STRVECHIUL SECRET AL IZVORULUI TINEREII Cartea 2 Redactarea: Peter Kelder i Ber i S!

Sid"el

STRVECHIUL SECRET AL IZVORULUI TINEREII Redactat de Peter Kelder i Ber i S!Sid"el

n aceasta carte sunt prezentate ideile i tehnicile, care v vor ajuta s artai mai bine i s v simii mai tineri cu 10-15 ani, ele v vor da putere, v vor mbuntii sntatea, v vor prelungii via i v vor nv s v bucurai de ea !"zvorul tinereii# are s v arate serii ntregi de e$erciii simple, care se numesc Cinci ritualuri %otodat vei descoperi o multitudine de in&ormaii colaterale privitoare la dieta, respiraie, energetica vocii i multe altele 'ei cunoate e$periena nsu&leitoare a oamenilor, care practic cinci aciuni rituale. (i, a&ar de aceasta, vei cunoate s&aturile i indicaiile medicilor, care ne- au mprtit aceste cunotine )entru a activa procesul de ntinerire, v rugm nu ateptai o nt*lnire &aa n &a cu moarte ncepei chiar acum

CUPRINS Pre#a$% &i 'artea edit(r)l)i Ca'it(l)l *! C%)tarea i+,(r)l)i ti ere$ii ,arr- . /inn Ca'it(l)l 2! Occide t)l - c%)tarea .a"iei i /ecretel(r Ti0et)l)i .ichard /eviton Ca'it(l)l 1! P(,e/tiri ade,%rate de/'re ,i decare i - ti erire /ora 0ei %e$el Ca'it(l)l 2! Secretele e er"iei a cel(r Ci ci Rit)al)ri Ric3ard Le,it( Ca'it(l)l 4! Ci ci rit)al)ri i 5("a: te3 ica 'e tr) re#acerea /% %t%$ii i de 'rel) "ire a ,ie$ii 1e& 2igdou, doctor n medicina, n e$punerea /orei 0ei %e$el Ca'it(l)l 6! C(.'ati0ilitatea ali.e tel(r i dieta c(rect% 3octor 4tenli 4 5ass Ca'it(l)l 7! E er"etica ,(cii8 /) et)l)i i .edita$ia .ichard /eviton Ca'it(l)l 9! :&i/c)$ie c) d(ct(r)l R(0ert T(r.e ; /ora 0ei %e$el &i 'artea edit(r)l)i A e<a *! C). /% /e (r"a i+e+e Cl)0)l Hi.alaiel(r A e<a 2! E<'erie $a e<ec)t%rii de catre di#eri$i (a.e i a ac$i) i cel(r ci ci Rit)al)ri /ora %e$el A e<a 1! Tradi$iile 3at3a=+("a: c). /% "%/i$i ) "r)' '(tri,it /inda 6onsen A e<a 2! C). /% "%/i$i ) 'r(#e/(r 0) 4andra 7nderson

PRE>A n aceasta carte spre analiza dv , vor &i prezentate ideile, tehnicile i opiniile, care pot s v dea putere, s v mbunteasc sntatea, s v prelungeasc viaa i s v nvee s v bucurai de ea 4 nu &ii nelinitii, ns, viaa nu are s vi s par prea lung 'ei &i prea ocupai trind pe deplin i bucur*ndu-v de ea 7deseori eu nt*lnesc oameni, care ncep s triasc pe deplin numai atunci c*nd descoper c su&er de o boal grav i c*nd devin contieni c sunt muritori 9*nd se nt*mpl acest lucru, ei triesc o renatere deplin at*t spiritual, c*t i cea &izic nc*t se nt*mpl ca boal s dispar 9*nd un asemenea proces de rennoire ncepe n &ora, mbtr*nirea nceteaz i ncepe ntinerirea ' rog, nu ateptai c*nd v vei nt*lni cu moarte &aa n &a ca s ncepei s v ntinerii atunci ncepei chiar acum 7ceasta carte este menita sa v ajute :a o s v arate serii ntregi de e$erciii simple, care se numesc Cinci ritualuri %otodat dv vei descoperi o multitudine de in&ormaii colaterale privitoare la dieta, respiraie, energie a vocii i multe altele 'ei cunoate e$periena stimulatoare a oamenilor, care practic cinci aciuni rituale. (i, a&ar de aceasta, vei cunoate s&aturile i indicaiile medicilor, care ne-au mprtit aceste cunotine ns atunci c*nd vei citi pagini urmtoare, s nu uitai, c n realitate aceasta carte nu descrie ritualuri, e$erciii sau tehnici 3e &apt, aceasta carte este despre dv ; despre unicitatea dv , despre credina i imaginaia dv , despre dorine i sperane, despre potenialul dv , despre capacitatea dv de a v bucura de plintatea vieii (tiina a dovedit c aciunile i g*ndurile noastre pot e$ercita o in&luena &izica asupra corpului i creierului <in*nd seama de acest lucru, putem s modi&icm n mod contient aciunile i g*ndurile noastre pentru a realiza e&ectele care ne sunt necesare "ar e$erciiile i tehnica menionate n aceasta carte urmresc acest scop :u nsmi am practicat Cinci Ritualuri i acestea mi-au creat o mulime de emoii 4unt convins c dac vei &ace e$erciii n mod regulat i dac vei aduce n viaa dv bucurie, vei mbunti at*t sntatea dv &izica, c*t i cea psihic i vei ncepe procesul de ntinerire "n a&ar de aceasta, vei obine accesul la energia &orei vitale, care este sensul oricrui lucru i vei nva s o &olosii (tiina contemporan poate s descopere e$istena acestei energii i ncepe s-o studieze :u am e$perimentat cu .a tre ane$ate la aceasta carte i am putut simi modi&icrile ale energiei provocate de ei )ermitei-mi s v mprtesc aceasta poveste= >dat, noaptea am meditat i am lucrat cu mantre &iind culcat n pat 7lturi de mine dormitau ghemuite pisicile 4oia mea care se a&la n alt camer, a simit deodat o energie neobinuit i a intrat la mine n camer s vad ce se petrece 9*nd ea a intrat, eu am deschis ochii i am constatat c i pisicile mele simeau ceva neobinuit :le edeau una l*ng alt cu atenie ncordat, iar eu niciodat nu le-am vzut at*t de vioaie la ora 11 sear 9red c acest caz a demonstrat c*t de real i palpabil este aceasta energie i cum ea poate s impun ca n viaa dv s aib loc schimbri care vor &i recepionate i de cei din jurul dv 3e aceea vreau s v dau un s&at = acceptai acea in&ormaie preioas pe care o vei nt*lni aici 0olosii-o pentru iluminarea i inspiraiile dv iar apoi creai trans&ormarea proprie 4 nu uitai c este imposibil s gsii izvorul tinereii, uit*nduv n toate prile nceputul tuturor schimbrilor se a&l n interiorul vostru 3eci, ncepei chiar acum? @

Pace ,()%? &(ct(r - .edici % Ber i S!Sid@el &IN PARTEA E&ITORULUI 9*nd ultima tasta i-a lsat amprent sa, el a prsit maina de scris, a adunat &ilele scrise ntr-un teanc i a aruncat o privire, n ea erau amestecate satis&acia i nesiguran, pe titlul care spunea Ochiul Renaterii. Peter Kelder. 2anuscrisul pe care Aelder l inea n m*n, nu era o mrea opera literar ns aceasta era o opera scurt, simpl, precis i compus cu iscusin (i, in a&ar de aceasta, era o adresare care multora dintre dumneavoastra vi se va prea important i chiar necesar ns n visele sale cele mai ndrznee Aelder nu-i putea imagina c ncep*nd din anul 1B8B aceasta mic carte va &i tradus n zeci de limbi, chiar i n limba nevztorilor, i va sluji multor generaii, milioanelor de oameni din lumea ntreag n cartea lui sunt descrise cinci e$erciii strvechi tibetane, care au &ost aduse n >ccident de o&ierul n rezerv al armatei britanice, care este menionat n carte sub numele colonelului 5rad&ord Cinci ritualuri , cum au &ost denumite aceste e$erciii, sunt destinate s descopere secretul izvorului minunat al tinereii eterne n cur*nd cartea lui Aelder a &ost publicat i dei ea nu a devenit bestseller, totui avea o su&icient popularitate i a &ost reeditat cu opt ani mai t*rziu, n anul 1B@C 9hiar atunci c*nd reeditarea acestei cri a ncetat, ea se transmitea din m*n n m*n i cu timpul a cptat statutul crii de cult sau de carte clasic 2ai t*rziu, n anul 1BD5 Aelder a creat o nou redactare a crii sale, i cartea a &ost editat de editura !,arbor )ress# din denumirea !4trvechiul secret al izvorului tinereii# )*n atunci a trecut mai mult de jumtate de secol de c*nd cartea a aprut pentru prima data i n aceasta perioada lumea s-a schimbat complet 9ultura occidental se a&la sub in&luena tehnologiilor generaiei noi i a nceput s caute rspunsuri n strvechea nelepciune a >rientului 2isticismul oriental, concepia despre o energie subtil, practicarea de -oga i credina c aceste lucruri e$ercit in&luena asupra sntii i ntineririi &izice, nu se mai preau idei e$centrice ale unor oameni stranii 3impotriv, aceste lucruri au ocupat poziii stabile n cultura occidental n s&*rit, soarta a sur*s micuei cri a lui )eter Aelder )ovestirile despre aceasta carte se transmiteau de la om la om i popularitatea ei a nceput s creasc ; la nceput ncet ; iar apoi, tot mai rapid n urmtorii zece ani !4trvechiul secret al izvorului tinereii# s-a trans&ormat ntr-un &enomen editorial internaional n 4tatele Enite el a ntrecut multe bestsellere ale lui !FeG HorI %imes# n 1ermania, 7ustria i :lveia aceasta carte ntr-adevr poate &i numit ca o descoperire naional n 1ermania aceasta carte i azi, dup zeci ani de la prima ei ediie, se a&l pe lista celor mai bune bestsellere 9artea lui Aelder a &ost editat n douzeci de limbi strine i mesajul ei a nconjurat lumea ntreag 3esigur, cartea lui Aelder nu ar putea s se bucure de un asemenea imens succes, dac nu i-ar &i ndeplinit promisiunea sa principal= s ajute pe cititor s ating ntinerire, sntate i putere de via 3esigur, aceasta concluzie se con&irm de &lu$ul scrisorilor cititorilor, primite de redacie n ultimii zece ani n cele mai di&erite opinii ale cititorilor, de la cele mai modeste p*n la cele mai minunate, se povestete c*t de mult i-au ajutat pe oameni cele Cinci Ritualuri. 5

"n a&ar de descrierile povestirilor despre realizarea succeselor, n scrisorile lor cititorii adeseori pun dou ntrebri n primul r*nd, ei doresc s obin datele mai detaliate despre temele di&erite, care sunt amintite pe scurt n originalul scurt al lui Aelder n al doilea r*nd, ei vor s a&le mai mult despre autorul misterios al crii, &r s mai vorbim despre eroul principal al crii, imperceptibilul colonel 5rad&ord 9artea, pe care o inei n m*n, a &ost scris ca rspuns la prima din aceste ntrebri !>chiul .enaterii 9artea +# conine abundena de in&ormaii, care a &ost atins ns nedezvoltat n originalul lui Aelder Jacum redenumit ca !4trvechiul 4ecret al izvorului tinereii 9artea 1#K 0iecare capitol al acestei cri este scris de un e$pert n domeniul respectiv n capitolul 1 este e$pus pe scurt povestea colonelului 5rad&ord i a e$pediiei sale n %ibet pentru cei, care nu cunosc 9artea 1 9apitolul al doilea se adreseaz adnotrilor istorice n cutarea rspunsului la ntrebarea, dac povestirea colonelului 5rad&ord este un adevr sau este o nscocire (i aici tragem o concluzie = c povestea lui 5rad&ord poate &i adevrat, deoarece notele primilor cltori n %ibet povestesc despre magie i secretele care nu sunt mai puin neverosimile dec*t a ceea ce a &ost martor 5rad&ord 9apitolul trei con&irm e&iciena celor Cinci Ritualuri prin minunatele povestiri din viaa real, trimise de oameni, care le-au practicat 9apitolul patru ptrunde n secretele celor Cinci Ritualuri, cut*nd rspunsul la ntrebarea, de unde se ia magia acestor simple e$erciii n capitolul cinci cele Cinci ritualuri sunt e$aminate din punctul de vedere al medicului, care este i e$pertul n -oga :l descrie detaliat e$erciiile care sunt nsoite de o multitudine de s&aturi n capitolele ase i apte se discut dou probleme, care sunt atinse pe scurt n 9artea 1= in&luena asupra sntii a dietelor respective i combinarea alimentelor, precum i energetica vocii, sunetului i meditaiei n capitolul opt sunt prezentate considerentele ale unui om de tiin cunoscut n lumea ntreag ; ale cercettorului %ibetului 3octorul .obert %urman prezint o trecere istoric rapid n revista a rolului celor Cinci Ritualuri n cultura %ibetului .m*ne nc o a dou problema care intereseaz pe cititorii notri= personalitile lui Aelder i 5rad&ord 7ni de-a r*ndul cititorii i-au adresat editorului o mulime de ntrebri privitoare la cei doi, care, dup cum au presupus toi, au prsit aceasta lume Acea/ta 're/)') ere -l a.)+% 'e Kelder care i a+i e/te - ,ia$a i e/te /% %t(/8 d)'% trecerea a ) ei @).%t%$i de /ec(l di .(.e t)l ')0lic%rii c%r$ii /ale! mi &ace plcere s comunic, c eu m-am nt*lnit personal cu acesta i l consider un prieten apropiat i de ncredere cu toate c nu cunosc prea multe lucruri despre el 3in pcate, Aelder a hotr*t s lase totul aa i s nu ridice vlul care acoper secretul, care m intrig pe mine i pe muli alii 7cesta este un om singuratic i nepretenios, care consider c cele scrise de el vorbesc de la sine (i el susine c datele suplimentare despre el i despre colonelul 5rad&ord doar vor sustrage atenia de la acel mesaj simplu, pe care l-a adresat omenirii ' ncredinez c nu am nici o dorina de a nu respecta singurtatea lui Aelder %otodat, ns, neleg i dorina cititorilor de a cunoate mai aproape pe omul, al crui cuvinte au e$ercitat o in&luena at*t de cov*ritoare asupra vieii lor i i-au schimbat 3e aceea, sper, c el m va ierta, dac pentru prima data eu voi comunica cititorilor unele detalii despre viaa lui Aelder a &ost un &iu adoptiv al unei &amilii iubitoare olandeze din 'estul 2ijlociu al 4tatelor Enite 0iind nc adolescent, el a prsit casa i av*nd binecuv*ntarea prinilor a plecat ctre ncercri ale vieii 2ai t*rziu Aelder, ca i colonelul 5rad&ord, !a &ost n cele mai ndeprtate coluri ale lumii# ca o&ier al unui vas comercial :l s-a trans&ormat ntr-un om ra&inat, instruit, care cunotea multe limbi i prin viaa sa a purtat dragoste pentru carte i biblioteci, pentru cuvinte i poezie L

3e cur*nd, ntr-o memorabil dimineaa de primvar Aelder m-a acompaniat n cltoria n 9ali&ornia de 4ud 9hiar n nordul dealurilor holiGoodiene, la &inele anilor 1B80, el a scris cartea sa !>chiul .enaterii# Fu, Aelder, nu a &ost un scenarist, dei un timp a lucrat ca cercettor la unul din cele mai mari studiouri ale ,ol-God-ului 4pre mirarea lui, multe lucruri despre care el amintea, s-au pstrat p*n n prezent, de e$emplu, casa unde el a locuit, care este aezat sus pe dealurile ,ol-Good-ului, nu departe de casa-legenda a cinematogra&iei lui :rrol 0linn, cu vedere spre /os 7ngeles i >ceanul )aci&ic 7zi aceasta construcie modest este nconjurat de vile ale celor mai bogate i cunoscute stele ale cinematogra&ului Aelder susine c colonelul 5rad&ord a &ost copiat de pe un om absolut real, cu el s-a nt*lnit nt*mpltor ntr-una din regiunile din /os 7ngeles n acea perioada a vieii sale, dei !5rad&ord# ; este un pseudonim 7st&el am adus puin lumina n aceasta taina Fu mai puin interesant dec*t Aelder sau 5rad&ord este un alt om, despre care puin tiu c*te ceva despre el 7cesta este ,arr- 6 ,ardner ; omul care a publicat n anul 1B8B !>chiul .enaterii#, acion*nd printr-o mic editur !2idda- )ress# )robabil c ,ardner a &ost acel om care primul l-a nt*lnit pe 5rad&ord, l-a prezentat lui Aelder i l-a rugat pe )eter s scrie o carte despre aventurile tibetane ale lui 5rad&ord Aelder puin vorbete despre relaiile ntre ei 'om &i nevoii s ne mulumim cu cuvintele lui c el i ,ardner au devenit prieteni pentru toat via i au meninut legturi unul cu cellalt p*n la moartea lui ,ardner n anii 1BC0 )e de alt parte, 5rad&ordM a intrat n viaa lor, iar apoi a disprut i ei niciodat nu l-au mai vzut, cum acest lucru se descrie n cartea lui Aelder (i dei din partea mea aceasta este doar o presupunere a mea, eu presupun c dei )eter Aelder a scris !>chiul .enaterii# ca de la persoana nt*ia, el nu a &ost omul care s-a mprietenit cu colonelul p*n la e$pediia lui n %ibet i din prima m*n a a&lat despre cele Cinci Ritualuri dup ntoarcerea colonelului :u presupun c aceasta onoare aparinea lui ,arr- ,ardner, care, probabil, l-a rugat pe Aelder, ca pe un scriitor talentat, s scrie pentru el poveste, unde ,ardner s rm*n necunoscut, iar Aelder a jucat rolul acestuia 7stzi, c*nd au trecut peste L0 de ani dup aceste evenimente, chiar lui Aelder i-ar &i &ost greu s-i aminteasc ce &el de in&ormaie a primit el n urma contactelor directe cu colonelul 5rad&ord, i ce a a&lat el de la ,arr- ,ardner %otodat, nu este clar, c*t de mult Aelder a n&rumuseat povestea sa :ste imposibil s dm un rspuns univoc Ia toate aceste probleme 3ar oare acest lucru are vreo importanN 3up cum susine Aelder, aceste probleme se re&er doar la o oarecare libertate a subiectului, ls*nd neatins sinceritatea povestirii n &inal, este important o singur problema ; ce valoare reprezint pentru cititori cartea i dac ea este capabil ntr-adevr s schimbe viaa lorN 4per s urmtoarele capitole v vor ajuta s dai un rspuns pozitiv 3oar dv trebuie s dai un rspuns de&initiv Edit(r)l Harr5 R!Li

CAPITOLUL *

Cutarea izvorului tinereii Harry R.Linn

7ceasta poveste este at*t de neverosimil, nc*t ar putea s se nasc n mintea unui scenarist holl-Goodian cu o imaginaie e$trem de bogat (i totodat aceasta poveste este captivant i emoionant, iar cuvintele ei sunt purttoare de nelepciune i parc reprezint rezonan a ceea ce se a&l n ad*ncurile interiorului nostru )este dou milioane de oameni din lumea ntreag au avut aceste sentimente contradictorii n timpul citirii primei cri despre secretul strvechi al izvorului tinereii, a unei mici cri, care a precedat prezenta carte 9um reiese din titlul, mesajul crii practic se re&er la &iecare om, care are @0 de ani n carte este vorba despre &aptul cum s &ie oprit i s devin reversibil procesul de mbtr*nire, cum s capei sntate i &ora vital a tinereii eterne )entru cei, care nu au citit cartea lui Aelder, redm mai jos cuprinsul scurt al acesteia mpreun cu capitolele urmtoare , cuprinsul acestei cri are s v prezinte ntreag in&ormaie coninut n 9artea 1 i chiar mai mult &e aceea ')te$i /% ) citi$i 'ri.a carte8 dei ,% rec(.a d di t(at% i i.a /=( #ace$i ! 9artea lui Aelder este purttoare a inspiraiei i magiei, care este imposibil s &ie redat aici 2uli oameni, care au citit aceasta carte, cu nc*ntare i amintesc de ea i o recitesc iar i iar 7r &i pcat s trecem pe l*ng una din asemenea e$periene 7ceasta poveste a nceput ntr-o seara c*nd autorul crii )eter Aelder se delecta cu un ziar de seara pe o banca din parc 3up un timp oarecare l*ng el s-a aezat un domn n v*rst i a legat cu el o discuie :l s-a prezentat drept colonelul 5rad&ord, o&ier n rezerv al 7rmatei 5ritanice, care lucra n corpul diplomatic regal n timpul serviciului , el a &ost n cele mai deprtate coluri ale lumii i acum putea s povesteasc lui Aelder unele din nt*mplrile sale nainte de desprire, ei s-au neles c se vor nt*lni din nou n cur*nd ei au nceput s se nt*lneasc n mod regulat i relaia lor s-a trans&ormat ntr-o prietenie puternic ntr-o seara, colonelul 5rad&ord i-a spus lui )eter c de cur*nd a luat o hotr*re neobinuit 9u c*iva ani nainte el a lucrat n "ndia, unde a auzit o poveste ciudat i de neuitat " s-a povestit despre clugrii /ama ai unei mnstiri tainice, pierdute undeva n munii ,imalai din%ibet n aceasta mnstire o nvtur strveche, care de-a lungul mileniilor se transmitea din tata n &iu, aducea lumina asupra uneia din cele mai mari taine a lumii /egenda spune c preoii i clugrii /ama ai acestei mnstiri n-au motenit nimic altceva dec*t secretul izvorului tinereii 9a i muli ali oameni, n v*rst spre anii @0, colonelul 5rad&ord a simit c tinereea lui l prsete &r s revin 9u c*t mai mult el auzea despre acest izvor al tinereii cu at*t mai mult se convingea c un ast&el de loc ntr-adevr e$ist :l a nceput s culeag in&ormaii= s-a interesat de caracterul localitii, de climatul i de tot ce putea s-l ajute n cutarea acestui loc (i atunci c*nd colonelul a nceput cercetrile sale, l-a cuprins dorina de a gsi acest izvor al tinereii 3up cum a spus el noului su prieten , aceasta dorina a devenit at*t de imposibil de nvins, nc*t el a hotr*t s se ntoarc n "ndia i s nceap serios s caute acest re&ugiu izolat i s caute secretul unei lungi tinerei (i colonelul 5rad&ord l-a ntrebat pe )eter, dac n-ar vrea s i se alture n aceast cltorie >are trebuia s mearg cu colonelul 5rad&ordN Aelder din rsputeri se lupta cu aceasta ntrebare i, n s&*rit, scepticismul a nvins, i &r tragere de inima s-a dat btut ns undeva, n ad*ncul contiinei sale el era urmrit de o idee &i$ c izvorul tinereii ntr-adevr poate e$ista 9e idee captivant? (i Aelder i-a urat colonelului din toat inima, s-l gseasc B

9olonelul 5rad&ord a pornit singur n nt*mpinarea sorii sale 7u trecut ani, ns de la el nu s-a primit nici un cuv*nt Aelder aproape c l-a uitat pe vechiul su companion i cutrile lui de 4hangri-/a tibetan, dar ntr-o zi a primit o scrisoare n care i se comunica ca scopul colonelului a &ost atins i c n cur*nd el se va napoia 3up un timp oarecare, c*nd ei s-au nt*lnit din nou, Aelder a &ost martorul unei trans&ormri uluitoare 4pre mirarea lui, 5rad&ord arta !aa cum, probabil, a artat cu muli ani n urm, n &loarea vieii sale n locul unui om g*rbovit, bolnvicios, n &aa lui se a&la un brbat nalt, zvelt 0a lui strlucea de sntate, iar claie de pr des de culoare nchis era abia atins de pr crunt# 9olonelul 5rad&ord a povestit prietenului su pro&und tulburat despre tot ce s-a nt*mplat cu el n timpul lipsei sale ndelungate :l a povestit despre anii de lupt i de e&orturi, care n &inal erau ncununai de succes ; descoperirea mnstirii tibetane ndeprtate, a crei locuitori nu mbtr*nesc niciodat n aceasta mnstire nu s-au vzut brbai sau &emei n v*rst 9lugrii /ama cu bunvoin se adresau colonelului cu numele de !9el mai btr*n#, deoarece de &oarte mult timp ei nu au vzut pe nimeni care s &ie at*t de btr*n, cum a &ost el :l a reprezentat pentru ei un tablou nevzut p*n atunci !)rimele dou sptm*ni dup sosire, - povestea colonelul, - m-am simit ca un pete aruncat din ap :ram mirat de tot ce vedeam i c*teodat cu greu credeam ochilor n cur*nd sntatea mea a nceput s se mbunteasc 7m nceput s dorm noaptea linitit i n &iecare diminea m trezeam tot mai proaspt i cu mai mult energie n cur*nd am constatat c aveam nevoie de baston numai pentru plimbri n muni ntr-o dimineaa colonelul nt*mpltor s-a uitat n oglind i pentru prima data n ultimii doi ani i-a vzut &a re&lectat n oglinda 4pre enorm sa nencredere i mirare n &aa ochilor lui a aprut &igura unui brbat mult mai t*nr 9olonelul a neles c el a trit o trans&ormare &izic= el a devenit mai t*nr cu cel puin 15 ani, dec*t cum a &ost n ziua sosirii sale !:ste imposibil s descriu prin cuvinte acea nc*ntare i acel entuziasm, pe care le-am simit n sptm*nile i lunile urmtoare e$teriorul meu continua s se modi&ice spre bine >ricine m vedea, observa aceste modi&icri 7 trecut puin timp i titlul meu de onoare !9el mai btr*n# nu mi se mai potrivea 7poi, colonelul 5rad&ord a e$plicat cu precizie, cum a reuit s realizeze aceasta ntinerire miraculoas !9el mai important lucru, pe care l-am a&lat dup intrarea n mnstire, - spunea colonelul, - const n urmtoarele= n corp se gsesc apte centre energetice, care n englez se pot numi v*rtejuri "nduii le numesc chakre 7cestea sunt puternice c*mpuri electrice, invizibile pentru ochi, i totui absolut reale 7ceste apte v*rtejuri conduc apte glande de secreie intern din sistemul endocrin, iar glandele endocrine, la r*ndul lor, regleaz &unciile corpului, inclusiv procesul de mbtr*nireO ntr-un corp sntos, &iecare din v*rtejuri se rotete cu mare vitez, permi*nd ca energia vital, numit i ea prana sau energie eteric, s se ridice n sus cu ajutorul sistemului endocrin ns dac unul sau c*teva v*rtejuri i ncetinesc micarea, cursul energiei vitale ncetinete sau se blocheaz i aceasta duce la mbtr*nire i la di&erite boli 2etoda cea mai rapid de a-i recpta tineree, sntate i &ora vital const n &aptul de a impune ca aceste centre din nou s se roteasc normal )entru aceasta e$ist cinci simple e$erciii 0iecare din ele sunt &olositoare, ns pentru obinerea celor mai bune rezultate sunt necesare toate cele cinci e$erciii 9lugrii /ama numesc aceste e$erciii !ritualuri# i eu voi &olosi aceasta denumire 3up aceasta, colonelul a descris i a demonstrat lui Aelder cinci e$erciii -oga, pe care le-a numit !cinci ritualuri# :l l-a s&tuit pe Aelder s e$ecute &iecare ritual de 10

trei ori pe zi, iar apoi s creasc treptat numrul repetrilor, p*n ajunge la +1 de repetri pe zi ale &iecrui ritual 2ai t*rziu colonelul a e$plicat c ritualurile vor &i mult mai bene&ice la persoane care practic celibatul neleg*nd, ns, c pentru majoritatea oamenilor acest lucru nu poate &i ndeplinit, el a propus ritualul al aselea, care va &i de &olos celor care au acceptat provocarea n capitolul cinci al acestei cri sunt descrise i e$aminate detaliat toate ase ritualuri 7cest capitol conine totodat i s&aturi, care vor &i de &olos celor, care nt*mpin greuti cu unul din ritualuri, i indicaiile care vor ajuta s &ac e$erciii n mod e&icient i &r pericol 9*nd 5rad&ord a demonstrat cele Cinci Ritualuri, Aelder a nceput cu entuziasm s le e$perimenteze 3up trei luni el a obinut rezultate considerabile 7 avut o mare dorina s mprteasc descoperirile colonelului 5rad&ord cu ali oameni i l-a rugat pe colonel s nceap s in cursuri 9olonelul a &ost de acord i ast&el a aprut un mic grup de studiu, care a &ost denumit !9lubul ,imalaielor# 1rupul se nt*lnea n mod regulat, grupul practica cele Cinci Ritualuri i discuta problemele aprute, cum ar &i dieta i alimentaie Jvezi capitolele 1 i LK (i ntr-adevr, membrii acestui club ; ai cror v*rst depea 50 ani ; s-a convins n scurt timp de proprietile de ntinerire ale celor Cinci Ritualuri. 3up deschiderea modest a primului 9lub al ,imalaielor al colonelului 5rad&ord, cititorii crii lui Aelder au preluat ta&eta i au nceput s organizeze grupuri i cursuri proprii, &olosind adeseori denumirea de 9lub al ,imalaielor 7st&el, &oarte muli oameni din lumea ntreag au a&lat despre descoperirea lui 5rad&ord i au devenit participanii acesteia 3ac dorii s organizai propriul 9lub al ,imalaielor, cerei in&ormaii din !7ne$a 7# , care se a&l la s&*ritul acestei cri n ultimele pagini ale crii lui Aelder, colonelul 5rad&ord povestete despre nt*lnirile primului 9lub al ,imalaielor , dedicate celor dou probleme, care se re&er la sntatea i la cele Ci ci Ritualuri: )rimul din acestea este dieta 5rad&ord vorbete despre importana limitrii produselor, care se mn*nc dintr-o data i despre combinarea lor 7 dou problema este vocea 9olonelul vorbete despre energetica vocii umane din punctul de vedere al celor Cinci Ritualuri. n capitolul ase al acestei cri, !9ombinarea alimentelor i alte s&aturi dietetice#, iar n capitolul apte, !:nergetica vocii, sunetului i meditaiei# se cerceteaz detaliat aceste dou obiective 0iecare capitol conine indicaii speciale i reprezint interes i valoare pentru cei, care sunt curioi s a&le comentarii scurte pe aceste teme ale colonelului 5rad&ord /a s&*ritul crii 5rad&ord ia rmas bun de la membrii 9lubului ,imalaielor i traseaz altor sarcina de a di&uza veti despre Cinci Ritualuri. !)entru mine cea mai mare recompens a &ost s observ mbuntiri la &iecare din voi, - ncheie colonelul '-am nvat tot ce pot s &ac eu 7v*nd n vedere ns c cele Cinci Ritualuri continu s ndeplineasc sarcina lor, n &aa voastr sunt deschise ui spre viitor pentru studierea continu i pentru progres 2ai sunt muli oameni, care au nevoie de acea in&ormare pe care o am eu i pentru mine a sosit timpul s le merg n nt*mpinare# 7st&el colonelul i-a luat rmas bun de la noi 7cest om eminent a ocupat un loc special n inimile noastre i de aceea ne-a prut ru s ne desprim de el Fe-a bucurat ns ideea c n cur*nd i alii vor obine o in&ormare nepreuit pe care el n mod nobil ne-a mprtit-o noua 3esigur, noi considerm c am avut un mare noroc n decursul ntregii istorii puini oameni au avut privilegiu de a a&la strvechiul secret al izvorului tinereii )eter Aelder a recunoscut c numele eroului principal din cartea sa ; este un pseudonim 3ar cum s-a ncheiat povestea luiN >are putem s-o credemN 3espre ce este 11

vorba ; despre un adevr sau despre o invenieN >are se ntorceau din %ibet i ali cltori din >ccident cu asemenea povestiri minunateN >are a &ost posibil ca n anii +0-80 ai secolului PP s &ie depite piedici &izice, care ascund de toat lumea !%ibetul "nterzis# i s &ie ridicat vlul taineiN >are p*n la scrierea crii a lui Aelder au plecat i ali entuziati n !<ara Qpezilor# n cutarea aezrilor pierdute i a tainelor mistice N >are e$ist n realitate 4hangri-/a unde brbai i &emei nembtr*nii triesc n strlucire utopicN n aceasta carte ne vom ocupa de aceste probleme ,arr- /inn :ditor ,arbor )ress

1+

CAPITOLUL 2 Occidentul n cutarea ma iei i !ainelor !i"etului Richard Leviton

18

9ea mai cutremurtoare din nlimi de pe supra&aa )m*ntului ; ast&el descria la nceputul secolului PP unul din cltori ara muntoas tainica i imaginabil ; %ibetul )latoul tibetan, care ocup o supra&aa aproape egal cu :uropa >ccidental, este amplasat n inima 7siei 9entrale la nlimea de trei mile deasupra nivelului mrii :l este nconjurat de munii cei mai nali de pe )m*nt i ptrunderea acolo este posibil numai prin trectori muntoase greu de strabatut, care se ridic la o nlime de +0 000 pounds )*n la invazia chinezilor, n anii 50 ai secolului PP, %ibetul a &ost aproape complet izolat de restul lumii, n primul r*nd din cauza particularitilor aezrii lui geogra&ice n primii decenii ai secolului PP c*iva cltori curajoi, ca i colonelul 5rad&ord, au ncercat s n&runte munii, care aprau %ibetul, ca s vad cu proprii lor ochi minunile ascunse de ele 2ajoritatea din ei au su&erit un eec sau au pierit ns acei puini, care au reuit , s-au napoiat n lumea e$terioar cu povestirile despre pm*ntul miraculos i misterios :i povesteau despre preoii i clugrii /ama, care aveau capaciti supranaturale, despre misticii zburtori, 2a&usailii i nelepii vii, care nu sunt supui morii i care &ac minuni 9hiar n anii 50 ai secolului PP /ouel %omas-junior, un cunoscut cltor american, descriind cltoria sa spre !pm*ntul nchis i tcut# al %ibetului, spunea= !<ara muntoas tainica, aezat n spatele v*r&urilor munilor ,imalai pe acoperiul lumii, mult timp era un :ldorado numrul unu pentru cercettori i cltori, care erau nsetai s cunoasc tot ce este necunoscut# 9ltorii, care au nvins piedici geogra&ice i au intrat n %ibet, au descoperit acolo o cultura cu o puternic baza spiritual )*n la invazia chinezilor care au distrus sistemul mnstirilor %ibetului, pe teritoriul lui se a&lau peste L mii de mnstiri budiste, n care locuiau peste L00 mii de clugri i @ mii preoi /ama En s&ert din populaia masculin studia n universitile spirituale ; gonpa, unde se a&lau cele mai bogate biblioteci, care conineau manuscrise unice strvechi >ccidentul n cutarea magiei i tainelor %ibetului

9lugri n mnstirea )alIhor9iod, 3jangdze J1B80K )rimii cltori occidentali care au venit n %ibet, au descoperit acolo o cultura cu o baza spiritual &oarte puternic= un s&ert din populaia masculina studia n universitile de pe l*ng mnstiri, care se numea "( 'a n imagine ; unul din metodele de studiu, o discuie &oarte activ

7&ar de aceasta, cltorii au gsit n %ibet o societate nchis, care nu primea cu bunvoina pe cei strini 9um scrie )eter ,opIirI n cartea !9ei care au ptruns pe 1@

acoperiul lumii#R, ncep*nd din anii L0 ai secolului P"P, !cei care au nclcat graniele ; ntre ei i misticii, botanitii n cutarea unor plante noi, cercettori i pur i simplu cuttorii de aventuri ; au reprezentat un curent nentrerupt de a ptrunde n %ibet n mod ilegal# Enii sperau s intre n posesia bogiilor mitice ale acestei ri, a crei capitala, /hasu, era denumit !>raul interzis# 7lii voiau s cucereasc gloria unor mari cltori )uini au reuit n asemenea aciuni ns acei care au cutat o iluminare spiritual au obinut mai mult Enul din primii care au &cut asemenea cltorii n %ibet era :varist ,aI, misionarul catolic din 0rana care n anul 1DL@ a povestit /umii >ccidentale despre ederea sa la mnstirea Aounboum 9u uimire au citit europenii povestirile lui despre &enomene incredibile , de e$emplu, despre &aptul c preoii /ama tibetani &r nici un &el de e&ort puteau s parcurg distane enorme, a&l*ndu-se n corpul care, se prea, c este compus din cea i vise Via$a 'ri tre cei .%re$i! 7pro$imativ n anul 1D5C zvonuri despre asemenea minuni au adus n %ibet o rusoaic :lena )etrovna 5lavatsIaia J1D81-1DB1K :a a trit acolo n total apte ani studiind la marii maetrii spirituali :a i numea Mahatmami (Mreii), perfecii sau realizaii i credea c ei cunosc unele nvturi cele mai strvechi i, posibil, cele mai spirituale n lume :$ist &oarte puine detalii privitoare la cltoria n %ibet a lui : ) 5lavatsIaiaM n lucrrile sale ea i concentra atenia principal asupra nelepciunii spirituale dob*ndite de ea 4e presupune ns c ea cltorea n %ibet clare pe cai sau pe iaci n cutarea !cunoaterii i &orei superioare# 3up ntoarcerea sa n :uropa i n timpul ederii sale n 7merica, : ) 5lavatsIaia susinea c a avut contacte permanente cu maetri spirituali tibetani 9on&orm cuvintelor lui : ) 5lavatsIaia, acetia adesea apreau n apartamentul ei din FeG HorI, au discutat cu ea, i dictau aliniate noi din cartea ei i demonstrau principiile ezoterice )uin din cei care o cunoteau pe : ) 5lavatsIaia se ndoiau de &aptul c d*nsa avea un dar e$cepional de clarvztoare, iar posesia cunotinelor pro&unde ezoterice i-a convins pe muli c declaraiile ei despre contactul cu 2aetrii din ,imalai sunt veridice 9uttorii adevrului, care au mers pe urmele lui : ) 5lavatsIaia ; i presupun*nd c ntre ei se a&la colonelul 5rad&ord, - i sunt recunosctori pentru &aptul c d*nsa a luminat calea spre .srit, pe care puteau s mearg generaiile cele mai t*rzii ale cltorilor 9hiar n anii L0 ai secolului P"P, : ) 5lavatsIaia a artat >ccidentului, c n %ibet pot &i nt*lnite minuni spirituale i pot &i gsite nvturile neobinuite )eter ,opIirI, %respassers on the .oo& o& the Sorld

Occide t)l Ti0et)l)i!

c%)tarea .a"iei i tai el(r

15

:lena )atrovna 5lavatsIaia J1D81-1DB1K ncep*nd apro$imativ din anul 1B5C :lena 5lavatsIaia a cltorit prin %ibet n cutarea !tiinei i &orei superioare# 7cele adevruri pe care le-a a&lat de la marii maetrii spirituali ai %ibetului, au devenit ideile centrale ale 2icrii %eoso&ice, pe care ea a n&iinat la s&*ritul secolului al P"P 0otogra&ia portretului pictorului ,erman 4hmicen a &ost dat cu amabilitate de 4ocietatea %eoso&ic din 7merica, Siton,statul "llinois #inunile !i"etului $rin ochii oamenilor de tiin )entru oameni cu concepii sceptice, lucrrile lui 5ard % 4poldingR J1D5D-1B58K reprezint o mulime de con&irmri documentare despre e$istena unor &enomene spirituale uimitoare ale %ibetului 4polding, om de tiin, cercettor universitar,a organizat n anul 1DB@ o e$pediie de cercetare n %ibet n componena acestei e$pediii au intrat 11 oameni de tiin, iar scopul acestei e$pediii era studierea capacitilor neobinuite i nelepciunea marilor maetrii din ,imalai 2embrii e$pediiei nu au &ost dezamgii 9on&orm spuselor lui 4polding, el i nsoitorii lui au vzut oameni, care nvingeau moartea corpului uman, transmiteau gnduri la distana i demonstrau telepatia, zburau n aer, peau pe &oc i ap %oate acestea au cutremurat pe oamenii de tiina-practicieni care au &ost nvai s nu cread n nimic &r dovezi su&iciente !Foi am plecat acolo ca sceptici nverunai, dar ne-am ntors convini n totalitate i complet schimbai# , - scria 4polding )rintre descoperirile minunate ale lui 4polding a &ost e$istena brbailor i &emeilor, care, dup cuvintele lor, aveau c*teva sute de ani 4polding susinea s v*rsta multora din aceti oameni depea 500 ani >dat, el i nsoitorii lui luau micul dejun cu patru oameni neobinuii Enul din acetia a spus, c are o mie de ani, ns corpul lui era puternic i mldios ca unui om n v*rst de 85 ani 9el care era aezat alturi de el susinea c are C00 ani, dei el arta ca un brbat vioi de @0 de ani 9luza lui 4polding, maestru pe numele lui :mil, spunea c are 500 de ani i nc un maestru 3jast, dup cuvintele lui, era apro$imativ de aceeai v*rst cu :mil 7&ar de aceasta, n &amilia neobinuit a lui :mil se a&lau nepotul de 115 ani i nepoat de 1+D ani, ambii artau ca oameni n v*rst de p*n la @0 de ani 2ama lui :mil avea C00 ani !7ceti oameni longevivi erau at*t de sprinteni i veseli, parc aveau +0 de ani#, - scria 4polding 9are era secretul lorN :i au nvat s-i prelungeasc viaa incredibil de mult, !mbuntind# corpul 7 !mbunti corpul# ; nseamn s cunoti at*t de pro&und elementele lui biochimice, ca s poi s-l dizolvi i s-l creezi din nou dup dorina ta R 'ezi= 5ard % 4polding !'iaa i nvtur maetrilor >rientului ndeprtat#

>mul poate s trans&orme corpul su din carne i oase ntr-un corp din cea i vise i s &ac, &r nici un e&ort, cltorii spirituale n nivelele superioare ale e$istenei n lumina unor asemenea realizri moartea &izic nceteaz s aib vreo importana ; sau chiar nceteaz s &ie real 0r ndoial, acest lucru uimete imaginaia, ns maetrii tibetani spuneau lui 4polding c aceasta tiina nu ar trebui considerat ca ceva e$cepional

1L

5ard % 4polding 4polding, om de tiina cu studii universitare, a organizat n anul 1DB@ o e$pediie de cercetare n %ibet 4-a ntors de acolo cu comunicrile privind minunile vieii lungi, levitaiei, despre capacitile incredibile de a se deplasa n aer i de a merge pe ap5ard % 4polding ; autorul crii !'iaa i nvtur maetrilor >rientului ndeprtat# publicat de editura !3evors )ublications#, 'enis, 9ali&ornia

0iecruia din noi spiritual s-a dat un corp per&ect, care poate tri multe secole, e$plica :mil )ur i simplu maetri tibetani au nvat s ntoarc corpul n starea lui iniial, pur )robabil c longevitatea uimitoare a tibetanilor s-a transmis cumva lui 4polding, care a trit B5 ani 9on&orm cuvintelor prietenului su apropiat, 4polding avea o energie nestvilit, aproape niciodat nu era obosit i putea sptm*ni ntregi s doarm c*te patru ore pe zi )*n la s&*ritul vieii sale ndelungate el era plin de via >are este posibil, c el s-a uitat n "zvorul tinereiiN !i"etul de%tainuie Occidentului tainele %ale )rintre primii cltori occidentali, care au vizitat %ibetul, se a&la o cercettoare &rancez a budismului 7le$andra 3avid-FilR J1DLD-1BLBK /upttoare pentru drepturi egale cu brbaii n secolul p*n la nceputul micrii &eministe , ea are cinste de a &i prima &emeie occidental, care a &ost la /has Jn v*rsta de 5@ aniK i pe care o&icial a primit-o 3alai-/ama 3eoarece era e$trem de periculos de a cltori prin %ibet, 7le$andra 3avid-Fil i nsoitorul ei, un lama-tibetan, au &ost nevoii s se mbrace n nalhor&$a, sau ca pelerini- ceretori Fumai datorit anonimatului i travestirii ,ei au putut s se deplaseze prin ar i, totui, ei trebuiau s se pzeasc de rzboinicii nomazi i de poliie 1uvernul britanic a cutat-o nencetat pentru a o e$ila din %ibetM aa ar &i procedat i guvernanii %ibetului, dac ar &i tiut, cine se ascunde sub masca pelerinilor n total 3avid-Fil a petrecut n %ibet peste 1+ ani, apro$imativ din 1B1+ p*n n 1B+@ :a a descris cltoria sa minunat i descoperirile sale ntr-o serie de cri populare, care i acum se reediteaz i sunt cri captivante 7le$andra 3avid-Fil practica budismul :a a studiat cultura i limba %ibetului sub conducerea lui )ancen-/ama -stareul mnstirii-universitii %ashilumpo, care era echivalentul universitilor >$&ord sau ,arGard 7ceasta mnstire-universitate era aezat n apropierea oraului 4hihadze i avea o bogat bibliotecM n mnstire locuiai 8 D00 clugri n aceasta universitate 3avid-Fil a obinut echivalentul tibetan al gradului de doctor n &ilozo&ie n studierea budismului, i a &ost decorat cu vemintele de onoare de /ama )entru oricare om din >ccident, cu at*t mai mult pentru o &emeie din 0rana, obinerea unei asemenea recunoateri n %ibet era o realizare neobinuit ; 1C

i rm*ne ca atare i n zilele noastre 9on&orm cuvintelor )rea 4&initului 3alai-/ama al )atrusprezecelea, 7le$andra 3avid-Fil era !primul om, care a prezentat >ccidentului un %ibet !adevrat# i !a transmis o real arom a %ibetului aa, cum a simit-o# 0r ndoial, povestea cltoriilor lui 3avid-Fil este &oarte atrgtoare, ns o valoare real reprezint acele nvturi pe care le-am cunoscut datorit ei 9a i 5lavatsIaia i 4polding, 3avid-Fil a adus din %ibet povestiri despre minunatele &apte eroice mistice i spirituale, cu ale cror comparaie plesc evenimentele, povestite de colonelul 5rad&ord :a a descris capacitile neobinuite ale multor !sportivi spirituali#, pe care i-a nt*lnit n cltoriile sale n realitate chiar 7le$andra 3avid-Fil era un adevrat adept, doar ea era iniiat n tainele c*torva ritualuri ale %ibetului i c*teodat demonstra capacitile sale neobinuite 7st&el, unii maetrii pot, st*nd dezbrcai n v*r&ul unui munte rece, nzpezit i nvelindu-se n pturi udate cu ap ca ghea, s trans&orme ap n abur i s usuce complet pturile :i &ac acest lucru datorit &elului special de respiraie sub denumirea de tumo >mul genereaz n interiorul su cldur, combin*nd un anumit &el de respiraie, anumite g*nduri i imagini %oate acestea contribuie la creterea cldurii interioare n ple$ul solar Jvezi 9apitolul @K 7le$andra 3avid-Fil J1DLD-1BLBK n v*rst de 5@ ani 3avid-Fil a devenit prima &emeie occidental, care a vizitat capitala %ibetului /hasa, unde a &ost primit o&icial de 3alai/ama n timp celor 1+ ani, c*t ea s-a a&lat n %ibet, ea a vzut realizrile tainice, care par a &i magice ale adepilor, maetrilor, nelepilor i magilor 3ac o asemenea respiraie este e$ecutat corect, ntr-adevr ncepei s simii cum se nclzete tot corpul 7le$andra 3avid-Fil, care ntotdeauna su&erea din cauza timpului rece, at*t de bine a nvat respiraia tumo, nc*t putea s cltoreasc prin %ibet mbrcat relativ uor !umo a eliberat-o de team &a de &rig i de &rigul nsui 7cum c*teva secole n urm unul din remarcabilii -oga ai %ibetului a apreciat respiraia tumo pentru valoarea ei practica, ca o alternativa a mbrcmintei calde 7depii lui tumo pot s stea comod jos n munii acoperii de zpad, mbrcai doar n haine uoare din bumbac 3emonstr*nd capacitatea lor de a &olosi respiraia tumo, clugrii topeau ghea de pe pturi 3avid-Fil a vzut i lun & om Jmersul n transaK

1D

Hoga-pustnic demonstreaz respiraia tumo )rimii cltori occidentali n %ibet Jprintre acetia 7le$andra 3avid-Fil n S " :vans'entzK au povestit despre acest &enomen neobinuit 7cei, care au practicat respiraia tumo' puteau, st*nd dezbrcai n zpad, nvelii n pturi ude cu ap ca ghea :i aveau capacitatea de a trans&orma ap n abur i s usuce complet pturi 0otogra&ia a &ost &cut de %omas / Aelli, luat din cartea !%ibetul, re&lecia roii vieii#, editat de editura !7bbeville )ress#, FeG HorI, n anul 1B88 >ameni care au aceasta capacitate pot nvinge distane mari n timp de multe zile, &r a se opri, &r a m*nca sau &r a bea ap 2aetrii n lun & om parc zboar deasupra pm*ntului ; aa descriau muli aceasta iscusin uluitoare 9lugrii /ama din %ibet stp*neau aceasta arta dup e$erciii tensionate, din care &ceau parte e$erciii respiratorii, mantre i vizualizarea 2omentul-cheie n lun & om ( este concentrarea contiinei asupra stihiilor aerului i asupra calitii , mai ales asupra uurinei, at*t de tare, nc*t practic s se identi&ice cu aerul 3avid-Fil descria pe unul n lun & om&$a, care at*t de mult a stp*nit aceasta tehnica, nc*t trebuia s-i pun lanuri grele din &ier, ca s stea pe pm*nt i s nu zboare n aer >bserv*nd pe un mergtor de vitez, 3avid-Fil a observat c el nu &ugea, ns !prea c plutete asupra pm*ntului, mic*ndu-se prin srituri# 0aa lui era absolut calm, cu privirea ndreptat spre deprtri, ochii erau larg deschii, privirea era aintit spre un obiect din deprtare )aii lui erau ritmici, la &el ca balansarea pendulului, erau &ini i de &iecare data c*nd piciorul lui atingea pm*ntul, el srea n aer ca o minge !9*nd lama trecea pe l*ng noi, servitorii mei s-au dat jos de pe cai i s-au aplecat p*n n pm*nt, ns el a mers mai departe, probabil, c nici nu a observat prezena noastr#, - scria 3avid-Fil n aceasta transa mergtorii de vitez pot strbate n scurt timp distane imense i cu toate acestea, se pare c ei nu se obosesc deloc 0r ndoial, c din punct de vedere practic o asemenea deprindere era &oarte valoroas ntr-o regiune a )m*ntului at*t de puin populat i cu o con&iguraie geogra&ic at*t de comple$ Lucrarea lui )*+,-&*),!. con/irm veridicitatea -u%inerilor colonelului 0rad/ord >mul de tiina american S " :vans-'entz, care a trit n %ibet ntre anii 1B1C i 1B++, scria c dac toate colile occidentale ar nva practica lun & om' nu ar mai &i &ost necesar nici un mijloc de transport motorizat i nici de poduri 7&ar de aceasta, spunea el, respiraia tumo ne-ar &i scpat de nclzirea central 5az*ndu-se pe cunotinele cptate n %ibet, :vans-'entz considera capacitile -oga ; c*t cele psihice, at*t i cele &izice ; de nentrecut !n Hoga 2agul 9el mai 2are ; este nelepciunea, - e$plica el ; 9ontrol*nd nelepciunea sa, maestrul -oga poate controla totul n lumea &izic, p*n la atom# 9uvintele lui :vans-'entz 1B

sunt asemntoare cu cuvintele colonelului 5rad&ord, care a povestit despre practica tibetan n !>chiul .enaterii#, n care &ace parte o serie de e$erciii -oga, susinute de magia spiritual 9a i 7le$andra 3avid-Fil, :vans-Fil era pionierul care a adus tiinele %ibetului n >ccident 9a i 7le$andra 3avid-Fil, el nu &cea simple comunicri despre capacitile uimitoare, ci e$plica i cile de stp*nire a acestora, cum &cea colonelul 5rad&ord, care a mers pe urmele lor apro$imativ dup zece ani mai t*rziu :ste interesant de menionat din nou, c cele comunicate de oameni care au &ost n %ibet naintea lui 5rad&ord, con&irm veridicitatea povestirii, pe care el a adus-o din muni ndeprtai !ineree i /ora raiuniii !7cei cltori, puini la numr, care au putut s intre n contact str*ns cu %ibetul i cu locuitorii lui , ne vorbesc iar i iar despre lucruri stranii, care s-ar prea c contravin tuturor legilor ale naturii cunoscute tuturor#, - spunea scriitorul german %eodor "llion n anii 80 ai secolului PP 9omunicrile despre realizrile uimitoare i despre enigme de neptruns, at*t de mult l-au uimit pe acest cltor, nc*t la mijlocul anilor treizeci el nsui a plecat n %ibet :l a vrut s vad totul cu proprii ochi, s-i nt*lneasc pe pustnici legendari, care triesc n peteri, s vad personal &enomene uimitoare, despre care a citit 9a i predecesorii lui, "llion cltorea n secret, n haine schimbate i n peregrinrile sale se lovea de enorme greuti i cu permanente pericole ns n &inal, e&orturile lui "llion au &ost ncununate de succes 9a i 3avid-Fil, el a vzut asemenea minuni ca pe cei care mergeau n transa lun & om ( a vzut clugri lama zbur*nd, care pluteau deasupra pm*ntului i, preau c ignor legea atraciei pm*ntului 9a i 5erd 4polding, "llion dorea s se nt*lneasc cu preoii i clugrii lama ai %ibetului, care au reuit s &oloseasc maestria de prelungire a vieii, cu pustnicii care triau n peteri i reueau s rm*n tineri &r de s&*rit :l a auzit c unii din pustnici aveau 500 sau L00 ani "llion a nt*lnit un asemenea om i a stat cu el cinci zile 7cest pustnic arta ca un om n v*rst de 80 ani, dei, dup cum spunea acesta, el avea B0 ani >dat, &c*nd cu acest pustnic e$erciii-pereche, "llion a atins corpului acestuia !9orpul lui era mldios i elastic ca al unui adolescent de 1B ani #, - scris el )ustnicul a povestit lui "llion, c el aproape c nu mn*nc nimic i cea mai mare parte a timpului o petrece n posturi !3eci, de aceea tu ari at*t de bineN ! ; l-a ntrebat "llion !Fu, - a rspuns pustnicul ; 4unt t*nr, &iindc sunt eliberat de to$inele &ricii, nelinitii i panicii# :l a e$plicat c una din cheile vieii lungii i viguroase ; este arta rela$rii !Fu odihn ntrun &otoliu moale, ci linitea minii nu permite s te cuprind nelinitea, &ric sau panic, spunea el lui "llion ; %rebuie s gseti o asemenea stare de rela$are psihic, datorit creia mai cur*nd e!ti tu, dec*t ai . 9*nd omul n permanena vrea ceva, acest lucru l pune n starea unei tensiuni permanente, at*t a tensiunii mintale, c*t a celei &izice %ensiunea permanent mbtr*nete mintea i corpul i n &inal reduce durata vieii ns lucrul cel mai important, dac doreti s rm*i t*nr, - este s te simi t"nr, continua pustnicul :ste imposibil de pstrat tinereea doar prin practici &izice 3ac n inima ta eti un btr*n, dac tu g*ndeti i procedezi ca un btr*n, btr*neea vine repede, cu toate dietele i e$erciiile :ste imposibil s realizezi o tineree etern, dac bei o licoare a nemuririi 9a s &ii mereu t*nr, n primul r*nd trebuie s depui un e&ort interior de voin i s modi&ici cu adevrat punctul tu de vedere %inereea ; este, nainte de toate, crearea unei stri mintale i eliberarea de la modul obinuit de g*ndire i de modul obinuit al vieii +0

(i din nou gsim rsunete ale acestor susineri n cuvintele colonelului 5rad&ord 2omentul-cheie pentru ca cele cinci aciuni rituale s aib e&iciena, este starea psihologic 3ac vrei s devenii mai t*nr, trebuie s ndeprtai din contiina voastr concepia despre mbtr*nire i s-o nlocuii cu imagini i sentimente ale unui om t*nr 9olonelul 5rad&ord spune= #3ac putei s v vedei t*nr, cu toat v*rst dv n cur*nd i alii v vor vedea t*nr# -ecrete ale lon evitii a/late de la un Lama contem$oran 3in comunicrile publicate despre cltoriile n %ibet, care au &ost &cute la &inele secolului P"P i la nceputul secolului PP, devine clar c ; &ie cltoria colonelului 5rad&ord n %ibet a &ost real sau nu ; &r ndoial, aceasta a putut s aib loc 2nstire-universitatea n %ashilumpo J1B0CK 7ici 7le$abdra 3avid-Fil a studiat sub conducerea lui )ancen-/ama :a a obinut echivalentul gradului de doctor n &ilozo&ie n studierea budismului i a &ost decorat cu vemintele de onoare ale lamei R2uzeul Faional de etnogra&ie 4uedia 3ar care este situaia cu cele Cinci Ritualuri1 4unt ele realeN >are au e$istat n %ibet nvturile despre prelungirea vieii, care ar putea s con&irme c cele Cinci Ritualuri sunt o strveche tradiie tibetanN

%eodor "llion, cltor german , a plecat n %ibet la mijlocul anilor 80 ai secolului PP 9a i 3avidFil, p*n la cltoria lui, el a vzut asemenea minuni, cum ar &i lame zburtoare, care erau numii !cei care merg n trans# ; lun & om. >ricum, colonelul 5rad&ord nu putea s preia aceste e$erciii din aerul munilor Fe sunt cunoscute urmtoarele= n tradiia budist sunt multe povestiri despre &aptul c prin e$ercitarea unor practici speciale se poate prelungi via 3in aceste povestiri &ac parte legendele tibetane despre marii maetri, aproape supraoameni, despre adepii, numii maha%iddhi' & brbai i &emei, care au atins nivelul superior de iluminare spiritual i care i nva pe alii ntre maha%iddhi care sunt cunoscui prin &aptul c ei au atins nemurire sau o longevitate neobinuit i au rmas pe )m*nt pentru a-i nva pe oameni acest lucru, e$ist i aa numiii ,ath&-iddhi. +1

4e spune c cei mai mari ,ath&-iddhi triesc n timpurile noastre i mediteaz n peterile izolate din munii ,imalai :i au jurat s nu plece din e$istena &izic p*n c*nd su&letele tuturor oamenilor nu vor &i salvate de su&erin 3ac ai avut impresia c povestirile despre ,ath&-iddhi i despre preoii lama nemuritori ; este un &olclor strvechi, un e$emplu contemporan al lui rin$oce Jnvtorul stimatK tibetan binecunoscut ne convinge despre altceva :l se numete FamIhai Forbu Js-a nscut n anul 1B8DK, triete n "talia Forbu este unul din cei mai cunoscut nvtori din %ibet, el este autorul c*torva cri n limba englez 9on&orm credinelor tibetane, marii maetrii ai trecutului au ascuns nvturile sale despre adevr pentru generaii viitoare, de-a dreptul nmorm*nt*ndu-le n peteri 4arcina preoilor lama, care au trit n vremuri mai t*rzii ; este aceeai ca i sarcina noastr, - s gsim aceste nvturi tainice i s le dm lumii ntregi n anul 1BD@, medit*nd n petera s&*nt din Fepal, FamIhai Forbu a descoperit real nvtur despre prelungirea vieii :l a obinut aceasta printr-un mijloc &oarte neobinuit, printr-o serie de vise i meditaii 9hiar n aceasta peter, cunoscut ca peter 'ieii /ungi, doi cunoscui maetri tibetani au obinut nemurirea acum c*teva secole FamIhai Forbu a neles repede ce se nt*mpl= maetrii strvechi descoper printr-un mod miraculos practica secreta de prelungire i consolidare a vieii :l trebuie doar s o noteze pentru a o transmite numeroilor si elevi n >ccident 3in notiele lui &ceau parte mantre, e$erciii speciale de respiraie i e$erciii pentru controlul &lu$ului de energie, vizualizarea i in&ormarea, re&eritoare la cha2re i la canale energetice ale corpului 7stzi Forbu pred aceasta practica de prelungire a vieii elevilor si din 4tatele unite i :uropa 3in nou vedem o paralela, de data aceasta paralela contemporan, care indic c povestea colonelului 5rad&ord putea &i real )roblema privitoare la cha2re sau centre energetice ale corpului, este o problema central n cele cinci aciuni rituale, despre care a povestit colonelul 5rad&ord Jvezi capitolul @K 3escoperirea nvturilor strvechi, realizat de rin$oce tibetan contemporan , care &ace corelaie practica pentru prelungirea vieii cu c*mpuri energetice din corpul omenesc, con&irm valoarea in&ormaiei comunicate de colonelul 5rad&ord )entru cel, pentru care caracterul supranatural al povestirii colonelului 5rad&ord a devenit piatra de ncercare, acest capitol va ajuta s construiasc un pode peste prpastia nencrederii 7cest capitol povestete c la s&*ritul secolului al P"P-lea i nceputul secolului al PP-lea cltorii n %ibet au &ost martorii unor &enomene uluitoare i de neconceput i au vzut e$emple neobinuite ale longevitii "n&ormaiile pe care ni le-au lsat con&irm esen, dac nu detalii, a ceea ce s-a nt*mplat cu colonelul 5rad&ord n lumina povestirilor martorilor oculari se poate admite n totalitate c peste o jumtate de secol n urm colonelul 5rad&ord ntr-adevr ne-a adus un adevr mre dintr-o ara muntoas !nchis i tcut# 3e-a lungul a douzeci de ani .ichard /eviton lucreaz ca ziarist i scrie despre metode netradiionaliste ale tratamentului i ntririi sntii :l scria pentru !:ast Sest 6ournal# J n prezent !Fatural ,ealth#-, !Hoga 6ournal#, !%he Tuest#K :l este autorul multor cri, printre care= !0antezia %reimii# J!7ntroposophic )ress#, 1BB@K, !9reatorii creierului#RR J!)rentice ,all# , 1BB5K i !n cutrile lui 7rthur#RRR J!4tation ,ill )ress#, 1BB5K n prezent /eviton este redactor e& al revistei !7lternative 2edicine 3igest#K i a editurii !0uture 2edicine )ublishing# .ichard /eviton, %he "magination o& )antecost RR 5rain 5uilders RRR /ooIing &or 7rthur

++

C+P3!OL4L 5 Pove%tiri adevrate de%$re vindecarea i ntinerire Laura 6ay !e7el

+8

ntr-una din zilele dogor*toare i nbuitoare ale s&*ritului lui august ,n casa mea a sunat soneria, care urma s schimbe viaa mea, oric*t de banal s-ar prea aceasta &raz 0emeia care se a&l la captul cellalt al &irului a spus c este redactor al editurii !,arbor )ress#, c ea a vzut articolul meu ntr-una din revistele naionale i c ar vrea c lucreze cu mine la o carte "nima mea de scriitor a tresrit la g*ndul despre posibilitile ce se deschid .edactor a e$plicat c este vorba despre completarea crii sub titlul !>chiul .enaterii ; taina strveche a preoilor lama tibetani# i la nceput am &ost oarecum sceptic :a a spus c sarcina mea va &i s iau interviu de la oameni, crora e$erciiile sau Ritualuri i-au ajutat s re&ac sntatea i s ntoarc napoi procesul de mbtr*nire 7ceasta suna interesant, ns nu prea veridic :u am citit !>chiul .enaterii# i, ca i la ali oameni cu care am discutat ulterior, primul meu g*nd era= acest lucru este prea bun ca s &ie adevrat :ditorul mi-a trimis copiile scrisorilor, care povesteau despre minunile vindecrii, acestea erau povestiri entuziaste despre ntinerire i nsntoire 7utorii acestor scrisori susineau c datorit celor Cinci Ritualuri din !>chiul .enaterii# ei au scpat de arterita de&ormant, urmrile accidentului cerebral vascular i au nceput s arate cu 10-+0 de ani mai tineri 1*ndul c asemenea e$erciii simple pot produce un asemenea e&ect incredibil, mi se prea absurd (i totui am hotr*t s ncep singur s e$ecut aciuni rituale, doar, eu, ca pro&esionist, nu pot discuta cu ali oameni despre un lucru, despre care nu am nici o idee 7&ar de aceasta, vorbind cinstit, acest lucru era interesant >are pot aceste cinci e$erciii simple ntr-adevr s &ac tot ce promite carteaN 3up o jumtate de an mi-a &ost clar, c acea sonerie dintr-una din zilele ale lunii august, ntr-adevr mi-a schimbat viaa Fu era at*t de important &aptul c semnarea ulterioar a contractului cu !,arbor )ress# s-a dovedit a &i &oarte avantajoas i nici chiar &aptul c n timpul lucrului am primit o ans de a comunica cu oamenii at*t de minunai i interesani )rincipalul reprezenta nsi cartea i acea in&ormare, pe care am gsit n aceasta carte Cinci Ritualuri au umplut viaa mea cu o nou energie i cu senzaia unei snti e$cepionale 7m descoperit c mai bine ca oric*nd s nving JsuportK ritmul tensionat al vieii cotidiene= cu obligaiile de soie, mama a trei copii i ca scriitor, care este ocupat ntreaga zi de lucru 7m observat c m schimbM muli ani nu m-am simit at*t de bine i nu am &ost at*t de sntoas 2-au uimit at*t de mult schimbrile ce s-au petrecut cu mine, nc*t am nceput s le propun tuturor persoanelor, pe care le cunoteam s nceap s practice cinci aciuni ale ritualurilor. 9eea ce la nceput reprezenta pentru mine munc, n &inal a devenit o parte integrant a vieii mele n cur*nd soul meu, precum i doi cei mai buni prieteni ai mei au adugat aciuni rituale la gimnastica lor matinal /a serate, c*nd oamenii m ntreab cu ce m ocup, rspunsul meu adeseori se termin cu o demonstraie a celor Cinci Ritualuri i mai cur*nd eu &ac propaganda a !>chiului .enaterii# dec*t povestesc despre munca mea de scriitor <in*nd seama de cele spuse, nu pot s susin c abordarea mea a cercetrii e&ectului practicrii !>chiului .enaterii# este pur tiini&ic sau absolut obiectiv 2am comportat cu &iecare de la care luam interviu, ca un om entuziast cu preri identice i toi cu plcere mi mprteau impresiile lor :u am @8 de ani, am discutat cu oameni care erau de dou ori mai n v*rst dec*t mine i care erau de dou ori mai tineri dec*t mine Foi toi aveam aceeai unitate de preri c cele Cinci Ritualuri ne-au ajutat s ne mbuntim sntatea i s trim o viaa la valoarea ei real 9eea ce am auzit de la ali oameni, din care muli su&ereau de boli rare i grave, doar mi-au con&irmat e$periena mea proprie +ciunile rituale pot aduce un real &olos i izvorul legendar al tinereii este accesibil tuturor i &iecruia &r e$cepie )ovestirile +@

uimitoare despre vindecarea i ntinerire au risipit acele rmie ale ndoielii despre e&iciena celor Cinci Ritualuri, care mi-au mai rmas 6ohn Areimer ; este unul din acei care mi-a povestit e$periena sa )li"erarea de durere i ntoarcerea la modul activ de viaa8 Pove%tire de%$re /a$tul' cum un om a rec$tat %ntatea $ierdut 6ohn Areimer are @+ ani, el pred n coal englez a oraului /ong-5itch n statul 9ali&orniaR :ste cstorit, are dou &iice= de trei ani i jumtate i de ase luni 6ohn consider c ceea ce s-a nt*mplat cu el atunci , c*nd el a nceput s practice Cinci Ritualuri, reprezint un miracol nc n adolescen el a nceput s aib probleme serioase cu spatele, iar mai t*rziu i s-a pus diagnosticul= spondiloartrit anchilozant, care este un proces in&lamator rar n coloana vertebral n cazuri grave, vertebrele se sudeaz mpreun, la nceput n partea in&erioar, apoi procesul nainteaz n sus pe coloana vertebral i n &inal coloana vertebral se ndoaie spre &aa i devine rigid /igamentele i tendoanele se osi&ic n cazul acestei boli c*teodat este greu de stabilit un diagnostic corect, boala progreseaz treptat i este nsoit de dureri mari i n timpurile noastre deocamdat aceasta boal este imposibil de vindecat n anul 1BCB, c*nd 6ohn se apropia de v*rst de 80 ani, din cauza bolii aproape un an el era n incapacitate de munc mpreun cu tatl su, pro&esor n medicin, care lucra la Eniversitatea 4tan&ord, 6ohn a ncercat tot ce a putut s-i dea medicina ns medici nu au putut s-i o&ere aproape nimic, n a&ar de medicamente analgezice, care ; con&orm spuselor lui 6ohn ; !doar mascau problema principal i creau probleme noi# .adiogra&iile &cute n acea perioada artau o coloana vertebral ca a unui om de 50 ani 0izioterapeutul i-a spus c majoritatea oamenilor care se a&lau n situaia lui, de obicei depun armele i !se sudeaz# ns 6ohn a reacionat alt&el n &aa necazului su !:ram gata s &ac orice ca s m nsntoesc#, - spunea el 7ceasta a &ost o hotr*re serioas, chiar radical 9on&orm spuselor lui, aceasta hotr*re l-a scos !n a&ar limitelor medicinii tradiionale# %atl lui 6ohn i &ratele lui erau medici i p*n la un moment al vieii sale i el mprtea prerile su&icient de tradiionale despre tratamentul i grija de sntate !7m ncercat multe sisteme de e$erciii i tipuri de tratamente, printre care i -oga, relaia biologic invers i tehnica lui .osen, care este ndreptat spre eliberarea corpului de emoii chinuitoare 7m nceput s m interesez de medicina chinez i de tiina despre energetica corpului uman 9*nd am avut 85 ani , eu tot am su&erit din cauza bolii mele, care mi-a dat numele medicului care se ocupa de acupunctura, de ierburi tmduitoare, i m-am nt*lnit cu acest medic %oate acestea m-au &cut s privesc alt&el corpul meu i pe mine nsmi 7m neles ce nseamn sntate i ce nseamn s &ii sntos ns nu am avut nc toate rspunsurile, de care am avut nevoie, i am continuat s caut# 7cum c*iva ani 6ohn a auzit despre cartea !>chiul .enaterii# i a cumprat-o :l a nceput s e$ecute aciuni rituale n Qiua .ecunotinei i treptat a dus numrul repetrilor ale &iecrui Ritual p*n la +1 !Fu ncetez s m mir de modi&icrile, care se petrec n corpul meu de atunci, de c*nd am nceput s practic zilnic cele Cinci Ritualuri, - spune 6ohn ; 9oloana mea vertebral a devenit mai &le$ibil, inut s-a mbuntit considerabil 7m devenit mult mai rezistent= eu pot s merg mai mult, &r s m obosesc, i n ultimul timp am observat c n timpul activitii &izice tensionate ali oameni se obosesc mai mult dec*t mine

3atele despre oameni care sunt menionai n acest capitol, sunt oarecum modi&icate, pentru a preveni amestecul n viaa personal ; Fota autorului

+5

3atorit celor Cinci Ritualuri corpul meu n totalitate a devenit mai puternic i mai mldios 7cum am muchi pe m*ini, pe care nu i-am avut niciodat, palmele i picioarele au devenit mai puternice Fu am voie s ridic greuti, nainte nici a &i putut s &ac acest lucru, ns acum, dac este necesar, eu pot ridica ceva, pot s iau n brae un copil :u pot s m aez pe podea ca s m joc cu copii i din nou s m ridic &r s depun un e&ort 7ceste lucruri au &ost imposibil de realizat nainte de a ncepe s practic cele Cinci Ritualuri (i din nou eu pot s alerg 'reau s spun, s alerg cu adevrat, pentru plcere sau atunci c*nd m grbesc s ajung undeva nainte acest lucru era imposibil din cauza durerilor i din cauza mobilitii reduse a coloanei vertebrale )robabil c au trecut +0 de ani, de c*nd am putut s alerg ultima oar 7zi, c*nd am luat pe &iica din grdini, am &ugit mpreun o bucata bun de drum i tot timpul m-am g*ndit, c*t este de minunat? 7&ar de aceasta, cele Cinci Ritualuri au in&luenat n mod miraculos respiraia mea + $atra aciune ritual ntr-adevr deschide plm*ni :u simt c plm*nii au devenit at*t de sntoi, cum nu au &ost niciodat nainte# )entru 6ohn cea mai important aciune a celor Cinci Ritualuri era mbuntirea strii coloanei vertebrale, ns Cinci Ritualuri au &ost &olositoare i n alte privine !7m cutat sistemul de e$erciii, care s nu ocupe prea mult timp, - a e$plicat 6ohn, - i imediat ce am nceput s practic aciunile rituale' am neles c ele creeaz un corp puternic i l ncarc cu energie, iar pentru e$eciiul acestor aciuni rituale este nevoie de puin timp :u depun e&orturi ca s not des, ns chiar dac nu reuesc s m duc la bazin, aciunile rituale mi dau putere care este necesar pentru viaa mea &oarte ocupat i tensionat 9iclul matinal al ritualurilor m ncarc cu energie pentru o zi ntreag, chiar dac nu am dormit destul 2i se pare c somnul meu n general a devenit mai pro&und i nviortor 7cum eu sunt mai energic cum nu am &ost nainte n a&ar de e$erciiul celor Cinci Ritualuri' 6ohn a nceput s se ocupe de meditaii i acum studiaz medicina a-urvedic Jmedicina netradiional ; nota trad Ksistemul de nsntoire i de tratament, aprut n "ndia antic, ale crei principii predau azi n 4E7 un medic i scriitorul cunoscut 3ipaI 9hopra i ali muli tmduitori 2-am dus la con&erina doctorului 9hopra, - spune 6ohn, - i am luat cu mine !>chiul .enaterii# ca s-o art doctorului 7m vrut s a&lu prerea lui despre aciunile rituale :l mi-a spus c i este cunoscut acest sistem i c el &olosete Ritualuri n programul su 7ceasta mi-a con&irmat e$periena mea proprie 7m nceput s practic cele Cinci Ritualuri cu 15 luni n urm i n decursul ultimului an aproape c nu am su&erit din cauza durerilor )e scurt, cele Cinci Ritualuri ntr-adevr m-au ajutat#

+L

PARTEA ANTBIA Cititorii comunic rezultatele uimitoare

3in 1BD5, c*nd a ieit sub tipar ediia crii !>chiul .enaterii#, editura !,arbor )ress# a primit sute de scrisori de la oameni, care, ca i 6ohn Areimer, cu emoie i bucurie povestesc cum cele Cinci Ritualuri le-au schimbat viaa 2uli cititori scriau c scurtele opinii ale oamenilor, care practicau Ritualuri , publicate la nceputul crii, i-au stimulat i i-au nsu&leit n e$ecutarea e$erciiilor 3e aceea n ianuarie 1BB@ editura a trimis &ormulare la apro$imativ trei mii de oameni, pentru a a&la prerea lor despre cele Cinci Ritualuri din !>chiul .enaterii# )articipanii la completarea &ormularelor au &ost rugai s evalueze cartea pe scara de la una p*n la zece note 3in +C5 &ormulare luate la nt*mplare, D8U au dat crii nota B sau 10 7dmiraia rezultatelor ale aciunilor rituale adeseori reprezentau observaii scrise pur i simplu pe marginile &ormularului nostru= #7sta ntr-adevr &uncioneaz#, !%e inspir i nsu&leete# i !ncercai i vei crede singuri# Sein 2orris din Aamberland, statul 2ar-land i /ois 2unson din Aasper, statul Seioming, au dat crii nota 15, ca s ne arate c*t de important i necesar consider ei aceasta carte 4tudiind &ormulare i scrisori , am a&lat c oamenii au nceput s practice aciuni rituale din di&erite motive )entru unii ele reprezentau ultima sperana dup ce medicina tradiional nu a putut s vindece maladiile lor cronice )entru alii, aceasta era cutarea permanent a mijloacelor de a obine i pstra sntatea robust Enii erau mpini spre practicarea Ritualurilor de simpl curiozitate, iar alii ; nceputul mbtr*nirii, boal neateptat, operaia sau trauma 2uli oameni au nceput s practice aciuni rituale &iindc au vzut c*t de mult &olos au adus ele prietenilor sau rudelor lor, sau &iindc au insistat soiile lor >ricare ar &i cauza, toi repede deveneau !&anii# tehnicii !>chiului .enaterii#, deoarece rezultatele pozitive obinute dup un timp relativ scurt, erau &r tgad Cine $ractic Cinci Ritualuri1 '*rst participanilor la sondaj era ntre +0 p*n la B5 ani @0U din cei intervievai ne-au comunicat c ei e$ecut cele Cinci Ritualuri peste doi ani, nc 88U le practic n decurs de la L p*n la +8 luni 0aptul c un numr at*t de mare de oameni este gata s continue aceasta practica am considerat ca un semn c ei au obinut rezultate pozitive reale >are pentru ce ei continu s practice Ritualuri1 /a sondaje au participat reprezentanii aproape ai tuturor pro&esii ; de la medici, &ermieri i nvtori p*n la constructori i ageni de v*nzri :courile veneau din toat ar, din orae mari i mici aezri i singurul lucru care unea majoritatea lor ; era convingerea c Cinci Ritualuri au mbuntit calitatea vieii lor +C

)robabil c aciunile rituale sunt &olositoare oamenilor de v*rste cele mai di&erite, cu cele mai di&erite nevoi &izice i cu di&erite capaciti !mi place ideea, - ne scrie 5ond 5alton din 2ontgomeri, statul 7labama, n v*rst de 8+ ani, - c &olosind 10-15 minute pe zi pentru e$erciii, pot s prelungesc viaa mea cu 50 i chiar cu mai muli ani# :l a obinut un mare progres n aceasta privin 3up ce a practicat timp de cinci luni cele Cinci Ritualuri, el a ncetat s ia medicamente pentru tratamentul ulcerului gastric /aura Felson n v*rst de 8B ani a su&erit n anul 1BDB un accident i iaccidentat spatele 3in aceasta cauza ea nu putea s se mite, &r s mai vorbim c nici nu putea s mearg timp de ase sptm*ni :a a &ost nevoit s ia calmante i rela$ante musculare 9*nd dup un an i jumtate dup accident ea a primit nt*mpltor cartea !>chiul .enaterii# ea tot mai avea probleme serioase cu spatele !)entru ca s ajung la +1de repetri ale &iecrui Ritual a &ost nevoie de aproape ase luni, - spune ea n &iecare zi m-am simit mai bine i mai puternic dec*t ieri 4unt convins c aciunile rituale tibetane menin spatele meu ntr-o stare bun. 2uchii mei din nou au captat elasticitatea, pe care o credeam pierdut de&initiv 3ac nu m obosesc prea mult, nu am nevoie s m g*ndesc n mod deosebit la micrile mele ; acestea din nou au devenit naturale +ciunile rituale tibetane sunt o tehnica uluitoare, mai ales dac credei c pentru corpul dv nu mai sunt sperane 'oi continua s le e$ercit p*n la s&*ritul vieii Fu mai vreau s pierd capacitatea de a m mica# )rintre oameni n v*rst care au completat &ormularele noastre, a &ost o &emeie din 9arbonda-le, statul "llinois n v*rst de B0 ani care ne-a scris chiar dup dou sptm*ni dup practicarea celor Cinci Ritualuri :ra a &ost uimit c ntr-un timp at*t de scurt tensiunea sa arterial a sczut de la 1B0VCD p*n la 1CDVLL 7&ar de aceasta, sa mbuntit senzaia de echilibru !0ii siguri ; scria ea, - eu voi continua s practic acest minunat sistem de nsntoire# 3uglas 5la- din 4pocan, statul Sashington, are B1 ani 7cum patru ani el a nceput s practice !>chiul .enaterii# i a modi&icat alimentaia sa :l nu mai are nevoie de medicamente, pe care le lua din cauza anginei, ulcerului gastric i din cauza problemelor cu sinuzita nazal 3up cuvintele lui, nrutirea vederii i boala prostatei !au rmas n trecut# 9e la m"untirea %trii enerale de %ntate $:n la tratamentul rcelii i a ri$ei Enii oameni, ca i 3ouglas 5la-, au descoperit c cele Cinci Ritualuri au produs minunate modi&icri n starea lor &izic, au dus la nsntoirea complet sau la o mbuntire brusc n urm unei sau mai multor boli 7lii, ca i mine, au observat o mbuntire general a strii de sntate 2odi&icrile cele mai evidente sunt creterea energiei i rezistenei, mbuntirea tonusului muscular, precum i mobilitatea articulaiilor i coordonarea micrilor 2ajoritatea corespondenilor au comunicat, c au nevoie de mai puine ore pentru odihn noaptea i c somnul lor a devenit mai pro&und i nviortor L1U din cei intervievai au comunicat c ei arat i se simt mai tineri %oi cei care au participat n sondajele noastre , ne-au povestit despre unele sau altele modi&icri n viaa lor, care au aprut ca urmare a practicrii celor Cinci Ritualuri. 2uli din cei intervievai vorbeau despre mbuntirea evoluiei Jsau a vindecriiK a unei liste lungi de maladii 3e e$emplu, tromboz sinusurilor nazale nsoit de dureri de cap, in&ecii cronice a cilor respiratoare superioare, migrene, alergii 7&ar de aceasta, la procentul cel mai mare din cei care practica Ritualuri au ncetat complet sau au decurs mult mai uor a&eciunile organelor respiratoare, care se repetau tot timpul, cum ar &i rceal i bronit +D

>amenii care practic n mod regulat aciunile rituale, spun c le-a crescut rezistena la mbolnvirile rsp*ndite, cum ar &i rceal i gripa :lis :glston, casnica n v*rst de L5 ani, din )asseiic, statul FeG 6ersi, - este unul din e$emple %oat via :lis a su&erit de angine, laringite, guturai i rceli :a capta orice in&ecie care aprea n regiune 7a a &ost p*n ea nu a descoperit !>chiul .enaterii# i cele Cinci Ritualuri. 7m vzut reclama crii care suna at*t de uluitor, nc*t m-am hotr*t s arunc o privire asupra acestei cri 7m citit-o, ns am continuat s cred c cele descrise n carte nu pot &i adevrate ns curiozitatea mea nativ m-a &cut s le practic ntotdeauna m-am interesat de modul de viaa sntos, mai ales prin metodele naturale de vindecare, deoarece din &raged copilrie eram &oarte des bolnav n coala eram absolvit de declamaii, deoarece deseori pierdeam voce# 3e atunci, de c*nd acum doi ani :lis a nceput s practice aciuni rituale ea nu s-a mbolnvit niciodat, ceea ce n cazul ei este incredibil 9*nd soul i &iul au avut gripa gastric, ea nu a &ost contaminat 2ai mult dec*t at*t, c*nd :lis simte c in&ecia a ptruns n organismul ei , ea poate scap de in&ecie p*n la evoluia bolii !9um am senzaie, care m previne c eu m pot mbolnvi, - spune :lis, - o mic usturime n g*t sau simt nasul uor n&undat, imediat e$ecut prima aciune ritual ( rotire, i cea de-a treia ; aplecarea spre spate, ca un supliment la cea a +1 repetare matinal, i simptomele pur i simplu dispar 7cum ele nu se trans&orm ntr-o rceal adevrat, cum a &ost nainte n trecut, cu toate c ntotdeauna eu controlam sntatea mea, totui m mbolnveam 3in tot ce am ncercat, Cinci Ritualuri ; este singurul lucru care m-a ajutat i acestea sunt singurele e$erciii pe care le &ac n mod regulat 7cum am nvat s resping boala, c*nd simt c ea ncepe s m !ating# 7cest lucru este su&icient pentru ea ,pentru totdeauna am devenit entuziastul celor cinci aciuni ritualuri. !ratamentul oricror maladii En mare numr de oameni ne-a comunicat cu bucurie c de c*nd ei au nceput s practice n mod regulat cele Cinci Ritualuri , ei au putut s reduc doza sau s renune n totalitate la medicamente mpotriva astmului, ulcerului i hipertoniei 9arin Alallam din )ortervill, statul 9ali&ornia, este convins c aciunile rituale au ajutat-o s renune la &umat %otodat practica Ritualurilor, probabil , c ajut s stabilizeze nivelul zaharului n s*ngele oamenilor cu diagnosticul de hipoglicemie sau diabet :&ectul de nsntoire este mai vizibil la oameni care au urmat s&aturile date n carte n ceea ce privete alimentaia :i au constatat c nsui combinarea principiilor de alimentaie cu practica e$erciiilor e$pus de colonelul 5rad&ord, contribuie la tratamentul tulburrilor digestiei i la mbuntirea activitii renale, vezicii urinare i intestinelor 7&ar de aceasta, practica complet contribuie la eliminarea spasmelor i amoririi muchilor, simptomelor de colit i stimuleaz glanda tiroid care nu &uncioneaz bine 9ei care &olosesc aceasta practica sunt &erm convini c aciunile rituale e$ercit o in&luena pozitiv asupra vederii, auzului i memoriei, mbuntind toate simurile 2uli oameni su&er de dureri de spate, de dureri n coloana vertebral, g*t i articulaii, i numrul e$trem de mare al corespondenilor notri ne-au comunicat c practicarea celor Cinci Ritualuri le-a adus o mbuntire imediat i uurtoare a unor asemenea probleme /a oameni, care n mod regulat au vizitat pe chiropracticieni , dup nceperea e$erciiilor cu Cinci Ritualuri &ie c disprea n totalitate necesitatea de a-i vizita, &ie ei au reuit s reduc n mod considerabil numrul edinelor 7cei oameni, care au su&erit de dureri n oase i articulaii, care le creau slbiciune, senzaia recpatat a con&ortului &izic i capacitatea de a se mica liber le-au dat o adevrat bucurie +B

)rintre bolile care &oarte bine !se trateaz# cu cele Cinci Ritualuri adeseori sunt amintite artrite de di&erite tipuri )hilis 4pelter, n v*rst de L+ ani din 4pring&ild, statul >haio, ne-a comunicat c p*n la practicarea !>chiului .enaterii# din cauza reumatismului ea era nevoit s urce scar &oarte ncet, treapta cu treapta, ca un copil, care abia nva s mearg !3e c*nd am nceput s e$ercit practica >chiului .enaterii, eu pot merge pe scar n mod obinuit# 0emeile au descoperit unele particulariti ale aciunii pozitive ale Ritualurilor asupra organismului lor 4onia 2onde-l, la care menopauza a nceput la @C ani, a constatat c dup trei luni de la nceperea e$erciiilor cu aciunile rituale la ea din nou a aprut ciclul menstrual, dei un an de zile ea nu avea ciclul 4onia este convins c &r ndoial corpul ei !ntinerete# 5arbara Aau&mann a &ost &ericit c*nd dup trei luni de practicare a #chiului Rena!terii simptoamele "24 Jsindromul premenstrualK, care au in&luenat puternic viaa ei, au disprut aproape complet !9el puin cu dou sptm*ni nainte de ciclul, la mine apreau edeme, su&eream de depresie i su&eream din cauza unor spasme puternice, - e$plic 5arbara ; 3e c*nd am nceput s practic aciuni rituale' unele din aceste simptoame apar numai n preajm ciclului sau numai n prima zi /a 2ar- 4hell-, n v*rst de @@ ani, datorit practicii #chiului Rena!terii, toate problemele legate de &ibrom uterin pur i simplu au disprut 3up ce medicul ei ginecolog i-a spus c are &ibrom, ea a nceput s practice Cinci Ritualuri de dou ori pe zi 3up patru luni sonogra&ia a artat c a disprut orice urma a tumorii &ibroase Pro"leme di/erite & rezolvarea e%te una %im$l Cinci Ritualuri au e$ercitat o in&luena e$cepional asupra strii lui 6ohn )ras n v*rst de @@ ani !2ama mea mi-a trimis de 9rciun !>chiul .enaterii# n acea perioada am su&erit din cauza unor dureri chinuitoare n regiunea lombar Fu puteam s stau drept i m micam cu mare greutate#, - spune 6ohn :l a &ost lovit de un cal i ligamentele i cartilagii au &ost serios traumatizate !Fu am putut s ndoi genunchiul i nu puteam s &ug deloc#, - spunea el 1erurile aspre din statul 2an nruteau starea lui !7m citit aceasta carte cu mult tulburare, - continua 6ohn ; :u nu iau medicamente analgezice, de aceea la nceput mi-a &ost &oarte greu i aveam dureri mari 3e la bun nceput am neles c aceste e$erciii reprezint o metoda neobinuit 3up c*teva luni , pentru prima data am simit c durerile de spate i de genunchi au slbit mi plcea s &ac Ritualuri 3atorit lor m-am simit e$traordinar de bine 7m continuat s &ac e$erciii i dup prima sptm*n am observat c durerea de spate a nceput s dispar 7zi, dup 18 luni, genunchiul meu s-a re&cut apro$imativ cu B5U, iar durerile n spate nu m mai deranjeaz :ste interesant de menionat c aciunile rituale au ntrit voina mea i au mbuntit memoria 'ederea i auzul meu s-au re&cut 100U :u cred n Ochiul Renaterii. Rezolvarea $ro"lemelor le ate de reutate +ciuni rituale ajut s se normalizeze greutatea corpului >amenilor, care au vrut s se ngrae , Cinci Ritualuri au produs o mbuntire considerabil i sntoas a po&tei de m*ncare, ceea ce a dus la creterea greutii (i invers, acei, care trebuiau s dea jos Iilograme, ne-au comunicat c au pierdut din greutate &r nici un &el de diete !7m nceput s practic aciuni rituale acum cinci luni, - spune 9arolin %-udor, n v*rst de @L ani, din 3enver, statul 9olorado ; 7m ncercat s slbesc cu 10 pounds Jcca 5 IilogrameK timp de + ani 3up dou luni de e$erciii zilnice ale celor Cinci Ritualuri aceste 10 pounds au disprut pentru totdeauna 7&ar de aceasta, am devenit mai energic nainte adormeam pe canapea chiar la ora B seara 7cum pot s nu dorm 80

p*n la unsprezece i jumtate sau p*n la unu noaptea n &iecare zi mi place c acum am c*teva ore libere n plus 7socierea pierderii n greutate i creterii energiei a &ost chiar i mai considerabil la acei, care nu numai c practicau Cinci Ritualuri, ci i urmau s&aturi, prezentate n carte, re&eritoare la alimentaie ;ntinerirea n locul m"tr:nirii 3esigur, una din cele mai atrgtoare promisiuni ale celor cinci aciuni rituale ( este promisiunea de a ncetini mbtr*nirea, de a restabili &orele i de a ntinerii organismul vostru 3up 85 ani pentru oricare om pare &oarte atrgtoare ideea, c poi s ari i s te simi mai t*nr 0r ndoial c n unele cazuri aciunile rituale au nceput s trans&orme organismul, n timpul practicrii lor s-a mbuntit inuta lor, au disprut petele v*rstei i riduri de pe &a, precum i acea e$presie stupid, c*nd obrajii devin &lasc i moi /a muli oameni prul crunt a &ost nlocuit ; cel puin parial ; de culoarea lui natural )rul rar a devenit des i strlucitor 3up @ luni de practicare a >chiului .enaterii, la 6ams 2eis n v*rst de C5 ani , prul , care cdea n smocuri ntregi, nu numai c a ncetat s cad, ci a nceput s creasc n acele locuri ale capului, unde prul numai cretea de c*iva ani (i brbai, i &emei ne-au comunicat despre revenirea corpului lor ntr-o &orma bun )racticarea sistematic a aciunilor rituale a mbuntit aspectul e$terior al multor oameni, revenindu-le !strlucirea ochilor, elasticitatea mersului i vioiciunea tinereii# )ractic*nd cele Cinci Ritualuri muli ncep s neleag c este posibil, c boal care ne slbete ; este credina noastr n btr*nee 7proape toi mprtesc prerea greit, c slbiciunea , bolile, nrutirea aspectului e$terior, ubrezire i chiar durere sunt inevitabile ns pentru cei care practic cele 9inci .itualuri , cine s-a hotr*t s ndrepte e&orturile sale spre sntate, probabil, c totul va &i absolut alt&el Ochiul Renaterii ne d posibilitatea de a tri i de a mbtr*ni prin metoda care este diametral opus &aptului cum am trit i cum mbtr*neam nainte :ste mai simplu s nu crezi i s respingi practica i s numeti cele cinci aciuni rituale ti"etane' care ne o&er perspectivele at*t de nelimitate i optimiste, drept mitul visatorilor sau minciun pentru cei creduli !7ceste Cinci Ritualuri ; sunt ca o poveste, - spune 9harles 1oodGin din 4alinas, statul 9ali&ornia ; %e ntrebi= cum te pot ajuta eleN ns ele te ajut, ca i cum ar &i un miracol# #eninerea %ntii emoionale i $%ihice )entru majoritatea oamenilor, care practic Cinci Ritualuri , modi&icrile &izice sunt nsoite de modi&icri n reglarea psihic :i vorbesc despre o stare mai calm, clar i rela$ant a spiritului >ameni at*t de di&erii, cum ar &i mama a ase copii, n v*rst de 8+ ani din "uta i pensionarul n v*rst de D5 ani din 0lorida, comunic c datorit aciunilor rituale ei se simt bine nu numai din punct de vedere &izic, ci i din punct de vedere emoional /i s-a creat impresia, c practicarea Ritualurilor a &cut, dup prerea lor, universul mai clar, temperamentul mai stabil, iar raiunea ; mai precis !>bserv c n ultimul timp am atins un asemenea nivel intelectual, pe care nainte l consideram imposibil de atins, - spune /i Sudol, n v*rst de 58 ani, din 4an0rancisIo ; )arc n corpul meu a intrat mintea unui om talentat, remarcabil 3ac doar trei luni de practicare a acestor e$erciii pot da asemenea rezultate, privesc cu optimism viitorul# 9omentariile corespondenilor notri de toate v*rstele constau n special n &aptul c practicarea celor Cinci Ritualuri le-a creat o senzaie stabil a sntii, a &ericirii i satis&aciei personale, a satis&aciei vieii i sntii 9orespondenii descriau 81

acest sentiment ca !dorina de a tri#, !vioiciune#, !energie#, !echilibru# i !&ericire# En brbat a denumit aciunile rituale !un tonic e&icient#, iar altul a spus c el a nceput !s se simt ca un om nou# 0r ndoial, c*nd oamenii se simt mai bine din punct de vedere &izic i emoional, senzaia de tineree i interesul pentru viaa nu se las ateptate !9artea ne d speran, - spune asistenta medical 4ara /uri, - iar apoi ; i credina, c ncepei s simii rezultatele celor cinci aciuni rituale. 7m nceput s le practic n primvar anului 1BB1 7stzi m bucur de rezultatele e$erciiilor mele= sntatea mea s-a mbuntit considerabil, am devenit mai activ, acum eu apreciez mai mult viaa mea i am posibilitatea s ajut mai mult pe alii 4copul meu era s m simt din nou t*nr i acest lucru am realizat# )rintre sute de rspunsuri primite de noi, care seamn cu scrisoarea 4arei, considerm cele mai interesante ecourile medicilor pro&esioniti i tmduitorilor n partea a dou a acestui capitol vei cunoate pe unii din aceti oameni, cu povestirile lor uimitoare 9eea ce v vor povesti ei, v vor nsu&lei i mai mult i are s v dea sperana de nsntoire, re&acerea sntii i ntoarcerea acelei &ore vitale i bucurii, pe care o au de obicei tinerii J3ac dorii s a&lai mai mult despre e$periena personal a acestor oameni, care practica #chiul Rena!terii, citii 7ne$a 5K

8+

P+R!)+ < 9in $unct de vedere al medicinii

7&irmaiile colonelului 5rad&ord &cute n prima carte a !>chiului .enaterii# pot produce mirare i scepticism :voluia bolilor, nrutirea strii &izice i neputin mbtr*nirii cu timpul par a &i inevitabile 2edicina contemporan nu ne o&er nici un model de construcie energetic a organismului, care poate &i comparat cu concepia tibetan despre v*rtejuri circulare, i &r tragere de inima medicina modern recunoate e$istena dependenei ntre dispoziia psihic, stabilitatea emoional i starea &izic Enii medici, ns, ncep s reconsidere vechile nvturi i practicile alternative de nsntoire Enele din cele mai emoionante i inspiratoare mrturii despre in&luena bene&ic a celor Cinci Ritualuri sunt comunicrile primite de la oameni de pro&esie medical, care nu numai c ei nii practic Ritualuri' ci le i recomand pacienilor si :$periena lor proprie i pro&esional i-a convins c aciunile rituale pot mbuntii considerabil starea general a sntii pacienilor 3octor n medicin .obert 9oup timp de +0 ani cerceteaz metode alternative de tratament i este convins c la baza celor Cinci Ritualuri stau cunotine strvechi i mai complete dec*t acele pe care le avem acum !2edicina occidental e$amineaz corpul uman ca pe un automobil, pur i simplu pe o maina cu piese care pot &i nlocuite i ca i nainte consider drept cauze ale bolilor numai &actori &izici ns aceste e$erciii mbuntesc nu numai sntatea &izic :u cred c ntre durerea emoional i cea &izic e$ist o legtur, c tulburrile sntii &izice au multe nivele i ele pot &i legate de sentimentul &uriei, amrciunii sau atitudinii negative &aa de ceva, - e$plic doctorul 9oup ; 9ele Cinci Ritualuri lucreaz la ambele nivele :le reprezint doar o parte a tradiiei spirituale 3e aceea, probabil, c ele nu produc plictiseal cum se nt*mpl cu alte sisteme de e$erciii :u simt c aciunile rituale m in&lueneaz nu numai n sensul &izic# 3octorul 9oup, care are acum 51 ani, a nceput s practice !#chiul Rena!terii n anul 1BB8 n &elul su aceasta a &ost o hotr*re de a ncepe o viaa nou 7stzi, bz*ndu-se pe e$periena proprie, el este at*t de convins despre &olosul aciunilor rituale' nc*t nu pierde nici o zi &r e$erciii !2uchii mei au devenit mai puternici, umerii ; mai drepi i muchii abdominali mai tari 3up ase luni de e$erciii, prul crunt de pe cea& a nceput s capete culoarea lui natural de castaniu nchis /-am convins pe &iul meu, care studiaz ntr-un colegiu de medicin, s nceap s &ac e$erciii ale celor Cinci Ritualuri' spune doctorul 9oup 3octorul 9oup i-a nceput activitatea ca specialist de oto-laringologie, ns cu timpul a renunat la metodele ale medicinii tradiionaliste, deoarece considera incorect s &ac at*t de multe operaii, pe care trebuia s le &ac, i s prescrie at*t de multe medicamente, pe care el nsi nu ar &i vrut s le ia n prezent metodele lui de tratament nu corespund cu ceea ce el a nvat n colegiul medical n patria sa, n >landa n munca cu pacienii la 4cottsland, statul 7rizona, doctorul 9oup &olosete tehnici di&erite, ndreptate spre uni&icarea n procesul de vindecare a minii cu corpul i s acioneze at*t asupra aspectelor &izice, c*t i asupra celor emoionale ale bolii !Cinci Ritualuri nu sunt doar e$erciii pentru corp 3up e$ecutarea lor am senzaia unei bine&aceri pro&unde, complete, care mi lipsete, dac pierd mcar o zi &r e$erciii, - spune doctorul 9oup 88

:u cred n predestinarea lor ; de a stabili echilibrul ntre minte i corp 3e aceea doctorul recomand multor din pacienii si s e$ecute aciuni rituale. +devrul %trvechi i tiina contem$oran 2edicii cu care am discutat sunt de acord c aciunile rituale reprezint o parte a tradiiei de tratament &oarte vechi i e&iciente !)rerea mea, - spune doctorul 9harles 5ouen, care este un chiropractician ; neurolog din 5illings 4tatul 2ontana, - c aceste Ritualuri au &ost create cu mii de ani nainte pe baza unei noiuni intuitive a principiilor de constituire i &uncionare a corpului uman, susinut de observaii atente i precise# !7m cumprat !>chiul .enaterii# acum c*iva ani, - spune doctorul 5oGen, deoarece editura a garantat restituirea banilor, dac nu voi &i mulumit de rezultatele practicii 7m considerat c orice companie, care presupune aa ceva, trebuie s &ie absolut sigur de produsul su 7m simit e&ectele pozitive ale aciunilor rituale chiar dup prima data 3intr-o data am nceput s neleg mai clar ce se petrece n corpul meu i n jurul meu, i am cuprins de energie, pe care a &i descris-o ca era o energie stabil# 3octorul 5oGen, unul din 11B chiropracticieni-neurologi din lume, care au primit un certi&icat o&icial, ncurajeaz pacienii si s e$ecute zilnic cele Cinci Ritualuri :l are gradul de doctor n neurologie Jtiina despre sistemul nervos, care dirijeaz toate sistemele &uncionale ale organismuluiK, i metodele lui neobinuite e$clud intervenii chirurgicale i &olosirea preparatelor medicamentoase !%ot ce se petrece n sistemul nervos, - e$plic doctorul 5oGen, - e$ercit o in&luena pro&und asupra corpului :$periena mea proprie, precum i e$periena pacienilor mei arat c cele cinci aciuni rituale trezesc ntreg sistemul nervos Fu-mi este greu s cred n ceea ce pot &ace Cinci ritualuri' tiind totul despre &uncionarea corpului uman n cele Cinci ritualuri nu este nimic mistic sau magic 9a s e$plicm ce are el n vedere, ca e$emplu, doctorul 5oGen susine c aciunile rituale pot ajuta ca omul s arate mai t*nr !mbuntirea circulaiei sangvine stimuleaz un &lu$ mai bun al s*ngelui ctre organe, mai ales ctre &aaM s*ngele aduce pielii o$igenul proaspt i substanele hrnitoare i scoate produsele prelucrate )racticarea zilnic a aciunilor rituale stimuleaz sistemul nervos, care, la r*ndul su, controleaz sistemul circulaiei sangvine, i aceasta contribuie la &aptul c omul ncepe s arate mai bine i mai t*nr 3octorul 5oGen, care timp de mai bine de 15 ani se ocup de neurologie, a &ormulat o e$plicaie &oarte precis cum i de ce cele Cinci Ritualuri aduc &olosul at*t de mare= !%otalitatea impulsurilor nervoase ale corpului care intr i ies n orice moment se numete o stare general integrativ a sistemului nervos nchipuii-v c acesta este contul dv la banca !3epunerile# provin de la receptorii micrii, de la terminaiile nervoase specializate, amplasate n articulaii 9ea mai mare parte a acestor terminaii nervoase se a&l n regiunea capului i n partea superioar a g*tului, i aproape la toate Ritualurile trebuie ca g*tul s &ie ndoit sau alungit %erminaiile nervoase asigur a&lu$ul permanent cerebral al in&ormaiei senzoriale 2icrile articulaiilor stimuleaz receptorii micrii, ceea ce contribuie la creterea activitii cerebelului i talamusului 7ceste pri cerebrale adun ntreaga in&ormaie sosit i regleaz activitatea sistemului nervos simpatic i parasimpatic, care controleaz &unciile automate, involuntare ale corpului ; cum ar &i &uncionarea inimii, plm*nilor, intestinelor i glandelor de secreie intern 9u c*t mai multe !depuneri# &acei, cu at*t mai buna este balana voastra i cu at*t mai multe posibiliti avei 4timularea insu&icient a sistemului nervos , c*nd ; s spunem ; ca omul este bolnav i este legat de pat pentru un timp ndelungat, duce la scderea !restului din cont# 8@

3up prerea doctorului 5oGen, unul din &actorii cei mai importani , care contribuie la mbtr*nirea noastr timpurile i la dezvoltarea bolilor cronice, este doar modul sedentar de viaa /ipsa micrii duce la &r*narea activitii nervoase, ceea ce in&lueneaz toate sistemele ale corpului 9*nd terminaiile nervoase sensibile nu primesc semnale, ele ncep s se atro&ieze i aceasta duce la scderea &uncionrii organelor !+ciunile rituale stimuleaz receptorii de micare i contribuie la creterea strii integrative, ceea ce, la r*ndul su, in&lueneaz sistemele imunitar i cardiovascular, organele digestive, organele respiratorii i de e$creie "at de ce practicarea celor Cinci Ritualuri reduce riscul mbolnvirilor din cauza rcelii, mai nt*rzie apariia maladiilor distrugtoare, care sunt asociate cu btr*nee, i contribuie la vindecarea unui numr at*t de mare al maladiilor, ncep*nd cu artrita i ncheind cu sinuzit ma$ilar 7m vzut pacieni cu !pinteni# osoi, acesta este o varietate de osteoartrita, c*nd articulaiile bolnave se contopesc 3ac nervii acestor articulaii sunt stimulai, cum se nt*mpl n timpul practicrii aciunilor rituale, !pintenii# ntr-adevr se resorb .adiogra&iile articulaiilor bolnave sunt dovada &aptului, c !pinteni# osoi ncep s dispar n totalitate, i eu cred c aceasta se nt*mpl ca rezultat al asocierii tratamentului propus de mine i practicrii acestor e$erciii# 3octor 5oGen are acum @0 ani, zilnic el e$ecut #chiul .enateri timp de 5 ani 9on&orm cuvintelor lui, ele i-au nlocuit ceaca matinal de ca&ea, deoarece l ncrcau cu o energie mult mai mare !:$ecut*nd aciuni rituale, eu reuesc s obin creterea capacitii de a obine tot, ce doresc s obin i descopr la ma$imum potenialul meu uman#, - spune 5oGen 9a i doctorul 5oGen, doctorul .assel /iuis, care muli ani studiaz tradiiile de nsntoire, consider c cele Cinci Ritualuri se bazeaz pe o nelegere pro&und a construciei corpului omenesc i a &uncionrii acestuia ; pe cunoatere, care ntradevr a dovedit valabilitatea sa odat cu trecerea timpului :l consider c aceste e$erciii sunt bine g*ndite i con&irmate de e$periena multor oameni care le-au aplicat /iuis, care peste 1C ani lucreaz ca chiropractician la 9harlston, statul 9ali&ornia de 4ud, d un e$emplu de acupunctura care de sute de ani este o metoda &oarte e&icient de tratament, dei p*n n prezent nimeni nu a putut s-i dea o e$plicaie tiini&ic e$haustiv !n cei tei ani de practicare a #chiului Rena!terii, spune doctorul /iuis, - am observat c aciunile rituale mi creeaz o senzaie de sntate i armonie 9red c aceste rezultate pozitive sunt rezultatul aciunii principiilor &izice i meta&izice orientale strvechi Eltima in&ormaie tiini&ic despre legtur dintre starea cerebral i corp con&irm valabilitatea acestor principii 9u mult timp nainte ca unul din pacieni mi-a dat cartea !#chiul Rena!terii , eram convins c starea cerebral trebuie s participe la modi&icrile reale i de lung durat a strii &izice a omului 0iecare om trebuie s aib un rol activ n pstrarea sntii sale i s-i asume o anumit rspundereO :u consider c cea mai mare valoare a acestei cri const n &aptul c ea propune oamenilor de orice v*rst tehnica, datorit creia ei pot s restabileasc i s pstreze sntatea lor :u nu sunt interesat s triesc p*n la 1+0 ani )entru mine este important calitatea vieii i eu cred c n acest sens aciunile rituale sunt &oarte e&iciente 3e aceea eu nsumi le practic i propun ca i pacienii mei, printre care sunt oameni de toate v*rstele care su&er de cele mai di&erite boli , maladii i tulburri musculare i osoase, s &ac acest lucru :u consider c aciunile rituale $ este o practica per&ect pentru spirit i corp# )ovestea doctorului .assel 6oilett este un e$emplu cel mai potrivit 3octorul 6oilett a lucrat ca medic la ,art&ord, statul AentuIIi :l a ieit la pensie n anul 1BB8 i n acelai an a nceput s practice cele Cinci Ritualuri. 3up apte luni el s-a nt*lnit nt*mpltor cu colegul su care locuia n alt ora i pe care nu l-a vzut demult !3v nu 85

putei ieii la pensie 7vei doar @C ani, nu-i aaN# ; a ntrebat acel prieten 3octor 6oilett a rspuns c n realitate el are L8 ani, ns ca s dovedeasc acest lucru el a &ost nevoit s arate carnetul su de conducere )*n c*nd doctorul 6oilett a nceput s practice #chiul Rena!terii, el mergea aplecat i nu putea s ntoarc capul din cauza unei vechi traume a g*tului )rul lui era complet alb, el su&erea de greutatea e$cesiv i se simea &oarte btr*n !3in 1B iunie 1BB8 eu urmez cu strictee s&aturile care sunt indicate n cartea #chiul Rena!terii , spune doctorul 6oilett ; 7m slbit cu +0 de poundsRJcirca B IgK, am devenit mai energic i mai activ )rul meu a devenit mai des, acum prul meu are culoarea de castaniu nchis, au rmas doar c*teva uvie la t*mple )ot s stau drept i ntorc g*tul absolut liber, &r dureri 2ersul meu a devenit uor i &le$ibil 3orinele i capacitile se$uale au devenit normale >amenii care nu m-au vzut timp de patru ani, sunt uluii de &aptul c*t de mult am ntinerit# Cum /uncioneaz cele Cinci Ritualuri 0iecare din medici, cu care am discutat, e$plica de pe poziiile specialitii sale, cum i de ce !&uncioneaz# aciuni rituale. ns toi erau de aceeai prere, c n cazul practicrii permanente, cele Cinci Ritualuri e$ercita o aciune pozitiv asupra ntregului corp i asupra psihicului ntr-un singur glas ei au con&irmat c aciunile rituale ntresc sistemul muscular, mbuntesc mobilitatea articulaiilor, circulaia s*ngelui i &unciile respiratorii, mbuntesc coordonarea, simul echilibrului, asigur energia i claritatea g*ndirii Enii medici consider c n urm mbuntirii circulaiei sangvine, care are loc datorit Ritualurilor, din corp se elimin to$ine i depuneri, care se acumuleaz n esutul grsos, n organe i articulaii 7lii acord o atenie deosebit &aptului c aciunile rituale contribuie la mbuntirea a&lu$ului de o$igen spre creier, ceea ce mbuntete &uncionarea acestuia 2uli medici sunt convini c stimularea chaIrelor sau a centrelor energetici, descris n cartea !#chiul Rena!terii , %n realitate este stimularea sistemului en&ocrin al corpului. ('iscuia cu pri(ire la sistemul chakre$lor o (ei gsi %n capitolul )). !/ocurile de amplasare ale chaIre-lor n coloana vertebral corespund cu glandelor principale de secreie intern, - e$plic doctorul 3avid 4elman ; 7ceste glande ajut s menin balana homeostatic a elementelor biochimice ale corpului i asigur e$ecutarea &unciilor automate ale organismului 1landa tiroida i glanda hipo&iza, care sunt legate de producerea hormonului de cretere, care este responsabil pentru procesul de maturizare a omului, - sunt pri ale sistemului endocrin :le sunt amplasate n regiunea capului i g*tului, iar aciunile rituale acioneaz deosebit de &avorabil aceste pri ale corpului i, n mod corespunztor, activeaz aceste glande n cadrul cercetrilor tiini&ice s-a stabilit c introducerea n organism a unor doze mici ale hormonului de cretere ncetinete procesul de mbtr*nire# 2icrobiologul doctorul 4alman mani&est un interes deosebit &a de legtur ntre psihicul, corpul i sistemul imunitar n prezent el caut resurse &inanciare pentru studierea in&luenei celor Cinci Ritualuri asupra capacitii organismului uman de a produce hormonul creterii 7ceeai abordare tiini&ic de cercettor el a mani&estat i &a de practica 9*nd acum patru ani el a citit pentru prima data cartea !>chiul .enaterii#, , el a abordat practica tibetan e$pus n carte de pe poziiile unui om de tiin-cercettor i a nceput s practice ; ca e$periment ; aciuni rituale. 4pre mirarea sa, doctorul 4alman, care avea L8 ani, a descoperit n cur*nd c se simte mai t*nr i devine mai sntos i c, n mod deosebit, a devenit rezistent la rceal i gripa 3up o luna de e$erciii el putea s joace trei seturi n tenis n timpul cldurii din mijlocul zilei, ceea ce nainte era absolut imposibil pentru el )artenerul lui 8L

n jocul dublu, avea @8 ani, ns 4alman spune nu-i era deloc greu s joace cu acest partener !2 simt mai bine dec*t atunci c*nd aveam +D ani (i art mai bine nlimea mea ; L &ootsRJcirca 1D0 cmK i de c*nd am introdus aciuni rituale n regimul meu zilnic, oric*t a m*nca, greutatea mea este stabil ; 188 poundsR Jcirca L0 IgK,# ; vorbete cu m*ndrie doctorul 4alman 7v*nd n vedere c doctorul 4alman este un om de tiin, el nu este gata s susin c doar aciunile rituale erau cauza mbuntirii minunate a sntii :l consider c pe e$emplul unui singur om nu se poate &ace o analiza tiini&ic obiectiv !:u nu pot s spun cu siguran, cum m-a &i simit, dac nu a &i practicat cele Ci ci Rit)al)ri8 = spune el ; :u doar tiu c le practic i am simit c ele m ajut "at de ce eu povestesc despre ele la seminare i lecii# +tenie $rinci$al ( %$re m"untirea %ntii !9el mai mult m intereseaz rezultatele, - e$plic doctor n medicina 9atlin 4ortini, dec*t &aptul cum i de ce ceva lucreaz pentru pacienii mei :u sunt gata s m narmez cu tot, ce poate s-i ajute 9*nd ceva, ce o&er tiina medical este cel mai bun dar nu e$ercit o aciune &avorabil, eu sunt gata s ncerc i altceva >amenii vor s &ie sntoi i eu mprtesc punctul lor de vedere# 3atorit unei asemenea atitudini, ea a aplecat urechea spre cuvintele uneia din pacientele sale, 9intia, care susinea c cele Cinci Ritualuri au schimbat total starea i viaa ei n prezent doctor 4ortini pred la &acultatea de medicin a Eniversitii din 0lorida de 4ud, i, totodat, este coordonator n problemele de obstetric i ginecologie n programul de ajutorare a &amiliilor, care este aplicat de 9entrul medical din ,ali&a$ din oraul 3a-ton-5itch )entru prima data ea a nt*lnit-o pe 9intia cu opt ani i jumtate n urm 7tunci 9intia avea +C ani, avea o mulime de probleme cu sntate, inclusiv &uncia redus a glandei tiroide i tulburarea po&tei de m*ncare, din a cror cauza 9intia era e$trem de slab i at*t de slbit, nc*t trebuia s depun un mare e&ort ca urce un singur etaj pe o scara obinuit 3octor 9ortini a nceput s-o trateze pe 9intia i i-a recomandat s viziteze un psiholog cu care lucra ns nici consultaiile la psiholog, nici medicamente nu ajutau 9on&orm cuvintelor lui 9intia, ea se simea !mai btr*n dec*t majoritatea oamenilor btr*ni#, i se prea c ea moare !%ot timpul i-a &ost &rig#, !arta ngrozitor ; slab, cu prul &r luciu, &ire de pr &ragile i pleoapele care acopereau ochii pe jumtate# 9u greu ea reuea s-o ngrijeasc pe &iica ei n v*rst de L ani 9u puin timp nainte de cea de-a dou sarcina, 9intia pur i simplu a dat peste cartea !#chiul Rena!terii . ntr-o zi ploioas ea a vzut pe trotuar un teanc de cri, care a &ost lsat ca s &ie luat de gunoieri :$amin*nd crile ude n cutarea a ceva interesant, 9intia a gsit cartea lui Aelder, una singur care a rmas absolut uscat 3enumirea crii a intrigat-o i 9intia a luat-o acas, a citit-o i aproape imediat a nceput s practice aciuni rituale. n cur*nd i ea, i doctor 4ortini au nceput s observe schimbrile pozitive n starea ei de sntate 9intia a nceput s aibe po&ta de m*ncare i a nceput s ia n greutate 3ispoziia ei s-a mbuntit brusc, ea a devenit mai energic 9intia era convins c aceasta stare era rezultatul celor Cinci Ritualuri. !:u nu am auzit de !#chiul Rena!terii i de cele cinci aciuni rituale p*n c*nd 9intia nu mi-a atras atenia asupra lor, - e$plic doctor 4ortini, - i la nceput le-am privit sceptic, cum ar &i procedat orice medic n locul meu :u am considerat ns c aceste e$erciii nu pot s-i &ac nici un ru i nu am avut nimic mpotriv e$erciiilor ei %impul trecea i cu greu am crezut c aceste schimbri se petrec cu 9intia :a a devenit un alt om 7rta mai bine, se simea mai bine, a nceput mai bine s &ac &a treburilor ei, control*nd &oarte bine viaa i sntatea sa# !9*nd am &ost gravida prima data, - spunea 9intia, - am &ost nevoit s petrec ultimele dou luni &r s m ridic din pat 9*nd din nou am rmas nsrcinat i at*t 8C

doctor 4ortini, c*t i eu ne temeam &oarte mult c nu voi putea purta sarcina i nu voi putea nate copilul, i chiar dac voi putea, nu voi avea putere s-l ngrijesc 9hiar mam g*ndit s ntrerup sarcina# ns sarcina lui 9intia a trecut &r complicaii i acum cinci luni ea nscut o &etia sntoas 9intia a practicat prima, a treia !i a patra aciune ritual p*n n ziua c*nd a &ost dus la spital, i a putut s renceap practicarea celor Cinci Ritualuri dup ase sptm*ni de la natere !)rietena mea, care a nscut imediat dup mine, arat tot aa ca i cum ar &i gravid ns peste nou sptm*ni de la naterea &iicei mele, nu ai spune c de cur*nd eu am nscut un copil, - spune 9intia entuziasmat - &ceam c*te + repetri din &iecare aciune ritual i m simeam minunat :ram plin de energie i aceasta a &ost o senzaie cu totul nou pentru mine 7cum eu pot s ngrijesc pe ambii copii i a&ar de aceasta ; un petior i un iepura 3ac nu am n acelai timp dou sau trei treburi de &cut, nu tiu ce s &ac cu mine 9*ndva, dac ncercam s aduc n casa copilul i c*teva pachete de alimente dintr-o dat, aceasta aproape c m omora 7stzi nu observ nici un e&ort )rul meu arat minunat, nu-mi este &rig i nu iau medicamente pentru tratamentul glandei tiroide 9ele Cinci Ritualuri ntr-adevr m-au ajutat 7m &ost o &emei t*nr care arta ru, acum, ns, am tineree i sntate# 3octorul 4ortini con&irm cuvintele 9intiei !9a adeptul metodelor tiini&ice, nu pot s con&irm categoric, c schimbrile i mbuntirile , pe care le-am observat la 9intia, au &ost numai rezultatul celor Cinci Ritualuri. 9u toate acestea m-a impresionat &oarte mult ceea ce am vzut 2 intereseaz &oarte mult metodele, care i ajut pe oameni i, &r ndoial, cele Cinci Ritualuri au ajutat-o pe 9intia#, - spune doctorul 4ortini 9intia crede c 3umnezeu i-a trimis cartea !>chiul .enaterii# chiar la momentul oportun, c*nd ea a ajuns la un punct critic !7m &ost bolnav i am obosit &oarte mult din cauza bolilor mele, - spune ea 2edicamentele luate de mine nu m ajutau n nici un &el 7m simit c m poate ajuta ceva din interiorul meu, ns nu am tiut despre ce este vorba 9ele Cinci Ritualuri au rspuns la toate aceste ntrebri

;ncetinirea m"tr:nirii
9*nd doctorul 5 4 2ell, care lucreaz ca psihiatru n clinica local de psihiatrie din 6acIson, statul /uisiana, a auzit pentru prima data despre cartea !>chiul .enaterii#, el se temea c este ameninat de unele probleme cu inima 7vea L8 ani, a &ost slbit i era supraponderal 9*ndva el avea practica particular i adeseori lucra c*te L0 ore pe sptm*n, ns n timpul, despre care vorbim, el nu mai putea s lucreze nici cele D ore lucrtoare pe zi :l simea c deodat ncepe s mbtr*neasc !7m cumprat cartea &iindc ea a trezit curiozitatea mea 7&ar de aceasta, numi plcea starea mea &izic, - e$plic doctorul 2ell, - i am hotr*t c voi &ace e$erciii vreo trei luni i voi vedea, dac obin unele rezultate 4pre s&*ritul lunii a treia am observat la mine schimbri uimitoare# )racticarea celor Cinci Ritualuri a mbuntit considerabil capacitatea de munc a doctorului 2ell 7cum trei ani, p*n c*nd el a a&lat despre .itualuri,el avea nevoie de cel opt ore de somn n cele +@ ore i, oricum, spre mijlocul zilei el simea oboseal !n cei mai buni ani ai mei dormeam @-5 ore pe zi, - spune el, - i, dei acum eu dorm mult mai puin, eu niciodat nu simt oboseal 2 scol la ora @ dimineaa i m simt mprosptat, lucrez productiv o zi ntreag i m simt vioi, am uitat despre acea moliciune, pe care o simeam dup masa 9hiar seara, c*nd m culc, nu m simt epuizat# 7&ar de aceasta, doctorul 2ell a slbit cu 10 pounds Jcirca 5 IgK i greutatea lui rm*ne stabil 9ircum&erina taliei s-a redus cu 8 inchi Jcca C,5 cmK, se restabilete tonusul muscular i place ce vede n oglind 4trnutul cronic, de care su&erea din 8D

cauza hipertro&iei mucoaselor nazale, a ncetat, iar respiraia greoaie, pe care a observat-o n ultimul timp, a disprut cu desv*rire !'z*nd ce s-a nt*mplat cu mine n perioada celor 8 luni, am hotr*t s continui e$erciiile, - spune doctorul 2ell ; 7cum aciunile rituale au devenit pentru mine ceva obinuit, i n decursul acestor ani am ntrerupt e$erciiile doar cinci zile :u tiu, nu numai c m simt mult mai bine, n realitate am devenit mai sntos 3e c*nd am nceput s practic cele Cinci Ritualuri, niciodat nu m-am mbolnvit grav 9*nd simeam c ncepe o mic rceal, am continuat s practic Ritualurile, i rceal disprea n dou zile 3e cur*nd am e&ectuat un consult medical complet i consultul a artat c starea mea este normal 2edicul meu nu putea s cread c avem aceeai v*rst " s-a &cut untarea venoas colateral, ns el arat cu 10 ani mai btr*n dec*t mine# !2 ndoiesc c practicarea aciunilor rituale ntr-adevr poate s &ac reversibil procesul de mbtr*nire, - spune cu z*mbetul pe buze doctorul 2ell, - ns dac omul are su&icient voin pentru a &ace aceste e$erciii, sunt convins c va %m*tr"ni %ncet . 9omentariile doctorului 2ell, ale doctorului 4ortini, ale doctorului Aoup i ale tuturor medicilor, menionai n acest capitol, - nu este o trucare de reclam :le nu pornesc de la !v*nztorii grsimii viperelor#, care ncearc s v*nd ele$irul vieii, i nici de la arlatani JescrociK care vor s pun m*n pe banii votri 2edicii, ca toi ali brbai i &emei, care au &ost de acord s vorbeasc cu mine, nu au primit nimic n schimb 4ingur lor recompens pentru &aptul c ei au mprtit povestirile lor incredibile, - este &aptul c ei tiu c povestirile lor pot s aduc &olos altor oameni =%ii %ur%a voa%tr de tineree n acest capitol ai citit despre oameni reali, care triesc o viaa obinuit, ca i noi toi n povestirile lor nu este nimic supranatural sau misterios 7ceti oameni sunt deosebii din cauza c ei niciodat nu au visat la un izvor al tinereii, ns au descoperit c n realitate !apele vieii# curg n ei nii ,otr*nd s practice aciuni rituale, &iecare din ei a putut s activeze capacitatea natural a corpului su de a se vindeca i ntineri pe sine 3in ecourile primite de noi devine clar c cele Cinci Ritualuri au o capacitate uimitoare !de a reaciona acolo, unde avei dureri# :le pot schimba modul vostru de via sau pur i simplu s v &ac viaa mai uoar, vindec*nd bolile voastre sau s rezistai mai bine la ele 3atorit lor putei s v artai mai tineri, dec*t n realitate i s v simii aa, cum nu v-ai simit de muli ani )rincipalul ns este c ele pot schimba prerea despre dv Fu este obligatoriu s credei 9inci aciuni rituale ti*etane - nu este o practica religioas 4ingur cerin pentru cei care ncepe cercetarea personal a aciunii celor Cinci Ritualuri, $ este dorina de a ncerca 9u toate realizrile tiini&ice i medicale ale secolului al PP, nu se poate nlocui cu nimic dorina de a cerceta cile spre sntatea i starea bun ns muli din noi au pierdut aceasta dorina Foi am devenit dependeni de specialiti i de medicamente, care ne sunt prescrise 5rea n cercetrile biomedicale a creat un val de a&lu$ al noilor proceduri scumpe i de nalt tehnologie, care eclipseaz metode mai tradiionale i mai simple de tratare a corpului n procesul de dezvoltare a tiinei medicale am jert&it noiunea &aptului, cum s ne ajutm pe noi 3e aceea, n &aa &iecrui cititor se pune doar o singur ntrebare= dac cele cinci aciuni rituale dau cea mai mic speran pentru o sntate bun, eliberarea de durere i ansa de a pstra sau a obine din nou bunul pe care ni-l d tinereea, de ce s nu ncercmN %ot ce v este necesar, - este dorina de a se schimba i 10-+0 minute pe zi >amenii, despre care ai citit n acest capitol, sunt tot at*t de reali ca vecinul vostru sau prietenul vostru cel mai bun :i au &ost de acord s vorbeasc cu noi pur i 8B

simplu &iindc consider c cele Cinci Ritualuri sunt o tehnica minunat i vor s mprteasc e$periena lor altora %oi aceti oameni susin c ntr-un &el sau altul aciunile rituale i ajut n capitolul urmtor vom &ace unele e$plicaii posibile, de ce practicarea #chiului Rena!terii vindec bolile i ncetinete procesul de mbtr*nire +imp &e peste ,- ani .aura /a0 este cunoscut ca scriitor, ca ziarist !i cercettor. .ucrrile erau e&itate %n multe e&iii locale !i naionale, printre care %n .a&ies 1ome 2ournal (Re(ista pentru femei ), 3areting (Re(ista pentru prini ), 4atural 1ealth (5ntatea natural ), 4e6 7ge (8ra nou ), +he Cle(elan& 3lain 'ealer 5un&a0 Magazine (re(ista &e &umineca Cle(elan& sincer ), +he 7kron 9eacon 2ournal 5un&a0 Ma&azin (Re(ista &e &umineca /arul &e la 7kron ) !i Cle(elan& 3arent (Re(ista &e Cle(elan& pentru prini )$ .aura este autorul crii :uctria tra&iional &in Cle(elan& ; (8&itura <ra0 an& Compan0, =nc.), >??@). 7cum ea lucreaz la c"te(a proiecte &e cri pe teme &iferite, inclusi( sntate !i %n(m"nt. *:rte>ul ca e%ena vieii 3e-a lungul secolelor oameni au tins spre unire, stabilitate i per&eciune Enul din simbolurile tradiionale ale acestui ideal pentru oamenii din lumea ntreag a devenit cercul 9ercul nu are nici nceput, nici s&*rit :l este deschis n aceeai msur n toate direciile 3in toate &igurile geometrice supra&aa cercului la un perimetru dat ; este cea mai mare 3in timpuri strvechi p*n n zilele noastre 3ivinul, adic ceea ce reprezint &ora, care depete materia &izic, cel mai des este reprezentat sub &orma unui cerc 9ercul tridimensional ; este un glob sau s&era 4&er are o stabilitate mare i are o integritate structural, precum i cel mai mare volum la aria dat a supra&eei Fu nt*mpltor toate stelele i planetele ale Eniversului au &orma unui glob a s vedem mani&estarea s&erei n a patra dimensiune a timpului, la nceput pare o problematic, deoarece simim micarea timpului numai ntr-o singur direcie 9a s uurm aceasta sarcina, reprezentai-v dou cercuri care se ating unul de cellalt 1sii n cercul din partea st*ng un punct, care s corespund orei B pe cadranul ceasului i trasai o linie n jumtatea superioar a circum&erinei n punctul, unde toate cercurile se ating, trecei spre cercul al doilea i trasai linia pe jumtatea in&erioar 7st&el vei vedea c cercul este reprezentat n timp sub &orma unui ciclu oarecare 3ac vei privi n jur, vei observa c &enomenele cele mai di&erite se mani&est n timp ciclic 9iclul de zi i de noapte n +@ ore 9iclul anual al anotimpurilor 7&lu$uri i re&lu$uri /una pleac i vine 9orpurile noastre urmeaz n mod regulat ciclul de temperatura de-a lungul celor +@ ore n ultimii c*teva decenii cercettorii au descoperit cicluri n s&erele cele mai di&erite ale vieii pe )m*nt ; de la modi&icarea numrului populaiei animalelor p*n la oscilaiile preurilor la burs >bserv*nd urcrile i scderile unei oricrei activiti , este important s inem seama de &aptul c aceasta este o evoluie natural a procesului n timp 7cum s &acem nc un pas i s prezentm cercul n timp i n spaiu .idicai degetul deasupra capului i ncepei s descriei cercuri cu degetul, cobor*nd totodat m*n 'ei observa c degetul dv descrie n aer o vril JvrieK sau spiral 7ceasta este e$primarea cercului n timp i n spaiu 4piral n rotaie se numete v*rtej :ste posibil c e$emplul cel mai rsp*ndit al v*rtejului este tornad )e e$emplul tornadei vedem c v*rtejul are o enorm energie i &or ; .aura /a0 +aAel, Cle(elan& 8thnic 8ats. @0

3ac vei observa lumea din jurul dv , peste tot vei gsi v*rtejuri 0otogra&ierea ncetinit arat c o sm*n ncolind nu scoate lstarul vertical, n sus, ci n spiral 3esenul seminelor de &loarea soarelui sau ramurilor pe brad ; este tot un v*rtej ngheat n materie &izic

Qonele de nalt i joas presiune, care creeaz vreme JtimpulK, are &orma v*rtejurilor '*rtejuri pot &i gsite n ntreg Enivers 3ac vom aeza o &otogra&ie a uraganului &cut prin satelit alturi de &otogra&ia galacticii, vei vedea c ele sunt aproape identice n lumea industrial uruburi i boluri, care prind JconsolideazK o mulime de construcii i mecanisme, au i ei &orma de spiral n ceea ce privete corpul nostru, putem vedea spirale pe perniele degetelor i n desenul creterii prului pe cap 9*nd aspirm aerul, acesta se mic prin intrrile nazale sub &orma unor mini-v*rtejuri, ast&el c atunci c*nd aerul ajunge la plm*ni, el se nclzete i se &iltreaz i este gata pentru a &i &olosit de corpul dv :ste posibil c un e$emplu cel mai elocvent reprezint moleculele 73F, care stau la baza &ormei noastre &izice, deoarece conin codul nostru genetic, - ele au &orma a dou spirale mpletite '*rtejul este mijlocul cu care energia puternic a Eniversului strbate toate nivele ale e$istenei >amenii din antichitate demult au descoperit c n corpul &izic e$ist centre energetice, v*rtejuri n rotaie, prin care energia Eniversului intr n corpurile noastre i le umple cu via 7deseori, odat cu v*rst aceste centre energetice se !murdresc# i cursul energiei este ngreunat 9ele Cinci Ritualuri ndeprteaz !gunoiul# pentru ca energia puternic a Eniversului, curg*nd n spiral, din nou s poat umple cu &ora viabil corpurile noastre 9harles 7lbert 2ar$

@1

CAPITOLUL 2 TAINELE ENERCIEI CELOR CINCI RITUALURI

Ric3ard Le,it(

@+

(tiina i medicina contemporan spun c procesul de mbtr*nire este ireversibil ns colonelul 5rad&ord i sute de cititori, care respect s&aturile lui Jai citit despre ele n capitolul anteriorK, susin c ei au atins imposibilul i au nceput s arate cu c*iva ani mai tineri n sprijinul a&irmaiilor lor, cel puin trei oameni de tiina au dovedit c n contradicie unor idei obinuite, mbtr*nirea &izic a organismului poate &i ncetinit i adeseori reversibil #editaia /ace rever%i"il $roce%ul de m"tr:nire n anul 1BCD Aeit Solles, psiholog al Eniversitii 9ali&orniene din /os7ngeles, a dovedit aciunea direct a meditaiei n timpul procesului de mbtr*nire :l a msurat trei indicatori biologici= tensiunea arterial, vzul i auzul n cursul practicii regulate a meditaiei toi aceti &actori s-au mbuntit, i Solles a susinut c n aceste cazuri oamenii ntr-adevr deveneau mai tineri din punct de vedere biologic '*rst biologic a oamenilor, care au practicat meditaia timp de mai puin de cinci ani Jv*rst biologic era stabilit cu ajutorul testelor biologiceK, era cu cinci ani mai mic dec*t v*rst lor cronologic "ar v*rst biologic &uncional a celor, care practica meditaia mai mult de cinci ani, era cu 10 p*n la 1+ ani mai mic dec*t v*rst cronologic 9u alte cuvinte, meditaii regulate reduc v*rst voastr &uncional, adic v ntineresc 3ipac 9horpa, doctor n medicina i colegul acestuia doctorul 6ez 1leiser au dovedit i ei c meditaia &ace reversibil v*rst de mbtr*nire 9horpa ; medic endocrinolog, a devenit autorul de bestsellere populare n lumea ntreag i o autoritatea naional n problema dependenei dintre meditaia, vindecarea i mbtr*nire n cartea sa !9orpul &r v*rst, raiune atemporal# el o&er ateniei cititorilor rezultatele cercetrilor ale acestei dependene, care dovedesc c meditaia poate s ntinereasc organismul n anul 1BDD 9hopra i 1leiser au e&ectuat cercetarea aciunii hormonului 3,:7 asupra mbtr*nirii corpului uman 7cesta este unicul hormon cunoscut n prezent, al crui secreie se reduce, ncep*nd de la v*rst de +5 ani, c*nd atinge cea mai mare valoare a sa 3e &iecare data c*nd trecei prin stres, doza rezervei voastre n 3,:7 este &olosit ca s produc di&erii hormoni legai de stres ; cum ar &i adrenalina i cortizon 7st&el, nivelul 3,:7 ; este un indicator sigur c n timp se modi&ic capacitatea organismului de a suporta stres 9ercetrile e&ectuate pe oareci au artat c atunci c*nd le introduceam 3,:7, procesul natural de mbtr*nire se stagna i devenea reversibil, iar oarecii captau din nou vioiciune, proprie oarecilor tineri 9hopra i 1leiser au vrut s vad, dac acelai lucru se petrece cu oameni .ezultatele cercetrilor pe oareci l-au &cut pe 1leiser i 9hopra s se g*ndeasc c dac omul va putea s reziste la aciunea stresului asupra organismului, nivelul 3,:7 va rm*ne mare n acest caz procesul de mbtr*nire care se consider ireversibil i care nsoete reducerea n organism a cantitii de 3,:7 , ar putea &i oprit i, posibil, ar putea ncepe ntinerirea 1leiser a cercetat nivelul 3,:7 la 8+D persoane, care practicau meditaia, i a comparat acest nivel cu rezultatele a 1 @L+ persoane care nu practicau tehnici de meditaie n toate grupele &eminine nivelul 3,:7 a &ost mai mare la cele care practicau meditaiiM printre brbai care practicau medicaii nivelul 3,:7 a &ost mai mare la D grupe din 11 )entru 1leiser i 9hopra aceasta a constituit o dovad a &aptului c meditaia ncetinete mbtr*nirea biologic, dac aceasta va &i msurat prin nivelul de 3,:7 n organism 9hopra comunic c di&erena cea mai mare a &ost observat la persoane cu v*rst mai mare /a brbai cu v*rst mai mare de @5 ani care practicau meditaia, nivelul 3,:7 a &ost mai mare cu +8U, iar la &emei ; cu @CU mai mare Fivelul 3,:7 a depins i de alimentaie, e$erciii &izice, greutate i de consumul de alcool Fivelul @8

3,:7 care s-a observat la cei care practicau meditaii, mai cur*nd era de ateptat la brbai i &emei mai tineri cu 5-10 ani 9e &el de mecanism tainic poate s produc o asemenea evoluie a timpului biologic n revers >are cele Cinci Ritualuri activeaz acest mecanism i dac da, atunci cumN n acest capitol vom cerceta rspunsurile posibile la aceste ntrebri neobinuite 6ora ener iei vitale de "aza 3up cum e$plic colonelul 5rad&ord, la baza aciunii celor Cinci Ritualuri ale #chiului Rena!terii se a&l principiul de lucru cu !energia vital# 3e obicei cu noiunea de !energie# noi asociem un combustibil oarecare= de e$emplu, crbune sau iei )entru colonelul 5rad&ord, ns, energia este ceva mai subtil= aceasta este o &ora vital impertepcibil dar puternic, acea energie de baza, care dirijeaz via 9olonelul ne spune c practicarea celor Cinci Ritualuri stimuleaz circulaia n corp a acestei celei mai importante energii vitale "nduii o numesc $rana i colonelul a comunicat acest termen elevilor si 9on&orm noiunilor induilor, $rana este ; dac vorbim ad literam ; !respiraia vieii#, - circul n interiorul omului, e$ercit*nd in&luena asupra tuturor laturilor vieii lui, inclusiv g*nduri, sentimente i starea &izic 3ei nu putei vedea aceasta &ora vital, simii zilnic in&luena ei puternic n anul 1B0D doctorul Solter Ailner, un medic britanic i cercettor, a creat un dispozitiv unic, numit !ecranul lui Ailner# 3atorit acestui instrument au &ost &cute &otogra&ii ale energiei &orei vitale a omului Ailner e$plica, c &ora vital are &orma unui c*mp energetic sau o &orma a aurei, care nvelete corpul i c ecranul lui &otogra&iaz acest c*mp energetic 9u ajutorul acestui dispozitiv au &ost descoperite i c*mpuri energetice, care nconjoar unele pri ale corpului, de e$emplu ; degetul mare al m*inii, i alte organisme vii, de e$emplu ; &runze 3escoperirea !e&ectului Airlian# cum l numesc acum, a &ost nc o dovad c toate organismele biologice sunt nconjurate de c*mpuri energetice invizibile Fu demult, la mijlocul anilor D0 ai secolului PP, .ichard ,erber ; doctor n medicina i medicul de &amilie din 2ichigan, a asociat n cartea sa !2edicina vibriional# ideile orientale despre energie vital cu principiile medicinii occidentale tradiionale 3octor ,erber consider c energia vital nu dirijeaz pur i simplu activitatea corpului i raiunii, aceasta energie este organizat n sistemele energetice interdependente complicate 7ceste sisteme energetice, pe care doctorul ,erbert le numete !vibriionale#, alimenteaz i umplu cu energie toate organele i sistemele ale corpului :le asigur &uncionarea normal a corpului i e$ercit in&luena asupra tuturor glandelor, hormonilor, nervilor i celulelor !4istemele vibriionale de vindecare ; sunt cheia spre lrgirea orizonturilor ale tiinei medicale contemporane i spre o mai bun nelegere, diagnosticare i tratamentul bolilor#, - e$plic ,erber 4prijinindu-se pe concepia de energie vital de baza, se poate obine o imagine a ceea ce se petrece c*nd practicai cele Cinci Ritualuri: probabil, micrile i poziiile corpului, pe care le includ, mbuntesc circulaia energiei vitale n contiina i n corp, sau n termene ale medicinii scolastice ; %n corp$con!tiin ;. 7cum din nou s e$aminm e$plicaiile pe care ni le-a &cut colonelul 5rad&ord :l spunea c energia &orei vitale trece printr-o serie de centre energetice ale corpului, care se numesc chakre

R n engleza min&*o&0. n corpul-contiina nu e$ist separare ntre activitatea mental i cea &izic a omului 9ontiina lucreaz prin corp, iar corpul lucreaz prin contiin

@@

Centre ener etice a%cun%e ale cor$ului %radiia oriental spiritual nva c noi avem apte centre energetice ascunse, amplasate pe o linie vertical, ncep*nd din regiunea inghinal i termin*nd cu cretetul capului :le sunt ascunse deoarece n condiii obinuite nu le putem vedea sau descoperi printr-o oarecare alt metod :le se numesc chakre, ceea ce nseamn !roile care se rotesc#, deoarece, con&orm cuvintelor clarvztorilor, care susin c pot s le vad, ele seamn cu v*rtejuri sau roi care se rotesc 0orma acestor centre energetice i micarea acestora, seamn cel mai mult cu un crater Jp*lnieK care poate &i vzut, c*nd apa se scurge n jgheab JcanalK, sau, dac s ne uitm la uragan de pe sputniI 4e consider c chaIre e$ercit in&luena asupra corpului &izic prin apte glande ale secreiei interne 7ceste glande, care i ele sunt amplasate n ordine vertical de la regiunea inghinal p*n la cretetul capului, regleaz a&lu$ul n organismul omului a hormonilor importani 9on&orm nvturilor orientale, energia vital trece prin chaIre i se repartizeaz n corp prin sistemul endocrin /a &el cum chaIre regleaz circulaia energiei prin corp, tot aa glandele, la r*ndul lor, regleaz echilibrul hormonal al corpului 7ceasta teorie corespunde n totalitate celor comunicate de colonelul 5rad&ord despre chaIre 3up cuvintele lui, e$cesul sau lipsa oricrui hormon, secretat de sistemul endocrin, - este rezultatul problemelor aprute n &uncionarea uneia sau a c*torva chaIre %ulburarea &uncionrii sistemului endocrin imediat duce la mbolnviri, slbiciune, mbtr*nire i chiar la moarte 7st&el, concepia despre chaIre este o concepie central n e$plicarea aciunii celor Cinci Ritualuri asupra sntii i procesului de mbtr*nire, pe care ne o&er colonelul 5rad&ord 3up cum el spune elevilor si, chaIre sunt ! &ormaiuni puternice ale c*mpului, care nu sunt vizibile cu ochi, ns care e$ist tot at*t de real# n continuare colonelul e$plic c viteza de rotaie a chaIrelor ; este momentul cheie n aciunea celor Cinci Ritualuri. /a un om sntos toate apte chaIre se rotesc nu mare viteza, ridic*nd energia &orei vitale de la regiunea inghinal p*n la cretetul capului 7&ar de aceasta, la un om normal sntos toate apte chaIre se rotesc cu aceeai viteza i se interacioneaz n mod armonios Fe vine n cap analogia din viaa cotidian ; stropitorul care lucreaz n plina &or, care trimite prana n toate direciile 3ac una sau c*teva chaIre sunt blocate, dac rotaia lor natural este ncetinit sau, cu at*t mai mult, se oprete, - spune colonelul 5rad&ord, energia vital nu poate circula normal 3rept urmare apar boli i btr*nee nsui procesul de modi&icare a strii organismului uman, odat cu v*rst, poate &i descris n termenele unei rotaii normale sau incorecte a v*rtejurilor energetice !4tarea anormal# a chaIrelor ; lipsa rotaiei sau rotaia cu o vitez incorect, direcia incorect a rotaiei ; slbesc sntatea i duc la mbtr*nire ns aceasta legitimitate poate s descopere secretul tinereii eterne= accelerai rotaia chaIrelor i vei ncetini procesul de mbtr*nire 9on&orm spuselor colonelului 5rad&ord, secretul e&icienei celor Cinci Ritualuri const n normalizarea vitezei de rotaie i armonizarea activitii tuturor chaIrelor !2etoda cea mai rapid i cea mai radical de restabilire a sntii i tinereii const n a da v*rtejurilor caracteristicile lor energetice normale#, - ne spune colonelul 5rad&ord ns ce nseamn !caracteristici energetice normale#N 3up spusele colonelului, acestea sunt caracteristici ale v*rtejurilor unui brbat sau ale unei &emei puternice i sntoase n v*rst de +5 ani )rimul pas pe drumul spre normalizare a &uncionrii chaIrelor ; este e$ecutarea primei aciuni rituale B rotire, care crete viteza tuturor celor apte v*rtejuri Rotirea $ este un &el de aciune pregtitoare pentru acordarea precis a @5

&iecrei chaIre n parte, care se realizeaz n cursul e$ecutrii celorlalte patru Ritualuri. 9e vedei la un om obinuit de v*rst mijlocieN nainte de toate ; dezarmonizarea, nu aceeai viteza de rotaie a v*rtejurilor energetice, ne spune 5rad&ord !.otaia nceat duce la nrutirea strii organelor corpului iar rotaia rapid provoac nervozitate, nelinite i epuizare#, e$plic el 9u alte cuvinte, viteza de rotaie a chaIrelor prea mare sau prea mic provoac nrutirea sntii 3in asta se poate trage o concluzie, c cele Cinci Ritualuri coordoneaz i chiar accelereaz rotaia celor apte centre energetice ale corpului umanM ele ajut s repartizeze energia vital prin glandele de secreie intern i prin ele ; ctre organele i sistemele ntregului organism 3atorit acestui &apt are loc ntinerirea , iar drept urmare ; prelungirea vieii 3n/luena %trii cha2relor a%u$ra "olii' vindecarea i m"tr:nire nvtorii orientali spun c chaIrele sunt !&lori de lotus#, deoarece chaIre sunt asemntoare &lorilor, au numrul di&erit de petale i o tulpin lung, cu care ele se unesc cu coloana vertebral 7ceste petale i &loarea !ntreag# a chaIrei se a&l n rotire permanent, obin*nd i repartiz*nd &ora vital Fumrul petalelor variaz n chaIra in&erioar de la patru p*n la o mie n chaIra din cretetul capului :$istena legturii ntre chaIrele i glandele de secreie intern concrete nu creeaz discuii contradictorii deosebite (i, dei proprietile concrete ale acestei legturi sunt determinate di&erit, muli specialiti au preri analoage n ceea ce privete amplasarea chaIrelor i in&luena lor asupra glandelor endocrine= C3aDra 1 3e rdcin sau de baza + 9haIra sacral 8 9haIra ple$ului @ 9haIra cardiac 5 9haIra &aringo-laringian L 9haIra glabellar C 9haIra parietal A.'la/area 5aza coloanei vertebrale )artea in&erioar a abdomenului )artea superioar a abdomenului %orace 1*tul 9entrul &runii 9retetul capului Cla da 1lande se$uale 4uprarenale )ancreatic %imic 1land tiroid ,ipo&iz :pi&iz

>ric*t am corela chaIrele cu glandele de secreie intern, nsi e$istena legturii ntre ele ; este un moment cheie n e$plicarea principiilor de e$ercitare a in&luenei Ritualurilor, propuse de colonelul 5rad&ord )entru a-l nelege este bine s ne imaginm c chaIrele se re&er la anumite zone ale corpului 3ac vom mpri corpul uman n apte zone, cum ar &i ,de e$emplu, regiunea inghinal, abdomenul, cordul, g*tul, capul, i s presupunem c &iecare din ele se a&l sub in&luena unei anumite chaIre, obinem un tablou simplu i clar al &aptului c chaIrele regleaz activitatea corpului 7v*nd n vedere c boal ; este un semn de tulburare a echilibrului n sistemul chaIrelor, g*tul bolnav ; este rezultatul unei chaIre !bolnave# a g*tului, ulcerul gastric ; este rezultatul unei chaIre !bolnave# a abdomenului 7sta nseamn c sunt perturbate caracteristicile energetice ale chaIrei g*tului sau abdomenului, adic ; ele se rotesc ori prea ncet, ori prea repede 9larvztoarea 3ora Auntz i doctorul n medicina 4ha&iI AaragullaR susin c ei au descoperit peste +00 de cazuri de legtur ntre activitatea uneia sau celeilalte chaIre i o anumit boal 9on&orm spuselor lor, n aceste cazuri se observa dependena dintre starea chaIrei i boala !sistemului uman#, sau corp-raiune 3up prerea 3orei Auntz, modi&icarea calitii petalelor chaIrei ; a culorii, a ritmului i direciei de micare, intensitii strlucirii, a &ormei, elasticitii i te$turei ; @L

arat c e$ist probleme serioase cu sntate 3rept rezultat poate &i ori boala glandelor endocrine, legate cu aceasta chaIra, ori boal acelor pri ale corpului, pe care chaIra le alimenteaz cu energie 3e e$emplu, dac ceva nu este n regul cu culoarea, te$tur sau caracteristicile energetice ale chaIrei g*tului, pot apare probleme cu g*tul= angina, b*lb*ial, tulburarea vorbirii, laringit, tonzilit sau chiar ceva mai serios >bservaiile lui Auntz conirm spusele colonelului 5rad&ord c dis&uncia chaIrelor duce la boli i slbiciune 4e poate presupune c procesul &uncioneaz i n direcia invers 9u alte cuvinte, dac caracteristicile chaIrei g*tului s &ie aduse la normal, se va mbunti starea glandei tiroide i a g*tului 3eci, ajungem la concluzia c dac s-ar putea gsi metoda de a normaliza &uncionarea celor apte chaIre i s-le &ac s se interacioneze n mod armonios, am putea s asigurm cursul liber al energiei vitale prin toate chaIrele 7ceasta ar mbunti &uncionarea sistemului endocrin i a corpului n ntregime >are este posibil c odat cu aceasta s aibe loc ncetinirea mbtr*nirii i ntinerirea organismuluiN 4-ar putea c tocmai n aceasta const secretul minunat al celor Cinci RitualuriC #e%a>ele cha2relor 9haIrele e$ercit in&luena nu numai asupra sntii voastre &izice, ci i asupra strii psihice :le v trimit !mesajele# lor prin dispoziie, sentimente i simuri 9ea mai mare parte din noi nu pot vedea chaIre, ns noi toi observm mesaje, pe care ele ni le trimit 7mintii-v cum descriem unele senzaii obinuite= !n interiorul meu totul a czut#M !mi-e grea din cauza &ricii#M !inima mea s-a str*ns#M !simt un nod n g*t#M !parc n cap au ptruns ace# 7cestea sunt e$emple ale acelui &apt, c energia chaIrelor comunic cu voi prin di&erite senzaii i stri spirituale n cazul unei sperieturi sau panici, auzind despre moartea cuiva sau despre o boal grav, putei s simii un &el de descrcare electric, aproape o vibraie, n regiunea inghinal 7ceasta se nt*mpl din cauza stimulrii chaIrei in&erioare 7cest centru este legat de bazele vieii &izice= supravieuire, alimentaie, c*tigul de bani, asigurarea securitii, stabilitatea i sigurana e$istenei &izice i de procesele biologice principale ale corpului )robabil c ai avut ocazie s avei senzaia unei ateptri nervoase, care adeseori este descris ca o senzaie neplcut n stomac, nainte de apariie n public sau nainte de o discuie neplcut JgreaK, mai ales dac mergei n cabinetul e&ului 7cest mesaj energetic este al celei de-a treia chaIre ; centrul ple$ului solar :a este legat cu e$primarea personalizat, cu autodeterminare, cu mani&estarea &orei i voinei personale 9haIra ple$ului solar in&lueneaz asimilarea ; &ie c este vorba de hran, in&ormaia senzorial sau idei Fodul n g*t ; este mesajul celei de-a cincea chaIre , chaIra g*tului n acest caz sentimentele umplu peste msur centrul cardiac i se ridic spre g*t ; care este centrul de autoe$primre al vorbirii, care este legat cu comunicarea i autoe$primare 3esigur, e$prim*nd mani&estrile chaIrelor n acest &el, noi simpli&icm mult procesul comple$ al acionrii chaIrelor asupra psihicului nostru, ns ast&el putem s prezentm, cum centrele energetice in&lueneaz viaa noastr 0iecare chaIra ntruchipeaz o oarecare calitate de baza )rima chaIra, sau centrul de baza, se re&er la nrdcinarea voastr n universul &izic, a dou chaIra, amplasat n regiunea organelor genitale, rspunde pentru e$primarea se$ual, reproducere, pentru mani&estri emoionale i relaii cu ali oameni 7 treia chaIra ; este &lacr voinei individuale 7 patra chaIra, chaIra inimii, este mijlocitorul ntre toate cele apte centre, n ea se a&l nelepciunea compasiunii, dragoste total, capacitatea de a depi i de a pstra armonia ntre interesele interne i cele e$terne, ntre !eul# vostru i univers %oate aspectele autoe$primrii verbale &ac parte din cea de-a cincea chaIra 7 asea @C

chaIra ; 7l %reilea >chi, amplasat ntre spr*ncene, - rspunde pentru dezvoltarea nseninrii raiunii, perspicacitii, intuiiei i imaginaiei 7 aptea chaIra, sau chaIra cretetului capului ; este locul concentrrii contiinei pure, nelegerii universale i nelepciunii spirituale 3ac cel de-al aptelea centru este su&icient de sensibil, prin el putei primi sc*ntei ale sinceritii divine, care la nivelul &izic se percepe ca nepturile n scalp 3up cum vedei, chaIre e$ercit in&luena asupra tuturor aspectelor vieii 3up spusele colonelului 5rad&ord, dac acionai cu pricepere ; cu ajutorul practicii #chiului Rena!terii B vei putea s ncepei vindecarea organismului i autoper&ecionarea, precum i s &acei reversibil procesul de mbtr*nire :nergia voastra vital va putea decurge printr-un &lu$ liber i n plintatea lui, cre*nd o sntate &izic i psihic optim *ia i vindecarea n marea Chi (i n medicina chinez e$ist concepia despre &ora vital, care n aceasta tradiie a &ost denumit Chi 9a i prana, cu care practica reprezint sensul practicii #chiului Rena!terii, Chi este imaterial i invizibil, ns reprezint baza ntregii viei 9on&orm medicinii chineze, toate aspectele vieii depind de calitatea i caracteristica &lu$ului Chi 'orbind mai simplu, dac nu e$ist Chi, nu e$ist via (i planta care se o&ilete , i omul slab cu vocea nceat su&er de lipsa lui Chi >mul, la care Chi se a&l n e$ces, este puternic i energic 3e e$emplu, la copii, care cu veselie se joac n curte, e$ist mult Chi, la un bolnav Chi este prea puin , la un om iritabil cursul armonizat al lui Chi este tulburat 3atorit reaciei propriului corp putem s ne imaginm, ce este Chi i s nelegem c*nd avem un Chi bogat i c*nd Chi ne lipsete 4pre &ericire, ncepem viaa cu o cantitate imens de energie vital 4ecretul obinerii accesului spre izvorul natural al lui Chi n corpul nostru ; este practica celor Cinci Ritualuri. Liniile ener etice i $unctele de acu$unctura ale cor$ului 9ursul corect i repartizarea lui Chi la &el ca i repartizarea energiei vitale a colonelului 5rad&ord, sau a pranei, sunt deosebit de importante pentru meninerea sntii %ehnica milenar a acupuncturii cunoate cu precizie cile cursului lui Chi n corpul uman i stabilete - dup corpul$raiune B unde i cum trebuie s se acioneze asupra Chi pentru a distruge boal 9oncepia cheie a acupuncturii const n &aptul c Chi curge pe anumite meridiane sau canale ale energiei &ine 7ceste meridiane traverseaz corpul din cap p*n n picioare, de la v*r&urile degetelor p*n la ochi )e &iecare meridian e$ist o mulime de puncte ale acupuncturiiM introduc*nd n aceste puncte ace mici pentru un timp stabilit, se poate regla Chi ; s direcionezi cursul acesteia, s creti, s reduci i s curei &lu$ul ei n timpul edinei de acupunctura acele se introduc n punctele strict stabilite pe piele i se las acolo apro$imativ 80 minute 3ei maestrul n acupunctur ar putea s nu &ie de acord cu o asemenea analogie, pentru noi, ns, este comod s comparm sistemul meridianelor de acupunctur cu liniile de metrou, care traverseaz corpul din cap p*n n clc*ie nchipuii-v c corpul vostru ; este un imens ora cu zeci de linii de metrou cu sute de opriri 0iecare din aceste !opriri# ; este un punct de acupuncturM &iecare din liniile de !metrou# ; este itinerarul lui Chi. ntr-un sens oarecare, Chi; este !un tren al (ieii , care circul prin corpul vostru i care aduce energie n &iecare punct al micrii sale 3e obicei, maetri n acupunctur lucreaz cu paisprezece meridiane principale i cu c*teva sute de puncte cheie de pe aceste meridiane, dei muli vindectori sunt de acord c n realitate meridiane i puncte de acionare sunt mult mai multe n mod tradiional se descriu apro$imativ 8L5 puncte, ns majoritatea maetrilor n @D

acupunctur cunosc cel puin 1000 %oate aceste puncte au denumiri poetice ale caracteristicilor energetice "at, de e$emplu, punctele de acupunctur ale 2eridianului .inichiului= "zvorul tumultuos, 'alea strlucitoare, 2arele 3e&ileu, /acul /acrimilor, 2area 4trlucitoare n permanena Chi circul prin aceasta reea complicat a canalelor energetice :le sunt legate unul cu cellalt i cu anume organe i sisteme ale organismului 0iecare meridian are organul su-cheie i sistemul &iziologic corp$raiune. 3ar asta nu nseamn c n mod obligatoriu el trece prin acest organ 3e e$emplu, meridianul "ntestinului 1ros se ridic de la v*r&ul degetului arttor p*n n umr, apoi merge pe g*t spre obraz i n sus spre nas :l nu traverseaz intestinul gros %otui, dac se va introduce acul n oricare din punctele de acupunctur, aceasta va in&luena energia intestinului gros 3ac ns avei probleme cu acest organ, nu este neaprat nevoie s lucrai cu 2eridianul "ntestinului 1ros 4e poate aciona asupra acelor meridiane, care trec pe l*ng de el, deoarece i ele in&lueneaz starea lui 2etodele medicinii chineze par c*teodat ncurcate i de neneles 3ar asta nu este important 3oar totul are loc n marea lui Chi, unde ghidarea cursului i repartiiei energiei aduce &olos corp$raiune al &(. 9*teodat, n locul acupuncturii tmduitorii &olosesc acupresare, ns mai des aceasta se &olosete n comple$ul acesteia 9*nd studentul ,arvard-ului, viitorul doctor 3avid :isenberg studia acupunctura la )eIin la mijlocul anilor D0 ai secolului PP, el personal a evaluat aciunea bine&ctoare a masajului acupresor, care i &cea maestru pe nume 9hiju 9hiju avea o capacitate incredibil de a gsi !punctele de pornire# 7cestea erau puncte, unde Chi din corpul lui :isenberg erau temporar blocate sau se a&lau n stare de stagnare !)entru a restabili i a redireciona cursul Chi i a crea din nou armonia corpului, maestru &olosea presarea i ntinderea muchilor, ligamentelor i oaselor#, - e$plic :isenberg 7cion*nd asupra !punctelor de pornire#, 9hiju repede a mbuntit starea &izic a lui :isenberg 7ceasta a &ost o rela$are plcut i pro&und :isenberg descria aceasta stare ca !o senzaie stranie de presiune intern, de plenitudine i de cldur n corp# i spunea c se pare c contientiza &iecare nerv i muchi 3octorul :isenberg a studiat n 9hina tainele energiei subtile sub conducerea medicilor i maetrilor artelor de lupt Jarte marialeK 3e &apt, el era primul student american, care a plecat n 9hina prin schimb pentru a studia medicina chineza la )eIin Fu trebuie s ne mirm c ceea ce a vzut el acolo l-a ocat 2etodele medicinii chineze nu &ceau parte din cadrul concepiei medicale occidentale cunoscute lui, ns totui aduceau oamenilor uurare i vindecare 5olnavul putea s scape de boala sa, de dureri i senzaii neplcute pur i simplu datorit introducerii acelor n anumite puncte ale corpului lui 3octor :isenberg a simit personal aciunea bine&ctoare a acupuncturii, cu tot scepticismul su .ezultatele l-au surprins i l-au &cut curios ca i pe muli oameni de tiin occidentali !Fu tiu, ce s cred despre Chi#, - a recunoscut :isenberg &a de un vindector chinez :l putea s vad in&luena lui Chi, dar cum s-o e$pliceN 3octorul :isenberg i-a ndemnat pe specialitii chinezi n acupunctur i pe medicii occidentali s deschid un dialog creator n scopul studierii a dou abordri di&erite de tratament ; a modelului mecanic occidental i a modelului energetic chinez >are se poate gsi modul de a uni prile puternice ale ambelor sisteme pentru a crea o abordare nou, comple$ a tratamentului omuluiN 9eva mai devreme , n anul 1BC1, ziaristul american 6aims .eston a descris e$periena uluitoare de tratament prin acupunctura n 9hina "-a &ost e$tirpat apendicele, &r a se &olosi nici un &el de anestezice, n a&ar de ace, introduse n anumite puncte ale corpului %mduitorii chinezi au cutat s-l conving c datorit acestor ace el nu va simi durere n timpul operaiei :i au avut dreptate, cum a comunicat cu bucurie .eston, napoindu-se acas 3atorit lui .eston &orele tainice ale energiei &ine au nceput s vin n &lu$ul cunotinelor medicale @B

-ecretul i /ora !zi un 9on&orm ideilor chineze, poi s cunoti propriul <zi prin comple$ul artelor de lupt, care se numesc#%zigun , $ a& literam B munca cu energie sau arta &e a con&uce energia (ital . 9on&orm aciunilor celor Cinci Ritualuri, +zigun-ul cuprinde e$erciii i micri, prin care omul nva s acioneze energia sa vital, sau 9hi , i s controleze evoluia acesteia 9olonelul 5rad&ord susine c cele Cinci Ritualuri vindec bolile, iar maetri %zigun, la r*ndul su, susin c %zigun vindec maladii grave, cum ar &i prostatit, reumatism, ocluzia intestinului gros, tulburri nervoase i slaba memorie 3atorit practicrii, %zigun ca i a practicrii #chiului Rena!terii, captai nu numai o sntate obinuit normal, care este doar starea bolnvicioas care poate &i condus, dv obinei o sntate absolut per&ect n prezent oamenii de tiin occidentali ncep s studieze pro&und principiile de in&luena a acupuncturii i %zigun <innd seama de acele miracole ale rezistenei &izice, pe care ni le arat maetri igun, aceasta tehnica poate s par ca ceva supranatural 7deseori maetri +zigun &ac demonstraii ale &orei Chi n &aa publicului n timpul unei demonstraii maestru s-a aezat n patru labe n &aa unui bloc gros de marmur, a e$ecutat c*teva cicluri speciale de respiraie, a ncordat toi muchii corpului i un strig scurt a lovit cu &runtea, precum cu un baros, blocul de marmur i s-a spart n dou nu capul lui, ci piatr )e &runtea e$ecutantului nu a rmas nici o urm 4e consider c maetri Tigong direcioneaz per&ect a sa Chi i dac doresc pot s-o direcioneze n orice parte a corpului, iar n cazul de &a ; spre &runte En alt maestru Tigong se culca pe saltea, apoi pe el erau aezat o alt saltea, iar deasupra se punea o plac de ciment n greutate de 1 000 pounds Jcirca @50 IgK, care se urcau 1+ persoane 9*nd aceasta construcie era ndeprtat, pe corpul maestrului %zigun nu rm*neau nici un &el semne :l trimitea 9hi a sa spre jumtatea superioar a corpului, crein un &el de tampon, care rezista la aceasta greutate imens nc un maestru %zigun concentra Chi n regiunea abdominal n aa &el, nc*t putea s se balanseze pe dinii &urcii 4chema punctelor de acupunctur pe 2eridianul 9onductor, creat n timpul dinastiei chineze 2in J18LD-1L@@K 'esenul a fost luat &in primul (olum al crii 3o(estiri a&e(rate &espre acupunctur chinez , e&itat &e 7ca&emia Mo!tenirii #rientale &in 9ancou(er, Colum*ia :ritanic, Cana&a, %n anul >?D@. Cu ama*ilitate cartea a fost pus la &ispoziie &e 1enri 5..ou.

nc un maestru prin mobilizarea propriei Chi ntrea corpul su nc*t acesta devenea tare ca oelul i dac peste el trecea un 6eep, pe corpul lui nu rm*nea nici zg*rietur 2aetri n %zigun nu consider c aceste capaciti reprezint ceva deosebit 9ursul 9hi ; este cursul nsi a vieii !9a s radiez 9hi pentru mine este acelai lucru ca a respira, 50

e$plica un maestru ; :a este n mine :a reprezint o parte din mine, cum ar &i m*n sau respiraie >are se poate s neleg n totalitate respiraiaN# )robabil c maetrii %zigun pot nu numai s deplaseze pe Chi a sa interioar , ci s-o i trimit n a&ar corpului ca o oarecare &ora mecanic /a nceputul anilor D0 ai secolului PP "nstitutul de 2edicina %radiional 9hinez din 4hanhai a &cut un scurt &ilm documentar despre tehnica %zigun 2aestru %zigun se aeza n &aa oscilogra&ului /a comanda el radia Chi din degetele m*inii drepte i n acest timp oscilogra&ul nregistra un &lu$ de energie, emi*nd semnale scurte la &iecare und de radiaie !9oncluzia care se trage din acest &apt, - Chi e$ist n &orma &izic i maet %zigun o pot radia dup dorina#, - aa a comentat acest e$periment doctorul :isenberg n anii C0 ai secolului PP cercettorii chinezi din ,ong Aong au e&ectuat e$periene cu grupuri de oameni, care lucreaz cu energia Chi n &iecare grup au intrat opt medici, care prin g*nd trimeteau Chi celor opt pacieni, &r s-i ating &izic 9ercettorii au observat c n timpul transmisiei Chi temperatura v*r&ului nasului al &iecrui medic a cobor*t cu 1-+ grade, n timp ce temperatura v*r&ului nasului al &iecrui pacient a crescut tot cu at*t )robabil c aceste modi&icri de temperatura au &ost condiionate de transmiterea energiei de la tmduitor spre pacient 9on&orm tradiiilor chineze, creterea n corp a cantitii de Chi &ace dintr-un om bolnav un om sntos , iar din omul slab ; un om puternic 9on&orm spuselor e$pertului american 5rjus Aumar 0rancis, care a studiat %zigun timp de 80de ani at*t n 9hina, c*t i n a&ar granielor ei, cretera energiei corpului mbuntete starea &izic, limpezete raiunea i produce chiar inspiraie spiritual !)racticarea sistematic a e$erciiilor %zigun ntr-adevr restabilete tinereea corpuluiVcontiinei, ast&el nc*t !timpul de aur# al vieii ntr-adevr devine !de aur#, - spune 0rancis :l menioneaz c apro$imativ 50U din chinezi, care ncep s practice ori %zigun , ori +aiEiFuan Jnc un tip de arte mariale Kdup L0 de ani, c*nd mbtr*nirea devine o realitate inevitabil pentru ei !3ac un sistem oarecare de e$erciii poate s restabileasc chiar organismul unui om btr*n, atunci in&luena lui asupra oamenilor tineri sau oamenilor de v*rst mijlocie este de nepreuit#, - adaog 0rancis :$erciiile %zigun propuse de 0rancis sunt simple dar e&iciente, ele cuprind rsuciri, micri rotative i ntinderea coloanei vertebrale 4e consider c ele activizeaz porile acustice i mbuntesc cursul Chi. 3ei aceste e$erciii nu lucreaz n mod concret cu chaIre i tehnica e$ecutrii lor se deosebete de cele Cinci Ritualuri, elementele lor de baza sunt asemntoare cu primul e$erciiu al colonelului 5rad&ord, care stimuleaz rotirea v*rtejurilor tuturor chaIrelor 7&ar de aceasta, e$erciii %zigun, recomandate de 0rancis, ca i practicarea #chiului Rena!terii, dovedesc c micrile corpului n combinaie cu dispoziia psihic corect i tehnicile de respiraie in&lueneaz direct cursul 9hi prin corp$raiune, mbuntesc considerabil sntatea i prelungesc via Practiuc:nd !ai>i?uan zilnic n decur%ul a @<A ani 9a i %zigun, taijiWuan ; este tehnica psiho&izic chinez, care ntrete sntatea i prelungete via, a crei sens ; este mbuntirea ma$im a circulaiei energiei vitale n scopul vindecrii i ntineririi organismului 9on&orm celor spuse de maestrul 3a /iu, care la mijlocul anilor 50 ai secolului PP a &cut cunoscut n 4tatele Enite taijiWuan, care este un sistem precis de micri lente, line i controlate detaliat# 9a i #chiul Rena!terii B acesta este un comple$ de e$erciii rela$ante i toni&iante care elibereaz energia vital n corp$raiune i ast&el mbuntesc considerabil starea &izic 7propiindu-se de cea de-a B0-a aniversare a zilei de natere, 3a /iu preda, ca i nainte, taiEi elevilor si americani 3a /iu povestea o poveste minunat despre nvtorul su /i <in "ene, care s-a nscut n 9hina n anul 1LCD 9on&orm spuselor lui 3a /iu, nvtorul lui a &ost 51

cstorit de paisprezece ori, a avut 1D0 de descendeni direci de-a lungul a unsprezece generaii i a trit peste +50 ani 9u trei ani nainte de moarte, n anul 1B80 /i <in Hen s-a nt*lnit cu un general chinez, care mai t*rziu l descria ast&el= are vedere bun i mersul rapid, nlime ; C &ootsR Jcca + m 10 cmK , unghii &oarte lungi la m*ini i &aa rumenit 2uli elevi ai lui /i aveau peste 100 ani n ce a constat secretul longevitii luiN 9*nd avea 180 ani, el a nt*lnit n muni un om &oarte btr*n 7cest om susinea c are 500 ani i c el a putut s triasc at*t de mult datorit practicrii unor e$erciii speciale, asemntoare cu taijiWuan 7ceste e$erciii se numeau 5agua J5aguazhangK i cuprindeau sunete speciale, e$erciii de respiraie, recomandri pentru alimentare i tratamente cu ierburi )ustnicul montan a transmis aceasta tehnica lui /i <in Hen, iar acesta l-a nvat pe 3a /iu !/ongevitatea mea, - spunea maestrul /i <in Hen, - a devenit posibil datorit &aptului c eu am practicat zilnic aceste e$erciii ; regulat, corect i sincer ; de-a lungul a 1+0 de ani# 3up spusele lui, timpul cel mai bun pentru e$erciii ; este ntre orele 11 seara i 11 dimineaa, c*nd trebuie repetat &iecare e$erciiu de + p*n la L ori 7ceasta seamn cu s&atul colonelul 5rad&ord dat lui )eter Aelder i elevilor si= s studieze zilnic i treptat s aduc numrul repetrilor al &iecrui Ritual p*n +1 ori )ractica regulat, sublinia colonelul , va &ace un e&ect puternic care cu timpul va crete 9e &el de concluzie putem trage din aceste povestiri uimitoareN )robabil c n corpul uman e$ist o cantitate imens de canale energetice, prin care circul energia vital n decursul multor ani adepii tradiiei orientale au creat comple$e de e$erciii, care mresc la ma$imum cursul acestei energii i o repartizeaz n mod optim prin corp, din care cauza sntatea devine mai bun, raiunea devine mai clar i crete rezistena vital 9on&orm acestor nvturi, &ie ca este vorba de 9hina sau de %ibet, -longevitatea este o tiina i nu un dar al sorii :$ecut*nd e$erciiile tehnicilor chineze, ca i n e$ecutarea celor Cinci Ritualuri ale colonelului 5rad&ord, noi &acem aplecri, ntoarceri i ntindem corpul, ceea ce stimuleaz i toni&iaz punctele noastre de acupunctur, porile energetice i chaIre %oate acestea elibereaz Chi care se a&l n stare de inactivitate, sau prana, sau energia vital, i ea, ca izvor, ncepe s v umple cu ape preioase ale &orei i rezistenei Cum cele Cinci Ritualuri /ac rever%i"il $roce%ul de m"tr:nire 9olonelul 5rad&ord i sute de cititori, care practic aciuni rituale, susin c ei ntorc napoi sau cel puin ncetinesc procesul de mbtr*nire i c secretul lor ; este activizarea energiei vitale i &olosirea corect a acesteia ns cum s e$plicm principiul acionrii lor ast&el nc*t acest lucru s satis&ac un om occidentalN n primul r*nd s totalizm tiina colonelului 5rad&ord= 1 /a baza in&luenei bine&ctoare a celor Cinci Ritualuri st principiul de lucru cu energie vital sau prana 7ceasta energie nu este palpabil, ns este o &ora real i puternic, care ghideaz via + )racticarea regulat a celor Cinci Ritualuri prin succesiunea corect activizeaz rezervele voastre enorme ale energiei vitale i mbuntesc circulaia acesteia prin corp$raiune 3rept rezultat sntatea devine puternic, crete energiticitatea i se prelungete via 8 :nergia voastra vitala circul prin cele apte centre energetice !invizibile#, care se numesc chaIre i care, dup aspectul lor, seamn cu roi care se nv*rtesc sau cu v*rtejuri @ 9haIrele lucreaz cu corpul prin apte glande ale secreiei interne :nergia vital circul prin chaIre i se repartizeaz n corp prin sistemul endocrin 5 %ulburrile n distruibuirea hormonilor, produi de sistemul endocrin sau lipsa unuia din acetia apar atunci c*nd &uncionarea uneia sau alteia din 5+

chaIre este incorect > proast &uncionare a sistemului endocrin duce la boli, slbiciune, mbtr*nire sau chiar la moarte L 4tarea sntii i durata vieii depind , n primul r*nd, de viteza de rotaie a chaIrelor /a un om sntos toate apte chaIre se rotesc &oarte repede i cu aceeai vitez 9retei viteza de rotaie a chaIrelor ; i ncetinii procesul de mbtr*nire 3ac una sau mai multe chaIre sunt blocate, rotaia lor natural a ntcetinit sau chiar s-a oprit, atunci apar boli i mbtr*nire 9ele Cinci Ritualuri cresc viteza rotaiei chaIrelor, armonizeaz rotaia di&eritelor chaIre ntre ele i distribuie n mod egal prin sistemul endocrin energia vital pur, care, la r*ndul ei, o distribuie prin organe i sisteme ale corpului 3rept rezultat este sntatea optim, restabilirea corpului i obinerea &orei vitale i vioiciuni tinereii

4curt noastr cercetare a tehnicilor chineze %zigun i taijiWuan a artat c e$erciiile &izice combinate cu cunoaterea precis a principiilor de lucru cu sistemul energetic al omului pot mbunti &lu$ul 9hi n adevratul sens al cuv*ntului, d*ndu-v via :$erciile %zigun sunt ndreptate spre stimularea &lu$ului de energie prin chaIre %ot, ce &acei pentru mbuntirea &lu$ului 9hi ntotdeauna aduce &olosul ntregului corp 7st&el vedem c energia vital 9hi se mic prin chaIre i printr-un numr imens de meridiane, stimul*nd organele interne i glandele endocrine 7m a&lat c n unele culturi au &ost create e$erciii &izice pentru activizarea i acumularea energiei >cup*ndu-se de practicile asemntoare cu #chiului Rena!terii (+zigun, taijiWuanK, care lucreaz cu centrii energetici ai dv ,cel mai probabil, vei observa modi&icri pro&unde n starea dv &izic, psihic i emoional 3e e$emplu, chaIra ple$ului solar, care in&lueneaz asimilarea alimentelor i este legat cu &icatul, pancreasul, stomacul, vezica biliar i splina 3ac practicai e$erciiile, care in&lueneaz chaIra ple$ului solar, cu timpul aceste e$erciii vor ncepe s in&lueneze procesul digestiv i metabolismul, precum i toate organele i hormonii, care sunt legate cu asimilarea hranei 3ac acestea sunt e$erciii destul de puternice i dac le practicai un timp ndelungat, ele vor schimba considerabil &lu$ul energiei prin anumite organe ale corpului dv 3igestia dv se va mbunti, vei asimila mai bine hran i, probabil vei m*nca mai puin "ar sntatea dv se va mbunti i va crete &ora vital, iar asta nseamn c vei arta i v vei simi mai bine i, probabil, vei &i mai tineri 7cum nmulii acest &olos cu apte pentru a vedea c*t de mult vei putea schimba corpul dv practic*nd e$erciii pentru cele apte chaIre i toate organele i sistemele corpului, pe care le deservesc )ractic*nd comple$ul de e$erciii, care in&lueneaz toate chaIrele, obinei acces la bazele &uncionrii corpului vostru ; la circulaia energiei, organelor, glandelor i proceselor biochimice, prin care energia vital &uncioneaz n corp 3atorit acestor e$erciii, chaIrele ncep s se roteasc mai repede i mai armonios i mai mult energie de baza se repartizeaz n corpul vostru 3ac nainte &lu$ul energiei n corpul votru era ngreunat, acum energia se poate deplasa liber (i iar nmulii aceste rezultate cu apte pentru a vedea e&ectul total, pe care l obinei lucr*nd cu toate chaIrele )racticarea celor Cinci Ritualuri creeaz o bucl a legturii energetice inverse ntre corpul vostru i organele acestuia, glandele i seciei hormonale, chaIrele i &lu$ul energiei prin acestea i izvorul vieii nsui 7lungirea, ncordarea, ntoarcerile i aplecrile corpului, care &ac parte din aciuni rituale, stimuleaz &uncionarea glandelor de secreie intern i accelereaz rotaia chaIrelor prin presarea i rela$area alternante 3rimul Ritual (rotaie) accelereaz rotaia v*rtejurilor ai celor apte haIre 7 &ou aciune ritual, probabil c lucreaz cu primele cinci chaIre ; de la chaIra de rdcin 58

p*n la chaIra g*tului 7 treia aciune ritual stimuleaz chaIrele inimii i ale g*tului 7l patrulea Ritual lucreaz cu toate cele apte chaIre, mai ales cu chaIrele capului ; a asea i a aptea, - deoarece include aplecrile capului spre spate i n jos 7l cincilea Ritual, probabil c acioneaz n primul r*nd asupra chaIrei de rdcin, sacral i asupra celor dou sacre ale capului 9u alte cuvinte, c*nd e$ecutai cele Cinci Ritualuri, realizai un contact energetic cu toate aspectele ale e$istenei dv n timpul practicrii celor Cinci Ritualuri dv ca i cum masai centrele dv energetice i prin ele ; glandele, pe care aceste centre le deservesc, iar prin glande ; toate organele interne >dat cu practica regulat a #chiului Rena!terii, in&luena ei bine&ctoare devine mai mare n cur*nd ncepei pur i simplu s modi&icai corpul din interior 9u c*t mai mult timp &acei e$erciii, cu at*t mai mult obinei de la ele , amintete colonelul 5rad&ord Cinci Ritualuri vor ajuta s se normalizeze rotaia v*rtejurilor, ast&el nc*t corpul devine i mai sensibil la &olosul e$erciiilor#, - e$plic colonelul >are merit s ne mirm c practica #chiului Rena!terii a dat asemenea rezultate uimitoare at*tor oameni, &c*ndu-i s arate mai tineri, s se simt mai sntoi i s triasc mai multN :$ist nc un moment important 3ei noi am stabilit apro$imativ care chaIre in&lueneaz &iecare aciune ritual, tehnica #chiului Rena!terii lucreaz n integritate 0iecare aciune ritual in&lueneaz ntreg corpul 2odelul, pe care ni l-a propus colonelul 5rad&ord, se bazeaz pe abordarea unitar a organismului uman 0ilozo&iile tibetane, hinduse i chineze vd materia i energie, spiritul i substana, psihicul ntr-o unitate indiviza, ca un ntreg 7ceasta nseamn c prin practica sistematica vei percepe in&luena pozitiv asupra tuturor aspecte ale e$istenei sale= corpul dv va arta mai t*nr, iar g*ndurile vor deveni mai clare )utei s v ateptai c vei percepe mai complet totul ce se petrece n interiorul i n jurul dv i c via dv , calitatea ei se vor mbunti 9a i nainte ne este greu s spunem c &iecare aciune ritual anume in&lueneaz &iecare chaIra i glanda :ste posibil, chiar ncercarea unei asemenea concretizri s &ie o greeal a unei abordri occidentale, mecanice Foi, ns, putem &i convini, c schimbul energetic intern, care, prin presupunere, are loc prin practica #chiului Rena!terii i in&luenele ei generale asupra chaIrelor n realitate sunt posibile i ntr-un mare grad probabile 3up toate cele spuse, putem, n s&*rit, s ne adresm aciunii rituale suplimentare, descrise de colonelul 5rad&ord 3up spusele lui, practicarea ei este de dorit, dar nu este obligatorie 7cesta este cel de-al (aselea .itual +l a%elea Ritual8 acumularea ne$reuitei ener ii vitale Cinci Ritualuri vor restabili sntatea i &ora dv vital ,- susine colonelul 5rad&ord !ns, pentru a aduce corpul ntr-o stare ideal i s-l ntinerii considerabil ,; continu el, e$ist nc o aciune ritual B cea &e$a !asea. )robabil, c cel de-al aselea Ritual este cel complicat din tot ce ne-a nvat colonelul 5rad&ord, deoarece acest e$erciiu retransmite energia se$ual pentru scopuri mai nalte 3up spusele colonelului, pentru a deveni !supraom# este necesar abinereaR de la comunicarea se$ual, i cea &ora vital, care este cuprins n dorina se$ual, trebuie s &ie !concentrat i ghidat din v*rtejul al doilea ctre toate celelalte# 9olonelul era nevoit s e$plice detaliat, ce anume are n vedere :l nu vorbea despre nbuirea dorinei se$uale 3impotriv, el sublinia n mod deosebit c p*n c*nd dorina se$ual nu a devenit puternic i stabil, nu se poate e$ecuta cel de-al aselea Ritual. n aceasta const greutatea= s nu realizezi dorina se$ual acut, aprut la dv , ns s nvai s redirijai i s modi&icai aceasta &ora puternic cu 5@

ajutorul celei de-a !asea aciuni rituale. "at ce nseamn !s transmutai dorina se$ual activ# 3v o modi&icai, eliber*nd o energie imens nchis n ea 4e poate spune, c !ridic*nd n sus# energia se$ual, sau energia s&erei de reproducere, aceasta poate &i trans&ormat n energia longevitii 9ea de-a !asea aciune ritual include lactul respirator, sau !bandhu#, cum l denumesc hatha--oga n timpul unei e$pirri puternice, eliberai plm*nii de aer i tragei abdomenul, apoi dup un timp , reinei respiraia n -oga bandhu ; sunt tehnici avansate, care la nceput se e$ecut cu mare precauie i numai dup o pregtire su&icient, i ideal ar &i ; sub observaia unui maestru cu e$periena :ste posibil c tocmai din acest motiv colonelul 5rad&ord a lsat la urma e$punerea acestei tehnici n esen, al aselea Ritual, ca i &oale de &orj, scoate !cldur animal# din cele dou chaIre n sus, spre centre superioare 7bstinena se$ual este necesar pentru a acumula aceasta energie preioas, care ,n caz contrar, se va consuma n comunicarea se$ual n timpul e$ecutrii celei de-a !asea aciuni rituale, bandhu i respiraia pro&und &olosesc energia se$ual ca un &el de combustibil n timpul vieii un brbat mediu ejaculeaz apro$imat de 5000 ori 7sta nseamn de D0 de ori pe an de-a lungul a L5 ani n acest timp el produse apro$imativ @ galoane Japro$imativ 15 litriK de sperm i la &iecare ejaculare se elimin ntre +00 p*n la 500 milioane de spermatozoizi 4perm produs n cursul ntregii viei este su&icient pentru crea a unui trilion de &iine umane 3in punctul de vedere energetic ; asta este o colosal &ora creatoare nchipuii-v , ce ai putea &ace cu aceasta energie, dac ai &i &olosit-o alt&el nainte de toate, probabil, c ai &i trit mai mult !ntr-un sens &oarte real, &iecare brbat poate s creeze o mai puternic rezerva de energie se$ual dec*t o bomba atomic#, - spunea cunoscutul maestru daossian 2anteI 9hiaRR "at n ce const esena celui de-al aselea Ritual: dac v vei abine de la comunicarea se$ual, vei putea acumula o energie puternic din s&era reproducerii i s-o modi&icai n scopul obinerii sntii optime, ntineririi organismului i vieii lungi ns colonelul tia c puini sunt de acord cu abinerea se$ual, de aceea el a recomandat s am*ne cea de-a !asea aciune ritual p*n c*nd nu vei &i ntr-adevr gata s &acei acest pas hotr*tor )%te im$ortant % credei c $utei deveni mai t:nr )entru completarea celor ase Ritualuri colonelul 5rad&ord &ace o recomandare, care este tot at*t de important ca i e$erciii %rebuie % credei c ntr-adevr putei s oprii procesul de mbtr*nire sau cel puin s-l ncetinii la ma$imum > asemenea dispoziie psihic este totul #9u toat v*rst dv cronologic, dac dv nsui v simii t*nr, i cei din jur v vor considera ca pe un t*nr# ,- e$plic colonelul 5rad&ord 7ceasta n &elul ei este o magie, scamatorie, ns numai auditoriu pe care trebuie s-l convingei , - este contiina dv necredicioase 5rad&ord spunea elevilor si c atunci c*nd ncepea s e$ecute aciuni rituale n %ibet, el se strduia s-i vad mai t*nr, dec*t era n realitate n loc de a se aga de propria sa imagine !a omului btr*n i slab#, el amintea aa cum era el n de$lin n/lorire a /orelor. n aceasta imagine de om t*nr el depunea n &iecare zi o energie psihic i !o dorina &oarte puternic# %reptat el a nceput s observe c arat mai bine /a &el l vedeau i oamenii cu care se nt*lnea )robabil c ai auzit asemenea e$presii= !%oate acestea se a&l n contientul dv 3v creai propria realitate 9ontientul este superior materiei :l a creat acest lucru prin voina sa# 9e este asta ; o trucare mechereascN 4au descrierea precis a proceselor ce au loc n realitateN R n cartea lui 9rito&er Ailhem !9inci perle tibetane# se spune c n timpurile noastre o asemenea
abordare este nvechit i cel de-al aselea Ritual poate &i e$ecutat i un om care nu practic abinerea se$ual 2ai ales dac aceasta se re&er la acei care mcar ntr-o msur oarecare practic %antru sau tehnicile daossiene de pstrare a energiei se$uale ; :$ red

55

n timp ce tiina contemporan tinde s separe contiina de materia &izic, numindu-le &enomene care nu sunt legate ntre ele, &ilozo&iile orientale ne nva contrariul :le consider c tot ce este material este produsul contiinei JraiuniiK .aiune ; este primul principiu de creare ; a celui ceva din ce este compus materia 2ateria ; este o contiin condensat sau concentrat n secolul al PP-lea &izica cuantica a nceput s dovedeasc justeea concepiilor &ilozo&ice orientale %reptat oamenii de tiin ajung la concluzie c este posibil, c contiina JraiuneK omului ntr-adevr acioneaz asupra materiei Enii din ei chiar ncearc s creeze noi metode de tratament ; !medicina vibriional# i !tmduire cuantic# 3ac contiina ntr-adevr reprezint materia prima pentru materie, este logic s se trag concluzia c g*ndurile dv &ormeaz realitatea noastr &izic Jcorpul dv K i modeleaz comportamentul lui Jsntatea dv K 3ipaI 9hopra e$plic o asemenea opinie despre corelaia contiina-materie, combin*nd iluminarea mistic a meditaiei, teoriile &izice contemporane i propria e$periena a tmduitorului practician 9hopra consider c trim n &lu$ul potenialelor, crora contiina le d &orma i materialitate .ealitateta nu are limite i se dezvolt permanent .ealitatea poate &i orice 7cest lucru este veridic chiar la nivelul electronilor nainte noi am crezut c electronul este asemntor cu o mic planeta, care se rotete n jurul nucleului atomuluiM acest lucru ar &i &oarte previzibil i noi am putea s-l gsim mereu acolo 7zi, ns, &izicienii consider c punctul de vedere tradiional despre electron e$ist numai datorit &aptului c noi l susinem n realitate, spun ei, electronul nu e$ist ntr-un punct concret, potenial el e$ist peste tot )unctul nostru de vedere despre electron i d doar o determinare 9u alte cuvinte, el arat a!a cum %l (e&em 7cest lucru ne amintete c unul din momentele cheie n realizarea de ctre colonelul 5rad&ord a succeselor lui uimitoare n ceea ce privete ntinerirea corpului su a &ost concentrarea lui asupra imaginii sale ca despre un om t*nr 0enomenul numit efectul place*o, arat n mod e$cepional, c ateptrile i convingerile noastre pot in&luena direct starea noastr &izic )lacebo ; sunt tablete din creta i zahr, care sunt date pacienilor, conving*ndu-i c aceste tablete sunt un medicament &oarte e&icient 7pro$imativ la o treime din pacieni, crora li s-a administrat placebo, starea lor ntr-adevr s-a mbuntit 4e presupune c aceasta mbuntire a strii are loc datorit dispoziiei psihice a pacienilor i ateptrilor acestora pentru mbuntirea strii 2unca psihoterapeutului , doctorului n &ilozo&ie :velin 4ilvers din /os 7ngeles arat c*t de puternic poate &i e&ectul placebo 3octorul :velin 4ilvers spunea pacienilor si care su&ereau de dureri cronice, c n corpul lor e$ist !o &armacie interioar# :a &olosea o tehnic special n care sugestia era combinat cu vizualizarea ghidat i cu ajutorul creia pacienii ca i cum stimulau producia intern a !medicamentelor# analgezice 5olnavii au &ost rugai s-i imagineze c ei acumuleaz o mare rezerv de endor&ine Jsubstane analgezice naturaleK, care apoi pot &i introduse mintal Jprin g*ndK n s*nge .ezultatele au &ost impresionante 0olosind aceasta tehnica, muli pacieni au putut s anihileze sau s reduc durerile i s nceteze s ia preparate analgezice, care produc dependena 2ai t*rziu doctor 4ilvers a &olosit o tehnic asemntoare pentru a-i ajuta pe narcomani s se vindece dup perioade di&erite de dependena narcotic ; de la @ p*n la @0 ani !:u consider c acesta este un e$emplu &oarte bun al &aptului c raiunea JcontiinaK poate vindeca, - spune 3ipaI 9hopra ; "mediat ce contiinei i-a &ost o&erit un instrument adecvat, ea i-a permis s nving graniele vechi# 9reierul ; este un agent neutru &r voina sa proprie, spune 9hopra :l este !un servitor in&init de inventiv#, care poate &ie s accepte, &ie s resping orice dependen 5L

9a dependena, 9hopra are n vedere credina stabil n &aptul c mbtr*nire i declinul &izic sunt imposibil de oprit 3up spusele lui 9hopra, !eul# ; este stp*nul principal Fe vom delecta cu o viaa lung, dac vom crede c acest lucru este posibil 3in punctul de vedere al &ilozo&iei lui este clar, de ce colonelul 5rad&ord subliniaz importana dorinei, dispoziiei i credinei pentru cei, care doresc s nving btr*neea i declinul Oamenii de tiin cerceteaz ener ia vital :nergia i in&luena acesteia ;iat sensul celor Cinci Ritualuri ale colonelului 5rad&ord, care permit s bem din izvorul tinereii >are pot oamenii de tiin s vad, s msoare i s calculeze cantitatea acestei energii imposibil de perceput, dar &oarte puternice, care se numete prana sau 9hiN >are ntr-adevr ea joac cel mai important rol n pstrarea sntii i n vindecarea bolilor, cum susin maetri chinezi n acupuncturN >are e$ist n prezent dovezi tiini&ice ale teoriilor energetice orientaleN 9u toat rezistena medicilor i oamenilor de tiina, care cu perseverena menin JurmeazK opiniile occidentale despre materia, asemenea dovezi e$ist :ste posibil c unul din evenimentele recente, care a deschis ua n aceasta lume a energiei invizibile, a &ost apariia n anii D0 ai secolului PP a aparatelor medicale de nalt tehnicitate, care nregistreaz c*mpurile energetice electromagnetice, care nconjoar organe i corpul n ntregime 7zi oamenii de tiin pot &otogra&ia cele mai subtile c*mpuri electromagnetice n timpurile noastre &olosind metodele cum ar &i tomogra&ia magnetic de rezonan i altele, cu ajutorul sistemelor computerizate medicii pot obine imagini ale creierului i ale altor organe 7zi tomogra&ia magnetic de rezonan se &olosete pe scar larg n spitale i laboratoare ca o tehnica e&icient de diagnosticare 7&ar de aceasta, e$ist cercetarea uimitoare a doctorului 5jord Fordenstrom din "nstitutul 9arolina n 4uedia Fordenstrom promoveaz presupunerea c corpul are un sistem de reele electrice i c activitatea electric constituie baza procesului de vindecare 2unca lui a artat c dac &lu$ul electric, care circul prin corp, este mrit, este posibil oprirea creterii celulelor canceroase 4istemul electric al corpului, susine Fordenstrom, joac un rol tot at*t de important n pstrarea sntii omului, ca i circulaia s*ngelui Eltimele descoperiri n domeniul acuterapiei au avansat ncercrile de a dovedi e$istena energiei invizibile 4pecialistul german n acupunctur ; doctorul .einhard Soll a invental un dispozitiv, care se numete dermatron, i tehnica, care se numete electroacupunctur 3octorul Soll &olosete computerul pentru a observa parametrii electronici ai punctelor de acupunctur din corp 9omputerul calculeaz indicatorii de p*n la i n timpul edinei de acupunctura, ghid*nd aciunile medicului 9ercettorul japonez doctor ,irosi 2oto-ama a inventat un aparat pentru msurarea &uncionrii meridianelor i organelor interne corespunztoare, care i el lucreaz cu punctele de acupunctura 7cest aparat are +D de electrozi, pe care medicul le cupleaz cu punctele de acupunctur ; de obicei pe degetele m*inilor i picioarelor 9omputerul adun datele electrice, obinute de aparat 3atorit aparatului su, doctorul 2oto-ama a descoperit c ntre meridianele care nu sunt echilibrate electric i starea bolnvicioas a organelor care corespund cu aceste meridiane e$ist o legtur direct !:$perimente la care au participat apro$imativ + 000 pacieni, presupun cu o mare parte de probabilitate, c valoarea relativ a indicatorilor electronice de pe piele re&lect starea &uncional a energiei Chi din meridianele respective#, - a comunicat 2oto-ama 3octorul 2oto-ama a inventat i un dispozitiv pentru lucru cu chaIre, care stabilete JdeterminK modi&icrile abia perceptibile ale strii energetice a ntregului corp i a acelor pri ale acestuia, care se asociaz cu di&erite chaIre :l a presupus c, deoarece chaIre sunt legate de nodulii sistemului nervos i cu organele respective, 5C

modi&icrile caracteristicilor &lu$urilor electrice n timpul activitii &izice sau mentale a omului trebuie s &ie accesibile pentru a &i msurate cu acest dispozitiv .ezultatele obinute l-au dus la concluzii uluitoare= #)si-energie JChiK, care &uncioneaz n chaIre poate ndeprta sau crea energia la nivelul &izic# 9u alte cuvinte, Chi din chaIre in&lueneaz direct calitatea i sntatea organelor noastre &izice, i 2oto-ama a obinut date tiini&ice, care pot con&irma acest lucru 2oto-ama, Soll i Fordenstrom ; sunt numai unii din muli oameni de tiin i cercettori, care acum studiaz c*mpul energetic al omului :i ne povestesc despre construcia corpului, despre amplasarea canalelor energetice i despre in&luena lor asupra sntii, bolilor, vindecrii i mbtr*nirii :i ne o&er metode noi de interaciune cu energie, care st la baza vieii noastre :ste &oarte probabil, c rezultatele acestor cercetri vor con&irma i vor apro&unda nvtur colonelului 5rad&ord 0r ndoial, ele ne vor ajuta pe noi, oameni occidentali, care se intereseaz de cele Cinci Ritualuri, s nelegem mai bine mecanismele biochimice i energetice, care &ac posibil longevitatea )utem spune cu sigurana, ca i colonelul 5rad&ord, c izvorul tinereii ntotdeauna se a&la n noi, ns acum ne sprijinim i pe date tiini&ice 9u toate acestea, dac vom insista c tot, ce ne-a povestit colonelul 5rad&ord, trebuie s &ie dovedit tiini&ic, putem &i dezamgii )entru asta tiina nu are instrumente i concepii necesare (i totui n mod obligatoriu trebuie s credem totul ce este spus n cartea !>chiul .enaterii# 9olonelul 5rad&ord nu este singurul care comunic rezultatele uimitoare a longevitii n spatele acestor comunicri se a&l tradiii mree care au trecut prin ncercarea timpurilor 3e mult vreme secretele i &ora energiei puterii vitale sunt studiate n 9hina, "ndia i %ibet, precum i n alte ri, i ceea ce pentru majoritatea din noi pare a &i o taina, pentru locuitorii acestor ri ; este obinuitul bun sim i chiar o cunoatere standard 3ac acest curs scurt de &ilozo&ie a culturilor orientale, din ale cror punct de vedere energia viei este tot at*t de perceptibil, cum este pentru voi ; m*n voastr, nu v-a dovedit nimic, dovada cea mai bun va &i e$periena proprie 3ac 5rad&ord ar &i &ost acum cu noi, el ar &i putut spune apro$imativ urmtoarele= #3ac vrei, cercetai JstudiaiK tainele energiei, ns practicai cele Cinci Ritualuri i singuri evaluai rezultatele lor# 3ac cunoatei -oga, vei vedea c cele Cinci Ritualuri i -oga sunt asemntoare din multe puncte de vedere n cursul anilor ce au trecut, iar i iar se ridicau probleme despre legtur ntre -oga i cele Cinci Ritualuri n capitolul urmtor vom cerceta aceasta legtur important 7&ar de aceasta, muli oameni i puneau ntrebri despre practica mai e&icient de e$ecutare a celor Cinci Ritualuri . n capitolul urmtor vom rspunde la aceste ntrebri i ne vom opri &oarte detaliat la tehnica e$ecutrii a aciunilor rituale nii. %imp de +0 de ani .ichard /eviton lucreaz ca ziarist i scrie despre metode netradiionaliste de tratament i de ntrire a sntii :l scria pentru :ast Seest 6ournal Jn prezent !Fatural ,ealth#K, !Hoga 6ournal#, !%he Tuest# :l este autorul multor cri, printre acre ; !%he "magination p& )entecost# J!7ntroposophic )ress#, BB@K, !9reatorii creierului# J!5rain 5ulders#K, !)rentice ,all#, 1BB5 i !n cutarea lui 7rthur# J!/ooIing &or 7rthur#K, !4tation ,ill )ress#, 1BB5 n prezent /eviton este redactor e& al revistei !7lternative 2edicine 3igest# i a editurii !0uture 2edicine )uvlishing#

5D

CAPITOLUL 4 Cinci Ritualuri i yo a8 tehnica $entru re%ta"ilirea %ntii i $entru $relun irea vieii 6e&& 2uzgo-, doctor n medicina, n e$punerea lui /aura 0a- %e$el

5B

4n vechi %ecret al izvorului tineretii ve%nice. Cartea <. Cele Cinci Ritualuri %i Bo a 9ele ci ci Rit)al)ri, descrise in cartea X#chiul Renasterii#, pot &i numite pozitii modi&icate de hatha 0oga Fu ma indoiesc ca X>chiul .enasterii# si hatha -oga au acelasi izvor /a baza lor sta unul si acelasi mod de intelegere a mecanismului si &unctionalitatii corpului omenesc Hoga nu este o religie, este o stiinta straveche, care da omului posibilitatea sa-si uni&ice corpul, constiinta si su&letulM insusi cuvantul X0oga# inseamna Xunitate# >amenii >ccidentului pentru descrierea conceptiei de -oga pot intrebuinta cuvantul Xintegritate# )ozitiile de -oga sunt destinate pentru insanatosirea si intarirea organizmului, pentru calmarea simturilor si luminarea mintii, putand &i practicate doar pentru atingerea acestor scopuri %otusi, elementul principal in practica -oga este considerat a &i meditatia A .edita, inseamna a &ace un e&ort constient, orientat spre pastrarea linistii, tacerii si constiintei, in acelasi timp )racticarea meditatiei poate &i mult mai inaintata si poate include perceptia unui alt nivel de realitate, independent de convingerile si credinta dumneavoastra )uteti numi ceea ce &aceti rugaciune, contemplare sau o munca cu constiinta, dar meditatia este o urmarire atentaVe$aminare in tacere si multa concentrare, datorita careia puteti e$perimenta prezenta :u descriu prezenta ca pe o senzatie puternica a legaturii cu ceea ce se intampla inlauntrul si in jurul meu 3atorita practicarii zilnice a e$ercitiilor -oga si a meditatiei, eu percep mult mai clar ce &ac in &iecare clipa a vietii mele 4imt vigoare, energie, o dispozitie pozitiva si capacitatea de a da vietii mele o importanta adevarata 3estinatia practicii -oga este aceea de a crea o rela$are &izica si liniste su&leteasca, care sunt obligatorii pentru a atinge o calitate superioara a vietii :$ercitiile de -oga ajuta la Xlegarea intr-un singur nod# a partilor &izice, mintale si su&letesti ale omului, pentru ca acestea sa se poata servi reciproc si &unctiona in armonie "nsasi indeplinirea pozitiilor de -oga deja il ajuta sa intre pe cel care le practica intr-o stare de meditatie "n a&ara de aceasta, pozitiile JasaneK -oga ajuta la dezvoltarea &ortei &izice si la rezistenta organismului, obligatorii pentru practicarea tehnicii meditative spirituale 3rana este un termen hindusVindian, pe care il &olosesc cei care practica -oga, aceasta inseamna energie si su&let :le sunt strans legate intre ele 1recii antici au descoperit si ei aceasta legatura pe care au numit-o pne(ma ; respiratie si su&let 1anditi-va la un simplu &apt= in timpul meditatiei, trebuie sa stati destul de multa vreme in pozitie dreapta total nemiscati 2ajoritatea oamenilor moderni, este cam nervoasa, cam incordata si prea obosita, acestia sunt in stare sa stea &ara miscare doar cateva minute )ozitiile de -oga antreneaza corpul si il pregateste pentru a putea sta mult timp in pozitie nemiscata, cu picioarele incrucisate, indreptandu-si coloana vertebrala nesprijinindu-se de nimic in tot acest timp "n literatura tantrica Jtestele religioaseK este scris ca insusi 5uddha a spus odata= X0ara un corp in intregime sanatos, omul nu poate cunoaste &ericirea# "n ultimii ani, stiinta moderna a inceput sa recunoasca si sa con&irme actiunea bene&ica psihologica si &iziologica a practicii -oga, a meditatiei si a tehnicilor asemanatoare cu cele -oga, cum ar &i cele din X>chiul .enasterii# "n X6urnalul cercetarilor medicale indiene# au &ost publicate rezultatele unui e$periment, care &ac dovada &aptului ca dupa sase luni de practicare zilnica a pozitiilor de -oga, se observa o scadere a &recventei pulsului, a tensiunii sangelui in artere, insotite de marirea volumului plamanilor si a cavitatii toracice si, in a&ara de aceasta, L0

practicantii simt mult mai rar nelinistea. 9ercetarea ulterioara a aratat ca practicarea regulata a e$ercitiilor -oga duce la scaderea stresului &iziologic, la diminuarea nivelului colesterolului, la normalizarea nivelului de zahar in sange, la cresterea cantitatii undelor-al&a ale creierului Jcare sunt asociate cu rela$areaK si la imbunatatirea generala a starii sanatatii omului 7lte numeroase cercetari au aratat rezultate asemanatoare % 6 %orp, doctor in &iloso&ie de la Eniversitatea din %enessee JNK, a descoperit ca oamenii care practica in mod regulat -oga, se nelinistesc mai rar sau se supara 2ulti dintre cei cercetati de acesta au inceput sa su&ere mai putin de insomnie, oboseala, dureri de cap, diverse tulburari in corp, ameteli, de&ormari ale coloanei, o proasta miscare a articulatiilor si boli de piele Hoga a ajutat oamenii care su&ereau din cauza obezitatii, au &ost chiar si cazuri de micsorare a cantitatii consumului de alcool si nicotina %ot in cadrul rezultatelor positive se incadreaza si dobandirea echilibrului, linistii su&letesti si bucuriei, imbunatatirea relatiilor personale si cresterea capacitatii de concentrare "n decursul altui e$periment, doctorul ' , 3hanara- de la Eniversitatea din 7lberta 9anada, a comparat un grup de oameni care pe parcursul a sase saptamani au practicat -oga, cu un grup de oameni care au practicat in aceeasi perioada e$ercitii &izice obisnuite 7cesta a descoperit ca in primul grup urmatorii indici &izici erau cu mult mai buni decat la cei din grupul al doilea= metabolismul celular, consumul de o$igen, volumul plamanilor, cantitatea celulelor rosii de sange, cat si moblitatea articulatiilor

Din India pana in Tibet: legatura istorica dintre yoga si tehnica Ochiul Renasterii
4avantii considera ca maestrul buddhist 2ilarepa a adus -oga in %ibet din "ndia in sec P" sau P"" :u consider, ca in acele vremuri antice, ca si astazi, oamenii care locuiau in %ibet, nu-si separau viata lor su&leteasca de e$istenta zilnica :i aveau convingerea ca prezenta lui 3umnezeu poate &i simtita, cu ajutorul propriei puteri de viata :i e$perimentau cu ajutorul diverselor tehnici, care ii ajutau sa isi lege corpul &izic cu esenta sprituala, cu su&letul 4unt convins, de &aptul ca odata cu trecerea timpului, calugarii tibetani au descoperit pentru sine o combinatie e&icienta de e$ercizii -oga pe care noi o numim astazi tehnica X>chiul .enasterii# 9onditiile aspre de viata in munti, se pare ca au conditionat accentul deosebit de practica in dezvoltarea &ortei si rezistentei 9red ca cele Cinci Ritualuri sunt destul de speci&ice, in sensul ca, &iind o tehnica &oarte veche, au ajuns la noi &ara a su&eri denaturari 9omparati= majoritatea seturilor de e$ercitii -oga, care sunt predate in ziua de azi in >ccident, au &ost create in ultimii 50 ani %ehnicile de meditatie si pozitiile raman in continuare stravechi, dar metodele prin care se practica, sunt adesea rezultatul unei adaptari moderne 9on&orm traditiei, tehnica indeplinirii pozitiilor -oga se preda oral de la pro&esor la elev si de aceea se modi&ica in permanenta %otusi, in ceea ce priveste &orma si continuitatea indeplinirii celor Cinci Ritualuri, consider, ca acestea raman neschimbate deja de sute de ani 4i, dupa parerea mea, este deosebit de important sa urmam instructiiunile colonelului 5rad&ord, neschimband nici tehnicile de e$ecutare si nici continuitatea celor Cinci Ritualuri :u sunt medic si totusi practic -oga si #chiul Renasterii, si de aceea imi este clar de ce Ritualurile sunt puse anume in aceasta ordine 2ulti oameni gasesc aceasta tehnica e&ectiva si primesc rezultate positive, ceea ce este cea mai buna dovada a &aptului ca aici nu trebuiesc introduce schimari L1

Schema energetica a corpului: planul general de manipulare a energiei

"n con&ormitate cu acele sisteme de gandire in care se iau in consideratie inceputurile -oga si X>chiul .enasterii#, in om e$ista o anumita cantitate de centre energetice "n -oga acestia se numesc chacra, iar calugarii tibetani le descriu ca pe niste (arteEuri. 2iscarile speciale pot stimula si Xdeschide# aceste centre energetice Jvezi capitolul @K Hoga a&irma ca aceste chacra nu sunt distribuite in corpul insusi :le creaza asa zisul corp eteric, adica campul energetic, care inconjoara corpul dvs &izic 3ar locul lor corespunde anumitor puncte din corp, unde energia de viata se scurge in sistemul nervos >amenii, ce practica si inteleg -oga, considera ca noi, nu numai ca suntem capabili de a produce energie in corp, dar primim energie si din a&ara 7lte culturi si sisteme de insanatosire contin conceptii asemanatoare= in 9hina aceasta energie de viata se numeste +zi "ar in X>chiul .enasterii# colonelul 5rad&ord &oloseste termenul indian prana Jenergie de viataK J> analiza mai amanuntita a chacrelor o veti gasi in capitolul @K )entru mentalitatea occidentala, idea despre punctele de energie invizibile si a energiei subtileVpatrunzatoare la inceput poate parea destul de ciudata 3ar oare este mai ciudat decat principiul &unctionarii televizoruluiN > antena parabolica, montata pe acoperis, capteaza undele elecromagnetice invizibile Foi nu vedem cum aceste unde curg prin vazduh, dar stim &oarte bine ca ele e$ista 7tunci, cand intreg sistemul &unctioneaza in &elul acesta, ele se trans&orma in imaginile colorate de pe ecranele televizoarelor noastre 9hacrele sunt ca aceste antene parabolice= ele Xcapteaza# energia necesara noua "n esenta, din povestirea lui )itter Aalder reiese= calugarii tibetani il invatau pe colonel ca aceste vartejuri sunt puternice campuri electrice 7tunci cand acestea sunt balansate si se invart cu o viteza normala, energia puterii de viata se scurge prin corp intr-un mod corespunzator 4tiinta a con&irmat deja ca aceasta opinie straveche asupra constructiei corpului uman, are baze biologice reale 7stazi cu totii stim ca pe locul &iecarei chacre, se a&la un manunchi de &ibre nervoase, care se numesc pleAuri 7ceste ple$uri sunt parti ale sistemului nervos re&le$iv, care ajuta la trezirea si stimularea activitatii organelor si glandelor corpului 7cesta este acel sistem Xde activare#, care, de e$emplu, porunceste inimii sa bata, iar plamanilor , sa se dilate si sa se comprime

Doua cai catre o viata sanatoasa

3esi, intre -oga si practica X>chiul .enasterii# sunt multe parti asemanatoare, e$ista si di&erente intre acestea 2ie mi se pare ca cele 9inci .itualuri, sunt o metoda mult mai simpla si o practica de a obtine aceleasi rezultate, pe care le obtinem prin practicarea serioasa a e$ercitiilor -oga .itualurile ne descurajeaza mai putin si avand instructiuni precise, &ac posibila invatarea lor &ara pro&esor, caci sunt mai usor de retinut, decat pozitiile neobisnuite si destul de complicate ale -oga traditionale 7ctiunile .itualurilor sunt mai atragatoare pentru omul modern, deoarece presupun repetarea unora si aceleasi miscari, care ne aduc aminte de e$ercitiile &izice "n a&ara de acest lucru, pentru indeplinirea lor, nu ne trebuie prea mult timp si oamenilor le place acest lucru L+

%otusi, este important sa intelegem, ca actiunile ritualurilor si -oga nu concureaza intre ele :u nu vreau sa spun ca una este mai buna decat alta 7cestea sunt tehnici care se leaga intre ele, desi sunt di&erite, de aceea, ele pot in mod e&icient sa se completeze una pe cealalta 7numitor oameni, li se poate parea la inceput ca, indeplinirea .itualurilor este mai complicata decat e$ercitiile -oga :le pot deveni o adevarata provocare, deoarece pentru indeplinirea corecta si completa a acestora este necesara &orta musculara, o anumita &le$ibilitate si un simt al echilibrului En bun ajutor pentru cei incepatori pot &i pozitiile de baza -oga, care, in majoritatea cazurilor, se mentin pe timpul a +0 sec si care pot &i indeplinite in calitate de e$ercitii de incalzire, inainte de actiunile ritualice care necesita o anumita tensiune

Procesele interne: ce schimba yoga si cele Cinci Ritualuri corpul dvs.

in

4i -oga si >chiul .enasterii, indiderent daca practicati una dintre aceste tehnici, sau pe ambele, prin practicarea lor regulata, provoaca un anumit e&ect de intinerire 3in punct de vedere medical, acest lucru este usor de e$plicat

Circ)latia /a "el)i: c3eia catre ( /a atate de #ier

7mbele tehnici actioneaza in mod nemijlocit si pozitiv asupra circulatiei sangelui 7meliorarea circulatiei sangelui intensi&ica procesul de insanatosire si activeaza sistemul imunitar 9ontractandu-se de mai putine ori, inima pompeaza mai mult sange, asa incat sarcina asupra ei scade >data cu cresterea a&lu$ului de sange catre organele din corp, &iecare celula primeste o$igen si substante hranitoare, iar produsele activitatii vitale sunt eliminate in mod mult mai e&icient

I ti erirea E cel)la c) cel)la

>$igenul, zaharul si substantele hranitoare dau celulelor combustibilul de care au nevoie 7cest combustibil ajunge la ele prin sange )roducand energie, celulele elimina bio$id de carbon, de care trebuie sa scape 7ceasta este, in esenta, respiratia si digestia la nivel celular 7tunci cand respiram, tragem in piept o$igen si eliminam bio$id de carbon 7tunci cand prelucram hrana Jin timpul digestieiK &olosim substante hranitoare si eliminam ceea ce nu ne trebuie "maginati-va ca &iecare celula a organismului dumneavoastra este o &abrica minuscula > circulatie imbunatatita a sangelui inseamna ca mai mult combustibil si ma multe Xreserve# ajung la timp, asa ca producerea de energie se mentine la un nivel inalt 4angele actioneaza ca o banda rulanta, ducand cu sine produsele prelucrate si gunoiul cu atat mai e&icient, cu cat este mai activa circulatia sangelui )arerea mea este ca, anume aceasta intinerire a celulelor e$plica anumite schimbari Xmiraculoase#, care apar datorita practicarii celor 9inci .itualuri, cum ar &i revenirea parului alb la culoarea naturala sau re&acerea procesului de crestere a parului, imbunatatirea aspectului pielii, aceasta devine mai elastica si mai &erma, cat si o cu totul noua senzatie de sanatate si &orta

L8

Rela<area: ( cale reala catre re#acere

:ste necesar sa intelegem cat este de important sa asociem rela$area cu orice &orma de e&ort &izic, &ie ca este vorba de aerobica sau e$ercitii izometrice, -oga sau X>chiul .enasterii# :$ercitiile si practicile active -oga, cat si cele 9inci .itualuri, intensi&ica tensiunea musculara, deaorece presupun importante e&orturi &izice si psihice %ensiunea musculara crescuta, &avorizand un a&lu$ mai mare de sange catre muschi, micsoreaza, de asemenea, a&lu$ul de sange catre organele interne "n acest caz creste riscul de producere a traumelor, creste tensiunea sangvina, apar stari de neliniste si creste sarcina asupra inimii 3e aceea, este &oarte important, ca pana la inceperea e$ercitiilor, sa incalzim corpul, iar dupa e&ectuarea lor, sa ne rela$am, pentru a inlatura tensiunea musculara .ela$area practicata pana la e$ercitiile tensionante si dupa, inclusiv pana la cele 9inci .itualuri, va permite sa va rela$ati muschii si sa cresteti a&lu$ul de sange catre organele interne :ste imperios necesar sa marcati timpul acordat pentru rela$are pana la si dupa practicarea acestor e$ercitii ale celor 9inci .itualuri, pentru ca acele rezultate &izice, psihice si sprirituale positive, pe care le obtineti, sa nu se trans&orme in unele negative printr-un e&ort prea mare 3atorita rela$arii &olosul obtinut in urma actiunilor ritualice va &i considerabil mai mare? 3aca va plac e$ercitiile aerobice sau e$ercitiile izomerice, va recomand sa indepliniti cele 9inci .itualuri sau pozitiile -oga ca supliment la antrenamentele dumneavoastra zilnice obisnuite 3aca nu aveti vreun anumit program de e$ercitii &izice, puteti considera cele cinci ritualuri si -oga ca pe un ciclu complet de antrenament al corpului si constiintei dvs

St)dierea a'r(#) data a i tre")l)i c(r'

2ajoritatea e$ercitiilor occidentale actioneaza doar asupra unor parti separate ale corpului 4eturile de pozitii -oga si de #chiul Renasterii actioneaza bene&ic asupra tuturor partilor organismului, asupra tuturor centrelor energetice, tuturor organelor si sistemelor 3e e$emplu, .itualurile presupun miscarea corpului, contra gravitatiei 7cest lucru stimuleaza &ormarea osteoplastelor Jcelule care ajuta la cresterea oaselorK 9ercetarile, la care au participat &emei mai mari de varsta de C0 ani, au aratat ca, daca acestea e&ectuau de patru ori pe saptamana cate o plimbare de +0 min , care reprezenta in sine un e$ercitiu impotriva gravitatiei, procesul de osteoporoza Jde distrugere a oaselorK se incetinea aproape pana la un nivel care era inregistrat la acestea pana la menopauza "maginati-va ce e&ect bene&ic poate aduce practicarea -oga siVsau a celor cinci ritualuri, in cadrul carora intra miscari repetitive ale intregului organism, orientate contra e&ectului negativ al &ortei gravitatiei "nca o metoda, prin care -oga si actiunile ritualurilor in&luenteaza bene&ic in permanenta corpul, este cea a masajului organelor interne 7pasarea, strangerea si eliberarea, care are lor in cadrul actiunilor ritualurilor doi, patru si cinci, stimuleaza eliminarea to$inelor si a sangelui care stagneaza in organelle sistemului de digestie, aducand cu sine sange proaspat, care spala pur si simplu aceasta murdarie 9eea ce, la randul sau, actioneaza asupra imbunatatirii &unctiilor de digestie si eliminare .itualurile trei si cinci actioneaza in acelasi &el asupra plamanilor, curatand si prelucrand bine muschii pieptului, ce participa la procesele de respiratie, si dia&ragma .espiratia dvs ramane pro&unda si libera chiar si dupa indeplinirea celor 9inci .itualuri, ceea ce, cred eu, e$plica in parte de ce oamenii care practica #chiul Renasterii, observa ca se simt mai bine pe parcursul intregii zile L@

CELE CINCI RITUALURI 4unt cateva momente importante pe care dumneavoastra trebuie sa le cunoasteti, inainte de inceperea practicarii celor Cinci Ritualuri= 1 )e parcursul primei saptamani repetati &iecare actiune ritualica de trei ori ,o singura data pe zi 7poi in &iecare saptamana, timp de noua saptamani, adaugati cate doua repetari ale &iecarui .itual /a s&arsitul celei de-a noua saptamani, veti &ace &iecare e$ercitiu de cate +1 ori 3aca trebuie sa cresteti cantitatea repetarilor mai rar, &oarte bine 9el mai bine este sa practicati >chiul .enasterii se e&ectueaza dimineata, pentru ca rezultatele positive sa se simta pe parcursul intregii zile 3aca doriti, puteti indeplini intregul set de doua ori pe zi, dimineata si seara, dar pentru acest lucru, pentru a obtine rezultatele dorite, este de ajuns sa e&ectuati cate +1 repetari ale &iecarui .itual zilnic + 0aceti e$ercitiile celor 9inci .itualuri in con&ormitate cu instructiunile >rice abatere scade e&icienta acestora 9hiar daca sunteti din punct de vedere &izic &oarte sanatos si sunteti capabil sa e&ectuati mai multe repetari, indepliniti &iecare e$ercitiu doar de cate ori s-a recomandat 3aca doriti sa aveti o sarcina suplimentara, e&ectuati e$ercitiile cu o viteza mai mare sau adaugati la regimul dvs, zilnic un alt tip de antrenament 5ene&iciul principal al celor 9inci .itualuri, se creaza prin miscari, care grabesc si armonizeaza rotirile vartejurilor energetice ale corpului 8 "n viata dvs, cu siguranta vor aparea zile cand nu veti putea indeplini intregul set de e$ercitii, atunci cand veti &i bolnavi sau &oarte ocupati 4a &aceti cate trei repetari ale &iecarui ritual, ceea ce va va lua apro$imativ doua minute, este mult mai bine, decat sa nu &aceti nimic @ >rice tip de e$ercitii, noi pentru corp, trebuie asimilate cu multa grija "ndeplinirea celor 9inci .itualuri poate da nastere multor modi&icari &izice /a inceput actiunile ritualice care imbunatatesc circulatia sangvina, pot provoca un e&ect de deto$i&iere puternic, si acesta este unul din motivele pentru care cantitatea de repetari trebuie marita treptat 3upa un anumit timp, dupa inceperea e$ercitiilor, veti putea observa ca urina dvs are o culoare inchisa sau un miros puternic 4unt posibile senzatii de arsura in timpul urinarii /a &emei poate aparea o in&lamatie vaginala slaba 'eti observa la un moment dat o intetire a mirosului transpiratiei sau mici eruptii pe piele 4e poate, de asemenea, dezvolta o in&ectie usoara a cailor superioare respiratorii sau o senzatie neplacuta in articulatii %oate aceste simptoame sunt temporare, normale si chiar dorite 7cestea demonstreaza ca otravurile si murdariile care sau acumulat in organe, articulatii si mucoase, acum sunt pe cale sa se elimine 3ar, pentru a &i convinsi ca aceste simptome nu necesita tratament si nu sunt rezultate ale anumitor probleme de sanatate, ce nu sunt legate de practica e$erciitiilor ritualice, consultati me&icul 3upa ce va veti convinge ca aceste simptome sunt rezultatul procesului de deto$i&iere, dati-le ragaz o saptamana pentru ca sa treaca Fu incercati sa le usurati cu ajutorul medicamentelor 3atorita curatarii organismului, va veti simti mai bine 3aca reactia dvs vi se pare prea puternica, &aceti mai putine repetari ale &iecarui .itual in parte sau indepliniti-le mai lent "n a&ara de aceasta, beti mai multa apa in tot acest timp, ca sa spalati organismul )ot &i bene&ice de asemenea, anumite schimbari ale modului de alimentare 3iminuati consumul de produse lactate, a carnii de vita, de porc, a grasimilor, zaharului, painii, ca&elei si altor produse care contin co&eina 3aca &umati, incercati sa reduceti macar la jumatate numarul tigarilor &umate "n realitate, L5

practicarea celor 9inci .itualuri este o metoda ideala de a va lasa de &umat? 2ancati mai multe &ructe proaspete si legume, cat si cereale integrale "n curand veti observa, ca sunteti mai energic si mai sanatos >chii dvs vor straluci mai mult, pielea va &i mai elastica, iar articulatiile mai mobile

Pregatirea: fortificare

exercitii

de

incalzire,

intindere

si

:u am creat un set de e$ercitii pa baza pozitiilor -oga, care pot &i e&ectuate inainte de indeplinirea celor 9inci .itualuri, in calitate de antrenament de incalzire si pentru a intari e&ectul acestora de intinerire Enele dintre aceste e$ercitii, corespund .itualurilor 3aca va vine greu sa indepliniti anumite actiuni, e$ercitiile de incalzire va vor ajuta sa va dezvoltati &orta si elasticitatea necesara pentru indeplinirea acestora 2ulte dintre aceste e$ercitii de intindere se pot &ace pe parcursul zilei 3aca din anumite motive nu puteti indeplini unul din ritualurile mentionate, acestea pot &i inlocuite cu e$ercitiile de incalzire corespunzatoare Jvezi X0olosirea e$ercitiilor de incalzire in calitate de variante alternative#K Enele dintre e$ercitiile propuse, pozitii de -oga, altele, inventate de mine sau de alti pro&esori de -oga, intrebuinteaza principiile acesteia )entru indeplinirea intregului set sunt necesare de la D la 10 min 7ceste e$ercitii de incalzire, intindere si &orti&icare inlatura tensiunea in e$ces, ceea ce duce la prevenirea traumelor si la o concentrare mai buna asupra tuturor senzatiilor din corp 7sa veti putea cu &oarte mare usurinta si e&icienta indeplini cele 9inci .itualuri &ara sa depuneti un e&ort mult prea mare 7cestea sunt miscari linistite si incete, putand &i &acute de majotitatea oamenilor, indi&erent de varsta lor si conditia &izica :u propun sa e&ectuati aceste e$ercitii de incalzire si intindere in ordinea in care sunt descrise, deaorece setul este intocmit in asa &el, ca sa pregateasca in mod optim corpul uman pentru indeplinirea ritualurilor )uteti &ace toate e$ercitiile sau le puteti alege doar pe acelea pe care le considerati necesare pentru sine, dar nu schimbati ordinea lor "ntotdeauna indepliniti acest antrenament de incalzire inainte de cele 9inci .itualuri J"nainte de indeplinirea &iecarui e$ercitiu, puteti sa veri&icati instructiunile, pentru ca sa va lamuriti din timp asupra continuitatii miscarilorK

Relaxarea corpului cu ajutorul respiratiei ventrale 7sezati-va pe spate si puneti mainile pe podea cu palmele in sus 0aceti cateva inspiratii si e$piratii lente si adanci

LL

/a inspiratie ridicati usor mijlocul de pe podea, &ara a va dezlipi de pe podea umerii si &esele >data cu e$piratia rela$ati-va muschii ventrali si reveniti in pozitie initiala "n timpul indeplinirii acestui e$ercitiu scanati mental corpul dvs , incepand de la cap si mergand incet in jos, oprindu-va atentia asupra &iecarei parti a corpului 3e &iecare data in timpul inspiratiei &ocalizati-va atentia la o alta parte a corpului 3e &iecare data in timpul e$piratiei indepartati tensiunea si rela$ati complet o alta parte a corpului .epetati acest lucru timp de + minute

Leaganul 7sezati-va pe spate, trageti picioarele in piept si apucati-le cu mainile pe dupa genunchi 4trangeti barbia in piept, indoiti-va coloana si leganati-va inapoi in asa &el incat articulatiile umerilor dvs sa se atinga de podea )e urma leganati-va inainte, in asa &el, incat coccisul dvs sa se atinga de podea .espirati normal si continuati sa va leganati inainte si inapoi 0aceti acest e$ercitiu de mai multe ori 9a supliment la acest e$ercitiu sau impreuna cu acesta, puteti &ace urmatorul lucru= 7tunci cand ati adus picioarele la cutia toracica, leganati-le usor parti si inapoi de cateva ori .espiratia este normala, incercati sa nu ridicati spatele de pe podea "ndepliniti aceasta leganare timp de 15-+0 sec

in

Podetul 7cest e$ercitiu va va pregati pentru .itualul patru si in caz de nevoie, il poate inlocui 7cesta slabeste tensiunea in partea de jos a spatelui si a bazinului LC

7sezati-va pe spate si puneti mainile lateral cu palmele in jos 4trangand picioarele de la genunchi, puneti talpile pe podea in apropierea &eselor 0aceti o inspiratie si ridicati bazinul in sus, la 5-10 cm deasupra podelei /a e$piratie rela$arti incet si lasati in jos bazinul in pozitia initiala 0acti acest e$ercitiu de 10 ori

Intarirea muschilor

burtii

"ntarirea muschilor burtii va va pregati pentru indeplinirea celui de-al doilea .itual, si chiar il poate inlocui pe acesta in caz de necesitate 7sezati-va pe podea, intindeti picioarele inainte si sprijininduva pe coate, ridicati capul si partea superioara a trupului 7ntebratele trebuie sa stea pe podea, palmele sunt indreptate in jos 0aceti o inspiratie si ridicati picoarele deasupra podelei la 15 cm "ncercati sa nu indoiti picioarele, continuati sa le mentineti in aceasta pozitie 10+0 sec "n timp ce tineti picioarele deasupra podelei, respirati ca de obicei >chii tineti-i deschisi si uitativa la degetele picioarelor "n timpul e$piratiei lasati picoarele in jos in pozitia initiala 0aceti o pauza 0aceti acest e$ercitiu de 8-5 ori, pentru intarirea muschilor burtii

LD

Intarirea muschilor picoarelor

7cest e$ercitiu rela$eaza picioarele si &ace sa dispara tensiunea din picoare, ducand la intarirea copselor 7sezati-va pe podea si, sprijinindu-va pe coate si antebrate, ridicati partea superioara a corpului, e$act ca in e$ercitiul anterior .idicati picoarele pe rand deasupra podelei, indoindu-le usor de la genunchi, dar &ara a ridica calcaiele de la podea .espirati normal, ochii tineti-i deschisi si uitati-va la picoare :&ectuati acest e$ercitiu timp de 15-+0 sec Pisica 7cest e$ercitiu va va ajuta sa indepartati tensiunea din spate si solduri si va va intari aceste zone 7sezati-va pe podea pe patru mainiVlabe, sprijinindu-va de podea cu mainile, genunchii si cu pernutele de la degetele picoarelor Emerii trebuie sa se a&le deasupra palmelor, iar bazinul ; deasupra genunchilor 0aceti o inspiratie si indoiti-va spatele "n acelasi timp, intindeti-va in sus barbia si ridicati in sus coccisul "n timpul e$piratiei incovoiati spinarea, sprijiniti barbia in piept si lasati coccisul in jos 0aceti acest lucru de trei ori

LB

Intinderea )ozitia initiala este aceeasi ca si in e$ercitiul anterior, totusi, pernutele degetelor de la picoare nu se sprijina de podea, iar talpile sunt indreptate in sus 7sezati-va cu &esele pe calcaie, &ara sa schimbati pozitia palmelor sau a genunchilor 0aceti o inspiratie si strangeti barbia in piept "n timpul e$piratiei intindeti mainile cat se poate de departe inainte, alunecand cu palmele pe podea .amaneti in aceasta pozitie timp de 15 sec , respirand adanc si lent .ela$ati-va si intoarceti-va in pozitia initiala "ndepliniti acest e$ercitiu doar o singura data riunghiul 7cest e$ercitiu este o buna pregatire pentru al 9incilea .itual, iar in caz de necesitate il poate inlocui pe acesta )ozitia initiala este aceeasi ca si la e$ercitiul anterior, doar ca talpile sunt indoite in asa &el, incat pernutele degetelor de la picoare sa atinga podeaua >data cu inspiratia indreptati genunchii si ridicati &esele in sus, in asa &el, incat corpul dvs sa aduca aminte de &orma unui triunghi cu var&ul in regiunea bazinului )icoarele trebuie sa &ie &oarte drepte, iar mainile sa se a&le pe aceasi linie cu spinarea .amaneti in aceasta pozitie timp de 15 sec , respirand adanc si lent >data cu e$piratia reveniti in pozitia intiala 0aceti acest e$ercitiu doar o singura data

C0

Papusa de carpe 3in pozitia in picioare &aceti o aplecare inainte, indoindu-va de la mijloc .amanand in aceasta pozitie, dati posibilitatea corpului dvs , capului si mainilor sa atarne liber in jos 'eti simti o usurare si o rela$are completa )icoarele trebuie sa &ie drepte sau usor indoite de la genunchi .amaneti in aceasta pozitie timp de 15-+0 sec, dupa care intorceti-va lent in pozitia initiala 0aceti acest e$ercitiu doar o singura data

!licopterul 7cest e$ercitiu rela$eaza si elimina tensiunea din partea superioara a spatelui, din umeri si gat 7cesta reprezinta o buna pregatire pentru e&ectuarea )rimului .itual si in caz de necesitate il poate inlocui "ncepeti din pozitia stand in picoare, talpile stau strans lipite de podea, distanta dintre ele este de 80 cm , ochii sunt deschisi "ntindeti mainile drepte in patri la nivelul umerilor, palmele sunt indreptate in jos "ntoarceti corpul in dreapta inapoi si in stanga inapoi, in asa &el, incat mainile dvs sa &aca niste &luturari ritmice 9oloana vertebrala trebuie sa se intoarca in dreapta si in stanga, mainile sunt rela$ate

9and va intoarceti spre dreapta, loviti-va cu mana stanga umarul drept, iar cu dreapta, pe spate 9and va intoarceti spre stanga, bateti cu mana dreapta umarul stang, iar cu mana stanga pe spate /asati picioarele sa se duca in directia corpului si a mainilor, atunci cand va intoarceti spre dreapta, calcaiul stang trebuie sa se desprinda de pe podea, si invers 3ar nu se

recomanda sa ridicati talpa de tot de pe podea 9and va intoarceti spre dreapta, rotiti capul la stanga, si invers 0iecarei intoarceri trebuie sa-i corespunda o inspiratie sau o e$piratie 0aceti +0 de ast&el de intoarceri

C1

Rotirea capului 7cest e$ercitiu rela$eaza gatul, partea superioara a spatelui si umerii evitarea tensionarii in zona gatului 7juta la

4tati drept si &aceti o inspiratie adanca :$pirand lent, aplecati usor capul catre umarul drept .amaneti in aceasta pozitie 5 secunde "nspirati si intorceti-va in pozitia initiala :$pirand aplecati capul usor inainte, lipind barbia in piept .amaneti ast&el timp de 5 secunde "nspirati si intorceti-va in pozitia initiala :$pirand usor aplecati capul catre umarul stang .amaneti in pozitia aceasta timp de 5 secunde "nspirati si intorceti-va in pozitia initiala :$pirand usor dati-va capul pe spate, .amaneti in pozitia aceasta 5 secunde "nspirati si intorceti-va in pozitia de baza 7ceste miscari se indeplinesc doar o singura data

C+

Rotirea umerilor 7cest e$ercitiu va va ajuta sa va rela$ati umerii si partea superioara a spatelui si va duce la disparitia tensiunii din aceste zone 4tati drept, mainile stau drepte pe langa corp, respiratia este libera 0aceti o miscare circulara lenta cu umerii inainte de 5 ori )e urma, &aceti 5 miscari rotative lente in spate /a terminarea e$ercitiului &aceti cateva inspiratii si e$piratii adanci, incercand sa &olositi intreg volumul plamanilor

Paian"enul 7cest e$ercitiu intareste palmele mainilor si ajuta la indepartarea

C8

tensiunii din acestea 7cesta va va pregati pentru indeplinirea .itualurilor )atru si 9inci 4tati drept, impreunati palmele si ridicati-le la nivelul pieptului in asa &el, incat antebratele sa &ie aproape paralele cu podeaua, iar coatele indreptate in parti 3eschideti degetele mainilor, ca sa obtineti un Xevantai# )ernutele degetelor de la ambele maini, trebuie sa se atinga, in timp ce palmele nu trebuie sa se atinga una de alta "mpingeti ambele maini una spre alta, ca sa se atinga intre ele cu toata supra&ata degetelor )almele tot nu trebuie sa se atinga 7poi, din nou puneti mainile in pozitia intiala si rela$ati palmeleVlabele mainii .epetati incet aceasta strangere si des&acere a mainilor de 10 ori >chii sunt deschisi, privirea indreptata asupra labelor mainii, respiratia este normala

#pasarea incheieturilor mainii 7cest e$ercitiu va intari incheieturile mainii si va indeparta tensiunea din acestea 'a va pregati pentru indeplinirea .itualurilor patru si cinci 4tati drept si apucati cu palma dreapta incheietura stanga, tinand mainile la nivelul &etei .espiratia este normala 3egetul mare de la mana dreapta trebuie sa se a&le pe supra&ata interioara a antebratului stang 7pucand puternic incheietura, strangeti-o apasat de 10 ori 4chimbati mainile si repetati procedura

Intarirea soldurilor 7cest e$ercitiu va va pregati pentru indeplinirea celui de-al %reilea .itual si in caz de nevoie poate sa-l inlocuiasca pe acesta 7sezati-va cu &ata la perete, la o distanta de 80-@5 cm de la acesta dintre talpi este de apro$imativ 15 cm 3istanta C@

0ara a dezlipi talpile de la podea, lasati corpul in spate, pana va atingeti cu &esele de perete "nspirati :$pirand, incepeti a va lasa in jos, indoind picoarele de la genunchi, alunecand cu &esele pe perete 'a opriti atunci cand soldurile dvs vor &i paralele cu podeaua, ca si cand ati sta pe un scaun invizibil /ipiti de tot spatele de perete 0aceti o inspiratie pro&unda si e$pirati .amaneti in aceasta pozitie pana la 15 sec 3aca stati in pozitia corecta, veti simti

un tremur in solduri "nspirati, alunecad in sus pe perete "nainte de a repeta e$ercitiul, &aceti cateva inspiratii si e$piratii pro&unde 0aceti acest e$ercitiu de +-8 ori

3upa indeplinirea acestor e$ercitii de incalzire, &aceti o pauza de cateva minute si odihniti-va 7cest lucru va va ajuta sa va rela$ati inainte de e&ectuarea celor Cinci Ritualuri

!fectuarea exercitiilor de incalzire in locul celor cinci ritualuri

3aca starea dvs nu va permite sa e&ectuati un anumit ritual sau medicul dvs va recomanda sa nu-l &aceti, puteti sa-l inlocuiti cu unul din e$ercitiile de incalzire corespunzatoare descrise mai sus C5

)rimului .itual ii corespunde e$ercitiul numit X:licopterul# 9elui de-al 3oilea .itual ii corespunde e$ercitiul X"ntarirea muschilor burtii# 9elui de-al %reilea .itual ii corespunde e$ercitiul X"ntarirea soldurilor# 9elui de-al )atrulea .itual ii corespunde e$ercitiul X)odetul# "ar cel de-al 9incilea .itual poate &i inlocuit cu X%riunghiul# Instuctiunile pas cu pas privind cele Cinci Ritualuri 2ajoritatea oamenilor, indi&erent de varsta si starea &izica, este capabila sa e&ectueze cele cinci ritualuri intr-atat de bine, incat sa traga cele mai bune &oloase in urma lor pentru sanatate, cu conditia, sa acorde su&icient timp acestui lucru, rabdare si e&ort Fimeni nu va putea sa e&ectueze in mod corect toate .itualurile din prima incercare sau sa atinga per&ectiunea 3aca conditia dvs nu va permite sa indepliniti un anumit e$ercitiu, puteti sa-l inlocuiti cu unul din e$ercitiile pentru incalzire, pe care le-am descris mai sus 3aca nici acest lucru nu va este cu putinta, atunci, continuati sa e&ectuati ceea ce puteti &ace si intorceti-va la indeplinirea actiunii ritualice sau a inlocuitorului acesteia, pe cat de repede posibil 7numite a&ectiuni va pot impiedica sa &aceti ritualurile date /a s&arsitul descrierii &iecarui e$ercitiu, am dat lista acestor a&ectiuni 3aca su&eriti de una dintre ele, va s&atuiesc sa va consultati cu medicul dvs inainte de inceperea e$ercitiilor 3esigur, aceste liste nu sunt complete 3aca su&eriti de vreo boala si sunteti sub observatie sau tratament medical, analizati obligatoriu impreuna cu medicul dvs aceste actiuni ritualice, inainte de a va apuca de ele "n timpul indeplinirii celor 9inci .itualuri, incercati sa respirati pro&uncd, rar si regulat 9alitatea respiratiei dvs actioneaza in mod direct asupra e&ectului bene&ic al e$ercitiilor 2ajoritatea oamenilor isi &olosesc doar doua treimi din volumul plamanilor .espiratia adanca curata plamanii, inlocuieste aerul stagnat cu unul proaspat si umple sangele cu o mare cantitate de o$igen 4angele saturat cu o$igen re&ace celulele si le umple cu energie > respiratie incetinita imbunatateste &unctiile inimii si ast&el, sangele &ara nicio greutate ajunge in &iecare celula a organismului nostru

Pri.)l Rit)al
)rimul .itual necesita e$plicatii speciale "n comparatie cu celelalte, acesta se aseamana cu pozitiile si e$ercitiile traditionale de -oga, desi, o ast&el de tehnica se intrebuinteaza in cazul a &oarte multe traditii ezoterice si religioase "n acest caz atentia nu este indreptata catre poztitie, ci catre miscare, care consta intr-o rotireVrotatie cu scopul de a stimula &lu$ul de energie in corp "n islam e$ista o secta mistica a sufitilor 7deptii acesteia au primit denumirea de &er(isi rotitori, tocmai pentru ca acestia practica miscarile de rotatie pentru atingerea starii de constiinta superioara "n best-seller-ul sau X%rimiterea mutantului in jos si in sus# 2erlot 2organ JNK descrie un &apt uimitor= aborigenii din 7ustralia percep, de asemenea, miscarea de rotatie ca pe o metoda de stimulare a &lu$ului energiei vitale "n timpul acelor catorva luni pe care 2organ le-a petrecut printre membrii unui grup mic de aborigeni, aceasta a a&lat ca, in corp e$ista sapte centre-cheie energetice si ca, cu CL

ajutorul miscarii de rotatie se poate ridica nivelul energiei in &iecare dintre acestea 4i ea a intrebuintat cuvantul (arteEuri pentru a descrie aceste centre :u cred ca, &iecare om poate, in mod natural, sa-si deschida pentru sine e&ectul de rotatie si, de aceea, aceasta tehnica a &ost intrebuintata in culturi atat de di&erite .otatia are loc in mod spontan la -oghini, atunci cand nivelul lor de energie este &oarte ridicat si devine o metoda de transmitere a acestei energii prin intregul sistem nervos :a poate sa provoace senzatia de &ericire si, am citit undeva, ca pentru su&iti, aceasta este e$primarea e$tazului 3ar la un nivel mult mai simplu, rotirea este pur si simplu placuta :ste distractiva si se pare ca de aceea le place copiilor &oarte mult sa se invarteasca 7m observat ca atunci, cand &etita mea Aellse invarteste in timpul jocului, se roteste aproape intodeauna dupa acele de ceasornic 7ceasta directie este &oarte importanta= anume asa vor sa miste chacrele Are ) e#ect 0e e#ic in cazul dilatarii varicoase a venelor in cazul osteoporozei in cazul durerilor de cap Acti) e tera'e)tica )rimul .itual imbunatateste circulatia sangelui, ceea ce are un e&ect terapeutic in cazul dilatarii varicoase a venelorM de asemenea, intareste mainile si va poate ajuta daca su&eriti de osteoporoza in aceeasta zonaM intensi&ica viteza de rotatie a energiei in toate chacrele, mai ales in acelea, care sunt situate in crestetul capului, in regiunea &runtii, pieptului si in genunchi 4timuland reinnoirea celulelor, are o in&luenta pozitiva asupra maduvei din coloana vertebrala, lucru care duce la limpezirea gandurilor si la prevenirea durerilor de cap 3aca veti e&ectua zilnic )rimul .itual, veti incepe procesul de intinerire a intregului corp P(+itia de 0a+a 4tati drept, mainile intindeti-le in parti in asa &el, incat sa &ie paralele cu podeaua, palmele sunt intoarse in jos Fu trebuie sa va incovoiati sau sa va incordati umerii, mainile trebuie sa se a&le la nivelul umerilor "maginati-va pe podea un cadran, in centrul caruia stati dvs cu &ata spre ci&ra 1+ 9and veti incepe sa va invartiti, rotiti-va in aceeasi directie cu cea a acelor de ceasornic Acti) ea "nvartiti-va de la stanga la dreapta, descriind un cerc complet %rebuie sa incepeti si sa s&arsiti rotirea in ritm lent, marind si micsorand viteza treptat 7cest lucru va va ajuta sa protejati corpul de un stres nedorit "n timpul rotirii respirati rar si regulat )uteti simti o usoara ameteala 9a sa evitati acest lucru, inainte de rotire &ocalizati-va privirea pe un punct stabil a&lat chiar in &ata dumneavoastra 9and CC

incepeti sa va invartiti, incercati cat se poate de mult sa va mentineti privirea pe acel punct 9and acel punct va &i din nou in campul dvs vizul, &ocalizati-l din nou /a s&arsitul rotirii, &aceti cateva inspiratii si e$piratii adanci pe nas .ela$ati-va corpul "ntindeti-va si pregatiti-va sa treceti la cel de-al 3oilea .itual 7steptati pana cand va disparea si cea mai mica senzatie de ameteala Fu incepeti urmatoarea actiune ritualica, pana nu va veti reveni complet S#at)ri

/asati picoarele sa urmeze pur si simplu directia mainilor "ncercati sa nu va miscati din loc in timpul rotirii "ncheiati miscarea de rotatie apro$imativ in acelasi loc in care ati inceput-o 7veti grija ca barbia sa nu se lase in jos, iar umerii sa ramana rela$ati I ca+)l i care a'ar c(.'licatii

"ncepeti si terminati miscarea de rotatie lent 3aca tot veti intampina greutati, atunci invartiti-va mereu intr-un ritm lent 3aca simtiti o durere in umeri sau gat, puteti indoi mainile de la coate, va &i mult mai bine decat atunci cand sunt intinse, in cazul in care muschii nu sunt pregatiti 0aceti cateva repetitii, pana va veti simti mai con&ortabil 3aca simtiti o ameteala puternica, mai alegeti-va inca trei puncte pe langa primul pe care sa va &ocalizati privirea "ntrebuintand modelul cadranului, alegeti-va punctele la ci&rele 1+, 8, L si B 0iecare punct se poate a&la pe un obiect oarecare, de e$emplu, pe geam, pe lampa, pe un anumit detaliu al mobilei si pe un portret 9and va intoarceti catre aceste puncte, lasati privirea pentru o clipa sa &ocalizeze &iecare dintre aceste obiecte 7veti grija ca palmele dvs sa &ie orientate in jos - acest lucru impiedica, de asemenea, ameteala 9a sa va recapatati echilibrul la s&arsitul rotirii, ridicati-va si asezati-va picioarele la nivelul umerilor )uneti mainile pe piept si uitati-va la degetele mari de la maini 4tati in aceasta pozitie pana trece senzatia de ameteala &aca d(riti .ai .)lt

"nvartiti-va mai repede, dar nu pana intr-atat incat sa va pierdeti echilibrul Ate tie "nvartirea va poate provoca greata, durere de cap si pierderea echilibrului &aceti acest lucru pentru prima data, invartiti-va incet I t(tdea) a r(titi=,a d)'a acele de cea/(r ic? C( /)ltati=,a c) .edic)l 7vand in vedere &aptul ca rotirea poate provoca agravarea anumitor boli, este obligatoriu sa va consultati cu un medic de specialitate, daca su&eriti de boala )arIinson Jsau boli asemanatoareK, de boala 2inier JNK, de ameteli, greata in timpul sarcinii, amnezie puternica sau daca luati pastille, care pot genera ameteala 3aca aveti inima marita, probleme cu canalele inimii sau daca ati su&erit un prein&arct in ultimele trei luni, nu se recomanda sa e$ecutati acest ritual &ara acordul total al medicului dvs CD 3aca

Rit)al)l al &(ilea
Are i #l)e te 0e e#ice in cazul artritei osteoporozei in caz de menstre neregulate in cazul simptoamelor menopuazei in caz de a&ectiuni ale tractului gastro-intestinal in caz de dureri de spate in caz de senzatie de amortire in zona gatului si picioarelor Acti) e tera'e)tica 7l 3oilea .itual are un e&ect toni&iant asupra glandei tiroide, suprarenale, rinichilor, organelor digestive, asupra organelor si glandelor genitale, inclusiv, asupra prostatei si uterului :ste bene&ic in cazul ciclurilor menstruale neregulate si usureaza anumite simptome ale menopauzei 3e asemenea, actioneaza in mod pozitiv, in cazul problemelor legate de tractul gastro-intestinal 7ctioneaza bene&ic asupra circulaltiei sangvine, asupra respiratiei si lim&ei, toni&ica muschiul inimii si dia&ragma 7ceasta miscare intareste, de asemenea, muschii ventrali, picioarele si mainileM indeparteaza tensiunea din partea de jos a spatelui, lucru care duce la indepartarea dureriiM are un e&ect terapeutic in cazul amortirii gatului si picioarelor )oate &i de un mare ajutor celor care su&era de artrita in zona gatului si a soldurilor sau de osteoporoza in articulatiile bazinului si &emurului, in zona picioarelor si gatului "n a&ara de aceasta, creste viteza de rotatie a energiei in punctele JchacreleK 5, 8, +, si 1 care se a&la in gat, in partea de sus si de jos a burtii si coccisului, respective Pozitia de "aza 7sezati-va pe podea, cu &ata in sus, picioarele intinse 9el mai bine este sa indepliniti acest e$ercitiu pe un covor gros sau un covoras pentru e$ercitii, acest lucru va va ajuta sa evitati lezarea coloanei si contactul direct cu podeaua rece "ntindeti mainile in paralel cu corpul, palmele sunt orientate in jos, degetele sunt stranse bine 7ctiunea "nspirati pe nas, radicand capul de pe podea si ducand barbia in piept "n acelasi timp, ridicati picioarele drepte vertical in sus, incercand sa nu ridicati bazinul de la podea :ste &oarte important sa tineti picioarele &oarte drepte 3aca nu reusiti sa &acetri acest lucru, puteti sa le indoiti de la genunchi atat cat este nevoie )e viitor veti invata sa ridicati picioarele &ara sa le indoiti de la genunchi /asati incet capul si picioarele in jos in acelasi timp, tinand in continuare picioarele cat se poate de drepte "n acest timp, e$pirati pro&und pe nas /asati muschii dvs sa se rela$eze o clipa, apoi repetati aceasta miscare

CB

-/aturi 7tunci cand ridicati picioarele, apasati puternic cu palmele, cu antebratele, cu coatele si umerii in podea %ineti burta trasa si &ocalizati-va mintea asupra acesteia 7tunci cand ridicati capul, acesta trebuie sa &ie rela$at, iar la coborare, capul se lasa usor in jos in acelasi timp cu picoarele 9aca a$ar com$licatii )uneti sub &ese un prosop impaturit sau o plapuma pentru a va usura ridicarea picioarelor 9and veti observa ca va este mai usor sa &aceti aceasta miscare, renuntati la acest suport 9resteti numarul repetarilor treptat, iar intre ele &aceti o pauza, daca simtiti nevoia 9a sa va ajutati sa ridicati picioarele, incercati cateva &eluri de respiratie 0aceti o prima inspiratie atunci cand va a&lati in pozitia de baza, 7poi, &aceti o e$piratie concentrata, in momentul cand ridicati picioarele si capul /a s&arsitul acestei miscari, mai &aceri o inspiratie, apoi, o e$piratie lenta, lasand inapoi picoarele si capul in jos 7tunci cand o sa invatati sa ridicati usor picioarele, treceti la e$ersarea respiratiei, descrisa in sectiunea X7ctiune# 3aca nu sunteti in stare sa &aceti aceasta actiune ritualica, o puteti inlocui cu un e$ercitiu de incalzire, care se numeste X"ntarirea muschilor burtii# Jvezi pag 188K

&aca d(riti .ai .)lt 3aca sunteti in stare sa ridicati picioarele in pozitie verticala, &ara sa indoiti genunchii, atunci puteti duce picioarele si mai departe Xcatre sine#, pana cand simtiti sa bazinul se ridica de la podea "ndepliniti toate repetarile intr-un ritm crescut 7%:F%": 3aca su&eriti de dureri in partea de jos a spatelui sau in zona gatului, din cauza tensiunii &oarte mari sau a senzatiei mari de amorteala din umere sau picioare, sau daca aveti ulcer, amnezie ridicata, boala )arIinson sau cele asemanatoare cu aceasta, &ibroame, sindromul oboselii cronice, muschi ventrali &oarte slabi sau tensiune arteriala mare, controlate cu ajutorul medicamentelor, &aceti acest ritual incet si cresteti numarul repetitiilor cu unul sau cu doua pe saptamana 0emeile a&late in perioada menstruatiei trebuie sa &ie &oarte atente, caci, este posibila ampli&icarea spasmelor sau intreruperea ori stoparea completa a menstruatiei C( /)ltati=,a c) .edic)l

D0

3aca su&eriti de hernie, glanda tiroida marita, vertigo sau boala 2inier, neaparat consultati-va cu medicul si asigurati-va ca acest e$ercitiu este ino&ensiv pentru dvs "n perioada sarcinii, in caz de tensiune arteriala ridicata necontrolata, glanda tiroida matita, artrita puternica in regiunea spatelui, aveti probleme cu coloana, aveti nevoie in mod obligatoriu de acordul medicului inainte de e&ectuarea e$ercitiilor acestui ritual 3aca aveti inima marita, aveti probleme cu valvulele inimii, daca ati su&erit un atac de cord in ultimele trei luni sau ati su&erit o interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, nu aveti voie sa e&ectuati acest ritual &ara acordul medicului

Rit)al)l al Treilea
7re un e&ect bene&ic in caz de artrita in caz de menstruatii neregulate sau lente in cazul simptoamelor menopauzei in caz de probleme de digestie in caz de dureri ale spatelui si in zona gatului in hemostaza sinusurilor nazale Acti) e tera'e)tica 9el de-al %reilea .itual ca si cel de-al doilea, intareste glanda tiroida, glanda suprarenala, rinichii, toate organele de digestie, toate organele si glandele se$uale, inclusiv prostata si uterul 7cesta este ideal mai ales pentru &emeile care se a&la la menopauza, sau &emeile cu ciclu neregulat 7cesta toni&ica si intareste zona ventrala si dia&ragma, &ace respiratia mai pro&unda, indeparteaza tensiunea musculara din zona gatului si partea de jos a spatelui, micsorand durerile si amorteala din aceste zone 7cesta poate ajuta la curatarea sinusurilor nazale si usureaza simptoamele artritei din zona gatului si partea de sus a spatelui "ndeplinirea acestei miscari grabeste rotirea tuturor chacrelor, dar mai ales 5, 8 si +, care se gasesc in gat si in partea de jos a burtii, imbunatatind nivelul general al energiei dvs si &orta vitala P(+itia de 0a+a 7sezati-va in genunchi pe podea, degetele picioarelor sunt indoite in asa &el, incat pernutele lor sa se atinga de podea, celelate parti ale corpului sunt drepte 7pucati cu palmele partea din spate a soldurilor, in a&a &el, incat degetul mare sa &ie indreptat inainte, respirati pen as Acti) ea :$pirati pe nas si aplecati usor capul inainte, ducand barbia in piept "nspirati lent si pro&ound lasandu-va pe spate, indoind coloana sub &orma de arc si lasand capul pe spate cat se poate de mult :$pirati si intoarceti-va in pozitia de baza "nspirati si repetati e$ercitiul S#at)ri )entru suport si echilibru va puteti sprijini cu mainile de solduri in timpul indoirii si intoarcerii inapoi %ineti capul si gatul rela$ate

D1

&aca a'ar c(.'licatii 3aca simtiti durere in genunchi, puneti sub ei un prosop impaturit sau o plapuma 3aca nu puteti indeplini acest e$ercitiu ritualic, inlocuiti-l cu unul din e$ercitiile de incalzire, numit X"ntarirea soldurilor# Jvezi pag 1@DK &aca d(riti .ai .)lt :&ectuati repetitiile intr-un ritm crescut A,erti/.e t 3aca aveti tensiune arteriala puternica si luati medicamente, nu lasati capul mai jos de nivelul inimii 3aca simtiti dureri in zona gatului sau partea de jos a spatelui, aveti muschi ventrali &oarte slabi, dureri &recvente de cap, amnezie, su&eriti de boala )arIinson sau una asemanatoare, &ibromiozita sau sindromul oboselii cronice, &aceti &iecare repetitie lent si adaugati in &iecare saptamana cate una sau doua repetitii

C( /)ltati=,a c) .edic)l 3aca aveti hernie, tensiune arteriala necontrolata, artrita in zona spatelui, glanda tiroida marita, probleme cu coloana, boala 2inier sau vertigo, consultati-va cu medicul inainte de a incepe acest ritual "n perioada graviditatii si in cazul in care ati su&erit o interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, consultati-va obligatoriu cu medicul 3aca aveti inima marita, probleme cu valvulele inimii sau ati su&erit un atac de cord in ultimele trei luni, nu e&ectuati acest ritual &ara acordul medicului

Rit)al)l al Patr)lea
D+

Are i #l)e ta 0e e#ica in caz de artrita osteoporoza in caz de menstruatii neregulate in cazul simptoamelor menopauzei in hemostaza sinusurilor nazale Acti) e tera'e)tica 9el de-al )atrulea .itual intareste glanda tiroida, toate organele tractului gastrointestinal, toate organele si glandele se$uale, inclusiv prostata si uterul, de asemenea, in&luenteaza bene&ic circulatia sangelui si a lim&ei %oni&ica cavitatea ventrala, muschiul inimii si dia&ragma, intareste muschii ventrali, soldurile, mainile si umerii 3aca aveti nasul in&undat, va poate ajuta sa curatati sinusurile nazale 3aca su&eriti de artrita in regiunea umerilor, gatului, soldurilor si genunchilor, aceasta miscare va va &i in mod special bene&ica 3e asemenea, se recomanda si celor care su&era de osteoporoza in zona bratelor, a picioarelor si a articulatiilor din zona soldurilor

7ceasta miscare &ace respiratia mai pro&unda si grabeste rotatia chacrelor de baza J5,@,8,+ si 1K, a&late in zona gatului, cavitatea toracica, in partea de sus si jos a cavitatii ventrale si in coccis "n a&ara de aceasta, activeaza rotirea energiei in punctele JchacreK suplimentare, care se a&la in zona genunchilor, de asemenea, ridica nivelul general al &ortei vitale si sustine la nivel inalt sistemul imunitar

P(+itia de 0a+a 7sezati-va pe podea, indreptati spatele si intindeti picioarele in &ata dvs , in asa &el incat talpile sa se a&le in dreptul umerilor )uneti palmele pe podea langa &ese, tineti mainile drepte, degetele indreptate inainte "nspirati

D8

Acti) e 9and e$pirati lipiti barbia de piept 7poi, inspirati din nou lent, dati capul pe spate cat se poate de mult si ridicati corpul inainte pana la pozitia orizontala 9orpul dvs se va sprijini pe maini si picioare, indoite de la genunchi 2ainile trebuie sa &ie drepte si perpendiculare &ata de podea, toracele, burta si soldurile vor &i si acestea paralele cu podeaua 7&landu-va in aceasta pozitie, incordati-va &iecare muschi al corpului dvs si tineti-va respiratia 7poi, e$pirati usor, golind in intregime plamanii, rela$ati toti muschii si intoarceti-va in pozitia de baza 0aceti o pauza, inspirati si repetati miscarea

S#at)ri 7tunci cand ridicati corpul, apasati mai puternic cu mainile si calcaile in podea 9and ridicati bazinul in sus, va puteti concentra atentia in gand asupra acestei miscari "ndreptati &esele ca sa ajutati miscarea partii de jos a spatelui 3aca aveti simptoame de menopauza, tineti burta trasa "maginati-va ca intre genunchi tineti o minge de basIet, acest lucru va va ajuta sa nu indepartati genunchii %ineti capul pe aceeasi linie cu coloana "ncepeti miscarea, lipind barbia in piept 7poi aduceti capul in pozitia normala, odata cu ridicarea in sus a corpului 7veti grija ca, capul dvs sa se a&le pe linia paralela cu podeaua si sa nu se abata de la aceasta in jos &aca a'ar c(.'licatii "ndepliniti e$ercitiile pentru intarirea soldurilor de 8 ori pe zi Jvezi pag 1@DK .idicati corpul in sus pana va veti simti con&ortabil 9u timpul il veti putea ridica mai sus %ineti minte, nu trebuie sa va grabiti? 3aca aveti leziuni la incheietura mainii sau va dor labele mainilor, strangeti mainile in pumni, ca sa va puteti sprijini in ele 3aca nu puteti indeplini acest ritual, inlocuiti-l cu e$ercitiul pentru incalzire, numit X)odetul# Jvezi pag 18+K &aca d(riti .ai .)lt 0aceti miscarea intr-un ritm crescut A,erti/.e t 3aca aveti tensiune arteriala mare, controlata cu ajutorul medicamentelor, ulcer, amnezie, &ibromiozita, boala )arIinson sau una asemanatoare cu aceasta, daca aveti sindromul oboselii cronice, simtiti dureri in partea de jos a spatelui si in zona D@

gatului, aveti muschi ventrali slabi, daca simtiti o slabiciune sau amorteala in umeri sau picioare, atunci &aceti acest ritual lent si cresteti viteza repetitiilor treptat, nu mai mult de 1-+ ori pe saptamana %rebuie, de asemenea, sa tineti cont de &aptul ca acesta poate duce la intreruperea menstruatiei sau poate creste intensitatea spasmelor C( /)ltati=,a c) .edic)l 3aca ati &ost diagnosticat ca &iind su&erind de o anumita boala, care se a&la in urmatoarea lista, &aceti e$ercitiile acestui ritual in ritm incetinit si doar cu permisiunea medicului dvs = hernie, glanda tiroida marita, boala 2inier, vertigo "n perioada sarcinii si in cazul in care ati su&erit o interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, consultati-va neaparat cu medicul 3aca aveti hernie sau hernie hiatala JNK, artrita acuta in zona spatelui, tensiune sangvina necontrolabila, aveti probleme cu inima, cu valvele inimii sau ati su&erit un atac de cord in ultimele 8 luni, nu aveti voie sa indepliniti acest ritual &ara acordul medicului

Rit)al)l al Ci cilea
7re o actiune bene&ica in caz de artrita osteoporoza in caz de menstruatii neregulate sau slabe in hemostaza sinusurilor nazale in cazul a&ectiunilor tractului gastro-intestinal in cazul durerilor de spate in cazul amortelilor in picoare si in zona gatului Acti) e tera'e)tica .itualul al 9incilea imbunatateste &unctia glandei tiroide, a glandei suprarenale, rinichilor, tuturor organelor sistemului digestiv, a organelor si glandelor genitale, inclusiv a prostatei si uterului 7cesta imbunatateste circulatia sangvina si a lim&ei, &apt care actioneaza bene&ic asupra sistemului imunitar, &ace respiratia mai pro&unda, creste nivelul de energie si &orta vitala si inteteste toate chacrele "ntareste cavitatea ventrala, muschiul inimii, dia&ragma, muschii burtii, ai picioarelor, mainilor si ajuta la diminuarea durerilor din partea de jos a spatelui, maini si gat 9a si cel de-al doilea, al treilea si al patrulea ritual, acesta este mai ales bene&ic pentru &emeile cu simptoame de menopauza sau cu ciclu neregulat 7cesta ajuta la curatarea sinusurilor, ajuta in cazul bolilor tractului gastro-intestinal, osteoporoza in zona mainilor si picioarelor si usureaza senzatiile pricinuite de artrita in zona soldurilor, spatelui, umerilor, mainilor si talpilor P(+itia de 0a+a /uati pozitia de suport stand indoit "n acest timp, corpul se sprijina in maini si pe pernutele degetelor de la picioare Emerii trebuie sa se a&le chiar deasupra palmelor, talpile la nivelul umerilor

D5

.idicati corpul in asa &el, incat picioarele si bazinul san u se atinga de podea %rebuie sa va indoiti din coloana, toracele se a&la mai sus de bazin

Acti) e "nspirati incet pe nas si lasati usor capul pe spate cat puteti de departe 9ontinuand sa inspirati, ridicati &esele in sus in asa &el, incat in partea de sus corpul sa imite un triunghi 9and luati aceasta pozitie, capul dvs se duce in mod normal in &ata /ipiti barbia in piept incat sa va puteti vedea talpile 9alcaiele pot &i usor ridicate, iar restul talpii trebuie sa &ie strans lipit de podea 0aceti o e$piratie completa si intoarceti-va in pozitia suport, stand cu mainile si picioarele intinse si capul lasat pe spate "nspirati si repetati miscarea

S#at)ri %ineti minte, ca nu trebuie sa va intoarceti in pozitia de baza stand intins pe podea, pana nu terminati toata seria de repetitii %ineti burta trasa, iar &esele stranse in timpul miscarii in sus 0ocalizati in minte umerii si partea din spate a picioarelor "maginati-va ca indreptati coccisul in directia cerului %ineti capul si gatul in stare rela$ata, ca sa evitati tensiunea nedorita din zona gatului &aca a'ar c(.'licatii .idicati doar corpul, lasand in jos soldurile, pana ce mainile dvs vor deveni mai puternice "ndepliniti e$ercitiile pentru intarirea labelor, mainilor si umerilor de 8 ori pe zi Jvezi pag 1@5-1@CK 3aca aveti anumite leziuni la incheieturi sau va dor labele mainilor, tineti mainile stranse in pumni, pentru a va putea sprijini pe ele 3aca simtiti o durere in genunchi, puteti sa-i indoiti usor in timpul miscarii corpului si soldurilor in sus 3aca nu puteti indeplini .itualul 9inci, pentru inceput inlocuiti-l cu e$ercitiul pentru incalzire numit X)isicuta# Jvezi pag 185K &aca d(riti .ai .)lt "ndepliniti repetitiile intr-un ritm crescut A,erti/.e t 3aca su&eriti de ulcer, aveti dureri in partea de jos a spatelui, in zona gatului, aveti muschi ventrali slabi, simtiti amorteli sau slabiciune in zona picioarelor si umerilor, aveti amnezie, boala )arIinson sau una asemanatoare, &ibromiozita sau sindromul DL

oboselii cronice, e&ectuati aceasta miscare lent si mariti cantitatea repetitiilor treptat, nu mai mult de 1-+ ori pe saptamana C( /)ltati=,a c) .edic)l 3aca su&eriti de tensiune sangvina ridicata, hernie, artrita acuta in zona coloanei, daca aveti glanda tiroida marita, su&eriti de boala 2inier, vertigo, in caz de interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, cat si in perioada sarcinii, atunci trebuie sa va consultati neaparat cu medicul, inainte de inceperea acestui ritual 3aca aveti inima marita, aveti probleme cu valvele inimii sau ati su&erit un atac de cord in ultimele trei luni, nu incepeti acest e$ercitiu ritualic &ara acordul medicului Relaxarea la sfarsitul celor Cinci Ritualuri 3upa indeplinirea celor cinci ritualuri este &oarte bene&ica rela$area timp de 5-10 minute "ncercati urmatoarea tehnica= intindeti-va pe podea pe spate si inchideti ochii 0aceti X4canarea corpului# si X.espiratia abdominala#, descrise la inceputul acestui capitol )entru o ast&el de perioada de rela$are, este caracteristica respiratia lenta, usoara, indepartarea tensiunii care ar putea aparea in timpul indeplinirii e$ercitiilor, diminuarea senzatiei de intepenire si amorteala din diverse zone ale corpului .ela$area acioneaza, de asemenea, in mod bene&ic asupra glandelor si organelor corpului dvs .ela$area acorda chacrelor dvs timpul necesar pentru redistribuirea energiei, iar mintea dvs are posibilitatea sa se linisteasca si sa revina in starea de pace, care va poate prinde bine pe parcursul intregii zile

Rit)al)l al Sa/elea
9el de-al 4aselea .itual se a&la intr-o pozitie deosebita "n X)ractiva straveche a preotilor tibetani 9artea 1# acesta era descris separat de celelalte cinci 7btinerea de la contactele se$ulale este conditia obligatorie pentru indeplinirea celui de-al 4aselea .itual 7cest lucru se e$plica prin &aptul ca energia vitala, care este consumata de obicei pe viata se$uala, in procesul de indeplinire a acestui ritual trebuie sa se indrepte catre alte centre energetice ale corpului 9olonelul 5rad&ord sublinia di&erenta dintre traditiile monahale occidentale, in care impulsurile se$ulale sunt pur si simplu reprimate, si punctul de vedere oriental, care propune orientarea energiei se$uale in alte directii si intrebuintarea ei in scopuri superioare J)entru mai in&ormatii mai detaliate cu privire la aceasta problema vezi capitolul patruK 9erinta de abstinenta nu ar &i ceva nou pentru cei care se a&la pe calea spirituala "n traditia -oga abstinenta se practica destul de des pentru pastrarea energiei 7numite persoane privesc reorientarea impulsurilor se$uale ca pe o conditie obligatorie in calea dezvoltarii spirituale 7ceasta alegere va va ridica deasupra &lu$ului vietii cotidiene obisnuite si va va conduce pe calea sprituala 3esi colonelul sustinea ca pentru practicarea celui de-al 4aselea .itual este obligatorie abstinenta totala, eu personal nu sunt convins de acest lucru .enuntarea la viata se$uala nu este o masura obligatorie in toate scolile tibetane buddhiste 9unostintele mele personale ma conduc spre idea ca, chiar daca o persoana nu duce o viata neprihanita, cel de-al saselea ritual o poate ajuta sa descopere noi metode de e$primare a energiei se$uale

DC

2ulti oameni au uneori un surplus de energie se$uala sau simt o emotie se$uala in lipsa unui partener cu care sa le poata impartasi 7tunci, energia se poate e$prima sub &orma de nervozitate, neliniste sau agitatie )racticarea celui de-al saselea ritual va va ajuta sa scapati de o ast&el de tensiune cu ajutorul unei metode usoare si sanatoase 3upa indeplinirea acestui e$ercitiu veti deveni mai rela$at si, bineinteles, veti deveni si mai tanar :u cred ca noi putem intrebuinta energia se$uala ca pe un combustibil in multe domenii ale vietii noastre pentru atingerea multor scopuri "n urma indeplinirii celui de-al 4aselea .itual aceasta energie devine intr-adevar accesibila pentru noi 7st&el, chiar daca nu veti lua hotararea unei abstinente totale, sunt de parere ca acest e$ercitiu ritualic va va aduce oricum un bene&iciu %rebuie sa-l indepliniti atunci cand simtiti o sete se$uala, pe care nu o puteti satis&ace din diverse motive, sau in cazul in care aveti un surplus de energie se$uala P(+itia de 0a+a 4tati drept, talpile sunt usor departate si lipite de podea 2ainile stau liber pe langa corp

Acti) e :$pirati lent si indoitiva inainte din talie, sprijinindu-va cu mainile pe genunchi 9ontinuati sa e$pirati pana cand veti simti ca plamanii s-au golit complet de aer 0ara a inspira inca, reveniti in pozitia de stat in picioare )uneti mainile pe talie si apasati cu mainile in jos, ridicand concomitent umerii 2omentul cheie al acestui e$ercitiu este acela ca, atunci cand umerii dvs sunt ridicati, trebuie sa trageti burta si sa ridicati toracele cat se poate de sus 4i toate acestea trebuie sa le e&ectuati cu respiratia oprita, dupa e$piratie 7nume in acest moment energia se ridica in sus pe chacre .amaneti in aceasta pozitie cat se poate de mult 7tunci cad veti simti ca nu va mai puteti tine respiratia, inspirati liber pe nas 9and plamanii dvs se vor umple din nou cu aer, e$pirati pe gura, rela$ati in acelasi timp burta si lasati mainile in jos in pozitia normala DD

"nspirati si e$pirati pro&und de cateva ori, pe nas %oate acestea sunt considerate o repetitie completa a acestui ritual )uteti &ace doar + sau 8 repetitii Cate,a /#at)ri /)'li.e tare

:&ectuati ritualurile in ordinea aratata in carte :&ectuati cele 9inci .itualuri in &iecare zi 3esigur, sunt zile cand nu este posibila alocarea a +0-80 minute pentru indeplinirea lor 3ar incercati, totusi, sa nu sariti peste mai mult de o zi, in caz contrar, nu veti putea bucura in intregime de toate bene&iciile celor cinci ritualuri pentru sanatatea dvs 3aca sunteti bolnav, ocupat sau &oarte emotionat, este mai bine sa indepliniti &iecare ritual de trei ori, decat sa sariti cu totul peste ele /ucrul acesta nu va va lua mai mult de 5 minute > ast&el de scurtare a procedurii poate &i comparata cu o spalare usoara in loc de dus 9aci, oricat de tare nu v-ati grabi dimineata, tot va veti spala, desi poate nu aveti timp pentru un dus 3aca ati sarit peste mai mult de o zi, va s&atuiesc sa &aceti un pas mic inapoi= &aceti cateva repetitii mai putin, decat de obicei Fu se recomanda sa mariti numarul de repetitii pentru a recupera ce-ati pierdut :ste &oarte important sa nu incepeti din start cu e&ectuarea a +1 repetitii ale &iecarui ritual in parte, ci sa va indreptati treptat catre acest lucru 4i daca chiar sunteti in stare sa e&ectuati din start &iecare e$ercitiu de +1 ori, urmati instructiunile 9resteti numarul de repetitii treptat "n comparatie cu gimnastica ritmica sau alte e$ercitii obisnuite, .itualurile au de a &ace cu lucruri mult mai &ine decat &orta musculara si rezistenta 0aceti e&ort nu in sensul cantitatii, ci concetrati-va asupra calitatii )racticarea insistenta si urmarea instructiunilor va vor aduce, in mod sigur, succesul 3aca veti crede acest lucru, atunci veti descoperi ca nu este atat de greu sa indepliniti e$ercitiile zilnic si nu veti simti inainte de e&ectuarea e$ercitiilor senzatia de greata sau ameteala %rebuie sa repetati &iecare ritual de +1 ori Fu trebuie sa depasiti aceasta ci&ra 3aca doriti, puteti sa &aceti e$ercitiile de doua ori pe zi, dimineata imediat dupa ce va treziti si seara, dupa + ore de la ultima masa 4au in locul celei de-a doua sesiuni, puteti sa practicati alte e$ercitii ajutatoare de rela$are si analiza a organismului propriu, de e$emplu, -oga 9el mai bine este sa e&ectuati e$ercitiile dimineata, imediat dupa trezire, pe stomacul gol 'a recomand sa va treziti cu o jumatate de ora mai devreme, ca sa va ramana su&icient timp pentru indeplinirea celor 9inci .itualuri 4tiu ca acest lucru vi se poate parea destul de greu, mai ales la inceput, dar e&orturile dvs vor &i rasplatite din plin 'a veti incepe ziua bine dispus, rela$at, plin de energie si veti consuma mai putin timp pentru odihna si somn :ste &oarte important sa va imbracati in haine lejere, comode, care sa nu va impiedice miscarile > varianta ideala o pot constitui tricourile, maieurile, pantalonii scurti, pijamalele sau lenjeria intima 9el mai bine este sa &iti descult, dar daca simtiti ca va ingheata talpile, puneti-va ciorapii 9a si in timpul e&ectuarii altor e$ercitii, cei care poarta ochelari, trebuie sa-i scoata 7ceste actiuni ritualice presupun rela$area, de aceea cautati-va un loc linistit si comod, unde nu va poate deranja nimeni si unde aveti su&icient spatiu pentru e$ercitii 3aca nu aveti covor pe podea, atunci puneti un presuletVcovoras sau o patura mai groasa, pe care sa incapeti in pozitie culcat 0iti atent si concentrat in timpul indeplinirii .itualurilor 7cesta este timpul in care intreaga atentie trebuie concentrata asupra corpului dvs , cand ascultati de acesta in intregime 2i se DB

pare ca cel mai bine este sa va &aceti e$ercitiile in liniste deplina, desi unora s-ar putea sa le placa pe &ondul muzicii %otusi, aceasta ar putea sa va abata gandurile de la corpul dvs )entru e&ectuarea e$ercitiilor este de dorit sa va creati un mediu corespunzator, dar uneori acest lucru poate &i ireal 2acar &aceti in asa &el, incat membrii casei dvs sa nu va deranjeze in timpul acesta "n timpul e&ectuarii e$ercitiilor, incercati sa nu va ganditi la ziua care incepe, la treburi si griji 3aca veti observa ca v-ati indepartat gandul de la senzatiile corpului dvs , atunci indreptati-va din nou atentia asupra a ceea ce &aceti 2ie mi se intampla des acest lucru si, atunci, trebuie sa-mi intorc iar si iar gandurile catre corpul meu :$ista un viclesug care va va ajuta sa evitati acest lucru, concentrarea asupra respiratiei 7cest lucru va va ajuta sa va si rela$ati 9ele 9inci .itualuri trebuie sa devina o parte din viata dvs "n comparatie cu alte tehnici, venite din >rient, indeplinirea celor cinci ritualuri nu va va cere schimbarea modului de viata, a opiniilor personale sau a religiei 9hiar daca acestea isi au radacinile in traditia veche spirituala, ele pot &i privite ca niste simple e$ercitii 9ele 9inci .itualuri constituie o buna pregatire si un bun suport pentru cei care sunt interesati de meditatie :ste de dorit sa le indepliniti inainte de meditatie 4i chiar daca nu e$ersati meditatia, dupa e&ectuarea acestor e$ercitii, puteti incerca sa va asezati, sa va rela$ati si sa va limpeziti mintea 4au pur si simplu sa stati intins pe spate 10-15 minute 7cest lucru va creste simtitor actiunea bene&ica a celor cinci ritualuri, deoarece rela$area joaca un rol important in capacitatile corpului de autovindecare si sustinere Din experienta mea personala :u mi-am pus la punct un set propriu de e$ercitii de dimineata, care ma duc la starea de deplina capacitate de munca, lipsindu-ma de nevoia de a bea o ceasca de ca&ea si de consecintele consumului de co&eina, de asemenea, acest lucru imi economiseste timpul "ndeplinesc e$ercitiile de inviorare imediat dupa trezire 7cestea ma ajuta sa imi concentrez atentia asupra corpului si alunga acea stare de somnolenta si slabiciune in care ma a&lu de obicei dimineata :u m-am obisnuit sa gandesc ca inviorarea imi porneste motorul 7poi, indeplinesc cele 9inci .itualuri :&ectul apare neintarziat 1andurile mele devin &oarte clare, apare senzatia de &orta mintala si &izica 7m senzatia de satis&actie si bunavoie "n a&ara de aceasta, e$ercitiile ritualice imi usureaza practicarea -oga "nchei intotdeauna prin rela$are si meditatia obisnuita Qilele mele sunt pline pana la re&uz de evenimente 7cestea incep &oarte de dimineata si se termina seara tarziu 4i atunci cand e&ectuez cele 9inci .itualuri, simt ca sunt gata sa intampin greutatile &ata in &ata, deoarece am rezerva necesara de sanatate si energie 'reau sa va s&atuiesc sa incepeti si dvs practicarea celor 9inci .itualuri si sunt convins ca acestea va vor ajuta sa atingeti starea de sanatate deplina si intinerire 6e&& 2igdoG JNK, doctor in medicina, si-a e&ectuat studiile la Eniversitatea din "llinois, 9hicago, continuandu-le la spitalul din Sashington in calitate de intern 7poi, timp de 15 ani a &ost medic practicant "nca de pe cand era student la colegiu, B0

doctorul 2igdoG a citit despre e&ectele terapeutice ale -oga si a inceput s-o practice personal 7 descoperit o anumita legatura intre opiniile occidentale stiinti&ice si principiile de baza ale -oga si a demonstrat ca actiunea bene&ica a -oga asupra corpului omenesc se poate e$plica din punct de vedere stiinti&ic 4-a convins, de asemenea, ca practicarea -oga are un e&ect bene&ic asupra sanatatii sale si tonusului de viata /ucrand in spital, acesta mergea sa viziteze bolnavii sapte zile pe saptamana si adesea era nevoit sa stea in picioare +-8 nopti pe saptamana 7vand in vedere ca nui prea ajungea timp pentru e$ercitii complicare si indelungi de -oga, si-a pus la punct pentru sine scurte serii de e$ercitii, care nu-i luau mai mult de 10 minute 3octorul 2igdoG este convins ca anume acest lucru l-a ajutat sa treaca peste aceasta perioada grea si tensionata "n comparatie cu ceilalti colegi ai sai, el se simtea intotdeauna sanatos si plin de energie Hoga era o parte importanta din viata acestuia, cand a ajuns la practicarea particulara 7cesta era in mod special interesat de hatha--oga, in care accentul era pus pe e$ercitiile &izice 9u cativa ani in urma, un pacient i-a povestit despre cele 9inci .itualuri si i-a dat o copie a 9artii X)ractica straveche a preotilor tibetani# )e doctorul 2igdoG l-au atras imediat e$ercitiile ritualice, caci ii aminteau de -oga, dar necesitau timp mai putin 7cesta nu numai ca a inceput sa le practice de unul singur, dar ii s&atuia pe toti pacientii sai sa o &aca 2ulti il instiintau ca dupa doua-trei luni de practicare a acestor e$ercitii acestia se simteau mai sanatosi, plini de energie si &orta si doctorul 2igdoG s-a convins ca atat .itualurile, cat si e$ercitiile -oga, grabesc procesul de insanatosire "n momentul de &ata doctorul 2igdoG lucreaza in 2assachusset JNK, in unul din cele mai mari centre din lume de intrebuintare -oga pentru imbunatatirea sanatatii 7cesta recomanda atat practicarea -oga, cat si a celor cinci ritualuri, deoarece este convins ca si una si alta are un e&ect terapeutic, imbunatateste sanatatea si este o metoda &oarte buna de a-i ajuta pe oameni sa se simta mai bine si sa-si &aca viata mai plina %imp de +0 ani, /aura 0e- %a$el JNK a lucrat ca scriitoare, jurnalista si cercetatoare /ucrarile ei au &ost publicate in cele mai mari si renumite reviste /aura este autoarea cartii# 7limentarea etnica# si in prezent lucreaza asupra catorva proiecte pe tema sanatatii si educatiei

B1

97)"%>/E/ L Com"inarea alimentelor %i o dieta corecta 3octorul 4tanle- 4 5ass 'orbind despre sanatate, longevitate si cele cinci ritualuri, colonelul 5rad&ord da cateva s&aturi cu privire la dieta, modul de alimentare si, in general, despre acel rol important pe care il are in viata omului hrana 3upa parerea lui 5rad&ord, o dieta corecta duce la aparitia Xsemnelor de imbunatatire a starii &izice# ,aideti dar sa analizam recomandarile acestuia cu privire la dieta En secret al unei sanatati de &ier, con&irmat in timp, este hrana obisnuita 7cesta scrie ca, lamele Jcalugarii tibetaniK care indeplineau munci &izice grele, se hraneau cu roadele propriei munci si erau, in general, adeptii alimentatiei vegetariene, cu adaugarea oualor, untului si branzei "n a&ara de aceasta, la o masa lamele mancau neaparat doar un singur &el de mancare 9olonelul 5rad&ord nu insista supra unor limite de acest gen, dar recomanda ca X&ructele, legumele si produsele cu continut de amidon sa &ie consummate separat de carnea mami&erelor, carnea de pasare si peste# 9olonelul 5rad&ord ne atentioneaza asupra surplusului de mancare ; problema generala a multora dintre noi 3upa doi ani petrecuti in manastire, povesteste 5rad&ord, X unul dintre primele lucruri care mi-au atras atentia, atinci cand am ajuns in unul dintre orasele "ndiei, a &ost cantitatea mare de mancare, mancata de oameni care au pentru acest lucru destule surse 4ub ochii mei, un barbat a mancat atat de mult, incat aceasta cantitate ar &i &ost de ajuns pentru @ calugari tibetani care lucreaza din greu, pentru o intreaga zi# "n a&ara de aceasta, pe colonelul 5rad&ord il indigneaza amestecul produselor X>bisnuit ca la o masa sa vad 1-+ &eluri de mancare, am ramas uimit intr-o seara, cand pe masa stapanului am numarat +8 &eluri de mancare Fu este de mirare de ce oamenii >ccidentului au o sanatate atat de precara :i nu-si imagineaza cat de mult sunt legate intre ele dieta, sanatatea si &orta# 9olonelul 5rad&ord recomanda sa mancam incet, sa mestecam bine ce avem in gura X2estecarea este primul si deloc neglijabilul stadiu de digestie si asimilare a hranei de catre organism, e$plica acesta %ot ce mananca omul, trebuie sa &ie mai intai mestecat in gura si apoi de stomac# 0acand un rezumat cu privire la combinarea produselor si e&ectele bene&ice ale unei alimentatii rationale, colonelul precizeaza= X 9ombinarea corecta a produselor, modul corect de consumare a lor si masura in modul de alimentare, dau impreuna un rezultat e$traordinar 3aca aveti Iilograme in plus, le veti da jos, daca insa sunteti prea slab, veti incepe sa luati in greutate# "n continuare colonelul aduce cinci reguli ale unei alimentatii rationale, dupa care ne putem imbunatati sanatatea= 1 Fu combinati niciodata carnea cu produsele care contin amidonM totusi, cat sunteti tanar si puternic, nu este strict obligatoriu sa respectati aceasta regula B+

+ 8 @ 5

3aca ca&eaua are un e&ect negativ asupra dvs , nu adaugati in ea nici lapte, nici &risca 3aca nu se schimba nimic in acest sens, scoateti ca&eaua din alimentatia dvs zilnica 2estecati bine hrana, pana ce aceasta se trans&orma intr-un terci lichidM mancati incet "n &iecare zi serviti cate un galbenus proaspat de ou 0aceri acest lucru pana la masa sau dupa masa, dar nu in timpul mesei .educeti numarul &elurilor de mancare la cel minim

"n acest capitol vom incerca sa dezvoltam recomandarile colonelului 5rad&ord legate de dieta Igiena fireasca si izvorul tineretii 3esi continutul de baza al sitemului dietetic al colonelului 5rad&ord se aseamana cu practicele dietetice tibetane, )itter Aalder presupune ca radacinile acesteia se a&la in populara scoala a sanatatii din anii 80 ai sec PP Jca si astaziK, numita X"giena naturala# "ntr-adevar, din punct de vedere al igienii naturale moderne, principiile de alimentare sustinute de colonelul 5rad&ord sunt absolut corecte : adevarat, un reprezentant al acestei scoli, v-ar s&atui sa va deziceti complet de ca&ea, cat si sa nu consumati oua crude din cauza riscului de a va imbolnavi de salmonella :ste posibil ca )itter Aalder a auzit ceva sau a citit despre tezele de baza ale igienii naturale ale dr-lui ,erbert 2 4helton, omul , care a putut practic de unul singur sa dea nastere scolii &iloso&ice din sec P"P, cunoscuta sub denumirea de X"giena# 3octorul 4helton a adunat la un loc, a imbunatatit si a reinnoit pozitiile acestei invataturi si i-a dat o noua denumire X"giena naturala# 3octorul 4helton a editat o revista lunara, a scris un manual scolar in C volumeM de asemenea, a &ost autorul articolelor, publicate in revistele lui 5erner 2a$-0adden, dedicate educatiei &izice, cat si in alte publicatii alternative, specializate in acele vremuri in domeniul sanatatii 2ult timp igiena naturala a avut sustinatori, desi devotati, &oarte putini "n anul 1BD5 ,arve- si 2aril-n 3a-mond au publicat cartea XEn pas in intampinarea vietii#, in care erau analizate problemele de sanatate si dieta si erau e$plicitate pozitiile igienii naturale 7ceasta carte, scrisa intr-un limbaj simplu, plina cu povestiri captivante despre succesele di&eritelor persoane, a devenit bestseller )e multi aceasta ea invatat sa manance si sa traeasca mult mai sanatos, popularizand prin aceasta ideile igienei naturale 7stazi, deja sute de oameni &ormeaza societatea americana a igienei naturale "n ciuda &aptului ca despre aceasta au &ost scrise sute de carti, esenta acestui sistem poate &i e$primata in cateva &raze 3aca urmam aceste cateva reguli simple de bun simt, atunci si sanatatea si viata intreaga a omului se va imbunatati intr-atat, incat este greu de imaginat chiar= 1 2ancati alimente simple, vegetale, neprelucrate prea mult din punct de vedere culinar + 9ombinati in mod rational produsele 8 .espirati aer curat @ 9at se poate de des, zilnic, e$puneti-va corpul la soare 3ar, nu lasati pielea sa se arda 5 5eti apa simpla, curata B8

L 4omnul si odihna trebuie sa decurga cel putin D ore din +@ C 3e trei ori pe saptamana, macar pentru +0 minute, &aceti e$ercitii &izice Enii specialisti recomanda e$ercitii aerobice= alergat la pas marunt, inotul, mersul pe bicicleta si alteleM altii, va s&atuiesc sa &aceti atletica grea si miscari bruste 2ajoritatea sustine insa ca mersul zilnic pe jos timp de jumatate de ora cu pas grabit, este un e$ercitiu nemaipomenit si universal D .espectati regulile de igiena personala B "ntotdeauna incercati sa sustineti echilibrul emotional prin actiune si nu reactiune 10 :vitati temperaturile e$treme 11 "nstruiti-i pe membrii &amiliei dvs, si pe prieteni in acest sens .ecunoscand &aptul ca, departe de a &i pe plac tuturor alimentele crude, vegetale, promovate de igiena naturala, doctorul 4helton a dezvoltat anumite pozitiiVconsideratii ale acestui sistem, legate de combinatia produselor, indreptate catre optimizarea digestiei 7tunci cand produsele sunt alese correct, tractul gastrointestinal &unctioneaza mai e&icient, se asimileaza mai usor substantele hranitoare, ceea ce duce la imbunatatirea sanatatii Ce inseamna $combinatia alimentelor% )roblema combinarii produselor &ace parte din tema consumului simultan al di&eritelor tipuri de hrana= la inceput o lingura de salata de rosii si castraveti, apoi, legume &ierte pe aburi, apoi, o gura plina de terci sau paine, insotita de o bucatita de carne, o inghititura de suc de &ructe sau alt&el de bautura si din nou la salata "n majoritatea cazurilor acest ciclu se repeta, pana cand &ar&uria se goleste, dupa care urmeaza desertul, insotit si de ceva de baut En ast&el de amestec al di&eritelor produse nu trece &ara sa lase urmeM pentru digerarea &iecaruia dintre ele, este nevoie de di&erite perioade de timp Jvezi pag 1B8-1BBK ,rana mai concentrata Jacestea sunt de obicei proteineleK este asimilata de organism mai incet decat oricare alta, in timp ce aceasta incepe sa se digere in primul rand %impul, necesar pentru asimilarea proteinelor poate &i numarat in ore, iar daca sunt prezente si grasimi mai mult decat e de dorit Jchiar si o cantitate micaK, procesul se prelungeste si mai mult "n acest timp, produsele usor asimilabile, precum &ructele si legumele, sunt nevoite sa se retina in stomac, asteptand sa se digere Xmancarea grea# %oate acestea se pot prelungi si D ore intregi 7steptandu-si randul, &ructele proaspete si legumele &ierte incep in stomac sa se descompuna si sa rataceasca 4tomacul, incercand totusi sa digere acest amestec, emana gaze, acid si chiar alcool Jnu mai vorbim de indigestieK 3igerarea hranei se termina atunci, cand ajunge la intestine, de unde &ermentii suplimentari trebuie sa indeparteze resturile neasimilate de organism ale produselor, iar substantele minerale sa neutralizeze acizii )rincipiile e$puse in mod clar, ale combinarii produselor ne atrag atentia asupra a ceea ce putem sau nu combina pentru atingerea unei digestii optime si pentru o sanatate durabila &rmarile unei combinatii incorecte a produselor 9e se poate, totusi, intampla daca nu urmam aceste s&aturi legate de alimantatia disociata 3esigur, totul depinde de particularitatile individuale ale organismului, dar de regula, la combinarea produselor de di&erite categorii, in stomac are loc B@

&ermentatia, ceea ce duce la dereglarea procesului de digerare si arsuri dupa masa )rintre alte neplaceri putem enumera gazele, ragaielile, aciditate marita, balonarea stomacului, acumularea lichidelor in organism si chiar o abrutizare mintala, imposibilitatea de a te concetra vreme indelungata dupa masa > combinare incorecta a produselor este in stare sa incetineasca digestia timp de + pana la D ore "n acest caz, pentru procesul de digerare a hranei se consuma &oarte multa energie, ceea ce duce la o oboseala rapida si la necesitatea de odihna si somn %oate acestea pot deveni motiv de iritabilitate, depresie, hiperestezie, dispozitie proasta, cinism, de asemenea, de acumulare a substantelor to$ice in organism "n a&ara de aceasta, acumularea to$inelor, care are loc in urma dereglarii procesului de digestie, provoaca guturai, sta la baza multor boli, slabeste sistemul imunitar, duce la imbatranire prematura, scade apetitul se$ual si potenta, poate &ace ovulele mai vulnerabile 3aca ne e$primam mai pe scurt, atunci, combinarea incorecta a produselor este capabila sa inrautateasca sanatatea &izica, mintala si spirituala, ducand chiar la prescurtarea vietii #vanta"ele unei combinari corecte a alimentelor 9ei care practica hrana disociata, pot observa o imbunatatire neintarziata a sanatatii, deoarece sarcina asupra tractului gastro-intestinal scade > combinare corecta a alimentelor garanteaza o hrana optima, o digestie imbunatatita, o buna dispozitie, mai putin stres 3eoarece in organism apar mai putine substante to$ice si aproape ca dispar procesele de &ermentatie, multi considera problema alergiei alimentare ca pe una rezolvata Fu o data, dupa doar cateva zile, dupa inceperea unei combinari corecte a alimentelor cei care multi ani la rand au su&erit de balonari, simt ca s-au vindecat complet 4e pare ca hrana disociata contribuie la ridicarea tonusului si scaderea in greutate 2ai jos pueti citi despre e&ectul bene&ic pe care il are combinarea corecta a alimentelor organismului= 1 =m*unatatirea procesului &e &igestie >rganismul dvs va incepe sa digere mult mai bine hrana cu conditia indeplinirii corecte a regulilor de combinare a produselor alimentare Jvezi pag 1BC-1BBK 1azele, , um&larea burtii, constipatiile, ragaielile, tot ce va supara de ani de zile, se va rezolva in doar cateva zile 2ulti spun= X:u nu pot sa mananc disociat :ste destul de complicat acest lucru # "n acest caz, va putem recomanda sa &aceti un e$periment pe parcursul unei saptamani )ropunandu-va o ast&el de cale, noi stim= ca odata ce vor simti ce inseamna o digestie buna, care vine imediat in urma unei combinatii corecte a produselor, acesti oameni nu vor mai dori sa se intoarca la vechiul mod de alimentare 5ca&erea in greutate 7tunci cand veti incepe sa mancati disociat, veti constata cu multumire ca scadeti in greutate 3e ceN 3eaorece toate Iilogramele dvs in plus de pe solduri, tesutul pu&os de pe maini si pliurile de celulita vor disparea ca prin minune 2ajoritatea celor care asociaza correct produsele, constata cu placere ca, odata cu trecerea &iecarei saptamani acestea scad in greutate de la o jumatate de Ig pana la +,5 Ig , printre altele, anume din depunerile de grasimi si nu numai prin eliminarea din organism a surplusului de grasimi B5

"n ceea ce ma priveste pe mine, in primele @ luni de cand am inceput sa mananc la o masa doar alimente din aceeasi categorie si sa urmez principiile igienei naturale, greutatea mea a scazut de la BL Ig Jla o inaltime de 1L@ cm K pana la C+ Ig? 3atorita &aptului ca vi se va imbunatati digestia, celulelor corpului dvs nu le va trebui pentru curatare atat de multa apa si, atunci, burta dvs nu se va um&la din cauza retinerii acesteia in organismM %alia dvs va deveni zvelta si trasa 9a sa va potoliti &oamea, va va trebui mai putina hrana, iar acest lucru inseamna ca se va micsora cantitatea zilnica de calorii intrebuntata, iar odata cu acestea se va duce si greutatea dvs? "n plus, veti economisi o groaza de bani, caci veti avea nevoie de mult mai putine produse alimentare 9el mai important lucru este insa ca, cu cat veti manca mai putin, cu atat veti trai mai mult Fivelul de uzura a organismului din cauza procesului de digestie se va micsora /uigi 9oriano, scriitorul italian, un aristocrat al sec P"P, se hranea de doua ori pe zi, mancand apro$imativ 8L0 g de alimente si band pana la @+0 g de suc de struguri 9ombinand corect produsele si pastrandu-si in acest &el energia sistemului digestiv, a trait 10+ ani 7 inceput sa tina un ast&el de regim la varsta de 85 ani, atunci cand din cauza unor abuzuri sanatatea lui incepuse sa se zdruncine :l a ascultat de doctorii care l-au s&atuit sa duca un mod de viata mai cuminte pentru a evita o moarte rapida si a devenit unul din cei mai mari propagandisti ai sanatatii 8 @ Cresterea energiei 7tunci cand consumati doar produse din aceeasi categorie, pentru prelucrarea hranei, organismul va economisi multe &orte, in urma carui &apt veti simti un a&lu$ de noi energii # *una sanatate 7limentatia disociata va da ragaz tractului gastro-intestinal si va permite sa va simtiti mai proaspeti, mai energiciM vi se va imbunatati starea &izica si veti aloca mai putin timp pentru somn 'eti deveni mai vigurosi, caci, produsele care nu se asociaza unele cu altele, nu Xvor intra in con&lict# la dvs in stomac %oate acestea dau senzatia de sanatate si &ericire

Ta0el)l de c(.0i are a ali.e tel(r 7ici este dat tabelul cu clasi&icarea alimentelor pe categorii, lucru care va va ajuta sa combinati corect rezervele de hrana si sa tineti o dieta sanatoasa 7numite alimente care &ac parte din categorii di&erite, sunt mentionate in rubrica X%impul necesar organismului pentru digerarea alimentelor# ).>%:"F: alune si seminte boabe uscate linte lastar de linte arahide mazare boabe
lastar &loarea-soarelui

oua lapteR

carne Jmami&ere, pasare, pesteK

soia JboabeK branza lastar de naut

).>3E4: 9E 9>F%"FE% 3: 72"3>F 9arto&ul, castanele, painea, nucile de cocos, seminte coapte cu continut de amidon, carto&ul dulce, pastele, &asole boabe, curcubitacee de toamna, &asole verde, graminee si cereale, radacina de ovaz, guliile, anghinarele, dovleacul, pastarnacul BL

1.74"2" 7vocado, maslinele, uleiul vegetal, semintele, untul, nucile, &risca, arahidele, margarina, soia, untura de porc 0.E9%:/: 79.: )ortocalele, grep-&ruit, ananasul, &ragii, Iivi, rosiile, lamaile, cumcvat JNK, &ructele laima, rodiile 0.E9%:/: 3E/9"-79."4>7.: 2ango, visinele, merele, piersicele, prunele, caisele, celemai multe soiuri de struguri, perele, nectarinele 0.E9%:/: 3E/9" 5ananele, curmalele, strugurii X%ompson#, muscat, hurma JNK, papa-a, &ructele uscate ):):F:/: )epenele rosu, pepenele alb de muscat, penenele de mosc, pepenele-cantalupa, pepenele de iarna, pepenele-crenshoG, pepenele de 9raciun, pepenele persian si din 9anare 7/"2:F%: 9E 9>F%"FE% 4/75 3: 72"3>F 47E 07.7 9>F%"FE% 3: 72"3>F %elina, varza chinezeasca, conopida, calarabele, vinetele, ceapa, boabele verzi, varza de 5ru$elles, castravetii, curcubitaceele de vara, ardeiul gras, sparanghelul, s&ecla, usturoiul, varza, mazarea prospata, morcovul, spanacul, seminte dulci, broccoli, boI-cio- JNK, ridichea, salata, mugurii de lucerna R produsele lactate se recomanda a &i evitate impul consumat de organism pentru prelucrarea hranei 0olositi urmatoarele date pentru determinarea perioadelor de timp necesare asimilarii celor mancate, cele mai bune asocieri ale alimentelor si cantitatea de hrana recomandata A'a 9and beti apa pe burta goala, ea ajunge direct in intestine 5ucuri. 4ucurile de &ructe, cat si sucurile de legume si bulioanele se asimileaza in 15-+0 minute 7limentele semilichide 5alatele amestecateGasortate J mi$ati pana la concentratia lichida &runzele de salata, telina, un castravete si rosiiM mancati asta ca pe o supaK, cat si &ructele si legumele se digera in timp de +0-80 min /ructele )epenele rosu se asimileaza in +0 min 9el mai bine ar &i, daca la o masa, acesta va &i singurul &ruct de pe masa dvs 9elelalte tipuri de penene J pepenelecantalupa, crenshoG, alb de muscatK se digera in 80 minute 4e pot amesteca doua &eluri di&erite de pepene, dar nu mancati mai mult de jumatate de Ig la o masa

BC

3ortocalele, strugurii si grep$fruit ; le necesita si acestea pentru asimilare o jumatate de ora )uteti amesteca uneori doua &eluri, dar masa totala nu trebuie sa depaseasca o jumatate de Ig 2erele, perele, piersicile, visinele si alte &ructe semi-dulci se digera in @0 minute )uteti amesteca doua sau trei &eluri din acestea, avand grija, totusi, san u mancati mai mult de 850-500 g la o masa /egumele crude /egumele care merg la salata crude, cum ar &i= rosiile, salata JXroman#, de 5oston, rosie, cu &runze, de livadaK, castravetii, telina, ardei rosu gras sau verde si alte legume suculente, necesita pentru digerare 80-@0 minute 3aca la salata se adauga ulei vegetal, atunci timpul de digestie se mareste pana la o ora si ceva 7ceste legume pot &i, de asemenea, combinate intre ele, deoarece pentru asimilarea lor e nevoie de aceeasi cantitate de timp "ntrebuintand metoda descrisa mai sus Jvezi# 7limente semi-lichide#K, puteti mi$a aceste legume /egumele &ierte pe aburi sau in apa 9er&eata Jsalata esIariol, spanac, varzaK se asimileaza in @0 minute 'o(leceii, *roccoli, conopi&a, fasolea, porum*ul fiert cu unt, se asimileaza in @5 minute )entru ca organismul sa poata prelucra acele radacinoase, cum ar &i ri&ichea, morco(ul, sfecla rosie si pastarnacul, vor &i necesare nu mai putin de 50 minute O0/er,atie= doua-trei tipuri de ast&el de legume pot &i asociate Jcate 1+0 g din &iecareM in general, nu mai mult de +@0 gK mai intai mancati verdeata, apoi radacinile /egumele cu continut de amidon )entru digerarea unor ast&el de alimente, cum ar &i guliile, dovleacul, carto&ul dulce si obisnuit, castanele, etc, va &i nevoie de apro$imativ o ora >ricare doua &eluri dintre produsele enumerate mai sus, pot constitui &elul principal de pe masa dvs ,rana pe baza de amidon #rezul &ecorticat, hrisca, graul Jeste de pre&erat sa intrebuintati anume aceste cerealeK, faina &e porum*Gmalai, crupele &e o(az, lo*o&a, arpacasul , se asimileaza in medie in jur de L0-B0 minute 9antitatea ma$ima pentru mancare este de 1+0 g uscata, ceea ce inseamna in stare &iarta ; @D0 g 5oboasele ; amidon si proteine .intea, fasolea, nautul, mazarea si altele, necesita pentru asimilare B0 minute 4e consuma ma$im pentru o singura persoana 1+0 g in stare uscata J+10 in stare &iartaK 80-@5 g de masa uscata se poate asocia cu B0-1+0 g de orez si se va manca ori totul impreuna, ori boboasele dupa orez 4oia se digera in 1+0 minute Jma$im la o masa 80-1+0 g K 4eminte si nuci 5emintele &e floarea$soarelui, &e &o(leac si susan negru, se digera in jur de doua ore )uteti manca in total de la 80 pana la 1+0 g de doua tipuri di&erite de seminte 7st&el de nuci ca migdalele, arahidele JneprajiteK, nucile- pecan, IesheG JNK, nucile grecesti si cele braziliene se asimileaza in +,5-8 ore 2ancati doar un &el de nuci la o masa si daca nu e&ectuati o munca &izica grea, nu mai mult de B0 g 3aca semintele si nucile se vor lasa peste noapte in apa, iar apoi se vor pisa, acestea se vor asimila mai repede BD

/actatele Jnu se recomandaK Casca(alul &e casa &egresat, *ranza &ulce &e (aci si telemeaua se digera timp de B0 minute 4e manaca ma$im la o masa de la 1+0 pana la +@0 g 5ranza dulce de vaci din lapte integral JnesmantanitK se digera in + ore Fu mancati mai mult de +@0 g la o masa 9ascavalul tare din lapte integral, cum ar &i caizerul, necesita pentru digerare @-5 ore /a o masa se recomanda ma$imum L0-1+0 g N(ta= 9ascavalul tare se digera mai greu, decat celelalte produse, din cauza unei mari cantitati de grasimi si proteine pe care le contine )roteine de provenienta animaliera= 80 minute sunt necesare pentru prelucrarea galbenusului de ou, @5 ; a unui ou intreg Forma zilnica 1-+ oua Carnea &e peste, precum *atogul, calcanul, cat si pestele &ile se digera in 80 minute 9antitatea ma$ima de consumat ; 1D0 g , se pot amesteca doua &eluri 5omonul, pastra(ul, tonul, scrum*ia Jpeste mai grasK se digera in stomac in timpul a @5-L0 minute Forma ; la &el ca la punctual anterior Carnea &e pui J&ara pielitaK ; + ore si jumatate 2a$imum ; 1+0 g Carnea &e curcan J&ara pielitaK ; + ore ; + si 15 min Fu mancati mai mult de 1+0 g o data Carnea &e (ita si oaie se digera timp de 8-@ ore Forma ; 1+0 g Carnea &e porc se digera in @,5-5 ore Forma ; tot 1+0 g Hleiul (egetal, untul, grasimile= uleiul de masline si alte tipuri de uleiuri, obtinute prin aceeasi metoda de &abricatie, se poate aduga in salate, peste legumele &ierte la aburi si alte alimente 7cestea se re&era si la untul sarat si nesarat Jin &unctie de ce pre&eratiK, totusi, este de dorit sa evitati produsele lactate )uneti in mancare nu mai mult de 15-80 g de ulei vegetal sau 1-+ lingurite de unt

'oua reguli ale igienei naturale cu privire la asocierea produselor alimentare

7cum, cand cunoasteti timpul de asimilare a diverselor alimente si calsi&icarea lor, haideti sa apelam la s&aturile lui ,erbert 4helton, legate de asocierea produselor alimentare= 1 4u consumati alimente pline &e proteine impreuna cu pro&usele ce contin ami&on 9olonelul 5rad&ord si calugarii tibetani subliniau importanta acetui principiu 3e ce oareN 3eoarece proteinele pot &i asimilate in mod corect de organism, doar daca in stomac sunt secretati multi acizi, care distrug amilaza continuta in saliva, iar acest &erment este &oarte necesar pentru descompunerea amidonului 3rept rezultat, proteinele si amidonul nu se pot prelucta in acelasi timp "nseamna oare acest lucru renuntarea completa la carne cu carto&iN 3a, daca doriti, ca digestia dvs sa nu &ie dureroasa, iar sanatatea de &ier? BB

+ 8

5 L

C D

4u com*inati alimentele cu continut &e ami&on cu pro&usele care contin acizi Jvezi punctul 1K 4u mancati mai mult &e un fel &e mancare cu continut &e proteine la o masa 3i&eritele tipuri de proteine necesita pentru asimilarea lor di&erite perioade de timp si moduri de &unctionare di&erite din partea glandelor cu secretie digestiva 3aca pentru asimilarea unui singur produs pe baza de proteine organismul munceste destul de mult, atunci, la prelucrarea a doua sau mai multe produse acesta va consuma prea multa energie /imitandu-va la un singur produs cu continut de proteine, va veti economisi energia, evitand consumul nedorit al acesteia si starea de oboseala ce urmeaza imediat dupa 4u amestecati fructele acre cu proteinele )epsina, un &erment necesar pentru prelucrarea proteinelor, se distruge sub actiunea majoritatii acizilor, inclusiv a celor din &ructe "n mod neutru pepsina reactioneaza doar in cazul acidului clorhidric 4u amestecati proteinele cu grasimile 1rasimile impiedica secretia sucului gastric si digerarea proteinelor 4u amestecati alimentele cu continut &e ami&on cu &ulciurile 7tunci cand in organism patrund in acelasi timp zaharul si amidonul, primul care va &i supus digerarii este zaharul Qaharul ajuns in stomac &ermenteaza, producand un &erment care distruge amilaza din saliva, necesara pentru prelucrarea amidonului 3aca la micul dejun mancati cereale Jterci,crupeK cu &ructe, iar apoi su&eriti din cauza indigestiei, acuma cunoasteti care este motivul acestui lucru, cat si metodele de evitare 2ancati doar &ructe, organismul v-a prelucra zaharul natural, iar dvs veti scapa de procesele de &ermentatie 4u amestecati proteinele cu zaharul Qaharul, de asemenea, impiedica secretia sucului gastric si prelucrarea proteinelor 7cesta se digera dupa proteine si, asteptandu-si randul, incepe sa &ermenteze 3epenele gal*en mancati$l separat )epenele galben se digera neobisnuit de repede 3aca o sa-l mancati inainte de masa sau pur si simplu, acesta va trece rapid prin tractul gastro-intestinal 7proape toata viata am incercat sa nu manac pepene rosu si galben, deoarece dupa aceea aveam colici si gaze puternice 7cum insa mananc cate un soi de pepene galben o data si savurez dulceata si prospetimea acestuia, &ara incetinirea procesului de digestie? 8(itati laptele si pro&usele lactate, &ar &aca nu este posi*ila renuntarea &eplina la aceastea, nu le amestecati cu alte pro&use 0ermentul numit himozina, necesar pentru digerarea laptelui, se gaseste in cantitati su&iciente doar la micuti 7deptii igienii naturaleVnaturiste, cat si multi medici Jinclusiv doctorul 4poI, spre regretul multor magnati ai industriei lactatelorK, va recomanda sa scoateti laptele si produsele lactate din alimentatia zilnica 2aturii nu au &ermentul capabil sa prelucreze laptele, lucru care provoaca alergie /aptele nu trebuie sa-l asociati cu nimic, acesta continand multe grasimi si proteine

/a inceput, regulile alimentatiei disociate s-ar putea sa vi se para complicate 4chema prezentata pe urmatoarea pagina, le va descrie intr-un mod mult mai simplu si va va ajuta sa va plani&icati alimentarea

(faturile colonelului )radford si igiena naturista

3upa cum putem vedea, calugarii tibetani JlameleK i-au dat colonelului cateva s&aturi intelepte, ce corespund cu principiile con&irmate in timp ale igienei naturiste %otusi, unele din recomandarile acestuia merita o atentie mai mare 100

7sa deci, acesta a&irma= X2asa dvs poate sa se compuna doar din carne 3aca doriti, puteti amesteca mai multe tipuri de carne 9onsumul untului, oualor si cascavalului impreuna cu carnea nu va va &ace un rau prea mare, puteti chiar sa beti putin ceai sau ca&ea, totusi, sa asociati toate acestea cu ceva dulce sau cu continut de amidon, bomboane, pudding-uri, prajituri, nu se recomanda# 0ara doar si poate, adeptii igienei naturiste nu va vor recomanda niciodata sa mancati doar carne la o singura masa, caci acestia stiu ca Jsi cercetarile medicale actuale con&irma acest lucruK, continutul mare de proteine din carne este periculos pentru sanatate "n a&ara de aceasta, asocierea painii cu carnea provoaca la anumite personae &ermentatie, gaze si stres al sistemului de digestie 4&aturile anterioare ale colonelului, sa mancati la o singura masa un singur &el de mancare, par mult mai aproape de adevar, decat ceea ce sustine in &ragmentul citat mai sus 4e pare ca, cele a&irmate de el, se e$plica prin cautarea unui compromis care sa ajute oamenii sa &aca primul pas catre trecerea la o noua dieta 9olonelul 5rad&ord nu are nimic importiva laptelui, ceaiului sau a ca&elei 4i acesta este un compromis pentru incepatori "giena naturista a&irma ca, sanatatea dvs doar va avea de castigat daca veti inceta sa consumati aceste produse 9eaiul si ca&eaua contin elemente daunatoare omului numite alcaloide, iar partea componenta a laptelui pasteurizat este o componenta a proteinei, cazeina, care intra in structura celui mai puternic clei cunoscut astazi, capabil sa incleie un copac 3ar oare mai merita sa ne miram ca, dupa ce ati mancat mult cascavalVbranza sau inghetata, a doua zi va simtiti ca vi s-a incleiat totul in interiorul dvs si &ara un purgativ nu veti scapaN 7cum cunoasteti adevaratul motiv 3in pacate, in ciuda a ceea ce sustin reclamele scumpe la produsele lactate, in care, posibil, dvs credeti, laptele nu aduce niciun &olos organismului 3aca va indoiti, e$plicate-mi de ce hemoroizii, de care am su&erit multi ani la rand, au disparut, imediat ce am renuntat Jla s&atul mediculuiK sa mai consum lapte si produse lactateN 4i daca nu credeti acestei dovezi ale mele, mergeti la biblioteca si consultati un tratat de medicina din ultimii +0 ani, unde se precizeaza destul de clar si &ara dublu inteles ca laptele trebuie evitat cu totul? 9olonelul vorbeste putin despre bauturi Jin a&ara de ceai si ca&eaK, totusi, practic, cu totii bem ceva in timpul mesei .eprezentantii scolii igienei naturiste ne s&atuiesc sa nu bem nimic in timpul mesei, deoarece lichidul dizolva &ermentii si acizii gastrici, impiedicandu-i sa digere mancarea 5and ceva la masa, nu lasati procesul de digestie sa se duca la bun s&arsit 7numiti cercetatori moderni nu sunt de accord cu acest lucru, dar cei care practica regula X sa nu bei in timpul mesei#, considera ca le este pur si simplu bene&ic acest lucru 7scultati de organismul dvs , acesta mai sigur decat orice cercetari, va va spune ce este mai bine pentru el 9olonelul 5rad&ord aduce un omagiu oualor crudeM si noi consideram galbenusul de ou ca &iind cel mai bun dintre produsele ce contin proteine 4i totusi, in acele oua care se vand astazi in supermarIeturi, destul de des se contine virusul salmonella, de aceea, nu v-am s&atui sa beti oua crude 9a sa pregatiti ouale moi, incalziti apa pana la &ierbere si stingeti &ocul %ineti in apa ouale trei minute, apoi scoateti-le si mancati doar galbenusul 7lbusul aruncati-l, asta daca nu sunteti sportiv si nu &aceri &oarte mult e&ort &izic :$ista parerea ca, galbenusurile de ou au un e&ect bene&ic asupra creierului si sanatatii corpului 9olonelul 5rad&ord este total de accord cu acest lucru 101

)agina 108 J%75:/K A/(cierea c(recta a 'r(d)/el(r ali.e tare ).>%:"F: Fuci, boabe uscate, 4eminte, mazarea uscata anghinare 7rahide, linte, oua, cocos, lapteR,cascavalR, carneR R nu se recomanda
7sociere corecta 7sociere corecta

72"3>F 9arto&, &asole lima, dovleac, grane coapte, crupe, 7sociere incorecta gulii, castanet, nuca de macaroane, piane

7sociere corecta

':.3:7%7 4" /:1E2: 9E 9>F%"FE% 2"9 3: 72"3>F 9alata, rosii, castraveti, telina, ardei gras rosu si verde, spanac, di&erite tipuri de varza, dovlecei, broccoli, s&ecla, conopida, &asole &ibroasa, dovleac 7sociere & buna 0ructe acre
)ortocale, mandarine, grep-&ruit, lamai, &ragi, ananas, Iivi, rodii

7sociere prosta 0ructe dulci-acrisoare

mango, mere, caise pere, piersici, visine, majoritatea soiurilor de struguri prune

7sociere & buna 0ructe dulci

banana, curmale, smochine, &ructe uscate, struguri X%ompson#, 2uscat

%"F:%" 2"F%:= "3:7/ :4%: 47 27F97%" EF 0:/ 3: 27F97.: /7 > 4"F1E.7 2747 4a ne aducem aminte cuvintele= X:u stiam inainte ca galbenusurile de ou sunt hranitoare, dar adevarata lor valoare am inteles-o doar dupa cunostinta pe care am &acut-o in manastire cu alt european, care a studiat candva biochimia 7cesta m-a lamurit ca oule contin o buna parte din toate substantele bene&ice, obligatorii pentru &unctionarea creierului, sistemului nervos, a intregului organism in general 9hiar si in cantitati &oarte mici, aceste elemente trebuie sa ajunga in organism, pentru asigurarea sanatatii spirituale si &iizice # 9olonelul 5rad&ord ne mai da inca un s&at pretios= amestecati &oarte bine alimentele in gura 4coala medicinei naturiste ne invata sa amestecam hrana pana cand aceasta nu se va trans&orma intr-un terci subtire 3ar 4pallanzani J1C+B-1CBBK, unul dintre primii cercetatori ai procesului de digerare stomacala, a descoperit ca visinele coapte, dar inghitite intregi si strugurii, asa si ies din organism, intregi 7ceasta observatie, nu &ara interes, ne vorbeste inca o data despre &aptul ca este 10+

&oarte important sa amestecam bine hrana 4e asimileaza doar ceea ce dupa consistenta se aseamana cat se poate de mult cu un lichid

#limentatia succesiva: ultimul pas catre o asociere corecta a produselor alimentare

7sa dar, urmarea regulilor alimentatiei disociate, va imbunatati considerabil digestia si starea dvs de sanatate in general 3ar daca veti avea dorinta de a merge mai departe si veti vrea sa imbunatatiti mai mult digestia si sa va intariti sanatatea, veti dori sa incercati alimentatia succesiva, pe care o numim culmea asocierii produselor alimentare :nergia economisita cu ajutorul alimentatiei succesive, poate &i intrebuintata in scopuri terapeutice, in directia curatarii organismului de reziduuri, munca cerebrala sau activitate emotionala 3upa cuvintele colonelului 5rad&ord, digerarea hranei are lor succesiv, strat cu strat 9eea ce a &ost mancat mai devreme, se va digera mai devreme si, daca ati mancat succesiv, &ermentii necesari pentru &iecare tip de aliment, vor putea sa se secrete liber, &ara sa se amestece intre ei Jvezi pag 1DB-1B1K X 7vantajele unei corecte asocieri a produselor#K "n acest caz, toata hrana se digera in cateva ore, &ara sa va &aca sa simtiti senzatii neplacute )acientii care vin la mine si se plang de o proasta digestie, dureri de burta, ragaieli, burta um&lata, constipatii, diaree, de obicei, sunt s&atuiti sa treaca de la modul de alimentare traditional la unul mai calitativ :u le spun ca trebuie sa evite produsele care necesita o prelucrare culinara serioasa, cat si la gustari, consumand in loc de acestea legume verzi, nuci, seminte si &ructe Enii re&uza categoric sa renunte la obiceiurile alimentare cu care s-au obisnuit 3ar nu-i tai de pe lista mea, ca &iind &ara de speranta, le propun pentru inceput sa schimbe pur si simplu succesivitatea alimentelor mancate "n chiar mai putin de o saptamana, ei scapa de multe neplaceri, legate de digestie? 3esigur, sunt multumiti de rezultate 3upa un asa inceput multi dintre ei hotarasc sa &aca si urmatorii pasi in legatura cu schimbarea modului de alimentare :u continui sa ma ocup de alimentatia zilnica a pacientului pana cand, acesta doreste singur sa respecte acest lucru si poate sa urmeze recomnadarile mele 3ar recomandarea mea cea mai importanta ramane cea legata de alimentarea succesiva 7cei pacienti la care s-a imbunatatit procesul de digestie, datorita carui &apt substantele nutritive au inceput sa se asimileze mai bine, iar sanatatea s-a stabilizat in general, sunt deja gata sa-si schimbe si alimentatia lor zilnica "nca un rezultat important al alimentatiei succesive este si scaderea rapida in greutate 1anditi-va= atunci cand va umpleti pana la re&uz gura cu diverse bucate, apetitul dvs creste nu gluma?, in urma carui &apt mancati mult mai multe elemente care in mod normal trebuiesc organismului in cantitati mai mici 2ancand succesiv, chiar si daca nu veti alege prea tare alimentele, tot veti slabi, deoarece veti manca mai putin?

Principiile de baza ale alimentatiei succesive*alternative

108

"n ciuda unei pareri general vehiculate, in stomac hrana nu se amesteca, doar daca nu ati amestecat-o de la bun inceput 2ancarea inghitita se digera pe rand, strat cu strat "n X2anualul de &iloso&ie# al doctorului Silhelm ,aGel putem citi urmatoarele= X3octorul 1ruttner a hranit sobolanii succesiv cu bucatele de mancare de di&erite culori 9and dupa un anumit timp sobolanii au &ost adormiti, iar stomacurile lor au &ost deschise, s-a descoperit ca, straturile de mancare nu s-au amestecat intre ele # En alt caz cunoscut, ce con&irma teoria digerarii pe etape a alimentelor in stomac, a avut loc in timpul razboiului civil din 4E7 7cesta este descris de catre doctorul &iziolog 5umon= un soldat a &ost impuscat in stomac din cauza carui &apt, i s-a &ormat o gaura in stomac En timp aceasta a ramas deschisa si cativa medici au avut ocazia sa vada ca mancarea se digera in stomac pe etape 3aca doriti sa va convingeti singuri de acest lucru, mancati mai intai pepene rosu, apoi salata, dupa aceea cascaval 9and va veni timpul, va veti convinge ca, scaunul dvs se compune din straturi di&erite= intai vor iesi resturile de pepene, acestea vor &i de culoare rosie, apoi va urma salata ca&enie inchisa si resturile de cascaval %oate acestea vor iesi din organism in ordinea in care au &ost inghitite 7cest e$periment este pe masura oricui, dar nu uitati ca trebuie sa mancati pepenele, salata si cascavalul pe rand 7tunci cand alimentele ajung in stomac pe rand, atunci in di&erite straturi de mancare au loc di&erite procese de digestie )entru &iecare strat din peretii stomacali se secreta di&eriti &ermenti, in urma carui &apt creste e&icienta intregului process de digestie 3ati-mi voie sa va descopar un principiu de alimentare de baza , vehiculat de "giena Faturista= mancati produsele in ordinea diminuarii continutului de apa din ele /a s&arsit mancati produsele cele mai putin apoase si mai concentrate F"9">37%7 nu &aceti invers 9olonelul 5rad&ord subliniaza, de asemenea, importanta alimentatiei succesive 7limentatia de acest gen este legata de modul de alimentare sustinut de acesta care consta in a manca un &el de mancare la o singura masa V o singura data /a animale si primate care se hranesc anume in acest mod, procesul de digestie nu este impiedicat de nimic 2ai jos sunt date cateva reguli simple legate de alimentarea succesiva= 1 + 8 @ "ncepeti masa cu cele mai apoase produse si incheiati-o cu cele mai putin apoase 2ajoritatea bauturilor dilueaza si spala din stomac &ermentii de digerare, ceea ce creaza greutati in procesul de asimilare a hranei Fu beti nimic dupa masa /egumele si &ructele se asociaza &oarte bine intre ele, daca vor &i mancate in ordinea corecta 4alata de legume J&ara adaos de uleiK trebuie mancata inainte de &ructe, pentru a se asimila mai bine substantele minerale 3aca mancati mai mult de o masa pe zi, nu asociati &ructele cu mancarea gatita 3aca veti manca &ructele dupa produsele cu continut mare de amidon, de proteine sau grasimi, acestea nu vor putea sa iasa din stomac pana nu se va 10@

5 L C

digera hrana greu asimilabila si cea care a ajuns in stomac mai devreme "ar daca &ructele vor ramane ore intregi in stomac, unde in a&ara de ele s-a adunat si amidonul, proteinele si grasimile, atunci acestea vor incepe cu siguranta sa &ermenteze "ar acest lucru, la randul sau, va da nastere gazelor, ragaielilor si dereglarii procesului de digestie )e cand, daca veti manca &ructele inainte de restul alimentelor, nu veti simti niciun &el de neplacere 3aca luati o singura masa pe zi, atunci pentru o mai buna asimilare a hranei, &aceti o pauza de jumatate de ora intre &ructe si legumele pregatite Fu mancati nicioadata produse acre, inclusiv &ructe acre dupa alimentele cu amidon Fu consumati nimic dulce, nu beti sirop si nu mancati &ructe prospete sau uscate dupa produsele cu mare continut de amidon, proteine sau grasimi 7deptii bucatariei traditionale pot manca peste, dar cel mai bine este sa &aceti acest lucru pana sau dupa consumarea carto&ului, caci acesta se digera mai repede Jraportul continutului de amidon in carto& si in crupe se e$prima 1=10K 7ceasta este una dintre e$ceptiile, cand puteti amesteca amidonul cu proteinele )uteti asimila produsele anumitor categorii, caci au apro$imativ acelasi timp de digerare 3e e$emplu= se asociaza &oarte bine doua soiuri di&erite de pepene galben sau trei &eluri di&erite de &ructeM se poate pregati o salata din legume proaspete suculente, cum ar &i rosiile, cateva &eluri de salata verde, castraveti, ardei gras, rosu sau verde, cat si alte legume proaspete si verdeataM legumele pregatite prin di&erite metode, este cel mai bine sa le mancam in mai multe reprise= la inceput verdeata, apoi legumele cu o consistenta mai mare Jdovlecei, conopida, broccoliK si numai dupa aceea radacinoasele tari, precum morcovul, napulVgulia, s&ecla si ridicheaM se pot, de asemenea, asocial mai multe &eluri de carto&iM carto&ul dulce este pre&erabil sa-l lasati la s&arsit "nainte de carto&i puteti manca cateva cereale, iar in stare crudaVproaspata acestea se pot asocial cu &ructeleM daca aveti o digestie buna, puteti asocia di&erite crupeVcereale 3upa terciVcasa, se poate &oarte bine manca putina &asole JboboaseK 3e e$emplu, la 1+0 g de orez se pot adauga 80 g de linte Jse indica greutatea produsului uscatKM &oarte bine se asociaza doua tipuri di&erite de seminte, de e$emplu, de &loareasaorelui si dovleac sau susan negru Eneori se pot asocia si cateva tipuri de nuci, dar e mai bine sa ne limitam la unul singur 3aca pe noapte nucile si semintele sunt lasate in apa, iar inainte de mancare se vor macina, acestea se vor asimila mult mai e&icientM +-8 &eluri de peste se asociaza &oarte usor intre ele, cat si doua &eluri de pui sau carne %otusi, nu uitati, ca trebuie sa evitati diversitatea e$cesiva, deoarece acest lucru duce la ghi&tuire

Corecta asociere a produselor alimentare

:ste dat mai jos planul unei mese corect combinate= aK +@0 g se suc de morcov, telina si castravete, pentru prelucrarea carora va &i nevoie de 15 minute bK +@0-8L0 g de salata de legume J mi$ate pana la obtinerea unei mase lichide uni&orme, salata Xromen#, rosii, telina, castravete si ardei rosu sau verdeK, care se digera in +0 minute 105

cK 8L0-500 g de pepene galben de doua &eluri sau &ructe suculente proaspete J mere sau pereK %imp de prelucrare ; 80 minute dK Jla alegereK 80-L0 g de seminte sau alone J+-8 ore pentru prelucrareK

)e schema de mai sus este aratat ca sucul de legume ocupa in stomac zona JaK timp de 15 minute 4alata de legume JbK paraseste stomacul dupa +0 minute, cu 5 minute mai tarziu dupa suc )epenele galben sau &ructele JcK raman in stomac timp de 80 minute, cu 10 minute mai mult decat salata 3aca ati mancat semintele de &loarea-soarelui sau de dovleac JdK, se vor prelucra in jur de doua ore si jumatate si vor parasi stomacul dupa &ructe

#limentarea de trei ori pe zi dupa doctorul )ass

2ancati alimentele JaK, JbK, JcK si JdK in ordinea care este mentionata in te$t %recand la &elul doi, nu va intoarceti la cel anterior 0iecare masa este bine echilibrata si contine toate substantele necesare pentru sanatate 2"9E/ 3:6EF J7K ++0 g de suc de &ructe din parti egale de suc de morcovi, telina si castravete J5K ++0 g de salata de legume din rosii, salat Xpomen#, castraveti, telina siVsau ardei gras verde sau rosu J9K )epene rosu ; nu mai mult de 500 g )epenele rosu se poate inlocui cu aceeasi cantitate de alte tipuri de &ructe J doua-trei &eluriK sau +-@ banane J3K +@0-500g in total, la alegere= - 1-+ oua moiM - 80 g de seminte sau nuci neprajiteM 1+0 g de terci Jde ovaz, de grau, orez sau hrisca, carto&, carto& dulce, cereale, patisson Fucile si semintele e mai bine sa le inlocuiti cu galbenus de ouK Fota= produsele din grupa J3K se recomanda celor care indeplinesc munci &izice grele sau incepatorilor Jcelor care abia au trecut la dieta "gienei FaturisteK 'ara, cand organismul are nevoie de multe lichide, puteti manca mult pepene /EF9,Y1E4%7.: 10L

J7K J5K J9K J3K

4uc de legume Jvezi X2icul dejunK ++0-8L0 g de salata din verdeata, rosii si castraveti En &ruct oarecare sau 1-+ stiuleti de porumb crud 4eminte neprajite sau nuci J80-L0 gK sau avocado J+@0 gK 3e doua ori pe saptamana nucile se pot inlocui cu telemea, nesarata si degresata sau cu cascaval de tip chedder sau munster JL0-1+0gK 9ei care nu sunt vegetarieni, pot manca de doua ori pe saptamana peste

).7FQ J7K 4uc de rosii, castraveti si dovlecel J+@0 gK J5K +@0-8L0 g salata de verdeata, rosii si castraveti, o lingura de ulei si o lingurita de suc de lamaie J9K 1-+ legume &ierte la aburi J&iecare de 1+0 gK J3K 7legeti doua produse= un stiulete de porumb sau dovleac cu carto&i, sau carto&i cu carto& dulce J-amsNK J in total, nu mai mult de 500gK 3e trei ori pe saptamana respectati urmatoarea succesiune= in 1-a, 8-a, a 5-a si a C-a zi mancati un stiulete de porumb sau un carto& cu orice &el de legume din &amilia curcubitaceelor, sau carto& cu -ams J sa nu depaseasca impreuna 500 gK 7 +-a, a @-a si a L-a zi la J7K, J5K si J9K adaugati B0-1+0 g J greutatea produsului uscatK de orez decorticat, grau sau hrisca, cat si 80 g Jtot greutatea produsului uscatK de &asole, linte sau naut Cei care manaca carne, trebuie sa sara la pranz peste punctul J3K, in locul caruia se poate manca un carto& sau +@0-8L0 g de orez &iert, hrisca, arpacas sau alt tip de crupe, dupa care 1+0 g de peste, carne de pui sau curcan /a inceput nici sa nu mancati carne mai mult de 5 ori pe saptamana, reducand acest numar treptat la +8 ori pe luna 3e +-8 ori pe saptamana se poate manca peste sau in loc de peste, carne de pui, dar doar o data pe saptamana 9arnea de pui se poate inlocui cu +-8 oua 9and nu mancati acasa, mai intai mancati salata de verdeata, castraveti si rosii, apoi carto&ul, apoi pestele sau carnea de pui "n restaurantul chinezesc se pot comanda legume, apoi peste, iar la s&arsit orez 'egetarienii pot renunta la carne, luandu-si mai multe legume, apoi orez 3aca doriti sa slabiti, treceti la alimentatia de doua ori pe zi .enuntati la micul dejun sau lunch, dar nu uitati de masa de pranz Ailogramele dvs in plus se vor topi pur si simplu? 3aca mancati doar produse crude, inlocuiti cina cu lunch-ul Jlunch dimineata si searaK 4chimbati zilnic &elul principal al lunch-ului 0aceti micul dejun una din cele trei mese pe zi )osibil ca, nu veti putea renunta la masaVportia cu care v-ati obisnuit 3ar si in acest caz, puteti sa evitati inghitirea haotica a produselor Ermati pur si simplu regula principala a alimentatiei succesive= "ncepeti cu produsele mai apoase, incheind cu cele mai tari si concentrate %otusi, un om intelept se va stradui sa traiasca cat se poate de chibzuit - acesta se va hrani cu produse de cea mai buna calitate, succedandu-le corect, &ara a depasi normele 9e inseamna o norma nutritivaN 7ceasta este cantitatea minima de hrana care asigura organismul cu toate substantele nutritive necesare pentru o viata indelungata si sanatoasa, in care nu va &i loc de boala si oboseala 2ulti specialisti 10C

de nutritie ne s&atuiesc sa mancam de trei ori mai putin, decat ne-am obisnuitM altii ne recomanda sa ne ridicam de la masa cu senzatia de &oame 9olonelul 5rad&ord aduce e$emplul calugarilor tibetani, care mancau putin si nu traiau deloc rau cu acest regim modest

I tre0ari le"ate de a/(cierea 'r(d)/el(r Care este mo&ul corect &e a&augare a (itaminelor la hrana zilnicaC
3aca veti urma s&aturile relatate in acest capitol si veti tine regimul vegetarian, organismul dvs si asa va &i asigurat cu toate vitaminele necesare, in a&ara poate de vitamina 51+, care poate &i luata special de + ori pe saptamana 3esi multi specialisti a&irma ca tractul digestiv al vegetarianului &abrica singur aceasta vitamina, altii nu sunt de acord cu acestia, recomandand vitamina 51+ ca supliment

4u (a simti organismul o foame &e proteine fara consumul &e carneC

Fumeroase cercetari ale medicilor si &iziologilor au demonstrat ca omul occidental consuma prea multe proteine, ceea ce duce la aparitia unor boli ca osteoporoza, artrita, cancerul intestinului gros si altele .enuntand la carne, veti inceta sa va otraviti organismul cu antibiotice, hormoni de crestere Jsi inca 3umnezeu stie ce?K, cu care sunt indopate bietele animale la &erme pentru a creste mai repede in greutate si a &i taiate si vandute 2ancand zilnic B0-1+0 g de nuci neprajite si nesarate sau doua oua moi, asa cum ne s&atuieste colonelul 5rad&ord, veti asigura organismul dvs cu cantitatea necesara de proteine

4e sfatuiti sa nu *em lapte si sa nu consumam pro&use lactate. Cu sa ne asiguram atunci resursele &e calciuC
9ercetarile au aratat ca in hrana vegetariana se contine su&icient calciu 3estul de mult in verdeata, nuci neprajite si seminte, in crupe, &ructe proaspete si uscate, legume precum, broccoli sau &asolea &ibroasa, in carnea peste= sardine si somon

Cum se (a reflecta o astfel &e hrana asupra colesterolului &in sangeC

3upa renuntarea la produsele lactate si trecerea la dieta vegetariana, nivelul colesterolului se va micsora considerabil 7numiti doctori, pentru atingerea unui e&ect asemanator siVsau pentru scaderea tensiunii sangvine, recomanda medicamente, pe care omul trebuie sa le ia toata viata "nlocuindu-le cu o dieta vegetariana, cu cele 9inci .itualuri si cu mersul zilnic pe jos cu pas rapid, veti economisi bani si veti evita e&ectele secundare pe care le provoaca preparatele medicale 3ieta de &ata recomanda galbenusurile de ou= acestea contin lecitina, care impiedica &ormarea colesterolului pe peretii arterelor

7ceasta &ieta nu se potri(este nici&ecum cu cele patru grupe tra&itionale &e pro&use recoman&ate, nici cu noul sistem &e alimentare, creat &e Ministerul agriculturii &in 5H7. +re*uie oare sa ignoram acest lucruC
3a, nu ascultati de recomandarile medicinei XrespectabileM sute de doctori din intreaga lume critica ministerul de agricultura pentru &avorurile pe care le &ace lobb--ul in&luent de la Sashington industriei de carne si lactate 3upa lectura cartilor unor autoritati ca doctorul 6ohn 3ugal, dr 3een >rnish si dr 2ichael Ala-per, orice om intreg la minte va ajunge la concluzia ca produsele din carne si cele lactate sunt unul dintre motivele de boala si sanatate proasta "n cartea lui Fil 5ernard X ,rana pentru viata# veti citi, despre cum anume situatia Xadevaratelor# patru grupe de produse J&ructe, legume, cereale si boboaseK, care reprezinta cea mai 10D

sanatoasa hrana, a devenit un sprijin stiinti&ic al dietei vegetariene )uteti chiar sa va consultati cu programul dr "rina >rshina X9um sa procedam pentru a &ace sa regreseze boala de inima# 4au studiati ceea ce se numeste cartea de capatai a vegetarianului ; X 9alea catre sanatatea ideala si o talie supla pentru o viata intreaga# de 2acI-3ugal

7m &eEa peste I- ani. 9a in&eparta oare alimentatia &isociat efectele (echiului haos in mo&ul &e alimentareC
7cest lucru nu trebuie garantat, dar va veti simti cu siguranta mai bine "giena naturista nu promite un rezultat instantaneu 4coala igienei a&irma ca daca incepem sa ne alimentam corect, sa &acem e$ercitii, vom dormi su&icient si ne vom odihni, cat si daca vom urma celelalte s&aturi, mentionate mai sus, organismul se va vindeca 7semenea &enomene precum, dereglari ale stomacului, gaze, costipatii, arsuri, s a , vor deveni mai rare sau vor disparea de&initiv 7numite persoane observa o imbunatatire considerabila a sanatatii chiar si in cazul bolilor cronice, desi igiena nu garanteaza acest lucru 9u cativa ani de respectare a modului sanatos de viata nu intotdeauna putem lichida cu totul rezultatele actiunii negative indelungate asupra organismului, dar, totusi, putem atinge serioase rezultate in acest sens

+re*uie oare sa a(em griEa ca si copiii sa asocieze corect pro&usele alimentareC

3aca copilul are gaze, constipatii, dereglari si alte probleme de digestie, atunci alimentatia disociata si succesiva ar trebui sa micsoreze sau sa inlature de tot aceste &enomene 3ar, daca &amilia dvs si asa consuma hrana vegetariana, atunci nu trebuie neaparat sa obositi copilul cu regulile de asimilare a produselor, deoarece hrana naturala deja ii asigura acestuia un process de digestie normal "n comparatie cu adultii, a caror digestie este stricata cu trecerea anilor de consumul de surogate alimentare si di&eritele bauturi, copilul inca nu a reusit sa &ie supus actiunii incorecte in modul de asociere si succesiune a produselor 2asa trebuie sa &ie pentru copil o sarbatoare Jsi pentru maturiKM nu trebuie sa &ie luata pe &uga, intr-o atmos&era neplacuta si tensionata 3aca &elurile de mancare sunt servite intr-o ordine corespunzatoare, copiii vor insusi destul de rapid obiceiurile corecte si &ara prea multe indicatii

7Euta alimentarea &isociata persoanelor care sufera &e *oli precum &ia*etul, tensiune arteriala mare, ulcer, hipoglicemie si alteleC
2ajoritatea oamenilor care se alimenteaza disociat, au de castigat, acestia su&era mai putin de dereglari, gaze si ragaieli %otusi, daca ceva va nelinisteste, consultati-va cu doctorul, inainte de a aduce anumite schimbari in dieta dvs zilnica si modul de viata 3aca aveti neincredere in principiile alimentatiei disociate, consultati-va cu un specialist in dieta alternativa 2ajoritatea medicilor si specialiastilor in domeniul nutritiei, care au &acut studii traditionale, nu se descurca prea bine in asocierea produselor, in dieta vegetariana si sanatatea e$celenta 3e e$emplu, majoritatea studentilor la medicina americani acorda problemelor de alimentatie un timp &oarte scurt de studiu 7cestia mai degraba studiaza bolile si tratarea lor cu ajutorul medicamentelor 4tudiile moderne de medicina nu ne dau in&ormatii cu privire la medicamentele naturiste si posibilitatile organismului de autovindecare 3upa ironia sortii, media de viata a doctorilor este mai mica decat cea a reprezentantilor multor altor pro&esii 7sa deci, daca doriti sa primiti un s&at cali&icat cu privire la asocierea produselor sau la alimentare, cautati un specialist Xadevarat# in domeniul sanatatii

Care este cantitatea optima &e hrana pentru sanatateC

10B

7ceasta este acea cantitate minima de hrana care asigura organismul cu substantele hranitoare, necesare pentru o viata &ericita si sanatoasa .idicati-va de la masa cu o usoara senzatie de &oame 2ancati de trei ori mai putin, decat v-ati obisnuit 3e cateva ori pe saptamana sariti peste cate o masa Fu rontaiti intre mese Fu mancati nimic dupa ora 1B=00 %ineti minte ca, /uigi 9ornano, scriitorul "talian din epoca .enasterii, manca pe zi nu mai mult de 8L0 g de hrana si bea @+0 g de suc de struguri ? Fu este obligatoriu sa va limitati la atat, dar sa mancati mai putin se poate J vezi X %rei mese pe zi dupa dr 5ass#, unde este aratat cat si ce putem mancaK

3ot aparea anumite efecte secun&are sau complicatii, legate &e trecerea la &ieta &isociataC
2ajoritatea va simti schimbari importante in sens pozitiv %otusi, dupa un timp oarecare, mai ales daca ati inceput sa mancati doar mancare vegetariana, pot aparea dureri de cap, dureri de stomac, raceala sau simptoame asemanatoare gripei Fu va grabiti la doctor dupa medicamente, asteptati pur si simplu cateva zile 7ceste simptoame arata ca organismul dvs se curata de to$ine si otrava, care s-au acumulat de-a lungul anilor in urma unei alimentatii nu prea corecte si a unui mod de viata necorespunzator 4tati la pat 9and veti simti sete, beti apa distilata, mancati cat se poate de putin Jmai ales sucuri de legume si citriceK 3ormiti mai multM incaperea trebuie sa &ie bine aerisita si iluminata corespunzator /uati-va cateva zile de pauza de la activitatile zilnice 9and aceasta etapa de curatare va ajunge la &inal, va veti simti atat de usor, ca nicodata?

3uteti enumera principiile &e *aza a alimentatiei &isociateC

1 + 8 @ 9u cat veti manca mai putin, cu atat mai repede se va digera hrana 2ai multa mancare, inseamna mai mult timp pentru digerare, mai multa energie consumata 9u cat mestecati mai bine mancarea, cu atat mai repede se va asimila aceasta 9u cat mai putine &eluri de mancare veti amesteca si cu cat va &i aceasta mai putin diversi&icata, cu atat mai usor va &i procesul de digestie si cu atat mai mica dorinta de a manca in plus 4i ultimul= urmati s&atul minunat al colonelului 5rad&ord si nu &ortati evenimentele? /ocuitorii .omei antice au construit .oma nu intr-o singura zi, deci nici dvs nu puteti astepta ca veti atinge sanatatea ma$ima intr-o saptamana 2ergeti in ritmul dvs si simtiti-va bine 9ele 9inci .itualuri si alimentatia disociata va vor aduce o sanatate la care nu ati visat nicicand?

'orbind despre dieta si alimentatie, colonelul 5rad&ord ne-a lasat si cateva indrumari cu privire la importanta sunetului si glasului pentru sanatatea si longevitatea omului "n capitolul urmator vom analiza aceste indrumari 9octorul -tanley -. 0a%%

110