%primate sub forma* - oportunitatilor$ 1"

-riscurilor$ -punctelor forte$ - punctelor slabe$ @3A3Sinteza diagno%ti elor evaluarii +e prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o ane%a a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare dia&nostic in parte, respective datorate mediului e%terior intreprinderii cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor! si cele datorate mediului intern al intreprinderii cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe! 0rin luarea in considerare a tuturor constatarilor din dia&nosticele sectoriale prezentate se el$aboreaza bilantul economic al intreprinderii. 53 Bazele lu rarii de evaluare +e vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat. 5343 E/$ertize %i %tudii. $ro$rii %au in%u%ite * se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. 5393 Bi&liogra0ie 53!3 Fa tori de ri% , 53!343 Fa tori de ri% e/ternC 53!393 Fa tori de ri% intern3 53@3 I$oteze de evaluare, 53@343 I$oteze "a roe ono"i eC 53@393 I$oteze "i roe ono"i e3 A3Metode de evaluare a$li ate +e vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat ale&erea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf &rupelor de mai jos* A343 Metode $atri"onialeC A393Metode $rin renta&iliatteC A3!3 Metode o"&inateC A3@3 Metode o"&inateC A3@3 Metode &ur%iereC A353Alte "etode3 B3Ga"a de valori. valoarea a tiunilor3 +e vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.1, in mod corespunzator se detremina valorile minime si ma%ime ale actiunilor. E3Co luziile %i o$iniile evaluatorului +e vor e%prima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. +e va e%prima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. 553 Cu" in0luenteaza ra$ortul de % -i"& al "onedei nationale valoarea unei intre$rinderi( /aportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea #ntreprinderii astfel* - influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale - 7nflueneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii 5A3 Cu" in0luen1eaz' "odi0i area $returilor valoarea #ntre$rinderii( Hodificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel* - rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie$ - bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei

1(

5B3 Bilan1ul e ono"i o0er' "a%a de date ne e%ara a$li 'rii "etodelor de evaluare. Bilan1ul e ono"i este instrumentul de lucru pe baza cruia se evalueaz o #ntreprindere. ,l prezint patrimonial rentabilitatea #ntreprinderii actualizate i corectate #n funcie de e%i&enele pieei, pe baza constatrilor din dia&nosticul de evaluare. ,%pertul evaluator innd cont de faptul c* - bilanul contabil nu permite #nele&erea corect a realitii economice i financiare a #ntreprinderii. - valoarea net contabil - ca diferen #ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea datoreaz- nu reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale e%tracontabil!, elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare. 4ceste corecii trebuie realizate #n raport cu* - valoarea patrimonial de moment a fiecrui element - de capacitatea potenial de a produce profit. 5E3 E/$li ati in0luenta $oliti ilor de a"ortizare a%u$ra valorii inte$rinderii 0olitica de amortizare influeneaz valoarea #ntreprinderii astfel* - stabilirea unor durate de viata mai lun&i decat cele normale, influeneze in sensul unei valori mai mari a activelor si a #ntreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul micorrii valorii #ntreprinderii - metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de e%emplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fi%e achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat influeneaz #ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara. 5:3 Cu" e/$li ati relatia dintre $oliti ile onta&ile %i valoarea inte$rinderii( ,ste evident ca politicile contabile influeneaz valoarea #ntreprinderii #ntruct acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. -e e%emplu capitalizarea costurilor #ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei. A63 Ce intelegeti $rin valoare $atri"oniala a #ntre$rinderii( Valoarea $atri"oniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile #nscrise in acest bilan. A43 Cu" in0luen1eaz' ri% ul de tara valoarea #ntre$rinderii( Ri% ul de tara influeneaz valoarea #ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai mare cu att val #ntreprinderii este mai mica.

11

A93 4M' E 18.888 capital social! B 3.888 rezerve! B (.888 rezultat reportat! : Q2.888 cheltuieli de constituire! B 1.888 cheltuieli de cercetare altele decat cele destinate crearii unui produs ce il va inlocui pe altul ce va iesi de pe piata!R E 18.888 A!3 Care e%te valoarea are %e %ta&ile%te $entru a tivele on%iderate in a0ara e/$loatarii( =al. care se stabileste pentru activele considerate in afara e%ploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va de&aja la cesiunea lor. A@3 Su$er$ro0itul a reprezinta profitul suplimentare asi&urat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime e&ala, remunerate la rata medie a pietei. A53 GoodDill : este e%cedentul de valoare &lobala a #ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. 0artea din valoarea &lobala a unei #ntreprinderi care are ca sursa buna &estionare si e%ploatarea elementelor intan&ibile de care dispune acea #ntreprindere$ se obine prin capitalizarea profitului obinut de #ntreprindere peste pra&ul de rentabilitate. /elaia cu valoarea #ntreprinderii este direct proporionala. AA3 Ce re$rezinta rata de a tualizare a a$italurilor( /ata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobnzii. AB3 Cu" $oate 0i de0inita evaluarea e ono"i a( Evaluarea e ono"i a consta intr-un comple% de tehnici, procedee si metode prin care se stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor. AE3 Da1i e/e"$le $rivind deter"in'rii ANC( orela1iile are $ot 0i a$li ate a tivelor urente in vederea

A 1iunile de1inute de #ntre$rindere in a$italul altor %o ietatea %e evalueaz' a%t0el* - atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea$ - cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la evaluarea &lobala a societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului$ Sto urile se evalueaz dup separarea celor fara micare sau cu micare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Sto urile de $rodu 1ie in ur% se evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate cu &radul de #naintare in realizarea fizica a produsului, determinat de e%pertiza tehnica. Sto urile de $rodu%e 0inite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. Crean1ele se evalueaz dup #nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva. Di%$oni&ilit'1ile din &ilan1 se evalueaz la valoare scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva. A:3 Indi a1i Hteva orela1ii a$li ate rezultatului onta&il $entru a+l tran%0or"a in a$a itate 12

&ene0i iara 8"etode de randa"ent3? @ ore 1ii e $ot 0i adu%e rezultatelor din &ilan1 $entru deter"inarea a$a ita1ii &ene0i iare* I a"orti%"ente : se #nltura orice e%ces de amortizare si se adu&a orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie le&ea fiscala fie standardele profesionale emise de e%perii tehnici$ - %alarii %i a%i"ilate %alariilor - insuficientele sau e%a&errile trebuie adu&ate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de e%peri in munca si protecia sociala$ - %to uri : se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe #ntrea&a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la #nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reinte&rate sau deduse din rezultatul contabil$ - $ro0ituri %i $ierderi e/ e$1ionale : se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor B63 Su$er$ro0itul este diferena dintre capacitatea beneficiara a #ntreprinderii profitul #ntreprinderii! si profitul care ar fi &enerat de investirea pe piaa financiara a unui capital echivalent cu valoarea 4M'. +p E '9 :4M' % i , iE rata neutra de capitalizare 7nflueneaz valoarea #ntreprinderii in sensul creterii. B43 Baza tuturor "etodelor de evaluare a goodDill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. 0remisele utilize ac met este e%istenta supraprofitului pe obt unui &ood Gill, in caz contrar avem de-a face cu un badGill. B93 Prezentati 0or"ula de inte$rinderii3 al ul a valorii %u&%tantiale &rute+valoarea $atri"oniala a

Val3 %u&%tan1iala &ruta este e&ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de #ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inre&istrate in patrimonial #ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. ,a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza #ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. B!3 OE Se o&1ine $rin "odelul Gordon Hodelul O 'onstruit pe baza metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispozitia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe baza metodei statistice. Hodelul O reprezinta o functie construita pe baza unui numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesara observarea in timp a mai multor intreprinderi. Hodelul O are forma* O E aJ?1 B bJ?2 B .... B nJ?n 6nde ?1 : ?n E ratele folosite in calcul si a,b,...,n E coeficienti de ponderare +corul O calculat la nivelul unei intreprinderi indica &radul de vulnerabilitate al acesteia, inca inainte ca situatia sa devina compromisa.

13