Drogurile

Istoric: n anii 50, inhalarea de cleiuri a fost larg raspndita n rndul adolescentilor americani si suedezi. Adezivii care contin toluol si solventi volatili erau picurati pe batiste care apoi au fost tinute n fata gurii si nazului!, sau turnati n pungi, pentru inhalarea vaporilor acestora. Alte substante: "ubstantele care se preteaza la inhalare adulmecare! sunt solventii chimici din industrie, bricola# si domeniul casnic, precum: cleiuri, diluanti pentru adezivi, vopsele si lacuri, benzina, acetona, butilacetatul, diclormetanul, he$anul, $ilolul, tetraclorura de carbon %&etra%! si hidrocarburile fluorurate alifatice. 'iluantul utilizat de pictori pentru culorile lor contine, de e$emplu, toluol. (loroformul, sau triclormetanul, este un solvent cu proprietati narcotizante care produce vapori neinflamabili. )orma de consum: Inhalarea adulmecarea, germ. schn*ffeln! +ericuloasa este mai ales varianta ce utilizeaza pungi de plastic, deoarece , trase prea mult peste cap , pot duce la moarte, n cazul instalarii rapide a efectului stupefiant si a into$icatiei necontrolabile de catre consumator. -od de actiune a solventilor cu efect narcotic: (ele patru stadii ale narcozei pentru ntelegerea mdical, farmacologica!: Analgezia: .ste inhibata perceperea durerii, dar si capacitatea de autocritica si orientarea temporo,spatiala. .$citatia: +rin inhibarea aproape totala a impulsurilor %frenatoare% superioare, de la nivel cortical, se produce dezinhibarea centrilor motori inferiori. n cazul abolirii sau tulburarii starii de constienta se observa o hiperreactivitate motorica. Acest stadiu de e$citattie nervoasa se combate, n anesteziologia moderna, prin medicamente miorela$ante. &oleranta: +e lnga scoarta cerebrala, sunt inhibate si diencefalul si maduva spinarii. &onusul muscular se reduce, starea de constienta este abolita, dar inima mai bate si respiratia nca functioneaza.

+aralizie: n acest stadiu sunt afectati si centrii vegetativi ai trunchiului cerebral, respiratia si circulatia fiind tulburate. (nd narcoticele sunt utilizate ca droguri stupefiante, consumatorul ncearca sa atinga doar primele doua stadii. &inde sa atinga acea stare de buimaceala cu tenta euforica, cu o usoara tulburare a constientei, n care nu mai percepe problemele personale ce,l chinuie atunci cnd e treaz si n care tensiunile emotionale si spirituale sunt aplanate. n aceasta stare, autosugestiile pot deveni %realitate% prin lipsa constientei ancorate n realitatea obiectiva, astfel nct aurolacul adolescent se transforma n &arzan sau puternicul "uperman al benzilor sale desenate. "e deosebesc patru stadii ale actiunii substantelor inhalate adulmecate!: n primul dintre acestea apar: greata, dureri la nivelul gambelor, sau senzatia de creier sub presiune. n cel de,al doilea se descrie receptivitatea crescuta la stimuli e$terni, asociata cu o stare de bine si sentimentul imponderabilitatii, similar cu starea de ebrietate Aproape toti solventii au efect to$ic n cazul abuzului regulat. (loroformul produce leziuni hepatice si poate determina , n doze prea mari , paralizia respiratiei, sau cel putin tulburari central nervoase grave, datorate hipo$iei cerebrale. Abuzul de tricloretilena produce inflamatii ale nervilor, nevralgii ale fetei si suferinte cardiace, de asemenea conditionate nervos prin tulburarea conducerii impulsurilor!. /a adolescentii care au inhalat n mod regulat, timp de mai multi ani, vapori de toluol, au fost observate delirii vezi delirium tremens, la cap. Alcoolul! de mai multe zile. +e lnga stopul respirator, colapsul cardio,circulator reprezinta o importanta cauza de deces. +ot aparea stari confuzionale, cu reactii de hipere$citatie, an$ietate si panica. n plus, se pot produce arsuri si combustii arsuri chimice! ale cailor respiratorii. (erc de persoane afectate: "e remarca mai ales adolescentii tineri 00 , 05 ani! din paturile sociale inferioare. (onsumatorii solitari sunt putini, dar cu att mai periclitati, deoarece nu actioneaza ntr,un anumit conte$t, si pastreaza acest obicei multa vreme si au suferit, de regula, un traumatism psihic anterior consumului. "echele de lunga durata: /eziuni hepatice, renale, nervoase si cerebrale.

'rogurile in societate In fiecare zi pe tot cuprinsul globului pamantesc milioane de oameni folosesc droguri.In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cand consumam ceai sau cafea, sau in cazul multor adulti, un pahar de vin ce ne rela$eaza.(a si alte droguri, cafeina din ceai, caf1 sau din alte bauturi racoritoare cum ar fi (oca,(ola, sau alcolul din vinsi bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. )olosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si in multe zone ale lumii perfect legate. &otusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. "ubstantele ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege.Aceste droguri pot ucide. "timularea creierului Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din funzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. (afeina este prezenta si in cacao si in unele bauturi racoritoare, cum ar fi cola. In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mai mari, aceasta poate cauza probleme mai grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive. -ari#uana, denumita si canabis sau hasis, este e$trasa din canepa. (el core o consuma se simte rela$at, tihnit, mai constient de ceea ce,l incon#oara si mai capabil de a fi increzator si creativ. (el ce priveste de afara, vede opusul acestor stari. In general, si in comparatie cu alte droguri mai puternice, mari#uana nu pare sa creeze dependenta. (ercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave in comparatie cu alcoolul sau tutunul. In multe tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile si sa inlature unele pedepse pentru consumul acestora. 2arbituricele Aceste droguri create in laborator sunt uneori prescrise de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, in calitete de 3somnifere4 sau 3calmante4. "unt de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul. 2arbituricele sunt prescrise mai rar in zilele noastre iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Aceasta datorita problemelordin trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.

In doze mari, barbituricele produc efecte cu cele ale alcoolului. "imptomele incetarii folosirii acestora sunt foarte grave, uneori chiar fatale. Amfetaminele )abricate si ele in laborator, aceste medicamente sunt denumite 3e$citante4. (ei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactile chimice al organismului, producand energie. Au fost folosite, candva, ca tablete pentru slabit. +roblema este ca, de mai multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic. Acest fapt poate duce la obisnuinta si dependenta psihologica. 5alucinogenele 5alucinogenele prezinta un grup variat de droguri. 6nele sunt naturale, cum sunt cele din 3ciupercile magice4 si mescalina din cactusul 3pe7ote4. (elelalte sunt create in laborator, ca /"',ul acid lisergic dietilamid!, cunoscut sub numele de 3acid4. Aceste droguri au efecte dramatice asupra constientei, a simturilor si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de %caltorie% poate fi e$trem de inspaimantatoare. (ea mai mare parte a halucinogenilor nu creaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia insa provoaca o toleranta in organism, iar oamenii au murit, (hiar, sub influenta lor. 'e e$emplu consumatorul poate sa,si inchipuie ca este capabil sa zboare, si sa sara pe fereastra. 8piaceele 8piul, morfina si heroina se obtin din specia de mac numita opiu. Acestea provoaca stari temporere de amorteala, liniste si chiar e$altare si fericire. In medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. .le sunt insa deosebit de puternice si periculoase, putand provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. 8 supradoza poate chiar ucide. 9enuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismuluisunt neplacute: friguri, crampe, greturi, transpiratie si tremuraturi. (ocaina si 3crac:4 (ocaina este un praf alb, e$tras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa,l faca pe cel care o consuma alert si plin de energie, chiar euforic. 'esi unii oameni pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau 3de recreere4, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere

psihologic de aceasta. +rintre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia. 3(rac:4 este o versiune modificata, din punctde vedere chimic, a cocainei. .ste unul dintre drogurile cele mai puternice si creeaza dependenta. I unele zone consumul ilegal al acestora poate duce la #afuri, violenta si alte infractiuni. .fecte ale dependentei 'ependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.'ependenta psihologica uneori numita obisnuinta! se petrece in mintea omului. (onsumatorul simte ca nu poate sa gandeasca normal si sa supravietuiasca fara a#utorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii, muschii,inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a,si continua functionarea. 'aca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale ale renuntarii la cestea. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, halucinatii zarirea sa simtirea unor lucruri care nu sunt reale!, inconstienta sau chiar convulsii fatale. 8rganismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. (u timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta. -odul de administrare poate fi de asemenea periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. In#ectarea unui drog cu a#utorul unui ac sau al unei siringi, care nu sunt sterile, poate provoca in#ectii cu hepatita si "I'A. 'rogul e o substan;< sau un amestec de substan;e naturale sau sintetice, avnd ac;iune psihotrop< asemeni unui sedativ sau stimulent! asupra sistemului nervos central, intensificnd unele procese apar halucina;ii auditive sau vizuale! =i eliminndu,le pe altele durerea fizic<, moralitatea!. 'e,a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a ncercat s< trateze r<ul, s< fug< de preocupa;ii, de triste;e, s< se rup< de cotidian, s< aib< o percep;ie mistic< =i s< aib< e$perien;a sacrului, e$perien;< creata de el nsu=i cu a#utorul drogului. 'in cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care s< aib< fie o ac;iune pl<cut<, euforizant<, fie s< nl<ture durerea, fie s<,l sustrag< pe individ de la realitate, fie erau utilizate n cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, n sfr=it, utilizate n scopuri terapeutice. (ert este c< toate drogurile au la nceput un

efect pozitiv 3benefic4 3necesar4 n situa;ia dat<! pentru individ, pl<cut, de stimulare a pl<cerii, curiozit<;ii, volupt<;ii, de ndep<rtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuiz<rii. 9eferitor la no;iunea de 3drog4 la noi n ;ar<, termenul a fost preluat din literatura interna;ional< n special anglo,sa$on< n care termenul de 3drug4 semnific< medicament, dar are =i conota;ia de produs care duce la to$icomanie, sens pe care,l are =i n limba romn<. -a#oritatea drogurilor sunt de origine vegetal< =i sunt cunoscute din antichitate : opium e$tras din mac > +apaver somniferum!, ha=i=, mari#uana din (anabis indica!, mescalina, psilocibin< etc. +ornind de la e$trase din aceste plante, prin semisintez< sau direct prin sintez< s,a a#uns la produ=i noi, mult mai activi, care la nceput au avut un efect benefic n anestezie =i dezvoltarea rapid< a chirurgiei. 6nele droguri deosebit de active au fost de la bun nceput sintetizate n laborator cum ar fi /"',ul! -ulte din substan;ele considerate droguri sunt medicamente care sunt distribuite cu destul< rezerv<, fiind necesare re;ete, dar n general sunt destul de accesibile ? dependen;a de acestea se ntlne=te mai ales la intelectuali farmacofilie!. (onsumul regulat de droguri =i into$ica;ia cronic< voluntar< cu acestea, determin< farmacodependen;< to$icomanie!. +entru a caracteriza to$icomania, prezent<m mai #os cteva referiri la reac;iile fa;< de substan;ele to$ice : @ reac;iile adverse sunt efecte nocive, nedorite, care apar dup< administrarea de substan;e n doze normale n scop terapeutic ? tot aici sunt incluse =i reac;iile alergice @ intoleran;a const< n aceea c< simptomele apar dup< prima administrare a medicamentului @ reac;iile to$ice sunt acele tulbur<ri care se datoresc efectelor directe ale administr<rii unui to$ic @ reac;iile de rezisten;< se caracterizeaz< prin sc<derea efectelor dup< administr<ri repetate. 'intre acestea cele mai importante sunt : , toleran;a > caracterizat< prin ob;inerea de efecte tot mai mici dup< administr<ri repetate de to$ic ? oprirea administr<rii to$icului duce la sindromul de abstinen;< , dependen;a > urmeaz< toleran;ei =i const< ntr,o stare de into$ica;ie cronic< caracterizat< de necesitatea constrng<toare de folosire a to$icului. .$ist< patru tr<s<turi ce contureaz< dependen;a : A dependen;a psihic< A toleran;a

A dependen;a fizic<, necesitatea de a continua folosirea to$icului pentru a evita tulbur<rile grave uneori care urmeaz< ntreruperii administr<rii sindromul de abstinen;<! A psihoto$icitatea -a#oritatea covr=itoare a to$icelor ce determin< dependen;a sunt psihotrope, respectiv au o ac;iune asupra sistemului nervos central n faza ini;ial< o senza;ie foarte pl<cut<! 'rogarea este definit< ca o stare de into$ica;ie periodic< sau cronic<, d<un<toare individului =i societ<;ii, generat< de consumarea repetat< a unui drog natural sau sintetic =i care se caracterizeaz< prin : , o dorin;< invincibil< sau o necesitate obligatorie de drogare =i de procurare a drogului prin orice mi#loace. , o tendin;< de a m<ri dozele , o dependen;a de ordin psihic =i uneori fizic fa;< de efectele drogului cu apari;ia sindromului de abstinen;< la suprimarea drogului. "indromul de abstinen;< se manifest< dup< oprirea administr<rii drogului la cteva ore =i este o e$presie a dependen;ei fizice, prin simptome =i semne care pot fi chiar periculoase pentru via;a pacientului. -ulte dintre ele sunt inverse fa;< de reac;ia la drogul respectiv =i este mai grav pentru to$icele cu efect intens =i de scurt< durat< cum este heroina. "indromul de abstinen;< poate duce la moarte. ncerc<m s< trecem n revist< pe scurt principalele grupe de droguri : A. .uforicele > dup< cum le spune =i numele, produc o stare de euforie, beatitudine ? sunt reprezentate n primul rnd de opium, deriva;ii lui =i de cocain<. 6n alt preparat renumit al opiului este heroina, care cauzeaz< o dependen;< foarte rapid<. Ac;iunea ei euforic< e mai scurt< dec a morfinei. (ocaina este un alcaloid ob;inut din frunzele de .r7tro$7lon coca, un arbust originar din +eru. )olosit< ca =i drog, cocaina este prizat< pe nas, datorita propriet<;ii ei de a trece u=or de bariera mucoaselor =i datorit< bogatei vasculariza;ii la acest nivel ? datorit< acestei vasculariza;ii se produc leziuni ale septului nazal care pot a#unge pn< la necroz< =i perfora;ie. n prezent, din cocain< s,a produs un derivat, 3:ac:4, c<ruia I se atribuie un efect =i mai puternic. +rizarea de cocain< determin< o stare de euforie, de bine, cu dispari;ia senza;iei de foame =i oboseal< cultura de coca a fost stimulat< de conBuistadorii spanioli pentru c< permitea indigenilor s< munceasc< pn< la epuizare f<r< hran<! ? se adaug< o senza;ie de vioiciune, de vigoare, ndr<zneal<, cu senza;ia de u=urin;< n gndire. n acest timp individul prezint< o stare de hiperactivitate =i hipere$citabilitate genital<. n

faza de to$icomanie apare delirul, halucina;iile, tulbur<rile motorii. n final se a#unge la dec<dere fizic< =i moral<, dupa 5,00 ani de folosire a drogului. 2. &o$ice care provoac< starea de be;ie +e lng< etanol alcoolul propriu zis!, e$ist< o gam< ntreag< de produ=i care duc la o stare de be;ie, mul;i dintre ei solven;i organici. 2enzenul de e$emplu provoac< o stare de be;ie caracterizat< prin e$cita;ie, agita;ie, apoi ame;eli, mers nesigur, pierderea autocontrolului. Acesta mpreun< cu al;i solven;i cloroform, eter, cloral, deriva;i organoclorura;i! particip< ca agen;i etiologici n to$icomania numit< 3gluare4 glueClipici! care s,a r<spndit rapid la noi n ;ar< n ultimul timp, prin inhalarea unor solu;ii de cleiurisintetice =i paste de lipit din pungi de plastic ermetic aplicate pe orificiile respiratorii la noi produsul numit 4aurolac4!. +re;ul accesibil, u=urin;a procur<rii a f<cut ca acest mod de drogare sa se r<spndeasc< foarte rapid, la vrste incredibil de tinere? =i n acest caz se manifest< necesitatea imperioas< de drog =i tendin;a de cre=tere a dozelor. 'e unde vine metadona D -etadona a fost la origine dezvoltata de catre nazisti in timpul celui de,al doilea razboi mondial. (and rezervele de opium au fost epuizate, narcomanii nazisti 5ermann EFring, seful suprem al /uftGaffe si succesorul lui 5itler, era unul dintre ei ! au incercat sa evite renuntarea la acest drog. 'in aceasta cauza s,a a#uns sa se impuna companiilor farmaceutice si chimice germane obtinerea unei substante opiacee de sinteza, pentru a nu mai fi nevoie de culturile de mac. (himistii nu auvenit numai cu un drog care a functionat, dar care in plus a reusit si sa infrunte timpul. 'rept consecinta, metadona a a#uns un drog folosit de doctori pentru a incerca sa,i a#ute pe cei dependenti de opiacee. .fectul heroinei se duce dupa cateva ore, fapt ceea ce duce la nevoia de a lua mai multe doze pe zi. +e de alta parte, efectul metadonei dureaza undeva intre HI si JH de ore, in stansa legatura cu doza luata si cu metabolismul fiecaruia. (um este folosita metadona D -etadona este un drog o substanta opiacee sintetica ! care atunci cand este administrata o data pe zi, pe cale orala, in doze adecvate, poate cel ami adesea sa suprime pentru HI de ore impulsul de a lua heroina. +acientii au aceeasi dependenta fizica fata de metadona ca si fata de necesitatea de a lua heroina sau alte opiacee cum ar fi 8$7cotin sau Kicotin. 'e fiecare cand un narcoman foloseste heroina apare un ciclu care consta initial intr,o into$icatie urmata de o perioada de functionare normala a creierului care

ulterior duce la o stare de disconfort si la nevoia acuta de a mai lua o doza apar simptome ca acelea ce insotesc instalarea gripei, dureri, frica si depresie !. (iclul acesta care se repeta in cazul heroinei la fiecare I, L ore, poate fi eliminat prin folosirea metadonei in cadrul unor programe speciale. Acest fapt este posibil deoarece metadona patrunde mult mai lentr in sistem iar efectul ei dureaza o perioada mai indelungata decat in cazul heroinei si a altor opiacee. 8piaceele cu efect de scurta durata cum ar fi heroina, hidrocortizonul si morfina, perpetueaza si M sau dau nastere unor procese anormale in creier care interfereaza cu procesele emotionale si rationale normale. /uand metadona, ma#oritatea acestor procese nocive sunt oprite, normalizandu,se anumite procese neuro > biologice care altfel ar fi afectate. 'upa stabilirea unei doze corespunzatoare, metadona nu mai produce aceleasi stari de e$altare si 3plutire4 atat de frecvente in cazul heroinei. (are sunt efectele metadonei D (el mai importante efect secundar al metadonei constau in : ameteala, slabiciune generala, euforie, gura uscata, retentie urinara, constipatie, respiratie inceata si greoaie. -ai e$ista si unele efecte secundare ocazionale : reactii alergice, iritatie a pielii, mancarimi, dureri de cap, dificultati de concentrare, senzatia de betie, confuzie, depresie, dificultati de vedere si vedere dubla, eruptii cutanate faciale, transpiratie, palpitatii, greata, si voma. .fectele secundare cele mai putin comune sunt : reactiile anafilactice, hipotensiune cauzatoare de slabiciune si de lesin, dezorientare, halucinatii, tremur, crampe musculare. +rintre riscurile asociate sunt incluse si problemele cu rinichiul. "imptomele supradozei sunt : ameteala foarte puternica, confuzie, tremur, convulsii, coma, frisoane, hipotensiune, piele rece si lipicioasa. (are sunt simptomele unei supradoze de metadona D (orpul in intregul lui : N spasme musculare 'in punct de vedere respirator: N dificultati respiratori ? N stop respirator uneori fatal in mar#a de H,I ore ! Oas, gat si urechi: N pupile micsorate? N piele vinetie? Nunghii si buze vinetii ?

Eastrointestinal : N spasme ale stomacului siMsau ale tractului intestinal? Nconstipatie Inima si vase sangvine : Npuls slabit? Npresiune arteriala scazuta. "istem nervos : N ameteala? N dezorientare? N coma (e implica dezinto$icarea de metadona D +entru tratamentele de dezinto$icare, metadona este administrata sub stricta supraveghere. In timpul dezinto$icarii, un pacient poate primi metadona atunci cand apar simptomele de sevra# stranut, cascat, ochi si nas care curg, transpiratie e$cesiva, febra, pupile dilatate, crampe abdominale, greata, dureri in tot corpul, tremur si iritabilitate. 'upa cateva zile dupa ce pacientul a fost stabilizat cu a#utorul metadonei, cantitatea de substanta administrata va fi gradual redusa. 9ata cu care va fi redusa depinde de modul cum reactioneaza organismul pacientuluiPavandu,se gri#a ca simptomele asociate renuntarii sa ramana in limite tolerabile. 'a metadona dependenta D In anumite teste, celor care li s,au dat ambele droguri pe cale orala, nu au putut face distinctie intre efectele heroinei si cele ale metadonei. 8 alta problema pentru cei care incearca sa scape de dependenta fata de heroina prin folosirea metadonei consta in simptomele de renuntare care apar. "evra#ul in cazul heroinei ar trebui sa se termine dupa apro$imativ J sau 00 zile. +entru metadona, perioada este ceva mai lunga putand a#unge la o luna sau chiar mai mult. In mod ironic, metadona care este folosita pentru a controla dependenta de alte narcotice mai nocive este destul de des intalnita pe piata neagra si a fost asociata unui numar crescut de decese datorate supradozelor. &oleranta si dependenta de metadona este un pericol grav, ca si simptomele ce pot aparea cand se renunta la folosirea ei. -ulte persoane care au fost dependente de heroina afirma ca simptomele asociate renuntarii la heroina sunt de departe mai putin neplacute decat cele asociate renuntarii la metadona. -ulte persoane a#ung sa treaca de la dependenta de heroina la dependenta de metadona, continuand acest tratament de,a lungul anilor, fiindu,le teama de simptomele ce ar putea aparea dupa renuntarea si la metadona. -etadona nu trebuie sa se transforme intr,un mod de viata pentru fostii dependenti de heroina.