CUVNT NAINTE

FILOSOFIA DREPTULUI

Ca disciplin de nvm nt, filosofia d ept!l!i a fost m!lt timp vit e"it n nvmnt!l omnesc, fiind eint od!s n plan!l de p e"ti e al st!denilo elativ ecent, fiind concep!t deopot iv ca teo ie, da #i metod n o i$ont!l de c!noa#te e a fenomen!l!i %! idic& Inte es!l c esc!t ca e se manifest fa de aceast disciplin n p e$ent #i apa iia a noi l!c i n domeni!, nc p!ine la n!m n 'omnia, n! pot avea dect efecte (enefice, ca e s sp!nd ce inei de info ma e #i doc!menta e a viito ilo speciali#ti ai d ept!l!i& n acest conte)t, a! ap !t n !ltim!l timp o se ie de l!c i, !nele intit!late c*ia +,ilosofia d ept!l!i-, da ca e, n c!p ins!l lo t atea$ de fapt, fie isto ia "ndi ii %! idice .momentele impo tante ale cont! ii #i c istali$ ii !nei filosofii a d ept!l!i/ 012, fie teme #i p o(leme ce in de Teo ia 3ene al a 4 ept!l!i0112, c! ca e ,ilosofia 4 ept!l!i se identific adesea, da se #i deose(e#te n mod f!ndamental&
012 Ve$i 5tefan 3eo "esc!, +,ilosofia d ept!l!i6o isto ie a ideilo -, Edit! a All, 7!c! e#ti, 1889: Constantin ;t oe, Nicolae C!lic, +<omente din isto ia filosofiei d ept!l!i-, Edit! a <iniste !l!i de Inte ne, 7!c! e#ti, 188=: Ioan >atman!, +Isto ia doct inelo %! idice-, Edit! a ,!ndaia +'omnia de <ine-, 7!c! e#ti, 188?& 0112 Ve$i 3*eo "*e C,<i*ai, 'ad! I& <otica, +,!ndamentele d ept!l!i& Teo ia #i filosofia d ept!l!i-, Edit! a All, 7!c! e#ti, 188?: Ioan 7i i#, +Valo ile d ept!l!i #i lo"ica intenional-, Edit! a ;e vo6;at, A ad, 188@&

4epa te de a fi o simpl aplicaie ded!ctiv pe te en %! idic sa! o nla e spec!lativ a d ept!l!i la o i$ont!l filosofiei, filosofia d ept!l!i implic elaii comple)e nt e filosofie #i d ept, nt e( i filosofice impe ative ad esate d ept!l!i, da #i sp!ns! i p ovocatoa e pent ! filosofie de pe te en %! idic, desp e "ene$a #i o i$ont! ile p op ii& ,ilosofia d ept!l!i n! este !n simpl! e)e cii! filosofic as!p a con#tiinei de sine a d ept!l!i& <i$a ma%o a acestei filosofii, const n potenialitatea sa de a cont i(!i nt 6o manie specific la optimi$a ea d ept!l!i n apo t c! ce inele condiiei !mane, c! valo ile !n!i timp isto ic, la pe feciona ea sa ca inst !ment no mativ de p im an" n cont ol!l #i a (it a ea competiiei nt e inte ese #i valo i& B!at ca deme s calificat, inte p eta ea d ept!l!i este deopot iv c!noa#te e #i eval!a eC a semnificaiei no mative a te)t!l!i le"al #i a faptelo o i nonaci!nilo omene#ti n l!mina le"ii& D ivind ns l!c ! ile dint 6o pe spectiv mai la ", an!me aceea a condiiei #tiinifice a c!noa#te ii d ept!l!i, s!nt temei! i o(iective s admitem c n cmp!l %! idicitii ca #i n celelalte a tic!laii ale vieii sociale, c!noa#te ea n! este o desc ipie ne!t al, ci investi"a e (a$at pe eval!a e #i implica e atit!dinal& C!noa#te ea fenomen!l!i %! idic ant enea$ att di ecia filosofic, ct #i cea #tiinific p op i!6$is& Ad!ce ea n disc!ie ast$i a celo do! componente, #i a elaiei lo mne necesa atta v eme, ct pe acest te en s!p avie!iesc deopot iv ed!cionisme #i feti#i$ i, ca e6#i fac loc n p oces!l inte p et ii c!noa#te ii %! idice sistemati$ate& 3ndi ea %! idic, asemenea o ic ei "ndi i, a fost ntotdea!na, de6a l!n"!l isto iei #i peste tot n l!me, o dialectic efe vescent, !n cmp de l!pt #i de$(ate e as!p a d eptii, !tilitii, (inel!i, !l!i6mi$ele ma i ale vieii& nt e"!l deme s s6a idicat de fieca e dat mpot iva ned eptii #i a nep!tinei de a veni n a%!to !l celo s aci #i !mili n faa celo p!te nici, pent ! ca d ept!l s devin eli(e ato , s ncete$e a fi op esiv& 4isciplinele ca e st!dia$ d ept!l, p in nat! a lo , se m "inesc s e)plice !n sistem de d ept e)istent, f a6i p!ne n disc!ie E

temei! ile, adic f a ce ceta dac n! a p!tea e)ist !n alt!l mai (!n& 4a e)ist #i aionalitatea !man de a ce ceta #i %!stifica valoa ea %!stiiei, de a sta(ili d ept!l ca e a t e(!i s fie& Aceast anali$ c!p inde c itica aionalitii #i le"itimitii d ept!l!i e)istent #i ea constit!ie sa cina filosofiei d ept!l!i& ,ilosofia d ept!l!i ce cetea$ a#ada , o i"inea d ept!l!i, ca acte ele "ene ale ale de$volt ii isto ice a d ept!l!i, p ec!m #i ap ecie ea acest!ia d!p ideal!l de %!stiie afi mat de ai!nea !man& n aceast pe spectiv, d !m!l pa c! s de filo$ofie n e)istena ei m!ltimilena , a cond!s la c istali$a ea !no idei c! ca acte de pe manen p ivind d ept!l, idei ce capt conin!t! i tot mai (o"ate, n f!ncie de neles! ile c! ca e s!nt ve*ic!late n fieca e etap isto ic, n f!ncie de noile ac*i$iii teo etice #i p actice n domeni!l de ce ceta e& B!c a ea de fa se do e#te a fi !n deme s coe ent, c! a(o d i m!ltiple, t adiionale #i novatoa e, n o dine isto ic da #i sistematic, nce cnd s cont! e$e !nele sol!ii desc*ise dialo"!l!i #i conf !nt ii, p op!nnd!6#i e)plica ea #i eval!a ea mecanismelo sociale #i no mative p in ca e o ice societate #i asi"! sta(ilitatea, coe$i!nea #i f!ncionalitatea& 4e asemenea, facilitea$ nele"e ea fapt!l!i c filosofia d ept!l!i este consecina dife enie ii st !ct! ii inte ne pe ca e o c!noa#te filosofia de6a l!n"!l deveni ii ei isto ice, n f!ncie de ealitatea social& C! alte c!vinte, fapt!l c filosofii s!nt p eoc!pai c! p ecde e, nt 6o etap, de o an!mit secven a o(iect!l!i lo , #i "se#te e)plicaia n aceea c filosofia n! se poate s!st a"e liniei sin!oase d!p ca e se mi#c nt ea"a c!noa#te e !man, ca ! ma e a dinamicii vieii sociale& 4e pild, n condiiile de ma e avnt al c!noa#te ii #tiinifice, atenia filosofilo este ein!t de p o(lematica #i metodolo"ia c!noa#te ii .de aici #i accent!l p!s pe "noseolo"ie/, n timp ce momentele de cotit! n viaa social, ma cate p int 6o st! na e a valo ilo ec!nosc!te, s!nt nsoite de p eoc!p i pent ! p o(lemele om!l!i, ale mo alei #i %! idic!l!i .de !nde #i accent!l p!s pe etic, ant opolo"ie, a)iolo"ie #i filosofia d ept!l!i/& 4eci filosofia d ept!l!i =

se p ofilea$ ca !n domeni! speciali$at al efleciei filosofice, ce !t de momente de sc !ce din isto ia !manitii& Vol!m!l n! ep e$int dect !n nd !ma , teo etic #i p actic al posi(ilitilo act!ale de c!noa#te e #i e)plica e a m!ltiplelo dete min i #i consecine sociale ale d ept!l!i #i le"islaiei, da #i o modalitate de eflecie #i stim!la e a !no st!dii #i ce cet i viitoa e n p o(lematica filosofiei d ept!l!i& 4 & Ioan 'ad!lian

CADITGBUB I

G7IECTUB 5I D'G7BE<ATICA ,IBG;G,IEI 4'EDTUBUI 1& Concept!l #i specific!l filosofiei d ept!l!i

,ilosofia se afl p et!tindeni !nde, p in "ndi e, om!l devine con#tient de sine& Ea este p e$ent peste tot f a fi n!mit ca ata e, cci cnd "nde#te, om!l filosofea$, fie c o face la (ine sa! la !, s!pe ficial sa! p of!nd, n t eact sa! mai temeinic& Acolo !nde e)ist o l!me a om!l!i,acolo !nde s!nt acceptate an!mite no me de cond!it,!nde oamenii deli(e ea$, contin!!, acolo se afl #i filosofia& De ln" l!mea e)te n, independent de voina noast , constit!it din l!c ! i, o(iecte, fenomene, p ocese e)te ioa e no!, dac p ivim nl!nt !l nost ! vom descope i o alt l!me, apa te, dife it de cea dinti, constit!it din emoiile, sentimentele, afectele, ideile ce ne definesc ca fiine con#tiente n acest col de !nive s& A#ada , c! alte c!vinte, t e(!inele #i inte esele noast e #i "sesc e)p esie n p od!sele noast e spi it!ale& D in ele c!tm ntotdea!na o e)plicaie a l!mii e)te ioa e& Viaa noast spi it!al este !n an!mit mod de c!noa#te e ealitii& C!t ile ei se nd eapt sp e ela(o a ea !no noi!ni, idei p incipii pe (a$a c o a s p!tem c!noa#te, e)plica #i nele"e l!mea e)te ioa , n !nitatea #i dive sitatea ei& n dec! s!l e)istenei ei, viaa spi it!al a oamenilo s6a amplificat #i dive sificat contin!!, l!nd fo ma a n!me oase domenii . am! i/ nt e ca eC #tiina, a ta, filosofia,etc& ,ilosofia, deci, este o fo m a vieii spi it!ale a om!l!i avnd o finalitate p op ie pe ca e nici o alt fo m din cele en!me ate mai s!s n! #i6o poate as!ma, da ca e se eali$ea$ n! p in i$ola e, ci n!mai p in inte aci!ne activ c! celelalte manifest i ale spi it!alitii l!i& 4ac ad!"m c filosofia fo mea$ p in inte medi!l !n!i sistem coe ent de c!no#tine, o concepie "ene al desp e l!me, ca e implic o an!mit nele"e e a condiiei !mane, p!tem afi ma c ea se poate @

defini ca o eflecie metodic as!p a totalitii activitilo #i e)pe ienelo !mane, sp!n$nd la ma ile nt e( i p ivind dete minaiile "ene ale ale e)istenei, apo t! ile om!l!i c! ansam(l!l !nive s!l!i #i c! civili$aia f! it de el& A#ada , t st! a esenial #i definito ie a filosofiei este aceea c ea ep e$int !n ansam(l! coe ent de en!n! i, fo m!late p in cate"o ii, te$e #i p incipii efe itoa e la dete min ile f!ndamentale ale l!mii ca totalitate& 4in acestea se poate ded!ce c filosofia d ept!l!i #i cont! ea$ specific!l deme s!l!i s! p in ce ceta ea o i"inii d ept!l!i, a ca acte elo "ene ale ale de$volt ii isto ice a d ept!l!i #i eval!a ea ideal!l!i de %!stiie afi mat de ai!nea !man& ,ilosofia d ept!l!i este e$!ltat!l !n!i p oces c!m!lativ, consecin, la nd!l s!, a !n!i p oces dialectic #i comple) al contin!itii #i discontin!itii& n aceast pe spectiv, d !m!l pa c! s de filosofie n e)istena ei m!ltimilena a cond!s la c istali$a ea !no idei c! ca acte "ene al p ivind d ept!l n f!ncie de neles! ile c! ca e s!nt ve*ic!late n fieca e etap isto ic #i de ac*i$iiile teo etice #i p actice n domeni!& 4eci, filosofia d ept!l!i se p ofilea$ ca domeni! speciali$at al efleciei filosofice ce !t de momentele de sc !ce din viaa social s le"itime$e din p!nct de vede e teo etic o o dine social #i de d ept, n ca e, espect!l fa de le"e, adev #i d eptate este de p im o din&

A& 4omeniile filosofiei

4in p!nct!l de vede e al st !ct! ii sale inte ne, distin"em p incipalele domenii de ca e s6a p eoc!pat filosofia, p ile ei componente #i disciplinele filosofice ce se constit!ie n p oces!l deveni ii o(iect!l!i #i p o(lematicii eiC 6 Gntolo"ia, este domeni!l p ima , iniial al efleciei filosofice, ca e vi$ea$ st!di!l e)istenei, al nat! ii #i al mod!l!i ei de a fi& D o(lematica ontolo"iei c!noa#te #i ea o evol!ie st ns le"at de de$volta ea p acticii social6isto ice #i a c!noa#te ii #tiinifice& Aceasta e)plic de ce p o(lematica ontolo"iei a evol!at t eptat, de la o ontolo"ie a nat! ii sp e ontolo"ia social #i !man, n sfe a ei ?

c!p in$nd!6se ast$i e)plicaii efe itoa e la nat! , om, societate #i apo t! ile dint e ele& 6 3noseolo"ia, este al doilea ma e domeni! al filosofiei ca e apa e elativ t $i! n apo t c! p im!l #i an!me odat c! int od!ce ea moment!l!i s!(iectiv n filosofie, .p in acel dicton soc atic +C!noa#te6 te pe tine ns!i-/, oc!pnd!6se de st!di!l posi(ilitii c!noa#te ii, a cilo , metodelo , fo melo #i valo ii c!noa#te ii& 6<etodolo"ia, este teo ia desp e metod #i vi$ea$ st!di!l cilo , mi%loacelo #i p ocedeelo d!p ca e se cond!ce s!(iect!l n investi"a ea o(iect!l!i, n vede ea spo i ii eficienei c!noa#te ii #i aci!nii !mane& 6A)iolo"ia, este acea pa te a filosofiei ce se oc!p c! st!di!l!i valo ilo .nat! a, "ene$a, f!ncionalitatea #i ie a *ia valo ilo , etc&/, dinamica #i implicaiile acesto a n p oces!l deveni ii om!l!i #i a societii !mane: 6 Ant opolo"ia filosofic, este p!nct!l de inte secie al t!t! o ce cet ilo efe itoa e la om #i la apo t!l acest!ia c! medi!l& Ea st!dia$ p o(lematica om!l!i s!( aspectele sale cele mai "ene ale, p in sinteti$a ea datelo t!t! o #tiinelo pa tic!la e desp e om .(iolo"ie, psi*olo"ie, ant opolo"ie/& 6 ,ilosofia social, vi$ea$ p o(leme caC nat! a societii, apo t!l individ6societate, facto ii dete minani ai e)istenei #i deveni ii vieii sociale, p o" es!l social& 6 ,ilosofia isto iei, a)at n p incipal pe sol!iona ea ! mtoa elo nt e( iC este isto ia o #tiinH: a e p oces!l isto ic !n sens, #i ca e este acestaH: ce ol a! masele #i pe sonalitile n isto ieH: 6 ,ilosofia c!lt! ii, a e ca o(iect de st!di! p oces!l c eaiei !mane #i e$!ltat!l acest!i p oces 6fenomen!l c!lt! al #i civili$aia !man n m!ltidimensionalitatea sa, p ec!m #i inte elaiile acest!ia c! celelalte componente ale sistem!l!i social "lo(al, 6 ,ilosofia eli"iei, este acel domeni! al filosofiei ce a e ca teme p incipaleC o i"inea #i esena eli"iei, tip! ile de via eli"ioas, ideea de sac !, aional #i i aional n viaa eli"ioas, etc& 6 D a)iolo"ia, este acea disciplin filosofic ce st!dia$ st !ct! a "ene al a aci!nii !mane, condiiile o "ani$ ii #i desf#! ii ei, pent ! a fi ct mai eficient& 9

6Bo"ica, este acea am! a filosofiei ca e st!dia$ le"ile #i e"!lile "ndi ii co ecte ca e a ap !t n cad !l sistem!l!i filosofic al l!i A istotel #i a evol!at de6a l!n"!l timp!l!i, n pa alel c! filosofia& 6 Etica, este ca disciplin filosofic, teo ia desp e mo al& ;6a constit!it #i s6a de$voltat ca o component stato nic a efleciei filosofice, semnificnd ai!nea p actic p in f!ndamenta ea !n!i sistem dete minat de no me mo ale n viaa oamenilo & 6 Estetica, este teo ia "ene al desp e a t, ca e ce cetea$ p od!ce ea #i pe cepe ea f !mos!l!i a tistic, condiiile apa iiei, dete mina ea #i f!ncia social a a tei& 6 ,ilosofia d ept!l!i .sa! filosofia %! idic/& 'e$!lt din aceast st !ct! a e vastitatea p o(lematicii filosofiei, ca acte !l s! pe en #i dinamic, cone)i!nea domeniilo #i a disciplinelo filosofice n p oces!l p acticii social6isto ice, ca e a t ave sat veac! ile&

E& G(iect!l #i p o(lematica filosofiei d ept!l!i

,ilosofia d ept!l!i,d!p c!m o a at #i n!mele, este acea am! sa! pa te a filosofiei, ca e p ive#te d ept!l n esena sa !nive sal, sp e deose(i e de #tiina d ept!l!i ca e st!dia$ d ept!l n nat! a #i ca acte ele l!i pa tic!la e& Nici o #tiin %! idic special din ma ea familie a #tiinelo %! idice n! poate s sp!n ce este d ept!l n "ene al, ceea ce a e el !nive sal, ci, poate n!mai s sp!n ce este d ept!l la !n an!mit popo .de e)&, d ept an"lo6sa)on, d ept f ance$, d ept "e man, etc&/,nt 6!n an!mit moment dat& 4eci, ce ceta ea d ept!l!i n "ene al dep#e#te competena o ic ei #tiine %! idice, ea fiind apana%!l filosofiei d ept!l!i& 4ac %! i#tii, eflectnd as!p a domeni!l!i lo , p op!n noi!ni "ene ale caC i$vo de d ept, no m %! idic, apo t %! idic, act %! idic, fapt %! idic, s!(iect de d ept, aplica ea d ept!l!i, le"alitate, etc&, filosofii ela(o ea$ dife ite modele e)plicative tipice filosof ii, p op!nnd noi!ni de ma)im "ene alitate caC no m, apo t social, act, fapt, esen, fenomen, sistem, st !ct! , p incipi!, ca!$, efect, etc&, toate acestea innd de o am! sa! alta a filosofiei& Cci pe filosofi n!6i inte esea$ anali$a nfi# ilo conc ete, va ia(ile ale 8

d ept!l!i, ci "ene alitatea l!i, n timp ce pe %! i#ti i inte esea$ tocmai nfi#a ea l!i conc et, dete minat desi"! p in p isma !nei pe spective "ene ale as!p a l!i& 4e aceea filosofia d ept!l!i este filosofia ns#i aplicat #i as!p a d ept!l!iC +,ilosofia d ept!l!i meditea$ as!p a concept!l!i de 4 ept, as!p a cel!i de I!stiie, de ca e n! se inte esea$ nici o #tiin %! idic pa tic!la , de#i, pa ado)al, f!ndamentele acesto a l a! ca !nic temei-0A1, p&AJ=2 n acest sens, filosofia d ept!l!i este o p oiecie concept!ali$at as!p a d ept!l!i, pent ! a6i de$vl!i ai!nile pa ticip ii l!i la !nive salitatea fiinei n deveni e, temei!l sit! ii l!i n l!me, ms! a n ca e el se adeve e#te ca fiind pent ! fiina !man spe ana pent ! adev #i (inele p!(lic& 4o ind s6i cont! e$e p o(lematica, p ofeso !l 3io "io 4el Vecc*io a at nt 6o cele( l!c a e, +Becii de filosofie %! idic-, c filosofia d ept!l!i #i o ientea$ ce cet ile n t ei plan! iC 6 n plan lo"ic, investi"nd d ept!l n totalitatea sa lo"ic, adic s #tim ca e s!nt elementele eseniale com!ne t!t! o sistemelo %! idice t ecnd peste pa tic!la itile lo #i ! m ind concept!l !nive sal al d ept!l!i: 6 n plan fenomenolo"ic, de$vl!ind c +d ept!l po$itiv n! e p od!s!l !no ca!$e speciale #i e)cepionale, ci este !n fenomen com!n t!t! o popoa elo n toate timp! ile, c! alte c!vinte , este !n p od!s al nat! ii !mane-01=, p&A92: 6 n plan deontolo"ic, evideniind fapt!l c %! ist!l p actician se m "ine#te a nele"e #i a inte p eta n sens p op i! no mele po$itive, nent e(nd!6se dac n! a p!tea s e)iste #i altele mai (!ne& 5tiinele %! idice p in nat! a lo , se m "inesc s aplice !n sistem %! idic e)istent, f a6i p!ne n disc!ie temei! ile& Este sa cina filosofiei d ept!l!i, s ce cete$e tocmai ceea ce a t e(!i s fie n d ept, op!nnd astfel, !n ideal de d ept !nei ealiti %! idice date& Aceste t ei di ecii de ce ceta e ale filosofiei d ept!l!i, de#i distincte s!nt tot!#i cone)e nt e ele& Astfel, 4el Vecc*io a%!n"e la concl!$ia c +,ilosofia d ept!l!i este disciplina ca e define#te d ept!l n !nive salitatea sa lo"ic, ce cetea$ o i"inile #i ca acte ele "ene ale ale de$volt ii sale isto ice #i l p e!ie#te d!p ideal!l de %!stiie afi mat de ai!nea p! -01=, p&EJ2& 1J

C! alte c!vinte, conside nd d ept!l n esena l!i !nive sal, #i n plan!l mod!l!i impe ativ, filosofia d ept!l!i ncepe !nde se sf #e#te #tiina d ept!l!i, c eia de altfel i d temei! ile #i noi!nile f!ndamentale& ,iind meditaie as!p a ideii de d ept, ea sinteti$ea$, !ne#te n mod lo"ic toate datele pa tic!la e ale %! isp !denei& 'e"sim aici apo t!l filosofie6#tiin n sens!l nt e"i ii lo ecip oceC #tiina d ept!l!i a e nevoie de filosofia d ept!l!i pent ! a6#i e)t a"e din ea metodele #i p incipiile: la nd!l s!, filosofia d ept!l!i t e(!ie s ia n conside a e #tiinele %! idice ca e, p in inte medi!l %! isp !denei, i d posi(ilitatea s6#i constit!ie, ve ifice #i aplice le"ile #i p incipiile& ,ilosofia d ept!l!i a fost ep e$entat de6a l!n"!l deveni ii ei, fie de ct e filosofi p ec!m A istotel, Toma 4KAL!ino, >o((es, BocMe, Bei(nit$, Nant, >e"el, <a ), >!sse l, etc&. n 'omniaC ;& 7 n!i!, V& Conta, 4& 3!sti, D& And ei, #&a&/, fie de ct e %! i#ti filosofi ca >& 3 oti!s, <ontesL!ie!, Nelsen, ,ec*ne , 3io "io 4el Vecc*io, #&a&. la noiC <&4%!va a, E& ;pe ania/& Toi ma ii c eato i de sisteme filosofice a! con#tienti$at fapt!l c ideile desp e d ept oc!p !n loc impo tant n ope a lo & 4e asemenea, toi ma ii %! i#ti6filosofi de6a l!n"!l timp!l!i, a! neles c pent ! a6#i c istali$a concepia "ene al desp e d ept, pe pa c! s!l de$volt ii "ndi ii #i doct inei lo , s!nt indispensa(ile l! i de po$iie filosofice& ,ilosofia d ept!l!i a e o f!ncie p actic .p op!ne #i p e"te#te ec!noa#te ea po$itiv a ideal!l!i %! idic/, ea fcnd de altfel, pa te alt! i de etic, din ceea ce este c!nosc!t s!( n!mele de +filosofie p actic-& n toate timp! ile ea a ndeplinit ata e f!ncie& 4e aceea momentele impo tante ale filosofiei d ept!l!i s!nt le"ate de toate ma ile evenimente politice ale omeni ii& 4e e)empl!, 'evol!ia en"le$ de la 1@99, cea ame ican de la 1??@ #i cea f ance$ de la 1?98 a! fost p ecedate de sc ie i filosofico6%! idice& n final, misi!nea filosofiei d ept!l!i, este de a el!cida ol!l pe ca e ideea de %!stiie l poate %!ca n ela(o a e eal a e"lement ilo %! idice, ca mod de anali$ aional a condiiilo ce dete min posi(ilitatea d ept!l!i #i a c!noa#te ii sale p ec!m #i a c ite i!l!i specificitii d ept!l!i #i a ntemeie ii aionale a ideal!l!i de %!stiie& 11

CADITGBUB II

<G<ENTE 4IN I;TG'IA ,IBG;G,IEI 4'EDTUBUI 1& Antic*itatea

Isto ia filosofiei d ept!l!i ne a at nainte de toate, c n fieca e epoc s6a meditat as!p a p o(lemei d ept!l!i #i %!stiiei, p o(lem ca e n! a fost deci inventat n mod a tificial, ci co esp!nde !nei t e(!ine nat! ale #i constante a spi it!l!i !man& ,ilosofia d ept!l!i la o i"ine, n! se p e$int a!tonom, ci amestecat c! teolo"ia, mo ala #i politica& n p imele ncep!t! i conf!$ia e a complet& N!mai ncet!l c! ncet!l s6a fc!t deose(i ea& Ea apa e n mod tipic n G ient, n ale c !i c i sac e s!nt t atate la !n loc cosmo"onia, mo ala #i elementele dife itelo #tiine teo etice #i p actice& 4 ept!l este concep!t n spi it do"matic ca !n comandament al divinitii, s!pe io p!te ii omene#ti #i de aceea n! poate fi o(iect de disc!ie sa! de #tiin, ci n!mai de c edin& Astfel, le"ile po$itive s!nt conside ate indisc!ta(ile, p!te ea p!(lic e)istent, ca e)p esie a divinitii, inataca(il& C! toate acestea t e(!ie s amintim c !nele dint e aceste popoa e, sp e e)empl! indienii, c*ine$ii, ev eii, a! ad!s cont i(!ii nsemnate st!diilo filosofice, mai ales n ceea ce p ive#te mo ala& 6;olon, a fost !n!l dint e cei mai ma i le"i!ito i ai t!t! o timp! ilo & De sonalitate comple), ;olon a fost n acela#i timp poet, st ate", politician, le"i!ito #i !n!l dint e p inii democ aiei& A dat n!me oase le"i civile #i penale& Astfel, el afi m p incipi!l sp!nde ii %! idice #i posi(ilitatea p oced! al ca o ice pe soan s sesi$e$e t i(!nal!l n aceast p ivin, posi(ilitatea ntemeiat pe ideea de esponsa(ilitate #i solida itate social& ,aima sa a fost spo it #i de 1A

sol!ii %! idice inedite pent ! v emea sa, ca de pild sc!ti ea de dato ii& 4e aceea ;olon #i6a c!ce it n!mele de le"i!ito , eli(e ato #i pacifist& A#a c!m p!tem afla din l!c a ea O;tat!l Atenian- a l!i A istotel, a fost o v eme n ca e ;olon int od!sese n nd!l delictelo politice #i nepa ticipa ea Odin indife en sa! tem(elism- a cetenilo la viaa cetii& Cel "sit vinovat ! ma Os fie desp!iat de ono ! i #i scos din nd!l cetenilo -& Este inte esant mod!l n ca e ;olon a "ndit aceast p o(lem& 4emoc aia pa ticipativ p es!p!ne an!mite at i(!ii pe ca e cetean!l t e(!ie s le e)e cite pent ! ca aceast fo m de "!ve na e s n! fie p!s n pe icol& Gpi!nea politic a fiec !i individ n pa te este foa te impo tant pent ! fo ma ea !nei ma%o iti ca e s confe e "!ve nanilo a!to itatea de a l!a deci$ii #i n acela#i timp de a le p!tea %!stifica p in nc ede ea confe it de act!l electo al& , aceast opi!ne "ene al manifestat n! a mai p!tea fi invocat ca %!stifica e a !no deci$ii mai m!lt sa! mai p!in co ecte e"!la ma%o itii& Ia acest fapt a dimin!a c! m!lt a!to itatea p!te ii n faa societii civile& 4e aceea, cetean!l!i i se ofe an!mite d ept! i #i li(e ti individ!ale pe ca e, ns, dac n! le folose#te, stat!l #i a o" d ept!l de a i le et a"e, (a c*ia de a6i ne"a c*ia i condiia de simpl! cetean& Este o vi$i!ne apa te n ceea ce p ive#te concept!l de li(e tate& E)ist li(e tatea de opinie, li(e tatea de a vota, li(e tatea c!vnt!l!i, da n! e)ist li(e tatea de a opta pent ! pa ticipa e sa! nepa ticipa e& Aceast n" di e poate d!ce n final la o(st !ciona ea #i an!la ea t!t! o celo lalte li(e ti& D actic cetean!l!i atenian i se imp!nea s6 #i e)e cite d ept! ile democ atice, n ca$ cont a a!to itatea statal avnd posi(ilitatea de a an!la aceste d ept! i& 6;oc ate, pe sonalitate ema ca(il a l!mii antice #i a c!lt! ii !nive sale, n! a lsat nici o ope sc is poste itii, faimoasele sale convo (i i fiind consemnate de alii& Ideile sale desp e d ept #i d eptate a! fost nt !c*ipate de viaa sa ca e a fost !n nent e !pt p oces cont a in%!stiiei, p ec!m #i n moa tea sa, c! valoa e de sim(ol, ca e a devenit condamna ea s!ntoa e a t!t! o ti anilo & ,i"! a sa l!minoas, calitile sale mo ale s!nt desc ise astfel de ct e DlatonC 1E

+De (t n!l ;oc ate, cel att de d a" mie, n! m6a# sfii s sp!n c este om!l cel mai d ept dint e cei de at!nci, l ns cina mp e!n c! alii, s ad!c $ilnic pe !n!l dint e ceteni ce ! ma s fie !cis, do ind s6l fac p ta# la isp vile lo , la ca e el n! dd! asc!lta e nf !ntnd p ime%dii de tot fel!l-01=, p&F12& 4evi$a sa n via +c!noa#te6te pe tine ns!i- a mas cele( pn n $ilele noast e& ;oc ate a p econi$at especta ea le"ilo de ct e sofi#ti #i n! n!mai a le"ilo ci #i a celo lalte e"!li mo ale, afi mnd c edina sa nt 6o %!stiie s!pe ioa , n ca e (!n!l cetean t e(!ie s se s!p!n le"ilo sociale& <od!l senin #i s!(lim n ca e ;oc ate a ntmpinat moa tea a fc!t din el !n sim(ol #i !n p ec! so al celo lali ma ti i ai "ndi ii& 6Dlaton, "enial !cenic al l!i ;oc ate, a e)e citat o n ! i e att de adnc as!p a Gccident!l!i c!lt! ii, nct f el aceast c!lt! n! mai poate fi neleas& Dlatonism!l este o lat! pe manent a spi it!l!i e! opean, ia sc ie ile platonice t iesc #i ast$i p in f !m!seea nent ec!t a fo mei antice #i a avnt!l!i poetic& Avnd n vede e nat! a social a om!l!i, ct #i necesitatea !nei nele"e i cont act!aliste nt e oameni n societate, Dlaton a "!mentea$ c d eptatea este n inte es!l stat!l!i ideal& n +'ep!(lica- l!i Dlaton el!l nt e"ii activiti este (inele, ia mi%loc!l de atin"e e a acest!i el, este vi t!tea, c! t ipla ei semnificaie, ale c o s!(iecte vo fi t ei clase sociale sepa ate& <ai nti este nevoie n cetate de o clas ca e s nt !c*ipe$e ai!nea, ca e s ai( vi t!tea nelepci!nii& Cei ce apa in acestei clase t e(!ie s dein c!noa#te ea, t e(!ie s #tie ce e d ept n aci!nea politic& Ace#tia s!nt filosofii, ( (aii s!pe io i& Apoi mai este necesa o clas de $(oinici #i "a dieni ca e se op!n tendinelo cont a e le"ii #i imp!n o dinele ai!nii cond!cto ilo & n sf #it, cetatea mai conine o " !pa e de oameni ca e p od!c (!n! ile mate iale pent ! nt ea"a societate& Coe)istena a monioas #i cola(o a ea acesto clase eali$ea$ d eptatea n fo ma ei conc et #i p in ea se desv #e#te adev ata cetate& Dent ! ca d eptatea s devin eal n cetate, t e(!ie ca instit!iile #i activitile cetii s fie 1=

dete minate de ai!ne, ia cond!cto ii filosofi adev ai, spi ite comple)e ce o(se v n mod o(iectiv evol!ia nat! ii #i societii& ,ieca e cetean t e(!ie s6#i ndeplineasc doa dato ia ce co esp!nde po$iiei sale an!mite& N!mai at!nci om!l va da societii ceea ce a e mai (!n de dat& N! o icine este capa(il s pa ticipe la ela(o a ea le"ilo #i cond!ce ea stat!l!i& 5i dac cineva ca e n! a e asemenea capaciti, a nce ca s cond!c stat!l sa! s ela(o e$e le"i, at!nci n stat se va insta! a *aos!l, ia oamenii vo fi nefe icii& 4e aceea filosofia, nelepci!nea #i p!te ea politic t e(!ie s fie me e! mp e!n& N!mai filosofii, ( (ai c! adev at nelepi t e(!ie s se afle la c ma stat!l!i #i p ima lo dato ie este de a6i nlt! a pe avent! ie ii de toata mna, seto#i de p!te e c! scop!l de a o folosi pent ! m(o"i ea pe sonal& Dent ! a e)cl!de p ote%a ea de ct e clasele cond!ctoa e a copiilo lo , Dlaton ecomand ed!caia n com!n a copiilo & 4!p ce se nasc, copiii s!nt p edai n c e#e com!ne, !nde toate mamele * nesc f deose(i e pe toi no!6nsc!ii& 4!p na#te e, o ice le"t! pe sonal dint e mam #i copil se nt e !pe& Astfel copiii se dep ind c! "nd!l c toi ( (aii #i toate femeile le s!nt p inii, ia acestea i ec!nosc pe toi copiii, de ca e a! " i%, ca fiind copiii lo & Ed!cai n com!n #i lipsii de o ice le"t! pe sonal, copiii se s!p!n mai (ine vieii disciplinate n cetate& Ei n! c!nosc alt familie #i ali p ini dect cetatea& Concepia %! idic a l!i Dlaton este !nilate al deoa ece n! a l!at n seam dect !n sin"! aspect al l!c ! ilo C +o (it de ideea a moniei sociale, a sac ificat individ!l, o (it de ideea p imat!l!i spec!laiei, a sac ificat " !p! ile p od!ctoa e de (!n! i- 0EA, p&@92& C! toate acestea doct ina l!i Dlaton desp e d ept a e o deose(it impo tan n isto ia d ept!l!i, ep e$entativ pent ! o tendin pe manent a spi it!l!i !man, ea este st mo#!l m!lto doct ine evol!iona e n ca e este dominant aspi aia ct e !n ideal& 6A istotel, cel mai o i"inal discipol al l!i Dlaton, este mplinito !l aionalism!l!i ntemeiat de ct e ;oc ate #i m(o"it de Dlaton& n ope e nepie itoa e, A istotel a lsat cea mai sistematic #i mai enciclopedic mo#teni e c!lt! al& 4!p conin!t ope ele 1F

a istotelice pst ate se mpa t n pat ! cate"o iiC 1/ ope e de lo"ic, A/ metafi$ica, E/ ope e nat! aliste, =/ ope e de etic, politic, eto ic #i poetic& B!c ile sale cele mai impo tante ca e p ivesc filosofia d ept!l!i s!nt +Etica- #i + Dolitica-& Dent ! A istotel, ca #i pent ! Dlaton, (inele s!p em este fe ici ea p od!s de vi t!te& ;tat!l este o necesitate n! este o simpl alian, este o !ni!ne o "anic pe fect, ca e a e ca scop vi t!tea #i fe ici ea !nive sal& El e"lementea$ viaa cetenilo p in inte medi!l le"ilo , ca e domin nt ea"a via, pent ! c indivi$ii n!6 #i apa in lo , ci stat!l!i& Conin!t!l le"ilo este %!stiia, al c ei p incipi! este e"alitatea& El distin"e mai m!lte tip! i de %!stiie ca acte istice d ept!l!i& D ima dint e ele este %!stiia dist i(!tiv, ca e se aplic la epa ti$a ea ono ! ilo #i (!n! ilo #i tinde ca fieca e dint e asociai s p imeasc o pa te pot ivit me it!l!i s!& Este o %!stiie p opo ional sa! c!m o n!me#te c*ia el +"eomet ic-& Al doilea tip de %!stiie este cea coe citiv, ca e a p!tea s se mai n!measc d!p c!m p op!ne 3io "io 4el Vecc*io, #i ectificativ, e"ali$atoa e, adic e"!latoa e a apo t! ilo de sc*im(! i ecip oce& Acest tip de %!stiie t e(!ie ns neles nt 6!n sens mai la ", el aplicnd!6se n!mai apo t! ilo vol!nta e sa! cont act!ale,ci #i acelo a pe ca e A istotel le n!me#te invol!nta e, ca e apa din delicte, pent ! c #i acolo se ce e o an!mit e"alitate adic o co esponden nt e delict #i pedeaps& 6Cice o, a fost !n om dotat c! caliti e)cepionale, c! ma i defecte #i c! o fi e foa te comple)& ,ilosof, avocat, politician, estet, a fost asasinat de oponenii politici& Dent ! Cice o e)ist !n d ept deas!p a t!t! o le"ilo omene#ti, ca e descinde din aceea#i ai!ne din ca e descinde ns#i o dinea !nive sal& 'eflecia s!pe ioa as!p a d ept!l!i6filosofia d ept!l!i6 t e(!ie +s p!n n l!min nat! a d ept!l!i, ia ea t e(!ie c!tat n nat! a om!l!i: apoi t e(!ie st!diate le"ile de "!ve na e a cetilo #i n!mai d!p aceea ! mea$ s disc!tm desp e le"ile #i stat!tele popoa elo , a#a c!m a! fost ele sta(ilite #i sc ise, f a omite nici d ept! ile civile ale popo !l!i nost !-09, p&1?2& 1@

Be"ile a! n ele ceva nepie ito , deoa ece ele de iv n! din p e ile va ia(ile ale oamenilo , ci din nat! a noast , ca e se cond!ce d!p voina divin& Cice o a fost cel mai ma e o ato al latinitii&

A& Ev!l medi!

;e conside n mod convenional c ev!l medi! filosofic ncepe c! secol!l al V6lea #i c d! ea$ o mie de ani& ,ilosofia medieval ep e$int o ealitate c!lt! al e)t em de comple), ca e de#i p!s n oa eca e dific!ltate de teolo"ie, n! #i6a pie d!t sens!l #i nici con#tiina p op iilo valo i& ,ilosofia medieval e! opean a fost ma cat de do! ma i momenteC apolo"etica #i pat istica& n linii ma i apolo"eii .I!stin, Te t!lian, Tatian/ s!nt p imii ap to i ai c e#tinism!l!i, ia apolo"iile, ep e$int +e)p!ne i pa iale ale c edinei c e#tine #i tentative de %!stifica e n faa filosofiei " ece#ti-0EA, p&1F2& 6n acest sens, p im!l sc iito c e#tin af ican de lim( latin, Te t!lian, !n sc iito admi a(il, ema ca(il pent ! stil!l fin al lim(ii lite a e pe ca e o folose#te n sc ie ile sale, ca #i pent ! a "!menta ea pe tinent a ideilo sale teolo"ice, este cel ca e desc*ide p in ope a sa teolo"ic epoca de a! a lite at! ii latine c e#tine& Epoca n ca e a t it Te t!lian, p ec!m #i cea n ca e a! activat ;fnt!l Cip ian sa! ,e icit!l A!"!stin vo fi ma cate de o intens l!pt mpot iva e e$iilo & n apo t c! ceilali doi teolo"i c e#tini, activitatea l!i Te t!lian va fi !na ca e va sta s!( semn!l afi m ii !no e"!li "ene ale de aci!ne mpot iva e e$iilo , ca e vo fi ! mate, mai m!lt sa! mai p!in, #i de ceilali apolo"ei c e#tini de lim( latin, o i"ina i din Af ica .<in!ci! ,eli), ;fnt!l Cip ian al Ca ta"inei, A no(i!, Bactani! #i ,e icit!l A!"!stin/& Dat istica, la nd!l ei, n!me#te ansam(l!l ope elo c e#tine ca e datea$ din v emea p inilo (ise icii, ia ep e$entanii ei, A! eli! A!"!stin #i Toma 4PAL!ino, a(o dea$ n!me oase #i va iate p o(leme de d ept, e)p imnd !n p!nct de vede e o i"inal n filosofia d ept!l!i&

6A! eli! A!"!stin& D!nct!l de pleca e al filosofiei sale c e#tine, este l!pta cont a scepticism!l!i #i setea d!p !n adev a(sol!t, mai p es!s de o ice ndoial, ca e poate fi "sit n do"matism!l c edinei& 4!p A!"!stin, adev !l este n s!flet!l om!l!i, n "ndi ea #i simi ea sa& 4!mne$e! este i$vo !l adev !l!i, este temelia e)istenei #i p incipi!l (inel!i& 4 ept #i %!st n! poate s fie ceva dect p in p!te ea ce vine de la 4!mne$e! #i p in p otecia (ise icii& Be"ile po$itive, t e(!ie s de ive din cele nat! ale #i a! ca meni e s ape e pacea #i o dinea social sta(ilit de 4!mne$e!& A!"!stin a ela(o at, s!( infl!ena l!i Dlaton, o teo ie a il!mi6 n ii intelect!ale pent ! a e)plica o i"inea ideilo #i ca e a infl!enat nt ea"a filosofie c e#tinC de cte o i facem o %!decat, descope im o no m ca e se ve#te acest!i scop, o l!min special p in ca e ns!#i 4!mne$e! ne l!minea$& Astfel, dac %!decm valoa ea mo al a !n!i act !man, ideea divin a (inel!i este cea c! ca e compa m acest act #i e!#im s6l ap eciem& 6Toma 4PAL!ino, a fost !n intelect!alist #i !n aionalist, n ope a sa el i$(!tind s contopeasc a istotelism!l c! do"mele (ise icii #i c! ideile l!i A!"!stin, alct!ind !n sistem ce a din!it pn ast$i ca model al filosofiei catolice& A e !n me it deose(it n t ad!ce ea l!c ilo l!i A istotel& D in el n E! opa Ap!sean se va c!noa#te filosofia l!i A istotel& A nce cat s !neasc filosofia l!i A istotel c! c edina c e#tin #i s dea filosofiei o o ienta e aionalist& Dent ! me ite deose(ite n 1EAE a fost canoni$at& ,ilosofia tomist este comple), a e o (o"ie imp esionant, se ca acte i$ea$ p im metoda sistematic, foa te min!ioas, se (a$ea$ pe aionament!l a(st act #i pe apel!l la nvt! a istoc atic& A dominat secol!l QIII p in eali$ ile n plan filosofic& Dent ! Toma 4PAL!ino, c edina este ai!nea divin la nivel!l omenesc, !n efle) m "init al adev ! ilo infinite& Gm!l t ie#te pent ! a nele"e l!mea #i a contempla adev ! ile ete ne& Be"ea divin se "se#te n nelepci!nea l!i 4!mne$e!& Be"ile nat! ii s!nt !n e$!ltat al celo divine& 4int e ele face pa te +d ept!l nat! al-, co esp!n$nd nat! ii om!l!i& 4 ept!l nat! al p esc ie an!mite limite 19

1?

nt e ca e t e(!ie s se desf#oa e activitatea omeneasc #i pot fi e"site n c!p ins!l celo $ece po !nci ale +Vec*i!l!i Testament-& Be"ea po$itiv adic le"ea omeneasc, este o ela(o a e dato it mp e%! ilo dive se #i inte veniei a (it a i!l!i omenesc& Ea n! este d eapt dect n ms! a n ca e se menine n aco d c! d ept!l nat! al, da c!p ins!l ei depinde de nevoile #i condiiile de via ale oamenilo & E)ist a#ada o ie a *ie valo ic a le"ilo , ncepnd c! cele ete ne #i sf #ind c! cele omene#ti, de la p incipiile cele mai la "i #i necesa e pn la no mele cele mai n"!ste, va ia(ile #i cap icioase&

c!noscto al matematicii #i vo (ea desp e ol!l metodolo"ic al acesteia& Concepiile cele mai ep e$entative ale 'ena#te ii s!nt, din acest p!nct de vede e, cele ale l!i Nicolo <ac*iavelli n Italia, Iean 7odin n , ana, 7& ;pino$a #i >&3 oti!s n Glanda, I& BocMe #i T*&>o((es n An"lia, Alt*!si!s #i D!fendo f n 3e mania& ,ilosofia d ept!l!i n epoca mode n este st l!cit ep e$entat de I&I&'o!ssea!, C*& <ontesL!ie!, Bei(nit$, Nant, ,ic*te, ;c*ellin", >e"el, #&a& 6 Nicolo <ac*iavelli, a fost fi"! a cea mai ca acte istic a mi#c ii de e"ene a e #i independen, de li(e e)p ima e a faptelo politice #i a ealitilo secol!l!i al QVI6lea n spi it!l timp! ilo noi, (a$nd!6se pe o(se vaia isto ic #i psi*olo"ic, n afa de o ice p eoc!pa e do"matic& n ope ele sale p incipale +D incipele- #i +A ta $(oi!l!i- anali$ea$ ca!$ele ca e asi"! sta(ilitatea !n!i "!ve n, #i ncea c s t a" concl!$ii n acest scop din anali$a societilo din isto ia antic& 4!p c!m p eci$ea$ "ndito !l enascentist, cele mai (!ne fo me de "!ve nmnt s!nt cele mai simple, adic mona *ia #i ep!(lica& 4omnia !neia sin"! e ep e$int ti anie, domnia t!t! o li(e tatea, da aceste do!a fo me s!nt (!ne la acela#i popo , da la loc!l #i timp!l lo & Am p eci$at mai s!s c ep!(lica este domnia t!t! o , da c! toate ca aceasta este !#o de fo m!lat, sit!aia se sc*im( at!nci cnd este vo (a de eali$a ea ei p actic& 4ac a !ncm o p ivi e as!p a pop!laiei !n!i stat vom desp inde do!a ma i claseC cei ca e n! a! nimic #i m!ncesc n!mai pent ! a t i #i cei ca e a!, da m!ncesc pent ! a le spo i sa! mca pent ! a le pst a& D ima clas apa ine p op ieta ilo sa! a popo !l!i, ia cea de6a do!a ep e$int clasa a istoc ailo & n o "ani$a ea ep!(lican, aceste do!a clase vo l!a pa te mp e!n la "!ve na ea stat!l!i& n aceast sit!aie, nici !na dint e cele do!a clase n! va p!tea face nimic f cealalt, inte esele lo op!se innd!6se n f ! ecip oc& n sit!aia n ca e s sp!nem, a istoc aia a deveni p!te nic, ea s6a t ansfo ma nt 6o ti anie e edita a cto va familii, adic n oli"a *ie& De de alt AJ

E& Epoca mode n

nnoitoa e, s!( m!ltiple dimensi!ni, a spi it!l!i !man, 'ena#te ea #i d!p ea epoca mode n, nsc i! n isto ia "ndi ii !mane o p eoc!pa e accent!at pent ! p o(lematica social, ndeose(i pent ! cea politic #i cea %! idic& ,ilosofia enascentist a e !n ca acte antiscolastic, este !manist, este o ientat sp e st!di!l om!l!i #i al nat! ii& ;e ca acte i$ea$ p in apel!l la e)pe ien, ca e, ce e ca, ce ceta ea nat! ii s se fac f p e%!deci p in p oclama ea li(e tii de "ndi e& n cad !l filosofiei enascentiste deose(im do! elementeC pe de o pa te evine modalitatea de "ndi e antic s!( fo ma ennoi ii filosofiei antice& A#a este Academia Dlatonic din ,lo ena ep e$entat p in <a silio ,icino #i Dico 4ella <a sandela ca e de$volt #i o "ndi e platonic& A do!a #coal filosofic este Unive sitatea din Dadova c! ep e$entani ca Diet o dPA(ano #i <ascilio 4a Dadova& Aceast #coal de$volt s!( semn!l l!i neo, filosofia l!i A istotel, fiind de a(ia ac!m mai (ine cont! at& n domeni!l filosofiei cel ca e va fi ntemeieto !l noilo tendine este Nicolo C!san!s, ca e, de#i ca dinal e a !n om foa te c!lt infl!enat de !manism, l!c a ea sa n!mit +4i docta i"no aio-, idic ni#te p o(leme foa te impo tante #i p esante, de6a d ept!l !imitoa e pent ! timp!l espectiv .sec& QV/& Aici "sim o teo ie cosmolo"ic foa te inte esant& C!san!s pe (a$a a "!mentelo filosofice s!sine te$a desp e infinitatea !nive s!l!i& 4e asemenea el e a !n (!n 18

pa te, dac ple(ea a deveni peste ms! de p!te nic a fi p!s n pe icol espect!l le"ilo ia p in violena a d!ce stat!l la dispa iie& Nevoia ec*ili( !l!i nt e cele do!a clase ad!ce n scen instit!iile ca acte istice ep!(licii& Voina a istoc aiei este e)e citat n senat, a popo !l!i n comiii& Inte esele a istoc aiei s!nt ap ate de ea ns#i, pe cnd inte esele popo !l!i s!nt ap ate de t i(!n& Ia in ca$!l n ca e cele do! clase n! se nele" #i int n conflict este nevoie de inte venia !n!i o "an e)cepional ca e n! poate fi alt!l dect dictato !l& El conside c ep!(lica este mai apt dect mona *ia de a consolida #i de$volta stat!l m t! isind totodat mai m!lt nc ede e n popo , mai m!lt espect pent ! d eptate, ec!nosc!t ca !n!l din f!ndamentele stat!l!i, pent ! le"e ca e t e(!ie s fie e"al pent ! toi ca !na dint e condiiile necesa e ale !n!i stat li(e , d ept #i p!te nic& 6Iean 7odin, afi m c !n!l dint e cele mai impo tante #i p o(a(il p incipal!l f!ndament al ep!(licii const n a adapta "!ve na ea la nat! a cetenilo #i le"ile #i e"lement ile sociale la nat! a loc! ilo , oamenilo #i timp!l!i& n opinia l!i 7odin, e)ist cinci fo me de manifesta e a s!ve anitiiC 6 p!te ea de le"ife a e: 6 d ept!l de decla a $(oi #i a nc*eia pacea: 6 d ept!l de n!mi e a nalilo ma"ist ai: 6 ec!noa#te ea s!ve aniti de ct e s!p!#i: 6 d ept!l de " aie e #i amnistie& ;!ve anitatea n! c!noa#te deas!p 6i dect le"ile ete ne ale %!stiiei& Toate celelalte s!nt s!( ea, fiindc le face ea ns#i& Aceast p!te e s!p em apa ine stat!l!i, conside at ca !n o "anism colectiv& Rinnd seama de acest c ite i!, Iean 7odin distin"e t ei tip! i de statC mona *ia, a istoc aia #i democ aia& n ope a sa mai s!nt e)p!se #i alte teme p ec!m cea a administ aiei finanelo , a sepa ii p!te ilo n stat, a tole anei eli"ioase fa de l!ptele sl(atice dint e catolici #i p otestani n ev!l medi!& 6>!"o 3 oti!s, %! ist olande$, este ntemeieto !l d ept!l!i inte naional p!(lic, al d ept!l!i ma itim #i !n!l dint e ntemeieto ii A1

d ept!l!i nat! al& +>!"o 3 oti!s conside c d ept!l nat! al este dat de totalitatea p incipiilo pe ca e ai!nea le dictea$ pent ! satisface ea nclin ii noast e nat! ale pent ! viaa social-0A=, p&?@A2, afi m pe (!n d eptate filosof!l omn D&D&Ne"!lesc!, n +,ilosofia 'ena#te ii-& 4!p opinia sa, pat ! pe cepte f!ndamentale o ientea$ nt e"!l d eptC 6 especta ea a tot ce e al alt!ia: 6 especta ea an"a%amentelo : 6 epa a ea pa"!(elo p icin!ite alto a: 6 pedeapsa ec*ita(il a celo ca e ncalc aceste p incipii& n ceea ce p ive#te apa iia stat!l!i >!"o 3 oti!s este adept!l teo iei cont act!aliste pot ivit c eia mai m!li oameni li(e i #i e"ali s6a! !nit de (!n voie nt 6o o "ani$aie statal, pent ! a se p!ne la adpost de p ime%dii #i n vede ea folos!l!i ecip oc, t ansfe nd s!ve anitatea as!p a !n!i sin"! om sa! mai m!lto a, f condiii& Ct p ive#te d ept!l inte naional, 3 oti!s conside c n cad !l ma ii com!niti a popoa elo n! poate fiina dect !n d ept n ca e toi s!nt e"ali, ia "a ania acest!i d ept t e(!ie dat de *ot ea fiec !ia de a especta conveniile nc*eiate nt e state, e"ale #i independente& n elaiile inte naionale, pacea t e(!ie p efe at $(oi!l!i, da n vi t!tea d ept!l!i nat! al, statele a! d ept!l de a se ap a, de a folosi fo a mpot iva fo ei 01F, p&FEJ2& 6T*omas >o((es, a fost ap eciat ca !n!l dint e cei mai impo tani a!to i de filosofie a d ept!l!i& D emisele filosofice de la ca e el pleac pent ! a ded!ce concepia sa politic s!ntC om!l n! este socia(il de la nat! , om!l este n mod nat! al e"oist, ca!t n!mai (inele s! p op i!, este insensi(il fa de cel al alto a& 4ac om!l a fi "!ve nat n!mai de nat! a sa, a t e(!i s se ec!noasc d ept inevita(il !n $(oi pe manent nt e fieca e individ #i semenii si, pot ivit dicton!l!i +*omo *omini l!p!s-& >o((es afi m posi(ilitatea de a ie#i din acest impas, " aie !n!i cont act ca e conine en!na ea fiec !i individ la acea li(e tate nen" dit, p op ie d ept!l!i nat! al en!na e n favoa ea !n!i s!ve an ca e imp!ne le"ile #i sta(ile#te ce este %!st #i in%!st, licit #i ilicit& Acesta este stat!l, o c eaie a tificial, o ma#in omnipotent, ca e p!te e nelimitat as!p a indivi$ilo & D in aceasta, >o((es se a at ep e$entant!l tipic al a(sol!tism!l!i ca e p in AA

cent ali$a ea p!te ii politice s!p im li(e tatea de f ica ana *iei #i a desf !l!i& T*omas >o((es a plecat de la p emisa c, n sta ea de nat! , nt e oameni e)ist o disco die "ene ali$at, !n $(oi al t!t! o cont a t!t! o .(ell!m omni!m cont a omnes/, pent ! c n nat! a !man a e)ista t ei ca!$e ale tendinei sp e a" esi!neC 1/ spi it!l de conc! en .ca e "ene ea$ l!pta pent ! c#ti"/: A/ spi it!l de nenc ede e .dete 6 min l!pta pent ! asi"! a ea p op iei sec! iti/: E/ do ina de "lo ie .p ovoac l!pta pent ! ep!taie/& >o((es a conside at c n nat! a !man e)ist, de asemenea, t ei pasi!ni ca e i6a! dete minat pe oameni s nc*eie !n cont act .pact/ de nea" esi!ne #i s se asocie$e, #i an!meC 1/ teama de moa te, A/ do ina de a6#i p oc! a (!n! ile necesa e pent ! a t i (ine #i E/ spe ana de a6#i eali$a (!nsta ea p in ind!st ie& G toate cele t ei pasi!ni necesita! o asocie e pot ivit !n!i aco d de pace& n consecin, le"ile f!ndamentale ale pact!l!i, n!mite #i le"i nat! ale .deoa ece co esp!nd !no tendine ale nat! ii !mane/, vo fi ! mtoa eleC 1/ p ima le"e nat! al .%!s nat! ale/ este le"ea pcii: A/ a do!a 6 le"ea li(e tii #i E/ a t eia 6 le"ea e"alitii& 6 Iposta$e ale cont act!l!i social n concepia politic a l!i Io*n BocMe Io*n BocMe s6a nsc!t n 1@EA la S in"ton .n s!d6vest!l An"liei/ #i a m! it n an!l 1?J=, fiind contempo an c! $(oaiele civile en"le$e, a(oli ea mona *iei, 'esta! aia #i alte evenimente politice epocale& A av!t p eoc!p i academice: a p edat la Cole"i!l C* ist C*! c* din G)fo d& 4ato it convin"e ilo sale politice a fost nevoit s s!po te e)il!l n Glanda, pe v emea domniei l!i Iaco( al II6lea& B!c ile sale as!p a "!ve n ii, s!nt conside ate d ept te)tele de (a$ ale doct inei democ atice mode ne .ale constit!ionalism!l!i, pa lamenta ism!l!i, s!p emaiei d ept!l!i etc&/ #i n acela#i timp, p efi"! ile p incipale ale li(e alism!l!i mode n& Bi(e alism!l, n va inta sa politic s6a nsc!t n ! ma $(oaielo eli"ioase din secolele QVI6QVII, ca o nce ca e de e$olva e a p o(lemei teolo"ico 6politice& AE

4e asemenea, sc iso ile sale as!p a tole anei, l ecomand ca fiind p im!l ma e il!minist e! opean teo etician al tole anei eli"ioase, ntemeieto al p incipiilo pe ca e se va a)a tole ana mode n #i n domeniile mo al, intelect!al, politic& ,ilosofia politic a l!i Io*n BocMe din anii si de mat! itate c eatoa e a av!t ca (a$ teo etic ideea d ept!l!i nat! al: om!l a e an!mite d ept! i nat! ale, ca e n! s!nt date de ct e nici !n mona * sa! cond!cto & nt e d ept! ile nat! ale, d ept!l de p op ietate este esenial& Gamenii se asocia$ nt 6o com!nitate o "ani$at n (a$a !n!i cont act social nc*eiat nt e fieca e mem( ! pent ! a o(ine avanta%e pe ca e n! le pot avea, individ!al, n sta ea de nat! & Cont act!l social este f!ndament!l cont act!l!i de "!ve nmnt, n ca e p!te ea politic este o asocie e pent ! (!nsta ea oamenilo , ei n#i#i fiind c eato ii #i (eneficia ii acestei nt ep inde i& ;tat!l este (a$at pe !n cont act nt e cel ca e cond!ce #i s!p!#i ca e6i da! p!te ea astfel nct (!nsta ea celo din ! m s c easc, ia p op ietile lo s fie p ote%ate nt 6!n fel n ca e, n sta ea de nat! , n! este posi(il& D e ea !nanim a celo ca e a! anali$at ope a l!i BocMe este c semnificaia capital a ope ei l!i Io*n BocMe este le"at de ideal!l elimin ii a (it a i!l!i #i al instit!i ii civili$aiei (a$ate pe e"!li& n concepia sa, a!to itatea a (it a , omnipotent, este inaccepta(il, idee p el!at de mode nitate& E)e cita ea a!to itii, n epoca post enascentist, poate fi %!stifica(il #i le"itim n!mai n inte io !l !no cad e li(e 6consimite #i al !no e"lement i f!ndamentate aional& Ideal!l ca e p!ne n mi#ca e atit!dinile #i opi!nile mode ne este cel al fi) ii de e"!li pent ! toate domeniile #i sit!aiile& n sta ea nat! al concep!t de BocMe, om!l a e de%a an!mite d ept! i, c!m a fi d ept!l la li(e tatea pe sonal, d ept!l la m!nc, #i, pe cale de consecin, la p op ietate ca e se (a$ea$ tocmai pe m!nc& T ece ea de la sta ea de nat! la societatea politic este conside at de Io*n BocMe ca o eacie la fenomenele de lcomie, conflict #i ince tit!dine a com!nitii n sta(ili ea de valo i #i epe e com!ne de convie!i e& D oces!l de de$volta e a instit!iilo politice este desc is nt 6!n mod a(st act de ct e BocMe, n t ei etape, ca fa$e ale cont act!l!i social #i al consimmnt!l!iC n p ima etap oamenii t e(!ie s fie A=

!nanim de aco d s fo me$e o com!nitate pent ! a p!tea aciona mp e!n #i a6#i s!sine d ept! ile: n a do!a etap oamenii ca e a! a%!ns la aco d t e(!ie s c ee$e p in consimmnt!l lo instit!iile le"islative #i celelalte instit!ii ale stat!l!i: n a t eia etap, cei ca e a! p op ieti t e(!ie s6#i dea aco d!l lo , di ect sa! p in ep e$entani, as!p a impo$itelo #i d ilo pe ca e ! mea$ s le plteasc& ;tat!l la Io*n BocMe este o eafi ma e a li(e tii individ!ale nat! ale .n! o ne"a e a acestei li(e ti/ ca e6#i e"se#te n stat "a ania e)istenei sale& Indivi$ii sac ific n!mai acele li(e ti ca e fac posi(il f!nciona ea stat!l!i ca !n o "an s!pe io de p otecie& Dent ! a demonst a c f!nciona ea stat!l!i t e(!ie s se (a$e$e pe an!mite p incipii, aceste p incipii n! s!nt ntemeiate pe ai!nea p! , ci s!nt e"site n moment!l na#te ii ;tat!l!i& D incipiile de f!nciona e a ;tat!l!i s!nt o consecin a acesto o i"ini& At i(!i ea consens!l!i cetenilo pent ! instit!i ea p!te ii politice las desc*is ac edita ea ideii c cetenii a p!tea o icnd s evoce "!ve nmnt!l sa! s6i modifice st !ct! a& Aceste l!c ! i se e"sesc c! p e"nan n 4ecla aia de Independen a celo 1E ;tate Ame icane, de la = i!lie 1??@, ca e stip!le$ e)p es n! n!mai d ept!l, da #i o(li"aia .+d!tT-/ cetenilo de a sc*im(a "!ve nmnt!l ca e se ndep tea$ de la scop!l pent ! ca e a fost instit!it& De de alt pa te, ipote$a c indivi$ii, p in act!l lo de voin, mandatea$ a!to itatea statal s atin" an!mite scop! i dete minate, poate constit!i d ept a "!ment c p!te ea politic este le"at de ndeplini ea acesto scop! i& 6C*a les <ontesL!ie!, a mas n con#tiina contempo anilo #i a poste itii p in l!c a ea sa f!ndamental +4esp e spi it!l le"ilo -, desp e ca e s6a sp!s c este cea mai complet n domeni!l politicii de la A istotel pn at!nci& Be"ile societii n!6i apa l!i <ontesL!ie! ca imp!se n mod a (it a , ci ca apo t! i necesa e, dec! "nd din nat! a l!c ! ilo & Be"ile n neles %! idic, n mate ie politic penal, civil, s!nt eali$ i necesa e, n f!ncie de o se ie de facto i dife ii, ca e pot s va ie$e d!p condiiile de spai! sa! d!p condiiile de timp ale isto ieiC fo ma de "!ve nmnt, dife itele fo me de li(e tate politic, climat!l sa! nat! a te ito i!l!i, p ec!m #i o se ie AF

de condiii do(ndite n dec! s!l e)pe ienei sociale, c!m s!nt mo av! ile, come !l, nt e(!ina ea monedei, c edinele eli"ioase, etc& Teo ia l!i <ontesL!ie! desp e sepa a ea p!te ilo stat!l!i a av!t #i a e o ma e e$onan contempo an& D incipi!l ei di ecto const n fapt!l c +pent ! a mpiedica a(!$!l de p!te e, l!c ! ile t e(!ie astfel o nd!ite, nct p!te ea s n" deasc p!te ea0AA, p&1F2& n acest sens, <ontesL!ie! desc ie #i a "!mentea$ c n fieca e stat e)ist t ei fel! i de p!te iC p!te ea le"islativ, p!te ea e)ec!tiv p ivitoa e la c*esti!nile ca e in de d ept!l "inilo #i p!te ea e)ec!tiv p ivitoa e la cele ce in de d ept!l civil, adic p!te ea stat!l!i& nt ea"a sa ope ni6l de$vl!ie ca pe !n militant pent ! d ept!l popoa elo , !n ap to pasionat al elaiilo pa#nice nt e i, al p ieteniei #i cola(o ii dint e ele& n domeni!l d ept!l!i inte naional, ope a l!i <ontesL!ie! n!6#i "se#te e"al n nt ea"a lite at! %! idic a secol!l!i s!& 6 Iean IaL!es 'o!ssea!, a fost !n ep e$entant tipic al epocii sale, c! o infl!en *ot toa e as!p a 'evol!iei f ance$e& El a adncit teo ia s!p emaiei p!te ii le"islative, ima"innd cel mai li(e al cont act social posi(il, n ca e, n cad !l !nei com!niti, fieca e nc*eie !n aco d c! fieca e& 4in ope a sa, s!nt conside ate ca semnificative din pe spectiva filosofiei d ept!l!iC +4isc! s!l as!p a o i"inii #i f!ndamentelo ine"alitii dint e oameni- #i +Cont act!l social-, ope e ca e se lea" nt e ele #i se nt e"esc& D ima de$volt te$a c oamenii a! fost la o i"ine li(e i #i e"ali, t ind c! o e)t em simplitate n pd! i, n!mai d!p pe ceptele nat! ii, n a#a n!mita +sta e nat! al-& n aceast p im epoc om!l n! e a nc co !pt de civili$aie& El e a (!n, pent ! c om!l se na#te (!n, ca tot ce vine de la nat! , #i e a fe icit& D in apa iia p op ietii p ivate #i a dominaiei politice s6a nsc!t !n e"im de ine"aliti, c end!6se o antinomie p of!nd nt e constit!ia nativ a om!l!i #i condiia sa social& +Cont act!l social- ! mea$ aceea#i o dine de idei #i e)p im e" et!l pie de ii st ii nat! ale, ec!noscnd c o entoa ce e p! #i A@

simpl la sta ea nat! al, d!p atin"e ea civili$aiei este imposi(il& n esen el o(se v c ceea ce constit!ia fe ici ea p imitiv e a (!c! ia li(e tii #i e"alitii, ia pent ! e"si ea ec*ili( !l!i iniial, el ec! "e la ideea cont act!l!i social& 4!p 'o!ssea!, cont act!l t e(!ie concep!t n mod!l ! mto C pent ! moment indivi$ii s confe e d ept! ile lo stat!l!i ca e apoi le ed t!t! o c! n!me sc*im(at .n! vo mai fi d ept! i nat! ale, ci d ept! i civile/& n acest mod, act!l fiind ndeplinit n c*ip e"al de ct e toi, nici !n!l n! va fi p ivile"iat, ia e"alitatea este asi"! at& Be"ea, pent ! 'o!ssea!, n! este altceva dect e)p esia voinei "ene ale, p in ! ma e ea n! este !n act a (it a de a!to itate, ci e)p im adev ata s!ve anitate, ca e este pot ivit concepiei sale inaliena(il, imp esc ipti(il #i indivi$i(il& ;p e deose(i e de >o((es, 'o!ssea! conside c popo !l sa! s!ve an!l sta(ile#te n! n!mai le"ile f!ndamentale ale pact!l!i social, ci #i toate celelalte le"i "ene ale& C*ia dac !nele le"i s!nt iniiate de !n an!mit le"islato , ele t e(!ie s fie atificate de ct e popo p in li(e !l s! s!f a"i!& n consecin, 'o!ssea! delimitea$ cel mai net p!te ea le"is6 lativ de p!te ea e)ec!tiv #i apo t!l dint e ele& Dot ivit l!i, s!ve an!l .p!te ea le"islativ/ ns cinea$ !n co p administ ativ sa! o ma"is6 t at! .ca p!te e e)ec!tiv/, ca e s se oc!pe de aplica ea #i menine6 ea le"ilo , p ec!m #i de ela(o a ea de acte efe itoa e la c*esti!ni de inte es pa tic!la , acte ca e, desi"! , t e(!ie s co esp!nd cont act!l!i social& 'o!ssea! e de p e e c acest co p administ ativ t e(!ie n!mit p incipe cnd e activ, #i "!ve nmnt cnd e pasiv& A#ada , p!te ea le"islativ #i s!(o donea$ p!te ea e)ec!tiv, popo !l este s!ve an n apo t c! p incipele& ;!ve anitatea popo !l!i, a "!mentea$ 'o!ssea!, este inaliena(il #i indivi$i(il& 6Imman!el Nant, este f nici o ndoial, !n!l dint e cei mai ma i filosofi din toate timp! ile, +poate c*ia cel mai ma e-01=,p&1J?2& Impo tana ope ei sale dep#e#te c! m!lt limitele filosofiei d ept!l!i& El ep e$int n filo$ofie o no! di ecieC c iticism!l& D o(lema Mantian este deci, de a s!p!ne #i ai!nea ns#i !nei c itici& A?

Nant distin"e do! specii de %!deciC analitice #i sintetice& I!decile analitice s!nt acelea n ca e p edicat!l apa ine s!(iect!l!i, fiind conin!t implicit n concept!l acest!ia& I!decile sintetice, s!nt %!deci e)tensive, ad!"nd!6i noi!nii o(iect!l!i !n p edicat& El mai distin"e nt e c!noa#te ea ap io i #i c!noa#te ea aposte io iC -n cele ce ! mea$, vom nele"e deci p in c!no#tine ap io i n! pe acelea ca e a! loc independent de e)pe ien, ci pe acelea ca e s!nt independente de o ice e)pe ien& Acesto a le s!nt op!se c!no#tinele empi ice sa! acelea ca e s!nt posi(ile n!mai aposte io i, adic p in e)pe ien-0AJ, p&FA2& I!decile aposte io i s!nt totdea!na sintetice, adic ele, p in mi%loci ea e)pe ienei, ne nva ceva no!, ca e n! este de%a implicat n s!(iect pe cnd %!decile analitice s!nt totdea!na ap io iC n! mai este necesa e)pe iena pent ! a c!noa#te ceea ce este c!p ins dinainte nt 6!n concept dat& n ca$!l dinti ns, le"ea a e fo ma !n!i impe ativ, deoa ece la om, de#i socotind!6l fiin aional, p!tem p es!p!ne o voin p! , da , v$nd!6l afectat c! t e(!ine #i mo(il! i sensi(ile, n! o voin sfnt, adic o voin ca e n6a fi capa(il de ma)ime pot ivnice le"ii mo ale& 4e aceea, la oameni, le"ea mo al este !n impe ativ, ca e po !nce#te n mod cate"o ic, deoa ece le"ea e necondiionat: apo t!l !nei ata i voine fa de aceast le"e e dependen, s!( n!mele de o(li"ai!ne, ca e nseamn o const n"e e la o aci!ne, de#i n!mai p in ai!ne #i p in le"ea ei o(iectiv& Ea se c*eam dato ie, deoa ece o ale"e e voit afectat n mod patolo"ic .de#i n! dete minat p in aceasta, deci tot nc li(e / conine o do in ce i$vo #te din ca!$e s!(iective& 4in aceast p icin, ale"e ea voit poate fi adeseo i pot ivnic temei!l!i de dete mina e o(iectiv p! , avnd deci nevoie, ca de6o const n"e e mo al, de mpot ivi ea ai!nii p actice, ca e poate fi n!mit o const n"e e inte ioa , da intelect!al, n cea mai a!ta c inteli"en ale"e ea voit e ep e$entat c! d ept c!vnt ca nefiind capa(il de nici o ma)im ce n6a p!tea fi totodat le"e din p!nct de vede e o(iectiv, ia concept!l sfineniei, ce i se c!vine pent ! acest motiv, n! A9

o idic desi"! deas!p a t!t! o le"ilo p actice, da tot!#i deas!p a le"ilo p actice limitative, deci deas!p a o(li"ai!nii #i dato iei& Nant distin"e nt e ai!nea p! , desp e ca e am fc!t cteva efe i i, p in ca e om!l ncea c s c!noasc l!mea sp!n$nd la nt e(a ea +ce este- #i ai!nea p actic, la ca e ec! "em cnd v em s ne o ientm aci!nile, nt e(nd -ce t e(!ie s fieH,ieca e dint e indivi$i posed o voina li(e , ca pe !n (!n nnsc!t #i inaliena(il, ns convie!i ea dint e voinele li(e e a fi c! nep!tin, dac n! a inte veni limita ea lo ecip oc& Aceast limita e ecip oc este d ept!l, ca e ne apa e ca o totalitate de condiii n ca e voina li(e a fiec !ia poate e)ista c! voina li(e a t!t! o a, n confo mitate c! o le"e !nive sal a li(e tii& Nant ca acte i$ea$ !n stat fie n f!ncie de fo ma stpni ii, adic de n!m !l de pe soane ca e dein p!te ea de stat s!p em, fie d!p mod!l de cond!ce e sa! fo ma de "!ve na e, +ca e se efe la mod!l ntemeiat constit!ional &&& p in ca e stat!l #i folose#te omnipo6 tena- .Nant, ;p e pacea ete n/& 4!p fo ma stpni ii, filosof!l ope ea$ distinct o(i#n!it nt e a!toc aie sa! p!te ea p incia .!nde !n!l sin"! cond!ce/, a isto6 c aie sa! p!te ea no(ililo .!nde !nii, c m!iesc/ #i democ aie sa! p!te ea popo !l!i .!nde toi posed p!te ea s!p em/& Dot ivit l!i Nant, de cea mai ma e impo tan pent ! asi"! a ea li(e tii de "ndi e este n! fo ma de cond!ce e, ci fo ma de "!ve 6 na e& Aceasta este fie ep!(lican, fie despotic& n e)plicaia Mantian, ep!(licanism!l sepa p!te ea e)ec!tiv .a "!ve n!l!i/ de cea le"islativ, n timp ce despotism!l !nific cele do! p!te i, stat!l ati6 ficnd a!to ita le"ile pe ca e el ns!#i le6a dat& ;cop!l stat!l!i, este, d!p Nant, n!mai p otecia d ept!l!i& ;tat!l t e(!ie s asi"! e cetenilo posi(ilitatea de a se (!c! a de d ept! ile lo , da n! t e(!ie s se amestece n activitile individ!ale& n acest conte)t, se ema c fapt!l c d ept!l, aplicnd!6se n!mai la aci!ne, p es!p!ne o const n"e e, ceea ce distin"e d ept!l de vi t!te& D oiect!l Mantian de pace pe pet! c!p inde mai m!lte a ticole p elimina e #i t ei a ticole definitive& A ticolele definitive n vede ea pcii ete ne ce ! mtoa eleC 1/ +constit!ia civil a fiec !i stat t e(!ie s fie ep!(lican-: A/ +d ept!l A8

inte naional t e(!ie s fie ntemeiat pe !n fede alism al statelo li(e e-: E/ +d ept!l cosmopolit t e(!ie s se limite$e la condiiile ospitalitii !nive sale-& 63eo " Sil*elm , ied ic* >e"el, p in filosofia l!i, a av!t !n ma e impact as!p a l!mii contempo ane& n "ndi ea sa se afl c*eia t!t! o ma ilo ideolo"ii ap !te ncepnd c! secol!l al QIQ6leaC li(e alism!l, ma )ism!l, fascism!l& D incipalele ope e sc ise de >e"el, s!ntC-,enomenolo"ia spi it!l!i-, +5tiina lo"icii-, +,ilosofia d ept!l!i-,-D ele"e i de estetic-& Concepia l!i f!ndamental este idealism!l a(sol!t n sens o(iectiv& Dent ! >e"el, ceea ce e aional este eal #i ceea ce este eal este aional& El face din cont adicie ns#i (a$a filosofiei sale, ia sa cina ai!nii este s medie$e nt e ele, s le mpace& ;pi it!l o(iectiv, se p e$int n t ei fo meC d ept, mo al #i o(icei, ia spi it!l s!(iectiv se mpa te nC s!flet, con#tiin #i ai!ne& Cele mai nalte c!lmi le atin"e spi it!l a(sol!t n alte t ei fo meC a ta, eli"ia #i filosofia& A#ada d ept!l apa e ca p im fo m a spi it!l!i o(iectiv& D im!l aspect al d ept!l!i, este o(iectiv #i e)te io pe soaneiC este d ept!l a(st act& Al doilea este antite$a p im!l!i, mo alitatea s!(iectiv& ;inte$a este al t eilea momentC ealitatea mo al #i social, mo alitatea o(iectiv >e"el distin"e n isto ia omeni ii t ei ma i momente ale p o" e6 s!l!i ideii de li(e tate #i, co esp!n$to , ale isto iei eale, p actice& G ientalii a fi cei ca e a! a%!ns iniial la ideea li(e tii, da ei a! #ti!t c doa !n sin"! om este li(e #i acesta a fi motiv!l pent ! ca e a! t it n cad !l !no despoii, al opo$iiei dint e despot #i toi ceilali& De o a do!a t eapt s!nt sit!ate popoa ele " ec #i oman, ca e a! #ti!t c n!mai !nii oameni s!nt li(e i #i de aceea a fi fost scindai n stpni #i sclavi, n li(e i #i neli(e i& n fine, n cad !l c e#tinism!l!i #i, apoi, al ideolo"iei mode ne, ca e a! avansat ideea e"alitii t!t! o oamenilo , nai!nile "e manice a fi cele ca e a! a%!ns la con#tiina c om!l ca ata e e li(e & ,o mele de o "ani$a e social s!ntC familia, societatea civil #i stat!l& ,amilia este p ima dcin etic a stat!l!i, societatea civil este o ealitate economic fondat pe inte ese e"oiste #i anta"oniste ale EJ

indivi$ilo , ia stat!l este ima"inea ai!nii ete ne, "a anie a (inel!i com!n& 4eas!p a stat!l!i n! este dect a(sol!t!l, de !nde, consecina impo tant c nici o %! isdicie !man n! poate s e)iste deas!p a lo & Astfel se a%!n"e la %!stifica ea sistematic a $(oaielo , deoa ece conflictele nt e state, nep!tnd s fie aplanate p int 6o %! isdicie s!pe ioa , vo t e(!i s se e$olve n cele din ! m p in $(oi, ca e este !n fel de %!decat divin& n filosofia nat! ii, conside nd nat! a ca o p im nco po a e a ;pi it!l!i, >e"el a e me it!l de a afi ma e)istena !nei dialectici a na6 t! ii& Conc et, el afi m cone)i!nea din #i dint e domeniile nat! ii, e)istena sc*im( ilo cantitative #i calitative din domeni!l fi$ico6c*i6 mic, p ec!m #i evol!ia l!mii vii& 4incolo ns de feti#i$a ea stat!l!i, de admi aia pent ! (i oc aia p !sac, eseniale mn lo"ica e)t ao dina a l!i >e"el #i vi$i!nea l!i as!p a isto ieiC adev !l, d ept!l #i %!stiia a! !n ca acte isto ic& Ele evol!ea$ #i e$!lt din ca acte !l conflict!al al isto iei, din toate anta"onismele&

=& Epoca contempo an

6Emile 4! M*eim, este conside at p intele sociolo"iei f ance$e #i !n!l dint e fondato ii sociolo"iei %! idice& De linia po$itivism!l!i #tiinific, fondat de A!"!st Comte, 4! M*eim a(o dea$ sociolo"ia ca o #tiin po$itiv a faptelo sociale #i identific do! ca acte istici ale faptelo socialeC e)te io itatea .e)istena lo fi$ic n afa a individ!l!i !man/ #i const n"e ea .ca p esi!ne e)e citat as!p a individ!l!i de ct e semenii l!i pent ! a6l inte" a n societate/& Ce cetnd faptele sociale, viaa social, 4! M*eim face distincia nt e do! tip! i de nevoi !mane& De de o pa te, nevoi com!ne, ca e pot fi satisfc!te p in a%!to ecip oc #i ca e solicit din pa tea oamenilo aptit!dini simila e ca e "ene ea$ o solida itate de tip mecanic& De de alt pa te, oamenii a! nevoi dive se #i aptit!dini dife ite, ceea ce implic sc*im(! i de se vicii, divi$i!nea social a E1

m!ncii #i !n alt tip de coe$i!ne social, solida itatea o "anic& n acest conte)t, "ene$a no melo sociale #i n pa tic!la a no melo %! idice, t e(!ie c!tat n va ietile eseniale ale solida itii sociale, n medi!l social& No ma %! idic, n! mai apa e ca o e)p esie aional im!a(il, ci ca o va ia(il sc*im(toa e n f!ncie de nevoile isto ice #i aspi aiile " !p! ilo !mane& 4 ept!l, a#ada , a e o nat! social #i n! se poate s!st a"e inte dependenelo sociale& Co esp!n$to celo do! tip! i de solida itate social, 4! M*eim distin"e do! tip! i de no me %! idice, de d eptC d ept!l ep esiv .d ept!l penal/ ca e int n aplica e dac se ncalc solida itatea mecanic #i d ept!l estit!tiv .d ept!l familiei, d ept!l come cial/, pent ! p ote%a ea solida itii o "anice& No ma %! idic ce se imp!ne at!nci n! a e ca f!ndament espect!l #i p otecia d ept! ilo individ!ale .s!(iective/, ci necesitatea coe$i!nii sociale n vede ea ndeplini ii f!nci!nii sociale a fiec !i individ #i a " !p! ilo sociale& 6E!"en E* lic*, ep!tat %! ist a!st iac, este !n!l din fondato ii sociolo"iei d ept!l!i& Te$a f!ndamental a concepiei sale, a fost e)p imat n ! mto ii te meni& -Cent !l de " e!tate al evol!iei d ept!l!i n! se "se#te nici n le"islaie, nici n #tiina %! idic, nici n deci$iile %!dicia e, ci n societatea ns#i-& El face distincia nt e p incipiile statice #i p incipiile dinamice ale %!stiiei& I!stiia static, eali$at c! a%!to !l d ept!l!i oficial, po$itiv, i"id #i imo(il #i ca e tinde s consolide$e condiiile de e)isten ale societii, t e(!ie s fie tempe at #i completat c! o %!stiie dinamic, ce t e(!ie s ai( n vede e d ept!l vi!, p incipalele fapte mot ice ivale din societate, ideile individ!ale #i cele colective& ;a cina specific a sociolo"iei %! idice n concepia l!i E* lic*, este tocmai investi"a ea d ept!l!i vi!, a ealitilo %! idice dinamice, a faptelo sociale n d ept& Acest l!c ! se poate face c! a%!to !l o(se vaiei di ecte, p in st!die ea actelo %! idice de aplica e a d ept!l!i, a %! isp !denei, ca e t e(!ie s co ele$e le"islaia c! condiiile conc ete n ca e se aplic d ept!l, stim!lnd de$volta ea social&

EA

6<i cea 4%!va a, a fost pe sonalitatea ep e$entativ a c!lt! ii %! idice omne#ti din pe ioada inte (elic a 'omniei, +!n teo etician #i filosof al d ept!l!i-01J, p&@92& A fost p ofeso la Academia de 4 ept inte naional de la >a"a #i a in!t p ele"e i n specialitate la 'oma, Da is, 7e lin,Viena #i <a (! "& A fi"! at ca mem( ! activ al !no impo tante instit!iiC Asociaia pent ! ;t!di!l #i 'efo ma ;ocial, ;ocietatea de st!dii ,ilosofice etc&, a pa ticipat #i la viaa politic a 'omniei, n cad !l Da tid!l!i Naional Bi(e al& De plan inte n a fost dep!tat, vicep e#edinte a Came ei #i minist ! al I!stiiei& De plan e)te n a activat n calitate de consilie %! idic pe lan" dele"aia pe manent a 'omniei la Confe ina de Dace de la Da is& A pledat cld! os #i competent ca!$a 'omniei n timp!l Confe inei de Dace din 1818 #i p in vol!m!l OBa "!e e o!manie-, 181@61819& El concepe Teo ia "ene al a d ept!l!i dint 6o pe spectiv sintetic, "ene ali$atoa e, ca e eine ceea ce este pe sistent n d ept, pe manenele %! idice& Aceast pe spectiv %! idic as!p a d ept!l!i, se completea$ c! pe spectiva filosofiei d ept!l!i, ca e +po ne#te de la filosofie, de la concepiile desp e via #i le conf !nt c! e$!ltatele #tiinei, ca!t s a%!n" la e$!ltatele sale&-011, p&A?2& I! ist!l omn elev dimensi!nea social a d ept!l!i, fapt!l c ealitatea %! idic n esena ei implic s!(iecte de d ept, d ept! i #i o(li"aii, activiti ca e fo mea$ o(iect!l %! idic al acesto d ept! i #i o(li"aii, sanci!nea %! idic ec!nosc!t ca ! ma e a sta(ili ii !no o(li"aii %! idice& 4 ept!l, p eci$ea$ <& 4%!va a a at +actele pe mise, inte $ise sa! imp!se n societate pe (a$a ideii de %!stiie-& El face o distincie impo tant nt e d ept!l aional #i d ept!l po$itiv& Astfel, toate %!decile p in ca e se constat %!stiia aci!nilo n societate, de d ept!l po$itiv, s!nt n!mite ap ecie i de d ept aional& 4 ept!l aional este #i s! sa ideal! ilo de %!stiie pe ca e fieca e societate #i le f! e#te apo tnd ideea de %!stiie la condiiile ei specifice& I!stiia, ap ecia$ %! ist!l omn, este o valoa e aional #i se imp!ne p in p op ia sa a!to itate& D int e p o(lemele cele mai impo tante ale filosofiei d ept!l!i a t e(!i en!me ate cele efe itoa e la f!ndament!l d ept!l!i, esena #i specific!l acest!ia in apo t c! alte domenii ale activitii !mane, EE

finalitile d ept!l!i, conin!t!l #i specific!l con#tiinei #i c!noa#te ii %! idice& ;ol!iona ea !no astfel de p o(leme necesit dep#i ea o ic ei anali$e ,,p! te*nice- a d ept!l!i, a te)telo de le"e pent ! c #tiinele %! idice n! s!nt discipline a!tonome, acestea depind n p ivina p incipiilo lo de o concepie inte" al, totali$atoa e ca e este filosofia "ene al& Anali$a teo iilo ce vi$ea$ st !ct! a, dinamica, finalitile d ept!l!i evidenia$ ideea c o ice #tiin a d ept!l!i este idicat pe !n sistem filosofic, este dependent de o atit!dine n apo t c! ma ile p o(leme ale om!l!i #i societii& 4e aceea te$ele folosofiei d ept!l!i vo se vi ntotdea!na pent ! e)plica ea #i aplica ea d ept!l!i po$itiv& 4 ept!l po$itiv, espectiv no mele %! idice imp!se p in c!t!me #i le"i, este d ept!l ca e se aplic nt 6o societate la !n moment dat #i ca e t e(!ie s de$volte, s aplice #i s o "ani$e$e p incipiile #i no mele d ept!l!i aional& A(o da ea filosofic a d ept!l!i de ct e <& 4%!va a, contin! p in s! p inde ea semnificaiei acest!ia n viaa social6!man& Concepe ea d ept!l!i ca o modalitate de coe)isten a voinelo li(e e, s!(o dona ea d ept!l!i mo alei, te$e f!ndamentale ca e o ientea$ "ndi ea sa %! idic, vde#te p!te nica infl!en a filosofiei Mantiene as!p a fo m ii sale& G alt cont i(!ie ema ca(il a l!i <i cea 4%!va a s6a p od!s n plan!l anali$ei apo t!l!i dint e d ept, stat #i nai!ne& 'espin"nd ideea d ept!l!i p! #i po$itivism!l %! idic ca e a! insta! at divini$a ea a(sol!t a a!to itii le"ii sc ise f s o cont ole$e p in apel!l la ideea de %!sttie, dovedind!6se a fi astfel o concepie " e#it #i c*ia p ime%dioas, <i cea 4%!va a a fost convins c d ept!l se ntemeia$ p et!tindeni pe ealitile isto ice ale com!nitii !mane conc ete& Astfel, popo !l omn #i ntemeia$ d ept!l po$itiv pe viaa naional& Nai!nea este o ealitate isto ic idicat la an"!l de ndato i e etic s!p em, ia stat!l a devenit n!mai e)p esia ei %! idic& Dent ! eali$a ea %!stiiei este nevoie de o cond!ce e politic, pent ! eali$a ea !nei o dini in aci!nile nai!nii este nevoie de cond!ce ea !nei elite politice, de o le"at! solid nt e cond!#i #i cond!cto i& Iat de ce <i cea 4%!va a conside a c politic!l n! poate E=

fi desfc!t de %! idic, ci el este fo ma cea mai nalt a %! idic!l!i, nt !ct se s!(o donea$a ideii de %!stiie& <i cea 4%!va a afi m ca acte !l de adev o(iectiv al aplic ii d ept!l!i #i al ideii de %!stiie& G(iectivitatea este dato at !nei activiti c eatoa e, dialectice ca e s constate c o aci!ne este %!st pent ! c scop!l ei n! int n cont adicie c! scop! ile celo lali semeni ai no#t i& ;!nt doa cteva idei, dint 6!n sistem de "ndi e o i"inal, de ce t valoa e& Iat c!m !n ma e c t! a omn p int 6o ope e)t em de fec!nd, p in idei #i o a "!mentaie foa te cla e, solide a imp!s filosofia omneasc a d ept!l!i n ci c!it!l e! opean: p in valoa ea #i act!alitatea sa conceia filosofic a l!i 4%!va a a dep#it epoca ei, a p op!s noi standa de de efe in in plan!l mode nitii e)e citnd o infl!en de (!n a!"! as!p a #colii omne#ti a d ept!l!i, mai c! seam n !ltima pa te a secol!l!i al QQ lea& N! ntmplto , c!nosc!t!l filosof italian 3io "io 4el Vecc*io l conside a pe 4%!va a ca pe !n!l dint e cei mai ma i "ndito i contempo ani in filosofia d ept!l!i& 6>ans Nelsen, !n ema ca(il ep e$entant al teo iei d ept!l!i, e)p esia cea mai desv #it a po$itivism!l!i %! idic #i a no mativism!l!i, ca e a espins n totalitate po$iiile d ept!l!i nat! al, ale sociolo"iei %! idice sa! ale #colii isto ice a d ept!l!i& Afi maia f!ndamental ca e st la (a$a teo iei Melsiene, este aceea c d ept!l este o ie a *ie de no me, n! o s!ccesi!ne de ca!$e #i efecte, c!m este ca$!l le"ilo nat! ale st!diate de #tiinele nat! ii& n vi$i!nea l!i Nelsen, no ma %! idic se ca acte i$ea$ p in cinci t st! iC impe ativ!l impe ativ, const n"e ea, validitatea, nln!i ea #i eficacitatea& Astfel, dac no ma mo al este !n no mativ cate"o ic, f condiii, .de e)& +s n! mini-/, no ma %! idic este !n impe ativ, p evede ile sale s!nt s!(o donate !nei condiii .e)& +dac n!6i plte#ti impo$it!l, vei plti penali$ i-/& No ma %! idic este concep!t s!( e"im!l const n"e ii, o "ani$at #i specific n apo t c! no ma mo al&

A t eia condiie de ndeplinit ca o no m s fie %! idic este validitatea& Ea p ovine dint 6o s!pe ioa , p ee)istent, deoa ece d ept!l este concep!t ca o disciplin de sistem& A pat a condiie s!(linia$ tocmai, n consecin c d ept!l este !n sistem o donat #i coe ent& Aceast o dona e se eali$ea$ pe nivel! i, ca e constit!ie pi amida nivel! ilo %! idice, deci o ice sistem %! idic n! este altceva dect o ie a *ie de elaii no mative& n al cincilea nd, o no m %! idic n! este vala(il dect ea este efectiv, #i se (!c! de o an!mit eficacitate& Teo ia d ept!l!i a l!i Nelsen se nsc ie ca o cont i(!ie titanic la de$volta ea "ndi ii %! idice, p in apo t!l s! specific n ceea ce p ive#te i"oa ea conceptelo %! idice, a(o da ea sistemic a d ept!l!i, el!cida ea elaiilo dint e no ma f!ndamental #i celelalte no me %! idice, concepe ea d ept!l!i ca !n sistem da #i ca p oces dinamic de conc eti$a e, aionali$a ea st !ct! ilo d ept!l!i, etc

CADITGBUB III

5CGBI 5I CU'ENTE 4IN UNIVE';UB IU'I4IC 1& 4 ept!l nat! al

Am nce cat n capitol!l ante io s p e$entm selectiv, c! titl! il!st ativ, civa "ndito i ep e$entativi ca e #i6a! ad!s cont i(!ia la fo ma ea #i de$volta ea "ndi ii %! idice de6a l!n"!l timp!l!i& n cad !l "ndi ii %! idice c! !n la " s!net #i o ma e lon"evitate, c! momente de ascensi!ne, eclips #i ena#te e, c! "e meni nc din antic*itate, c! evoc i #i n epoca contempo an, se nsc ie #coala d ept!l!i nat! al& ,!ndamentele #colii d ept!l!i nat! al t e(!ie c!tate n ideea de o dine !nive sal ca e "!ve nea$ pe toi oamenii #i ideea d ept! ilo inaliena(ile ale individ!l!i, ca e constit!ie o pe manen a nat! ii !mane n o ice loc #i n o ice timp& ;e poate E@

EF

constata o d!alitate a concepe ii d ept!l!iC e)istena !n!i d ept po$itiv, c eaie a oamenilo , ca e se conc eti$ea$ n le"i #i alte acte no mative #i a !n!i d ept nat! al, ca e n! este o c eaie vol!nta a oamenilo #i a e !n ca acte ete n, !nive sal& 5i se imp!ne d ept!l!i po$itiv& G i"inea concepiei d ept!l!i nat! al o "sim nc n antic*itatea " eac, la filosofii " eci #i apoi la cei omani& 3ndi ea " eac e a imp e"nat de ca acte !l sac ! al le"ilo , n dcinate n t adiiile cele mai vec*i, a! eolate de c edine eli"ioase& ;e fcea distincie nt e le"ea nat! al #i le"ea sc is, nt e %!stiia nat! al #i cea le"al& n ev!l medi!, p inii (ise icii, p int e ca e #i A!"!stin, a! menionat ideea d ept!l!i nat! al, c!tnd ns s6i dea !n f!ndament eli"ios& Da te a d ept!l!i divin, d ept!l nat! al este concep!t ca o din dat ai!nii sp e (inele com!n .Toma 4PAL!ino/& n secolele al QVII #i al QVIII, n epoca 'ena#te ii, n condiiile l!ptei dint e mona *!l a(sol!t #i s!p emaia (ise icii, noile clase sociale ale societii fac apel la p incipiile "ene ale ale d ept!l!i nat! al pent ! a6#i %!stifica aci!nile& A!to itatea spi it!al a d ept!l!i divin este nloc!it c! cea a ai!nii #i e)plicaia d ept!l!i nat! al se d ec! "nd!6se la ai!nea !man& ,!ncia cont act!l!i social este aceea de a ap a d ept! ile nat! ale ale om!l!i n elaia c! "!ve nanii societii& 4e#i admite f!ndamenta ea d ept!l!i pe p incipii de d ept nat! al, <ontesL!ie! int od!ce o not distinct, s!sinnd c d ept!l va ia$ n f!ncie de medi!l nat! al, isto ic #i social& n secol!l al QIQ6 lea ncepnd c! apa iia neoMantianism!l!i a av!t loc o adev at ena#te e a #colii d ept!l!i nat! al, tendin contin!at #i n secol!l al QQ6lea& I! ist!l italian 3io "io 4el Vecc*io conside d ept!l nat! al ca !n p incipi! de evol!ie %! idic p in ca e !manitatea este "*idat #i tinde sp e o mai ma e a!tonomie a om!l!i& El concepe democ aia ca fcnd pa te din d ept!l nat! al mode n, pent ! c valo ile c!p inse n le"ea democ atic ep e$int deci$iile politice cele mai sta(ile ca e pot fi "ndite ca aplica(ile p in const n"e e& 5coala d ept!l!i nat! al a e me it!l de a fi evideniat c! p e"nan c om!l #i d ept! ile sale ine ente t e(!ie s ep e$inte o pe manen esenial a d ept!l!i& n acela#i timp ea n! a fost sc!tit de E?

m!ltiple c itici, nt e ca e a(o da ea anisto ic, a(st act #i asocial a d ept!l!i&

A& Idealism!l n d ept

,ilosofia "e man a secolelo QVIII #i QIQ a e)e citat o infl!en p!te nic as!p a de$volt ii "ndi ii %! idice, p in ep e$entanii si cei mai de seamC Nant, ,ic*te #i >e"el& Nota definito ie com!n pent ! toi t ei o ep e$int nele"e ea om!l!i ca fiin aional, ca e se (!c! de li(e !l a (it !, distinct de nat! , pe ca e o poate l!mina p in ai!ne& ,cnd distincie nt e sfe a mo alei #i sfe a d ept!l!i, Nant ap ecia$ c mo alitatea const n confo mitatea inteniilo noast e c! ce inele impe ativ!l!i cate"o ic& 4 ept!l pe mite convie!i ea dint e voinele li(e e, el fiind o totalitate de condiii n ca e voina li(e a fiec !ia poate coe)ista c! voina li(e a t!t! o , n confo mitate c! o le"e !nive sal a li(e tii, d ept!l implicnd p!te ea de a const n"e& U ma#ii imediai ai l!i Nant a! fost ,ic*te, ;c*ellin" #i >e"el& ;!nt cei mai impo tani ep e$entani ai c! ent!l!i filosofic n!mit + omantism!l filosofic "e man-& Dent ! ,ic*te, domeni!l apo t! ilo %! idice este fo mat din acea pa te a elaiilo pe sonale ca e e"lementea$ ec!noa#te ea #i delimita ea sfe elo de li(e tate, pe (a$a li(e tii individ!ale #i a d ept! ilo f!ndamentale& >e man Co*en este ep e$entant!l cel mai p oeminent al mi#c ii filosofice ca e ce ea o ntoa ce e la Nant n plan!l "ndi ii filosofiei d ept!l!i& El conside c pe soana ep e$int concept!l cent al al d ept!l!i& C ite i!l f!ndamental pent ! p o" ama ea evol!iei viitoa e a d ept!l!i t e(!ie s fie ideea Mantian a om!l!i, conside at ca scop n sine& D econi$a concilie ea a monioas nt e valo ile Mantiene c! ca acte aional, c! ealitatea $ilnic, infe ioa acesto ideal! i, da sp e ca e tinde tot!#i& 4epa te de a fi !n c! ent pe deplin !nita , ceea ce am n!mit +idealism!l n d ept-, a c!nosc!t a(o d i dife ite, inte fe ene c! alte #coli #i c! ente cont ove sate& ,ilosofia d ept!l!i din aceast pe spectiv, t e(!ie s cla ifice f!ndamentele valo ilo sociale #i ale E9

post!latelo %! idice, s anali$e$e sistemele %! idice posi(ile, afinitile #i cont adiciile e)istente n cad !l acesto a& Alte cont i(!ii impo tante la afi ma ea "ndi ii neoMantiene a! av!t fenomenolo"ia .p in ep e$entant!l cel mai st l!cit, Edm!nd >!sse l/ #i e)istenialism!l, c! ent filosofic de ma e e$onan n contempo aneitate, p in >eide""e , Iaspe s #i ;a t e& 4in pe spectiva filosofiei d ept!l!i, se poate ema ca nc o dat, nt 6o manie specific, fapt!l c l!pta pent ! eali$a ea de sine a individ!l!i n! se poate face dect n cad !l o dinii sociale, al !n!i minim!m de e"!li pent ! viaa n com!na indivi$ilo , n condiii ca e pe mit fiec !ia s se eali$e$e, f teama de *aos& ;6a ap eciat c fenomenolo"ia #i e)istenialism!l a! pe mis pe te en!l filosofiei d ept!l!i o no! pe spectiv a vec*i!l!i conflict nt e e)i"enele colectivitii #i evendic ile individ!l!i, tentativa de a evol!iona conflict!l apa ent insol!(il nt e ie a *ia de valo i ete n #i i"id a d ept!l!i nat! al #i elativism!l mode n, ca e las la latit!dinea individ!l!i s decid nt e valo ile n cont adicie, n f!ncie de convin"e ea sa& ;6a desc*is calea pent ! ap ecie ea acest!i conflict nt 6o o dine %! idic conc et, avnd n vede e ec*ili( !l nt e aceste valo i #i inte ese, nt 6o colectivitate dat, la !n moment dat&

E& Do$itivism %! idic #i pl! alism no mativ

Do$itivism!l este indisol!(il le"at de de$volta ea #tiinei mode ne, ca e, p in noile descope i i #tiinifice n ast onomie, (iolo"ie, c*imie, fi$ic, etc&, a afectat p of!nd concepiile filosofice desp e om, c!noa#te e, !nive s& n p im plan!l c!noa#te ii a! fost sit!ate n! ideile p! e, ci faptele, e)pe iena, p actica, metodele e)pe imentale de o(se va e a faptelo & Una dint e p imele inte p et i filosofice ale noii o ient i i apa ine l!i A!"!st Comte, ca e conside fa$a #tiinific sa! po$itivist ca o fa$ distinct, s!pe ioa a isto iei !mane, d!p fa$a teolo"ic #i cea metafi$ic& Te men!l de po$itivism n filosofie, n! a e o semnificaie !nic, "ene al acceptat, el desemnnd #i alte c! ente filosofice p ec!mC empi ism!l, p a"matism!l& ;emnificaia cent al ca e ne inte esea$ din pe spectiva filosofiei d ept!l!i, const n espin"e ea E8

o ic o idei de d ept nat! al, a o ic ei %!stiii t anscedentale #i n nce ca ea de a o ienta e)cl!siv c!noa#te ea %! idic sp e ealitile economice, sociale, politice, %! idice, etc& ;e pot evidenia ! mtoa ele va iante de po$itivismC 6Utilita ism!l, ep e$int o eacie mpot iva ca acte !l!i a(st act al filosofiei politice #i al filosofiei d ept!l!i din secol!l al QVIII6lea& D incipi!l !tilitii incl!de toate aspectele ce in de impe i!l plce ii #i al s!fe inei, sentimente ete ne #i i e$isti(ile ale vieii, ca e nloc!iesc noi!nile de d eptate, ned eptate, mo alitate #i imo alitate& ;cop!l final al le"islaiei l ep e$int ma)ima fe ici e pent ! !n n!m ct mai ma e de oameni& Io*n ;t!a t <ill ncea c o sinte$ nt e d eptate #i !tilitate, elevnd s!(o dona ea inte es!l!i individ!al fa de cel "ene al, eali$a(il p in o "ani$a e social, sanci!ne #i ed!caie& 6Do$itivism!l sociolo"ic, se cont! ea$ n ms! a n ca e societatea este ce cetat #tiinific tot mai ap of!ndat, cent !l de " e!tate al evol!iei d ept!l!i fiind societatea ns#i& Aceasta nseamn delimita ea !n!i o(iect p op i! de ce ceta e ep e$entat de ealitatea social inte" al a d ept!l!i n "ene$a, st !ct! a, dinamica #i f!ncionalitatea sa #i !tili$a ea !n!i an!mit set de investi"a e a fenomenelo %! idice& n acest sens se face apel la metodele sociolo"iei "ene aleC o(se vaia sociolo"ic, anali$a de conin!t, anc*eta, sonda%!l de opinie, st!di!l de ca$, da #i la metodele !tili$ate n "ene al n #tiinele socialeC metoda lo"ic, metoda social, metoda compa ativ, etc& 6Do$itivism!l p a"matic, este ep e$entat cel mai (ine de ct e ealism!l %! idic ame ican #i ealism!l %! idic scandinav& Ceea ce contea$ c! adev at n d ept, afi m e)e"eii ealism!l!i %! idic ame ican, n! s!nt p opo$iiile no mative #i conceptele, ci cond!ita p actic a pe soanelo oficiale, mod!l eal n ca e se sol!ionea$ liti"iile& Dent ! a p!ne de aco d d ept!l c! t ansfo m ile sociale t e(!ie s se at i(!ie !n ol disc eiona instanelo %!decto e#ti& n aceast vi$i!ne %!decto !l este nelept #i c eato , li(e de pa a" afe #i p ecedente, c! o pe cepie cla #i calm #i o eval!a e a e$!ltatelo sociale p!se n %oc n fieca e ca!$& =J

'ealism!l %! idic scandinav este o c itic filosofic nd eptat mpot iva f!ndamentelo metafi$ice ale d ept!l!i& Astfel el espin"e filosofia d ept!l!i nat! al, o ice idee de %!stiie a(sol!t ca e cont olea$ #i di i%ea$ d ept!l po$itiv, da #i concepiile ca e s!(stit!ie impe ativelo d ept!l!i nat! al impe ativ!l s!ve anitii stat!l!i mode n, ca e eclam s!p!ne ea necondiionat a s!p!#ilo fa de stat, p in d ept! i #i o(li"aii& 4 ept!l n! este altceva dect viaa ns#i a !manitii n " !p! i o "ani$ate #i condiiile ca e fac posi(il coe)istena pa#nic a indivi$ilo #i " !p! ilo sociale, coope a ea lo pent ! eali$a ea !no scop! i sociale& 4 ept!l este dete minat nt 6o societate de inte es!l social .necesitile minime ale vieii mate iale, sec! itatea pe soanei, a p op ietii, li(e tatea de aci!ne,etc&/ n aceast vi$i!ne n! sentiment!l %!stiiei, d ept! ile nat! ale inspi sa! o ientea$ le"ea, ci sentimentele de %!stiie s!nt "*idate de le"e, de mod!l n ca e aceasta se aplic conc et& <ecanism!l %! idic, neles ca ansam(l! de activiti le"islative, administ ative #i %!dicia e, t e(!ie s f!ncione$e n afa a o ic ei ideolo"ii #i s asi"! e ce mai (!n ec*ili( ! posi(il nt e e)i"enele sociale, aci!nile #i aspi aiile ivale nt 6o an!mit com!nitate& 6Do$itivism!l analitic, conside c d ept!l este o c eaie a stat!l!i, a c !i a!to itate n! poate fi p!s s!( semn!l ndoielii& 4 ept!l nseamn totalitatea no melo n vi"oa e, dint 6o epoc dat #i dint 6!n stat dat& 4in pe spectiva po$itivism!l!i analitic aceast ealitate no mativ ct #i ealitatea conceptelo %! idice, constit!ie o(iect!l ve ita(il al doct inei #i filosofiei d ept!l!i& 4 ept!l po$itiv se ca acte i$ea$ p in pat ! elementeC o din .comandament/, sanci!ne, ndato i e #i s!ve anitate& Un!l dint e ep e$entanii si, 3eo " IellineM, evidenia$ pat ! t st! i ale no mei %! idiceC a/ p ivesc cond!ita e)te ioa a oamenilo #i s!nt aplica(ile n apo t! ile dint e ei: (/ s!nt no me ca e p ovin de la o a!to itate e)te ioa : c/ fo a o(li"ato ie a acesto no me este "a antat este "a antat de p!te ea e)te ioa a stat!l!i: d/ o an!mit eficacitate a no melo %! idice& =1

=& Unele eflecii as!p a d ept!l!i com!nita

'eflecia contempo an as!p a d ept!l!i n! poate fi o c!noa#te e nc*eiat, ea este desc*is #i n deveni e, efe vescent, c! elemente de eeval!a e a !no #coli #i c! ente de apa iie a !no tendine noi ca ! ma e a evol!iei societii, a e)pe ienei sociale contempo ane, a p o" es!l!i "ndi ii %! idice& Apa ealiti %! idice #i cent e de inte es p actic #i doct ina noi ca e s!scit disc!ii, nasc cont ove se, pola i$ea$ idei, teo ii #i concepii, apte s constit!ie noi c! ente %! idice& Evideniem acest aspect, c! cteva conside aii p ivind d ept!l com!nita , ale c !i i$voa e pot fi " !pate n mai m!lte cate"o iiC 6 i$voa e p ima e, n ca e s!nt incl!se actele %! idice f!ndamentale ale d ept!l!i com!nita .deci$iile #i t atatele de ade a e, T atat!l de la <aast ic*t, etc&/: 6 i$voa e sec!nda e, cate"o ie ce c!p inde actele adoptate de instit!iile com!nita e n scop!l aplic ii p evede ilo T atat!l!i, e"!lamente, di ective, deci$ii& Acestea a! !n ca acte %! idic o(li"ato i!, da n! pot cont aveni d ept!l!i p ima : 6 i$voa e te ia e, ca e incl!d acele e"!lamente, di ective, deci$ii, ce do(ndesc fo %! idic din e"!lile de d ept com!nita sec!nda : 6 p incipiile "ene ale ale d ept!l!i, avnd n vede e no!tatea d ept!l!i com!nita : 6 %! isp !dena C! ii com!nita e de I!stiie, nt !ct n n!me oase p o(leme C! tea de I!stiie completea$ #i p eci$ea$ dispo$iiile T atat!l!i, concomitent c! asi"! a ea espect ii lo : 6 e"!lile d ept!l!i inte naional, ca e de#i n! a! o nat! o(li"ato ie, ele s!nt aplicate ca e"!li de d ept c!t!mia sa! ca p incipii "ene ale de d ept: 6 d ept!l naional, ca e !neo i poate constit!i i$vo al d ept!l!i com!nita p in efe i i fie e)p ese, fie implicite& Nat! a %! idic n "ene al #i identitatea Com!nitii e! opene +a! constit!it p o(lema f!ndamental ce s6a p!s n doct in d!p ce a fost instit!it p ima dint e Com!nitile e! opene, espectiv, C&E&C&G&-0AE, p&A@@2& =A

C! tea de %!stiie a s!(liniat cla specificitatea Com!nitii e! opene, instit!ind o com!nitate pe o d! at nelimitat, dotat c! at i(!ii p op ii, c! pe sonalitate %! idic #i capacitate de ep e$enta e inte naional #i mai ales c! p!te i eale i$vo te dint 6o limita e a competenei sa! !n t ansfe de at i(!ii de la state la Com!nitate& n concl!$ie, Com!nitile ep e$int !n ansam(l! specific (a$at pe o epa ti$a e a competenelo s!ve ane nt e acestea #i statele mem( e, competenele com!nita e fiind e)e citate n com!n n cad !l sistem!l!i instit!ional com!nita , p!tnd!6se vo (i n acest sens de o inte" a e& D io itatea d ept!l!i com!nita consac fapt!l c o le"e naional poste ioa int ii n vi"oa e a !nei e"!li com!nita e, t e(!ie s especte aceast e"!l, astfel a p!ne n ca!$ ns#i e)istena Com!nitii&

CADITGBUB IV

D'G7BE<E ,UN4A<ENTABE 4E GNTGBG3IE IU'I4ICU 1& Gntolo"ia 6 definiie, p o(lematic, evol!ie

Gntolo"ia este pa tea constit!tiv a filosofiei, ce st!dia$ f!ndamentele e)istenei, nivel! ile, mod! ile #i fo mele eseniale de manifesta e ale acesteia& Ea ep e$int !n domeni! de impo tan p imo dial n o ice sistem de "ndi e filosofic, deoa ece ofe p emisele teo etico6metodolo"ice t!t! o celo lalte domenii de eflecie filosofic .etic, estetic, epistemolo"ie, "noseolo"ie, p a)iolo"ie, a)iolo"ie, filosofia d ept!l!i, etc&/, p ec!m #i t!t! o am! ilo #tiinei .fi$ic, c*imie, (iolo"ie, psi*olo"ie, d ept, etc&/& 4e pild ontolo"ia %! idic este o component inaliena(il a filosofiei d ept!l!i, cci o ice sistem #tiinific de d ept se (a$ea$ pe o concepie =E

mai m!lt sa! mai p!in ela(o at desp e esena sa! nat! a d ept!l!i, din ca e e$!lt limitele domeni!l!i #tiinelo %! idice& n dec! s!l isto iei filosofiei, o(iect!l ontolo"iei a evol!at de la !n sens la " #i mai p!in cont! at cnd ontolo"ia c!p indea cosmo"onia .teo ia o i"inii !nive s!l!i/, cosmolo"ia .teo ia o i"inii cosmos!l!i/ #i c*ia teolo"ia .teo ia c eaiei #i di i% ii de ct e divinitate a !nive s!l!i/, la !n sens mai est ns #i mai i"! os cnd ontolo"ia a e ca o(iect al efleciei nat! a, dete min ile #i st !ct! a e)istenei& ,ilosofia contempo an se ca acte i$ea$ p int 6o c e#te e a inte es!l!i pent ! ontolo"ie, p int 6o deplasa e sensi(il a acesteia sp e p o(lemele sociale #i !mane, p int 6o st ns le"t! c! #tiina& n aceast pe spectiv, ontolo"ia a e ast$i ca sa cin sol!iona ea ! mtoa elo p o(lemeC esena e)istenei l!at n totalitatea sa: loc!l om!l!i #i al l!mii sociale n aceast e)isten: nat! a, loc!l #i ol!l e)istenelo c eate de om .l!mea ep e$ent ilo , ideilo , valo ilo , sim(ol! ilo , etc&/: apo t!l dint e e)istena o(iectiv #i cea s!(iectiv: ie a *ia #i st !ct! a e)istenelo , etc C ite iile d!p ca e se pot clasifica concepiile ontolo"ice s!nt ! mtoa eleC a/ d!p n!m !l #i nat! a elementelo .p incipiilo / p!se la (a$a l!mii, e)ist concepii ontolo"ice moniste, d!aliste #i pl! aliste& Gntolo"iile moniste p!n la (a$a l!mii !n sin"! facto & Acest facto poate fi de nat! mate ial, sit!aie n ca e avem de6a face c! ontolo"ii mate ialiste .ca e)empl! pot fi date ontolo"iile antice ca e p!nea! la (a$a l!mii apa, ae !l, foc!l, pmnt!l, atom!l, etc&/ sa! poate fi conside at de nat! spi it!al, ca$ n ca e avem ontolo"ii idealiste& Ba nd!l lo acestea se mpa t n ontolo"ii idealist o(iective, ca e s!sin c la (a$a l!mii st !n sin"! p incipi! impe sonal, s!p aindivid!al, e)istent dincolo de om #i omeni e .c!m a fi de pild, Ideea la Dlaton, ;pi it!l a(sol!t la >e"el/, #i ontolo"ii idealist s!(iective, confo m c o a l!mea este o c eaie a spi it!l!i !man .de e)empl! concepia l!i Nant ca e afi m c fenomen!l, spai!l, timp!l, s!nt c eaii ale sensi(ilitii !mane/& Gntolo"iile d!aliste p!n la (a$a l!mii do! p incipii, conside ate ca fiind p in nat! a lo , !n!l mate ial, ia cellalt spi it!al, ==

aceste p incipii e)istnd #i evol!nd n pa alel, f ca !n!l s fie dete minant n apo t c! cellalt& E)empl!l clasic de d!alism l ep e$int filosofia l!i 4esca tes, n cad !l c eia entitatea mate ial coe)ist c! cea spi it!al& Gntolo"iile pl! aliste p!n la (a$a l!mii mai m!li facto i ca e pot fi ns, o i mate iali .ca e)empl! se poate da filosofia l!i Empedocle, ca e conside a d ept elementele f!ndamentale ale l!miiC apa, ae !l, foc!l, pmnt!l/, o i spi it!ali . ca n ca$!l pita"o eicilo , ca e p!nea! la (a$a l!mii n!me ele, sa! Bei(nit$ ca e #i el p!nea la (a$a l!mii o infinitate de pa tic!le spi it!ale !ltime, n!mite monade/& (/ d!p " ad!l de "ene alitate #i domeni!l de ealitate l!at n conside a e se pot evidenia ontolo"ii "lo(ale #i ontolo"ii e"ionale& Gntolo"iile "lo(ale se efe la e)isten n ansam(l!, la !nitatea, esenialitatea #i comple)itatea ei& Un e)empl! de ontolo"ie "lo(al l constit!ie ontolo"ia ma )ist, ca e a eali$at o vi$i!ne dialectic #i inte" alist as!p a e)istenei, ce pe mite pe de o pa te, distincia dife itelo domenii #i nivele ale acesteia, pe de alt pa te, e)plica ea dependenelo #i a dete min ii lo "enetice #i f!ncionale& Gntolo"iile e"ionale se dife enia$ nC 6 ontolo"ii ale nat! ii, c!m e)ist la ;oc ate, desp e ca e se sp!ne c +a co(o t filosofia din ce pe pmnt-,n sens!l c eflecia filosofic se apleac #i as!p a om!l!i, n! n!mai as!p a nat! ii: 6 ontolo"ii !mane, c!m este filosofia fenomenolo"ic a l!i >eide""e : 6 ontolo"ii sociale ca e anali$ea$ ansam(l!l vieii sociale n p incipal& c/ d!p apo t! ile dint e 4!mne$e! #i l!me, s6a! cont! at ! mtoa ele concepii ontolo"iceC 6 concepia teist, ce s!sine c 4!mne$e! este p imo dial ontolo"ic #i t anscendent n apo t c! l!mea& Astfel sp!s 4!mne$e! este nainte de toate, c eato !l !nive s!l!i, s! sa infinit a posi(ilitilo e)isteniale n !nive s #i fo a l!i o donatoa e& 4int e ma ii "ndito i n a c o filo$ofie "sim esena teism!l!i amintim pe A istotel, pent ! ca e 4!mne$e! ep e$int act!l p! al c eaiei iniiale, pe A!"!stin, pent ! ca e 4!mne$e! este c eato !l l!mii #i pe =F

4esca tes, pent ! ca e 4!mne$e! este fiina pe fect #i s! s a adev !l!i ce t& 6 concepia panteist, ca e sp e deose(i e de cea teist, ca e vedea n 4!mne$e! ca!$a t anscedental a l!mii, s!sine c 4!mne$e! este s!(stana imanent a l!c ! ilo & Danteism!l afi m c! m!lt t ie c 4!mne$e! e n toate, c n!6l p!tem distin"e de l!me& D!nct!l de vede e panteist l "sim e)p imat p e"nant, n filosofia l!i ;pino$a& 6 concepia ateist, ca e nea" complet e)istena l!i 4!mne$e!, afi mnd c l!mea n! a fost c eat de o pe soan t anscedental& B!mea mate ial n! a e nevoie s fie e)plicat p in nici o ca!$ c eatoa e, ea este ete n, n! a e ncep!t #i nici sf #it& Toate fenomenele #i p ocesele din !nive s, incl!siv om!l #i isto ia sa, se e)plic plecnd de la le"ile de$volt ii mate iei n mi#ca e& Ast$i definim mate ia d ept cate"o ia filosofic ce desemnea$ f!ndament!l t!t! o mod! ilo #i fo melo o(iective de e)isten, temei!l nt e"ii va ieti eale #i posi(ile a e)istenelo dete minate&

A& Concept!l de e)isten #i ealitatea %! idic

4!p c!m am v$!t anali$a etimolo"ic #i p o(lematic ne a at c o(iect!l p incipal al ontolo"iei, ca #i al nt e"ii filosofii l constit!ie e)istena& Concept!l de e)isten, a e sfe a cea mai la " posi(il da #i conin!t!l cel mai s ac #i cel mai p!in dete minat& Dent ! sim!l com!n e)istena este alct!it din tot ceea ce fiinea$ eal, efectiv, dincolo de om #i totdea!na dete minat& n aceast pe spectiv, concept!l de e)isten c!p inde totalitatea p oceselo mate iale #i ideale din nat! #i societate, ce e)ist .fiinea$/ #i devin nt 6o necontenit st !ct! a e #i est !ct! a e& Anali$a ealitii, n nce ca ea de a de$vl!i mod! ile ei f!ndamentale de a fi, l!nd ca p!nct de pleca e o dinea ca!$al, #i nat! a conin!t!l!i, elev disocie ea ei n do! tip! iC ealitatea o(iectiv #i ealitatea s!(iectiv& a/ 'ealitatea o(iectiv, c!p inde acele domenii #i nivele ale e)istenei ca e s!nt independente de con#tiina #i voina om!l!i& n conin!t!l ei incl!dem mai nti nt ea"a sfe a e)istenei mate iale =@

e)te ioa con#tiinei #i totalmente independent de aci!nea nemi%locit t ansfo matoa e a om!l!i, G alt $on a ealitii o(iective, o ep e$int acea e)isten e)te ioa con#tiinei, da ca e poa t pecetea aci!nii !mane, n ms! a n ca e ceast aci!ne este imp e"nat de con#tiin #i se desf#oa implicnd p op ietile eflecto ii ale spi it!l!i !man& Aici n"lo(m n p im!l nd ealitatea mate ial a tificial, c!lt! a mate ial, ca e este e)te ioa con#tiinei !mane, da a nma"a$inat n sine, p in o(iect!ali$a e, fo a !man co"nitiv, valo i$atoa e, atit!dinal& n al doilea nd, aici s6a inte" a #i modific ile p od!se n medi!l am(iant nat! al de ct e om c! intenia de a6#i m(!nti #i !#! a satisface ea t e(!inelo .m!nca #i viaa/& (/ 'ealitatea s!(iectiv, este fo mat din p ocesele .co"nitive, afective, volitive, atit!dinale/ #i conin!t!l con#tiinei !mane . ep e$ent i, st i de spi it, concepii, teo ii, etc/& Este de ivat din cea o(iectiv, nep!tnd e)ista n sine #i p in sine, ci doa p in activitatea c eie !l!i !man, a fac!ltilo co"nitiv6 eflecto ii ale om!l!i& Gm!l, p in con#tiin, este c eato !l #i p! tto !l e)istenelo o(iective& E)istenele ca e alct!iesc ealitatea s!(iectiv a! !n stat!t e)istenial specific& n afa a celo do! "en! i de ealitate +p! e-, n cad !l e)istenei ntlnim #i domenii fo mate dint 6o ealitate ce mplete#te o "anic elemente ale amnd! o a, o(iective #i s!(iective& Astfel de ealiti s!ntC 6 fiina !man, ca e ca o "anism (iolo"ic este pa te a nat! ii o(iective, da p in con#tiina #i p od!sele acesteia .sentimente, idei, voin/ se ncad ea$ n sfe a ealitii s!(iective: 6 sistem!l social .societatea/, ca e e!ne#te #i el .ea/ n st !ct! a sa elemente o(iective #i s!(iective& n cad !l sistem!l!i social, ealitatea %! idic m(in facto i ce s!nt independeni de voina om!l!i #i facto i ce in de aci!nea vol!nta a om!l!i& 'ealitatea %! idic, alt! i de altele c!m s!ntC ealitatea mo al, ealitatea politic, ealitatea a tistic, #&a&,este inaliena(il ealitii sociale n condiii isto ice dete minate& Ea vi$ea$, n p incipal, apo t! ile %! idice dint e oameni ce alct!iesc adev at!l f!ndament ontolo"ic al d ept!l!i& Ea a e ca specific fapt!l c n! este =?

i$vo t din o ice fenomene nat! ale #i sociale, ci n!mai din acelea ca e s!fe impact!l #i se afl s!( incidena no melo %! idice& De cale de consecin, p!tem sp!ne c +element!l definito i!, constit!tiv #i f!ndamental ealitii %! idice l ep e$int fapt!l %! idic-0AF, p&E1F2& 'eite m fapt!l c n! o ice mp e%! a e din nat! #i societate este fapt %! idic, pent ! c n! o ica e p od!ce efecte %! idice& 4in m!ltit!dinea fenomenelo #i p oceselo nat! ale #i sociale, le"ea selecionea$ doa !n n!m limitat de mp e%! i #i an!me pe cele ca e p in amploa ea consecinelo a! le"t! c! o dinea de d ept& 'ecapit!lnd, o(se vm c ealitatea %! idic se nfi#ea$ ca !n s!(sistem int insec ealitii sociale, al c !i conin!t este st !ct! at pe ! mtoa ele componenteC - faptele %! idice: - con#tiina %! idic: - fenomen!l d ept!l!i: - o dinea de d ept&

E& 4omenii ale e)istenei

E)istena n !nive salitatea ei se dife enia$ specific, ca e)isten nat! al .nat! a/, e)isten social .societatea/, #i e)istena ideal .l!mea con#tiinei/& Ba nd!l lo , fieca e dint e acestea se e"se#te n va ieti nen!m ate de e)p esiiC nat! a ca mecanic, fi$ic, c*imic, (iolo"ic etc&, societatea ca economic, politic, %! idic, ia con#tiina ca "ndi e, sentiment, voin& a/ E)istena nat! al, ep e$int acea lat! a ealitii o(iective, mate iale, ante ioa om!l!i #i independent de el, necondiionat, fiinnd n sine #i pent ! sine, infinit #i nec eat, a c ei deveni e se eali$ea$ p in aci!nea !no fo e oa (e lipsite de finalitate con#tient& Este p ima #i p imo dial n apo t c! om!l #i societatea, fiind s!po t!l #i o i"inea e)istenei !mane #i a celei sociale& E)istena nat! al este fo mat din e)istena nevie .ano "anic #i o "anic/ #i din e)istena vie .sa! (iolo"ic/& n cad !l ei acionea$ le"i specifice co esp!n$toa e fiec !ia dint e aceste s!(domenii (/ E)istena social, este domeni!l e)istenei cel mai nalt #i mai comple) din p!nct de vede e st !ct! al #i f!ncional& A l!at =9

na#te e ca ! ma e a de$volt ii celei nat! ale& , de$volta ea lo"ic a acesteia st !ct! at n sistem!l nost ! sola , f apa iia pe pmnt a e)istenei (iolo"ice #i evol!ia ei sp e fo me s!pe ioa e, n! s6a fi p!t!t a%!n"e la apa iia acest!i tip no! de e)isten& Ant opo"ene$a #i socio"ene$a n! pot fi desp ite de p emisele ca e s6a! constit!it n cad !l e)istenei nat! ale& C! toate acestea, apo t!l dint e nat! #i societate n! t e(!ie neles ca !n apo t de dependen total a acesteia din ! m fa de cea dinti& De ms! a constit!i ii #i de$volt ii sale, societatea se eli(e ea$ t eptat n apo t c! nat! a, de$vl!ind!6#i tot mai m!lt ns!#i ile sale specifice ca e o deose(esc de nat! & ;ocietatea n! apa e n!mai s!( aspect!l ealitii fi$ice, al e)istenei sociale mate iale fo mat din ansam(l!l o(iectelo .!nelte, alte (!n! i mate iale c eate de om/, p oceselo .activitatea fi$ic a oamenilo de p od!ce e a !no valo i mate iale/ #i a elaiilo ce se constit!ie #i e)ist independent de voina a (it a a oamenilo & n afa a acestei e)istene sociale mate iale, n societate ia na#te e #i !n alt "en de e)isten tot att de necesa oamenilo ca #i p im!l #i an!me e)istena social spi it!al, sa! con#tiina social& Aceasta este dependent de cea mate ial #i e)e cit o p!te nic infl!en as!p a acesteia& Este constit!it din sentimente, atit!dini, st i de spi it, idei concepii, teo ii #i valo i din viaa oamenilo & E)istena spi it!al sa! con#tiina se constit!ie odat c! apa iia om!l!i #i a mod!l!i de e)isten social& Gdat c! medi!l social, nt e om #i nat! se sta(ile#te !n apo t no!, ca e se va t ansfo ma n p a)is, adic nt 6o modalitate activ, intenionat, pot ivit !n!i scop #i c! a%!to !l !no mi%loace adecvate, de do(ndi e a celo necesa e e)istenei& D a)is!l va deveni facto !l dete minant al fo m ii #i de$volt ii st !ct! ilo con#tiinei& n afa a elaiilo c! activitatea p actic, nici apa iia, nici esena #i nici f!nciile con#tiinei n! pot fi descif ate #i nelese& 'e$!ltatele m!ncii sale fi$ice #i intelect!ale o(iectivate n fo ma !neltelo , l!c ilo #tiinifice, ope elo de a t,etc&, ep e$int p incipalele s! se p in a c o ns!#i e se fo mea$ conin!t! ile co"nitive #i ope ato ii ale st !ct! ii con#tiinei fiec ei noi "ene aii& Con#tiina social n! ep e$int o s!m a itmetic, dat o dat pent ! =8

totdea!na, a dife itelo sale componente, ci se nfi#ea$ ca o totalitate dife eniat, ca !n sistem st !ct! at n contin! deveni e& 4in anali$a st !ct! ii con#tiinei pe nivele, e$!ltC 6 con#tiina com!n, sa! nesistemati$at, ca e este fo mat din do! s!(st at! iC c!noa#te ea com!n #i psi*olo"ia social: con#tiina teo etic, sa! sistemati$at, incl!$nd la nd!l ei do! s!(st at! iC #tiina #i ideolo"ia& 4in ai!ni ce in de ci c!msc ie ea i"! oas p o(lematicii acest!i c! s, vom insista as!p a ideolo"iei ca p e$entnd !n inte es apa te pent ! p ofil!l st!diilo %! idice& Te men!l de ideolo"ie a fost int od!s de f ance$!l 4e T acT n l!c a ea sa +Elements dPideolo"iec! sens!l de st!di! al ideilo , al o i"inii lo & n accepi!nea act!al, ideolo"ia ep e$int !n sistem de idei ca e eflect e)istena social p in p isma inte eselo de " !p& G ice ideolo"ie este o "anic le"at, att s!( apo t!l "ene$ei, ct #i s!( acela al st !ct! ii #i f!ncionalitii ei, de inte esele !n!i an!mit " !p social, al !nei an!mite cate"o ii sociale& Ideolo"ia c!p inde n!mai acele idei, teo ii, doct ine ca e eflect #i p oiectea$ ealitatea n apo t c! inte esele, aspi aiile !n!i " !p social dete minat& 4 ept ! ma e, ideolo"iile apa #i se constit!ie n p oces!l con#tienti$ ii de ct e " !p! i #i cate"o ii sociale a inte eselo lo , a l!ptei pent ! satisface ea inte eselo espective& 'ol!l ideolo"iilo n viaa social este p!s n eviden p in m!ltiplele lo f!nciiC 6 ideolo"iile a! o f!ncie "noseolo"ic, nt !ct eflect #i conin fo m!late mai m!lt sa! mai p!in cla , inte esele, ideal! ile #i scop! ile " !p! ilo sociale, n p o" ame #i di ective de aci!ne pent ! satisface ea lo : 6 ideolo"iile a! o f!ncie no mativ, ep e$entnd n! n!mai !n sistem de idei, p o" ame #i di ective de aci!ne, ci #i an!mite no me #i e"!li politice, %! idice, mo ale, etc&, ca e e"lementea$ aci!nile #i compo tamentele mem( ilo " !p!l!i social sa! al societii n ansam(l!l ei: 6 ideolo"iile ndeplinesc o impo tant f!ncie motivaional& Const !ciile ideolo"ice e)plic #i %!stific la nivel!l fiec !i " !p, fiec ei cate"o ii socio6p ofesionale sa! societi, evenimentele, FJ

po$iiile #i atit!dinile acesto a fa de acestea, pa ticipa ea sa! nepa ticipa ea lo la o aci!ne sa! alta: 6 ideolo"iile ndeplinesc #i o nsemnat f!ncie fo mativ& D od!ciile ideolo"ice ep e$int mat icea #i cad !l spi it!al n ca e se ed!c #i fo mea$ con#tiina fiec !i individ, apa innd !n!i " !p social& Con#tiina social se dive sific se dive sific n fo mele ei f!ndamentale n conte)t!l !n!i p oces isto ic ndel!n"at #i anevoios& n ansam(l!l con#tiinei sociale se distin" ! mtoa ele fo meC con#tiina politic, %! idic, mo al, a tistic, #tiinific, filosofic #i eli"ioas& n linii "ene ale, fo mele con#tiinei sociale se deose(esc nt e ele p inC 6 o(iect!l lo specific .domeni!l ealitii pe ca e l eflect c! p ecde e/: 6 modalitatea specific de eflecta e: 6 ol!l lo social specific: 6 pa tic!la itile apa iiei #i evol!iei lo & Con#tiina %! idic, se define#te ca totalitatea ideilo , concepiilo , teo iilo , sentimentelo , ep e$ent ilo , atit!dinilo e)istente la !n moment dat n societate, c! p ivi e la ceea ce este d ept sa! ned ept, le"al sa! ile"al, o(li"ato i! sa! neo(li"ato i! n apo t! ile dint e indivi$i, dint e ace#tia #i stat, dint e state& Con#tiina %! idic vi$ea$ #i se apo tea$ la activitatea instit!iilo le"islative #i e)ec!tive, la conin!t!l #i dinamica le"islaiei, la mod!l n ca e se e)e cit #i se espect o dinea de d ept, la inte esele fiec !ia n apo t c! ale celo lali, la convie!i ea social, n "ene al& Ea apa e ca o p emis a d ept!l!i, ca sistem de e"lement i #i instit!ii& Con#tiina %! idic se st !ct! ea$ #i ea pe do! palie eC o component aional .ideolo"ia %! idic/, ep e$entnd ansam(l!l doct ina c! p ivi e la fenomen!l %! idic, #i o component psi*ic, psi*olo"ia %! idic, ca ansam(l!l t i ilo emoionale& <ai p ecis, con#tiina %! idic este con#tiina speciali$at a le"i!ito !l!i, a cel!i ce face le"ea #i a cel!i ce aplic le"ea, n timp ce con#tiina com!n apa ine popo !l!i& 4e e"!l, con#tiina %! idic se manifest n cond!ita #i compo tament!l le"al al mem( ilo societii& F1

=& 4ete mina ea spaio 6 tempo al a e)istenei

;pai!l #i timp!l ep e$int fo mele f!ndamentale ale o ic ei e)istene a mate iei& ;pai!l, desemnea$ totalitatea apo t! ilo de coe)isten dint e o(iectele #i fenomenele ealitii s!( aspect!l fo mei, distanei, o dinii #i po$iiei lo & Ba mod!l "ene al, concept!l de spai! indic o ep e$enta e "ene ali$at a dimensi!nilo co p! ilo #i distanelo dint e ele& n ceea ce p ive#te ca acte isticile spai!l!i, ele s!ntC 6 t idimensionalitatea: 6 eve si(ilitatea: 6 simet ia& Timp!l, desemnea$ d! ata de fiina e a o(iectelo #i fenomenelo , p ec!m #i totalitatea apo t! ilo de s!ccesi!ne #i sim!ltaneitate dint e ele& Acest concept ep e$int o ima"ine "ene ali$at a d! atei evenimentelo , a inte valelo dint e ele, a itm! ilo lo de evol!ie #i de$volta e& ;p e deose(i e de spai!, timp!l se ca acte i$ea$ p inC 6 !nidimensionalitate, adic a! o sin"! dimensi!ne . o sin"! d! at/: 6 i eve si(ilitate, n sens!l c evenimentele #i p ocesele se desf#oa ine)o a(il nt 6!n sin"! sens, de la t ec!t , p in p e$ent, sp e viito : 6 asimet ia, n ideea c viito !l #i t ec!t!l n! s!nt simet ice n apo t c! p e$ent!l, Ele n! se pot s!p ap!ne, deoa ece t ec!t!l poate infl!ena nt e an!mite limite viito !l, da viito !l n! poate infl!ena t ec!t!l, dato it i eve si(ilitii timp!l!i& n afa a acesto p op ieti distinctive, p in ca e spai! #i timp!l se deose(esc !n!l de cellalt, ele a! #i o se ie de p op ieti com!ne, dint e ca e amintimC 6 n p im!l nd, att spai!l ct #i timp!l, a! ca acte o(iectiv& A#a c!m o(iectele #i fenomenele eale e)ist n afa a #i independent de con#tiin, tot astfel #i dete min ile spaiale #i tempo ale ale acesto a a! e)isten simila : 6 n al doilea nd, spai!l #i timp!l a! !n ca acte cont adicto i!& G p im e)p esie a acestei ca acte istici este fapt!l c FA

spai!l #i timp!l s!nt att de a(sol!te .n ms! a n ca e tot ceea ce e)ist, de la pa tic!lele elementa e la co p! i mac ocosmice, de la acestea la "ala)ii6se afl n spai! #i timp/, ct #i elative .n sens!l c ns!#i ile lo conc ete n! s!nt acelea#i n nt e"!l !nive s, ci va ia$ de nat! a #i st !ct! a fo mei de e)isten pe ca e o ca acte i$ea$/& G a do!a fo m de manifesta e a ca acte !l!i lo cont adicto i! const n fapt!l c spai!l #i timp!l s!nt att contin!e .nt !ct e)istena n! admite vac!!m spaio6tempo al/, ct #i discontin!e .deoa ece nat! ile #i st !ct! ile dife ite ale o(iectelo #i fenomenelo implic dife enie i de la !n o(iect la alt!l #i de la !n fenomen la alt!l/& 6 n al t eilea nd, spai!l #i timp!l s!nt pe de o pa te infinite, deoa ece !nive s!l este nedete minat spaio6tempo al, cantitativ #i calitativ, inep!i$a(il st !ct! al att la sca a mac ocosmos!l!i ct #i la aceea a mic ocosmos!l!i, #i finite pe de alt pa te, n sens!l c o(iectele #i fenomenele s!nt dete minate spaio6tempo al, cantitativ #i calitativ& n concl!$ie, spaio6tempo alitatea este dependent de conin!t!l e)istenei .fi$ic, (iolo"ic, social/, de st !ct! a #i o "ani$a ea sistemelo pe ca e le ca acte i$ea$& Aceasta face ca ma ii va ieti a sistemelo ca e alct!iesc l!mea s6i co esp!nd o ma e dive sitate #i va ia(ilitate a ca acte isticilo spai!l!i #i timp!l!i& Astfel, la nivel ano "anic avem de6a face c! spai!l #i timp!l cosmic, la nivel!l l!mii vii, c! spai!l #i timp!l (iolo"ic, la nivel !man, c! spai!l #i timp!l psi*olo"ic, ia la la nivel!l vieii sociale, avem spai!l #i timp!l social& a/ ;pai!l #i timp!l cosmic .fi$ic/ s!nt modaliti de e)isten a sistemelo mate iale ale !nive s!l!i fi$ic, a c o compo ta e depinde de densitatea sistemelo mate iale, de cmp!l " avitaional, p ec!m #i de vite$a mi#c ii co p! ilo aflate n inte aci!ne& (/ ;pai!l #i timp!l (iolo"ic s!nt ca acte istice l!mii vii& ;pai! (iolo"ic se efe la $ona, a eal!l de spndi e al fiec ei specii, la te ito i!l vital ma cat de fieca e familie sa! individ& Timp!l (iolo"ic vi$ea$ pe iodicitatea, itm!l #i d! ata p oces!l!i (iolo"ic& 7io itm!l nseamn desf#! a ea n timp a o ic !i p oces sa! fenomen (iolo"ic, ca e se epet elativ n ns!#i ile sale cantitative #i calitative, la inte vale de timp ap o)imativ e"ale& 4e#i timp!l (iolo"ic a e itm! i dive se, eve si(ile, el ns!#i este i eve si(il& Dent ! om, FE

timp!l (iolo"ic este fond!l c onolo"ic f!ndamental, s!(st at!l timp!l!i psi*olo"ic& c/ ;pai! #i timp!l psi*olo"ic s!nt cad ele t i ilo noast e& ;pai!l psi*olo"ic este pop!lat de elementele vieii con#tiente a om!l!i 6 sentimente, c!no#tine, valo i, etc& Ba mod!l "ene al el se s!p ap!ne .identific/ c! spai!l a)iolo"ic al e)istenei noast e ca oameni& n ceea ce p ive#te timp!l psi*olo"ic, acesta poate fi definit ca modalitatea s!(iectiv, st ict individ!al, de a asimila timp!l e)te n side al, p in inte medi!l actelo psi*ice .ncepnd c! pe cepia #i t ecnd p in memo ie, fante$ie, voin, pn la ai!ne/& Timp!l psi*olo"ic apa e ca !n apo t nt e timp!l e)te n o(iectiv #i timp!l individ!al al om!l!i, ca e$!ltat al p el!c ii timp!l!i o(iectiv de ct e con#tiina fiec !i individ& El este timp!l t i ilo s!(iective, al evenimentelo s!flete#ti inte ne, condiionat de sta ea s!(iectiv #i de t st! ile psi*ice ale individ!l!i& d/ ;pai!l #i timp!l social& Coo donatele spaio6tempo ale ale e)istenei societii se ca acte i$ea$ p in ns!#i i p op ii, dife ite de cele ale nat! ii& Dent ! societate spai!l #i timp!l fi$ic, cosmic, "eo" afic, (iolo"ic, ep e$int doa cad !l nat! al al aci!nii !mane, deoa ece la acest nivel ele ncetea$ de a fi doa ealiti nat! ale, devenind fo me ale "ndi ii .ms! ate #i calc!late/ c! a%!to !l c o a oamenii #i o "ani$ea$ #i desf#oa aci!nile& 4e aceea le6am p!tea conside a dimensi!ni, coo donate ale aci!nii !mane con#tiente& 4int e toate vie!itoa ele, n!mai om!l t ie#te n mod con#tient spai!l #i timp!l& ;pai!l social desemnea$ ansam(l!l condiiilo de loc, ntinde e #i desf#! a e a aci!nilo !mane, a st !ct! ilo #i p oceselo sociale& n spai!l astfel definit se desf#oa p od!cia mate ial, viaa social, politic, %! idic, mo al, c!lt! al6spi it!al a om!l!i& n aceast vi$i!ne, spai!l n ca e t ie#te #i acionea$ !n popo , n! este doa o ntinde e ce se msoa n Milomet i pt ai, ci o pat ie nlat p in m!nca #i l!pta m!lto "ene aii de oameni, ca e a e specific!l s! "eo" afic, economic, politic, c!lt! al& ;pai!l nat! al t it #i !mani$at de ct e o com!nitate de oameni devine spai!l socio6c!lt! al6isto ic al acestei com!niti& Nota definito ie a spai!l!i social este tocmai aceea c el este spai!l isto ici$at p in c!lt! & n concl!$ie, spai!l F=

capt dimensi!ni sociale at!nci cnd define#te a ia activitii p actice #i de c!noa#te e a oamenilo , deose(it de la o epoc la alta, de la o societate la alta, de la o a la alta& Timp!l social, desemnea$ deveni ea vieii sociale, p in d! ata #i s!ccesi!nea fenomenelo sale specifice, itm!l evol!iei #i densitatea evenimentelo sociale& n societate, activitatea com!nitilo #i indivi$ilo este e"lementat de o an!mit divi$i!ne a pe ioadelo C sec!nde, min!te, o e, $ile, sptmni, l!ni, ani& ;!nt c eate n aceast di ecie o a e de m!nc, #cola e, !nive sita e, come ciale, etc& 4e aceea timp!l a e valoa e pent ! om& Aceast valoa e este dete minat de p ocesele sociale, de " ad!l de de$volta e a civili$aiei #i c!lt! ii, de condiiile #i eficiena aci!nii& Timp!l social este condiionat de facto i e)te ni, da sociali$a ea l!i este !n efect al p op iei noast e con#tiine& ,ieca e epoc isto ic a e specific!l ei, imp im an!mite pa tic!la iti #i itm! i de evol!ie fenomenelo #i evenimentelo sociale, ia timp!l social al nt e"ii !maniti este nt 6o evol!ie pe manent& Da tic!la iti ale spaio6tempo alitii n domeni!l d ept!l!i Ca o ice fenomen social, le"ile %! idice se apo tea$ #i ele la cele do! elemente de elaie ca e imp!n n mod fi esc #i inevita(il an!mite limite p!te ii lo de aci!ne #i le ci c!msc i! la cmp!l de aplica eC spai!l #i timp!l& 4esi"! c noi!nile de spai! #i timp, a! !n alt neles, o alt conotaie dect cate"o iile filosofice anali$ate mai nainte& n "ene al, teo eticienii %! i#ti folosesc fo m!la +aci!nea n spai! #i timp a no melo %! idice-, astfel identificnd concept!l de spai! c! specificitatea spaial #i concept!l de timp c! specificitatea d! atei no mativ6%! idice& <ai i"! os sp!s, limitele n!nt !l c o a se ntinde aci!nea le"ii n apo t c! !n an!mit te ito i!& ,iind e)p esia s!ve anitii stat!l!i ca e a emis6o, le"ea penal de e)empl!, #i m "ine#te efectele la te ito i!l apa innd acel!i stat& De de alt pa te, faptele %! idice penale sit!nd!6se totdea!na nt 6!n an!mit loc, se apo tea$ la ideea de spai!& Timp!l semnalea$ apa iia #i dispa iia FF

le"ilo , p e$idea$ p oces!l de pe feciona e a le"islaiei, isto ic!l acesteia& D ivite deci n apo t c! spai!l, le"ile penale coe)ist, ia n apo t c! timp!l, ele se s!cced& D incipi!l f!ndamental ca e domin nt ea"a mate ie p ivind aplica ea le"ii penale n timp, este p incipi!l le"ii active, eficient #i o(li"ato ie pe tot timp!l cnd se "se#te n vi"oa e& U mea$ a#ada , c +o ice no m %! idic este !n eveniment, ca e a e o ms! evenimenial, adic a e o d! at, fi)at convenional de le"i!ito , n ca e acesta scontea$ c va cont i(!i la eali$a ea scop!l!i s! %! idic-0A1, p&FJ2& CADITGBUB V

3ENEVA 4'EDTUBUI 4IN DE';DECTIVU ;I;TE<IC6;T'UCTU'ABU 1& Conceptele de element, sistem #i st !ct!
Alt! i de alte at i(!te ale e)istenei caC deveni ea .mi#ca ea/, spaialitatea, tempo alitatea, st !ct! alitatea ep e$int #i ea o p op ietate f!ndamental a e)istenei, a c ei c!noa#te e a%!t la nele"e ea mai complet a acesteia& Cci dac deveni ea .mi#ca ea/, ca mod f!ndamental al e)istenei, ne de$vl!ie capacitatea "ene al a acesteia de a se t ansfo ma, spai!l ne a at ntinde ea #i a#e$a ea o(iectelo #i p oceselo , timp!l ne face c!nosc!te d! ata #i s!ccesi!nea lo , st !ct! alitatea de$vl!ie capacitatea e)istenei de a int a n inte aci!ni, mod!l c!m a! loc infinitele sc*im( i pe ca e le s!fe e)istena n contin! deveni e& Admite ea st !ct! alitii ca ns!#i e f!ndamental #i !nive sal a e)istenei cond!ce la ideea c o ice domeni! al e)istenei este o "ani$at n st !ct! i omo"ene #i se p e$int ca !n ansam(l! de sisteme ca e a! o st !ct! & ntemeiat ac!m ap oape o %!mtate de secol de B!dWi" von 7e talanfT, teo ia "ene al a sistemelo a ncetat s mai fie doa o F@

teo ie din domeni!l (iolo"iei, pent ! a deveni o teo ie c! p of!nde incidene #i implicaii filosofice& n cad !l acestei teo ii, sistem!l este definit de ct e ntemeieto !l ei, ca +!n ansam(l! de elemente aflate n inte aci!ne-& A#ada , sistem!l n! este !n simpl! con"lome at de p i componente, ci se constit!ie ca !n ansam(l! de elemente aflate n inte aci!ne, ca o fo mai!ne distinct elativ a!tonom, n apo t c! altele& Cate"o ia de element se efe la o ice o(iect, fenomen, p oces, ca e se afl n inte aci!ne c! altele n cad !l !n!i sistem& Elementele s!nt p i constit!tive ale !n!i sistem ce s!nt s!(o donate, se de$volt #i se cond!c d!p le"ile de f!nciona e ale acest!ia& nt !ct sistem!l se na#te din inte aci!nea p ilo componente, nat! a l!i depinde de nat! a elementelo #i de tip!l de inte aci!ne dint e acestea& 4 ept ! ma e, de#i "enetic sistem!l apa e ca e$!ltat al elementelo constit!tive, cantitativ #i calitativ,este mai m!lt dect acestea, n sens!l c sistem!l p e$int o f!ncie no! #i ns!#i i dife ite de acelea ale elementelo componente& 4e pild !n " !p de no me %! idice do(nde#te calitatea de sistem n!mai n ms! a n ca e elementele l!i f!$ionea$ nt e ele, "ene nd elaii de inte dependen, ca e s fie elativ sta(ile, p in apo ta e la celelalte no me ale sistem!l!i& ;istem!l apa e astfel ca o fo mai!ne sta(il, elativ a!tonom, dife it de p ile componente& Be"islaia !n!i stat ep e$int !n sistem& Este sistem!l de d ept naional, !n!l din elementele de cea mai ma e nsemntate ca e pa tic!la i$ea$ !n stat& n cad !l o ic !i sistem naional de d ept, fieca e am! de d ept, fieca e Cod #i fieca e le"e constit!ie la nd!l lo , !n sistem& Ca acte !l sistematic al d ept!l!i, p es!p!ne o o dona e a no melo din dife ite e"lement i, adoptate la dife ite nivele, astfel nct s se evite ed!ndanele #i cont adiciile& 4esi"! aceast o dona e n! poate avea loc spontan, ci ea se eali$ea$ de ct e !n o "anism speciali$at6 Consili!l le"islativ& Acesta este a(ilitat de Constit!ie s avi$e$e p oiectele de acte no mative n vede ea sistemati$ ii, !nific ii #i coo don ii nt e"ii le"islaii& F?

4 ept!l ca #tiin, este !n sistem constit!it din #tiine %! idice caC d ept!l penal, d ept!l civil, d ept!l constit!ional, d ept!l administ ativ, d ept!l p oces!al penal, d ept!l p oces!al civil, etc& N! e)ist ca acte istic mai impo tant pent ! ca acte i$a ea !n!i sistem de d ept naional, dect sistem!l i$voa elo sale& Acestea s!ntC 6 Constit!ia 'omniei .n ea "sim f!ndamentele t!t! o am! ilo d ept!l!i omnesc/: 6 Be"ile o "anice .acestea s!nt o p el!n"i e a mate iilo constit!ionale/ n cad !l c o a !n loc special l oc!p cod! ile: 6 Be"ile o dina e: 6 Actele no mative e$!ltate din dele"a ea le"islativ .o donana #i o donana de ! "en/: 6 >ot ile de "!ve n: 6 G dine #i inst !ci!ni ale ministe elo : 6 Actele no mative ale administ aiei locale .o dinele p efect!l!i, *ot ile Consili!l!i %!deean, dispo$iia p ima !l!i/& 4in p e$enta ea elementelo #i inte aci!nilo , din mod!l de constit!i e a sistem!l!i, se desp ind cteva ca acte istici ale saleC a/ Inte" alitatea, n sens!l c !n sistem n! este !n con"lome at ntmplto de o(iecte #i fenomene, ci !n nt e" mai m!lt sa! mai p!in coe ent& ns!#i ile sale ca nt e" n! se pot ed!ce la s!ma ns!#i ilo p ilo & ;istem!l p e$int ns!#i i pe ca e n! le a e nici!na dint e p ile componente& 4e e)empl! , om!l ca sistem n! se poate ed!ce la elementele c*imice componente l!ate n cantitile l!ate n cantitile de$vl!ite de anali$, ci p es!p!ne #i !n an!mit mod de o "ani$a e a acesto a , an!mite elaii ca e dete min coe$i!nea lo nt 6!n nt e" c! o f!ncionalitate p op ie& Inte" alitatea sistemelo se manifest s!( mai m!lte aspecte, dint e ca e amintim n!mai do!C dependena ecip oc a sistem!l!i de elementele sale #i a elementelo de sistem& Aceast dependen c e#te odat c! c e#te ea " ad!l!i de inte" alitate al sistem!l!i #i se manifest foa te p!te nic n sistemele (iolo"ice,#i cele sociale& (/ 'elativitatea& Aceast t st! p!ne n eviden fapt!l c pe de o pa te c o ice sistem este sistem n apo t c! elementele sale, da este element n apo t c! alt sistem ca e6l incl!de& 4e e)empl!, F9

d ept!l este s!(sistem al sistem!l!i social #i a e ca s!(sisteme am! ile de d ept: acestea la nd!l lo s!nt sisteme alct!ite din instit!ii %! idice, ca e constit!ie sisteme de no me %! idice& 5i inve s, no ma %! idic este element al instit!iei %! idice, aceasta este element al am! ii de d ept, la nd!6i element al sistem!l!i inte" ato , d ept!l, ca e la nd!l l!i este !n element al sistem!l!i social "lo(al& c/ Isto icitatea, este acea p op ietate ce semnific fapt!l c o ice sistem dinamic din !nive s a e o e)isten limitat att n spai! , ct #i n timp& A#ada , o ice sistem apa e la !n moment dat, f!ncionea$ o an!mit pe ioad, apoi dispa e fiind nloc!it de !n alt!l& 4! ata !n!i sistem depinde de nat! a elementelo sale, de domeni!l e)istenei c eia i apa ine de specific!l #i t ia inte aci!nilo ce a! loc n inte io !l s!& n viaa social e)ist sisteme t ainice #i de d! at, de e)empl! com!nitile !mane .popoa ele, nai!nile/ #i sisteme de sc! t d! at, c!m a fi alianele tempo a e dint e state& d/ A!to e"la ea, este o p op ietate ce p es!p!ne capacitatea de cont ol a sistem!l!i as!p a e)ec!t ii p op iilo aci!ni& n (a$a le"t! ilo info maionale #i avnd n st !ct! a sa elemente pe fecionate, sistem!l #i p od!ce an!mite modific i n f!ncie de sp!ns! ile sale la info maia inte n sa! e)te n, compa nd pa amet ii comen$ii c! cei ai e)ec!iei& ;istem!l se a!to e"lea$ n a#a fel nct sp!ns! ile date de el s fie adecvate #i s co esp!nd stim!lilo ce acionea$ n afa a l!i& 'ol!l a!to e"l ii n d ept este e)t em de evident dac inem seama de fapt!l c +%!stiia este c*emat s fac o ope d!mne$eiasc c! mi%loace !mane-, c!m se e)p ima !n p ofesionist al d ept!l!i& n acest scop, n te ito i!l fo melo constit!ionale #i le"ale, e$e vate p!te ii %!decto e#ti i sta! la ndemn ci de atac #i p oced! i consac ate& 4e veac! i, l!mea d ept!l!i a e mi%loacele sale de a!to e"la e pent ! a nd epta event!alele e o i pe ca e le sv #e#teC pln"e ea, aci!nea, apel!l, ec! s!l, contesta ea, evi$!i ea, ec! s!l n an!la e, ec! s!l n inte es!l le"ii& Clasifica ea sistemelo , se face po nind de la an!mite c ite ii, c!m s!ntC domeni!l de apa tenen, st !ct! a inte n, " ad!l de F8

coe$i!ne, apo t!l c! medi!l am(iant, "ene$a, conin!t!l, sfe a de c!p inde e, etc& 6 4!p " ad!l de coe$i!ne, sistemele pot fi " !pate n do! ma i claseC sisteme s!mative #i sisteme inte" ale& ;istemele s!mative se ca acte i$ea$ p in aceea c inte aci!nile dint e elemente componente fiind sla(e, ele n! do(ndesc o sta(ilitate p op ie, o elativ independen fa de componentele lo #i nici capacitatea de a esta(ili inte aci!nea acesto a n ca$!l alte ii ei& ;istemele inte" ale se constit!ie pe (a$a le"t! ilo inte ne, a !no inte aci!ni p!te nice nt e elementele componente alct!ind !niti f!ncionale a!tonome, ns!#i ile specifice nt e"!l!i devenind m!lt mai evidente& 4e aceea sistemele inte" ale a! o elativ independen n apo t c! p ile, ca e se accent!ea$ pe ms! a apa iiei !no fo maii mai comple)e, c!m a fi o "anismele vii sa! colectivitile sociale n$est ate c! posi(ilitatea a!to e"l ii& n ca$!l sistemelo inte" ale, componentele n! pot fi scoase din sistem f ca acesta s6#i modifice sa! c*ia s6#i pia d ns!#i ile av!te ante io & Calitatea de vi!, de e)empl!, o posed n!mai o "anism!l ca nt e" #i n! fieca e pa te l!at sepa at .mem( !, o "an etc&/& 6 4!p nat! a elementelo #i a inte aci!nilo , p!tem distin"e n cad !l e)istenei, sisteme mate iale, cnd att elementele ct #i elaiile dint e ele apa in ealitii o(iective& Acestea pot fi nat! ale, ap !te f aci!nea t ansfo matoa e a om!l!i #i a tificiale, cnd sistemele s!nt p od!se de om& ;istemele ideale, n ca e att elementele ct #i elaiile s!nt ideale, fiind p od!se ale con#tiinei !mane #i sisteme mi)te n ca e elementele #i elaiile s!nt #i mate iale #i ideale .om!l, societatea !man, ealitatea %! idic/& 6 4!p apo t!l lo c! medi!l am(iant, sistemele se pot clasifica n sisteme nc*ise #i sisteme desc*ise, ca e pent ! a e)ista t e(!ie s nt ein sc*im(! i ene "etice, s!(staniale sa! info maionale c! medi!l ncon%! to & n ceea ce p ive#te d ept!l, acesta este !n sistem inte" al .dato it ma ii coe$i!ni dint e no me #i instit!ii/, ideal .dato it elementelo de voin pe ca e le p es!p!ne/, a tificial .fiind o c eaie a om!l!i, i$vo t din necesitatea ce a e"lementa apo t! ile dint e @J

oameni/, #i desc*is .dato it inte fe enelo l!i c! celelalte sisteme din cad !l sistem!l!i social "lo(al/&

A& ,o mele isto ice de com!nitate !man #i "ene$a d ept!l!i

A(o da ea sistemic st !ct! al a societii evidenia$ fapt!l c aceasta ni se nfi#ea$ ca !n sistem avnd o st !ct! e)t em de comple), fiind alct!it dint 6o m!ltit!dine de s!(sisteme, fieca e c! o st !ct! ine ent specific .economic, politic, %! idic, c!lt! al, mo al, etc&/& Una dint e aceste st !ct! i " !pale c! !n impact deose(it n l!mea de ast$i, este st !ct! a com!nita de fact! etnic& Com!nitatea etnic desemnea$ acea " !pa e de pop!laie ca e t ie#te pe acela#i te ito i!, vo (e#te aceea#i lim(, desf#oa o activitate economic com!n #i a e acelea#i pa tic!la iti ale vieii spi it!ale .fact! psi*ic, con#tiina apa tenenei la com!nitate/ manifestate n c eaiile c!lt! ale& 4in cele de mai s!s e$!lt c com!nitile etnice nt !nesc pe fond!l lo !nitatea facto ilo nat! ali, (iolo"ici #i a celo sociali aflai la (a$a "ene$ei acesto entiti sociale isto ice#te constit!ite& Concep!t ca s!(sistem al sistem!l!i social "lo(al #i avnd n vede e isto icitatea acest!ia din ! m, com!nitatea etnic ne apa e ca !n tip de " !pa e social n contin! deveni e, s!( infl!ena celo lalte s!(sisteme .economic, politic, instit!ional/ ale sistem!l!i social "lo(al& Ba nd!l ei com!nitatea etnic infl!enea$ att mi#ca ea societii n ansam(l!l ei, ct #i a celo lalte s!(sisteme c! ca e se afl n inte aci!ne& 4inamica sistem!l!i social "lo(al, n sens!l deveni ii #i s!ccesi!nii isto ice a o nd!i ilo sociale, dete min #i deveni ea fo melo de com!nitate etnic, e)istnd o co esponden nt e tip!l de societate #i fo mele de com!nitate !man& D o(lema co espondenei dint e com!nitile etnice #i o nd!i ile sociale n! este o simpl ded!cie lo"ic ci ealitatea, confi mat de nt ea"a de$volta e a societii, #i se poate ve ifica din ! m i ea s!ccint a fo melo de com!nitate ce s6a! s!ccedat de6a l!n"!l isto iei pe nt e"!l a eal "eo" afic loc!it de om& @1

n condiiile ncep!t! ilo ndep tate ale t ece ii de la animalitate la !manitate, cnd st mo#ii om!l!i d!cea! o via semiinstinctiv, fo ma ca acte istic p ecom!nita a fost ceata !man p imitiv& n viaa ei se mpletea aci!nea le"ilo (iolo"ice #i a celo sociale, n c! s de apa iie& 4e$volta ea facto ilo de p od!cie #i pe aceast (a$, a pop!laiei, p oces foa te lent #i anevoios n aceast pe ioad, a! dete minat fo ma ea !nei com!niti cont! ate, capa(il s asi"! e e)istena !nei "ospod ii pe manente, o mai (!n ac!m!la e #i t ansmite e a e)pe iene de m!nc, n ca e manifest o an!mit e"lementa e a elaiilo dint e oameni .mo ala/ #i apa iia !no activiti distincte .a ta, eli"ia/, c! fo mele co esp!n$toa e ale con#tiinei colective& Aceasta este "inta, de$voltat nemi%locit din ceata !man p imitiv& 3inta D incipi!l f!ndamental ca e a stat la (a$a "inilo l6a constit!it n !di ea de sn"e dint e mem( ii si& ;!nt n !dii fo mea$ o "int descendenii dint 6!n st mo# com!n& 3inta ndeplinea m!ltiple f!ncii sociale, fiind n acela#i timp, fo ma co esp!n$toa e de familie, colectiv!l f!ndamental de m!nc, o com!nitate de cons!m, p ec!m #i o com!nitate c!lt! al n cad !l c eia apa cele dinti ep e$ent i spi it!ale ale omeni ii, p imele o(icei! i #i t adiii& 4e#i n ci c!mstanele com!nitii "entilice n! se poate vo (i de d ept, tot!#i e)ist opinia c, fenomen social fiind, d ept!l este o c eaie spontan a oamenilo a *aici, ca e l6a! e)p imat c!t!mia pent ! a6#i o "ani$a viaa com!nita & Indife ent de motiv, se poate afi ma c o i"inea d ept!l!i se afl n c!t!mele com!nitii "entilice, c!t!me ce m(in elemente e"lative ete o"ene de nat! foa te dife itC mo al, economic, eli"ioas& Te ito i!l com!nitii "entilice este elativ sta(il, depin$nd de " ad!l #i d! ata de timp n ca e e"i!nea loc!it p!tea ofe i es! se minime de via, ceea ce fcea ca economia com!nitii s fie !na !dimenta de s!p avie!i e& n activitatea de m!nc s6a fo mat #i de$voltat mi%loc!l de com!nica e dint e mem( ii "inii6lim(a com!nitii& 4e ac!m lim(a va avea !n ol tot mai ma e n a consemna e)pe iena #i a fi)a c!no#tinele ac!m!late de com!nitatea !man& @A

T i(!l n p oces!l c e#te ii n!me ice a mem( ilo acesto a, "inile se !nesc n t i(! i& 4eoa ece csto ia a%!nsese s fie op it n!nt !l "inii, fieca e t i( pent ! a e)ista independent t e(!ie s c!p ind cel p!in do! "ini& De aceste conside ente sp!nem c t i(!l este o com!nitate etnic n !dit c! "inta, da do(nde#te t st! i #i o st !ct! m!lt mai comple) dect "inta& Astfel, mod!l de via al com!nitii t i(ale este e"lementat de p incipi!l totemic& Totem!l sim(oli$ea$ st mo#!l com!n al mem( ilo t i(!l!i& El este de o(icei ep e$entat de !n animal, o plant, c*ia !n l!c ! c! ca e mem( ii t i(!l!i c ed c se identific& Totem!l este cel ca e d n!mele t i(!l!i& T i(!l a e !n te ito i! p op i! #i !n dialect ca e6l deose(e#te de alte t i(! i& Apa fo me de o "ani$a e social c! e"!li fi)ate p in t adiie, de pild cond!cto i #i cpetenii milita e ale#i de ct e "ini #i sfat!l (t nilo & D!te ea e a nt !c*ipat fie de #ef!l $(oinic, pe (a$a p esti"i!l!i competenei sale ec!nosc!te, fie de v %ito .#aman/ pe (a$a elaiilo sale dovedite c! p!te ile mi ac!loase ale nat! ii& ,o mele de via t i(ale a! ni#te ca acte istici apa teC 6 n condiii de i$ola e "eo" afic, !nele fo me, s6a! pe pet!at pn ast$i& E)ist astfel de fo me la ma%o itatea pop!laiilo af icane, la pop!laii din Ame ica de s!d, la a(o i"enii a!st alieni #i la cei din a *ipela"! ile Gcean!l!i Dacific& Altfel sp!s, descope i ea e)istenei !no t i(! i ce t iesc n condiiile epocii de piat , vine ca !n semnal pent ! a n! !ita de !nde am po nit& 6 ofe posi(ilitatea e)plic ii #tiinifice a o i"inii, fo m ii #i evol!iei d ept!l!i #i stat!l!i& Aceasta deoa ece cile folosite pent ! ce ceta ea o i"inii d ept!l!i s!nt, pe de o pa te anali$a fo melo de com!nitate a *aic, ia pe de alt pa te, o(se va ea com!nitilo p imitive de ast$i& 6 !ltimele decenii a! scos la iveal, conf !ntnd!6se c! fo mele mode ne ale economiei, politicii, c!lt! ii, administ aiei, etc, com!niti etnice ca e n! a! atins stadi!l isto ic al nai!nii& 5i astfel, e)istena st !ct! ilo t i(ale .mai ales n n!me oase i af icane/ idic p o(leme inedite n le"t! c! mod!l c!m se va t ece de la t i(alism la st !ct! ile naionale& @E

De ms! a de$volt ii t i(! ilo , se fo mea$ !ni!ni de t i(! i& n aceast etap 6 co esp!n$toa e la " eci pe ioadei *ome ice, ia la omani celei a f!nd ii 'omei6 ncep s se #tea " deose(i ile dint e dialectele t i(ale: se fi)ea$ tot mai m!lt a ia spndi ii te ito iale a !ni!nii de t i(! i: apa e p op ietatea p ivat c! tot co te"i!l ei de consecineC apa iia claselo sociale, a stat!l!i, intensifica ea sc*im(!l!i, de$ln!i ea $(oaielo ,etc& Gdat c! aceste t ansfo m i a e loc #i p eface ea fo melo a *aice de com!nitate etnic n altele mai evol!ate, co esp!n$toa e noii societi& Astfel, com!nitilo "entilico6t i(ale le6a! l!at loc!l popoa ele sclava"iste& Dopo !l sclava"ist Este o com!nitate etnic de !n tip deose(it, ce se constit!ie n! pe (a$a elaiilo de n !di e, ca cele p ecedente, ci pe descomp!ne ea lo , pe nloc!i ea lo c! le"t! i te ito ial6economice& 4eci popo !l sclava"ist ncetea$ s mai fie o com!nitate a c ei fo de coe$i!ne este !denia de sn"e, ci ep e$int o f!$i!ne de "ini, t i(! i dife ite n %! !l alto valo i sociale& Bim(a com!n, ca e a nlt! at dialectele t i(ale, te ito i!l com!n, m!lt mai (ine delimitat #i c! " anie elativ p ecise, p ec!m #i c!lt! a com!n specific sclava"ism!l!i a! constit!it f!ndal!l pe ca e se fo mea$ con#tiina apa tenenei mem( ilo la espectiva com!nitate n apo t c! ceilali +ceteni- ai impe i!l!i ce p ovenea! din alte te ito ii& ,o a ca e s!dea$ com!nitatea este clasa dominant c! a%!to !l noilo fo me de o "ani$a e social #i politic ap !te6stat!l, d ept!l p op i!6$is #i (ise ica& n opinia l!i 4el Vecc*io, p imele manifest i ale sistem!l!i d ept!l!i s!nt st ns le"ate de p imele etape ale societii o "ani$ate n com!niti a *aice& <ai apoi, odat c! t ece ea de la mat ia *at la pat ia *at a e loc #i t ece ea de la o o "ani$a e %! idic p imitiv ntemeiat pe o le"t! de sn"e, nt !ct toi mem( ii com!nitii avea! o descenden com!n mat ilinea , la o no! etap cnd stat!l #i as!m e)cl!siv f!nciona ea %!stiiei #i este n sta e s imp!n especta ea e"!lilo socialeC +n acest moment ncep s se sc*ie$e elementele stat!l!iC avem !n n!m de indivi$i dest!l de ma e pent ! a n"d!i o dist i(!ie a monic #i o "anic a dife itelo activiti #i @=

f!nci!ni sociale: avem !n apo t constant de stpni e as!p a !n!i te ito i! dete minat: avem n sf #it o o "ani$aie %! idic, fo mat de o(icei!l nedesl!#it #i de a!to itatea #ef!l!i stat!l!iX-01=, p&EJ@2 Cele a tate c! p ivi e la com!nitatea etnic +popo sclava"ist- constit!ie o sc*em vala(il, n!mai n linii "ene ale, deoa ece ele n! o"lindesc sit!aia n toat comple)itatea ei, pe ln" societatea sclava"ist " eco6 oman e)istnd #i alte societi, n alte $one "eo" afice, c! pa tic!la iti specifice& Dopo !l fe!dal 4in ca!$a ma ilo mi#c i de pop!laie c!nosc!te s!( n!mele de mi" ai!ni ale popoa elo , p oces!l fo m ii com!nitilo etnice specifice societii fe!dale este deose(it de comple)& n E! opa, s!( lovit! ile mi#c ilo din!nt ! #i a acelo a dinafa , Impe i!l 'oman se dest am, scin$nd!6se n state sepa ate& n p ovinciile impe i!l!i, devenite independente sa! oc!pate de popoa ele mi" atoa e p in amestec!l pop!laiilo omani$ate c! aceste popoa e se nasc noi dialecte #i noi lim(i, c!ce ito ii a! p el!nd lim(a, c!lt! a, #i o(icei! ile nvin#ilo & Com!nitile etnice p op ii societii fe!dale .popoa ele fe!dale/ se deose(esc de cele ale societii sclava"iste dato it ! mtoa elo t st! i specificeC 6 ca acte !l nc*is al economiei nat! ale ce dec! "e din sla(a de$volta ea divi$i!nii m!ncii #i a e)istenei !nei pop!laii ne#ti ce se oc!pa p eponde ent c! l!c !l pmnt!l!i: 6 lim(a popo !l!i fe!dal este o lim( c! dife ene dialectale, c! mai m!lte " ai! i: 6 te ito i!l este f miat, e)istnd !n n!m ma e de state mici n ca e t iesc " !p! i de pop!laie apa innd acel!ia#i popo : 6 popo !l fe!dal este f! ito !l c!lt! ii fe!dale n ca e p edominant este c edina eli"ioas #i ca e " avitea$ n %! !l (ise icii& ;ta(ilind t st! ile "ene ale ale com!nitii popo !l!i fe!dal, vom e)emplifica acest tip de com!nitate etnic p in efe i e la mod!l c!m s6a fo mat popo !l omn& @F

D oces!l de fo ma e a popo !l!i omn c!noa#te mai m!lte etapeC Cea dinti a constat din sinte$a daco6 oman desf#! at n secolele I6VI #i a av!t e$!ltat fo ma ea !nei etnii #i a !nei lim(i omanice& Cci s!pe io itatea cate"o ic a civili$aiei omane fa de cea "eto6dac #i6a sp!s c!vnt!l, +ea s6a imp!s n spai!l ca pato6 dan!(ian, a omani$at pe (#tina#i #i a fc!t din "eto6daci, mai nti, omani, apoi omanici #i n cele din ! m, omni-0AJ, p&E@2& Cea de6a do!a etap a constat n convie!i ea omanicilo no d d!n eni c! slavii& n fo ma ea popo !l!i omn ei a! ndeplinit o f!ncie de desv #i e #i nc*eie e& Etno"ene$a omnilo apa e astfel ca avnd t ei componente f!ndamentaleC s!(st at!l "eto6dac: st at!l oman: adst at!l slav& Ca ! ma e a p oces!l!i omani$ ii, lim(a latin s6a imp!s n toate e"i!nile 4aciei& Bim(a omn este o lim( latin, st !ct! a " amatical #i cea mai ma e pa te a fond!l!i p incipal de c!vinte .@JY/ fiind de o i"ine latin& Dopo !l omn s6a fo mat deci, nt 6!n p oces de l!n" d! at, ca !n popo omanic, dato it coloni$ ii, omani$ ii #i convie!i ii c! slavii& Dopo !l omn n dife ite momente ale fo m ii sale, a t it pe manent n spai!l st mo#esc fiind o "ani$at n o(#ti ste#ti, ce vo l!a c! timp!l sp e fo mele de cne$at #i voievodat& E)p esie a p o" es!l!i n e"ist at n viaa a popo !l!i omn, cne$atele #i voievodatele s!nt em( ioane statale din ca e se vo fo ma statele medievale omne#tiC Ra a 'omneasc, <oldova #i T ansilvania& Nai!nea Este fo ma de com!nitate etnic ep e$entativ pent ! epoca mode n #i contempo an& n +Detit Ba o!sse-, nai!nea este definit ca o com!nitate de oameni, cel mai adesea instalat pe !n acela#i te ito i! #i ca e a e o an!mit !nitate isto ic, lin"vistic, eli"ioas, economic, mai m!lt sa! mai p!in p!te nic& G ca acte istic esenial a nai!nii este c ea n"lo(ea$ oamenii din cad !l !n!i popo (ine dete minat, nt e ca e e)ist inte aci!ni #i inte dependene, espect acelea#i no me #i de$volt @@

acelea#i elaii economice, te ito iale, lin"vistice #i c!lt! ale #i a e con#tiina pst ii identitii sale& Acest tip de com!nitate etnic a ap !t t $i! n isto ia omeni ii, fo ma ea nai!nilo ncepnd n pe ioada dest m ii societii fe!dale #i a stato nici ii mod!l!i de o "ani$a e social capitalist& ,iind !n p oces ndel!n"at , constit!i ea nai!nilo a ncep!t odat c! evol!iile din Ap!s!l E! opei .An"lia #i R ile de Ios 6sec&QVII, , ana 6sec&QVIII/ #i a contin!at n E! opa de Est, !nde nai!nile ia! fiin n secol!l QIQ& D!tem sp!ne c facto !l dete minant al c istali$ ii nai!nilo a fost economia capitalist, p of!nd dife it de cea nat! al, nc*is, p op ie fe!dalism!l!i& Element!l ei p incipal, piaa naional, economia capitalist %oac !n ol deose(it de impo tant pent ! !ni ea nt 6o st ns com!nitate a t!t! o mem( ilo societii ca e vo (esc aceea#i lim(, t iesc pe acela#i te ito i!, apa in acel!ia#i mod de via, a! acelea#i t e(!ine c!lt! al6spi it!ale& D oces!l fo m ii nai!nii a nsemnat eali$a ea !nei lim(i com!ne, ca e ncepe s se cont! e$e nc n societatea fe!dal& Bim(a naional a e ! mtoa ele ca acte isticiC 6 este o lim( s!p adialectal constit!it p in !ni ea #i contopi ea mai m!lto dialecte #i " ai! i: 6 este o lim( no mat, adic a e !n fond p incipal de c!vinte sta(il #i !nita #i e"!li " amaticale !nice de vo (i e #i sc ie e co ect: 6 este lim(a lite a consolidat: 6 n! este e)cl!sivist, adic d posi(ilitatea espectivei com!niti s foloseasc #i alte lim(i sa! dialecte& G consecin impo tant a noii viei economice este #i fo ma ea te ito i!l!i naional& Com!nitatea de te ito i! este o condiie indispensa(il a constit!i ii popoa elo n nai!ni, deoa ece el este acel cad ! "eo" afic, delimitat isto ic, n ca e se desf#oa viaa mate ial #i spi it!al a nai!nii& Ceea ce ca acte i$ea$ conin!t!l nai!nii este specific!l c!lt! ii ei, ca e s!fe t ansfo m i ce o fac s se deose(easc de c!lt! a popo !l!i fe!dal, devenind c!lt! naional& Da tic!la itile c!lt! ii naionale se fo mea$ n c! s de "ene aii ca efle) al condiiilo de via com!n, n ! ma convie!i ii ndel!n"ate a mem( ilo lo & @?

4e asemenea n! se poate vo (i de nai!ni f e)istena con#tiinei naionale, ca o con#tiin a apa tenenei la aceast com!nitate, ce e)p im aspi aiile !nitii naionale #i necesitatea !ni ii nt 6!n sin"! stat a t!t! o celo ca e vo (esc aceea#i lim(, loc!iesc pe acela#i te ito i! #i s!nt le"ai p in aceea#i o i"ine com!n& Nai!nea se (a$ea$, nainte de toate, pe voina mem( ilo si, pe con#tiina lo #i pe do ina lo de a fo ma o nai!ne&

E& ;pecific!l d ept!l!i n stat!l naional

nt e nai!ne #i stat e)ist o le"t! indisol!(il, stat!l naional constit!ind fo ma de o "ani$a e politic a nai!nii& ;tat!l ep e$int nai!nea n elaiile inte naionale& 4e aceea, l!pta pent ! !n stat naional nseamn l!pta nai!nii pent ! e)isten n sens!l consolid ii ei, stat!l naional avnd misi!nea de a cont i(!i la desv #i ea p oces!l!i de fo ma e a nai!nii& Necesitatea stat!l!i naional dec! "e din fapt!l c de$volta ea economiei capitaliste ce e e)istena !n!i inst !ment ca e s favo i$e$e c!p inde ea pop!laiei nt 6o pia naional, nedivi$at, ca e s asi"! e c!p inde ea n limitele f ontie elo sale, a t!t! o mem( ilo com!nitii naionale #i ca e s sp i%ine p oces!l o(iectiv de fo ma e a lim(ii #i c!lt! ii naionale& 'apo t!l stat6nai!ne este !n apo t de inte dependen, ce se poate fo m!la astfelC p oces!l de fo ma e a nai!nii #i cel de fo ma e a stat!l!i se condiionea$ #i se infl!enea$ ecip oc, stat!l naional cont i(!ind la afi ma ea #i de$volta ea t st! ilo nai!nii& ;tat!l constit!ie pent ! nai!ne !n inst !ment de eali$a e a inte eselo , scop! ilo #i ideal! ilo sale, n timp ce nai!nea d ms! a le"itimitii stat!l!i& C! toate acestea, n pofida ol!l!i deose(it de impo tant al stat!l!i n fo ma ea #i consolida ea nai!nii, stat!l n! int n componena nai!nii& Avem ca e)empl! nt 6o etap a de$volt ii lo nai!ni ca e n6a! av!t stat p op i! .de e)empl! ce*ii, polone$ii/, sa! cele ca e n $ilele noast e l!pt pent ! a6#i c ea !n stat naional .de e)empl! M! $ii, palestinienii/ @9

n cad !l p oces!l!i isto ic de fo ma e a nai!nilo pe continent!l e! opean a e loc #i constit!i ea nai!nii omne, n p ima %!mtate a secol!l!i al QIQ6lea& Elementele ca e a! imp!s c! necesitate #i a! fc!t posi(il fo ma ea nai!nii omne s6a! constit!it #i s6a! c istali$at t eptat n dec! s!l !nei pe ioade isto ice elativ ndel!n"ate& Ele a! fost favo i$ate de le"i!i ile nfpt!ite n D incipatele 'omne de acei domnito i ca e, a! domnit pe nd, !nii c*ia de mai m!lte o i, att n <oldova ct #i n Ra a 'omneasc, facilitnd p in aceasta !nifica ea le"ilo din dife ite domenii, cont i(!ind astfel la de$volta ea con#tiinei omnilo & D incipalele momente ale acest!i p oces a! fostC 6 efo mele l!i Constantin <av oco dat n Ra a 'omneasc .1?=@/ #i <oldova .1?=8/, p in ca e se ddea posi(ilitatea anilo s ias din io("ie, de altfel p imele de acest fel din E! opa: 6 +D avilniceasca condic- a l!i Ale)and ! Ipsilanti 61?9J: 6 Cod!l l!i Calimac*i n <oldova 6191?: 6 Cod!l l!i Ca a"ea n Ra a 'omneasc 61919: 6 t atat!l de pace nc*eiat la Ad ianopol .19A9/, nt e '!sia a ist #i Doa ta otoman, ca e p evedea desfiina ea o(li"aiilo D incipatelo 'omne de a f! ni$a Do ii la p e de monopol o seam de m f! i caC ce eale, vite, lemne,etc&: 6 'e"!lamentele G "anice, ce a! fost p!se n aplica e n 19E1 n Ra a 'omneasc #i n 19EA n <oldova, ca e a! int od!s p incipi!l sepa ii p!te ilo n stat, a! eo "ani$at se viciile p!(lice c end altele noi, mai eficiente: 6 desfiina ea vmilo dint e cele do! i omne n 19=@& Ba acestea se ada!" n!me oasele #i pe manentele le"t! i politico6sociale #i c!lt! ale de$voltate de6a l!n"!l Ev!l!i <edi! nt e cele t ei i omne ca e a! nt it com!nitatea de lim( #i con#tiin a popo !l!i omn& 'evol!ia (! "*e$o6democ atic de la 19=9, sf mnd vec*ea o "ani$a e social #i fe!dal #i accele nd de$volta ea capitalist a celo t ei p incipate omne#ti, nc*eie n linii ma i p oces!l de constit!i e a nai!nii omne& Evenimentele ca e a! ! mat apoi6Uni ea <oldovei c! Ra a 'omneasc, n 19F8, c!ce i ea independenei de stat depline a 'omniei, n 19??, Uni ea T ansilvaniei c! 'omnia, n1819 6 a! @8

nsemnat fieca e n pa te, pa#i impo tani n f! i ea stat!l!i naional !nita omn, ca fo m de o "ani$a e politic a nai!nii omne&

CADITGBUB VI

'GBUB 4ETE'<INI;<UBUI N ,G'<A'EA 5I 4EVVGBTA'EA 4'EDTUBUI 1& Ca acte i$a ea #i cate"o iile dete minism!l!i
4ete minism!l este o pa te inte" ant a ontolo"iei n cad !l c eia oc!p !n loc de p im o din, Esena l!i const n ec!noa#te ea e)istenei !no elaii de dependen #i condiiona e o(iectiv, n vi t!tea c o a p od!ce ea .apa iia, evol!ia, dispa iia/ #i e)istena t!t! o fenomenelo se eali$ea$ pe !n temei p op i!, ;p e deose(i e de semnifica ea clasic a concept!l!i de dete 6 minism, p op!s n epoca mode n, n ca e ca!$alitatea e a concep!t mecanicist .!nivoc, i"! os, linia /, necesitatea e a definit n opo$iie c! ntmpla ea .*a$a d!l fiind conside at ca aca!$al #i e)te io siste6 m!l!i/, finalitatea e a concep!t teleolo"ist .ca e)p esie a !no p ede6 te min i e)te ioa e/, ia dete minism!l ca op!s al indete minism!l!i, inte p eta ea act!al a ideii de dete minism este adical sc*im(at .dialectic/& Ca!$alitatea este concep!t dialectic, n co elaie c! p o(a(ili6 tatea, avnd ca acte e ne!nivoc, fiind mediat de facto i aleato i, con6 diionali, astfel nct !nei st i act!ale a !n!i sistem i co esp!nde o pl! alitate de efecte posi(ile, astfel nct as!p a acestei desf#! i ca!$ale i evin e)plicaii n p incipi! p o(a(iliste& ;ta e de fapt pe ca e o p!ne n eviden st!di!l p oceselo mic ofi$ice #i me"afi$ice #i c! tot!l accent!at, ce ceta ea dinamicii mate iei vii #i a vieii sociale& Ceea ce a imp!s n "ndi ea contempo an p op!ne ea de a concepe elaia ca!$al ca o ca!$alitate statistic& ?J

Ideea desp e ca acte !l dete minat al o(iectelo , fenomenelo #i p oceselo s6a nsc!t n p oces!l p acticii, ca eflecta e fi easc a !no elaii de dete mina e e)istente nt e acestea #i ealitatea o(iectiv& Constat ile aspectelo de o dine din dife ite domenii ale e)istenei a! cond!s la fo m!la ea teo iei dete minism!l!i& Conin!t!l acestei teo ii e$!lt din ! mtoa ele idei f!ndamentaleC 6 ideea ca acte !l!i o donat, st !ct! at al l!mii: 6 ideea c nimic n! se poate p od!ce n !nive s f o ca!$ dete minat: 6 ideea c fenomenele, p ocesele, s!nt le"ate nt e ele p in inte aci!ni comple)e: 6 ideea posi(ilitii c!noa#te ii eale mecanism!l!i de dete mina e& 4ete minism!l dinamic, ep e$int acea modalitate de p od!ce e #i manifesta e a sistemelo , ca acte i$at p in !nivocitate #i p evi$i(ilitate n sens!l c dint 6o sta e iniial dat #i i"! os dete minat, st ile viitoa e dec! " !nivoc, adic nt 6o sin"! di ecie& Un asemenea tip de dete minism implic !n domeni! limitat, sfe a l!i c!p in$nd acele p ocese, fenomene a c o e)isten n! este condiionat n mod esenial de inte aci!nile c! medi!l am(iant& n "ene al el a e o aplica(ilitate ed!s, fiind ineficace n inte p eta ea !no fenomene c!m a fi cele (iolo"ice sa! cele sociale& 4ete minism!l statistic, st!dia$ sta ea viitoa e a sistemelo , ca medie a mi#c ilo p o(a(ile ale fiec !i component, ca acte i$nd!6se p in p evi$i(ilitate #i desc ie e p o(a(ilist& El vi$ea$ n p incipi!, do! ma i compa timente calitativ dife ite de p od!ce e #i "ene a e a fenomenelo 6 nat! a #i societatea 6da , c!noa#te n acela#i timp, e)istena !no dete minisme compa timentale, n domeniile amintite, c! specific dife it, c!m a fiC dete minism!l n sfe a c!lt! ii, a mo alei, a politicii, a d ept!l!i, etc& G dat c! e"ndi ea sens!l!i concept!l!i de finalitate s6a imp!s #i o esemnifica e a concept!l!i de scop& Compo tament!l teleolo"ic este specific dete minism!l!i socio6!manC doa om!l #i p op!ne scop! i dato it "ndi ii, con#tienti$ ii de sine #i manifest ii sale ca s!(iect& Ca e6#i manifest intenii, opi!ni valo ice, ai!ni, spe ane, a#tept i de eali$a e& n ms! a n ca e om!l p oiectea$ ?1

co"nitiv se compo t intenional& ;cop! ile pot fi individ!ale sa! colective, imediate #i de pe spectiv, ele pot fi mate iale #i spi it!ale, mo ale& ;cop!l inte vine n p oces!l m!ncii, al c eaiei de (!n! i #i valo i, neavnd nimic com!n c! v eo p edestina e #i p edete mina e o(iectiv de fact! t an$itiv& n sf #it, co ect! i a! ap !t #i n ce p ive#te semnifica ea concept!l!i de le"e6le"ile ca!$al6dinamice ap nd, astfel, ca modaliti limit ale manifest ii !no le"i de p o(a(ilitate .c! ca e ope ea$ n! n!mai fi$ica mic ocosmos!l!i #i me"acosmos!l!i, ci #i totalitatea #tiinelo desp e nat! a vie #i viaa social/& E)plicaia acesto aspecte este dat n cad !l teo iei dete ministe c! a%!to !l !n!i set p op i! de cate"o ii, c! " ade dife ite de "ene alitate, p ec!m cone)i!ne6inte aci!ne, ca!$alitate6 condiiona e, necesitate6ntmpla e, posi(ilitate6 ealitate, da se ope ea$ #i c! cate"o ii c! valoa e eflecto ie specific& 4e pild pent ! domeni!l social se folosesc cate"o ii caC li(e tate6 esponsa(ilitate, o(iectiv6s!(iectiv, spontan6con#tient, etc& Cate"o iile dete minism!l!i s!nt ! mtoa eleC 6 ca!$alitatea: 6 necesitate #i ntmpla e: 6 posi(ilitate #i ealitate: 6 le"ea&

A& Cate"o ia de ca!$alitate #i apo t!l de ca!$alitate n d ept!l penal

Ca!$a este cate"o ia filosofic ce desemnea$ fenomen!l .sistem!l/ ca e p ecede #i p ovoac .p od!ce, dete min, "ene ea$/ n mod necesa apa iia, sc*im(a ea, de$volta ea, dispa iia !n!i alt fenomen .sistem/& Efect!l este cate"o ia filosofic, ca e desemnea$ fenomen!l .sistem!l/ ca e s!ccede ca!$ei #i este "ene at .p od!s, dete minat/ de aceasta& ?A

Be"t! a dint e ca!$ #i efect poa t n!mele de apo t ca!$al sa! apo t de ca!$alitate& 4e pild n d ept, le"t! a ca!$al este le"t! a de dete mina e n (a$a c eia p e%!dici!l ca!$at este consecina di ect a compo tament!l!i ilicit .aci!nilo ile"ale/& nt 6o e)p ima e mai s!ccint, elaia ca!$al n d ept este ep e$entat de apo t!l dint e fapta ilicit .ca!$a/ #i p e%!dici!l ca!$at .efect!l/& 'apo t!l de ca!$alitate c!p inde n mod necesa do! tip! i de elaiiC a/ elaia de s!ccesi!ne, ce const n fapt!l c ntotdea!na ca!$a p ecede efect!l, c ntotdea!na e)ist o s!ccesi!ne n timp a efect!l!i fa de ca!$& 4e#i necesa apo t!l!i de ca!$alitate, elaia de s!ccesi!ne n! este s!ficient pent ! e)istena acest!ia& Astfel, n! toate fenomenele ca e p eced n timp alte fenomene s!nt #i ca!$ele acesto a& Identifica ea ca!$alitii c! simpla s!ccesi!ne a d!s la apa iia s!pe stiiilo , a p e%!decilo , a c edinelo a(s! de& 4oa cteva e)empleC 6 eclipsele sola e a avea d ept consecin $(oaiele nt e com!niti: 6 +tiat!l- d !m!l!i de ct e o pisic nea" a fi ! mat de e#ec!l aci!nii ce se voia nt ep ins: 6 ntlni ea c! !n p eot m( cat n s!tan a avea ca efect +ceas!l !-,etc& n toate aceste ca$! i este vo (a de s!(stit!i ea le"t! ilo eale c! le"t! i ima"ina e .!neo i c*ia de nat! mistic/& (/ elaia "enetic, ce semnific fapt!l c aci!nile ca!$ei implic c! necesitate p od!ce ea efect!l!i, este specific #i definito ie pent ! apo t!l de ca!$alitate& nt e do! fenomene ce se s!cced e)ist apo t de ca!$alitate n!mai dac !n!l l "ene ea$ pe cellalt& 4eci, ca!$alitatea e)p im apo t!l de contin!itate "enetic #i se manifest ca le"t! tempo al o(iectiv nt e do! sisteme ca e se s!cced, !n!l p od!cnd!6l pe cellalt& 'ol!l ca!$alitii este acela de a s! p inde o i"inea, sc*im(a ea, dispa iia dive selo fenomene, p ocese din nat! , societate #i "ndi e& D od!ce ea efectelo de ct e ca!$ se desf#oa ntotdea!na n an!mite condiii, n sens!l c aci!nea ca!$ei #i "ene$a efect!l!i a! loc nt 6o an!mit am(ian, n mi%loc!l !no fenomene ca e ?E

infl!enea$ inevita(il p oces!l ca!$al& D in condiii se nele"e !n ansam(l! de fenomene ca e n! "ene ea$ p in ele nsele efect!l, da ca e nsoesc aci!nea ca!$ei n timp #i spai!, infl!ennd po$itiv sa! ne"ativ desf#! a ea apo t!l!i ca!$al& Condiiile a! n com!n c! ca!$a fapt!l c p eced efect!l #i c p e$ena lo este ine ent p od!ce ii efect!l!i& n domeni!l d ept!l!i 6 d!p c!m p eci$a eminent!l p ofeso E!"eni! ;pe ania 6+ca!$a dete minant a e)istenei no melo %! idice, facto !l ca e le c eea$ este ntotdea!na activitatea vol!nta a oamenilo & G no m %! idic, este nt 6adev c eat de cineva ca e a "ndit6o #i o v ea: ea este apoi acceptat #i ! mat de colectivitate, da nici inventa ea #i const !cia ei, nici accepta ea sa! consac a ea ei social n! a! loc dect s!( an!mite condiion i #i modaliti&-0A8, p&A9F2 A#ada , ca!$a a e ca acte *ot to n dete mina ea efect!l!i, deoa ece ea confe ansam(l!l!i de condiii ca acte !l necesa #i s!ficient n p od!ce ea acest!ia& Be"ea ca!$alitii se fo m!lea$ astfelC o an!mit ca!$ p od!ce c! necesitate, ntotdea!na #i p et!tindeni, acela#i efect, dac s!nt p e$ente acelea#i condiii& Va iaia condiiilo dete min va iaia efectelo acelo a#i ca!$e& 'apo t!l de ca!$alitate n d ept!l penal& D int e p o(lemele f!ndamentale ale d ept!l!i, apo t!l de ca!$alitate oc!p !n loc de f !nte, p e$entnd n! n!mai !n inte es teo etic indisc!ta(il, da #i o ! ia# nsemntate pent ! activitatea o "anelo stat!l!i& Altfel sp!s, necesitatea st!die ii temeinice a apo t!l!i de ca!$alitate se imp!ne #i fa de inte es!l c escnd ca e se manifest n activitatea o "anelo de %!stiie, ale pa c*et!l!i, poliiei, de nevoia !nei o ient i teo etice co ecte pe ca e o esimte p actica %!dicia & Be"t! a de ca!$alitate n d ept!l penal se nfi#ea$ ca !n apo t nt e aci!nea vol!nta inf acional #i e$!ltat!l socialmente pe ic!los& Cci d ept!l penal se inte esea$ n! de o ice aci!ne conc et a om!l!i, ci n!mai de acele aci!ni ca e s!nt nd eptate sp e p od!ce ea de efecte d!ntoa e societii& ?=

N!mai aci!nile vol!nta e, socialmente pe ic!loase fac pa te din sfe a d ept!l!i penal& Aici le"t! a ca!$al a e ntotdea!na ca element f!ndamental aci!nea !man con#tient, nd eptat sp e p od!ce ea de consecine antisociale, fapt!l c aceast aci!ne !man n! poate fi p ivit n!mai ca o manifesta e e)te ioa , ci ca !n comple) fi$ic #i psi*ic, ca acte !l s! ca!$al fiind condiionat #i de p ocesele psi*ice ca e declan#ea$ #i nsoesc o ice manifesta e e)te ioa & Aceasta distin"e f!ndamental aci!nea !man inf acional de fenomenele ca!$ ca e acionea$ n alte domenii ale e)istenei& N!mai e$!ltatele socialmente pe ic!loase int n sfe a d ept!l!i penal& 4in aceast pe spectiv, n plan!l d ept!l!i penal, elaia ca!$al imp!ne distincia nt e ca!$e p incipale #i ca!$e sec!nda e, nt e ca!$e di ecte #i ca!$e indi ecte& Dl! alitatea de ca!$e se poate nfi#a +fie s!( fo ma !n!i conc! s de ca!$e concomitente, cnd do! sa! mai m!lte ca!$e laolalt dete min efect!l, fie s!( fo ma !n!i conc! s de ca!$e s!ccesive, cnd fieca e ca!$ dete min !n efect, ca e la nd!l s! dete min !n alt!l-0A, p&=?2& Inf aci!nea fiind !n act individ!al antisocial p ev$!t #i sancionat de le"ea penal, elaia ca!$al va fi , desi"! , infl!enat #i de mod!l n ca e le"ea penal define#te an!mite fapte ca inf aci!ne& Inc iminnd nt 6!n an!mit fel o activitate antisocial n apo t de t adiiile #i specific!l de via al com!nitii, de etapa de de$volta e social, etc&, le"ea penal infl!enea$ implicit ce ceta ea apo t!l!i de ca!$alitate, o(iectivele #i ntinde ea acesto anali$e& Aceasta nseamn c elaia ca!$al n domeni!l d ept!l!i va cpta inevita(il #i !nele pa tic!la iti n f!ncie de e"lementa ea le"al a mate iei&

dete mina ea lo calitativ& n acest sens, ma ele filosof "e man >e"el, afi ma c necesitatea a e !n temei inte n& Ea a e ! mtoa ele t st! iC inevita(ilitatea, constana #i sta(ilitatea& n d ept!l penal, de pild, ntlnim o ca!$ ca e nlt! ca acte !l penal al faptei, n!mit sta ea de necesitate& Dot ivit a ticol!l!i =F din Cod!l penal, +este n sta e de necesitate acela ca e sv #e#te fapta pent ! a salva de la !n pe icol iminent #i ca e n! p!tea fi nlt! at altfel, viaa, inte" itatea co po al sa! sntatea sa, a alt!ia sa! !n (!n impo tant al s! o i al alt!ia sa! !n inte es p!(lic-& T e(!ie menionat o condiie esenial a st ii de necesitate #i an!me ca pe icol!l iminent s fie inevita(il, adic s n! poat fi nlt! at n alt mod dect p in sv #i ea faptei p ev$!t de le"ea penal& 4e acela#i o din este #i o alt condiieC ca aci!nea de salva e s fi constit!it sin"! !l mi%loc de nlt! a e a pe icol!l!i& ;e conside fapte sv #ite n sta e de necesitateC spa "e ea !n!i $id, a !nei nc!ieto i, pent ! a salva o pe soan imo(ili$at nt 6o ncpe e c!p ins de incendi!: dist !"e ea !n!i pod de lemn peste !n ! #i ca e mp e!n c! alte o(iecte ad!se de ape a! fo mat !n (a a% n calea apelo #i astfel p e$int !n pe icol iminent de in!nda e a !nei localiti, a !n!i o(iectiv impo tant,etc: s!st a"e ea !n!i ve*ic!l sa! a!tove*ic!l pent ! a t anspo ta de ! "en la spital o pe soan accidentat " av& ntmpla ea este cate"o ia filosofic ce desemnea$ p op ietatea o(iectelo #i fenomenelo de a se p od!ce sa! n!, de a evol!a nt 6!n sens sa! alt!l& Ea dec! "e din aspectele e)te ioa e, pe ife ice, neeseniale ale o(iectelo #i fenomenelo & Notele ca acte istice ntmpl ii s!ntC inconstana, va ia(ilitatea, insta(ilitatea, imp evi$i(ilitatea& 4e ntmpla e p!tem vo (i n ca$!l fo t!it, p ev$!t n a ticol!l =? din Cod!l penal& El +desemnea$ sit!aia, sta ea, mp e%! a ea n ca e aci!nea sa! inaci!nea !nei pe soane a p od!s !n e$!ltat pe ca e acea pe soan n! l6a concep!t #i nici n! l6a ! m it #i ca e se dato ea$ !nei ene "ii e)te ne a c ei inte venie n! a p!t!t fi p ev$!t-& ?@

E&Cate"o iile filosofice de necesitate #i posi(ilitate #i p o(a(ilitate

ntmpla e,

Necesitatea este cate"o ia filosofic ce desemnea$ p op ietatea o(iectelo #i fenomenelo de a se p od!ce n mod inevita(il, o(li"ato i!, dato it !no ca!$e #i condiii constante, de a evol!a nt 6!n an!mit fel #i n! n alt!l& Necesitatea dec! "e din esena, din nat! a inte n a o(iectelo #i fenomenelo , ca acte i$nd ?F

4e pild, !n t acto ist n timp ce a a c! t acto !l, atin"e c! pl!"!l !n o(!$ mas nee)plodat n pmnt din timp!l $(oi!l!i, o(!$ ca e e)plodea$ #i ne#te o pe soan& 4eci fpt!ito !l a fost p!s n imposi(ilitatea de a p evedea inte venia mp e%! ii .fo ei st ine/, ca e a p od!s e$!ltat!l& ;! se ale mp e%! ilo fo t!ite pot fiC fenomene ale nat! ii .c!t em! e, f! t!ni, t snete, al!nec i de te en/ a c o p od!ce e n timp n! poate fi p ev$!t: defecta ea !no mecanisme: cond!ita imp !dent a !nei pe soane ca e a apa e ( !sc n faa !n!i a!tove*ic!l n mi#ca eC sta ea maladiv a !nei pe soane .le#in, atac de co d/& Ca acte !l necesa sa! ntmplto al !n!i fenomen depinde de st !ct! a #i dinamica apo t! ilo o(iective c! conte)t!l n ca e fiinea$ #i n! de c!noa#te ea sa! nec!noa#te ea ca!$elo ca e6l p ovoac& n apo t c! necesitatea, ntmpla ea a e !n ca acte inconstant, fapt ca e la nivel!l c!noa#te ii se manifest adesea p in ca acte !l imp evi$i(il al p oceselo #i evenimentelo ntmpltoa e, p in ca acte !l apa ent accidental al acesto a& ntmpl ile s!nt ns fenomene f ecvente n dinamica o(iectiv a sistemelo , ele infl!ennd p ocesele necesa e #i 6 de aceea 6 c!noa#te ea n! este indife ent fa de ele& <s! a n ca e ntmpl ile s!nt sa! n! c!nosc!te afectea$ posi(ilitatea de p evede e a lo #i 6 p in aceasta 6 s!cces!l aci!nii p actice a oamenilo as!p a domeni!l!i de o(iecte conside at: da n! afectea$ nicidec!m ca acte !l lo ntmplto #i nici conin!t!l lo ca!$al #i o(iectiv& Necesitatea #i ntmpla ea s!nt noi!ni co elative ce ep e$int apo t! i de dete mina e ca e se p es!p!n #i se op!n ecip oc, avnd amndo! !n ca acte ca!$al& 4eose(i ea dint e ele se efe doa la fapt!l c necesitatea se ntemeia$ pe ca!$e eseniale #i inte ne, ia ntmpla ea pe ca!$e neeseniale #i e)te ne& C!m n! e)ist sisteme i$olate, toate aflnd!6se n apo t! i ecip oce !nele c! altele, o ice sistem este o !nitate de inte aci!ni necesa e #i ntmpltoa e& Unitatea dialectic dint e necesitate #i ntmpla e .manifestat p in ca acte !l lo elativ, p in t ece ea ecip oc a !neia n cealalt, p in completa ea necesitii de ct e ntmpla e, p in manifesta ea conin!t!l!i necesa al p oceselo n fo me ntmpltoa e/ ??

n! nseamn conf!nda ea lo , ed!ce ea !neia la cealalt, #te "e ea deose(i ilo dint e ele pe plan f!ncional n dete mina ea st !ct! ii #i dinamicii sistemelo & Necesitatea a e ntotdea!na ol!l dete minant n mi#ca ea #i de$volta ea sistemelo , n st !ct! a ea esenelo , a nt e"!l!i, independent de mod!l conc et, pa tic!la n ca e se eali$ea$ t ece e de la potenialitate la act!alitate& ntmpla ea conc! ea$ pa tic!la itile conc ete ale eali$ ii !n!i fenomen: ea este, de aceea, s!(o donat necesitii #i %oac !n ol condiionat n dinamica fenomenelo : ea dete min cmp!l de pa tic!la itate n apo t c! ceea ce este "ene al n evol!ia p oceselo eale, constit!ind temei!l lat! ii fenomenali$atoa e a esenelo & 'ealitatea, desemnea$ sta ea de fapt a !n!i sistem, efe ind!6 se la fenomene nfpt!ite, e)istente n p e$ent, aflate n p oces de manifesta e activ& 4a , de#i !n sistem a e o sta(ilitate elativ, mi#ca ea elementelo #i inte aci!nilo sale dete min, p ovoac tendine de sc*im(a e #i t ansfo ma e& Ansam(l!l acesto tendine sa! di ecii de a!todep#i e a st ilo date, dete minate de sc*im(a ea inte aci!nilo inte ne #i e)te ne constit!ie temelia concept!l!i de posi(ilitate& Cate"o ia de posi(ilitate desemnea$ totalitatea st ilo vi t!ale ale !n!i sistem, st i n ca e fenomen!l poate t ece, da pent ! ca e n p e$ent n! e)ist condiii s!ficiente de eali$a e& 'ealitatea este sta ea act!al activ a !n!i sistem, ceea ce e)ist ca act .e)empl!C sentina dat de o %!decto ie, deci$ia dat de !n T i(!nal sa! C! te de Apel/& Dosi(ilitatea este sta ea vi t!al a !n!i sistem, ce e)ist ca poten& nt e ealitate #i posi(ilitate e)ist !n apo t de contin!itate "enetic nt e p e$ent #i viito & 4in evantai!l de posi(iliti .di ecii / se vo eali$a, mai nti acelea ca e vo nt !ni condiiile necesa e #i s!ficiente n plan o(iectiv, adic di eciile ca e in de esena sistem!l!i, de le"ile l!i den!mite di ecii necesa e& Ele se manifest ca tendine p incipale #i dominante, ca linie f!ndamental a de$volt ii& ?9

'ealitatea, posi(ilitatea sa! imposi(ilitatea s!nt cate"o ii ca e desemnea$ st i calitative ale e)istenei& Ele p ivesc modaliti de a fi sa! de a deveni ale acesteia& E)istena compo t ns #i dete min i cantitative, ca e se efe la posi(ilitile deveni ii ei, la " ad!l de conco dan a st ilo vi t!ale c! le"ea fenomen!l!i, la ms! a #i f ecvena eali$ ii condiiilo ca e favo i$ea$ t ece ea de la o sta e vi t!al la !na eal, la #ansele eali$ ii !n!i eveniment& <!lte dint e aceste aspecte cantitative ale st !ct! ii #i deveni ii e)istenei s!nt e)p imate c! a%!to !l cate"o iei de p o(a(ilitate& D o(a(ilitatea este !n concept ce e)p im cantitativ f ecvena t ansfo m ii posi(ilitii n ealitate& Ea ne indic " ad!l de eali$a(ilitate a posi(ilitii& 4e aceea, p o(a(ilitatea ca acte i$ea$ n! att e)istena fenomenelo act!ale, ct mai ales p ocesele n deveni ea lo , evenimentele& ,iind e)p esia cantitativ a ntemeie ii o(iective a pe spectivelo de evol!ie a !n!i sistem, p o(a(ilitatea se e)p im matematic p int 6o ec!aie de f ecven, ca apo t nt e n!m !l de ca$! i de eali$a e efectiv #i n!m !l total de ca$! i posi(ile

=& Be"ea ca dete mina e %! idic

Be"ea este cate"o ia filosofic ce desemnea$ acel apo t o(iectiv, necesa , "ene al, elativ sta(il #i epeta(il nt e dife ite o(iective, nt e o(iecte #i p op ieti ale lo , p ec!m #i nt e dife ite etape s!ccesive ale evol!iei !n!i sistem& T st! ile le"ii o(iectiveC 6 le"ea este !n apo t o(iectiv, n sens!l c el se sta(ile#te nt e sisteme, independent de voina a (it a a om!l!i: 6 ca acte !l "ene al const n aceea c o ice le"e ca acte i$ea$ !n "en de o(iecte .o clas de o(iecte/, nee)istnd le"i ale !no sisteme individ!ale: 6 le"ea a e !n ca acte elativ sta(il, nt !ct d! ea$ atta timp ct d! ea$ condiiile favo a(ile #i epeta(il n sens!l c ele acionea$ o i de cte o i apa condiiile favo a(ile& 4ac se sc*im( condiiile, se modific #i aci!nea le"ii& 4ac acestea s!nt t st! ile le"ii o(iective .ca fo m a cone)i!nii dete ministe/, s vedem ca e s!nt t st! ile le"ii %! idiceC ?8

6 competena emite ii le"ii evine p!te ii le"i!itoa e: 6 le"ea constit!ie p incipal!l i$vo de d ept oficial: 6 le"ea se adopt p in p oced! i pa lamenta e: 6 le"ea a e ntotdea!na !n scop no mativ& n ceea ce p ive#te noi!nea de le"e %! idic, ea este !tili$at nt 6!n sens la ", ca totalitate de acte no mative nt 6!n sistem de d ept, #i nt 6!n sens est ns ca +act!l %! idic no mativ c! fo %! idic s!pe ioa adoptat de o "an!l s!p em al p!te ii de stat, cole"ial sa! !nipe sonal, n f!ncie de fo ma de "!ve nmnt #i e"im!l politic al stat!l!i-0A1, p&1JF2& n cea de6a do!a accepie, accent!l cade pe fapt!l c le"ea este !n act no mativ adoptat p in aco d de voin al celo inte esai& 4eci le"ea %! idic este, n esena ei, !n act de voin al !n!i s!(iect de d ept c !ia i se ec!nosc efecte %! idice& G(se vm c, att din defini ea, ct #i din en!me a ea t st! ilo lo ca acte istice e$!lt deose(i ea esenial dint e le"ea o(iectiv #i le"ea %! idic& Iat c!m este ea v$!t de ct e p ofeso !l 3io "io 4el Vecc*ioC +Aceste o(se vaii cla ific neles!l dife it ce6l a e c!vnt!l le"e, d!p c!m acesta se efe la o dinea fi$ic sa! la cea %! idic& Be"ea fi$ic, fiind sinte$a !nei ealiti e)pe imentale, e)p im n!mai ceea ce este, ceea ce se ntmpl #i co esp!nde n mod necesa nt e"ii ealiti: dac !n sin"! fapt a cont a$ice o le"e fi$ic, aceasta n! a mai avea nici o valoa e de le"e, n! a mai fi astfel& Be"ea %! idic, dimpot iv, n!6#i t a"e adev !l din fenomene: n! e)p im ceea ce este, ci ceea ce t e(!ie s fie& 5i s6a o(se vat c viola ea !nei le"i %! idice i d acesteia !n elief mai p!te nic #i face ca adev !l ei s fie #i mai p of!nd simit n sens!l s! p! ideal-& Este limpede c ceea ce dis%!n"e le"ea o(iectiv de cea %! idic este fapt!l c n timp ce le"ea o(iectiv e)ist #i acionea$ independent de voina oamenilo , ea nep!tnd fi c eat sa! dist !s d!p do in, le"ea %! idic este s!(iectiv p in e)celen, adic apa e #i dispa e d!p v e ea oamenilo , nt !ct ea e)p im apo t! ile de voin dint e ace#tia& n condiiile pl! alism!l!i politic #i al democ aiei, o ice " !pa e politic a%!ns la p!te e p in s!f a"i!l 9J

electo at!l!i, va p omova le"i %! idice n confo mitate c! voina sa politic, c! inte esele sale& G , n aci!nea lo , le"ile o(iective s!nt indife ente n apo t c! inte esele oamenilo & Be"ile o(iective se pot clasifica d!p mai m!lte c ite iiC 6 n f!ncie de domeni!l n ca e acionea$, distin"em le"i ale nat! ii, ale societii #i ale "ndi ii: 6 n f!ncie de sfe a de aci!ne, le"ile se " !pea$ nC !nive sale, "ene ale, pa tic!la e: 6 n f!ncie de fel!l c!m e)p im necesitatea #i ntmpla ea, deose(im le"i dinamice #i le"i statice& CADITGBUBVII

BI7E'TATEA U<ANU, ,UN4A<ENT AB 4ETE'<INI;<UBUI ;GCIAB 1& ;pecific!l dete minism!l!i social
;ocietatea ca domeni! apa te al e)istenei, ca fo ma cea mai nalt #i mai comple) din p!nct de vede e st !ct! al #i f!ncional a acesteia, se ca acte i$ea$ p int 6!n dete minism p op i!, c! !n ansam(l! de t st! i specifice& Concep!t n fel!l acesta, dete minism!l social desemnea$ acea concepie confo m c eia #i n viaa social domne#te o an!mit o dine, n sens!l c e)istena #i de$volta ea societii s!n "!ve nate de le"i o(iective p op ii& ;pecific!l dete minism!l!i social este p!s n eviden de ! mtoa ele t st! iC a/ Cea mai impo tant pa tic!la itate a sa, #i an!me c el n! poate e)ista n a(sena oamenilo , n! se poate manifesta dect p in aci!nea lo & Aceasta nseamn c n domeni!l vieii sociale, n! se ntmpl nimic f aci!nea #i infl!ena !man, c tot!l se desf#oa p in #i de ct e oameni: 91

(/ Ca acte !l s! e)t em de comple), ca e de iv din comple)itatea deose(it de ma e a sistem!l!i social, n cad !l c eia ntlnim s!(sisteme #i elemente foa te ete o"ene .nat! ale, (iolo"ice, "eo" afice, economice, psi*olo"ice,etc/, nt e ca e e)ist o m!ltit!dine de inte aci!ni #i elaii dinamice foa te va iate . de dete mina e, de condiiona e de infl!ena e, lo"ice, etc/& n pe imet !l dete minism!l!i social, facto ii de o din o(iectiv se mpletesc c! cei de o din s!(iectiv, c! cei ca e in de con#tiina oamenilo & 4e asemenea aci!nile #i inte aci!nile con#tiente se mpletesc c! cele spontane, imp evi$i(ile& Tot aici aspi aiile individ!ale se mpletesc 6 cnd a monios, cnd cont adicto i! 6 c! cele ale societii: aci!nea ca!$elo inte fe ea$ c! aceea a scop! ilo : necesitatea p es!p!ne e)istena li(e tii, etc& 5i toate acestea deoa ece n viaa social, posi(ilitatea o(iectiv .ca!$al, necesa , le"ic/ devine ealitate n!mai n activitile !mane .economice, #tiinifice, ed!caionale, #&a&/: c/ Isto icitatea sa m!lt mai p on!nat, mai accent!at dect a dete minism!l!i din alte $one ale eal!l!i, dato it ca acte !l!i p e"nant isto ic al fenomenelo sociale& 4ete minism!l social este foa te dinamic, n e"ist nd!6se sc*im( i c*ia n cad !l acel!ia#i tip de societate #i mai ales o dat c! sc*im( ile sociale p of!nde ce a! loc ca ! ma e a t ece ii de la o societate la alta: d/ Este !n dete minism ne!nivoc de tip statistic, deoa ece se manifest n cad !l societii ca e este p in e)celen !n domeni! al fenomenelo de mas& El se eali$ea$ p in inte medi!l !nei m!limi de indivi$i !mani, ale c o aci!ni pe sonale, de " !p se inte sectea$ contin!!, e$!ltanta fiind adesea total dife it de ceea ce do e#te fieca e individ n pa te, da , n !ltim instan indicnd sens!l de$volt ii sociale& Necesitatea social n! apa e n fo m net, cla , n aci!nea fiec !i individ sa! n mi#ca ea fiec !i fenomen social& Ea se eali$ea$ ca o medie statistic .p o(a(ilistic/ a !n!i ansam(l! de mi#c i ntmpltoa e, ca tendin p incipal #i e$!ltant a mi#c ilo p o(a(ile ale p ilo constit!ente& D o(a(ilitatea actelo sociale e$!lt tocmai din fapt!l c necesitatea social se e)p im tendenial #i se mate iali$ea$ p int 6o dive sitate de posi(iliti& G , tocmai 9A

tendenialitatea #i p o(a(ilism!l aci!nilo sociale imp im mi#c ii sociale, isto iei, pa tic!la itatea de a fi imp evi$i(il& 4ac tendina !n!i p oces social poate fi c!nosc!t, de !la ea l!i n ce p ive#te s!ccesi!nea actelo constit!ente, stadiile #i itm!l l!i s!nt imp evi$i(ile& 4in toate acestea dec! "e acea t st! f!ndamental a dete minism!l!i social de a n! fi implaca(il, n efectele sale, ca n ca$!l dete minism!l!i nat! al& e/ <od!l pa tic!la n ca e acionea$ #i se manifest le"ile o(iective n cad !l societii& Astfel de le"i sociale n! acionea$ a(sol!t spontan, independent de inte venia con#tient a om!l!i& 4impot iv, ele apa ca tendine ale activitii " !p! ilo sociale de eali$a e a scop! ilo #i de satisface e a inte eselo & A#ada , le"ea social, de#i este #i ea o elaie o(iectiv, independent de voina #i con#tiina oamenilo , este totodat imanent #i int insec activitii p actice a oamenilo , se manifest doa n #i p in activitatea acesto a& C!noa#te ea le"ilo o(iective constit!ie (a$a a ns#i aci!nii om!l!i n confo mitate c! an!mite scop! i& Gamenii s!nt sin"! ele fiine capa(ile s6#i t ansfo me p op ia e)isten #i s const !iasc o e)isten no!& 5i aceasta se poate eali$a n!mai pe (a$a c!noa#te ii le"ilo sociale o(iective& n concl!$ie la cele a tate, p!tem sp!ne c, n de$vl!i ea dete minism!l!i social de o ma e impo tan este evidenie ea fapt!l!i c n societate, n isto ia ei, nimic n! s6a p od!s #i n! se poate p od!ce f pa ticipa ea oamenilo , f aci!nea lo & 4ete minism!l p op i! societii se nfpt!ie#te p in inte medi!l oamenilo n$est ai c! voin #i con#tiin, ca e acionea$ mnai de t e(!ine #i inte ese sociale, animai de scop! i sociale, n! n!mai de necesitatea nat! al p! , de s!p avie!i e& 4 ept consecin, societatea, isto ia omeni ii n "ene al, n! este altceva dect p od!s!l inte aci!nii #i mpleti ii facto ilo mate iali, o(iectivi #i a celo spi it!ali, s!(iectivi&

A& Bi(e tatea, om!l #i condiia !man

D o(lem de ma)im e$onan filosofic, social #i politic, li(e tatea ca !n!l din epe ele ca dinale ale condiiei !mane, a e n mod fi esc ma i implicaii n l!mea %! idic& nainte de a ne op i as!p a acesto a, nce cm s sc*im cteva din momentele isto ice #i semnificaiile ideii de li(e tate, ca e se e"sesc n spi it!alitatea timp!l!i nost ! #i infl!enea$ con#tiina epocii .incl!siv con#tiina %! idic/ #i aci!nea !man& A#a c!m s6a ap eciat n lite at! a filosofic, nt e(a ea dac om!l poate fi li(e s6a cont! at odat c! e)pe iena !man a const n"e ii nat! ale, sociale, politice, mo ale, eli"ioase& Cine dint e noi poate sp!ne c este c! adev at li(e n toate aci!nile saleH Il!st nd c! cteva sp!ns! i date n o dinea isto ic a evol!iei om!l!i, la nt e(a ea fo m!lat mai s!s, am p!tea nota cC 6 e)istena !man este total dominat de necesitatea dictat de o a!to itate s!p anat! al: 6 destin!l ce desemnea$ ca acte !l p esta(ilit #i implaca(il al c! s!l!i vieii este stpn!l om!l!i, ia sec et!l li(e tii const n domina ea p op iilo noast e do ine #i n aspi aia sp e ceea ce e eali$a(il .filosofia stoic/: 6 4!mne$e! este atotp!te nic, da t e(!ie s admitem c om!l este n$est at c! li(e a (it !, altfel sfat! ile, ndemn! ile, po !ncile, splata #i pedeapsa a fi n van .Toma dPAL!ino/: 6 ceea ce contea$ pent ! om este ene "ia, fo a, vitalitatea, valo ile c e#tine, ia mila, !milina, s!p!ne ea, t e(!ie espinse ., & Niet$sc*e/: 6 li(e tatea este n!mai o p!te e de a aciona sa! de a n! aciona pot ivit c! deci$iile voinei .4&>!me/: 6 stat!l este eali$a ea li(e tii .>e"el/: 6 s!nt a(sol!t li(e #i a(sol!t esponsa(il de sit!aia mea .I&D&;a t e/,etc& 4in pe spectiv social6politic, n te meni e)aci #i penet ani, c! semnificaii deose(it de act!ale pent ! contempo aneitate, I&I&'o!ssea!, e)p imnd!6#i c e$!l, a "!mentaC +Cnd fieca e face ce6 i place, se face adesea ce n! place alto a& Aceasta n! nseamn 9=

9E

li(e tate& Bi(e tatea nseamn mai p!in a face ce v ei, ct a n! fi s!p!#i alt!ia: ea nseamn totodat a n! s!p!ne voina alt!ia voinei noast e& 4e aceea li(e tatea f %!stiie este o adev at cont adicie, cci o ic!m am face tot!l e stin"*e ito n aci!nea !nei voine de$o donate& D in ! ma e n! e)ist li(e tate acolo !nde n! s!nt le"i sa! !nde cineva este deas!p a le"ilo X!n popo li(e se s!p!ne, da n! ca o sl!", el a e cond!cto i, n! stpniXnt 6!n c!vnt, soa ta li(e tii este le"at totdea!na de soa ta le"ilo C ea domne#te sa! pie e o dat c! ele-0A8, p&AF?2& ;inteti$nd e)pe iena occident!l!i n le"t! c! ideea de li(e tate politic, confi"! at n cteva p incipii, N&Iaspe s nota n l!c a ea sa +G i"inea #i sens!l isto iei-C 6 li(e tatea individ!l!i, pent ! ca toi indivi$ii s fie li(e i, este posi(il n ms! a n ca e poate e)ista concomitent c! li(e tatea celo lali: 6 individ!l a e o d!(l e)i"enC de a fi p ote%at fa de violen #i de a i se ec!noa#te vala(ilitatea opiniei #i voinei sale& D otecia i6o ofe stat!l constit!ional, ia manifesta ea opiniei #i voinei sale o face posi(il democ aia: 6 li(e tatea se poate nfpt!i n!mai p in nf n"e ea fo ei de ct e %!stiie& Bi(e tatea l!pt pent ! do(ndi ea p!te ii ca e se ve#te %!stiia #i #i atin"e el!l n stat!l constit!ional& Be"ile s!nt n e"al ms! vala(ile pent ! toat l!mea #i o ice modifica e a lo a e loc n!mai pe cale le"al: 6 Ba inviola(ilitatea d ept!l!i pe sonalitii !mane individ!ale se ada!" d ept!l!i acesteia de a pa ticipa la viaa com!nitii& ;ta ea de li(e tate, p in ! ma e, poate fi atins n!mai p in democ aie, adic p in posi(ilitatea pa ticip ii t!t! o la constit!i ea voinei colectivitii& ,ieca e a e #ansa afi m ii sale, pe ms! a a!toed!caiei politice #i a p!te ii sale de convin"e e, a opiniilo sale 08, p&A?12& Ceea ce6i !ne#te pe indivi$ii li(e i n! este !n scop ,ci nc ede ea c vo p!tea fieca e sa6#i ! m easc scop! ile f s fie mpiedicai a (it a de ct e altcineva& <a ea p o(lem a le"islaiei, n sit!aii p ec!m cea din e)empl!l dat, este c e$olva ea ca$!l!i mne la latit!dinea celo 9F

ca e aplic dispo$iiile din le"islaie& ;e c eea$ !n spai! pent ! compo tament!l a (it a & 4e asemenea n ca$!l le"islaiei n! e)ist o const n"e e cla e)e citat de meta e"!li& ;!p emaia e"!lilo a p!tea asc!nde ,la p ima vede e, domnia a (it a !l!i& Ideea cl!$itoa e confo m c eia n! t e(!ie s ne "*idm d!p c!vinte este de ma e impo tan #i n const !i ea sp!ns!l!i la nt e(a ea +n! a t e(!i oa e s asc!ltm #i de !n dictato ca e face e"!li d!p (!n!l s! plac H- Indife ent ce den!mi e a folosi dictato !l sa! altcineva n! c!vnt!l + e"!l- sa! +le"e- sa! alt!l contea$& Element!l ca e lipse#te n + e"!lile- dictato !l!i este a "!menta ea& Ea nici n! a avea c!m s se constit!ie dac + e"!laeste fi)at !nilate al& Bipse#te e)amina ea a "!mentelo #i cont aa "!mentelo p ilo & Bi(e tatea n! este !n dat, nici !n da , ci !n p od!s social ce se do(nde#te n dec! s!l deveni ii isto ice a omeni ii& Ca p od!s al de$volt ii isto ice, li(e tatea n! poate e)ista #i n! se poate nfpt!i n afa a dete minism!l!i specific ce acionea$ n domeni!l vieii sociale& 4 ept ! ma e, ea este m!ltipl! condiionat de o se ie de facto i apa innd domeniilo economic #i politico6c!lt! alC 6 n p im!l nd, li(e tatea este condiionat de " ad!l de de$volta e a economiei att al fo elo p od!ctive, ct #i de nat! a elaiilo economice dint e oameni& 4e pild !na e a li(e tatea pent ! an!l ase vit n fe!dalism #i alta este li(e tatea fe mie !l!i de ast$i& Ba mod!l "ene al se poate sp!ne c att timp ct fo ele de p od!cie dint 6o a s!nt sla( de$voltate, " ad!l de li(e tate din acea a este #i el ed!s #i inve s, c! ct economia este mai de$voltat, c! att amploa ea li(e tii este mai ma e& 6 n al doilea nd, li(e tatea indivi$ilo , a " !p! ilo sociale este condiionat, n mod di ect, de nat! a instit!iilo societii #i de (!na lo f!nciona e& N! este indife ent pent ! afi ma ea, att a li(e tii individ!ale, ct #i a celei de " !p, dac e"im!l politic al !nei societi este democ atic sa! dictato ial: 6 n al t eilea nd, li(e tatea este condiionat de ci c!mstanele c!lt! al6#tiinifice e)istente n societate& Aceasta 9@

nseamn c " ad!l de li(e tate al oamenilo este n f!ncie de cantitatea #i calitatea c!no#tinelo .p of!n$imea #i va ietatea lo /, p ec!m #i de " ad!l de spndi e al acesto a n masa pop!laiei& n plan!l elaiei dint e individ #i societate, li(e tatea se eali$ea$ s!( o ma e va ietate de fo meC li(e tate economic, li(e tate politic, li(e tate eli"ioas, li(e tate a tistic, etc& <omentele p oces!l!i de do(ndi e a li(e tii n o ica e din iposta$ele de mai s!s, li(e tatea se p e$int ca e$!ltat al inte aci!nii a pat ! momenteC a/ moment!l "noseolo"ic& Bi(e tatea se constit!ie pe fond!l dete min ilo o(iective, p es!p!nnd ca o condiie a manifest ii ei c!noa#te ea acestei dete min i& N!mai c!noscnd condiiile, ca!$ele #i le"ile apa iiei, de$volt ii, dispa iiei o(iectelo #i p oceselo , om!l face p im!l pas pe calea eli(e ii sale de ca acte !l o ( al manifest ii acesto a, n sens!l n ca e p eci$a >e"el c +oa ( e necesitatea n!mai n ms! a n ca e n! este c!nosc!t(/ moment!l ale"e ii& nainte de a aciona, om!l se afl n faa !nei m!limi de alte native, fiind p!s s alea" din mai m!lte posi(iliti& Bi(e tatea de ale"e e a e sens doa n condiiile n ca e om!l poate s selecte$e o alte nativ sa! alta& 4ac el a fi mpins ct e o sin"! sol!ie, at!nci n! s6a p!tea vo (i de o ale"e e #i implicit nici de li(e tate& 4e aceea !n sens distinct al li(e tii este acela al posi(ilitii om!l!i de a opta nt e alte nativele ca e6i sta! n fa& n concl!$ie, om!l poate ale"e, da n f!ncie deC 6 " ad!l de c!noa#te e #i de p of!n$imea c!noa#te ii cad !l!i nat! al #i social al vieii #i a posi(ilitilo acest!ia de deveni e: 6 sistem!l de valo i #i no me e)istente n societate la !n moment dat& 4in acest p!nct de vede e, ale"e ea este !n act de eval!a e nt e valo i pola eC (ine6 !, f !mos6! t, d ept6ned ept, licit6 ilicit, adev 6fals, sac !6p ofan,etc& c/ moment!l p a)iolo"ic .acional/& Bi(e tatea implic n! n!mai momentele co"nitiv #i deci$ional, ci #i !n!l acional& 4!p ale"e e se p!ne p o(lema posi(ilitii de eali$a e a opi!nii, c! alte c!vinte e)istena condiiilo necesa e ca ale"e ea fc!t de voina !man s fie nfpt!it& Gm!l se manifest ca fiin li(e n #i p in activitatea sa& 4o(ndi ea conc et a li(e tii p es!p!ne aci!nea 9?

p actic& Ea t ansfo m li(e tatea posi(il n li(e tate eal& A#ada , f a s!(estima nsemntatea c!noa#te ii #i ale"e ii, e$!lt c moment!l p incipal, f!ndamental al li(e tii, l constit!ie activitatea p actic& De sc! t, li(e tatea semnific !nitatea dint e c!noa#te e #i aci!ne, le"t! a dint e aceste do! momente fiind asi"! at de act!l ap eciato , p in ca e se definesc aci!nile, se sta(ilesc st ate"iile n f!ncie de an!mite valo i cl!$itoa e& d/ moment!l esponsa(ilitii& Bi(e tatea n sens!l ei a!tentic p es!p!ne n! n!mai c!noa#te ea, ale"e ea #i aci!nea, ci #i esponsa(ilitatea ce de iv din ale"e ea #i aci!nea nt ep inse& 'esponsa(ilitatea ce e ca individ!l s %!dece sin"! as!p a aci!nilo la ca e pa ticip, s nelea" sin"! sens!l #i pe spectiva lo , s decid pe sonal, c! toate event!alele isc! i, as!p a opo t!nitii sa! inopo t!nitii pa ticip ii sale la dife ite aci!ni& 4eci esponsa(ilitatea desemnea$ capacitatea om!l!i de a %!stifica n mod demn motivele ce l6a! dete minat n declan#a ea aci!nilo l!i #i de a l!a as!p a sa n mod con#tient consecinele aci!nilo nt ep inse& 'esponsa(ilitatea este definit n doct ina %! idic penal ca fiind atit!dinea pe soanei de a6#i da seama de faptele sale .aci!ni sa! inaci!ni/, de semnificaia social a acesto a, p ec!m #i de a6#i p!tea dete mina #i di i%a n mod con#tient voina n apo t c! aceste fapte& nt e li(e tate #i esponsa(ilitate e)ist elaii de condiiona e ecip oc& De de o pa te, esponsa(ilitatea este condiionat de li(e tate, se poate manifesta n!mai pe temei!l e)istenei li(e tii& n condiiile n ca e aci!nile om!l!i a fi dete minate n mod fatal de facto i e)te io i, p o(lema esponsa(ilitii n! s6a p!ne& 4e e)empl!, n d ept!l penal, li(e tatea de voin #i aci!ne este condiia "ene al a s!(iect!l!i activ al inf aci!nii, ceea ce p es!p!ne c acesta a decis n mod li(e as!p a sv #i ii faptei #i a av!t li(e tatea de *ot e #i li(e tatea de aci!ne pot ivit p op iei sale voine& 4ac fpt!ito !l a acionat s!( impe i!l const n"e ii fi$ice sa! a const n"e ii mo ale, fapta n! mai este imp!ta(il acest!ia #i fiind sv #it f vinovie, n! este inf aci!ne .a t& =@ Cod penal/& 'esponsa(ilitatea nseamn sp!nde ea individ!l!i pent ! actele sale fa de colectivitate #i fa de p op ia con#tiin, manifestnd!6se n mod conc et n p oces!l 99

aci!nii !mane individ!ale #i colective, al compo t ii oamenilo n societate&

E& Bi(e tatea %! idic

Bi(e tatea %! idic este definit n sens mai la ", ca sta ea !nei pe soane ca e se (!c! de deplintatea d ept! ilo politice #i civile n stat, ia n sens st ict %! idic, ca sit!aia !nei pe soane ca e n! se afl nc*is sa! ntemniat& D incipi!l li(e tii este !n p incipi! f!ndamental de d ept consac at n a ticol!l E din 4ecla aia !nive sal a d ept! ilo om!l!i, astfelC +,ieca e individ a e d ept!l la via, la li(e tate #i la si"! ana pe sonal-& Bi(e tatea ca f!ndament al vieii sociale #i p incipi! de d ept, este p e$entat n pe imet !l d ept!l!i s!( do! fo meC 6 s!( fo ma li(e tilo "ene ale .cele ca e indic o s!m de p otecii/ 6 s!( fo ma li(e tilo individ!ale .ca e se efe la activitatea #i pa ticipa ea !man/& G(se vm c li(e tatea %! idic a e o nat! o i"inal #i c! tot!l deose(it de aceea a celo lalte fo me s!( ca e se p e$int li(e tatea n domeni!l social .economic, politic, mo al, eli"ioas, etc/& Ideea de li(e tate n! a e n d ept neles!l !nei li(e ti de fapt, adic a !nei simple posi(iliti nat! ale .sociolo"ice, psi*olo"ice sa! (iolo"ice/, dete minate de le"ile ine)o a(ile ale l!mii e)te ne sa! inte ne& Dent ! d ept o activitate a !nei pe soane e li(e , dimpot iv, n!mai at!nci cnd acea pe soan nfpt!ie#te ceea ce e datoa e din p!nct de vede e le"al sa! aional& Cci ideea de li(e tate n d ept n! e)ist dect p in confo mitatea faptelo !mane c! no mele %! idice& n aceasta const deose(i ea esenial dint e li(e tatea %! idic #i li(e tatea de fapt& 4e pild, c iminal!l e li(e n fapt s sv #easc fapta sa, el n! e ns %! idice#te li(e s o comit: de(ito !l e li(e n fapt s ef!$e plata dato at, n d ept el n! e ns li(e s o fac& 4e#i, li(e tatea %! idic este !nic, modalitile sale de e)p ima e s!nt dive se& Acestea s!nt nsc ise n constit!ie #i n doc!mentele inte naionale p ivind d ept! ile om!l!i& 4e pild, n 98

Constit!ia 'omniei din 1881, Titl!l II, capitol!l II, intit!lat + 4 ept! ile #i li(e tile f!ndamentale- s!nt p ev$!te li(e tatea individ!al .a t&AE/, li(e tatea con#tiinei .a t&A8/, li(e tatea de e)p ima e .a t&EJ/, li(e tatea nt !ni ilo .a t&E@/, li(e tatea de asocie e .a t&E?/, li(e tatea ale"e ii p ofesiei .a t&E9/& 'elaia dint e li(e tate #i sistem!l d ept!l!i const n aceea c sistem!l d ept!l!i se nfi#ea$ a fi domeni!l li(e tii nfpt!ite, ia li(e tatea constit!ie s!(stana d ept!l!i& 4 ept ! ma e, li(e tatea ca dimensi!ne a d ept!l!i, este dete minat de p!te ea p!(lic .pot ivit c! scop!l p op!s nt 6!n stat de d ept/ #i "a antat de p op ietate& n ceea ce p ive#te nfpt!i ea li(e tii n domeni!l politico6 %! idic .po nind mai ales, de la apo t! ile dint e societate #i stat p ivind ap a ea d ept! ilo #i li(e tilo individ!ale/, s6a! cont! at t ei concepii #i atit!diniC etatism!l, li(e alism!l, de tip individ!alist #i le"alism!l stat!l!i de d ept& a/ Etatism!l, este acea concepie ce p ocedea$ la o s!p aap ecie e a stat!l!i, concomitent c! o minimali$a e a d ept! ilo #i li(e tilo individ!ale& Concepia etatist p ovine dint 6o idee f!ndamental a l!i ;pino$a, p el!at de il!mini#tii f ance$i #i "e mani #i de$voltat n cad !l filosofiei politice din secolele QVIII6QIQ, de a co ela li(e tatea n! n!mai c! necesitatea, ci #i c! ai!nea& N!mai c adepii etatism!l!i a! de" adat aceast idee la aceea a %!stific ii s!(o don ii li(e tii individ!ale fa de ai!nea o(iectiv n stat& n vi$i!nea l!i >e"el, stat!l a e d ept meni e, satisface ea inte es!l!i "ene al, ce inele 'ai!nii, ia individ!l t e(!ie s i se s!p!n necondiionat& Bi(e tatea individ!l!i n! poate fi nimic altceva, s!sine >e"el, dect li(e tatea pe ca e i6o aco d stat!l, cci stat!l este eali$a ea li(e tii& n vi$i!nea l!i >e"el e)ist o mistic a stat!l!i, acesta fiind neles de el ca +ideea divin a#a c!m se nfi#ea$ ea pe pmnt-& Ideile etatism!l!i a! fost ns!#ite #i de doct inele politice !topice 6 socialiste #i com!niste 6 constit!ite n secol!l QIQ #i c! o ma e a!dien n secol!l QQ& n cad !l acesto doct ine, co elaia li(e tate 6 ai!ne m( ac fo ma p incipi!l!i f!ndamental ca e afi m c li(e tatea individ!al n! se poate eali$a dect nt 6o societate aional, ceea ce n inte p et ile espective nsemna o societate 8J

(a$at pe e"alitate, ec*itate #i di i%a e deli(e at& Acest p incipi! cond!ce ns la o s!(o dona e a ideal!l!i li(e tii fa de ideal!l e"alitii #i ec*itii, p ec!m #i la o s!(o dona e a societii fa de stat, conte)t ca e poate se vi d ept %!stifica e pent ! nclca ea d ept! ilo #i li(e tilo individ!ale, pent ! i"no a ea inte eselo pa tic!la e sa! de " !p& Dent ! a6#i eali$a +misi!nea-, pent ! a t ansp!ne n p actic !n p oiect ideal de o "ani$a e social + aional-, stat!l t e(!ie s concent e$e n minile sale nt ea"a p!te e, n! n!mai politic, ci #i economic: astfel societatea att p in mem( ii si individ!ali, ct #i p in " !p! ile sale, este astfel p ivat de o ice mi%loace p in ca e a p!tea ine s!( cont ol p!te ea de stat& Ea n! mai poate p eveni a(!$!l de p!te e #i nici nclca ea li(e tilo om!l!i& Etatism!l a fost "sit at "to #i de ct e ideolo"iile fasciste, ca e l6a! com(inat c! ideile !no filosofi, p ec!m Niet$sc*e, efe itoa e la e)istena oamenilo n$est ai c! voin p!te nic, pe ca e6i conside cond!cto i nnsc!i, ca e imp!n instinctiv o an!mit o dine social, nemaiavnd nevoie de nici o %!stifica e pent ! ceea ce fac& Utili$nd ideea niet$sc*ean a s!p aom!l!i 6 n (a$a c eia a! a%!ns la "lo ifica ea fZ* e !l!i 6 c eia i6a! ad!"at ce ina etatist a s!p!ne ii a(sol!te fa de stat, ideolo"iile fasciste a! c!tat s %!stifice dictat! ile ca e a! declan#at cel de6al doilea $(oi mondial& n e$!mat etatism!l a e consecine nefaste pent ! li(e tatea !man, att n inte p eta ea fascist, ct #i n cea !topic de tip socialist #i com!nist, el p es!p!ne sac ifica ea li(e tilo individ!ale n n!mele !n!i p es!p!s +(ine "ene al-, sit!at nt 6!n viito imp evi$i(il, #i ac!m!la ea !nei p!te i politice ma)ime, nelimitate, n minile cond!ce ii e)ec!tive s!p eme& (/ Tocmai constata ea necesitii de a limita p!te ea de stat a constit!it p!nct!l de po ni e al !no concepii politice adical op!se celo de mai s!s& 'ep e$entative n acest sens s!nt teo iile li(e alism!l!i de tip individ!alist, ca e6#i a! o i"inea timp! ie n ideile il!minism!l!i an"lo6sa)on #i ca e s6a! de$voltat c! p ecde e n cad !l "ndi ii ( itanice #i ame icane& n cad !l acesto teo ii, scop!l stat!l!i #i al cond!ce ii politice n! este nici eali$a ea !n!i p es!p!s +(ine "ene al-, nici insta! a ea !n!i sistem ideal de o "ani$a e social (a$at pe +e"alitate- #i +ec*itate-, scop!l este doa acela al ap ii 81

d ept! ilo #i li(e tilo individ!ale& Ca ! ma e, sin"! ele const n"e i pe ca e le poate e)e cita stat!l s!nt cele destinate ap ii acesto d ept! i #i li(e ti, c!m sp!nea Io*n ;t!a t <ill, .!n!l dint e cei mai impo tani ep e$entani ai +individ!alism!l!i-/, sin"! !l scop n ca e p!te ea poate fi e)e citat n mod d ept as!p a !n!i mem( ! al !nei com!niti civili$ate, mpot iva voinei sale, este acela de a p eveni le$a ea alto oameni&& C! alte c!vinte, o est n"e e a li(e tii !n!i om este le"itim n!mai at!nci cnd, p in inte medi!l ei, se p evin alte nclc i, mai ma i, ale li(e tilo celo lali oameni& n aceast vi$i!ne n! societatea se s!(o donea$ stat!l!i, ci stat!l se s!(o donea$ societii, fiind !n inst !ment folosit de aceasta pent ! ap a ea d ept! ilo #i li(e tilo cetenilo & <ill a at c la nivel!l individ!l!i ca!$alitatea se manifest s!( dife ite fo me& Totodat sesi$ea$ limitele doct inei dete ministe aplicate la fenomenele sociale: face distincia nt e teo ia dete minism!l!i st ict si teo ia necesitii ca!$ale& Astfel, fatalism!l .adept!l dete minism!l!i a(sol!t/ c ede n! n!mai c tot ce se ntmpl este e$!ltat!l ca!$elo ce p od!c acel l!c !, da #i c n! t e(!ie s te mpot ive#ti, deoa ece fenomen!l tot se va p od!ce& 4impot iv, !n adept al teo iei necesitii, conside a c aci!nile individ!ale dec! " din ca acte !l acest!ia, ca e la nd!l s! dec! "e din st !ct! a si ed!caia sa& El este nclinat s c ead c fi ea #i ed!caia sa s!nt astfel alct!ite nct nimic n!6l poate mpiedica ac!m s simt #i s acione$e nt 6!n an!mit fel& Este li(e din p!nct de vede e mo al acela ca e conside c o(icei! ile #i tendinele n! s!nt stpnele sale, ci el este stpn!l lo & A#ada , dincolo de dete minism!l a(sol!t e)ist o necesitate a fenomenelo sociale, da #i !n an!mit " ad de manifesta e a li(e tii& c/ A! e)istat #i e)ist #i teo ii ca e a! neles #i nele" li(e tatea n apo t c! necesitatea, e)p imat, p in le"ile %! idice, ca e e)p im la nd!l lo , st in"enele inevita(ile ale convie!i ii oamenilo n cad !l societii& Acestea sta! la (a$a ideii +stat!l!i de d ept-, n ca e fieca e cetean este li(e deoa ece voina sa n! se s!(o donea$ nici !no alte voine s!(iective, nici !n!i o din a (it a , ci n!mai necesitii sociale, e)p imate de le"ea stat!l!i& Iniiato al !no asemenea teo ii a fost il!minist!l f ance$ I&I&'o!ssea!, ce 8A

conside a c li(e tatea n! poate fi e)tins dect n co elaie c! %!stiia, c! le"ile %! idice& A fi li(e n concepia l!i 'o!ssea! n! nseamn a face ce v ei, ci a n! ta s!p!ne voinei alt!ia: 4!p 'o!ssea!, Nant a conside at c ol!l le"ilo #i al stat!l!i este de a asi"! a condiiile necesa e convie!i ii oamenilo , desf#! ii no male a vieii sociale, p in asi"! a ea espect ii d ept! ilo #i li(e tilo !mane& n vi$i!nea lo , stat!l se s!(o donea$ societii, sl!%ind6o p in c ea ea cad !l!i de d ept necesa activitii li(e e a oamenilo #i a " !p! ilo sociale& Isto ia politic a secol!l!i al QQ6lea a dovedit impo tana ce inei ap ii d ept! ilo #i li(e tilo individ!ale, p ec!m #i a ce inei p eveni ii a(!$!l!i de p!te e& D eoc!p ile act!ale pent ! ap a ea valo ilo #i st !ct! ilo democ atice, pent ! asi"! a ea menine ii cont ol!l!i st ict al societii, al indivi$ilo , as!p a p!te ii de stat, pent ! elimina ea totalita ism!l!i din viaa politic se %!stific p in convin"e ea c, a#a c!m a a tat e)pe iena t a"ic a contempo aneitii, est n"e ea #i an!la ea li(e tii !mane constit!ie cel mai ma e pe icol n! n!mai la ad esa vieii om!l!i n cad !l colectivitii, ci la ad esa vieii inte naionale, a pcii n l!me& CADITGBUB VIII

<ETG4GBG3IA ,IBG;G,IEI 4'EDTUBUI 1& Concept!l de metod

;!( aspect etimolo"ic, te men!l +metod- p ovine de la [met*odos[, din " eaca vec*e, comp!s la nd!l s!, din [meta[ nsemnnd d!p #i [odos[ t ad!s p in cale sa! d !m& A avea metod nseamn, deci, a p oceda d!p o cale, d!p %aloanele #i no mele ce t asea$ espectiv!l d !m& <etod n "ene al, nseamn p oced! a sa! calea pe ca e "ndi ea !man o ! mea$ pent ! a a%!n"e la adev & ;e nele"e deci, 8E

p in metod comple)!l de e"!li, c o a "ndi ea t e(!ie s li se confo me$e n p ocesele ei de c!noa#te e& <etoda n! poate fi a (it a , p! s!(iectiv, ci n (!n ms! , !n analo" al domeni!l!i vi$at p in espectiva c!noa#te e& 4e#i n! se s!p ap!n total, lat! a teo etic #i cea metodolo"ic ale !nei #tiine alct!iesc o st ns !nitate, !na p es!p!nnd6o pe cealalt& Dent ! a nele"e c!m a e loc "ene$a metodei #tiinifice, va t e(!i s ! m im n cad !l !nitii amintite, pe fond!l !n!i an!mit conte)t de valo i de%a acceptate, t ece ea de la sistem!l teo etic al le"ilo , la fo m!la ea pe aceste (a$e a !no no me #i p incipii metodolo"ice, co elate nt e ele U m ind anali$a p o(lematicii filosofice #i isto ice a c!noa#te ii, ne vom concent a as!p a !no "ndito i ce a! fc!t din metod !n cent ! al p eoc!p ilo lo ideatico6teo etice, c! vdite intenii aplicative, inte s!(iective& D in dimensi!nea #i f!ncia lo co"nitiv, filosofia #i #tiina ep e$int o c!noa#te e ela(o at p in efo t teo etic, o c!noa#te e sistemati$at #i n! spontan, deose(ind!6se p on!nat de (!n!l sim #i de c!noa#te ea com!n& A#ada c!m este nat! a, societatea, "ndi ea #i c!m s fie aci!nea !man n aco d c! le"itile acesto aH N! e)ist filosof6 ema ca B!cian 7la"a6ca e s n! fie p eoc!pat n p eala(il, nt 6!n mod sa! alt!l, de metoda de ! mat& +Gamenii de #tiin valo ific sistem!l de p ocedee n%"*e(at ncet!l c! ncet!l p in cola(o a ea "ene aiilo de nainta#i, aco dnd nc ede e metodei constit!ite p in efo t! ile celo lali, n timp ce o ice filosof #i p!ne p o(lema metodei nc o dat-0@, p&?A2& Apa iia p eoc!p ilo sistematice pent ! st!di!l metodei este le"at de apa iia ns#i a filosofiei, ca dep#i e a "ndi ii elativ spontane #i, apoi, de apa iia #i de$volta ea dife itelo #tiine& , a p!tea ! m i (o"ia imens a de$(ate ilo filosofice c! p ivi e la metod, vom selecta p!nctele de vede e p oeminente, de e"!l fo mnd d!aliti "ene atoa e de noi idei #i de noi disp!te fec!nde& n antic*itatea " eac o asemenea d!alitate filosofico6 metodolo"ic, c! ma e infl!en peste secole este aceea ca e op!ne pe >e aclit l!i Da menide #i 5colii sale eleate& Dent ! >e aclit .FFJ 6 =9J &e&n&/ sc*im(a ea, c! "e ea necontenit .dicton!l s! cele( !C Tot!l c! "e, Dant*a 'ei/ ep e$int temei!l l!c ! ilo s!p!se sc*im( ii& 8=

E)ist ns, dincolo de aceast c! "e e nencetat, !n p incipi! de o dine #i de ec*ili( !C lo"os6!l, ce s6a identifica c! !n foc o i"ina & n esen, >e aclit .ca vi$i!ne metodolo"ic/ p!ne accent!l pe m!ltipl!, pe cont a ii, pe sc*im(a e, pe l!pt, pe c! "e e, e"lementate ns de lo"os, ca o +metod- !nive sal, ce anticipea$, s!( aspecte de esen, ceea ce >e"el va n!mi metod dialectic& De aceea#i di ecie aionalist, Dlaton va p omova n! o vi$i!ne p! ist, ci o sinte$, o e)pansi!ne metodolo"ic& El va m(ina, n 4ialo"! ile sale, metoda dialectic, int!itiv6vi$iona , ca ! c!# dificil sp e contempla ea Ideilo pe fecte, c! metoda matematic6"eomet ic, apoi c! metoda empi ic #i c! const !cia o i"inal de mit! i& Cont i(!iile ma%o e ale l!i A isto el, Bo"ica sa n special, a! m(o"it p o(lematica metodolo"ic "ene al c! noi componente& Bo"ica a istotelic a ep e$entat, totodat, !n +o "anon- .adic inst !ment, n " eaca vec*e/ metodolo"ic al "ndi ii #tiinifice, !tili$at c! ent sp e a c!p inde #i ope a c! fo mele lo"ice vi$nd "ene al!l .le"i, st !ct! i/,imanent l!c ! ilo pa tic!la e& D eoc!p ile pent ! metode vo l!a amploa e n filosofia enascentist #i post enascentist, s!( imp!ls!l !no noi investi"aii #tiinifice #i ale !no e)i"ene mai e)tinse ale p acticii .navi"aia #i o ienta ea n clto iile pe ma e, p el!c a ea man!fact! ie a m f! ilo etc&/& ;e modific concepia scolastic, oa ec!m fi)ist, desp e #tiin, nt !ct s!ccesele #tiinei n! se mai %!stifica! p in a!to itatea anticilo sa! p in do"mele teolo"ice infaili(ile, ci se c!ta! noi f!ndamente metodolo"ice #i noi c ite ii de adev & G ma e cont i(!ie la f!ndamenta ea p eoc!p ilo "noseolo"ice #i metodolo"ice din #tiin a ad!s6o filosof!l #i matematician!l f ance$ '& 4esca tes .1F8@ 6 1@FJ/& n opo$iie c! empi ism!l, 4esca tes p!ne pe p im!l plan adev ! ile ai!nii, fie ca evidene p ime, cla e #i distincte, fie de tip!l celo ded!se lo"ic din asemenea evidene aionale& N!m !l ma e al celo ca e s!nt de aceea#i p e e n! este nicidec!m o dovad ca e s ne poat convin"e de adev ! ile mai " e! de descope it, cci este m!lt mai p o(a(il ca ele s fi fost "site de !n sin"! om dect de !n popo nt e", m t! ise#te "ndito !l f ance$ '&4esca tes& D in metod, el nele"e e"!li si"! e #i !#oa e, " aie 8F

c o a cine le va fi o(se vat c! e)actitate, n! va l!a niciodat ceva fals d ept adev at #i va a%!n"e la c!noa#te ea adev at a t!t! o acelo a de ca e se simte capa(il, spo ind!6#i astfel nivel!l de c!noa#te e& Cel ca e ! mea$ o metod #tiinific t e(!ie s p ocede$e sistematic, d!p p incipii #i s n! ocoleasc calea ce t e(!ie s mn me e! desc*is6 calea c itic, +cale e"al pent ! setea de c!noa#te e a ai!nii omene#ti-0AJ, p&@E12& <etoda t e(!ie s fie n !nitate c! o(iect!l c!noa#te ii, nt !ct c!noa#te ea #tiinific, ce e, ap ecia >e"el, +s te la#i n voia o(iect!l!i, s ai n fa necesitatea inte n a acest!ia #i s o e)p imi, pent ! c metoda n! este altceva dect st !ct! a nt e"!l!i, nfi#at n p! a sa esenialitate-019, p&A=2&

A& <etodele filosofiei

Efo t!l metodolo"ic a cont! at n plan filosofic nt e altele, solida itatea dint e desc ipia l!mii ca totalitate #i p esc ipiile desp e aceasta, dete mina ea dinsp e o(iect a metodei cnd le"ile #i st !ct! ile o(iect!l!i c!nosc!t s!nt conve tite n indicaii e! istice #i dete mina ea dinsp e a"ent!l c!noscto , acesta fiind implicat metodolo"ic p in calitatea #i c!ant!m!l info maiei pe ca e o deine desp e o(iect& De aceste coo donate "ene ale, pot fi constatate a(o d i specifice, n f!ncie de epoc, filosofie, filosof, dint e ca e le vom p e$enta pe cele mai semnificative metode filosofice c! cont i(!iile lo c eatoa e #i ep e$entanii acesto a& a/ <etoda dialectic, a e o ma e e$onan n filosofie, fiind ap eciat c*ia ca +sin"! a metod p op ie filosofiei .7enedetto C oce/ C!vnt!l +dialectic- este !n!l dint e te menii filosofici cei mai nt e(!inai, de la ma ii "ndito i " eci #i pn la >e"el, <a ) #i contempo anii no#t i& Tot!#i, te men!l a e accepi!ni dife ite, as!p a c o a n! insistm, menionnd doa c Dlaton, >e"el #i <a ) ma c*ea$ cele t ei ma i sens! i ale dialecticii& Dlaton #i >e"el, c! toate deose(i ile dint e ei, a! n com!n conside a ea Ideii p! e ca s!po t al dialecticii& <a ) ep e$int st! na ea dialecticii t adiionale, idealiste, nt !ct el o f!ndea$ pe 8@

mate ie, pent ! a s!(linia d astic opo$iia c! Ideea& Ca acte ele com!ne ale dialecticii n cele t ei inte p et i p incipale s!ntC 6 !n p im ca acte al dialecticii l ep e$int le"t! a, elaia, contin!itatea dint e toate domeniile "ndi ii #i e)istenei& Este !n adev elementa pent ! dialectic inte dependena t!t! o l!c ! ilo , ec!noa#te ea comple)itii: 6 a do!a not p es!p!s de dialectic este noi!nea de dive sitate, de +alte itate- .o alt noi!ne dect cea n disc!ie/C noi!nile, ca e alct!iesc o !nitate sa! o contin!itate, s!nt dife ite pn la opo$iie, #i de aceea s!nt co elative& 'mne ca motiv adnc al dialecticii, constata ea c l!mea, c! toat !nitatea #i contin!itatea ei, este plin de anta"onisme, de opo$iii #i antinomiiC (ine #i !, i!(i e #i ! , pace #i $(oi, at acie #i espin"e e, etc&: 6 a t eia not ca acte istic a dialecticii evidenia$ fapt!l c ealitatea este sc*im(a e, p oces, deveni e& n l!mina acestei ca acte istici, metoda dialectic nseamn conside a ea t!t! o l!c ! ilo #i ideilo din p!nct!l de vede e al deveni ii sa! al p eface ilo lo necontenite& (/ metoda t anscedental, nseamn !n moment impo tant n metodolo"ia filosofic mai no!, n ce p ive#te adapta ea p ocede!l!i ded!ctiv sa! aionalist la e)pe ien& Ea este di ect asociat c! n!mele l!i Nant, ca e n p efaa ope ei sale capitale +C itica ai!nii p! e-, den!me#te nt ea"a l!c a e !n +t atat de metod-, ca e n! a e alt int dect de a da o ct mai complet mono" afie de metodolo"ie filosofic& ,ilosofia l!i Nant, decla f e$ita e de la ncep!t, c p!nct!l de pleca e al efleciei filosofice este e)pe iena, ia metoda t anscedental a e ca scop s descope e #i s p e$inte condiiile e)pe ienei, me "nd deci e" esiv la condiiile ce fac posi(il o(iect!l eal al e)pe ienei, la p incipii& Nant ca!t t anscedental!l n! nt 6o elaie s!pe ioa , ci nt 6o c!no#tin s!pe ioa e)pe ienei, n 'ai!nea p! & Ca ! ma e condiiile e)pe ienei s!nt fo me de con#tiin, fo me ap io i, adic c!no#tine c! valoa e necesa #i !nive sal, de aceea o(iective, ca e n! dec! " din e)pe ien, fiindc aceasta p in sine ns#i, este n!mai individ!al #i sc*im(toa e& 8?

,o mele ap io i s!nt sa! de int!iie .spai! #i timp/ sa! de "ndi e .cate"o iile/& A#ada la Nant, te men!l de t anscendental n! nseamn ceva ca e t ece dincolo de e)pe ien, ci ceva ca e p ecede ap io i e)pe iena #i ca e a e ol!l s fac posi(il c!no#tina empi ic& c/ metoda fenomenolo"ic, p op!s de Edm!nd >!sse l, accept e)pe iena s!( fo m de int!iie, de vi$i!ne& Int!iia fenomenolo"ic a e ca specific fapt!l c se nd eapt sp e esena nesc*im(toa e a fenomenelo , #i de aceea este o int!iie de esen& ,enomenolo"ia ia ca p!nct de pleca e te$a c adev ata c!no#tin n! este aionament!l, disc! sivitatea "ndi ii, nln!i ea de noi!ni, ci int!i ea nemi%locit a esenelo , pent ! ca la >eide""e #i N&Iaspe s, ep e$entani ai filosofiei e)istenialiste, s devin int!i ea esenial a vieii om!l!i n ceea ce acesta a e i aional& I s6a ec!nosc!t fenomenolo"iei me it!l de a fi ef!$at n c!no#tin tot ceea ce este const !it #i de a fi lsat l!c ! ile s se ofe e sin"! e, pent ! a le cpta f p e%!deci& Dent ! fenomenolo"ie este vala(il c o ice dat este e"al de nd eptit, fie c este sensi(il , fie c n! este& n acela#i timp s6a ema cat c p!nct!l v!lne a(il al metodei fenomenolo"ice st c*ia n noi!nea +int!iie esenial- c! implicaiile ei& d/ <etoda c itic, i$vo #te din t adiia filosofic, ca e, n ms! a n ca e a ! m it o filosofie e)act, n6a ncetat de a c!ltiva intens eflecia s!( fo m de spi it c itic& Con#tiina c itic este sim!l limitelo #i al posi(ilitilo p in contact!l di ect& Con#tiina c itic este s!sin!t de c! a%!l de a evi$!i #i amenda, ea este ef!$!l de a se nc*ide n sistem p in sac ifica ea faptelo & G c itic de d a"!l c iticii este nep od!ctiv: o c itic pent ! a a%!n"e la fapte #i pent ! a nlt! a conf!$iile, este n! n!mai (inefctoa e, da #i necesa &

E& Teo ie #i metod n filosofia d ept!l!i

<etodele filosofiei se pot conve ti n metode ale filosofiei d ept!l!i, n ms! a n ca e se pot adecva pa tic!la itilo d ept!l!i #i n ms! a n ca e d ept!l ns!#i este a(o dat n plan filosofic, deci n 89

te meni de esen, totalitate, loc #i ol n e)isten, impact!l as!p a condiiei !mane& Astfel, n! o ice anali$ concept!al n d ept implic anali$a ca o metod filosofic, da f ndoial, de pild anali$a concept!al a d ept!l!i se plasea$ n pe imet !l filosofiei d ept!l!i& D ocednd la o asemenea anali$, specific filosofic, 3io "io 4el Vecc*io distin"e ca acte ele p op ii ale d ept!l!i n sens o(iectivC +(ilate alitatea, "ene alitatea, impe ativitatea #i coe ci(ilitatea-01=, p&AJ@2& 4 ept!l, ema c a!to !l menionat c! p ivi e la (ilate alitate, conf !nt o aci!ne c! alta, p ovenind de la s!(iecte dife ite 4e fapt, d ept!l p!ne ntotdea!na fa n fa cel p!in do! s!(iecte #i fi)ea$ pent ! amndo! o no m, n sens!l c ceea ce este posi(il pent ! o pa te n! poate fi mpiedicat de cealalt pa te& ;e poate sp!ne c acest concept al (ilate alitii este c*eia de (olt a edifici!l!i %! idic: de aceea, el n! a p!t!t s scape din vede e p incipalelo #coli filosofice& Al doilea ca acte , "ene alitatea, elev fapt!l c d ept!l, ca no mativitate %! idic p ocedea$ p in a(st acie la fi)a ea tip! ilo : no ma %! idic este "ene al, pent ! c ea se efe la o nt ea" clas sa! se ie nelimitat de ca$! i, #i n! la pe soane dete minate, nici la apo t! i conside ate n mod individ!al& Un ca acte foa te impo tant #i esenial al no melo %! idice, este impe ativitatea& Comandament!l p in ca e se instit!ie o p o*i(iie sa! o(li"aia de a face ceva an!me, ep e$int !n element inte" ant al concept!l!i de d ept, fiindc acesta , a#a c!m am ema cat, p!ne ntotdea!na fa n fa do! s!(iecte, dnd !n!ia o fac!ltate sa! o p etenie #i imp!nnd cel!ilalt o dato ie, o o(li"aie co esp!n$toa e 4 ept!l este p in esen coe ci(il, adic n ca$ de nes!p!ne e poate fi imp!s c! fo a& Coe ci(ilitatea deose(e#te no mele %! idice de o ice alt specie de no me& Acest ca acte de ded!ce din nat! a lo"ic a d ept!l!i, sta(ilind ntotdea!na !n apo t #i o limit nt e mai m!lte s!(iecte& Ct p ive#te sinte$a, metod solida c! anali$a da #i c! alte metode ale filosofiei d ept!l!i, do im s s!(liniem cont i(!ia sa constit!tiv la fo ma ea #i de$volta ea filosofiei d ept!l!i, aspect c! p ivi e la ca e, p ofeso !l <i cea 4%!va a, compa nd o(iect!l 88

filosofiei d ept!l!i c! cel al enciclopediei d ept!l!i .teo ia "ene al a d ept!l!i/, a concl!$ionat cC 6 enciclopedia d ept!l!i se m "ine#te s e)plice ce este d ept!l #i p in aceasta, po nind n!mai de la c!no#tina %! idic poate s se avnte n mod incidental n cteva domenii filosofice m "ina#e: 6 filosofia d ept!l!i din cont , po ne#te de la filosofie de la concepiile ma i desp e via #i conf !ntnd!6le c! e$!ltatele #tiinei ca!t s a%!n" la e$!ltatele sale& 4a at!nci, ea c!p inde toate domeniile d ept!l!i, c! dcini n sociolo"ie, psi*olo"ie, isto ie, economie, politic,etc& <etoda ind!ctiv, ca metod a filosofiei d ept!l!i, se s!(mpa te n metoda "enetic, ca e st!dia$ o i"inile #i cea compa ativ, ca e conf !nt dive sele sisteme %! idice& D ima pent ! a do(ndi o c!noa#te e inte" al a evol!iei d ept!l!i, ia a do!a pent ! c d ept!l !n!i popo p e$int totdea!na ca acte e specifice& Conf !ntnd d ept! ile dive selo popoa e, o(se vm c ele se "sesc n fa$e de de$volta e dife ite& Umanitatea n! a e !n sistem !nic e"!lato , ci se mpa te n " !pe, a c o de$volta e isto ic este asinc onic, nesim!ltan& N! c!noa#tem, sp e e)empl!, fa$a p imitiv a d ept!l!i oman, da avem, cel p!in n pa te, !n mi%loc indi ectC e)amina ea alto popoa e, ca e a! act!almente, sa! a! av!t nt 6o epoc c!nosc!t no!, sisteme %! idice analoa"e acel!ia pe ca e p o(a(il l6a! av!t la ncep!t omanii& Asemn ile se vdesc n! n!mai n aspectele statistice, da #i n cele dinamice, adic n s!ccesi!nea fa$elo analoa"e& De ln" aspectele com!ne, independent de o ice com!nicaie, mai e)ist infl!enele com!nicaiilo isto ice nt e popoa e, ca e ope ea$ n sens!l de a e"ali$a sistemele #i p in ca e d ept!l !n!i popo se poate t ansfe a la alt!l, nt 6o ms! mai ma e sa! mai mic& ,ieca e popo poate asimila d ept!l alt!ia, #i6l poate ns!#i c! adapt ile pot ivite& Aceasta pent ! c, d ept!l n! e n!mai !n fenomen naional, ci nainte de toate !n fenomen !man& G ice sistem a e elemente ca e l fac aplica(il, nt 6!n an!mit fel #i la alte popoa e dect cel ca e l6a p od!s, eie#ind de aici !nitatea spi it!l!i !man, deci #i a d ept!l!i& 1JJ

Il!st nd n nc*eie ea acesto notaii p ivind metodele filosofiei d ept!l!i #i !n aspect c! p ivi e la omnip e$ena dialecticii n d ept, n vi$i!nea l!i <i cea 4%!va a, a#a c!m conc*ide !n e)e"et al ep!tat!l!i teo etician #i filosof al d ept!l!i, ns!#i +d ept!l este o c eaie o(iectiv a dialecticii "ndi ii, ca e ! m e#te p in ideea de %!stiie coe ena lo"ic a scop! ilo activitilo din societate: eali$ ile s!ccesive ale acestei dialectici s!nt ealiti %! idice, aflate n contin! evol!ie-01J, p&E82& CADITGBUB IQ

EBE<ENTE 4E EDI;TE<GBG3IE IU'I4ICU 1&Teo ia c!noa#te ii #i epistemolo"ia %! idic

Una dint e dimensi!nile f!ndamentale, ca e aco d filosofiei specificitate n apo t c! alte fo me ale spi it!alitii sociale .a t, mo al, eli"ie/ este dimensi!nea sa "noseolo"ic& Ca o concepie "ene al desp e l!me, filosofia a(o dea$ totalitatea eal!l!i p in p isma apo t!l!i dint e e)istena o(iectiv #i cea s!(iectiv, f a se ed!ce la o ontolo"ie nat! alist& Gntolo"ia, p e$ent n o ice sistem filosofic, devine, necesa mente, o int od!ce e pent ! o e)tinde e teo etic as!p a s!(iectivitii #i a c!noa#te ii& 4!p c!m a ta cel ca e #i6a dedicat nt ea"a via nvmnt!l!i !nive sita omnesc, p ofeso !l 4imit ie 3!sti, dac e adev at c +o "ani$a ea #tiinific se manifest p in lite at! a ei, (i(lio" afia fiind inst !ment!l ca e ne nlesne#te c!noa#te ea acelo a ca e a! mai p od!s n #tiin as!p a c*esti!nii-, tot att de adev at este c +o ice #tiin este o "ani$at #i cine v ea s fac ope #tiinific nt 6o mate ie, t e(!ie s demonst e$e c!m e o "ani$at acea mate ie #tiinific-& 4e aceea, #i contin!a "nd!l ma ele c t! a omn, +n o ice #tiin d!p ce te nt e(i !nde se "se#te isto ia ei, te 1J1

nt e(i !nde poi "si toate adev ! ile ei la !n loc s!( fo m de sistem- 01@, p&182& ;t!di!l sistematic #i c itic al c!noa#te ii ."noseolo"ia/ #i al c!noa#te ii #tiinifice n special .epistemolo"ia/ a constit!it #i constit!ie o ema ca(il c!ce i e c!lt! al #i !n stlp de e$isten al fo maiei !maniste, pst nd me e! spi it!l t ea$, p o(lemati$ant, op!s do"matismelo .!neo i mascate s!( !n lim(a% scientist ed!cionist, e)cesiv #i inadecvat !tili$at/& Teo ia c!noa#te ii sa! "noseolo"ia este o component a o ic !i sistem filosofic& Ea #i p op!ne s e)plice eflecta ea l!mii mate iale n mintea om!l!i, p incipiile #i le"ile ce "!ve nea$ p od!ce ea #i ns!#i ea c!no#tinelo #tiinifice, fo mele #i metodele de descope i e, fi)a e #i t ansmite e social a adev ! ilo , inte fe ena dint e c!noa#te e #i celelalte activiti !mane& Teo iile desp e c!noa#te e s!nt tot att de vec*i ca #i filosofia ns#i& 4efini ea adev !l!i #i e)plica ea mecanism!l!i c!noa#te ii, a! fost p eoc!p i ale l!i A istotel #i ale stoicilo n antic*itatea " eac, ale l!i 4esca tes #i Bei(nit$, ale l!i BocMe #i >!me, ale l!i Nant, >e"el sa! '!ssel& D o(lematica t adiional a "noseolo"iei incl!de eflecii desp e o(iect!l c!noa#te ii, "ene$a c!no#tinelo !mane, fo mele #i p ocedeele de c!noa#te e, concept!l de adev , ve ifica ea c!no#tinelo adev ate, etc& Ea este contin!at #i evi"o at n contempo aneitate p in !tili$a ea !no e$!ltate ce te ale #tiinelo pa tic!la e .psi*olo"ia e)pe imental, semiotica, ci(e netica, etc/& Alt! i de aceast di ecie n de$volta ea "noseolo"iei, asistm n p e$ent la ela(o a ea !no teo ii "noseolo"ice de am! & Acestea fac total a(st acie de a"ent!l sa! pe soana ca e c!noa#te, oc!pnd!6se de c!noa#te ea depe sonali$at, fi)at #i mate iali$at n semnele #i st !ct! ile lin"vistice, de capacitatea acesto a de a eda domeni!l evenimentelo l!mii fi$ice, (iolo"ice sa! sociale& n acest sens, s6a! constit!it epistemolo"ii ale #tiinelo pa tic!la e, nt e ca e #i epistemolo"ia %! idic& G ice activitate !man, deci #i cea %! idic implic !n p oces de c!noa#te e& Acesta este !n fenomen e)t em de comple) ce p es!p!ne n st !ct! a l!i pat ! elementeC 1JA

6 o(iect!l c!noa#te ii, ca e este ealitatea o(iectiv .da #i cea s!(iectiv, n ms! a n ca e om!l se apleac as!p a l!i ns!#i #i a p op iilo sale p od!se spi it!ale/: 6 s!(iect!l c!noa#te ii, ca e este om!l, ca fiin "ene ic, n$est at de la nat! c! capaciti co"nitive: 6 elaia co"nitiv, adic le"t! a, inte aci!nea dint e o(iect #i s!(iect: 6 c!no#tina, e$!ltat!l activitii de c!noa#te e& 4in cele e)p!se pn ac!m e$!lt c d ept!l, o ica e a fi semnificaia ca e i se d #i conin!t!l ontic ce i se p op!ne de ct e dife ii teo eticieni ai d ept!l!i, poate #i t e(!ie s fie o(iect al efleciei filosofice& <ai ales c n domeni!l d ept!l!i se eali$ea$ o c!noa#te e m!lt dife it de c!noa#te ea com!n& Aceasta i6a fc!t pe m!li ce cetto i ai sistem!l!i d ept!l!i, ai fenomen!l!i %! idic n plan mai la ", s vo (easc desp e o epistemolo"ie %! idic& Cci din moment ce se ec!noa#te e)istena !nei c!noa#te i %! idice, n! este imposi(il s se conceap #i !n st!di! epistemolo"ic efe ito la acest domeni! co"nitiv& C!noa#te ea %! idic este aceea pe ca e o eali$ea$ %! i#tii6 ce cetto i ai d ept!l!i .teo eticieni ai fenomen!l!i %! idic/, c!noa#te e pe ca e o p!n n aplica e p acticienii d ept!l!iC ma"ist ai, avocai, nota i, consilie i %! idici, " efie i& 4e aceea nt e( ile n %! !l c o a se instit!ie o astfel de modalitate de c!noa#te e, s!nt fie cele ca e p ivesc aspecte teo etice ale d ept!l!i c!m a fiC ca e este nat! a d ept!l!iH, n ce consta! ol!l #i finalitile l!iH, ca e este stat!t!l adev !l!i n d eptH, d!p ce c ite ii l ec!nosc %! i#tiiH,etc&, fie mai f ecvent cele ca e p ivesc aplica ea d ept!l!i, ca de pildC pe soana +Q- poate p imi o sanci!neH, c!ta e cont act este vala(ilH, aci!nea +V- este le"alH, etc& 4e aici dec! "e specific!l c!noa#te ii %! idice ca e const n fapt!l c n domeni!l d ept!l!i c!noa#te ea se (a$ea$ f ndoial, pe m!ltiplele dispo$iii le"ale #i e"!lamenta e, p ec!m #i pe n!me oasele *ot i #i deci$ii %!dicia e conin!te n %! isp !den&

n concl!$ie, epistemolo"ia %! idic se oc!p c! ce ceta ea mod!l!i c!m %! i#tii do(ndesc, ve ific #i aplic c!no#tinele n domeni!l d ept!l!i& 4in pe spectiv epistemolo"ic, se pot ofe i m!ltiple s!"estii ca e pot cont i(!i, alt! i de ali facto i, la nele"e ea ap of!ndat a #tiinei d ept!l!i, ct #i la evita ea !no capcane, a(o d i ste ile sa! c*ia nocive, ca e infl!enea$ nt 6!n fel sa! alt!l c!noa#te ea #i evol!ia d ept!l!i& A(o da ea comple), f " anie a fenomen!l!i %! idic, a e #i elevante s!po t! i epistemolo"ice& 5i n domeni!l c!noa#te ii %! idice, o ice f ontie a(sol!t p op!s este ma cat de o p o(lem ! p!s, aceasta t e(!ind s fie mai de" a( o op i e momentan a "ndi ii ca e t e(!ie t atat n te meni de p o" am .ce este de fc!t mai depa teH/& n aceast optic, dat! ile isto ice, sociolo"ice, ant opolo"ice, ideolo"ice, economice, mo ale,etc&, s!nt fapte pent ! #tiina %! idic f!ndamental, o(iecte de investi"at, n! entiti l!ate ca ata e, e)ceptate e)plo ii de pe po$iii specifice %! idic& Ca o ice teo ie #tiinific, teo iile %! idice n! pot s se efe e dect la cteva aspecte ale sistem!l!i eal, pe ca e l sc*emati$ea$, ele eali$nd o econst !cie s!ma n! complet #i iconic a fenomen!l!i %! idic& Co espondena dint e modelele teo etice #i ealitatea %! idic, n! este p!nct!al, ci "lo(al, de la sistem la sistem& ;!( acest aspect, p ima necesitate epistemolo"ic n #tiina d ept!l!i, este de a eleva pl! alism!l p!nctelo de vede e, de a le ecen$a f ed!cii simplificatoa e sa! denat! ante& Toat dific!ltatea aionament!l!i %! idic vine de la necesitatea de a "si espect!l p!nctelo de vede e individ!ale #i sociale& Cont ove sa sistematic este de altfel, sin"! !l deme s ca e pe mite #tiinei %! idice s cont i(!ie la amelio a ea d ept!l!i& n cad !l a(o d ii acionale, p a)iolo"ice a d ept!l!i, acesta este p ivit ca activitate, cond!it p actic, facto acional sp e !n an!mit scop& El asi"! conco dana nt e dife ite o "anisme sa! ol! i oficiale, ca inst !ment pent ! e)e cita ea cont ol!l!i de ct e popo as!p a t e(! ilo p!(lice, ca aci!ne ce o desf#oa o se ie de pe soane oficiale ca %!decto i, p oc! o i, avocai, n sol!iona ea liti"iilo & 1J=

1JE

n cele ce ! mea$, din ai!ni dictate de p o(lematica c! s!l!i, ne vom op i doa la do(ndi ea c!no#tinelo din !n"*i!l de vede e al teo iei adev !l!i, nce cnd astfel o aplica e a elementelo acestei teo ii la domeni!l specific al d ept!l!i& 4a n p eala(il vom face cteva conside aii as!p a p o(lematicii teo iei filosofice a adev !l!i, a tnd ce este adev !l, ca e s!nt t st! ile l!i ca acte istice, c ite iile de sta(ili e a adev !l!i !nei c!no#tine #i tip! ile de adev &

A& Ca acte isticile adev !l!i #i p oces!alitatea do(ndi ii l!i

Adev !l este valoa ea s!p em a c!noa#te ii, este e$!ltat!l inte aci!nii dint e o(iect!l c!noa#te ii #i s!(iect!l c!noscto 4ato it acest!i fapt, concept!l de adev oc!p !n loc cent al n cad !l teo iei c!noa#te ii& N! e)ist astfel de teo ie ca e s n! conin, e)plicit sa! implicit, di ect sa! indi ect, %!deci as!p a valo ii c!no#tinelo o(in!te de oameni n activitatea lo de c!noa#te e& Adev !l desemnea$ co espondena dint e conin!t!l info maional al c!no#tinelo s!(iect!l!i c!noscto #i sta ea de fapt, eal, a o(iect!l!i la ca e acesta se efe & A#ada , adev !l n! este o p op ietate nici a o(iect!l!i c!noa#te ii .a l!c !l!i ca ata e/, nici a e)p esiilo lin"vistice fo m!late de con#tiina s!(iect!l!i c!noscto , ci a conin!t!l!i co"nitiv6info maional t ansmis p in inte medi!l e)p esiilo p opo$iionale& 4eci, t e(!ie menionat, c adev !l se manifest e)cl!siv la nivel!l p opo$iiilo #i este imp op i! s vo (im de adev sa! fals la nivel!l noi!nilo & nc A istotel o(se vase c desp e noi!nea de +ce (- n! p!tem sp!ne c este adev at sa! fals, ci n!mai desp e o const !cie p opo$iional ce c!p inde noi!nea de +ce (-, p!tem afi ma c este adev at sa! fals& 'e$!lt c n!mai p opo$iiile, %!decile, s!nt sin"! ele apte de a fi calificate d ept adev ate sa! false T st! ile ca acte istice ale adev !l!iC a/ Ca acte !l o(iectiv al adev !l!i, e$!lt c*ia din defini ea sa d ept conco dana dint e conin!t!l info maional al c!no#tinelo noast e c! ealitatea la ca e se efe & 1JF

D in adev o(iectiv, nele"em e)istena n c!no#tinele noast e a !n!i conin!t ca e n! depinde de noi .de s!(iect!l c!noa#te ii/& Ca acte !l o(iectiv al adev !l!i este dete minat de i$vo !l c!noa#te ii, adic de nat! a o(iect!l!i de c!nosc!t& Acesta semnific fapt!l c adev !l o(iectiv, de#i do(ndit de oameni, este p in conin!t!l s! independent de ei, n sens!l c el ed f denat! i p op ietile #i st !ct! a o(iectelo #i p oceselo o(iective& Cnd vo (im de adev !l o(iectiv, avem n vede e n!mai conin!t!l l!i, pent ! c innd seama c adev !l este do(ndit n cad !l p acticii social6isto ice #i al e)pe ienei !mane, el n! poa e e)ista n afa a om!l!i& A#ada , o(iectivitatea adev !l!i n! const n e)istena l!i n afa a activitii de c!noa#te e a s!(iect!l!i c!noscto , ci n fapt!l c ceea ce do(nde#te s!(iect!l p in activitatea sa de c!noa#te e este adecvat, co esp!nde o(iect!l!i& Adev !l este o dete mina e a "ndi ii s!(iect!l!i c!noscto , el n! este ante io #i nici e)te io acest!ia& 4e aceea, concomitent c! evidenie ea ca acte !l!i o(iectiv al adev !l!i, t e(!ie menionat c n fo m adev !l este s!(iectiv, el e)istnd n!mai nt 6o modalitate de e)p ima e p op ie, specific s!(iect!l!i c!noscto individ!al& C!no#tinele poa t ntotdea!na amp enta st !ct! ii mentale a s!(iect!l!i c!noscto .a fiec !i om n pa te/ ca e le fo m!lea$& (/ Ca acte !l p oces!al al do(ndi ii adev !l!i G(iectivitatea adev !l!i t e(!ie neleas p in p isma p oces!alitii comple)e a c!noa#te ii, n! ca !n dat im!a(il, ci ca o tendin me e! ennoit #i niciodat eali$at definitiv& C!no#tinele noast e desp e ealitate n! se o(in p int 6!n sin"! act de c!noa#te e, ci n cad !l !n!i p oces, ceea ce face ca ele nsele s se constit!ie, p in conin!t!l lo info maional, nt 6!n p oces ca e s fie ep od!ce ea pe plan!l "ndi ii a deveni ii o(iect!l!i c!noa#te ii ceea ce nseamn c adev !l lo este n contin! deveni e& Ca acte !l p oces!al al s! p inde ii deveni ii adev !l!i !nei c!no#tine e$!lt din ca acte !l cont adicto i! al c!noa#te ii& C!noa#te ea !man este p ins nt e polii !nei cont adiciiC pe de o pa te, tendina #i posi(ilitatea s!(iect!l!i de a c!noa#te n mod comple) #i definitiv tot!l, ia pe de alt pa te imposi(ilitatea eali$ ii n fapt a acestei tendine #i aspi aii .dato it infinitii o(iect!l!i 1J@

c!noa#te ii #i posi(ilitii limitate de c!noa#te e a s!(iecilo conc ei, eali dint 6o an!mit epoc/& Aceast cont adicie se e$olv doa pa ial #i incomplet nt 6o epoc dat, n sens!l c c!noa#te ea nelimitat ca tendin, aspi aie #i posi(ilitate, se eali$ea$ p in #i de ct e indivi$i a c o competen,co"nitiv este inevita(il limitat& n fieca e etap a de$volt ii sale, c!noa#te ea omeneasc este elativ, n sens!l c !n individ sa! o "ene aie dint 6o pe ioad de timp limitat, n! poate c!noa#te tot!l& ,ieca e t eapt isto ic a c!noa#te ii este limitat la cad !l isto ic espectiv, de nivel!l de$volt ii #tiinei #i de condiiile social6isto ice ale epocii& Aceasta face ca datele, c!no#tinele o(in!te s n! fie complete, definitive ci ap o)imative, deci elative& De fieca e t eapt isto ic, c!noa#te ea omeneasc este elativ, n sens!l c este incomplet, #i co esp!n$to , adev !l o(in!t n ! ma acestei c!noa#te i este #i el limitat, incomplet, elativ& D in adev elativ se nele"e acel adev o(iectiv n conin!t!l s!, ca e eflectnd %!st ealitatea, este tot!#i pa ial, limitat, s!scepti(il de pe feciona e, #i de completa e !lte ioa & Ba el a%!n"em p in e$olva ea pa ial a cont adiciei f!ndamentale a c!noa#te ii& D in adev a(sol!t se nele"e adev !l o(iectiv n fo ma sa deplin, desv #it, ca e n! mai este s!scepti(il de ap of!nda e, p eci$a e, completa e !lte ioa & Ba el am p!tea a%!n"e p int 6o e$olva e complet a cont adiciei f!ndamentale a c!noa#te ii& 'elativitatea adev !l!i t e(!ie neleas n sens!l c fieca e c!no#tin adev at eflect ealitatea o(iectiv, da n! poate c!p inde toate lat! ile ei, ci n!mai pe acelea ca e a! pt !ns n sfe a c!noa#te ii, n f!ncie de o ienta ea p acticii social6isto ice di epoca espectiv& Ca acte !l elativ al adev !l!i ine de ceea ce, n cad !l o ic ei c!no#tine, este s!p!s evi$!i ilo , nt e"i ilo #i complet ilo , ia cel a(sol!t ine de ceea ce, n cad !l o ic ei c!no#tine, este ein!t #i p el!at din "ene aie n "ene aie& ;a cina #tiinei este do(ndi ea adev !l!i o(iectiv elativ, ca e ep e$int !n pas sp e cel a(sol!t, sp e coincidena tot mai deplin a c!no#tinei c! esena o(iectelo l!mii mate iale& A#ada , filosofia n! contest capacitatea #tiinei de a c!noa#te adev !l a(sol!t, ci 1J?

posi(ilitatea de a nc*eia c!noa#te ea adev !l!i nt 6!n moment isto ic, adic posi(ilitatea de a eali$a tot!l& D in conin!t!l lo o(iectiv, adev ! ile #tiinifice constit!ie t epte ale !nei ap op ie i nent e !pte, asimptotice a c!noa#te ii de adev !l a(sol!t& n concl!$ie, esenial!l n nele"e ea co elaiei dint e adev !l elativ #i cel a(sol!t, este inte p eta ea c!noa#te ii ca p oces dialectic de t ece e contin!, lent sa! n salt! i, de la adev ! i mai p!in comple)e elative, ca e eda! !n n!m mai ed!s de p op ieti #i cone)i!ni ale sistemelo l!mii mate iale, la adev ! i din ce n ce mai complete, mai ap opiate de nat! a #i esena fenomenelo s!p!se c!noa#te ii& c/ Ca acte !l conc et al adev !l!i e$!lt din fapt!l c n! p!tem face niciodat a(st acie de dete minaiile spaio6tempo ale n ca e e)ist #i se manifest o(iectele #i fenomenele& Conc eteea adev !l!i t e(!ie v$!t tocmai n f!ncie de facto ii ca e pa ticip la p oces!l c!noa#te ii& Astfel, n p oces!l c!noa#te ii pa ticip o(iect!l #i s!(iect!l& ,ieca e din ace#ti te meni se sc*im(, se de$volt& ;c*im(a ea o(iect!l!i c!noa#te ii dete min #i o sc*im(a e n ap ecie ile noast e desp e ealitate& ,apt!l c o(iectele #i fenomenele pe ca e le c!noa#tem s!nt n contin! sc*im(a e face ca #i c!no#tinele noast e desp e ele s se sc*im(e, s se modifice& 4a #i s!(iect!l c!noscto se sc*im(, n dife ite etape isto ice e)ist an!mite pa tic!la iti psi*olo"ice #i intelect!ale ale s!(iect!l!i c!noscto & <ai m!lt, oamenii ca e c!nosc l!mea apa in !nei an!mite epoci isto ice, a! la ndemn an!mite mi%loace #i posi(iliti de investi"a e& Adev ! ile sta(ilite de ei a! le"t! c! condiiile isto ice n ca e a! fost ela(o ate #i pot fi nelese n!mai apo tate la epoca espectiv&& Adev !l capt !n ca acte conc et n moment!l ve ific ii, deoa ece o c!no#tin "ene al, fo m!lat f efe i e la condiiile conc ete este lipsit de valoa ea de adev & ,!ncia de adev , ca sc*em de %!decat, devine adev at sa! fals p in int od!ce ea condiiilo eale de ca e facem a(st acie n c! s!l p oces!l!i de c!noa#te e& 4eci, n sta(ili ea adev !l!i, t e(!ie s se in seama de condiiile conc et isto ice n ca e acesta s6a constit!it .o(in!t/& 1J9

Te$a desp e ca acte !l conc et al adev !l!i a e vala(ilitate deplin #i n domeni!l d ept!l!i& 4e pild, ncad a ea %! idic a inf aci!nii de f! t se face n f!ncie de condiiile de loc #i timp& 4ac fapta de f! t a fost sv #it pe timp!l nopii, se ap ecia$ f! t calificat& Aceea#i califica e o capt fapta de f! t, dac a fost sv #it nt 6!n loc p!(lic& Ba mod!l "ene al, sta(ili ea adev !l!i n ca!$ele ce vi$ea$ fapte ca e constit!ie cont avenii sa! inf aci!ni, t e(!ie s se fac n confo mitate c! ealitatea, l!nd!6se n conside a e ansam(l!l condiiilo de loc, timp, o(iective, s!(iective, etc&

E& C ite iile adev !l!i

G p o(lem esenial n teo ia adev !l!i este #i aceea a fel!l!i n ca e se sta(ile#te valoa ea de adev a c!no#tinei& Dent ! a sta(ili valoa ea de adev a c!no#tinelo noast e, avem nevoie de c ite ii& n isto ia filosofiei s6a! p op!s mai m!lte c ite ii de eval!a e a c!no#tinelo #i de sta(ili e a adev !l!i lo & Astfel, n mod e)p es scepticism!l antic, ne"a e)istena !n!i mi%loc si"! de ve ifica e #i p op!nea ndoiala !nive sal& 3ndi ea medieval, dato it atmosfe ei spi it!ale specifice acestei epoci, invoc m!ltiple c ite iiC evelaia, a!to itatea (ise icii #i a scolasticii, t adiia, etc& n epoca mode n, o dat c! de$volta ea #tiinelo , cnd p ec!mpnesc p eoc!p ile pent ! metod, p o(lema c ite i!l!i adev !l!i p ime#te sol!ii, n f!ncie de po$iia empi ist sa! aionalist a espectiv!l!i filosof& Empi i#tii mode ni .7acon, 3alilei, NeWton/, l!nd ca model #tiinele nat! ii, vo p op!ne d ept c ite i!, e)pe iment!l& ;p e deose(i e de ace#tia, ep e$entanii aionalism!l!i vo c!ta "a ania ce tit!dinii n p op ietile imanente ale s!(iect!l!i c!noscto & Astfel, la 4esca tes, c ite i!l adev !l!i este evidenaC s!nt adev ate ideile cla e #i distincte& D in c ite i! al adev !l!i ,nele"em !n ansam(l! de e"!li, !n p ocede! standa d, sa! !n semn distinctiv e)te io en!n! ilo , p in a c o aplica e sa! sesi$a e se poate decide, n fieca e ca$ pa tic!la , dac !n en!n este adev at sa! fals& 4eci c ite i!l adev !l!i se efe 1J8

la acele indicii, e"!li metodolo"ice, ca e ne pe mit s delimitm i"! os nt e adev #i fals, nt e adev #i e oa e& C ite iile adev !l!i pot fi " !pate nC c ite ii mate iale .co espondena, !tilitatea/ #i c ite ii fo male .coe ena lo"ic, demonst aia/& Dent ! a dete mina ca e este c ite i!l adecvat e nevoie s se investi"*e$e dife itele "en! i de c!no#tine do(ndite de om& a/ C ite i!l co espondenei, a e deplin vala(ilitate n testa ea adev !l!i p opo$iiilo ca e desc i! e)pe iena noast , #i a celo ce fo mea$ a#a6n!mitele #tiine fact!ale& E)pe iena, p actica .aci!nea social/ pe mit s deose(im p opo$iiile adev ate de cele neadev ate& n acest sens, avea d eptate <a ) cnd a ta n l!c a ea +Te$e desp e ,e!e (ac*-, c +p o(lema dac "ndi ii omene#ti i este p op i! adev !l o(iectiv, n! este o p o(lem teo etic ci !na p actic, deoa ece om!l t e(!ie s fac dovada adev !l!i, adic a ealitii #i faptei, a ca acte !l!i net anscedental al "ndi ii sale n activitatea p actic& 4isp!ta as!p a ealitii sa! ne ealitii !nei "ndi i ca e se !pe de p actic este o c*esti!ne p! scolastic[ 0 p&F2& D in aceasta, <a ) a p eci$at c "ndi ea n! poate "si n sine si"! ana validitii p od!selo sale, ea t e(!ie c!tat dincolo de " aniele s!(iectivitii& G , con%!"a ea c!noa#te ii c! p actica i6a pe mis s a ate c n!mai activitatea p actic poate f! ni$a !n c ite i! capa(il a sta(ili c !nele p opo$iii s!nt adev ate ia altele false& n ceea ce p ive#te c!no#tinele pe ca e ni le f! ni$ea$ c!noa#te ea com!n, co espondena este !n c ite i! *ot to al adev !l!i& n confo mitate c! aceasta, adev !l const nt 6o an!mit fo m de co esponden nt e opinie #i fapt& 4a #i n ceea ce p ive#te #tiina, c ite i!l *ot to al accept ii p opo$iiilo acesteia este tot cel al conco danei c! datele o(se vaiilo & n cad !l p acticii, ansam(l!l de c!no#tine st !ct! ate n teo ii #tiinifice s!nt apo tate la o(iecte, pent ! a constata n ce ms! s!nt adecvate acesto a& 4esi"! , este vo (a de a#a6n!mitele +#tiine e)pe imentale-, n ca e modalitatea p eponde ent de ve ifica e a p opo$iiilo este e)pe iment!l& (/ C ite i!l coe enei .sa! c ite i!l lo"ic,/, este cel mai impo tant c ite i! !tili$at n #tiinele ded!ctive, c!m s!nt matematica, lo"ica& C ite i!l lo"ic, fo mal .ded!ctiv/ al ve ific ii, se fo m!lea$ astfelC +dac p emisele s!nt adev ate #i dac ded!cia este co ect, 11J

at!nci concl!$ia este adev at-&C! alte c!vinte, c ite i!l coe enei se efe la consistena inte n stat!at nt e en!n! i c! " ade de "ene alitate ap opiate, p in e"!li #i p ocedee ca e pe mit sta(ili ea adev !l!i la nivel lo"ico6 aional& <ai simpl! sp!s, c ite i!l coe enei const n fapt!l c o opinie este adev at at!nci cnd ea conco d c! celelalte opinii& C ite i!l coe enei l ntlnim n! n!mai n matematic #i lo"ic, ci #i n domenii ca isto ia #i d ept!l& Astfel, en!n! ile isto icilo n! pot fi ntotdea!na ve ificate p in co espondena c! faptele, pent ! c ele se efe la ealiti ca e a! disp !t& 5i at!nci, c ite i!l adev !l!i acesto en!n! i va deveni coe ena lo c! info maiile e)istente de%a .f! ni$ate de a *eolo"ie, n!mismatic, *e aldic, etc/& 4a c ite i!l coe enei n sta(ili ea adev !l!i n! poate fi "ene ali$at pent ! nt ea"a c!noa#te e& n #tiinele fact!ale, empi ice, pot e)ista m!limi de en!n! i inte n coe ente f s se poat decide pe temei!l coe enei ca e dint e acestea fo mea$ m!limea en!n! ilo adev ate& Coe ena lo"ic este necesa , da n! #i s!ficient pent ! a a%!n"e la adev & 'e$!lt de aici necesitatea s!(o don ii c ite i!l!i coe enei, cel!i al co espondenei en!n! ilo c! ealitatea& 4e pild, n domeni!l d ept!l!i, n vede ea aplic ii no melo .c! ca acte "ene al/ la ca$! ile conc ete, pa tic!la e, este !tili$at ded!cia .silo"ism!l ded!ctiv/& ns aici silo"ism!l n! poate d!ce la nici o concl!$ie dac p emisa ma%o .dispo$iia le"ii/, n! e p!s n elaie c! o p emis mino . ealitatea conc et/ de o ct mai desv #it ce tit!dine& D e"ti ea p emisei mino e, p eci$a ea #i ve ifica ea vala(ilitii ei, constit!ie sa cina ma"ist at!l!i n desf#! a ea activitii de p o(a e& Cnd eali$ea$ ncad a ea %! idic a faptei, ma"ist at!l p ocedea$ la o s!(s!ma e silo"istic, cond!cnd!6se d!p metoda ded!ctiv, ntocmai ca !n matematician& 4impot iv, desf#! a ea activitii de p o(a e,este o ce ceta e n ca e ma"ist at!l a e de aplicat o metod de !n tip c! tot!l dife it, ea este !na #i aceea#i metod pe ca e o aplic isto ic!l ca e v ea s econstit!ie !n fapt dint 6o oa eca e epoc& Iat c!m desc ia p ofeso !l E!"eni! ;pe ania !n asemenea conte)tC +Att fapt!l ca e6l p eoc!p pe %!decto ct #i cel ca e6l p eoc!p pe isto ic s!nt fapte mplinite, deci in de t ec!t, ia pent ! sta(ili ea condiiilo #i detaliilo este 111

necesa cons!lta ea t!t! o s! selo isto ice disponi(ile #i concl!dente& Isto ic!l se folose#te de doc!mente sc ise, de mon!mente, de vesti"ii& I!decto !l ine #i el seama, la fel de doc!mente sc ise, co p! i delicte, decla aiile ma to ilo oc!la i& Amndoi a! de cont olat a!tenticitatea #i c edi(ilitatea s! selo #i amndoi a! de co o(o at concl!$iile dive selo s! se pent ! a scoate infe ene e$!mative #i definitive& <a"ist at!l este !n isto ic al faptelo individ!ale din timp!l s!: isto ic!l este !n +ma"ist at- al t ec!t!l!i, pent ! fapte de inte es colectiv-0EJ, p&EJJ2 c/ C ite i!l !tilitii& n concepia p a"matism!l!i, o idee este adev at dac ea este necesa #i p ofita(il& n opinia p a"matism!l!i, nt e adev #i p ofit se sta(ile#te o elaie di ect, dete minat de fapt!l c tot ceea ce ep e$int l!c ! !til este (!n #i confo m c! ealitatea& D in aceasta p a"matism!l m!t p o(lema c ite i!l!i adev !l!i de pe te en!l "noseolo"iei pe cel al eticii .(inel!i/ #i p a)iolo"iei .aci!nii eficiente/& Aplicnd acest c ite i! al !tilitii p actice, se conside c s!nt adev ate o ice idei din #tiin sa! din afa a acesteia, ca e ad!c oamenilo foloase vitale& V$nd n ea !n simpl! inst !ment de satisface e a nevoilo , p a"mati#tii ef!$ c!noa#te ii capacitatea #i meni ea de a ne f! ni$a o ima"ine adecvat as!p a l!mii& C ite i!l p a"matist al !tilitii este am(i"!!, pent ! c o idee poate fi !til nt 6 !n sens #i pent ! !n an!mit " !p de oameni, da d!ntoa e n alt sens #i pent ! alt " !p de oameni& Identifica ea adev !l!i c! !tilitatea ideilo d!ce la nedistincia dint e adev #i fals, nt !ct #i !nele fals! i6minci!n, e o i, pot fi ! ile& n concl!$ie, n c!noa#te e e nevoie s se apele$e la mai m!lte c ite ii al c o ol este mai m!lt sa! mai p!in impo tant n f!ncie de "en!l c!no#tinelo pe ca e le avem n vede e& Co espondena, coe ena, !tilitatea s!nt c ite ii pent ! testa ea adev !l!i !n!i en!n .p opo$iie/ sa! al !n!i " !p de en!n! i .p opo$iii sa! te)t/& Dent ! a dete mina ca e este c ite i!l adecvat, e nevoie de c!noa#te ea c !i "en de #tiin i apa in espectivele en!n! i& Cci, dac n matematic , coe ena este c ite i!l *ot to , n #tiinele fact!ale, p ec!m #i n viaa de toate $ilele, co espondena o(se vaiilo c! datele e)pe ienei se imp!ne n p im plan!l ealitii& 11A

=& Tip! i de adev & Adev !l %! idic

Tipolo"ia adev !l!i se poate constit!i d!p mai m!lte c ite iiC a/ d!p modalitile f!ndamentale ale c!noa#te ii teo etice, sistemice, speciali$ate e)ist adev #tiinific, adev a tistic, adev filosofic, etc&: (/ d!p !n c ite i! epistemolo"ic, limitnd!6ne la adev !l p op i! c!noa#te ii #tiinifice, p!tem deose(i adev !l fo mal de adev !l fact!al& Adev !l fo mal este ca acte istic teo iilo ca e n! a! o efe in eal, n special lo"ica #i matematica& Adev !l fact!al ep e$int o elaie nt e en!n! i #i efe enii lo & El n! este defini(il ci doa ca acte i$a(il, fiind vala(il doa pent ! !n domeni! limitat: c/ d!p am! ile #tiinei, p!tem sepa a adev !l lo"ic, adev !l matematic, adev !l mo al, adev !l %! idic, etc&: d/ aplicnd !n c ite i! lo"ic de anali$ t!t! o adev ! ilo din #tiin, p!tem sepa a adev !l analitic .lo"ic/ de adev !l sintetic .empi ic/& Adev !l analitic este ca acte istic acelo p opo$iii ca e s!nt adev ate n vi t!tea neles!l!i te menilo & Dent ! asemenea ca$! i, c ite i!l ve idicitii este p! lo"ic sa! fo mal #i n! necesit ec! "e ea la co esponden& Adev !l sintetic este p op i! acelo p opo$iii ca e eda! e)pe iena& El n! poate fi p e$entat pe cale lo"ic #i se ec! "e la fapte& 4e pild, en!n!l +a!to !l inf aci!nii Q este \- se sta(ile#te n! att p in demonst aie lo"ic ct p in confi ma ea o(se vaional, p in apel!l la fapte&

Adev !l %! idic
Am v$!t pn ac!m c din pe spectiv "noseolo"ic, adev !l se constit!ie n cad ! apo t!l!i dint e om #i l!meC om!l, neles n calitatea l!i de s!(iect c!noscto #i l!mea neleas ca o(iect al c!noa#te ii, adev !l instit!ind!6se tocmai n p oces!l ap op ie ii co"nitive a l!mii de ct e s!(iect!l c!noscto & 11E

4a e)ist #i o alt pe spectiv, alta dect cea "noseolo"ic #i an!me pe spectiva a)iolo"ic, n cad !l c eia adev !l ne apa e ca !na dint e valo ile !mane f!ndamentale, alt! i de (ine #i f !mos& D in valoa ea de adev oamenii se pot nsc ie activ sa! pasiv n cad !l e)istenei sociale, ca l!ptto i pent ! descope i ea #i p omova ea adev !l!i .c!m fac de pild polii#tii #i ma"ist aii/ sa! pent ! estompa ea #i denat! a ea l!i .c!m p ocedea$ inf acto ii/& nt !ct activitatea %! idic constit!ie !n p oces co"nitiv p in e)celen, pent ! c #i p op!ne n mod e)p es #i e)plicit afla ea adev !l!i, elementele teo iei c!noa#te ii n "ene al #i ale teo iei adev !l!i n special, s!nt aplica(ile #i aici, constit!ind !n cad ! indisc!ta(il pent ! nele"e ea ap of!ndat a meni ii %!stiiei& Activitatea %! idic se aseamn la p ima vede e, c! activitatea desf#! at n o ice alt domeni!& 4e pild, ce inele ei s!nt compa a(ile c! cele ale ce cet ii #tiinifice& C! toate acestea, activitatea %! idic elev din p!nct!l de vede e al teo iei c!noa#te ii, an!mite pa tic!la iti ca e o definesc ca fiind altceva& Astfel, n activitatea %!dicia .l!m ca e)empl! p oces!l penal/, avem de6a face c! !n o(iect al c!noa#te ii ca e n p incipi! este ep e$entat de fapt .!nde, cnd, c!m/ #i de fpt!ito .cine/: c! !n s!(iect c!noscto ca e n! este alt!l dect complet!l de %!decat& n ceea ce p ive#te elaia co"nitiv, aceasta se instit!ie, mai ales s!( fo ma ce cet ii %!decto e#ti, de %!decat p op i!6$is, #i c*ia a ol!l!i activ pe ca e %!decto !l t e(!ie s6l ai( n desf#! a ea p oces!l!i penal, ia c!no#tina este ep e$entat de e$!ltat!l c! ca e se finali$ea$ p oces!l penal6sentina sa! deci$ia .depinde de " ad!l de %! isdicie/& Do nind de la ca acte !l o(iectiv al adev !l!i, t e(!ie sp!s c #i sentina sa! deci$ia dat de instana de %!decat c! p ivi e la o ca!$, se (a$ea$ pe fapte o(iective& 4e aceea, !na dint e e"!lile activitii de %!stiie, este aceea c n acest domeni! t e(!ie s se l!c e$e pe (a$a faptelo #i s se evite p es!p!ne ile, ce pot d!ce !#o la e o i& Astfel, ma"ist aii t e(!ie ntotdea!na s dea o ma e atenie ca acte !l!i o(iectiv al adev !l!i p o(elo din dosa !l ca!$ei& n acest sens, nc*eie ile de #edin, min!tele, *ot ile t e(!ie s fie p ecise, 11=

i"! oase #i co ecte& ; n! lase loc fante$iei, fa(!laiei, inte p et ilo s!(iective, pent ! ca (eneficia !l acesto a6%!stiia(il!l6s6#i afle d eptatea& n ela(o a ea actelo %! idice pe ca e le ntocmesc, ma"ist aii t e(!ie s nlt! e tot ceea ce este va" #i nedete minat, tot ceea ce este s!(iectiv, mnnd pent ! deli(e a e doa datele ca e s!nt confi mate p in p o(e .mate iale, testimoniale, etc/& ;pecific!l do(ndi ii adev !l!i n activitatea %!dicia const n fapt!l c se insist att pe o(ine ea adev !l!i ca ata e, adic pe c!noa#te ea aci!nilo p!se la cale de inf acto , pe depista ea mi%loacelo , metodelo #i fo melo de aci!ne folosite de acesta, ct #i pe sta(ili ea adev !l!i de d ept& A#ada , n domeni!l activitii %!dicia e n! este admisi(il s se mn n sfe a simplelo afi maii, ci s!nt necesa e a "!mente temeinice sp i%inite pe fapte #i doc!mente .sc*eme, sc*ie, dia" ame c!p inse n e)pe ti$e/& 4esi"! , faptele n! vo (esc sin"! e, de la sine, ci ma"ist aii s!nt aceia ca e t e(!ie s le de$vl!ie #i s le e)plice semnificaia& 4e asemenea, m!lte din elementele teo iei c! p ivi e la ca acte !l p oces!al al do(ndi ii adev !l!i le e"sim nt 6o fo m specific n cad !l %! isp !denei, p!tnd fi aplicate c! m!lt eficien n activitatea de %!stiie& Ba mod!l ideal, de pild, ma"ist at!l vi$ea$ ntotdea!na date, info maii c! valoa e de adev a(sol!t, deoa ece acestea a! o nsemntate p actic deose(it n e$olva ea dosa !l!i !nei ca!$e& nt 6 adev , sentinele #i deci$iile n! pot fi l!ate pe (a$a !no date, info maii t !nc*iate, a !no f a"mente de adev , ci este necesa o (o"at doc!menta e a ca!$ei, nc*e"at nt 6!n concept (ine cont! at s!( apo t p o(ato i!& Dent ! aceasta este nevoie ca ma"ist at!l s n! scape din vede e nici !n!l din aspectele c*eie ale aci!nii fpt!ito !l!i& n activitatea de %!stiie, adev ! ile pa iale se cone)ea$ !nele c! altele, se nln!ie, ofe ind n final adev !l nt e" al ca!$ei& Rinnd seama de ca acte !l conc et al adev !l!i, ma"ist at!l .p oc! o !l #i %!decto !l/ t e(!ie s sta(ileasc ntotdea!na c! p eci$ie condiiile n ca e s6a pet ec!t fapta& 4e aceea, actele p oced! ale t e(!ie s fie conc ete, la o(iect, f "ene aliti #i 11F

aspecte in!tile& Ele t e(!ie s in seama de tot ceea ce implic mp e%! ile n ca e a acionat fpt!ito !l& Ba mod!l p incipial, le"ea este "ene al, ea compo tnd o posi(ilitate nedefinit de aplicaii& Consecina este c sentina .deci$ia/ instanei este p op ie doa acelei spee, fiind dete minat de p ile, ca!$a #i o(iect!l liti"i!l!i& ;t ict vo (ind, n! e)ist n conc et do! spee identice& n concl!$ie, adev !l n! i se de$vl!ie ma"ist at!l!i n fo ma sa complet, desv #it, dint 6o dat, ci p in a(ilitate, fle #i miest ie p ofesional, (a$ate pe o fo mida(il capacitate de a sesi$a, inte p eta #i p!ne cap la cap f nt! i de date din dosa , de a deose(i info maia adev at de cea fals se vit intenionat de fpt!ito sa! de !nii ma to i, el e!#e#te s p!n de aco d adev !l de fapt c! adev !l %! idic .de d ept/& Aspecte impo tante p ivind adev !l %! idic elev distincia nt e t ei momente ale d ept!l!iC 6 ela(o a ea #i p om!l"a ea: 6 inte p eta ea no melo : 6 aplica ea la ca$! i conc ete& Astfel,n ceea ce p ive#te le"i!ito !l, acesta const !ie#te ceea ce se n!me#te adev %! idic s!( fo ma o(li"aiilo din le"e, n a#a fel, nct n aplica ea acesto a la ca!$ele %!dicia e conin!t!l no mativ este l!at d ept adev #i an!me adev le"al& n le"t! c! valoa ea de adev a !nei *ot i %!decto e#ti, se pot stat!a ! mtoa ele sit!aiiC 6 dac *ot ea %!decto easc afi m ceea ce p evede le"ea #i desc ie ea faptei, at!nci ea este adev at: 6 dac *ot ea %!decto easc afi m ceea ce n! p evede le"ea #i desc ie ea faptei, at!nci ea este fals: 6 dac nea" ceea ce p evede le"ea #i desc ie ea faptei, at!nci ea este fals: 6 dac nea" ce n! p evede le"ea #i desc ie ea faptei , at!nci ea este adev at& 4e altfel, fo m!la consac at n d ept pent ! califica ea !nei *ot i %!decto e#ti, n! conine te menii +adev -, +adev at-, ea fiind ! mtoa eaC +*ot ea este temeinic #i le"al-& C edem c 11@

+temeinic- vi$ea$ confo mitatea c! faptele . ealitatea de fapt/, ia +le"al- a e n vede e confo mitatea c! le"ea . ealitatea de d ept/& Adev !l este valoa ea f!ndamental po$itiv a c!noa#te ii& E)ist #i o valoa e ne"ativ a c!noa#te ii, op!s adev !l!i 6 fals!l& nc iniiato !l teo iei co espondenei, A istotel, a definit ca false en!n! ile ca e n! a! acope i e .co esponden/ n ealitate& n pe imet !l aceleia#i teo ii a co espondenei se nsc ie #i ideea l!i Nant, confo m c eia +o c!no#tin este fals dac n! conco d c! o(iect!l la ca e e apo tat-& Apa e limpede c fals!l este mai ap oape de minci!n dect de e oa e: e oa ea ca!t adev !l, pe cnd minci!na l asc!nde, e oa ea este o " e#eal, minci!na este o n#elci!ne& 4e aceea n d ept, fals!l este concep!t ca inf aci!ne ca e se manifest p in alte a ea adev !l!i n acte sc ise, oficiale sa! p ivate, p in adaos! i sa! #te st! i fc!te c! ea c edin& 4e asemenea fo me de alte a ea adev !l!i conside ate de le"ea penal ca inf aci!ni s!nt den!na ea calomnioas #i m t! ia mincinoas& 4e aceea n a ticol!l 9F din Cod!l de p oced! penal se p evede c nainte de a fi asc!ltat ma to !l dep!ne ! mto !l %! mntC [ I! s sp!n adev !l #i c n! voi asc!nde nimic din ceea ce #ti!& A#a s6mi a%!te 4!mne$e!-& 4!p dep!ne ea %! mnt!l!i, i se p!ne n vede e ma to !l!i c, dac n! va sp!ne adev !l, +sv #e#te inf aci!nea de m t! ie mincinoas-& CADITGBUB Q

4'EDTUB, CA 'E,BECRIE ,IBG;G,ICU 1& 4efini ea #i identitatea d ept!l!i

;ocietile contempo ane se conf !nt c! m!ltiple p o(leme, ca e vi$ea$ att eali$a ea confo mitii o dinii sociale #i no mative, le"alitii #i le"itimitii o "anismelo #i instit!iilo sociale, ct #i dive sifica ea mi%loacelo de p esi!ne #i cont ol social, capa(ile s fac 11?

de$i a(ile #i p edicti(ile aci!nile #i cond!itele indivi$ilo n apo t c! an!mite valo i #i no me& Aceste p o(leme a! ead!s n disc!ie ol!l #i f!nciile sociale ale d ept!l!i n societate, ca #i impo tana facto !l!i no mativ n viaa social, p in edefini ea #i eeval!a ea apo t! ilo dint e e"la ea social #i cea no mativ a compo tamentelo indivi$ilo , p ec!m #i a inte fe enelo #i cone)i!nilo dint e st !ct! ile %! idice #i conte)t!l social n ca e ele apa , se de$volt #i acionea$& n afa a o ic !i conte)t lin"vistic, te men!l +d ept- este am(i"!!, de !tant c*ia , pent ! cel ca e6l ecepionea$, n sc*im(, n dive se conte)te el s!"e ea$ semnificaii dife ite, avnd deci o dimensi!ne m!ltisemantic& Iat doa cteva iposta$e n ca e d ept!l apa e caC 6 ansam(l!l de no me %! idice din societate .d ept o(iectiv/& n cad !l acest!i ansam(l! no mativ, p!tem distin"e d ept!l n vi"oa e.d ept!l po$itiv/: 6 p e o"ativ indisol!(il le"at de pe soana !man, ca posi(ilitate de a face sa! a n! face ceva, ec!nosc!t pe soanelo #i "a antat la nevoie de fo a p!(lic .d ept!l s!(iectiv/: 6 #tiin ca e a(o dea$ fenomen!l %! idic: 6 t st! mo al, vi t!te& nt e aceste accepii ca e desemnea$ iposta$e dife ite ale te men!l!i de +d ept-, e)ist elaii comple)e& 'efe ind!6se la !nele aspecte ce vi$ea$ elaia dint e d ept!l o(iectiv #i d ept! ile s!(iective, p ofeso !l de filosofia d ept!l!i E!"eni! ;pe ania sc iaC +, d ept! ile s!(iective ca e int n %oc " aie contin"enelo vieii #i " aie finalitilo omene#ti, d ept!l o(iectiv n6a fi dect o s!m de en!n! i anodine, ste peX4 ept!l o(iectiv a e o ai!ne de a fiC consac a ea #i ap a ea cel!i s!(iectiv& Cel s!(iectiv a e #i el !naC viaa social #i n !ltim anali$ viaa spi it!al, da a e #i o !nic s! s, d ept!l o(iectiv-0EJ, p&E@82& Aceste p eci$ i te minolo"ice semnalea$ doa p o(lema ca e compo t nc m!lte aspecte, dint e ca e !nele in de specific!l lin"vistic& A#a de pild, n !nele lim(i se folosesc te meni dife ii& 4e e)empl!, n lim(a en"le$, +laW- pent ! d ept!l o(iectiv #i + i"*tpent ! d ept!l s!(iectiv& 119

Este neleas do ina cel!i ca e face p imii pa#i n st!di!l d ept!l!i de a +ac*i$iiona- !n concept i"! os al d ept!l!i, dac se poate de o ce tit!dine a(sol!t, dat fiind fapt!l c n %! !l acest!ia " avitea$ c!noa#te ea d ept!l!i& Ba toate acestea se ada!" att comple)itatea d ept!l!i, ct #i a c!noa#te ii acest!i fenomen, astfel nct 4 ept!l ni se elev s!( dive se e)p esii, fiind n acela#i timp p od!s!l faptelo sociale #i al voinei om!l!i, !n fenomen mate ial #i !n ansam(l! de valo i mo ale #i sociale, !n ideal #i o ealitate, !n fenomen isto ic #i o o dine no mativ, !n ansam(l! de acte de voin #i de acte de a!to itate, de li(e tate #i de const n"e e& Conf !ntnd!6se c! aceast p o(lem, ca e n! este tot!#i ins! monta(il, cel ca e st!dia$ d ept!l t e(!ie s accepte mai nti pl! alism!l sp!ns! ilo , fapt!l c s!nt date mai m!lte definiii ale d ept!l!i, va ietatea #i elativitatea lo , da #i tendina acesto a de a eleva esena d ept!l!i, fond!l pe en al acest!ia nt !c*ipat n fi$ionomii specifice ma cate de o se ie de facto i o(iectivi #i s!(iectivi ca timp!l isto ic, filosofia epocii, dive sele #coli #i c! ente %! idice #i n! n !ltim!l nd pe sonalitatea a!to !l!i& 4in aceast pe spectiv, evoca ea ideii de d ept, a#a c!m aceasta a fost s! p ins de6a l!n"!l timp!l!i, n! ep e$int o simpl il!st a e isto ic, ci !n deme s necesa pent ! nele"e ea semnificaiilo comple)e ale d ept!l!i& G inc! si!ne n ope a l!i Dlaton sa! A istotel, <ontesL!ie!, I&I&'o!ssea!, Nant sa! >e"el, ca s dm doa cteva n!me, n! poate dect s potene$e fo ma ea #i de$volta ea "ndi ii %! idice& Aceasta c! att mai m!lt c! ct f!ncionea$ !neo i p e%!decata c !n st!di! eficient al d ept!l!i n! poate fi dect cent at pe st icta specialitate, n special pe te)t!l le"ii& G definiie dat d ept!l!i de !n a!to sa! de alt!l, este f ndoial e)t em de semnificativ pent ! concepia sa %! idic, d!p c!m nele"e ea ap of!ndat a definiiei, eclam apel!l, evoca ea, fie c*ia s!ma , da co ect, a pe spectivei "ene ale de "ndi e specific a!to !l!i espectiv& Astfel, ma ele filosof "e man Imman!el Nant, define#te d ept!l ca +totalitatea condiiilo n ca e voina li(e a fiec !ia poate coe)ista c! voina li(e a t!t! o a, n confo mitate c! 118

o le"e !nive sal a li(e tii-0AJ, p&=?2& 4efiniia dat, c! ma i implicaii n "ndi ea %! idic de6a l!n"!l timp!l!i #i c! p!te nice e$onane contempo ane, invit la c!noa#te ea coo donatelo "ndi ii Mantiene, #i din acest !n"*i, a pt !nde ii esenei d ept!l!i& <i cea 4%!va a ap ecia$ d ept!l ca fiind !n +p od!s al ai!nii omene#ti, o ict de !dimenta a fi ea n societile p imitive, #i din acel p od!s e$!lt mod!l de o "ani$a e al acest!ia-011, p&1=A2& n l!mina acestei concepii, el define#te e"!la de d ept ca o no m necondiionat de cond!it aional efe itoa e la faptele e)te ne ale pe soanelo n contact c! alte pe soane& Comentnd desp e nevoia de d ept n societate, E!"eni! ;pe ania s!(linia c acesta t e(!ie s fie +!n sistem ded!ctiv de no me sociale destinate ca p int 6!n ma)im!m de %!stiie eali$a(il, s asi"! e !n ma)im!m de socialitate nt 6!n " !p social dete minat0EJ, p&E?E2& n doct ina %! idic omneasc ecent, p ofeso !l Ioan Cete c*i define#te 4 ept!l ca +sistem!l no melo de cond!it, ela(o ate sa! ec!nosc!te de p!te ea de stat, ca e o ientea$ compo tament!l !man n confo mitate c! valo ile sociale ale societii espective, sta(ilind d ept! i #i o(li"aii %! idice a c o especta e este asi"! at la nevoie de fo a coe citiv a p!te ii p!(lice de stat-0?, p&A92& Avnd n vede e elaia f!ndamental d ept o(iectiv6d ept s!(iectiv #i ai!nea l!i de a fi, p ofeso !l Nicolae Dopa define#te d ept!l ca +ansam(l!l elaiilo asi"! ate #i "a antate de stat, ca e a! ca scop o "ani$a ea #i disciplina ea compo tament!l!i !man n p incipalele elaii din societate, nt 6!n climat specific manifest ii e)istenei li(e tilo , ap ii d ept! ilo eseniale ale om!l!i #i %!stiiei sociale-0AF, p&8=2& Il!st nd n!mai cteva tip! i de definiii, s!"e m citito !l!i s #i cont! e$e pe pa c! s!l p e"ti ii %! idice notele definito ii ale concept!l!i d ept!l!i, a constantelo acest!ia, da #i a sesi$ ii va ia(ilitii #i isto icitii d ept!l!i& A#a de pild, anali$a dife itelo definiii poate cond!ce la sesi$a ea ! mtoa elo aspecte ale d ept!l!iC 6 socialitatea6d ept!l p in e)celen !n fenomen social, ca e p es!p!ne fiina !man n elaie c! alta .alte itatea/: 1AJ

6 antient opia d ept!l!i6capacitatea sa de a se op!ne de$a" e" ii, de$o dinii #i conflictelo sociale, de a fi !n facto e"lato #i o donato n societate, de a confe i ce tit!dine, si"! an #i p otecie pe soanelo ce i espect p esc ipiile: 6 no mativitatea6ca t st! ine ent, el nt !c*ipnd n! ceea ce este, ci ceea ce t e(!ie s fie n societate, s!( fo ma !no e"!li specifice, "ene ale #i impe sonale: 6 impe ativitatea sa6d ept!l c!p inde n p op ia st !ct! !n o din, o dispo$iie, !n comandament, n! o simpl dolean sa! o !"minte, t st! ce se define#te p in elaie c! p!te ea p!(lic, de la ca e eman, c! fo a coe citiv a stat!l!i ca e o "a antea$: 6 dimensi!nea valo ic a d ept!l!i6acesta fiind "ene at, st !ct! at #i di ecionat n indisol!(il le"t! c! constelaia de valo i a timp!l!i isto ic n ca e este ela(o at, n ca e %!stiia ca p incipi! de coo dona e nt e fiinele !mane tinde sp e a monie, con" !en, p opo ionalitate, apa e ca valoa e specific de p im an", da n! sin"! a: 6 ep esi(ilitatea #i ed!caionalitatea d ept!l!i6capacitatea acest!ia de a ant ena o eacie colectiv const n"toa e fa de cel ca e violea$ no ma de d ept #i a c ei anticipa e este n ms! s ind!c espect #i confo ma e din pa tea mem( ilo societii, ca e n! vo s at a" as!p a lo sanci!ni %! idice: 6 capacitatea de a fi a *itect al vieii sociale, de a p ospecta viito !l p in mi%loace specifice #i de a fi facto de p o" es: 6 isto icitatea, p oces!alitatea #i specificitatea sa pe coo donate spaio6tempo ale, d ept!l nfi#nd!6se, nt 6o an!mit ms! , ca esen, acela#i #i tot!#i de fieca e dat altfel, s!p!s deveni ii isto ice #i p e$entnd confi"! aii specifice de la a la a , de la o pe ioad isto ic la alta, p in cont i(!ia inte dependent #i c! o ponde e va ia(il a facto ilo nat! ali, socio6economici, politici, c!lt! ali, inte naionali,etc&

A& ;cop, ideal #i f!ncie n d ept

D o(lematica scop!l!i, ca sta e viitoa e, anticipat #i do it, p od!s al aci!nii !mane vol!nta e, ct #i a ideal!l!i, ca ep e$enta e 1A1

a pe feci!nii nt 6!n domeni! dat, model me e! vnit da niciodat atins n nt e"ime6 se mpletesc pe te en %! idic, n! pot fi !pte de !n conte)t teo etic p o)im ce vi$ea$ defini ea d ept!l!i ns!#i, a loc!l!i #i ol!l!i s! n l!me, a ai!nii de a fi #i a meni ii sale, da #i de evol!ia "ene al a filosofiei #i doct inei %! idice& Isto ia acesto concepte, de la ep e$ent i p ima e pn la momente de p of!nd c!noa#te e, implicit sa! e)plicit, este isto ia d ept!l!i ns!#i, ca p od!s intenional, ca e)p esie no mativ teleolo"ic specific, constit!ent al l!mii e)istenei #i necesitii !mane& nce cm, n cele ce ! mea$ cteva notaii as!p a !no p!ncte de vede e n aceast mate ie, evenind #i de$voltnd !nele aspecte din capitolele ante ioa e& 4!p A istotel, constit!ia cetii, adic d ept!l com!nitii, ! m e#te vi t!tea, (inele #i fe ici ea cetenilo & Ba Nant, d ept!l este o e)p esie aional, !n impe ativ cate"o ic #i e scop n sine, ca le"ea mo al ns#i, ca a(sol!t!l #i ca 4!mne$e!, d ept!l e)ist concept!almente n c!"et!l fiec !ia dint e noi #i pe el se (a$ea$ o dinea %! idic po$itiv& >e"el $eific stat!l, pe ca e6l conside ca deinto !l t!t! o valo ilo spi it!ale, ia d ept!l este pent ! el d !m!l l!i 4!mne$e! nt e oameni, n l!me& '!dolf von I*e in" ep e$entant al po$itivism!l!i %! idic ap ecia$ c d ept!l este !n p od!s intenional #i ! m e#te scop! i, distannd!6se astfel de #coala isto ic, d!p ca e d ept!l este ope a nat! ii, !n p od!s al timp!l!i, o emanaie a spi it!l!i popo !l!i, +ca e se face sin"! -, ca lim(a pe ca e o vo (im& ;cop!l este c eato !l nt e"!l!i d ept, ca e, este fo ma n ca e stat!l #i o "ani$ea$, p in const n"e e asi"! a ea condiiilo de via ale societii& E)istena #i asi"! a ea societii este deci !ltim!l scop al d ept!l!i& 4!p 'olf ;tammle , d ept!l este %!stificat n ms! a n ca e scop! ile ! m ite de el s!nt %!ste& 4 ept!l %!st t e(!ie s fie ntotdea!na de aco d c! aspi aiile sociale& n aceast concepie, conin!t!l !nei no me e %!st at!nci cnd n condiiile sale dete minate co esp!nde ideal!l!i social& Ia ideal!l social este concepia !nei 1AA

com!niti de voine omene#ti pe fect li(e e, e com!nitatea sa! societatea n ca e fieca e individ #i ns!#e#te scop! ile o(iective #i "ene ale ale celo lali& 4!p Da!l 'o!(ie , scop!l d ept!l!i ca #tiin a mi%loacelo se sta(ile#te n afa a sa, politica fiind cea ca e sta(ile#te scop! ile "!ve n ii sociale, ia d ept!l ale"e mi%loacele necesa e& ;6a ema cat ns, c n aceast vi$i!ne d ept!l a e o po$iie de s!(o dona e, o e)isten ve"etativ, pe cnd nt 6o societate democ atic #i li(e , d ept!l t e(!ie s s!p!n !nei cen$! i p op ii nse#i scop! ile, valo ile societii, cont i(!ind la defini ea acel!i o i$ont de idealitate ca e t anscede necesitile p actice imediate #i conside entele de opo t!nitate& 'ol!l d ept!l!i la nivel mac osocial poate fi investi"at n special de pe po$iiile sociolo"iei %! idice, apelnd la conceptele de cont ol #i f!ncie& Coe ena, f!ncionalitatea #i ec*ili( !l dinamic al societii n! ep e$int !n dat, ci mai de" a( !n e$!ltat ca e p es!p!ne confo mitatea c! modelele c!lt! al6no mative de$i a(ile ale compo tamentelo ma%o itii indivi$ilo #i " !p! ilo sociale& Acest p oces comple) #i cont adicto i! se cont! ea$ la inte fe ena dive selo p ocese de sociali$a e, adapta e #i inte" a e, cont ol social, acesta din ! m vi$nd co espondena dint e ol! ile p esc ise #i cele efectiv %!cate #i incl!$nd !n ansam(l! de modaliti, mi%loace #i mecanisme c!lt! ale, mo ale #i no mative p in ca e societatea imp!ne individ!l!i o se ie de const n"e i #i inte dicii pent ! a6l o(li"a s se confo me$e no melo #i valo ilo de (a$ ale societii& ;!nt elevate impo tana cont ol!l!i e)e citat p in mi%loace info male, c!m a fi de pild c!t!mele sa! t adiiile pop!la e, ce se manifest ca o fo spontan, incon#tient, anonim #i dif!$, #i ca e p in penet aia lo social, ca #i p in ca acte !l lo inva ia(il, do(ndesc ca acte istici impe ative #i e"!lative pent ! cond!ita indivi$ilo , avnd !n ol impo tant de medie e n cad !l comple)!l!i inst !mental al cont ol!l!i social& Cont ol!l social se (a$ea$ pe +ideal!l social-, ca e nt !c*ipea$ lat! a spi it!al a vieii sociale, ep e$entat p in valo ile #i ideal! ile c!lt! ale cele mai nalte& Acest ideal inspi #i o ientea$ 1AE

cont ol!l social, e)p im afinitatea acest!ia fa de mo alitatea social, d ept, eli"ie, ed!caie6ca fo me ce s!nt le"ate di ect de eali$a ea ideal! ilo n viaa societii& n concepia sociolo"iei %! idice, cont ol!l social p es!p!ne inte aci!nea a t ei elemente f!ndamentaleC 6!n element +ideal- din domeni!l valo ilo : 6!n element +de p!te e, de infl!en, de p esi!ne-, ca st !ct! eal: 6!n element +de o "ani$a e #i planifica e social-& 4 ept!l ca mecanism de cont ol ca e f!ncionea$ ap oape n toate sectoa ele vieii sociale, acionea$ dife eniat n f!ncie de dife itele tip! i de societi, ia eficacitatea sa depinde de adapta ea no melo %! idice la ce inele aionalitii #i cont ol!l!i, ce dec! " din comple)itatea #i nivel!l de de$volta e al sistem!l!i social& D incipalele f!ncii ale sistem!l!i %! idic s!nt ! mtoa eleC a/ f!ncia de instit!ionali$a e sa! de fo mali$a e %! idic a o "ani$ ii social6politice: (/ f!ncia de conse va e, ap a e #i "a anta e a valo ilo f!ndamentale ale societii: c/ f!ncia de cond!ce e a societii: d/ f!ncia no mativ& Aceste f!ncii nfi#ea$ d ept!l n toat comple)itatea sa, ca sistem %! idic& D estaia acional a d ept!l!i n cad !l sistem!l!i social este me e! impe fect, da pe fecti(il #i c! efecte po$itive as!p a vieii sociale n ca$!l eali$ ii f!nciilo d ept!l!i& ;!nt ns #i sit!aii n ca e elaia d ept6sistem social este s!p!s !no " ave fenomene pe t! (atoa e, aci!nea (enefic a d ept!l!i n! se poate e)p ima, este denat! at sa! ineficace,nct p!tem vo (i desp e adev ate disf!ncii ale d ept!l!i& Iat cteva asemenea fo me de manifesta e n acest sensC a/ n sit!aia a(senei d ept!l!i n elaii sociale sa! domenii !nde a fi av!t vocaie teo etic s fie p e$ent, p!tem ntlni ca fo me de manifesta eC 6 a!tolimita ea d ept!l!i n timp #i spai!, n ca e d ept!l ns!#i este nef!ncional .$ile sa! pe ioade de +nond ept-, $ilele de s (to i 1A=

le"ale n ca e n! se %!dec p ocese %!dicia e, nopile pent ! pe c*e$iiile domicilia e, inviola(ilitatea domicili!l!i,etc&/: 6 e$istena fapt!l!i la d ept, cnd, de#i faptele cad s!( incidena no melo %! idice, din dive se motive sanci!nile %! idice n! s!nt aplicate& (/ lipsa de validitate #i eficacitate a d ept!l!i dete minat de ca!$e int inseci sa! e)t inseci d ept!l!i, ca de pild n ca$!l le"ilo ca e n! espect condiiile de te*nic le"islativ sa! an!mite p incipii %! idice, sa! n sit!aia ca e le"ile n! co esp!nd a#tept ilo opiniei p!(lice #i se lovesc de e$istena tacit a opiniei p!(lice devenind ineficace: c/ d ept!l ned ept, n sit!aia n ca e !nele no me %! idice le$ea$ " av valo ile societii, ideea de %!stiie social: d/ d ept!l ep esiv .op esiv/, n ca e efectele nocive ale no melo %! idice in%!ste se manifest "ene ali$at as!p a !no clase #i cate"o ii sociale, se ncalc d ept! ile #i li(e tile f!ndamentale ale om!l!i&

E& ,inalitile d ept!l!i

Concept!l de finalitate, definit n mod t adiional ca o ienta ea sp e !n an!mit scop, a e vi t!i !nificatoa e, cone)nd scop!l c! o an!mit p oces!alitate ca e poate conine p incipii di ectoa e apte s "*ide$e s!ccesi!nea !no scop! i sp e ideal, desemnnd pe te en %! idic #i aci!nea o ientat a mecanism!l!i %! idic la nivel mac osocial, f s atente$e la specificitatea conceptelo amintite, da inte" nd!6le n p op i!l s! fond concept!al specific& n filosofia #i doct ina %! idic contempo an, concept!l de finalitate este deseo i invocat, da foa te p!in e)plicitat, el fiind folosit pent ! desemna ea !no aspecte inte fe ente, ca e in de p o(lematica scop!l!i sa! a ideal!l!i n d ept, de f!nciile d ept!l!i la nivel!l societii, de ceea ce este de$i a(il din p!nct de vede e valo ic pent ! evol!ia d ept!l!i& 4eme s! ile teo etice pe ca e le6am nt ep ins #i ca e a! vi$at eleva ea fond!l!i t adiional al acest!i concept, da #i eeval!a ea #i edefini ea acest!ia de pe po$iiile inte disciplina e, n special avnd n 1AF

vede e pe spectivele desc*ise de epistemolo"ia #i a)iolo"ia contempo an, ct #i de teo ia sistemelo , ac*i$iii ca e t e(!ie valo ificate #i sinteti$ate nt 6!n mod specific de ct e filosofia %! idic, ne6a! cond!s la ! mtoa ea definiieC finalitile d ept!l!i, n post! a de concept f!ndamental al filosofiei %! idice din pe imet !l efleciei desp e loc!l #i ol!l d ept!l!i n l!me, desemnea$ !n model de$i a(il de evol!ie a ealitilo %! idice ca e s satisfac nevoile #i aspi aiile individ!l!i !man, ce inele p o" es!l!i social n aco d c! valo ile !n!i timp isto ic, model ca e s cont i(!ie la p omova ea specificitii d ept!l!i da #i la evita ea denat! ii sale ca mi%loc al e"lement ii sociale, la ma)imi$a ea p estaiei sale n apo t c! individ!l #i societatea, la conce ta ea sa c! alte sisteme de no me sociale& 4!p p e ea noast concept!l de finalitate a d ept!l!i esteC 6 !n concept teleolo"ic, ca e indic pent ! ealitile %! idice, o di ecie de ! mat: 6 !n concept inte" ato , apt s cone)e$e n plan concept!al, scop!l, ideal!l, f!ncia c! efe i e la d ept, s s!"e e$e sol!ii ca e s dep#easc pa ialitatea scop!l!i n apo t c! evol!ia fenomen!l!i %! idic, iposta$ie ea ideal!l!i n d ept, s ofe e concept!l!i de +f!ncii ale d ept!l!i- pe spectiva complementa a d ept!l!i n elaia c! individ!l, c! condiia !man: 6 !n concept de elaie, cone)nd ealitile %! idice c! !n model de$i a(il de evol!ie a acesto a: 6 !n concept c! vi t!i p a)iolo"ice, indicnd o(iective, ci mi%loace, st ate"ii pent ! ela(o a ea, inte p eta ea #i aplica ea no melo %! idice, ct #i pent ! aci!nea social n "ene al: 6 !n concept c! vi t!i sistemice, apt s cont i(!ie la a!to e"la ea fenomen!l!i %! idic, la coo dona ea c! alte tip! i de no me sociale, la a!to e"la ea sistem!l!i social& 'e$!lt de aici c loc!l d ept!l!i n l!me se define#te poate mai (ine dac p ivim mai ap of!ndat as!p a finalitilo sale& Aceast p o(lem este deose(it de impo tant n plan teo etic, fiind conside at +o poa t a doct inei d ept!l!i-, c! o semnificaie deose(it n conte)t!l contempo an, c! sca a sa p op ie de valo i, n ca e d ept! ile #i li(e tile f!ndamentale ale om!l!i devin !n adev at 1A@

facto s!p ao donato pent ! e"lement ile %! idice& 4e asemenea, implicaiile p actice s!nt n!me oase, pent ! c sol!ia adoptat n aceast p o(lem infl!enea$ p oces!l de ela(o a e a no melo %! idice, inte p eta ea #i aplica ea acesto a, ed!caia %! idic, nva ea d ept!l!i, etc& n cont! a ea acestei sol!ii, s!"e m s se e)plo e$e #i s se valo ifice fond!l pe en al "ndi ii %! idice, apo t!l n!me o#ilo "ndito i n aceast p o(lem, elevnd!6se valenele contempo ane ale finalitilo d ept!l!i, att n accepi!nea lo devenit clasic, ct #i cont i(!iile teo etice act!ale ma cante, ce se nsc i! n competiia ce a e ca mi$ ma%o p o" es!l n d ept& Astfel, la Con" es!l Asociaiei <ondiale de ,ilosofie a 4 ept!l!i, din 188E, ca e a av!t ca tem cent al +,!nciile d ept!l!i-, s6a elevat p int e altele, n conte)t!l p e$ent ii !no doct ine ivale #i a s!(linie ii impo tanei a(o d ii sociolo"ice, necesitatea de a n! pe ve ti "ndi ea %! idic, ideea de d ept s n! fie ndep tat de pat ia sa o i"ina , de conside a ea %!stiiei ca finalitate specific& 5i n aceast mate ie a finalitilo d ept!l!i se pot evidenia dive se clasific i p op!se n lite at! a %! idic, dint e ca e o einem pe cea ca e distin"e t ei ma i cate"o ii de doct ine& 6 doct inele ca e p!n d ept!l n se vici!l individ!l!i, pe linia filosofiei nominaliste .7ent*am, >o((es, #&a&/, pe spectiv din ca e pe soana !man constit!ie pent ! d ept finalitatea s!p em: 6 doct inele ca e conside c societatea este valoa ea s!p em .>e"el, A& Comte, 4! Meim, #&a&/, n pa tic!la stat!l ca cent ! al vieii sociale, d ept!l avnd misi!nea de a o "ani$a societatea, de a ap a coe$i!nea social: 6 doct inele d ept!l!i t anspe sonal, ca e s!sin c att individ!l ct #i societatea, p in ! ma e #i d ept!l, t e(!ie s fie n sl!%(a civili$aiei, a p o" es!l!i acesteia& 'eflecia as!p a sit!aiei de c!noa#te e ce p ive#te p o(lematica finalitilo d ept!l!i, p e$entat s!ma #i c! titl! il!st ativ, ne pe mite tot!#i s constatm comple)itatea a(o d ilo , pl! alism!l p!nctelo de vede e #i c*ia e)istena !no teo ii ivale& n ca$!l acesto a se pot anali$a tot!#i, aspectele valo oase, confi mate ca 1A?

ata e de #tiina %! idic, de ealitile contempo ane, ct #i p!nctele v!lne a(ile, c itica(ile& 4e pild, teo iile ca e s!sin c d ept!l este n se vici!l individ!l!i a! ma ele me it de a fi p!s #i n mate ie %! idic pe soana !man pe p im!l plan, s!(liniind d ept! ile ine ente ale fiec !ia, fapt!l c stat!l #i societatea t e(!ie s fie n inte es!l individ!l!i !man, ca e a#a c!m sp!nea Nant, n! este niciodat !n simpl! mi%loc, ci ntotdea!na scop& 4in aceast pe spectiv, d ept!l apa e ca !n mi%loc ca e dete min apo t! ile o(li"ato ii de coe)isten #i de coope a e ale oamenilo , asi"! nd o o dine minim ca e s pe mit a monia li(e tilo & De de alt pa te aceste teo ii pot fi v!lne a(ile n ceea ce p ive#te indife ena fa de inte es!l "ene al, ne"li%a ea elaiilo sociale ce !nesc oamenii #i stat!t!l!i specific al om!l!i ca fiin social, s!(liniat nc de A istotel& n concepia doct inelo ca e s!sin c societatea este finalitatea s!p em pent ! d ept, se asc!nde pe icol!l etatism!l!i, al a(!$!l!i din pa tea p!te ilo p!(lice, tendina de di i%a e e)cesiv a vieii individ!l!i& 4oct inele d ept!l!i t anspe sonal ncea c o po$iie inte media de conse va e, att a avanta%elo independenei pe soanelo , ct #i a coe$i!nii " !p!l!i, pent ! a evita e"oism!l individ!l!i da #i spi it!l de dominaie& n aceast optic scop!l d ept!l!i este de a cont i(!i la de$volta ea civili$aiei, el p e$entnd!6 se ca !n d ept de coo dona e nt e pe soane ca e a! !n stat!t %! idic e"al #i mecanismele sale s!nt at!nci ale %!stiiei com!tative, sa! ca !n d ept de s!(o dona e, cnd e"lementea$ elaiile ie a *ice din inte io !l " !p!l!i #i at!nci ope ea$ %!stiia dist i(!tiv& T ece ea n evist a p incipalelo concepii desp e finalitile d ept!l!i, ct #i st!die ea fenomen!l!i %! idic contempo an, pot facilita sesi$a ea dife itelo iposta$e ale d ept!l!i, ca e p in p isma finalitilo sale, la nivel mac o #i mic o social, poate fi a(o dat ca facto ce a e ol nC 6 asi"! a ea coe enei, f!ncionalitii #i a!to e"l ii sistem!l!i social: 1A9

6 confi"! a ea, desf#! a ea, o dona ea, o ienta ea elaiilo sociale f!ndamentale: 6 sol!iona ea conflictelo elaiilo inte !mane, a eali$ ii %!stiiei !n!i an!mit timp isto ic: 6 p eveni ea #i ep esi!nea faptelo antisociale: 6 ap a ea demnitii !mane, a d ept! ilo #i li(e tilo f!ndamentale ale om!l!i: 6 ap a ea #i p omova ea valo ilo sociale, 6 eali$a ea !n!i p oiect social de$i a(il: 6 eali$a ea p o" es!l!i contempo an& Comple)itatea finalitilo d ept!l!i n! t e(!ie s constit!ie !n motiv de pesimism n ceea ce p ive#te c!noa#te ea #i ol!l lo & &C edem c, n!mai plecnd de la con%!"a ea dive selo pe spective p op!se, einnd!6se po$iia cent al a pe soanei !mane, n mate ia finalitilo d ept!l!i, da evitnd!6se ca %oc!l ine"alitilo #i neco ela ea li(e tilo individ!l!i s d!c la ana *ie, p ote%nd!6se socialitatea, viaa social, (locnd ns posi(ilitatea a(!$!l!i #i ti aniei din pa tea stat!l!i, c!ltivnd!6se civili$aia #i c!lt! a, da n! ca scop n sine, ci pent ! om!l conc et, se poate a%!n"e la nele"e ea contempo an a ai!nii de a fi a d ept!l!i, a sens!l!i evol!iei sale& n l!mina acestei nele"e i, a#a c!m p eci$ea$ 4ecla aia Unive sal a 4 ept! ilo Gm!l!i, + ec!noa#te ea demnitii ine ente t!t! o mem( ilo familiei !mane #i a d ept! ilo lo e"ale #i inaliena(ile, constit!ie f!ndament!l li(e tii, d eptii #i pcii n l!me, fiind esenial ca d ept! ile om!l!i s fie oc otite de a!to itatea le"ii pent ! ca om!l s n! fie silit s ec! " ca sol!ie e)t em, la evolta mpot iva ti aniei #i as!p i ii- n acest fel, finalitile d ept!l!i devin cos!(staniale c! finalitile condiiei !mane #i ale societii, d ept!l , a#a c!m se e)p ima Nicolae Tit!lesc!, o "ani$nd li(e tatea pent ! ca fieca e om s #i poat ndeplini ideal!l s! c eato & 'efleciile desp e finalitile d ept!l!i la nivel!l "ene alitii #i inte" alitii sale, n! e)cl!d, ci dimpot iv p es!p!n investi"a ea finalitilo d ept!l!i la nivel de am! de d ept sa! c*ia de instit!ie %! idic& Conside m c se poate cont! a n acest fel !n sistem al finalitilo d ept!l!i ca e inte" ea$ s!(sisteme la nivel de am! de 1A8

d ept #i instit!ie %! idic, nt e ca e e)ist elaii comple)e #i a c !i fi$ionomie contempo an n! poate fi i"no at n p oces!l de ela(o a e a d ept!l!i #i nici de doct ina #i filosofia %! idic&

=& 'eflecii omne#ti desp e meni ea d ept!l!i

A#a c!m ap ecia$ st l!cit!l e)ponent al filosofiei d ept!l!i 3io "io 4el Vecc*io, n clasica sa l!c a e +Becii de filo$ofie %! idic-, n 'omnia ncep!t! ile filosofiei d ept!l!i coincid c! de#tepta ea sentiment!l!i naional !nita omn, ntemeiat pe ideea o i"inii omne a nai!nii01=, p&1@F2 Aceast idee este e)p imat c! p!te e #i mnd ie de c onica ii secolelo QVII #i QVIII, dint e ca e !nii a! fost adev ai filosofi ai d ept!l!i p!(lic& 4e aceea#i idee a fost inspi at #i p ima codifica e a d ept!l!i p ivat , eali$at n mod sepa at n <!ntenia #i <oldova, la ncep!t!l secol!l!i al QIQ6lea p in ope a dife iilo %! i#ti, p int e ca e a t e(!i s amintim pe C&,lec*tenmac*e .1?9F619=E/, C&7osian! .191F6199A/ #i V&7oe esc! .19EJ6199E/& n aceast pe ioad de p!te nic envie e spi it!al a %!cat !n ol p eponde ent ;imion 7 n!i! .19J9619@=/, p ofeso de filosofia d ept!l!i la Ia#i, ca e a fondat sistem!l s! de d ept nat! al p ivat #i p!(lic .+4 ept!l nat! al p ivat-619@9 #i +4 ept!l nat! al p!(lic-6 19?J/, pe p incipi!l naionalitii, fiind #i s!( infl!ena "ndito ilo e! openi ai v emii& Ulte io , apa e fi"! a p oeminent a l!i Tit! <aio esc! .19=J6 181?/, a!to al !no ope e filosofice .+C itica-619?=, +Bo"ica-619?@, etc/& A! ad!s cont i(!ii impo tante la filosofia d ept!l!i D&<isi .19F@618A8/, p in l!c a ea sa +,ilosofia d ept!l!i #i d ept!l nat! al-, 18J=: 3&<i onesc! .+;t!dii %! idice-618A1, +C! s de enciclopedia d ept!l!i-6181F/, #i alii& n domeni!l d ept!l!i civil, s6a! idicat la vede i filosofice 3,4anielopol .19E?6181E/, <&Cantac!$ino .19@=618AF/, A&'d!lesc! .+Unifica ea le"islativ-618A?/, E&Antonesc! .+;c ie i %! idice-618JE/, T&Iona#c! .+BPevol!tion de la motion de ca!se-618JE/& 1EJ

n domeni!l d ept!l!i p!(lic, n afa a celo amintii mai s!s, amintim pe C&4isesc! .19F=618EA/, .+4 ept!l constit!ional-6198A, +Int od!ce e la st!di!l d ept!l!i constit!ional-61811/, C&;te e, Da!l Ne"!lesc!, A&Teodo esc!, etc& Ba ncep!t fi av #i dispe at, c! e$it i #i am(i"!iti, constit!it din t ad!ce i, mp !m!t! i da #i dint 6!n filon o i"inal al "ndi ii %! idice, p in apo t!l !no ma i "ndito i da #i al !no anonimi, deme s!l filosofic as!p a d ept!l!i devine tot mai consistent, investi"nd tot mai p of!nd p o(lemele definito ii ale filosofiei %! idice, loc!l #i ol!l d ept!l!i n l!me, elaia sa c! condiia !man& Astfel, Nicolae Tit!lesc! meniona c #tiina d ept!l!i, ca e m!lt v eme a fost o simpl e)e"e$, ncepe s6#i evendice ca acte !l ei f!ndamental de #tiin social, ia le"ea desp e ca e se c edea odat c e$!m toat e"lementa ea apo t! ilo de d ept ale !nei societi, este depa te de a ne sp!ne ct mo(ilitate, ct dive sitate, ct via e nt 6 !n o "anism %! idic& 4e aceea cel mai (!n p actician n d ept va fi acela ca e va fi mai l!minat as!p a nat! ii sociale a d ept!l!i, ca e n! va sac ifica inte esele semenilo si, !nei const !cii mintale a(st acte, ia inte p eta ea #tiinific #i p in ! ma e !manita a d ept!l!i constit!ind finalitatea ed!caiei %! idice& Dent ! a fi al om!l!i nt e", d ept!l t e(!ie s se ca!te pe sine #i s se e"seasc n plenit!dinea fiinei sale #i al ost!l!i s!& Aceasta, fiina sa, poate fi aidoma !n!i mon!ment a *itect! al, ca !n templ! antic, c!m compa !n alt st l!cit p ofeso de filosofia d ept!l!i, <i cea 4%!va aC +;t!diind n!mai piet ele, n! am st!diat mon!ment!l& <on!ment!l st!diat n ansam(l!l l!i, a e o individ!alitate c! tot!l distinct de aceea a fiec ei piet e ca e l comp!ne, fie ea c*ia ma m! de Ca a a-011, p&112& n vi$i!nea l!i <i cea 4%!va a, #tiina d ept!l!i a e !na dint e cele mai f !moase #i mai nalte meni i, ia d ept!l este ep e$entant!l !n!i ideal sac !, este p! tto !l aspi aiei celei mai nalte pe ca e o societate o posed, aceea sp e %!stiie #i sp e mo alitate& Aceasta deoa ece +fenomen!l %! idic n! apa e astfel dect ca o eaci!ne n cont a evenimentelo nat! ale& At!nci cnd fo a oa ( n c! s!l ei no mal de e)pansi!ne, este nt e(!inat de pe soane, na#te ca o f n aional ap ecie ea %! idic& Aceast ap ecie e se op!ne fo ei #i n! se 1E1

poate conf!nda c! ea& n l!pta dint e minte #i mate ie, cea dinti n! se las ase vit, ci din cont , ca!t s #i6o s!(o done$e pe cea de6a do!a&-011, p&AF?2& Ideal!l %!stiia co(oa p int e oameni n! pent ! a6i !mili, ci este o cde e ca e se t ansfo m n ! ca e .c!m ne sp!ne Constantin Noica at!nci cnd comentea$, !ndeva, pa ado)!l voca(!la !l!i ]cde e^/ mp e!n c! om!l #i omeni ea, pent ! c, sc ie E!"eni! ;pe ania +d ept!l a e n mod necesa cde ea s fie mi%loc!l te*nic #i "a ania p o" esivei noast e spi it!aliti-0EJ, p&E192& Afi ma ea #i asi"! a ea spi it!alitii ca valoa e s!p em este o consecin a e)istenei d ept!l!i& nsemntatea ideal!l!i n d ept e$id din fapt!l c ideal!l n! este o vo ( "oal, f conin!t, ci o fo di i"!itoa e #i nfpt!itoa e& nfpt!i ile conc ete p etind ns #i e)istena !n!i conin!t mate ial ca e s fie t! nat n tipa ele ideal!l!i, ia t! na ea mate ial!l!i n tipa ele ideal!l!i p etinde la nd!l ei, conse va ea esenei #i especta ea ns!#i ilo date ale acest!i mate ial&

CADITGBUB QI

;GCIETATE 5I 4'EDT 4IN DE';DECTIVU ,IBG;G,ICU 1& No ma %! idic #i o dinea social

Este ndeo(#te c!nosc!t sa cina de sociali$a e pe ca e, att p in ca acte !l p!nitiv, ct #i p in cel ed!cativ, o p es!p!ne %! isp !dena& 4e aceea, este fi esc ca, deopot iv c! ca acte !l %! idic, s se manifeste #i ca acte !l social al !nei no me& n te meni fo mali, sociali$a ea este p oces!l p in ca e individ!l #i inte io i$ea$ no mele " !p!l!i n ca e t ie#te& 4in moment!l na#te ii, copil!l este s!p!s !no no me ca e i modelea$ pe sonalitatea& ,ieca e c!lt! dete min !n set de infl!ene ca e va ia$ foa te m!lt de la societate la societate& Dent ! ca o societate s f!ncione$e eficient, mem( ii si t e(!ie s6#i ns!#easc acela#i model c!lt! al& Gamenii s!nt cont olai n special p in 1EA

sociali$a e, astfel nct ace#tia s6#i %oace ol!l confo m model!l!i imp!s p in *a(it!dini #i p efe ine& ,ieca e pe soan t e(!ie s nvee s ndeplineasc an!mite ol! i n societate n confo mitate c! stat!t!l pe ca e l a e& Acest p oces de sociali$a e ncepe din copil ie, cnd se fo mea$ o an!mit atit!dine fa de ol! ile #i stat!s! ile afe ente& n p oces!l de sociali$a e, fieca e individ se apo tea$ la medi!l social, la sistem!l no mativ al societii #i, n c! s!l de$volt ii sale onto"enetice p in mai m!lte etape ale c!noa#te ii, inte io i$ ii #i t ansfo m ii n motive a p op i!l!i compo tament, a ce inelo p acticii sociale, a e"!lilo de cond!it, p ec!m #i a dife itelo valo i sociale& D oces!l de fo ma e #i de afi ma e social a individ!l!i este ca acte i$at p in apo ta ea pe sonalitii sale la societate, la sistem!l no mativ #i valo ic al acesteia& ns!#ind!6#i an!mite e"!li %! idice, odat c! aspect!l p!nitiv al acesto a, om!l #i c eea$ an!mite const !cte pe sonale, n"lo(nd #i e"!lile de cond!it #i e)isten imp!se de no ma %! idic& Astfel, c*ia n a(sena iminenei pedepsei, om!l tot!#i acionea$ n confo mitate c! e"!lile ns!#ite #i adnc ntip ite n "ndi ea l!i, con#tiina l!i #i sistem!l l!i de valo i& Apa iia fiinei aionale, a l!i >omo sapiens, a p!s aceast fiin nt 6!n apo t m!ltipl!C apo t!l c! nat! a, apo t!l c! ceilali . apo t!l social/, apo t!l c! sinele . apo t!l om!l!i c! sine ns!#i/, apo t!l c! p op iile sale c eaii mate iale #i spi it!ale, apo t!l c! p op ia isto ie pe sonal #i social, apo t!l c! divinitatea #i destin!l& Dent ! fieca e fiin !man aceste apoa te e$!ltate dint 6o p ivi e analitic as!p a vieii, constit!ie !n sin"! Opac*et- p o(lematic, fieca e tip de apo t avnd o ponde e mai ma e sa! mai mica fa de nt e"!l [ pac*et- & Dot ivit (ilan!l!i de pn ac!m al isto iei, cl!$it de ai!ne, om!l a dovedit c se poate sit!a deas!p a -nelepci!nii nat! iitocmai pent ! c si6a f! it !n stat!t !man& n pe imet !l acest!i stat!t a! ap !t, ns, a(s! ditile compo tament!l!i !man& 4in acest motiv, pent ! a menine apo t! ile inte !mane n ec*ili( !, omeni ea a fost o(li"ata sa adopte e"lement i #i no me de compo tament c o a s li 1EE

se s!(o done$e ea ns#i& 4ac ec*ili( ele din l!mea nat! ala se eali$ea$ n mod spontan, f intenii #i f scop! i, ec*ili( ele din l!mea !mana se eali$ea$ pe (a$a !no e"lementa i ai c o a!to i s!nt oamenii n#i#i& Toate aceste e"lementa i poa t si"ili!l !man!l!i, att n (ine, ct #i n op!s!l (inel!i& Aceste e"lement i comp!n sfe a no mei sociale, conat! ale ai!nii !mane& Este vo (a de tot ceea ce ine de mo alitate, c!lt! alitate, nt 6!n c!vnt de civili$aie !man& ;ocietatea !man, cea de ie i #i de ast$i, este st !ct! at esenialmente tocmai pe no mele sociale !nanim ec!nosc!te de toi oamenii, avnd !n ca acte de !nive salitate& 4a pent ! a aplica no mele sociale, a fost nevoie, n dec! s!l timp!l!i, de eali$a ea !n!i inst !ment necesa e"lement ii apo t! ilo dint e individ #i societate& No ma %! idic apa e ca inst !ment!l de aplica e p ecis, s!( fo ma le"ilo , a t!t! o de$ide atelo !maneC o dine, d eptate, sec! itate& No mele sociale n! se sit!ea$ n afa a timp!l!i& Ele depind de pa amet ii ca e dete min #i confi"! ea$ colectivitile !mane din p!nct de vede e c!lt! al, economic, al st !ct! ilo sociale, etnic, eli"ios, demo" afic, al contactelo c! alte com!niti, al o "ani$ ii administ ative, al p!te ii milita e, al mod!l!i n ca e o com!nitate sa! alta p ive#te p o(lemele li(e tii, din p!nct de vede e al ponde ii dife itelo "ene aii n st !ct! a com!nitii etc& n fapt, toate a tic!laiile, de o ice "en, ale societii s!nt implicate n p ofil!l ei %! idic #i toate aceste a tic!laii s!nt mo(ile isto ic, t ec p in p eface i mai m!lt sa! mai p!in lente, #i modific implic ile ecip oce #i, ca e$!ltat final, infl!enea$ conin!t!l #i dimensi!nile p o(lemelo etice ale com!nitii& G adev at fo de p esi!ne as!p a pe soanei este medi!l #i -modelele- sale nd eptate sp e o (!n fo ma e mo al de$i a(il social sa! sp e !na ne"ativ, antisocial& N!m !l acesto modele este e)t em de ma e si se eva s ca !n adev at to ent as!p a fiinei !mane& No ma %! idic, pa ado)al, este const n"toa e #i, n acela#i timp, pe misiv, nce cnd p in aceasta s eali$e$e !n ec*ili( ! nt e nevoile individ!l!i #i ce inele sociale& 1E=

Att p o(lemele teo etice ale d ept!l!i, ct #i f!nciona ea sa #i " ad!l de satisface e p in d ept a o dinii sociale, pe de6o pa te, #i aspi aiei s!(iective de d eptate, pe de alt pa te s!nt ac!m n societatea !man de cea mai st ict act!alitate& n 'omnia com!nist a! e)istat !neo i dific!lti n asimila ea no melo %! idice ca no me sociale& G sc*em ideolo"ic simplist, plecnd de la teo ia elaiilo economice a l!i <a ), dec eta ca (a$ a societii elaiile economice de p od!cie, est!l nefiind dect s!p ast !ct! a& 4ac t e(!ie le"islaie, aceasta este necesa n!mai pent ! a satisface economic!l, da n! nt e"!l economic, n! totalitatea acesto elaii, ci n!mai elaiile Ode p od!cie-, n! #i elaiile de cons!m, n! #i acele elaii economice ca e consta! n p od!cia de idei, n ep od!cia fo ei de m!nc p in nvmnt!l de toate " adele, n ep od!cia st ii de sntate, n p od!cia de valo i n toate am! ile c!lt! ii #i n toate domeniile 6 de e)empl! se vicii, sc*im( de m f! i, etc& 6 ca e dete min standa de de via #i de civili$aie ale pop!laiei& 4e6a l!n"!l timp!l!i, o(sesia p imat!l!i elaiilo economice 6 din ca e pe plan! i de i$o ii se "sea! cele amintite mai s!s 6 a! av!t efecte nocive as!p a ideilo de d ept #i %!stiie& Astfel, oamenii politici #i cond!cto ii administ aiei p ivea! c! disp e ideea c apo t! ile sociale s!nt apo t! i de d ept& ;!( Ot!tela- d ept!l!i se "sesc ns toate domeniile sociale #i fi e#te, cele economice #i cele politice& Be"ea este cea ca e decide ca e s!nt limitele n ca e poate s ope e$e o ice facto de cond!ce e& OA(sena d ept!l!i din cad !l !no apo t! i !mane n ca e el a fi p!t!t e)ista #i infl!ena, p in e"!lile sale, cond!itele !mane, l6a dete minat pe I& Ca (onnie s se op easc as!p a acest!i aspect #i s ela(o e$e _ipote$a nond ept!l!i ` & Nond ept!l este !n fenomen ma cat de ine)istena d ept!l!i n domenii n ca e s6a fi imp!s p e$ena sa& 4eci, nond ept!l n! se conf !nt c! d ept!l in%!st sa! c! s!(d ept!l, acesta din ! m neles ca p od!s al !no cate"o ii sociale, sa! al !no s!(c!lt! i& n l!c a ea lo O;ociolo"ie %! idic-, N& Dopa, I& <i*ilesc! #i <& E emia at a" atenia as!p a delimit ii ce t e(!ie fc!t nt e fenomenele %! idice #i fenomenele sociale ca e n! s!nt "ene ate de v eo no m %! idic& 1EF

De cepia %! idic a ealitii imp!ne, ca !n p im pas, identifica ea fenomenelo %! idice, dema caie ce pe mite s sta(ilim n! doa domeni!l de aci!ne al d ept!l!i n societate, da #i co elaiile ca e se manifest nt e d ept #i alte sfe e no mative ce acionea$ n societate& 4incolo de spai!l no mativ %! idic se constit!ie alte componente ale no mativitii sociale, ia pe de alt pa te se de !lea$ compo tamente sociale ce n! inte esea$ sfe a no mativ& ,a de aceste distincii #i n f!ncie de c ite i!l %! idicitii, se poate eali$a ! mtoa ea distincieC a/ fenomene %! idice: (/ alte fenomene ca e implic no mativitatea social: c/ fenomene #i fapte sociale& Aceast clasifica e tine cont #i de loc!l #i ol!l fenomenelo pent ! o "ani$a ea de d ept a societii, de mod!l de imp!ne e a compo tamentelo n societate, de inte es!l pe ca e l ep e$int, de p e$ena sanci!nii #i tip!l acestei sanci!ni, de finalitatea social sa! de scop!l evocat& nt e cele do! no me 6 no ma %! idic #i no ma social n! e)ist apo t! i de s!p ao dina e sa! s!(o dona e, ci, mai de" a(, p!tem vo (i de ec*ivalen a acesto a, am(ele fiind patte n6! i ale "ndi ii !mane& No mele %! idice "!ve nea$ nt ea"a via social, n fel!l acesta fiind o donat nt ea"a via a polis6!l!i& Ele s!nt p e$ente la toate nivel! ile societii, dete minnd !n an!mit tip de cond!it 6 [$oonpolitiMon[, a#a c!m (ine il!st a !n ma e filosof antic, A istotel& , aceast no m %! idic, om!l n6a mai e)ista ca fiin social #i, implicit, ca fiin aional s!pe ioa & +;ocietatea civil- n! este co ect neleas de acel ca e #i6o nc*ip!ie ca o societate n ca e le"ea, no ma, a!to itatea instit!ional s!nt a( o"ate& 4impot iv, Osocietatea civil- n! a e sens dect p in complementa itate c! societatea instit!ionali$at #i "!ve nat de s!p emaia le"ii& n pl!s, ns, Osocietatea civil- este o necesitate #i devine o ealitate at!nci cnd instit!ionali$a ea #i le"ife a ea n! dep#esc limite p in ca e li(e tatea social #i pe sonal s!nt le$ate n mod a(!$iv, cnd inte es!l p ivat n! este ec!nosc!t ca fiind complementa c! acel colectiv& 1E@

G "ani$a ea societii p in inte medi!l d ept!l!i se sp i%in pe valo ile consac ate de societate, dint e ca e d ept!l ec!noa#te !nele ca fiind valo i %! idice& 4 ept!l evoc metamo fo$a valo ilo sociale n valo i %! idice, da consac totodat #i sistem!l valo ilo ce p ovin n!mai din sfe a d ept!l!i& De feciona ea contin! a sistem!l!i %! idic se conc eti$ea$, a#ada , p in ela(o a ea !no no me mode ne c! !n p on!nat ca acte social, ca e s tin seama de pe manentele t ansfo m i la ca e este s!p!s societatea #i viaa social& <!lte societi tind mai m!lt sa! mai p!in sp e !n stat de d ept, adic sp e stat!l n ca e no ma %! idic este co ect ntemeiat, este s!ficient f a fi ed!ndant, este inteli"ent inte p etat, stat!l n ca e %!stiia este o eal p!te e f a se constit!i nt 6o a istoc aie o "olioas #i pedant n ca e con#tiina p!(lic devine solida ostil delincvenei& 4in p!nct de vede e etimolo"ic, te men!l de no m p ovine din c!vnt!l " ec +nomos-, semnificnd o dinea #i s!"e ea$ c, p in inte medi!l no melo , societatea devine !n cosmos o "ani$at nt 6o o dine impe ativ, indicativ #i sancionatoa e pent ! cond!it& Nici o fo m de asocie e !man n! poate f!nciona n mod adecvat f instit!i ea !n!i minim!m de e"!li de cond!it, p!tnd!6 se afi ma c societatea se na#te odat c! "ene$a no mei& n constit!i ea " !p! ilo sociale o "ani$ate o dinea #i de$o dinea s!nt cate"o ii pola e, ca e se p es!p!n #i se op!n ecip oc& G dinea n! este niciodat a(sol!t #i nici de$o dinea total& G dinea n nat! , o dinea n societate, o dinea n "ndi e, s!nt $one inte dependente #i inte fe ente ale o dinii n !nive s& E)istena o ic !i individ ca fiin social p es!p!ne o se ie de o(li"aii e)e citate n tot c! s!l vieii sale, conc eti$ate nt 6o se ie de no me dint e ca e !nele se completea$ nt e ele, altele apa cont adicto ii fa de altele, fiind specifice !no " !p! i de inte ese dife ite& Ele n! se e)cl!d ns !na pe alta, deoa ece totalitatea aci!nilo !mane implic o m!ltit!dine de valo i, inte ese #i motivaii, ca e c eea$ dinamica societii ca nt e"& 'ol!l no mei este le"at de o "ani$a ea vieii sociale pe (a$e aionale, societatea f!ncionnd n mod independent de voinele 1E?

individ!ale, ca o con#tiin colectiv, de la ca e eman e"!lile #i o(li"aiile ce e"lementea$ e)istena n com!n #i ca e fi)ea$ #i t ansmite din "ene aie n "ene aie, necesitatea sa! inde$i a(ilitatea !no aci!ni, c!ltivnd tendina sp e o dine social, ca acte istic mod!l!i de desf#! a e sta(il a vieii colective& G dinea social se efe la capacitatea societii !mane de a p!teaC 6 ine s!( cont ol a" esivitatea indivi$ilo : 6 asi"! a coo dona ea activitilo sociale: 6 facilita contin!itatea vieii sociale: 6 pe mite p edicti(ilitatea aci!nilo !mane& G asemenea o dine cont i(!ie la sta(ili ea !nei st i elative de ec*ili( ! #i a monie, niciodat ns c! ca acte definitiv, deoa ece n o ice moment pot s apa conflicte nt e valo i, nclc i ale no melo sa! momente de p!ne e la ndoial a le"itimitii acesto a, ca e n an!mite condiii amenin ns#i o dinea social sta(ilit& n acest conte)t, pent ! a asi"! a consens!l #i o dinea, p int 6o pa ticipa e com!n la viaa social, no ma social poate avea ! mtoa ele efecte din p!nct de vede e al aionali$ ii vieii socialeC 6 c eea$ d ept! i #i o(li"aii, ca e mate iali$ea$ dife ite elaii, inte ese, scop! i #i ideal! i sociale, stim!lnd!6le pe cele de$i a(ile #i sancionnd pe cele inde$i a(ile: 6 asi"! socia(ilitatea !man, p in di i%a ea n mod conve "ent, a aci!nilo #i cond!itelo individ!ale, c end astfel o lo"ic a acesto a, o ientativ pent ! mem( ii societii: 6 pe mite evita ea conflictelo #i tensi!nilo p in limita ea ecip oc a voinelo individ!ale #i nt i ea coe$i!nii colective: 6 nt esc sentimentele de solida itate social #i sec! itatea indivi$ilo n apo t c! event!alele a" esi!ni sa! acte de violen ca e a p!tea fi e)e citate as!p a lo : 6 sta(ilesc e"!li de cond!it, stip!lnd c!m t e(!ie s se compo te cineva n condiii sociale dete minate, pent ! a a%!n"e la !n e$!ltat eficient #i de$i a(il& Ca acte !l p incipal al no mei este acela de a sta(ili n cad !l societii o fo m ideal a compo tament!l!i, !n mod p esc iptiv c!m 1E9

t e(!ie s fie o "ani$at societatea, ca individ!l #i " !p! ile sociale s poat inte aciona ct mai no mal& 4ive sitatea aci!nilo !mane #i a elaiilo sociale, implic o ma e va ietate de no me& n acest sena se distin" ! mtoa ele cate"o ii de no meC a/ d!p domeni!l de activitateC politice, economice, eli"ioase,%! idice, te*nice: (/ n f!ncie de " ad!l lo de "ene alitateC "ene ale .com!ne t!t! o mem( ilo societii/ #i pa tic!la e .specifice !no " !p! i sociale distincte/: c/ d!p conin!tC p esc iptive .ca e indic ceea ce t e(!ie fc!t/ #i p osc iptive: d/ d!p mod!l de manifesta eC e)plicite sa! implicite .tacite/, fo male sa! info male, le"itime sa! ilicite: e/ d!p " ad!l de independen #i li(e tatea de ale"e e aco dat s!(iect!l!i aci!nii avem no me t adiionale .conse vatoa e/ sa! li(e ale& n doct ina %! idic omneasc, s6a! ein!t ca semnificative pent ! sistem!l no melo sociale ! mtoa ele cate"o ii de no meC no me etice, no me te*nice, no me mo ale, no me politice, no me eli"ioase, no me %! idice& Ca emanaii ale con#tiinei colective a societii, no mele sociale, n ansam(l!l lo , ep e$int elemente p incipale de aionali$a e #i no mali$a ea cond!itelo , cont i(!ind la sta(ili ea #i contin!itatea vieii sociale, la stim!la ea pa ticip ii indivi$ilo la e)istena colectiv #i la p edicti(ilitatea aci!nilo !mane n confo mitate c! sc*emele #i modelele c!lt! ale dominante, valo i$ate po$itiv n societatea espectiv& D in inte medi!l lo , societatea ca ansam(l! coe ent de elaii #i aci!ni sociale, ela(o ea$ !n sistem no mativ efe enial ca e pe mite mem( ilo s se compo te n mod inteli"i(il #i comp e*ensi(il, adic no mal& n te meni statistici, no mal!l nseamn ceea ce se manifest ca fiind !$!al sa! o(i#n!it, n mod compati(il c! cod! ile mo ale #i le"ile de cond!it, c! c ite iile de nat! social #i c!lt! al ale "ene alitii #i cond!itei&

A& No mele %! idice n stat!l de d ept

n mod t adiional, la nivel!l teo iei "ene ale a d ept!l!i, specificitatea no mei %! idice, ca +cel!l de (a$- a d ept!l!i, este cont! at p in eleva ea notelo definito ii, ale no mei %! idice, n !nitatea #i inte dependena lo & 4int 6o pe spectiv social mai la " se ema c viola(ilitatea no mei %! idice, t st! ce o deose(e#te de acele e"!li6le"iti .de pild cele ca e e)p im le"i ale nat! ii/ ca e imp!n, n vi t!tea ca acte !l!i lo lo"ic, elaii necesa e, inva ia(ile, ca e n! c!nosc o alte nativ& ;p e deose(i e, no ma %! idic poate fi ne espectat, i"no at, nclcat, atit!dini ca e, desi"! , n! constit!ie o va iant de$i a(il n apo t c! dispo$iia no melo %! idice& No ma %! idic a e !n ca acte p esc iptiv, ea sta(ile#te +ceea ce t e(!ie s fie-, imp!ne o an!mit cond!it constnd dint 6o aci!ne sa! inaci!ne !man nd eptat nt 6o an!mit di ecie, n vede ea eali$ ii !n!i an!mit scop& Aceasta nseamn c, n acela#i timp, no ma %! idic este o e)p esie valo ic, deoa ece optea$, n n!mele !no inte ese, aspi aii, ideal! i, pent ! o an!mit va iant compo tamental, instit!ind !n model ca e e)p im e)i"enele societii !n!i an!mit timp isto ic& No ma %! idic a e !n ca acte volitiv, ea nt !c*ipea$ #i oficiali$ea$ voina social, ia nt 6!n stat democ atic, voina "ene al ma%o ita & D in nat! a sa, no ma %! idic este o e"!l c! ca acte "ene al #i impe sonal& Ea se efe la elemente com!ne t!t! o sit!aiilo dint 6 o an!mit cate"o ie, fiind menit s se aplice la !n n!m nedefinit de ca$! i #i pe soane& Ca acte !l impe sonal n! nseamn ns c fieca e no m vi$ea$ de fieca e dat toate pe soanele& Unele no me se pot efe i la toi cetenii, altele n!mai la o an!mit cate"o ie de pe soane, ca de e)empl! cei ca e se ncad ea$ nt 6!n an!mit stat!t social .f!nciona ii p!(lici, p op ieta ii, c*i ia#ii,etc&/& No ma %! idic este o(li"ato ie, ns aceasta n! nseamn inviola(ilitatea no mei %! idice, ci mai de" a( am p!tea vo (i de o impe ativitate "a antat statal& No mele %! idice s!nt, n !ltim instan, !n comandament imp!s de p!te ea p!(lic& Condiia de 1=J

1E8

eficacitate a const n"e ii este ca aci!nea !man e"lementat, s fie de e"!l eali$at vol!nta , const n"e ea fiind o e)cepie& 4in pe spectiva sociolo"iei %! idice, s6a a tat c no mele %! idice constit!ie o cate"o ie apa te a sistem!l!i no mativ social, ca e +p ote%ea$ cele mai impo tante valo i . elaii/ sociale, p in instit!i ea !n!i sistem co elativ de d ept! i #i o(li"aii nt e indivi$i, " !p! i, instit!ii #i o "ani$aii sociale-0E, p&892& ;6a ema cat #i s6a comentat #i n conte)t sociolo"ic p e$ena definito ie a sanci!nii c! accente specifice de p eci$ie, e"!la itate, sistemati$a e, n ca e +folosi ea le"itim a const n"e ii fi$ice p int 6 !n a"ent socialmente speciali$at, constit!ie !n element constit!tiv f!ndamental al d ept!l!i, f ca d ept!l s acapa e$e total, ceea ce se poate n!mi coe cii!ne social-0EF, p&FF2& n ca$!l nclc ii no melo %! idice, eacia social atin"e cel mai nalt " ad de const n"e e n apo t c! p esi!nea e)e citat de societate pent ! especta ea no melo non%! idice, ea implicnd inte venia instit!iilo speciali$ate ale a!to itii p!(lice .poliie, %!stiie, sistem penitencia , etc&/& 3lo(alitatea no melo %! idice, desemnea$ aptit!dinile acesto a de a dep#i si coo dona pa ialitatea #i secto i$a ea elaiilo sociale din societate, de a e"lementa dive se tip! i de elaii sociale, p ec!m elaiile economice, politice, mo ale, c!lt! ale, etc&, de a asi"! a coe ena sistem!l!i social& De aceste coo donate specifice se instit!ie n cad !l o dinii no mative !n nivel ca e, de#i n! se s!st a"e inte dependenelo sistem!l!i social no mativ, a e o fi$ionomie distinct6o dinea %! idic& Cate"o ia de o dine %! idic este e)t em de semnificativ n plan!l filosofiei d ept!l!i deoa ece ea pola i$ea$ dimensi!ni "ene al definito ii ale no mativitii %! idice, loc!l #i ol!l acesteia n e)isten& ;e mai poate ema ca de asemenea, c dimensi!nile constit!tive ale o dinii %! idice s!nt intim co elate #i se nt ept !nd ia aci!nea d ept!l!i n societate, ca +mat ice impe ativ de e"!la itate #i !nifo mitate eve (e ea$ inevita(il as!p a celo lalte dimensi!ni ale o dinii sociale-0A1, p&A=F2&

E& 4 ept!l mo alei #i mo ala d ept!l!i

n plan!l ce cet ii, p o(lema le"t! ii d ept!l!i c! mo ala, a apo t!l!i dint e d ept #i d eptate, a f!ndament!l!i #i le"itimitii mo ale a e"lement ilo %! idice po$itive, a! constit!it aspecte cent ale ale teo iei #i filosofiei d ept!l!i& C!p in$nd !n sistem comple) de elemente faptice, ideatice, psi*olo"ice, elaionale, no mative, valo ice, nt e ca e c!pl!l +(ine 6 !- se afl n p im plan, mo ala, ap ecia ma ele filosof "e man Imman!el Nant, p ovine din +vocea inte ioa a fiec !ia-& Ca ansam(l! de no me "ene ale ale cond!itei p actice pe sonale +no mele mo ale 6 s!(linia E!"eni! ;pe ania 6 se imp!n con#tiinei ca a(sol!t vala(ile #i implic e)cl!de ea o ic ei cont a$ice i-0EJ, p&AF=2& 4int 6o alt pe spectiv, +mo ala 6 sc ia <i cea 4%!va a 6 a e ca o(iect ap ecie ea faptelo inte ne de con#tiin, pe cnd d ept!l a e ca o(iect ap ecie ea faptelo e)te ne ale pe soanelo , n elaiile lo c! alte pe soane-011, p&1J12& El conside a c %!decile noast e la ad esa valo ii aionale a activitilo pot fi de !n o din mo al #i %! idic& n mo al, %!decata se face as!p a !n!i act inte io : este deci scop!l s!(iectiv al a"ent!l!i ca e t e(!ie s fie (inele ins!#i, pe cnd n ca$!l d ept!l!i %!decata se face as!p a aci!nii e)te io i$ate n inte" alitatea ei, incl!siv as!p a scop!l!i s!& 'dcina adnca a d ept!l!i #i a mo alei t e(!ie "sit n o ice act de ai!ne o(iectiv ca e p es!p!ne ideea de li(e tate, pe de o pa te, #i pe cea de necesitate a le"ilo lo"ice, pe de alt pa te& Aceste do! aspecte ep e$int ideea de d ept #i cealalt ideea de o(li"ai!ne& ;6a ap eciat c mo ala +este p ea s!(iectiv, p ea fl!ct!ant #i p ea lipsit de vi t!te coe citiv, de p eci$ie #i ealism pent ! a pe mite o o "ani$a e satisfctoa e a apo t! ilo sociale #i pent ! a eali$a sec! itatea %! idic eclamat de viaa nt e"ii societi omene#ti-0A?, p&=2& 'elevnd!6se asemn ile nt e se"ment!l no mativ al mo alei #i no mele %! idice n lite at! a de specialitate se menionea$ c am(ele se efe la apo t! ile dint e individ #i colectivitate, a! la (a$ 1=A

1=1

ideea de li(e tate, sta(ilesc modele compo tamentale #i implic ap ecie i aionale& Constatnd a ia la " a concepiilo c! p ivi e la apo t!l dint e d ept #i mo al, de la !n pol n ca e d ept!l este concep!t ca !n minim!m de mo al, la !n alt!l co esp!n$to po$itivism!l!i %! idic, n ca e stat!l este sin"! !l temei al d ept!l!i, toate elev afinitatea dint e d ept #i mo al, cos!(stanialitatea lo & Ct p ive#te aplica ea lo , att d ept!l, ct #i mo ala a! o psi*olo"ie p actic de cele mai m!lte o i int!itiv& nt 6!n act %! idic, no ma de d ept este ap eciat d!p intenia c!lpa(il sa! voina inte n eal& 4ac p actician!l este de (!n c edin, n mod si"! , fapta este ap eciat sa! condamnat& Ia , dac p om!l"a ea #i aplica ea no melo %! idice mn n!mai !n fapt al voinei #i inteli"enei !mane, n ca$!l acesta n!mai p incipiile mo ale mai pot salva societatea& Aceast atit!dine e)te ioa a d ept!l!i n apo t c! con#tiina depa ta%ea$ ns no ma %! idic de p eceptele mo ale& ,apta mo al, c*ia e)te io i$at, mne individ!al, n timp ce d ept!l o(iectivea$ elaia& G ict de m!lt s6a st d!i no ma %! idic s anali$e$e mintal fapta ea n! se apo tea$ la sine dect din e)te io & Ct p ive#te sanci!nea n pe spectiva no mei %! idice, este !n element de ivat #i n! totdea!na elevant& No ma mo al, aplicat la pe soan, satisface con#tiina #i t e$e#te n s!flet!l om!l!i p e ea de ! #i implicit pocina, pe cnd no ma %! idic, de#i a e ceva din aceast satisface e, mne, tot!#i, e)te ioa om!l!i #i n! ! m e#te nd epta ea #i sc*im(a ea l!i& De plan!l vieii individ!ale, p e$ena con#tiinei mo ale este "a ant!l cel mai si"! al espect ii o dinei mo ale #i al no melo de d ept& 4e aceea, mp i ea faptelo n (!ne sa! ele n! este ntmpltoa e sa! a (it a , ci co esp!nde e)i"enelo mo ale #i sociale, asi"! ate de e)istena le"ilo mo ale& D eceptele mo ale a! imp!s de totdea!na socoti ea !no fapte ca (!ne, d!p c!m a! op it !nele fapte, conside nd!6le ele& A#ada , o dinea mo al #i o dinea %! idic p es!p!n e)istena !no valo i mo ale, imp!se de le"i mo ale, ca e6#i a! i$vo !l n ns#i fiina om!l!i& 4eci, d!p c!m o dinea fi$ic se lea" n mod necesa de fenomenele nat! ii, ia o dinea lo"ic de activitatea "ndi ii 1=E

omene#ti, tot a#a #i o dinea mo al #i nd!iala social se lea" n mod necesa de viaa mo al a oamenilo & 4e la aceast anali$ e$!lt c #i o dinea %! idic t e(!ie s fie dependent de o dinea mo al ca e p etinde din pa tea oamenilo o compo ta e n confo mitate c! ea De linia o ient ii n ca e mo ala este -etic s!(iectiv- ia d ept!l apa e ca +etic o(iectiv-, se poate afi ma c d ept!l este p!ne ea n aci!ne a mo alitii n a#a fel, nct fieca e pe sonalitate s6 #i poat desf#! a activitatea nen" dit #i n condiiile cele mai p ielnice n societate, f s ncalce ns li(e tile celo lali& Un te)t de le"e ca e se aplic, n! a e p!te e n!mai pent ! c poate p!ne n mi#ca e fo a p!(lic, da f!ndament!l l!i aional st n fapt!l c el sp!nde !nei necesiti mo ale a societii espective& Be"ea n! poate fi imo al, altfel s6a p (!#i c*ia f!ndament!l #i e)plicaia ei lo"ic& n o ice am! de d ept, constatm c p o" es!l const nt 6o a moni$a e a d ept!l!i c! mo ala #i o infl!ena e tot mai p!te nic a lo , n sens!l c o ice fapt sp e a avea !n efect %! idic, t e(!ie s apa n l!mina !nei ealiti mo ale& Ca dovad st #i concept!l f!ndamental al d ept!l!i, c o ice fapt cont a mo alei n! p od!ce efecte %! idice #i n! este oc otit de d ept& D incipala fo a d ept!l!i este vala(ilitatea sa lo"ic #i o(li"ativitatea sa mo al& El nco po ea$ pe cepte mo ale, p omovea$, oc ote#te, "a antea$ valo i f!ndamentale, ep e$int !n impo tant mi%loc de ed!ca e mo al& Conside m c se poate constata sim(io$a d ept 6 mo al, aspecte n ca e aceste fenomene se nt ept !nd, se ent e"esc sa! se ndep tea$ !na de alta, nt 6o mi#ca e nencetat ale c ei ca!$e depind de s!(iectivitatea !man& Aceasta n! nseamn ns pie de ea identitii d ept!l!i sa! mo alei, #te "e ea !no distincii sa! ani*ila ea !no sit!aii p o(lematice, cont ove sate, ale elaiei d ept mo al& ;p e deose(i e de d ept, no mele mo ale dint 6o societate n! s!nt neap at !nita e& N! e)ist valo i mo ale a(sol!te, n etape isto ice dife ite sa! c*ia n aceea#i epoc, no mele mo ale pot fi dife ite , c*ia op!se la clase sociale sa! cate"o ii p ofesionale& 4 ept!l n sc*im(, p in nat! a sa este #i t e(!ie s fie !nita , asi"! nd o o dine %! idic !nic n societate, nt 6o a dat& 1==

4e asemenea, note specifice d ept!l!i ct #i mo alei pot fi evideniate avnd n vede e ca acte isticile p oces!l!i de apa iie, ale no melo %! idice #i mo ale, p imele fiind, de e"!l p emeditate, od al intenionalitii sociale, e)p imate n modaliti constit!tive, (ine p eci$ate, dotate c! sanci!ni specifice, "a antate de o fo eficace #i le"itim, fo a p!(lic, aplicate d!p o p oced! (ine sta(ilit& Te ito i!l mo alei este mai la " #i mai p of!nd dect sfe a e"lement ilo %! idice, toate no mele %! idice fiind s!scepti(ile de o semnificaie mo al& Be"ile pot fi lipsite de eficacitate dac n! se confo mea$ !n!i minim!m de standa de mo ale acceptate de destinata ii e"lement ilo %! idice #i c, nt 6o societate pl! alist d ept!l t e(!ie s p ocede$e c! p eca!ie la imp!ne ea valo ilo mo ale, fiind desc is n lite at! a de specialitate, fenomen!l nes!p!ne ii cetene#ti fa de le"e, ca e n compa aie c! alte fo me de nclca e a le"ii, se ca acte i$ea$ ca o fo m nonviolent, p!(lic, %!stificat p int 6o a!to itate mo al s!pe ioa , avnd !n scop mo al #i ! m ind s sc*im(e le"ea pent ! a o face accepta(il din p!nct de vede e mo al& n plan individ!al se poate ap ecia c %! ist!l anali$nd comple)itatea faptelo sociale, a datelo %! idice #i mo ale #i innd seama de finalitatea p op ie a om!l!i, face efo t! i s atin" ideal!l, aco dnd la !n moment dat p io itate !nei valo i n apo t c! alta& <o alist!l l!c ea$ ns nt 6!n cmp mai desc*is dect %! ist!l, mai p!in le"at de coo donatele spai!l!i #i timp!l!i, mai p!in le"at de aspect!l cotidian n ca e se af!nd %! ist!l& 3ama c omatic a valo ilo mo alist!l!i este mai st l!citoa e, n ci!da !no aspecte estompate, pe cnd a %! ist!l!i d imp esia de monotonie de %!stee ap o)imativ& n concl!$ie, d ept!l #i mo ala s!nt st ns co elate, nt e"ind!6 se ecip oc& C!no#tintele acesto a a! aceea#i st !ct! lo"ic #i s!nt pa alele c! info maiile apa intoa e #tiinelo nat! ii& G ice ealitate %! idic c!p inde o di ectiv de "ndi e ca e co esp!nde ideii de d ept sa! de %!stiie #i ca e se aplic no m ii po$itive a fenomenelo sc*im(atoa e ale vieii sociale& 4 ept!l constit!ie astfel condtia fo mal a activitii sociale c! ente& Ideea de %!stiie este n fond o metod p in ca e se a moni$ea$ c! 1=F

coe en aional, scop! ile aci!nilo e)te io i$ate ale pe soanelo , n timp ce ideea (inel!i mo al este o metod de a moni$a e lo"ic a scop! ilo inte ne ale acelo a#i aci!ni&

=& ,!nciile sociale ale d ept!l!i

Avnd meni e de asi"! a coe$i!nea #i solida itatea " !p! ilo #i instit!iilo , ca #i convie!i ea #i coope a ea dint e indivi$i, d ept!l ep e$int !n facto impo tant de e"lementa e no mativ #i de inte" a e social, dato it ! mtoa elo finaliti p acticeC 6 c eea$ !n sistem de d ept! i, o(li"aii #i inte dicii ca e mate iali$ea$ n fo me no mative dife ite inte ese, scop! i, motivaii, aspi aii #i ideal! i sociale #i individ!ale: 6 asi"! cad !l social #i no mativ, n inte io !l c !ia a!to itatea p!(lic, le"al #i le"itim eali$ea$ p in const n"e e #i p esi!ne social condiiile de via ale mem( ilo societii: 6 pe mite e$olva ea #i evita ea conflictelo #i tensi!nilo sociale .manifeste sa! latente/, p in limita ea ecip oc a aci!nilo #i elaiilo dint e indivi$i, " !p! i #i instit!ii sociale: 6 sta(ile#te e"!li de cond!it, compo tament #i de aci!ne pe ca e t e(!ie s le adopte indivi$ii n dife ite conte)te, stip!lnd #i mi%loace pe mise pent ! eali$a ea !no e$!ltate do ite n plan social& D ote%nd cele mai impo tante #i f!ndamentale valo i sociale, d ept!l incl!de o se ie de e"!li p in ca e s!nt imp!se, pe mise sa! inte $ise an!mite compo tamente sa! aci!ni sociale #i individ!ale& Dent ! acest motiv, d ept!l ndepline#te o se ie de f!ncii sociale, ca e consta! nC a/ e"lementa ea social, p in ela(o a ea #i aplica ea !no e"!li de cond!it, p in sta(ili ea !no ol! i pe ca e t e(!ie s le ndeplineasc acto ii sociali n dife ite sit!aii, e"!li ca e incl!d, deopot iv, att a#tept ile individ!l!i n apo t c! ceilali, ct #i a#tept ile celo lali fa de compo tament!l event!al al individ!l!i: (/ aionali$a ea vieii sociale, p in ela(o a ea de e"!li eficiente, capa(ile s "*ide$e #i s cont ole$e aci!nile indivi$ilo #i " !p! ilo sociale, asi"! nd astfel conco dana #i le"itimitatea dint e 1=@

dife ite scop! i #i mi%loace, p in apo ta e la valo ile sociale nco po ate #i p ote%ate de sistem!l %! idic al societii: c/ asi"! a ea socia(ilitii #i p edicti(ilitii compo tamentale, p in instit!i ea !no modaliti #i mi%loace de cont ol social capa(ile s eval!e$e dife ite compo tamente #i aci!ni contencioase& 4 ept!l n! a at niciodat ce se ntmpl nt 6o societate, ci n!mai ce t e(!ie s se ntmple, avnd ca finalitate aplana ea potenialelo s! se de conflict social #i asi"! a ea !n!i climat de no malitate al elaiilo sociale& El poate ap ea fie ca o fo activ, ca e asi"! s!ccesi!nea !no fapte #i fenomene sociale p in t ansp!ne ea acesto a n plan no mativ, fie ca o fo eactiv de conse va e a sistem!l!i politic #i %! idic& G ientnd #i cont olnd aci!nile #i cond!itele indivi$ilo #i " !p! ilo sociale, d ept!l ! m e#te do! scop! i f!ndamentale, aflate n complementa itate #i inte condiiona eC 6 de a fo m!la e"!li de cond!it #i compo tament, p in p esc ie ea !no ol! i pe ca e t e(!ie s le %oace indivi$ii n dife ite sit!aii sociale, ca e t e(!ie s fie n consens c! a#tept ile " !p!l!i #i ale societii: 6 de a face ca aceste e"!li s fie o(se vate #i espectate de ct e acto ii sociali, att p in s!p!ne e vol!nta .dato it asimil ii #i inte nali$ ii e"!lilo /, ct #i fo at .p in !tili$a ea !no mi%loace e)te ne de p esi!ne #i const n"e e/&

CADITGBUB QII

,IBG;G,IA ACRIUNII 5I 4'EDTUB 1& D a)iolo"ia6disciplin filosofic

D a)iolo"ia sa! teo ia aci!nii eficiente, ep e$int n "ndi ea filosofic contempo an !na din di eciile de ce ceta e cele mai ap opiate de p o(lemele conc ete ale vieii sociale, sa cina sa fiind de a ce ceta condiiile de ca e depinde eficiena ma)im& 1=?

Cele mai impo tante cont i(!ii la edifica ea p a)iolo"iei act!ale s6a! cont! at, n cea mai ma e ms! , n domeni!l sociolo"iei, a ce cet ilo sociolo"ice, ca e a! aco dat p io itate concept!l!i de aci!ne, p in st!diile !no en!mii sociolo"i ca Emil 4! M*eim, Vilf edo Da eto, <a) Se(e & ,ilosofia, n accepi!nea ei de con#tiin #i c!noa#te e a om!l!i pent ! om, a e o p on!nat f!ncie p a)iolo"ic, concept!l p a)iolo"ic de aci!ne6ca e e)p im stat!t!l ontolo"ic al esenei !mane6devine n cel mai nalt " ad !n concept filosofic& D in p a)iolo"ie, filosofia co(oa din ce ! i pe pmnt, dint 6o disciplin spec!lativ6 efle)iv devine o #tiin !man po$itiv n cel mai adecvat sens al c!vnt!l!i& D in st!die ea p a)is!l!i, !manism!l filosofic se t ansfo m din c edin n #tiin& 4imensi!nea p a)iolo"ic a filosofiei, cont i(!ie la eali$a ea f!ndament!l!i metodolo"ic al efleciei filosofice, fiind n acela#i timp #i !n model de conc eti$a e al "ndi ii #i const !ciei filosofice& ,!ncia e! istic #i *e mene!tic a filosofiei se eali$ea$ nemi%locit n!mai p in p a)iolo"ie, fapt ce confe acesteia din ! m at i(!t!l de filosofie a aci!nii& 4in sfe a conceptelo de ca e se oc!p p a)iolo"ia, ce cet ile teo etice #i metodolo"ice contempo ane de st ict specialitate a! a(o dat n "ene al, conceptele de a"ent, sit!aie, o(iect al aci!nii, mi%loace, e$!ltate, etc& G posi(il sc*em "ene al a st !ct! ii aci!nii sociale t e(!ie s evidenie$e cC 6a"ent!l sa! a"enii sociali .om!l individ!al sa! n " !p/ s!nt animai de o motivaie comple) .inte ese, aspi aii,etc&/, plecnd de la o an!mit 6sit!aie dete minat, p op!nnd!6#i an!mite 6o(iective ce eclam !n an!mit 6o(iect, conin!t #i fo m ale aci!nii, innd seama de an!mite 6p incipii #i no me, folosind dife ite 6metode, mi%loace, te*nici, desf#! nd an!mite 6ope aii p oces!ale, pent ! a o(ine !n 6 e$!ltat ca e este s!p!s 1=9

6eval! ii, n f!ncie de o(iectivele de la ca e s6a po nit& Conside m c acest +lan p a)iolo"ic- a e n!me oase valene pent ! iniie ea, desf#! a ea #i nele"e ea aci!nii !mane #i n mate ie %! idic& n plan didactic, el poate facilita t ece ea de la anali$a empi ic a !no ealiti %! idice la nele"e ea ap of!ndat a !no concepte %! idice,a 4 ept!l!i ns!#i n nen!m atele sale e)p esii acionale& Doate de aceea ep!tat!l filosof al d ept!l!i 3io "io 4el Vecc*io, ncepe anali$a noi!nii 4 ept!l!i, menionnd c +ntia o(se vaie, ca e p!ne n l!min nat! a acest!i concept, este cel ca e se efe n!mai la fapte, la aci!ni& Noi n! p!tem nele"e p edicatele de %!st sa! in%!st, de d ept, dect aplicnd!6le la o activitate: simplele fenomene nat! ale n6a! aceste at i(!te, s!nt st ine de fo ma lo"ic a d ept!l!i, ca e n6a avea nici !n sens fa de astfel de fenomene-01=, p&1982& , ndoial c !na dint e e)p esiile acionale acela mai f apante n mate ie %! idic, este p oces!l& Dlecnd de la conceptele p a)iolo"ice invocate c*ia n post! a lo p imitiv, nee)plicit, vom nce ca s p e$entm o sc*i p a)iolo"ic as!p a p oces!l!i penal #i civil, f a p!tea evoca nt e"!l +lan p a)iolo"ic-, e)emplificnd doa , ns elevnd cone)i!nea, inte aci!nea, pe m!taia te menilo p a)iolo"iei, capacitatea lo de a pola i$a #i o dona info maia %! idic, da #i de a o ienta aci!nea !man n acest domeni!& 4esi"! c este vo (a de o va iant posi(il6nt e attea altele6 ca e s anticipe$e #i s facilite$e, #i n! s se s!(stit!ie a(o d ii ap of!ndate a acest!i p ota"onist al fenomen!l!i %! idic ce constit!ie o(iect!l disciplinelo d ept p oces!al penal #i d ept p oces!al civil& C edem c aceast conf !nta e este (enefic pent ! filosofia d ept!l!i #i poate fi p ivit ca o p ovoca e ce dife enia$ deme s!l co"nitiv !man&

sp!nde e penal pe fpt!ito #i o(li"aia acest!ia de a s!po ta consecinele faptei sale& 'eacia social de t a"e e la sp!nde e %! idic a !nei pe soane, c! att mai m!lt n ca$!l !nei inf aci!ni #i n condiiile stat!l!i de d ept, n! poate fi a (it a & 4escope i ea inf aci!nilo 6 fapte socialmente pe ic!loase, sv #ite c! vinovie #i p ev$!te de le"ea penal6, sta(ili ea vinoviei inf acto ilo pe (a$ de p o(e #i eali$a ea t a"e ii la sp!nde e penal a celo vinovai, implic activitatea sistematic a !no o "ane speciali$ate ale stat!l!i .poliia, pa c*et!l, instana de %!decat/, den!mite "ene ic, o "ane %!dicia e& Cate"o ia %! idic de p oces penal, desemnea$ tocmai activitatea e"lementat de le"e, desf#! at nt 6o ca!$ penal, de ct e o "anele %!dicia e c! pa ticipa ea p ilo #i a alto pe soane, ca tit!la e de d ept! i #i o(li"aii, avnd ca scop constata ea la timp #i n mod complet a inf aci!nilo #i t a"e ea la sp!nde ea penal a celo ca e le6a! sv #it, n a#a fel nct p in aceasta s se asi"! e o dinea de d ept #i ap a ea d ept! ilo #i inte eselo le"itime ale pe soanelo & G(iective ,inalitatea p oces!l!i penal este evideniat n a ticol!l1 din Cod!l de p oced! penal, ca e p eci$ea$ c +D oces!l penal a e ca scop constata ea la timp #i n mod complet a faptelo ca e constit!ie inf aci!ni, astfel ca o ice pe soan ca e a sv #it o inf aci!ne s fie pedepsit pot ivit vinoviei sale #i nici o pe soan nevinovat s n! fie t as la sp!nde e penal-& D oces!l penal t e(!ie s cont i(!ie la ap a ea o dinii de d ept, la ap a ea pe soanei, a d ept! ilo #i li(e tilo acesteia, la p eveni ea inf aci!nilo p ec!m #i la ed!ca ea cetenilo n spi it!l espect ii le"ilo & Conin!t, fo m, p oces!alitate D oces!l penal c!p inde n!me oase activiti ce se desf#oa nt 6!n an" ena% de acte p oces!ale& Ca ata e se pot distin"e mai m!lte divi$i!ni ale acest!ia6fa$ele p oces!l!i penal6n ca e se efect!ea$ !n comple) de activiti, desf#! ate s!ccesiv, p o" esiv #i coo donat, nt e do! momente p oeminente ale ca!$ei penale, pe (a$ de 1FJ

A& D a)iolo"ia p oces!l!i penal

;v #i ea inf aci!nilo d!ce la na#te ea apo t!l!i %! idic de d ept penal ca e conine n p incipal d ept!l stat!l!i de a t a"e la 1=8

apo t! i %! idice ca acte istice, n vede ea eali$ ii !no sa cini specifice& ;istem!l act!al al Cod!l!i de p oced! penal omnesc, eflect mp i ea o(iectiv a p oces!l!i penal, n cele t ei ma i fa$e ale saleC ! m i ea penal, %!decata #i p!ne ea n e)ec!ta e a *ot ilo %!decto e#ti& U m i ea penal, ep e$int p ima fa$ a p oces!l!i penal #i a e ca o(iectiv st n"e ea p o(elo necesa e c! p ivi e la e)istena inf aci!nilo , la identifica ea fpt!ito ilo #i la sta(ili ea sp!nde ii acesto a, pent ! a se constata dac este sa! n! ca$!l d se disp!n t imite ea n %!decat& G dat c! sesi$a ea instanei ncepe %!decata, ca e c!p inde toate activitile p oces!ale ce se desf#oa pn n moment!l mne ii definitive a *ot ii penale& D!ne ea n e)ec!ta e a *ot ilo constit!ie !ltima fa$, c!p in$nd nt ea"a p oced! p in ca e *ot ea penal definitiv se p!ne n aplica e, pn n moment!l n ca e este sesi$at o "an!l de e)ec!ta e& ;6a ema cat fapt!l c t ece ea p oces!l!i penal p in cele t ei fa$e ep e$int sc*ema sa tipic& Este posi(il ns, ca p oces!l penal s n! pa c! " toate aceste fa$e& 4e pild, nceta ea ! m i ii penale sa! scoate ea de s!( ! m i ea penal pot nt e !pe contin!a ea ca!$ei n celelalte fa$e: de asemenea p on!na ea !nei ac*it i la %!decat, poate nlt! a eali$a ea fa$ei de p!ne e n e)ec!ta e a *ot ii penale& D incipii n vede ea eali$ ii scop!l!i s!, p oces!l penal este cl!$it de an!mite p incipii f!ndamentale ce fi)ea$ cad !l politico6%! idic n confo mitate c! ca e ! mea$ s ai( loc eacia societii fa de cei ce ncalc le"ea penal& D incipiile p oces!l!i penal constit!ie idei di i"!itoa e #i f!ndamentale pot ivit c o a este o "ani$at sistem!l %!dicia #i se desf#oa activitatea p oces!al penal& D incipi!l le"alitii, p es!p!ne ca nt ea"a desf#! a e p oces!al, toate activitile pa ticipanilo la p oces!l penal, s ai( loc #i s se eali$e$e n!mai n confo mitate c! dispo$iiile le"ii& 1F1

D incipi!l oficialitii sa! o(li"ativitii, desemnea$ fapt!l c actele necesa e desf#! ii p oces!l!i penal se ndeplinesc din ofici! afa de ca$!l cnd p in le"e se disp!ne altfel& Acest p incipi! se ntemeia$ pe d ept!l stat!l!i de a t a"e la sp!nde e pe inf acto , ca ! ma e a sv #i ii inf aci!nii& Aplica ea oficialitii face ca stin"e ea p oces!l!i penal s ai( loc n!mai p in sol!iona ea definitiv a ca!$ei sa! p in inte venia !no mp e%! i de nat! a mpiedica e)e cita ea n contin!a e a aci!nii penale& n p oces!l penal p incipi!l oficialitii c!noa#te an!mite e)cepii, at!nci cnd le"ea le consac & Astfel, n ca$!l n ca e le"ea n! pe mite o "an!l!i %!dicia s declan#e$e aci!nea penal din ofici!, este necesa o nc!viina e o nc!viina e sa! o a!to i$a e p eala(il .de e)empl! im!nitatea pa lamenta a senato ilo #i dep!tailo , confo m a t&@8 din Constit!ia 'omniei/& 4e asemenea, p incipi!l oficialitii n! se e"se#te cnd le"ea condiionea$ declan#a ea p oces!l!i penal de e)istena pln"e ii p eala(ile fc!te de pa tea vtmat& D incipi!l afl ii adev !l!i, nseamn n cad !l p oces!l!i penal, constata ea e)istenei sa! ine)istenei faptei pent ! ca e se desf#oa p oces!l penal .ci c!mstanele de loc& timp #i spai!, de mod ,de scop ca e ca acte i$ea$ fapta/, fo ma vinoviei, mo(il!l #i scop!l faptei, nat! a #i ntinde ea p e%!dici!l!i ca!$at, p ec!m #i aspecte ca e infl!enea$ as!p a sp!nde ii fpt!ito !l!i& Afla ea adev !l!i c! p ivi e la pe soana fpt!ito !l!i nseamn deplin ce tit!dine as!p a vinoviei cel!i n ca!$, as!p a datelo sale de identitate, de ste e civil, mate ial, antecedente #i alte mp e%! i ca e d!c la c!noa#te ea m!ltilate al a pe soanei acest!ia& Ceea ce infl!enea$ cel mai m!lt sta(ili ea adev !l!i n ca!$ele penale este sistem!l p o(ato & 4e aceea, teo ia "ene al a p o(elo oc!p !n loc impo tant n doct ina %!dicia , ia Cod!l de p oced! penal conine n!me oase p evede i efe itoa e la p o(e #i mi%loacele de p o(& ;a cina administ ii p o(elo n p oces!l penal evine o "an!l!i de ! m i e penal #i instanei de %!decat& Ba ce e ea o "an!l!i de ! m i e penal o i a instanei de %!decat, o ice pe soan 1FA

ca e c!noa#te v eo p o( sa! deine v e!n mi%loc de p o(, este o(li"at s le ad!c la c!no#tina sa! s le nfi#e$e& D incipi!l ol!l!i activ al o "anelo %!dicia e, n"lo(ea$ n!me oase aspecte, ca de pild cele efe itoa e la sta(ili ea adev !l!i,asi"! a ea d ept! ilo p ilo , sp i%ini ea #i info ma ea p ilo n vede ea e)e cit ii de ct e ace#tia a d ept! ilo confe ite p in le"e& D incipi!l "a ant ii li(e tii pe soanei n p oces!l penal, este consac at de a ticol!l AE din Constit!ia 'omniei #i implic o se ie de aspecte caC eine ea sa! a esta ea !nei pe soane s!nt pe mise n!mai n ca$! ile #i modalitile indicate de le"e, ia posi(ilitatea menine ii ms! ilo de p evenie este nlt! at cnd n! mai s!nt nt !nite temei! ile ca e le %!stific, p ec!m #i at!nci cnd aceste temei! i s6a! sc*im(at& D incipi!l espect ii demnitii !mane, p ev$!t #i n le"ea f!ndamental a stat!l!i omn, ct #i n conveniile inte naionale la ca e 'omnia este pa te, eclam o atit!dine de espect fa de demnitatea o ic ei pe soane implicate n ca!$, ia s!p!ne ea acesteia la to t! , la t atamente c! c !$ime, in!mane sa! de" adante fiind pedepsit de le"e c! seve itate& D incipi!l "a ant ii d ept!l!i la ap a e, imp!ne ca n c! s!l p oces!l!i penal p ile s ai( d ept!l s fie asistate de !n avocat, ales sa! n!mit din ofici!, o i ep e$entate de !n ap to & Tot n confo mitate c! acest p incipi! o "anele %!dicia e s!nt o(li"ate s asi"! e p ilo deplina e)e cita e a d ept!l!i la ap a e #i s nc!no#tine$e pe nvin!it sa! inc!lpat desp e fapte pent ! ca e este nvin!it sa! ac!$at& D incipi!l folosi ii lim(ii mate ne, p oclam d ept!l cetenilo apa innd mino itilo naionale, p ec!m #i pe soanelo ca e n! nele" sa! n! vo (esc lim(a omn, de a l!a c!no#tin de toate actele #i l!c ile dosa !l!i, de a vo (i n instan #i a p!ne concl!$ii p in inte p et& A"enii sociali Da ticipanii n p oces!l penal s!nt s!(iecii ca e desf#oa activitatea mp e!n n cad !l p oces!l!i penal& n sens la ", noi!nea 1FE

de pa ticipani n p oces!l penal c!p indeC o "anele %!dicia e .instana de %!decat, pa c*et!l, poliia/, p ile .inc!lpat!l, pa tea vtmat, pa tea civil #i pa tea civilmente esponsa(il/, ap to !l .pe soana ca e aco d asisten %! idic/, alte pe soane caC ma to i, e)pe i, inte p ei, " efie i, etc& n sens est ns noi!nea de pa ticipani n p oces!l penal n"lo(ea$ n!mai o "anele %!dicia e, p ile #i ap to !l& Da ticipanii la activitatea %!dicia int n apo t! i %! idice p oces!al penale,avnd n mod co esp!n$to calitate de s!(ieci ai acesto apo t! i& 4e aceea, pa ticipanii mai poa t #i den!mi ea de s!(ieci p oces!ali& Ace#tia a! fost calificai n s!(ieci oficiali #i s!(ieci pa tic!la i& ;!(iecii oficiali s!ntC %!dicia i .%!decto i, p oc! o i, l!c to i n apa at!l o "anelo de ce ceta e/ #i e)t a%!dicia i .pe soane c! at i(!ii de inspecie de stat, o "ane de cont ol, comandani de nave #i ae onave,etc/& ;!(iecii pa tic!la i s!ntC p incipali . espectiv p ile implicate/ #i sec!nda i6ceilali pa ticipani& Ct p ive#te ap to !l, el a e o po$iie special p int e pa ticipanii n ca!$a penal: el este !n avocat ca e, p in califica ea p ofesional #i c!no#tinele sale %! idice, poate aco da asisten %! idic& Asistena %! idic constit!ie !n sp i%in pe ca e ap to ii l da! p ilo n c! s!l p oces!l!i penal p in lm! i ile, sfat! ile #i inte veniile lo & <i%loace, o(iect nclca ea no melo %! idice p od!ce !n an!mit conflict de d ept nt e pe soana ca e a comis fapta ilicit #i cel ale c !i d ept! i #i inte ese ap ate de no ma %! idic nclcat, a! fost vtmate& n vi t!tea !n!i p incipi! de d ept , pe soana le$at n! poate s #i fac sin"! d eptate #i ca ata e, pent ! ad!ce ea conflict!l!i n faa %!stiiei t e(!ie s e)iste !n mi%loc le"al e)e cita(il n confo mitate c! p evede ile le"ii& Un asemenea mi%loc, este aci!nea n %!stiie, ca e poate fi definit ca inst !ment!l %! idic p in ca e o pe soan este t as la 1F=

sp!nde e n faa instanelo %!decto e#ti pent ! a fi o(li"at s s!po te const n"e ea de stat, confo m no mei de d ept nclcate& ,acto ii sa! te menii aci!nii s!ntC 6temei!l aci!nii: 6o(iect!l aci!nii: 6s!(iecii aci!nii: 6aptit!dinea f!ncional a aci!nii& G(iect!l aci!nii penale const n t a"e ea la sp!nde e penal a pe soanelo ca e a! sv #it inf aci!ni& G(iect!l aci!nii penale n! t e(!ie conf!ndat c! scop!l acesteia ca e e$id n %!deca ea #i pedepsi ea celo ca e sv #esc inf aci!ni& ;!(iect!l activ al aci!nii penale este tit!la !l d ept!l!i la aci!ne, asemenea calitate avnd e)cl!siv stat!l, ep e$entat p int 6!n s!(iect oficial calificat n pe soana p oc! o !l!i& Aci!nea penal a e ! mtoa ele t st! i ca acte isticeC 6apa ine e)cl!siv stat!l!i: 6este o(li"ato ie, i evoca(il #i indisponi(il: 6a e !n ca acte indivi$i(il: 6aci!nea penal este individ!al& 'eali$a ea aci!nii penale implic o an!mit p oces!alitateC declan#a ea aci!nii: e)e cita ea p op i!6$is a aci!nii int od!se: ep!i$a ea sa! stin"e ea aci!nii penale& 'e$!ltat <odalitatea cea mai f ecvent de finali$a e a aci!nii penale o constit!ie p on!na ea !nei *ot i %!decto e#ti& ;t !ct! a #i conin!t!l *ot ii %!decto e#ti s!nt e)t em de semnificative pent ! a eleva comple)itatea #i finalitatea p oces!l!i penal& >ot ea %!decto easc este st !ct! at n t ei p iC pa tea int od!ctiv, e)p!ne ea #i dispo$itiv!l, espectiv concl!$ia lo"ic #i fi easc a aspectelo ein!te #i anali$ate n e)p!ne e, e)p imnd sol!ia instanei n e$olva ea ca!$ei s!( toate aspectele& Eval!a e C! oca$ia %!dec ii ca!$elo penale n p im instan se pot comite " e#eli n co ecta sta(ili e a faptelo #i consecventa aplica e a 1FF

dispo$iiilo le"ale& 'emedie ea e o ilo necesit s!p!ne ea sit!aiei de fapt !nei noi %!deci& Instit!ia ca e c eea$ aceast posi(ilitate este calea de atac& Ea constit!ie !n mi%loc p oced! al indispensa(il pent ! "a anta ea d ept! ilo individ!ale mpot iva *ot ilo %!decto e#ti " e#ite #i deci pe ic!loase, att pent ! ceteni ct #i pent ! a!to itatea %!stiiei& G(iect!l cilo de atac const n dete mina ea noii %!deci, ia finalitatea lo , epa a ea e o ilo comise de p ima instan& Astfel, apel!l #i ec! s!l constit!ie ci de atac o dina e, nd eptate mpot iva *ot ilo nedefinitive, ia contestaia n an!la e #i ec! s!l n inte es!l le"ii s!nt ci de atac e)t ao dina e nd eptate mpot iva *ot ilo definitive&

E& D a)iolo"ia p oces!l!i civil

D oces!l civil este activitatea desf#! at de ct e instana de %!decat, p i, o "ane de e)ec!ta e #i alte pe soane sa! o "ane ca e pa ticip la nfpt!i ea de ct e instanele %!decto e#ti a %!stiiei n p icinile civile, n vede ea eali$ ii sa! sta(ili ii d ept! ilo #i inte eselo civile ded!se %!decii #i e)ec!t ii silite a *ot ilo %!decto e#ti sa! a alto titl! i e)ec!to ii, confo m p oced! ii sta(ilite de le"e& 'e$!lt c p oces!l civil pa c! "e n mod o(i#n!it6da n! n mod o(li"ato i!6 do! fa$eC fa$a %!decii p op i!6$ise #i fa$a e)ec!t ii silite& D ima fa$ este declan#at p in ce e ea de c*ema e n %!decat, ca e investe#te instana de %!decat competent #i sf #e#te p in mne ea i evoca(il a *ot ii p on!nate as!p a liti"i!l!i& Ba nd!l ei, fa$a %!decii c!noa#te mai m!lte etape, fieca e dint e ele avnd !n an!mit specific& Astfel, p ima etap este cea sc is, n cad !l c eia p ile se nc!no#tinea$ ecip oc6p in inte medi!l ce e ii de c*ema e n %!decat, espectiv a ntmpin ii, as!p a p eteniilo #i ap ilo , p ec!m #i n le"t! c! p o(ele ce ! mea$ a fi administ ate n vede ea dovedi ii lo & Etapa ! mtoa e este cea a de$(ate ilo n #edina de %!decat, etap comple) ce se desf#oa de e"!l, la mai m!lte 1F@

te mene de %!decat, dnd posi(ilitatea p ilo s6#i s!sin n mod eal #i cont adicto i! p eteniile #i ap ile, s administ e$e p o(ele, s le anali$e$e #i s p!n concl!$ii& U mea$ apoi etapa deli(e ii %!decto ilo , ca e a! fo mat complet!l de %!decat #i p on!na ea *ot ii& Este posi(il ca, d!p finali$a ea %!decii n p im instan, de fond, pa tea nem!l!mit s declan#e$e etapa apel!l!i, ca e p ovoac o no! %!decat n fond, ia d!p aceasta este posi(il s inte vin etapa ec! s!l!i& n sf #it, poate e)ista #i o etap a cilo e)t ao dina e de atac .contestaia n an!la e, evi$!i ea n inte es!l le"ii #i ec! s!l n an!la e/, ca e vi$ea$, n condiiile le"ii, *ot i definitive sa! i evoca(ile& ,a$a e)ec!t ii inte vine n ca$!l *ot ilo s!scepti(ile de a fi p!se n e)ec!ta e c! a%!to !l fo ei de const n"e e a stat!l!i sa! al alto titl! i e)ec!to ii, n ms! a n ca e de(ito !l n!6#i e)ec!t de (!n voie o(li"aia& A#a c!m am menionat, n! este o(li"ato i! ca p oces!l civil s pa c! " am(ele fa$e& Astfel, dac de(ito !l e)ec!t de (!n voie o(li"aia consemnat n titl!l e)ec!to i!, fa$a e)ec!t ii va lipsi& De de alt pa te, este posi(il ca fa$a %!decii s n! pa c! " toate etapeleC fie c n! a e loc de$(ate ea deoa ece eclamant!l en!n la %!decat sa! las ce e ea n nel!c a e #i se pe im, fie c n! a e loc deli(e a ea nt !ct p ile stin" liti"i!l p int 6o t an$acie, fie c *ot ea p on!nat n! este atacat p in inte medi!l cilo de atac o dina e sa! e)t ao dina e& D incipii D oces!l civil este cl!$it de o se ie de p incipii, c! p ivi e la ca e elevm doa cteva aspecte specifice domeni!l!i n disc!ieC D incipi!l cont adicto ialitii, pe mite p ilo n liti"i! s pa ticipe n mod activ la p e$enta ea, a "!menta ea #i dovedi ea d ept! ilo n c! s!l desf#! ii %!decii liti"i!l!i, avnd d ept!l de a disc!ta #i com(ate s!sine ile fc!te de fieca e dint e ele, p ec!m #i de a6#i e)p!ne p!nct!l de vede e as!p a iniiativelo instanei n scop!l sta(ili ii adev !l!i #i al p on!n ii !nei *ot i le"ale #i temeinice&

D incipi!l d ept!l!i la ap a e, p incipi! constit!ional n confo mitate c! ca e d ept!l la ap a e este "a antat, p ile a! d ept!l s fie asistate de !n avocat, ales sa! n!mit din ofici!& D incipi!l ol!l!i activ al %!decto !l!i, (a$at pe fapt!l c %!stiia este !n se vici! p!(lic, al c !i ol este n! n!mai de a stin"e !n conflict nt e pa tic!la i, ci #i esta(ili ea le"alitii, a o dinii de d ept din societate& D incipi!l disponi(ilitii , incl!deC d ept!l pe soanei inte esate de a declan#a sa! n! p oces!l civil: d ept!l de a dete mina limitele ce e ii de c*ema e n %!decat sa! ale ap ii: d ept!l de a en!na la %!decat sa! la d ept!l s!(iectiv #i d ept!l de a stin"e liti"i!l p int 6o t an$acie: d ept!l de a ataca sa! n! *ot ea #i de a st !i sa! n! n calea de atac e)e citat: d ept!l de a ce e e)ec!ta ea *ot ilo %!decto e#ti& D incipi!l p!(licitii a e n vede e c p oces!l civil, c! e)cepia deli(e ii, se desf#oa naintea instanei, n #edin p!(lic, n p e$ena p ilo , da #i a o ic ei pe soane st ine de liti"i! ca e do e#te s asiste la de$(ate i& D incipi!l o alitii, este consac at e)p es n Cod!l de p oced! civil& n temei!l acest!i p incipi!, p e#edintele complet!l!i de %!decat a e o(li"aia, s!( sanci!nea n!litii *ot ii, de a da p ilo c!vnt!l pent ! a6#i s!sine o al p eteniile, a disc!ta e"!la itatea actelo de p oced! , a p op!ne p o(e #i a fo m!la concl!$ii& A"enii sociali n activitatea de %!decat a ca!$elo civile #i de e)ec!ta ea *ot ilo p on!nate n aceste ca!$e, pa ticip instana, p ile, o "an!l de e)ec!ta e, alte pe soane #i o "ane& Toate aceste o "ane #i pe soane poa t den!mi ea de pa ticipani la p oces!l civil& 4int e ace#ti pa ticipani !nii infl!enea$ n mod *ot to e)istena #i desf#! a ea p oces!l!i civil, astfel nct n lite at! a %! idic s!nt n!mii s!(ieci ai p oces!l!i civil& A! aceast calitate instana de %!decat, p ile, o "an!l de e)ec!ie #i p oc! o !l&

1F?

1F9

<i%loace n ca$!l nclc ii sa! contest ii !n!i d ept civil, tit!la !l s! a e posi(ilitatea de a ec! "e la fo a de const n"e e a stat!l!i, adic la o "anele de %! isdicie& <i%loc!l p actic este aci!nea civil, ca e poate fi definit ca ansam(l!l mi%loacelo p oces!ale p in ca e n cad !l p oces!l!i civil, se asi"! p otecia d ept!l!i civil, p in ec!noa#te ea sa! eali$a ea l!i n ca$!l n ca e este nclcat sa! contestat& Elementele aci!nii civile s!ntC p ile, o(iect!l #i ca!$a& G(iect!l aci!nii t e(!ie s fie licit, posi(il #i dete minat& Ca!$a aci!nii civile elev scop!l ca e a dete minat pa tea s acione$e, acele ci c!mstane ca e dete min #i nt ein voina p ii inte esate de a eclama sa! de a se ap a #i de a st !i n aci!nea sa& 'e$!ltat >ot ea %!decto easc este act!l p in ca e se finali$ea$ p oces!l& Ea este !n o din i$vo t din a!to itatea stat!l!i ep e$entat p in %!decto , e)p imat n fo m!l e)ec!to ie, p in fo a p!(lic& Nici o *ot e n! se va p!tea e)ec!ta dac n! este nvestit c! fo m!l e)ec!to ie& ;e nvestesc c! fo m!l e)ec!to ie6ca e se face de ct e p ima instan6*ot ile ca e a! mas definitive o i a! devenit i evoca(ile, nsc is! ile a!tentificate, p ec!m #i o ice alte *ot i sa! nsc is! i, pent ! ca acestea s devin e)ec!to ii n ca$! ile p ev$!te de le"e& CADITGBUB QIII

EBE<ENTE 4E AQIGBG3IE IU'I4ICU 1& Concept!l,o i"inea #i "ene$a valo ilo

Be"t! ile filosofiei d ept!l!i n! se ed!c la cele c! ontolo"ia #i "noseolo"ia, ci t e(!ie s vi$e$e c! aceea#i necesitate acel domeni! al l!mii c eat de om, l!mea valo ilo & Cci s!nt n!me o#i cei ca e 1F8

s!(linia$ ine ena valo ii n cad !l o ic !i sistem no mativ de d ept& <ai m!lt, c*ia dete mina ea aci!nii !mane6f!ndament int insec al ontolo"iei %! idice6se eali$ea$ p in apel la valoa e& n a)iolo"ia contempo an c!ce e#te tot mai m!lt te en concepia d!p ca e c eaia de valo i este conside at ca o coo donat esenial a aci!nii !mane, o dimensi!ne a !man!l!i, n sens!l c pe ln" celelalte at i(!te6fiin m!ncitoa e, fiin c!nosctoa e6om!l o mai a e #i pe aceea de fiin valo i$atoa e& 'ealitatea !man se na#te n! n!mai din apo t! i p actice #i co"nitive, ci #i dint 6o s!m infinit de eval! i& 4 ept consecin, ns!#i ea e)istenei de ct e con#tiina !man se eali$ea$ n do! mod! i posi(ile, "ene atoa e a do! atit!dini f!ndamentale, n! ns antinomice, ci mai de" a( complementa e& n cad !l p imei atit!dini6cea co"nitiv6fa de e)isten, s!(iect!l c!noscto .om!l/ fo m!lea$ !n deme s disc! siv& 'e$!ltat!l acest!ia este deci act!l de c!noa#te e ce nsoe#te investi"aia p actic a l!mii eale& n acest deme s, con#tiina de$vl!ie st !ct! ile e)istenei, atit!dine ca e p es!p!ne act!l de c!noa#te e i"! oas #i ne!t & Inst !mentele acest!i deme s co"nitiv s!nt conceptele, ia e$!ltat!l efo t!l!i de o "ani$a e #i st !ct! a e a e)pe ienei c! a%!to !l conceptelo l constit!ie o ima"ine "lo(al #i !nificatoa e desp e ealitate desp e om #i colectivitatea !man& n plan!l celei de6a do!a atit!dini6cea valo i$atoa e, se eali$ea$ distin"e ea ns!#i ii valo i$atoa e a l!mii, ca e nsoe#te apo ta ea co"nitiv la ealitate& n activitatea l!i $ilnic, om!l ia o atit!dine ca e implic o ap ecie e a l!c ! ilo #i sit!aiilo & n cad !l atit!dinii valo i$atoa e, om!l se e)p im di ect, nemi%locit, instit!ie semnificaii, confe l!c ! ilo #i aci!nilo !n stat!t p efe enial Valo i$a ea, ca ope aie de compa a e #i %!deca e, este !n act al con#tiinei de apo ta e p efe enial la o(iect, distinct ,da n! !pt de celelalte acte ale con#tiinei& Acest deme s a e o f!ncie dife it de p im!l, cel co"nitiv, ! m ind fo ma ea !nei atit!dini !nificatoa e fa de ealitatea socio6nat! al& 'eali$a ea acest!ia p es!p!ne valoa ea, ca e t e(!ie concep!t ca o st !ct! a s!(iectivitii, p in 1@J

ca e se sistemati$ea$ actele ope ato ii ale e)pe ienei, cent ate pe aspi aiile #i t e(!inele om!l!i& Cele do! modaliti de apo ta e la ealitate6co"nitiv #i valo i$atoa e6de#i dife ite, n! pot fi sepa ate, ele mpletind!6se, o ice act de c!noa#te e intelect!al p es!p!nnd #i o valo i$a e, o ap ecie e& Cci n faa ealitii, om!l n! a e niciodat o atit!dine p! n e"ist atoa e, pasiv, ci dato it ce inelo f!ndamentale ale vieii, el ncea c s6i dea acest!ia sens !man& Dent ! a p oceda la defini ea valo ii, se imp!n cteva p eci$ i p elimina iiC 6 valo ile, d!p c!m am a tat de%a, n! s!nt concepte& G icte aionamente a face cineva, n! poate e)plica de ce i place m!$ica l!i Enesc!, sa! sc!lpt! a l!i 7 nc!#i: 6 valo ile n! s!nt l!c ! i& dimpot iv, ele constit!ind o l!me apa te a l!c ! ilo , o l!me de sens! i ca e o d!(lea$ pe cea a o(iectelo fi$ice& Valo ile n! se pot conf!nda c! p! tto ii lo mate iali& <a m! a !nei stat!i n! este o valoa e, ci doa p od!s!l final, ope a de a t: 6 valo ile n! s!nt fenomene psi*ice, c*ia dac s!nt st ns le"ate de do inele s!(iect!l!i !man& ,apt!l c valo ile s!nt do ite, i!(ite, t ite .!neo i c! d amatism, n sens!l c se l!pt #i se moa e pent ! ele/, n! nseamn c in e)cl!siv de e)pe iena individ!l!i: 4in cele p e$entate mai s!s e$!lt ce n! s!nt valo ile& 4e aceea apa e ca necesa s a tm ce s!nt valo ile& Valo ile s!nt caliti pe ca e le capt pent ! om elemente ale ealitii .o(iecte, p ocese, aci!ni/ p ivite p in p isma !nei atit!dini .politice, %! idice, mo ale, estetice, eli"ioase/ a !nei colectiviti !mane& Altfel sp!s, valo ile e)p im p e!i ea aco dat de ct e o colectivitate !no o(iecte, p ocese, aci!ni, n vi t!tea calitii lo int insece, da #i a capacitii lo de a satisface t e(!inele, aspi aiile, ideal! ile acelei colectiviti& C! alte c!vinte, valoa ea n! este !n at i(!t e)cl!siv nici al o(iect!l!i nici al s!(iect!l!i, ci elaia lo social pe f!ndal!l p acticii sociale& 4e aceea definim valoa ea ca acea elaie social n ca e se e)p im p e!i ea aco dat !no l!c ! i, ns!#i i, p ocese, aci!ni de 1@1

ct e o com!nitate !man n vi t!tea !no co espondene c! necesitile sociale #i ideal! ile "ene ate de acestea& 4omeni!l valo ilo se ca acte i$ea$ p int 6o pl! alitate de valo i #i de apo t! i ecip oce& Tocmai dato it elaiilo ca e se sta(ilesc nt e ele, m!ltit!dinea valo ilo !nei societi .politice, %! idice, a tistice, mo ale, eli"ioase, etc&/, fo mea$ #i se manifest ca o totalitate o "anic, ca !n sistem& ;e admite, astfel c e)ist pent ! fieca e societate, pent ! fieca e " !p social, pent ! fieca e individ c*ia , !n ansam(l! de valo i ca e constit!ie p op i!l sistem de valo i, n cad !l c !ia e)ist o ie a *ie a acesto a& D in sistem!l de valo i, ca e e)p im ntotdea!na ce inele, aspi aiile !n!i " !p social, c! o an!mit po$iie #i p!te e, " !p!l a e capacitatea de a ap ecia activitile de ansam(l! ale mem( ilo si, n f!ncie de p op iile lo o(iective #i ep e$ent i& Unele " !p! i dominante definesc nevoile alto " !p! i #i valo ile p omovate de acestea d!p ep e$enta ea pe ca e ele o a! n elaie c! inte esele lo & n aceast sit!aie, sistem!l de valo i n! ep e$int n!mai c istali$a ea e)pe ienei isto ice a societii, ci constit!ie #i sistem!l de cont ol social, nt !ct fieca e compo tament este apo tat po$itiv sa! ne"ativ la o valoa e& D ocednd la o clasifica e a lo , evideniem e)istena ! mtoa elo tip! i de valo iC a/d!p nat! a domeni!l!i deose(imC 6valo i economice .av!ie, p ospe itate, p op ietate/: 6valo i politice .democ aie, li(e tate, pl! alism/: 6valo i mo ale .(ine, cinste, dato ie, omenie/: 6valo i a tistice .f !mos, comic, t a"ic, s!(lim/: 6valo i #tiinifice .adev , ce tit!dine, o(iectivitate/: 6valo i filosofice .nelepci!ne, !manism, ideal/: 6valo i eli"ioase .sac !, divin/& (/d!p ol!l lo , valo ile pot fiC 6valo i scop .valo i f!ndamentaleC eali$a ea !man, fe ici ea/: 6valo i mi%loc .valo i de ivate, inst !mentale, ca e a%!t la eali$a ea alto valo i/: 1@A

c/d!p " ad!l de impact c! societateaC 6valo i sociale .valo ile politice, cele mo ale/: 6valo i individ!ale .do ina de a!todep#i e, sntatea/: d/d!p p! tto !l lo , valo ile pot fiC 6valo i ale l!c ! ilo : 6valo i ale pe soanelo : e/d!p " ad!l de sta(ilitateC 6valo i pe ene .d a"ostea, p ietenia, c! a%!l, e oism!l/: 6valo i c! d! at mic de f!nciona e6+valo ile t an$iiei-, caC individ!alism!l, li(e a iniiativ, societatea civil 4e#i condiionat isto ice#te #i infl!enat de n!me o#i facto i sociali, sistem!l de valo i sa! an!mite componente ale sale se pot s!st a"e, n an!mite condiii dete minate, infl!enelo sociale& n acest ca$, l!mea valo ilo se de$volt #i d!p dialectica p op ie, ceea ce6i confe o a!tonomie elativ& A#a se face c !nele valo i, n special acela ca e sp!nd !no nevoi #i aspi aii "ene al6!mane, dep#esc epoca n ca e a! ap !t, deci n! s!nt le"ate n!mai de condiiile ca e le6 a! "ene at, asi"! nd!6ne, ca de pild n ca$!l a tei #i filosofiei " ece#ti, #i ast$i o desfta e a tistic #i se vind ca no m #i model ine"ala(il&

A& 'ol!l valo ilo n viaa individ!l!i #i a societii

Anali$a l!mii valo ilo t e(!ie s aco de atenie n! n!mai ol!l!i vieii sociale #i om!l!i n constit!i ea valo ilo , ci #i ol!l!i valo ilo n e)istena #i de$volta ea om!l!i #i a societii& Gdat constit!ite, valo ile f!ncionea$, ai!nea lo de a fi constnd tocmai n f!nciona ea lo social6!man& Anali$a f!ncionalitii l!mii valo ilo a e impo tan n ms! a n ca e acestea n! pot fi nelese p in ele nsele, ci n apo t c! nt e"!l sistem social n e)istena c !ia #i ad!c cont i(!iile lo specifice& ,iind p od!se sociale, n! pot fiina dect nt 6!n st ns apo t c! social!l& n viaa social, valo ile a! n p im!l nd, ol!l de a conse va st !ct! ile sociale& Aceast f!ncie a lo implic ntotdea!na 1@E

activitatea !man, pt !nde ea lo n o ice aci!ne social& n societate, valoa ea f!ncionea$ ca e"!lato al aci!nii, fiind p e$ent n toate ve i"ile acest!ia& n calitate de modaliti de ap ecie e a activitilo !mane, valo ile s!nt elemente ca e asi"! contin!itatea vieii sociale, f! ni$nd modele de in*i(a e a tendinelo individ!ale ca e pot cont aca a coope a ea #i pent ! a elimina sa! n" di cond!itele antisociale& Valo ile ndeplinesc ol!l de o ienta e a aci!nii !mane, apoi pe cel de motiva e, n sens!l c aci!nea !man este p ecedat de selecta ea, ie a *i$a ea, motiva ea #i co ela ea necesitilo #i aspi aiilo c! dive se modele de aci!ne social& Toat aceast p el!a e se face pe (a$a !n!i sistem de valo i la ca e ade individ!l, sistem c!p in$nd valo ile acceptate sa! espinse de societate& n viaa social, valo ile f!ncionea$ #i n calitate de c ite ii de ap ecie e a activitii !mane& Valo ile implic, c ite ii, modele, sisteme de efe in, fa de ca e activitile !mane s!nt eval!ate #i o donate ie a *ic& Valo ile s!nt de asemenea, c ite i!l p incipal de ap ecie e, de ms! a e a eficienei aci!nii individ!ale sa! colective& Valo ile inte vin n mod!l de via #i p in asi"! a ea mi%loacelo ideale de aci!ne& Ele s!nt elementele de (a$ ale constit!i ii modelelo de aci!ne& <odelele ideale de aci!ne e)p im ceea ce co esp!nde mai (ine nat! ii !mane n fieca e epoc isto ic& Ele fac pa te din c!lt! a " !p!l!i #i s!nt t ansmise din "ene aie n "ene aie& ;ens!l actelo !mane sv #ite la nivel de individ, n! poate fi neles n afa a sistem!l!i de valo i& Inte es!l individ!l!i pent ! c!noa#te ea valo ilo , a mod!l!i n ca e se ie a *i$ea$ acestea, este p!te nic stim!lat de con#tienti$a ea infl!enei pe ca e ele o a! as!p a l!i& ;t!dii de psi*olo"ie, sociolo"ie #i ant opolo"ie c!lt! al, a! evideniat efect!l compo tamental al sistem!l!i de valo i& ,!ncionalitatea valo ilo const n capacitatea pe ca e ele o a! de a a%!ta individ!l s e$olve p o(leme ale sit!aiilo tipice, ofe ind!6i !n comple) de sol!ii codificate& Da ticipa ea la viaa social a indivi$ilo implic folosi ea de ct e ace#tia a valo ilo ca pe ni#te 1@=

inst !mente& D od!ce ea valo ilo mate iale oscilea$ n %! !l valo ilo isto ice constit!ite ale epocii& Umani$a ea individ!l!i p in valo i ep e$int o modalitate a e)istenei #i totodat a e$olv ii opo$iiei dinamice dint e individ #i societate& ns!#i ea c!lt! ii .ca o totalitate a valo ilo mate iale #i spi it!ale/ n! se eali$ea$ p in mecanisme nat! ale, (iolo"ice, ci pe calea ed!caiei, a nv ii, adic pe calea asimil ii valo ilo & '!pt de medi!l valo ilo , om!l n! se eali$ea$ ca om #i mne n stadi!l de animalitate& <ai m!lt, ns#i manifesta ea necesitilo nat! ale, (iolo"ice se eali$ea$ n apo t de valo ile mate iale #i spi it!ale ale societii& Valoa ea e)p im !mani$a ea p o" esiv a om!l!i, distana ea de nat! a sa ne!mani$at, n p oces!l vieii sale sociale, din ce n ce mai comple)e& Isto ia a confi mat, de altfel c n compo tament!l om!l!i, att la nivel de individ, ct #i la cel de colectivitate, !nive s!l social c e#te nencetat, e)p imnd tot mai m!lt inte io i$a ea necesitilo nat! ale& nt e nevoie #i aci!ne, se inte p!ne valoa ea, ca e de fapt, cen$! ea$ #i msoa " ad!l de apleca e a individ!l!i la comandamentele sociale constit!ite& Necesitatea ci c!msc ie individ!l!i " aniele nt e ca e el ! mea$ s se inte" e$e n social, valoa ea se vind!6i acest!ia ca mi%loc, ca inst !ment pent ! eali$a ea acestei inte" i& 4e aceea, sens! ile #i semnificaiile necesitii sociale s!nt p el!ate #i asimilate de ct e individ p in inte medi!l valo ii& n acest fel, inte" a ea individ!l!i apa e ca posi(il n!mai n ms! a n ca e, p in ade a ea la !n sistem de valo i, el #i econside mo(il! ile aci!nii sale, f!ncie de acestea& ;e poate sp!ne a#ada c, n "ene e valo ile #i manifest f!ncia de inte" a e social #i c!lt! al, fiind !n fel ope ato i #i liani de coe$i!ne& nfpt!i ea p oces!l!i de sociali$a e a individ!l!i a e loc p in inte medi!l valo ilo & 4ato it valo ii, om!l nva s se desp ind din p e$ent!l imediat, s memo e$e e)pe iena colectiv a " !p!l!i din ca e face pa te, s anticipe$e #i s dea valoa e c eaiilo sale& Valo ile a! o impo tan deose(it pent ! de$volta ea elaiilo inte !mane, eali$nd p!ncte de le"t! nt e mem( ii societii c! 1@F

activiti dife ite& Imp!nnd atit!dini !nita e, valo ile a! o f!ncie inte" atoa e, cont i(!ind la menine ea " !p! ilo #i colectivitilo sociale Coope a ea indivi$ilo n! este posi(il f e)istena !nei sc i com!ne de valo i& n acest fel, se poate ima"ina o inte fe a e a acesto do! domenii 6individ!l #i societatea6 da n! o identitate, deoa ece necesitatea i$vo t de la o societate .com!nitate/ n! poate fi niciodat asimilat n totalitate n fo m p! la nivel!l individ!l!i, ci ntotdea!na inte vin facto i contin"eni, ca e fac ca aceast asimila e s fie mai m!lt sa! mai p!in adecvat& A#ada , individ!l n!6#i ns!#e#te, n! asimilea$ necesitatea n s!(stana ei ( !t, ci p in inte medi!l valo ii o decantea$, sinteti$nd6o n fo me accesi(ile l!i, nlt! nd ceea ce este dep#it #i n! ci c!msc ie sfe a de inte ese a timp!l!i .epocii/ l!i& Valoa ea focali$ea$ nt 6!n an!mit sens cele do! aspecte ale apo t!l!i individ6societate, n sens!l c, pe de o pa te, societatea se mi#c ea ns#i p in toat de$volta ea sa, n di ecia individ!l!i, ia pe de alt pa te, individ!l tinde s fac pa#i eali n di ecia societii, sp!n$nd efle) #i l!cid& Astfel, defini ea tip!l!i !man p op i! !nei societi se face n f!ncie de valo ile pe ca e el este n sta e s #i le c ee$e #i asimile$e Ce inele o(iective ale societii s!nt #i ale individ!l!i n ms! a n ca e el #i ap op ie aceste ce ine, inte" nd!6#i valo ile co esp!n$toa e lo & T ece ea de la necesitate la individ p in valoa e, a e ca acte isto ic #i de clas, nt !ct valo ile s!nt ep e$ent i mai m!lt sa! mai p!in ns!#ite #i nelese de individ, ep e$ent i ale !nei an!mite clase, " !p, societi as!p a necesitii espective& Aceasta deoa ece, o nai!ne, !n popo #i constit!ie valoa ea #i ep!taia din s!ma valo ilo cetenilo si, din fel!l n ca e ace#tia s!nt capa(ili s6#i as!me sp!nde ile ce le evin pent ! destinele lo &

E& ;pecific!l valo ilo %! idice

Valo ile %! idice pot constit!i o(iect!l !nei #tiine a d ept!l!i, a !nei sociolo"ii %! idice #i a !nei filosofii a d ept!l!i& 4 ept!l ca #tiin se oc!p c! valo ile %! idice n!mai din p!nct de vede e al fo mei #i 1@@

constit!i ii lo & ,ilosofia d ept!l!i se oc!p c! na#te ea, evol!ia #i %!stifica ea valo ilo %! idice: ia sociolo"ia c! aplica ea lo la viaa social& 4 ept!l e o totalitate de e"!li, de no me, ca e s!nt c eate de voina o "ani$at a !nei pe sonaliti sociale, a stat!l!i & n antic*itate, no mele %! idice e a! conside ate ca po !nci date de #ef!l t i(!l!i, ca e e a espectat d ept ep e$entant al l!i 4!mne$e! pe pmnt& No mele n! e a! dect po !nci divine, imp!se oamenilo & Dent ! timp! ile mode ne no mele %! idice n! s!nt nici po !nci divine, nici e$!ltate ale !n!i s!flet miste ios al popo !l!i, ci s!nt impe ative, ca e e)p im voina com!nitii sociale, a stat!l!i& A istotel a neles p in d ept nat! al ceea e implantat de nat! n s!flet!l omenesc& Ulpian a afi mat vala(ilitatea d ept!l!i nat! al, post!lat de nat! al p ovidenei divine, a#a c!m c edea! ! ma#ii l!i T*omas dKAL!ino, n ev!l medi!& Ast$i, d ept!l nat! al e ep e$entat #i s!sin!t de #coala filosofic a catolicism!l!i& Nant a a tat c ai!nea n! conine n sine de6a "ata no me etice, estetice, %! idice, ci ea d n!mai posi(ilitatea de a alct!i no me& >e"el a afi mat c d ept!l nat! al #i cel isto ic se nt ept !nd: d ept!l aional e)ist c*ia n cel isto ic& I! i#tii neoMantieni a! imp!s teo ia d!alism!l!i %! idic, ca e deose(esc valoa ea de ealitatea %! idic& Un ep e$entant de seam este '& ;tammle , ca e deose(e#te la o ice valoa e %! idic o mate ie #i o fo mC mate ia e alct!it de faptele de d ept, ia fo ma e a monioas, o dona ea scop! ilo "ndite #i imp!se faptelo de d ept& El a conside at ealitatea %! idic d ept o(iect al d ept!l!i po$itiv, ia valoa ea %! idic a do(ndit fo ma de d ept %!st& 4 ept!l adev at n! este altceva dect d ept!l ca e cont i(!ie la eali$a ea !nei societi de oameni c! voin li(e , deci la eali$a ea ideal!l!i social& 4 ept!l sta(ile#te n!mai no me, ia ca d ept po$itiv fo m!lea$ impe ative& Att no ma ct #i impe ativ!l se vesc la eali$a ea valo ii a(sol!te a d ept!l!i& Aceasta valoa e a(sol!t a d ept!l!i este sta(ilit de filosofia %! idic, ia eali$a ea valo ii a(sol!te e o(iect!l d ept!l!i po$itiv& 1@?

D oces!l de c!noa#te e #i de valo ifica e a valo ilo %! idice const n "si ea c!lt! ii ca ms! a valo ii %! idice, n sta(ili ea valo ii d ept!l!i po$itiv a le"ilo ca e vo s desv #easc #i s conc eti$e$e valo ile de d ept n ealitate& Valo ile %! idice n! a! sens!l e)istenei dect n societate deoa ece f!ndament!l lo este ideea de com!nitate& Ideea de %!st, in%!st, t e(!in, de no m %! idic, s6a nsc!t odat c! societatea 6 de aceea valo ile %! idice s!nt valo i sociale& Valo ile %! idice se instit!ie n sfe a p esc ipiilo emise de a!to itile stat!l!i #i ale societii civile, f de ca e societatea s6a de$inte" a n ana *ie #i anomie& I! idic!l imp!ne mem( ilo societii o se ie de o(li"aii 6nt ite de sanci!ni mate iale6 #i le aco d o se ie de d ept! i #i li(e ti, menite s asi"! e sec! itatea, coe ena #i a monia o "anism!l!i social #i n acela#i timp, !n +spai! de %oc- al iniiativei #i a!todete min ii pe sonale& Avnd n vede e domeni!l est ns al d ept!l!i, conside m c p!tem eine ca f!ncional pent ! aceast sfe vec*ea clasifica e fc!t nc de A istotel, n confo mitate c! ca e e)ist valo i6scop, deci valo i a!tonome, ca e n! depind de altele, #i valo i6mi%loc .inst !mentale/& Co esp!n$to , o se ie de valo i .e ca$!l celo constit!ionale/ se constit!ie n instan s!p em pent ! viaa !n!i stat, ia alte valo i .cele c!p inse n no mele #i le"ile %! idice conc ete/, a! n esen ol!l de a mi%loci eali$a ea celo din p ima cate"o ie& <ai "ene al, p!tem sp!ne c e)ist valo i %! idice c! f!ncii de ntemeie e, valo i a!tonome ca e da! specific!l !nei Constit!ii, #i valo ile c! f!ncie inst !mental, menite s asi"! e especta ea celo ntemeietoa e0F, p&11J2& n ceea ce p ive#te specific!l valo ilo %! idice acesta este evideniat, p in eine ea ! mtoa elo t st! iC a/ Valo ile %! idice se p e$int se p e$int c! !n " ad mai idicat de o(iectivitate #i s!nt (ilate ale .accent!l c$nd pe elaia dint e indivi$i/, n compa aie c! celelalte valo i sociale ca acte i$ate p int 6o s!(iectivitate c esc!t #i p in !nilate alitate: (/ G alt not distinctiv pent ! sfe a valo ilo #i no melo %! idice este ca acte !l lo coe citiv& E vo (a de o coe ciie p in sanci!ne, deci de no me ca e p evd n mod o(li"ato i! sanci!nea n 1@9

ca$!l c ele s!nt nclcate& n ca$!l d ept!l!i, sanci!nea este ce t #i cla p ev$!t, fiind dotat c! mi%loacele const n"e ii& c/ A t eia ca acte istic a valo ilo %! idice este impe ativitatea& ,iind coe citive, no mele %! idice s!nt #i impe ative& d/ A pat a ca acte istic a valo ilo #i no melo %! idice este "ene alitatea& B!mea valo ilo este o "ani$at pi amidal& Ba v f!l pi amidei se afl valo ile int inseci, valo ile6scop, cele ca e confe !nitate, ia la (a$a pi amidei "sim dive sitatea valo ic, m!ltiplicitatea domeniilo n ca e se e"se#te !nitatea& Aceast st !ct! este p op ie #i d ept!l!i& Confo m acestei st !ct! i, p!tem sp!ne c n sfe a d ept!l!i avem cteva valo i f!ndamentale, pe ca e le e"sim de e"!l n Constit!ie .cnd e vo (a de statele mode ne/ sa! n c!t!m .cnd e vo (a de societile a *aice/ #i o m!ltiplicitate de valo i inst !mentale, ca e a! meni ea de a e"la viaa de $i c! $i a mem( ilo com!nitii n f!ncie de comandamentele p incipale ale valo ilo f!ndamentale& De sc! t, sfe a d ept!l!i este alct!it din cteva valo i f!ndamentale #i dint 6o pl! alitate de valo i inst !mentale, p!se n sl!%(a celo dinti& Valoa ea ca dinal este d eptatea, ia valo ile %! idice satelite s!nt p int e altele, le"alitatea, le"itimitatea, ec*itatea, impa ialitatea, clemena, etc& Aceste valo i se nt !c*ipea$ n sistem!l de le"i, inst !ci!ni de aplica e #i p oced! , e"!lamente, etc, pe ca e instit!ii a(ilitate le aplic nen!m atelo acte individ!ale sa! colective, sp e a eval!a confo mitatea sa! neconfo mitatea lo c! cad !l no mativ n vi"oa e& nt 6adev valo ile %! idice pent ! a f!nciona s!nt +nca naten c*ip elativ n no mele %! idice: sp!nem n c*ip elativ, deoa ece nici n ansam(l! nici individ!al o no m %! idic n! indic total o valoa e %! idic, adic n!6i ep!i$ea$ (o"ia de conin!t& 7a mai m!lt, valo ile %! idice n! s!nt sin"! ele valo i a c o s!(stanialitate este an" enat de no mele %! idice, deoa ece no mele %! idice at a" n o (ita lo #i valo i cone)e celo %! idiceC valo i politice, mo ale, economice, co"nitive,etc&

=& C!lt! a #i civili$aia %! idic

n activitatea l!i, om!l c eea$ o m!ltit!dine de valo i dec! "nd c! necesitate din t e(!inele sale mate iale #i spi it!ale& Toate aceste valo i ca e apa pe temelia p acticii sociale se inte" ea$ nt 6!n sistem pe ca e6l den!mim c!lt! & 4e aceea, nt 6o p im ap o)ima e #i s!ccint fo m!la e, c!lt! a nseamn c eaie, com!nica e #i ns!#i e de valo i& n aceast accepie, c!lt! a ep e$int totalitatea valo ilo mate iale #i spi it!ale c eate n d amatic!l p oces de afi ma e a om!l!i ca om, p oces ca e evidenia$ p o" es!l acest!ia n c!noa#te ea, t ansfo ma ea #i stpni ea nat! ii #i societii& Valo ile mate iale, constit!ind ceea ce se n!me#te c!lt! mate ial, s!nt le"ate de activitatea !til a om!l!i, nd eptat sp e !#! a ea m!ncii sale, pent ! a p od!ce ct mai (ine #i pent ! a avea !n confo t mai (!n& E)p imnd apo t! i sociale e)isteniale, valo ile mate iale s!nt tocmai o(iectele ca e se vesc d ept mi%loace pent ! satisface ea t e(!inelo om!l!i ca fiin (iolo"ic .ca pa te a nat! ii/& n cad !l acestei lat! i a c!lt! ii incl!dem ansam(l!l (!n! ilo do(ndite de omeni e .loc!ine, alimente m( cminte, const !cii p!(lice/, p ec!m #i te*nicile #i mi%loacele p od!ce ii acesto a la nivel!l ce inelo specifice fiec ei etape de de$volta e social& C! alte c!vinte, aceast dimensi!ne a c!lt! ii vi$ea$ capacitatea omeni ii de a c!noa#te #i de a stpni c! a%!to !l te*nicii, condiiile mate iale ale e)istenei& Cealalt lat! a c!lt! ii, c!lt! a spi it!al, c!p inde valo ile spi it!ale ce e)p im apo t! i sociale f!ncionale #i ca e a! ca ol p incipal satisface ea t e(!inelo om!l!i ca fiin social& Acestea s!nt valo ile politice, etice, estetice, filosofice, #tiinifice, %! idice, eli"ioase, lim(a, t adiiile #i o(icei! ile, mi%loacele #i instit!iile ca e spndesc c!lt! a .#coala, p esa, adio!l, televi$i!nea, cinemato" af!l, etc/& Noi!nea de civili$aie indic ns altceva dect simpla e)isten a c!lt! ii, a valo ilo sale& D in noi!nea de civili$aie se desemnea$ " ad!l asimil ii c!lt! ii n toate sfe ele vieii sociale, ms! a n ca e valo ile se inte" ea$ activitii #i medi!l!i de via al 1?J

1@8

oamenilo , ca p emise ale cond!itei #i aci!nii lo && Ea e)p im c!lt! a n sine, " ad!l de ns!#i e a valo ilo c!lt! ale de ct e indivi$ii !mani, ms! a n ca e aceste valo i a! int at n folosina cotidian a societii& 'ep e$entnd c!lt! a n aci!ne, civili$aia se constit!ie din totalitatea valo ilo c!lt! ale ca e s6a! inte" at n p actica social6 !man #i a! devenit componente ale mod!l!i de via& n viaa social c!lt! a se +depo$itea$- ca (!n! i de civili$aie& C!lt! a este pat imoni!l de valo i, n timp ce civili$aia indic folosi ea acest!i pat imoni! n viaa social& n acest neles, civili$aia este eali$a ea s!( cele mai dife ite fo me a valo ilo c!lt! ale, inte" a ea lo n dep inde ile !mane, n nfpt!i i conc ete, menite s sc*im(e medi!l nat! al #i social al om!l!i, mod!l s! de via #i p op i!l s! medi! s!fletesc& Civili$aia este p ivit ca eali$a e a posi(ilitilo c eatoa e #i t ansfo matoa e ale c!lt! ii& 4e aici e$!lt c o valoa e c!lt! al sa! !n sistem de valo i, ep e$int n!mai potenial o civili$aie& E)istena lo ca ata e n! este nc !n fapt de civili$aie& Dent ! a deveni civili$aie eal, acea valoa e sa! acel sistem de valo i t e(!ie s se inte" e$e n compo tamentele oamenilo , ale nt e"ii societi& D in ! ma e, dac c!lt! a este activitatea de c ea e a valo ilo , civili$aia este e$!ltat!l final al acestei activiti, adic societatea ca e #i6a asimilat #i inte" at valo ile c!lt! ale, c!lt! a pt !ns n toate cel!lele vieii sociale& 4eci, p in activitatea !man, c!lt! a t ece n civili$aie, meni ea ei fiind s devin civili$aie& n ca$ c n! devine, ea este lipsit de finalitate, mnnd !n fapt i$olat, ntmplto & Ba nd!l s!, civili$aia, ca eali$a e a valo ilo c!lt! ii, devine o (a$ pent ! p o" es!l !lte io al acesteia din ! m& n concl!$ie, c edem c filosofia contempo an a e!#it sol!iona ea co ect a apo t!l!i c!lt! 6civili$aie, p!nnd n eviden fapt!l c nt e c!lt! #i civili$aie e)ist o !nitate dialectic #i o deose(i e mai m!lt de o din f!ncional n aceast pe spectiv, civili$aia n! mai este nici am! "!l #i nici $enit!l c!lt! ii& Ea este o pa te a sistem!l!i c!lt! ii #i an!me (a$a pe ca e se consolidea$ celelalte componente ale c!lt! ii, p ec!m #i finalitatea ei p actic #i social& 1?1

Toate ma ile le"i!i i, ncepnd c! cele din G ient!l antic .Cod!l l!i >am! a(i67a(ilon, Be"ile l!i <an!6India, Cod!l l!i <!6 C*ina/, contin!nd c! cele din vec*ea Elad .Be"ile l!i Bic! "6;pa ta, Be"ile l!i 4 acon #i ;olon6Atena/ #i 'oma antic .Be"ea celo QII Ta(le/ #i mai apoi, c! ma ile idei #i doct ine %! idice din pe ioada 'ena#te ii #i epoca mode n .c!p inse n teo ia d ept!l!i nat! al, teo ia cont act!alist, etc&/, s!nt adev ate mon!mente %! idice ce se nsc i! ca ata e att n c!lt! a popoa elo ca e le6a! c eat, ct #i n c!lt! a !manitii& n pe imet !l c!lt! ii !n!i popo , !n loc apa te l oc!p c!lt! a %! idic, p ivit ca !n comple) de manifest i ale fenomen!l!i %! idic& Conc et, s!( apo t!l sfe ei, c!lt! a %! idic incl!de concepiile %! idice, c eaia #tiinific n domeni!l d ept!l!i, e"lement ile %! idice, sta ea le"alitii, ia n ceea ce p ive#te conin!t!l, ea vi$ea$ (!na c!noa#te e a celo c!p inse n sfe , ca o condiie indispensa(il espect ii p esc ipiilo no melo %! idice& Cci !n impo tant p incipi! de d ept p oclam c cetean!l .n calitate de s!(iect de d ept/ n! se poate p evala de nec!noa#te ea le"ii& Dent ! aceasta e necesa ca le"ea s fie ad!s la c!no#tina cetenilo stat!l!i& -G(li"aia s!p!ne ii fa de le"e, implic n vi t!tea d ept!l!i con#tiinei de sine 6o(se va >e"el6 necesitatea ca le"ile s fie ad!se la c!no#tina "ene al- 019, p&A=F2& Ca #i "en!l s! p o)im, c!lt! a n "ene al, #i c!lt! a %! idic ofe oamenilo modele c!lt! ale& <odel!l c!lt! al incl!de s!( fo m de standa de, e)pe iena "ene aiilo ante ioa e n mod!l de a "ndi a t i #i a se compo ta& <odel!l c!lt! al %! idic sistemati$ea$ an!mite fo me #i ce ine ca acte istice vieii %! idice, do ite #i imp!se de societate mem( ilo si& <odel!l c!lt! al %! idic evidenia$ linia "ene al d!p ca e se o ientea$ mem( ii societii n cad !l sistem!l!i lo instit!ional %! idic& D in t anslata e, din plan!l c!lt! ii n cel al aci!nii p actice, model!l c!lt! al, incl!siv cel %! idic, devine model de compo tament .de cond!it/ n domeni!l eali$ ii d ept!l!i& Avnd n vede e c eali$a ea d ept!l!i c!noa#te do! fo me, pe de o pa te eali$a ea d ept!l!i p in especta ea #i e)ec!ta ea dispo$iiilo le"ale de ct e ceteni, #i pe de alt pa te, eali$a ea 1?A

d ept!l!i p in aplica ea no melo %! idice de ct e o "anele de stat c! competene n acest scop, c!lt! a %! idic este aceea ca e dete min *ot to compo tament!l att al s!(iecilo de d ept, ct #i al o "anelo stat!l!i de aplica e a d ept!l!i& C!lt! a %! idic devine astfel fo ma esenial #i conin!t!l dete minant al compo tament!l!i !man civili$at& Cetean!l civili$at este acela ca e c!noa#te le"ile stat!l!i n ca e t ie#te #i le espect p evede ile& Aceasta semnific fapt!l c especta ea #i e)ec!ta ea le"ilo ca fo m a eali$ ii d ept!l!i const n s!(o dona ea condiiei individ!ale fa de cond!ita p esc is p in no mele %! idice, ap nd n acest mod +cond!ita tip- sa! +model!l de cond!it- civili$at n apo t c! sta ea le"alitii& Este moment!l p!ne ii n disc!ie, n pe imet !l d ept!l!i, a distinciei, ce se face adesea nt e sinta"mele-om c!lt- #i +om civili$at-& T e(!ie p eci$at de la ncep!t c ele n! se identific, n! n!mai " afic ci #i semantic, nct desemnea$ conin!t! i dife ite& Gm c!lt, n domeni!l d ept!l!i este acel cetean, indife ent de p ofesia l!i, ca e c!noa#te ct mai temeinic #i e)*a!stiv va ietatea elementelo ce confi"! ea$ st !ct! a c!lt! ii %! idice .concepii #i doct ine %! idice, #tiinele d ept!l!i, %! isp !dena, sta ea le"alitii, e"lement ile d ept!l!i po$itiv, etc&/& Gm civili$at, este acel cetean, ca e c*ia dac n! deine vol!m!l de c!no#tine din domeni!l d ept!l!i, ca cel pe ca e l6am n!mit -om c!lt-, c!noa#te att ct i este necesa pent ! a especta le"ile ii #i a fi astfel !n (!n cetean& <ai di ect sp!s, vol!m!l c!no#tinelo de d ept o ict a fi de ma e el, ca e face dint 6!n individ !n om c!lt %! idice#te, n!6i ofe acest!ia n mod a!tomat #i stat!t!l de om civili$at& C!no#tinele %! idice o ict de ntinse a fi ele, s!nt ins!ficiente dac n! s!nt s!sin!te de faptele de cond!it #i compo tament confo me le"ii& 4e"ea(a !n individ +#tie m!lte- n domeni!l d ept!l!i, de"ea(a e)p!ne f !mos p incipii de d ept, dac p in cond!ita #i compo tament!l l!i le ncalc f ecvent #i c! p emedita e& n ca$!l acesto a c!lt! a %! idic n! s6a t ansfo mat n fapte de civili$aie %! idic& 1?E

4 ept ! ma e, ca$!l ideal este #i mne acela n ca e, n acela#i individ coe)ist om!l c!lt #i om!l civili$at, se eali$ea$ o sim(io$ pe fect nt e om!l ca e c!noa#te le"ea #i om!l ca e espect le"ea&

CADITGBUB QIV

,UN4A<ENTUB 'ARIGNAB AB ,IBG;G,IEI 4'EDTUBUI 1& Etic #i mo al n filosofia d ept!l!i

Activitatea omeneasc se poate conside a ca fiind e"lementat de !n sistem comple) de no me, sistem ca e a e ns o !nitate f!ndamental, nt !ct no mele ca e e"lementea$ aci!nea !man, s!nt coe ente n dive sitatea lo & 'elaiile nt e mo al #i d ept s!nt a#a de st nse #i necesa e, nct am(ele aceste cate"o ii a! esenial acela#i " ad de adev , aceea#i valoa e& Att mo alei ct #i d ept!l!i t e(!ie, n mod lo"ic, s li se at i(!ie acela#i ca acte de a(sol!tism #i elativitate, de nat! alitate sa! a (it a & G cont adicie s!( acest aspect n! este posi(il, fiindc n am(ele e vo (a de no me ale aci!nii, ca e se p es!p!n #i se nt e"esc ecip oc #i a! !n f!ndament !nic& Ct timp noi conside m faptele omene#ti s!( aspect!l lo empi ic, adic nt !ct int n s!ccesi!nea ca!$al a nat! ii o(iective, p!tem cel m!lt s le p e$entm isto ia, da n! vom face niciodat filosofia lo & Astfel, dac este n"d!it o compa aie n acest domeni!, n! a nele"e adev ata esen a pict! ii #i mesa%!l ei a tistic, cel ca e a l!a n seam, n ta(lo! ile !n!i a tist, n!mai compo$iia c*imic a c!lo ilo : la fel n6a p icepe neles!l !nei c i, al !n!i t atat #tiinific, cel ca e i6a ms! a n!mai " e!tatea& D incipi!l ca e sin"! pe mite vi$i!nea %!st #i pot ivit a l!mii etice este tocmai ca acte !l a(sol!t al pe soanei, s!p emaia 1?=

s!(iect!l!i as!p a o(iect!l!i& Capacitatea de a face a(st acie sa! de a se e"si pe sine ns!#i dincolo de nat! constit!ie fiina p op ie #i specific a s!(iect!l!i c!noscto & Be"ea f!ndamental a aci!nii, se p!ne n mod necesa n do! fo me sa! momente distincte, ca e co esp!nd celo do! ma i cate"o ii etice !nive saleC mo alitatea #i d ept!l& 4in ea i$vo #te, nt 6!n p im apo t, dato ia mo al, ca e6i imp!ne fiec !i om s nlt! e p int 6o dete mina e p op ie fiinei sale, motivele e)te ioa e #i imp!ls! ile pa tic!la e, n a#a fel nct s dea actelo sale, ca acte !l !nive sal al ai!nii& Gm!l, t e(!ie n sf #it s dep#easc n deli(e ile sale e)istena sa fi$ic de individ, pent ! a se afi ma n calitatea sa, ca fiin aional sa! !nive sal& Toat mo ala consist n acest p oces, de s!(lima e, de p! ifica e a con#tiinei individ!ale, p in ca e ea se !ne#te c! !nive sal!l, n aceasta conco dnd n s!(stan, toate pe ceptele mo ale ale t!t! o popoa elo #i ale t!t! o filosofiilo & Conco dan nt 6adev nsemnat #i semnificativ, cnd ne "ndim c s6a a%!ns la acelea#i concl!$ii mo ale, plecnd de la c ite ii dive se .de e)empl! teist #i nat! alist/, sa! folosind metode op!se .de e)empl! metoda empi ic #i metoda aional/& Be"ea mo al, ca p incipi! sa! nd epta p actic, imp!ne om!l!i an!mite atit!dini #i fapte o(li"ato ii #i necondiionate& Astfel c, necesitatea p eceptelo mo ale este dependent de impe ativ!l mo al o(li"ato i! al le"ii& Impe ativ!l le"ii mo ale, nt !ct p ive#te fiina !man n sine #i n elaie c! semenii, este !n impe ativ cate"o ic& N! tot acela#i l!c ! l p!tem sp!ne desp e celelalte le"i, c!m a fi le"ile din domeni!l a telo sa! al #tiinelo , ca e a! n!mai !n ca acte indicativ& 4in alt p!nct de vede e, p esc ipiile mo ale s!nt d! a(ile #i s!nt vala(ile f nt e !pe e, pent ! toate le"ile din !nive s, pn n ve#nicie& Ele a! n vede e om!l #i societatea n ca e el #i desf#oa activitatea ca fiin social& ;ocietatea, (a$at pe le"ile mo ale #i n c*ip deose(it le"ile mo ale c e#tine, deine a!to itatea %! isdicional ca e o nd epte#te a da le"i omene#ti& ;cop!l lo este p omova ea, eali$a ea sa! asi"! a ea (inel!i mem( ilo societii& 4ac le"ea ! m e#te s nd !me sp e (inele o(#tesc, aceasta n! nseamn dect 1?F

c ea este dat pent ! satisface ea n! n!mai a inte eselo pe sonale ale c!iva, op!se inte eselo celo lalte pe soane ale societii, ci este dat sp e (inele t!t! o & 4eci, ceea ce este (ine pent ! toi mem( ii societii, este (ine #i pent ! fieca e pe soan n pa te& Be"ea, ca nd epta o(iectiv #i e)te n al aci!nilo !mane, ca e a e n vede e desv #i ea om!l!i, este a%!tat de le"ea mo al din ns#i fiina noast , ceea ce nseamn c voina le"i!itoa e a l!i 4!mne$e! este !na #i aceea#i e)te n #i inte n& 4eci, po !ncile sale n! s!nt ceva a (it a , ci a! o elaie st ns c! fiina pe fect a l!i 4!mne$e! #i c! ns#i nat! a om!l!i #i a l!c ! ilo & D ivit din !n"*i!l spai!l!i le"ea mo al poate fi socotit ca loc!l de mi%loc nt e 4!mne$e! #i c eat! , ca p! ttoa e a o dinii mo ale o(iective n mo alitatea s!(iectiv& Be"ea mo al ep e$int, n acest sens, p incipi!l f!ndamental al celei mai desv #ite mo aliti, om!l t ad!cnd!6o n viaa sa, p in con#tiin #i faptele sale& Ca acte i$nd le"ea mo al, p!tem sp!ne c este a!tonom sa! *ete onom& Nant conside a aceast le"e ca fiind ap io i o(iect necesa #i "ene al al ai!nii p actice sa! al voinei& 4!p el, voina #i d sin"! le"ea #i o ! mea$ necondiionat n!mai din espect!l p! al le"ii, ceea ce nseamn c om!l este n acela#i timp #i p op i!l s! le"i!ito , #i p op i!l s! s!p!s& Astfel, n concepia l!i Nant, mo alitatea a e necondiionat !n ca acte a!tonom, *ete onomia e)cl!$nd de la sine ca acte !l adev atei mo aliti& Cea dinti ma)im a impe ativ!l!i cate"o ic Mantian esteC +B!c ea$ astfel nct ma)ima voinei tale s poat deveni le"e !nive sal-& N!mai a!$ind aceast a)iom i poi da seama c filosofia Mantian dovede#te !n p on!nat ca acte fo mal& Dn ac!m am v$!t neles!l s!(iectiv sa! mo al n sens!l st ict al p incipi!l!i etic en!nat mai s!s& 4a le"ea "ene al a eticii mai a e d!p c!m am v$!t, !n neles o(iectiv sa! %! idic& D in acela#i act, n ca e le"ea c eea$ n s!(iect necesitatea sa! dato ia de a l!c a, ca p incipi! a!tonom, ea i d #i capacitatea de a se face espectat ca ata e de toi #i i at i(!ie p!te ea de a ce e s n! fie mpiedicat n p actic de alii n aceast calitate a sa& E)ist deci, ca o condiie o(iectiv a eticii #i ca p incipi! al d ept!l!i, o p e o"ativ pe pet! #i inviola(il a pe soanei #i o(li"aia 1?@

co elativ a fiec !ia de a especta aceast limit, dincolo de ca e opo$iia celeilalte p i a fi %!stificat #i le"itim& n aceast le"t! indest !cti(il, n aceast co elaie (ilate al #i inte s!(iectiv se elev p ecis ca acte !l dete min ii %! idice& Aceast atit!dine a con#tiinei, ca e sp!nde celei mai adnci nat! i a om!l!i, !nei adev ate #i necesa e vocaii a fiinei noast e, n! a e n!mai o valoa e teo etic, ca fo m a intelect!l!i, da #i o valoa e p actic, deoa ece e)p im o e)i"en a(sol!t, ca e st la (a$a !n!ia dint e aspectele eseniale ale eticii& Ea se manifest psi*olo"ic n noi, n! n!mai ca idee, ci #i ca sentiment impe ios #i indest !cti(il& Idee #i sentiment, ca e a! ns aceea#i dcin #i pe ca e le p!tem n!mi deopot iv de d ept sa! de %!stiie& 4 ept!l p in ! ma e, a e p incipi!l s! n nat! a sa! esena om!l!i, ca #i mo ala, ca e se deose(e#te de aceasta p in o(iectivitatea apo t!l!i n ca e se p!ne #i consac ca acte !l a(sol!t al pe soanei& Acest ca acte do(nde#te !n neles #i o valoa e %! idic, nt !ct e l!at ca c ite i! #i pivot al vieii sociale& Toate apo t! ile sociale t e(!ie s fie ms! ate #i constit!ite confo m acest!i p incipi!, p eci$nd tot!#i c pe soana de ca e vo (im aici n! e individ!l empi ic, conc et, ci !nive salitatea s!(iect!l!i, !nive salitate ca e se conc eti$ea$ n dife ite specii sa! fi"! i individ!ale #i le ep e$int esena com!n #i valoa ea ete n& Dent ! a salva aceast valoa e, poate fi necesa c*ia #i sac ifica ea individ!alitii n (enefici!l com!nitii& , aceast deose(i e f!ndamental, n! e posi(il a a%!n"e la o adev at teo ie a d ept!l!i, d!p c!m e imposi(il a se a%!n"e la o adev at mo al& Acela#i aionament se poate face #i n apo t c! sfe a mai vast de elaii inte s!(iective, ca e cont i(!ie la dete mina ea st !ct! ii isto ice a pe soanei #i fac ca individ!l s apa in !nei an!mite pat ii sa! nai!ni& Ca acte !l naional, ca e c!p inde lim(a, t adiia isto ic, !n an!mit tip de c!lt! #i ed!caie, ep e$int la fieca e individ sinte$a m!ncii #i sac ificiilo "ene aiilo t ec!te, n !nitatea lo dialectic #i eal& Acestei !niti, individ!l i dato ea$ fel!l pa tic!la de a fi al fiinei sale p op ii, fo maia vieii sale spi it!ale #i fa de ca e este o(li"at s conl!c e$e la pst a ea #i m(o"i ea acel!ia#i nep e!it 1??

pat imoni!, ca e i6a fost #i l!i nc edinat #i de ca e se folose#te n mod pe manent& D in ! ma e, ap nd inte" itatea nai!nii sale, individ!l n! imp!ne n!mai especta ea !n!i d ept, ci ndepline#te n acela#i timp o o(li"aie de la ca e n! se poate a(ate, ca e i$vo #te din ns#i ideea de %!stiie& De (!n d eptate, n sentiment!l com!n al t!t! o popoa elo , ca e se o"lindesc n o(icei! ile pmnt!l!i #i n cod! ile din toate v em! ile, aceast o(li"aie fa de pat ie sa! nai!ne e p!s alt! i de cea ca e p ive#te espect!l p inilo , avnd n ealitate acela#i f!ndament& 5i pent ! ndeplini ea ei, se conside ca o dato ie de a sac ifica la nevoie viaa, ca !n fel de compensa e sa! estit!i e a vieii p imite&

A& I!stiia, valoa e o i"ina a d ept!l!i

Ca #i te men!l de +d ept-, cel de %!stiie n afa a o ic !i conte)t este am(i"!!, c*ia de !tant, ia semnificaia #i sens! ile sale compo t n!me oase #i nsemnate ndoieli #i nenele"e i& Este %!stiia !n ec*ivalent al d ept!l!i, sa! !n element distinct #i s!pe io fa de d eptH Ideea de %!stiie vine n contempo aneitate nc cat de sens! i st vec*i #i de o e)pe ien n! de p!ine o i d amatic& n fa$ele vec*i ale "ndi ii, %!stiia e a concep!t d ept co esponden c! ceva p esta(ilit& n l!mea o iental #i acolo !nde domne#te o concepie monoteist #i etic a !nive s!l!i, %!stiia se at i(!ie nainte de toate divinitii, pent ! a e)p ima p opo ia infaili(il #i a monia int insec a voinelo sale& n ce p ive#te oamenii, p actica %!stiiei const n s!p!ne ea la voina divinitii, s!p!ne e ca e implic sa! n! o elai!ne c! alte s!(iecte& n aceste condiii !"ci!nea, sac ifici!l, cele( a ea $ilelo festive s!nt conside ate ndato i i de %!stiie la fel c! ndato i ea de a n! !cide sa! a n! f! a& Ca acte !l %!stiiei ca fo m etic n "ene al, #i "se#te cea mai deplin e)p esie n sistem!l filosofic al l!i Dlaton& Acesta idic %!stiia la an"!l de p incipi! e"!lato al vieii individ!ale, de vi t!te !nive sal, espin"nd toate concepiile ca e tindea! s6i dete mine o 1?9

f!ncie specific sa! o sfe pa tic!la de aplica e& 4!p Dlaton, %!stiia este p opo ia nt e activiti dife ite nt 6!n tot o "anicC fieca e dint e acestea poate poseda o vi t!te a sa pa tic!la .c! a%!l, tempe ana/, da fieca e mne tot!#i s!(o donat !n!i p incipi! fo mal, ca e lea" n! n!mai activitile da #i vi t!ile& A istotel, distin"e nt e %!stiia dist i(!tiv #i cea com!tativ& I!stiia dist i(!tiv se aplic la epa ti$a ea de ono ! i #i de (!n! i #i tinde ca fieca e dint e mem( i s p imeasc confo m me it!l!i s!, ia %!stiia com!tativ dete min fo ma ea apo t! ilo de sc*im( d!p o an!mit ms! & <e it!l cel mai ma e al teo iei a istotelice indife ent de impe feci!nile pa tic!la e este +element!l de inte s!(iectivitate sa! de co esponden n elaiile dint e mai m!li indivi$i ca e se e"se#te n !ltim anali$ #i acolo !nde n! se a at la p ima nfi#a e& 4ac A istotel n! a mpins anali$a sp e dete mina ea ca acte isticilo distinctive ale %! idicitii este pent ! c n mintea sa e a nc vi! cellalt concept al %!stiiei, mai la ", sinonim c! vi t!tea n "ene al-01=, p&F?2& Am evocat din no! cteva aspecte ce p ivesc dcinile isto ice ale %!stiiei, ca valoa e o i"ina #i incontesta(il a d ept!l!i, deoa ece acestea #i6a! p!s definitiv pecetea inconf!nda(il as!p a notelo sale definito ii& Adev ! ile aionale, lo"ic nln!ite nt e ele, ale %!stiiei pot fi o(se vate #i n e)pe ien& N! p!tem ! m i fo ma ea #i de$volta ea !nei pe sonaliti dect n!mai n f!ncie de pe sonalitatea alt!ia, de6a l!n"!l !nei se ii de inte fe ene #i le"t! i ca e n! s!nt altceva dect e)pe iene ale alte itii& Astfel, individ!alitatea se nt e#te #i se ed!c n sens!l socialitii& 'ec!noa#te ea ecip oc a fiinei fiec !ia d!ce imediat la necesitatea !nei ms! i #i a !nei limite att pent ! !na ct #i pent ! cealalt& Aceast limit va p!tea fi desemnat empi ic n dive se fel! i #i va p!tea oscila ca ! ma e a nen!m atelo ci c!mstane, da n! va p!tea lipsi niciodat, cci este o e)i"en ap io i a nat! ii con#tiinei& 'elaiile de convie!i e s!nt inspi ate de o i"! oas concepie a !n!i espect confo m !n!i c ite i! matematic de e"alitate sa! de p opo ie& G asemenea e"alitate se ! m e#te iniial, p int 6o 1?8

co esponden mate ial #i sensi(il nt e l!c ! i, ia n fa$ele !lte ioa e se ca!t mai ales o co esponden vi t!al #i inteli"i(il de valo i, da sc*ema lo"ic, f!ndamental mne aceea#i& E)empl!l tipic al fo m!l ilo p imitive ne este dat de faimoasele fo m!l i (i(liceC +Cine va lovi de moa te v eo pe soan s fie s!p!s mo ii #i cine va lovi de moa te !n animal s6l plteasc& 5i cnd cineva va fi p od!s o le$i!ne co po al ap oapel!i s!, s6i fac #i l!i la felC !pt! pent ! !pt! , oc*i pent ! oc*i, dinte pent ! dinte-011, p&992& 4in aceea#i concepie se inspi #i le"islaiile ca e o ict a fi de a *aice, eflect s!(stana t adiiilo %! idice p ee)istente, ale c o o i"ini se conf!nd c! ale omeni ii& 4in p!nct de vede e p actic, concept!l de %!stiie e nesi"! #i va ia(il #i n o ice ca$ a e nevoie de p eci$ i pent ! aplica ea l!i n p actic, le"ea avnd tocmai meni ea s6l t ansfo me #i s6l fi)e$e pe te en!l p acticii, (eneficiind ns de vi t!ile di ectoa e ale %!stiiei ca valoa e& Be"ea este destinat s asi"! e o dinea %! idic nt 6o societate dat, ia scop!l ei este %!stiia, adic e"lementa ea ec*ita(il pe cale aional #i o(iectiv a elaiilo %! idice individ!ale& ;6a ema cat c n l!n"i pe ioade din viaa indivi$ilo #i popoa elo , cele do! noi!ni en!nate, d ept!l #i %!stiia a! ap !t ed!se la !na sin"! #i s6a conside at c este %!st tot ceea ce s6a sta(ilit& n acest sens, ;oc ate de iv o(li"aia de a da asc!lta e le"ilo .c*ia cnd acestea s!nt d! e sa! in%!ste/, din le"t! a nat! al #i cont act!al ca e6l !ne#te pe cetean de pat ie& I!stiia ns n! se conf!nd c! %! idicitatea& Ca acte !l ideal al %!stiiei poate e)plica ns #i antite$a d ept %!stiie& Este posi(il ca date ale e)pe ienei %! idice s int e n conflict c! e)i"ena a(sol!t a %!stiiei p in ca e con#tiina n! o poate atin"e alt!ndeva dect n ea ns#i& 4e aici, e$!lt clasica distincie nt e d ept!l n sens est ns .%!st!l a(sol!t sa! le"al/ #i %!st!l a(sol!t sa! ideal, ca e constit!ie d ept!l nat! al& I!stiia se an!n ca vala(il p in p op ia sa a!to itate #i acolo !nde dete min ile sistem!l!i n vi"oa e cont astea$ n mod i epeta(il c! e)i"enele elementa e ale %!stiiei, e)i"ene ca e s!nt ns#i ai!nea vieii acel!i sistem #i ca e impe ios enasc din con#tiine& 19J

4ac l!pta pent ! d eptate t ece de o dinea sta(ilit, aceasta n! t e(!ie s nsemne !n simpl! a (it a , ci espect!l pent ! o le"e mai nalt, mai seve , o s!(o dona e la o ie a *ie de valo i& 'eali$a ea meni ii %! ist!l!i n l!pta pent ! %!stiie implic m(ina ea aionalitii c! impe ativitatea, mo alitatea c! const n"e ea, fo a spi it!al c! atit!dinea int ansi"ent, toate s!( $odia omenesc!l!i& Dent ! c, a#a c!m ap ecia p ofeso !l E!"eni! ;pe ania, pe ln" p e"ti ea #tiinific, inteli"en asc!it, pe ln" p o(itate #i impa ialitate, cel ca e aplic d ept!l t e(!ie s ai( o ma e i!(i e de oameni, !n cald ent!$iasm pent ! %!stiie #i o con#tiin cla a ol!l!i pe ca e l a e nt e oameni, !n cald ent!$iasm pent ! %!stiie #i o cla con#tiin a ol!l!i pe ca e l a e nt e oameniC -4ac i!(i ea de oameni este d!(lat de !n sentiment vi! al sp!nde ii p op ii #i de cel al %!stiiei, niciodat clemena sa n! va al!neca n sl(ici!ne n"d!itoa e, ca e nc! a%ea$ nclc ile le"ii& 4ac sentiment!l p op iei sp!nde i #i al %!stiiei i"! oase este et!#at, #i p!s la p!nct p int 6o ma e i!(i e de oameni #i p int 6o s!(til nele"e e pent ! s!flet!l omenesc, niciodat %!decto !l n! va lovi c! p ea m!lt asp ime acolo !nde e posi(il nd epta ea #i vindeca ea, niciodat n! va lsa s t i!mfe !tatea sa! pe fidia m( cat n fo me le"ale& I! ist!l n! l!c ea$ c! mate ie nens!fleit ca $ida !l sa! mecanic!l, ci a e de6a face c! f mnt ile #i f! t!nile simi ii omene#ti, ci de$ln!i ile t!t! o s!fe inelo #i t!t! o patimilo , c! s!scepti(ilitatea #i sensi(ilitatea celo mai va iate ca acte e, c! aspi aiile da #i c! mi$e iile nen!m ate ale vieii om!l!i-0EJ, p&=@?2& ;ec! itatea %! idic desemnea$ acea sta e de si"! an a indivi$ilo #i a societilo confe it de no mativitatea %! idic, p in especta ea p esc ipiilo sale& Ea este e$!ltat!l p oteciei %! idice a valo ilo sociale, a at i(!telo pe soanei !mane #i a aci!nilo sale le"itime, a climat!l!i social ca e pe mite +coe)istena li(e tilo -& Aceast p otecie este incomplet, ea limitnd!6se la +te ito i!l %! idicitii-, la acele elaii sociale e"lementate de no mele %! idice& ;i"! ana %! idic este elativ deoa ece sistem!l de inte dicii, o(li"aii, aci!ni pe misive instit!ite de no mele %! idice poate fi 191

nclcat p in voina li(e a indivi$ilo , ca e, n acest ca$, s!po t sanci!nile p ev$!te de no mele %! idice& 4e si"! an %! idic se (!c! n p im!l nd cei ca e espect no mativitatea %! idic, avnd d ept!l de a (eneficia de elaii sociale, n ca e compo tamentele alto indivi$i se nsc i! n +pe imet !lp ev$!t de no mele %! idice, n ca$ cont a , mpot iva lo pot fi folosite p oced! i, mecanisme, "a anii ca e s ape e #i s esta(ileasc imediat d ept! ile nclcate& 4e aceea ea n! este an!lat6poate n mod pa ado)al6nici n ca$!l indivi$ilo ca e p in compo tament!l lo antisocial o sfidea$, ace#tia avnd d ept!l la !n an!mit t atament %! idic, la ap a e #i la alte "a anii %! idice, ca e pe mit estima ea !nei an!mite eacii sociale a o "anelo ca e aplic no mele %! idice, p opo ional c! fapta social sv #it& Confi"! aia #i conin!t!l sec! itii %! idice s!nt specifice, n f!ncie de tip!l de no mativitate %! idic de la ca e eman& Ea poate fi s!focant pent ! pe soana !man, n ca$!l societilo totalita e, n ms! a n ca e ea a e)istat, sa! poate fi !n climat social p ote%at %! idic, ca e pe mite manifesta ea li(e a indivi$ilo , c eativitatea social, p ote%nd d ept! ile #i li(e tile f!ndamentale& ;ec! itatea %! idic instit!ie condiia minimal pent ! eali$a ea %!stiiei n societate& 3 ad!l s! de eali$a e depinde de ce tit!dinea dat de no mele %! idice, de p eci$ia acesto a, ea s!(liniind i$voa elo %! idice #i n special a le"ii, ct #i de mod!l n ca e se asi"! p imat!l d ept!l!i #i efectivitatea acest!ia nt 6o societate& ;ec! itatea sa! si"! ana %! idic, este o ca acte istic a t!t! o civili$aiilo l!mii, ia e)i"ena acesteia s6a nsc!t dint 6o necesitate p of!nd ca #i aceea de le"e n nat! & Ea este +sc!t!l %! idic- cont a ana *iei&

E& 7inele p!(lic #i demnitatea !man

G alt lat! a no melo %! idice, nt 6!n oa eca e consens c! p eceptele mo ale, o fo mea$ eali$a ea (inel!i com!n& Evident, d ept!l n! a e n vede e pe soana, ci societatea ca entitate distinct de indivi$ii ce o comp!n& ;ocietatea a e p op ia ei mate ialitate #i p op ia 19A

ei via psi*ic deose(ite de nat! a individ!l!i& Dent ! aceasta, no mele %! idice n6a! n vede e inte io itatea c!p in$toa e a pe soanei, c*ia dac viaa societii se desf#oa n mintea indivi$ilo ei& Tot!#i, !nii ce cetto i se nt e(, dac n! c!mva (o"ia vieii psi*ice a individ!l!i n! este !n fapt social& Ca !na dint e valo ile ca e o ientea$ no mativitatea %! idic, (inele p!(lic, evidenia$ nt e altele, impo tana societii #i a p o" es!l!i acesteia, pent ! individ, ca e n mod ine ent este o fiin social, !n +$oonpolitiMon- c!m sp!nea A istotel& 4ac d ept!l, este cos!(stanial ideii de societate, finalitatea e"!lii de d ept n! va fi dect finalitatea societii, ns!#i (inele com!n& 5i c!m (inele com!n n ca$!l societii6stat este (inele com!n p!(lic, finalitatea e"!lii de d ept este (inele p!(lic .naional pe plan inte n, inte naional pe plan inte naional/& n aceast concepie, politica #i d ept!l se mpletesc n aceea#i finalitateC mai e)act, dac politica este #tiina #i a ta (inel!i p!(lic, e"!la de d ept este pa te a doct inei politice& 4in p!nct de vede e mo al vo (im, de asemenea, de (inele social n! de scop!l social, ca e este mai m!lt anonim dect ceva conc et& mplini ea societii n! se eali$ea$ dac mai nainte pe soana n! s6a eali$at pe sine ca fiin con#tient de mesa%!l s! n societate& De de alt pa te societatea poate fi conside at ca fiin colectiv n!mai dac ea conside pe om ca s!(iect al ei& 4efiniia +o ice e)isten "se#te (inele s! n conse va ea nat! ii sale #i a p op ietilo sale-, t e(!ie apo tat la om, n! la societate& N!mai om!l a e con#tiin de sine #i "nde#te la (inele s! p op i! #i la folos!l celo din %! !l s!& C! ct el p actic (inele c! att el pst ea$ !nitatea societii n ca e t ie#te& Cine poate pst a coe ena societii, dac n! om!l ca e pst ea$ o dinea fo mal a societii #i este destinata !l acestei o dini& N!mai dac societatea p eia at i(!iile om!l!i, acesta, nt 6adev , poate s pe ceap o dinea sociala ca fiind eali$at pent ! el& n acest sens asistm la o st! na e a o dinei fi e#ti !nde societatea devine cent !l !nive s!l!i #i tot ea a%!n"e ms! a t!t! o l!c ! ilo , sp e ma ea de$il!$ie a pe soanei !mane& 19E

;!(iect!l imediat destinata #i (eneficia al (inel!i p!(lic, este p!(lic!l n "ene al, altfel sp!s, toat l!mea, f efe i e la pa tic!la itile indivi$ilo , ale cate"o iilo sociale #i ale com!nitilo pa tic!la e, avnd n vede e "ene aiile act!ale #i "ene aiile viitoa e& 4in p!nct de vede e fo mal, ceea ce p!(lic!l evendic d ept (inele s! p op i!, este ceea ce este specific (inel!i f distincie, !n ansam(l! de condiii "ene ale, mi%loace ca e pe mit de$volta ea pe sonalitii fiec !ia #i a activitilo le"itime& Inte p etat de o asemenea manie , (inele p!(lic p es!p!ne o ce t o dine, "ene atoa e de si"! an #i nc ede e& 4e aici e$!lt necesitatea !nei ce te coo don i aionale a activitii oamenilo n inte es!l oamenilo , #i p in consecin competena stat!l!i, p es!p!s de inte es!l com!n& 4in p!nct de vede e mate ial, (inele p!(lic n"lo(ea$ n sinele s! !nive salitatea valo ilo inte es!l!i !man& D in (ine p!(lic nele"em o se ie de aspecte caC 6 (inele p!(lic economic, mo al, intelect!al, (iolo"ic: 6 (inele individ!al, ca e vi$ea$ valo ile ca e pe fecionea$ individ!l: 6 (inele colectiv, social, com!nita , ca e vi$ea$ de$volta ea pop!laiei& 7inele p!(lic se apo tea$ la stat!l ns!#i, la constit!i ea, o "ani$a ea #i f!nciona ea sa& n aceast pe spectiv, stat!l se va a(ine s se amestece n economie sa! c!lt! , n aface ile indivi$ilo sa! ale " !p! ilo , da el va avea o politic economic, o politic c!lt! al, o politic a mo alitii #i a sntii, ce compo t n acela#i timp !n dia"nostic dat de e)i"enele (inel!i p!(lic n dife ite domenii, !n plan sa! !n p o" am p op i! de eali$a e& 7inele p!(lic n! este o simpl te*nic, pent ! c el este n elaie pe toate plan! ile c! o ce t concepie a finalitii !mane& E)ist f ndoial o #tiin "ene al #i a(st act a (inel!i p!(lic, #tiin filosofic p in consecin, ca e a e ca pa te cent al filosofia politic& 4in pe spectiva %! idicitii, (inele p!(lic solicit sol!ii la p o(leme caC 6 e)ist #i ca e este fond!l mo al com!n al acest!i +(ine- n condiiile pl! alism!l!i valo ilo mo ale dint 6!n statH 19=

6 este ec!nosc!t ca ata e +(inele com!n- de ct e ma%o itatea cetenilo H 6 avnd n vede e distincia dint e (inele p!(lic de$i a(il #i (inele p!(lic eali$a(il, ct poate fi nt !c*ipat n plan %! idicH 6 ca e este mate iali$a ea (inel!i p!(lic din pe spectiva "ene aiilo p e$ente #i viitoa eH, etc& n acest conte)t, n opinia !no a!to i, n societile contempo ane, dete mina ea inte es!l!i "ene al ca e f!ndamentea$ (inele p!(lic n! apa e posi(il dect nt 6!n n!m foa te est ns de domenii .ap a ea, politica fa de st ini, conse va ea p incipiilo sistem!l!i politic #i economic, sec! itatea stat!l!i/& Dent ! est, inte es!l "ene al este !n comp omis nt e inte esele pa tic!la e dive "ente ale societii civile& n aceast optic, inte es!l "ene al n! va fi dect e$!ltat!l !nei pl! aliti de inte ese pa tic!la e, e$!ltat n sta(ili ea c !ia !n ol impo tant l a! mecanismele de com!nica e #i pa ticipa e& Am p op!s pe pa c! s!l acestei l!c i !n sistem valo ic, minimal #i desc*is, ca e o ientea$ d ept!l #i ca e c!p inde p int e elementele sale adev !l %! idic, %!stiia,(inele p!(lic, sec! itatea %! idic& E)p esia concent at a acest!i sistem, pa adi"ma sa, a p!tea fi demnitatea !man, n sens!l cel mai la ", ca espect al condiiei !mane n toat va ietatea sa& nt 6adev , adev !l %! idic este #i o c*esti!ne de demnitate !man: li(e tatea pe mite e)p ima ea demnitii !mane, afi ma ea sa plena : %!stiia este #i ec!noa#te ea #i ec*ili( !l demnitii !mane, e"sit #i ec!nosc!t n alii: sec! itatea p!(lic p ote%ea$ demnitatea !man: (inele p!(lic n! poate fi dect (inele demnitii !mane la sca a societii& Ca e)p esie a inte dependenelo nt e valo ile p op!se, demnitatea !man n! ani*ilea$ ca acte !l i ed!cti(il al acesto valo i& Ea este ns n ms! , s ofe e p incipi!l di ecto , a)!l st !ct! al al sistem!l!i de valo i ca e "*idea$ d ept!lC d ept!l este pent ! om, pent ! pe soana !man n dive sitatea nevoilo #i manifest ilo sale& Aceasta nseamn c d ept!l t e(!ie s cont i(!ie p in climat!l s! no mativ specific laC 6 conse va ea #i de$volta ea om!l!i ca fiin (io6psi*o6social: 19F

6 no malitatea asi"! ii satisface ii nevoilo sociale: 6 eali$a ea si"! anei civice: 6 s ofe e epe e le"itime n competiia pent ! afi ma ea pe sonalitii !mane: 6 instit!i ea #i de$volta ea cad !l!i social, n ca e fieca e este c! alii #i li(e tile t e(!ie s coe)iste: 6 s asi"! e climat!l %! idic necesa eali$ ii de ct e fieca e a ideal!l!i c eato & ;istem!l de valo i ca e "*idea$ d ept!l, conine elemente pe ene da #i va ia(ile, el a e o an!mit dinamic cone)at la timp!l isto ic ca e l pa c! "e, poate coopta noi valo i, c! p ivi e la ca e demnitatea !man poate constit!i !n standa d iniial& 4e aceea nc*eiem c! sp!sele ma el!i p ofeso <i cea 4%!va a, ca e p eci$aC +ideea f!ndamental ca e st la (a$a d ept!l!i este espect!l demnitii omene#ti, espect!l om!l!i fa de om, c! simpatia fa de semeni, p in ! ma e especta ea t!t! o d ept! ilo l!i le"itime, adic a acelo a ca e n! ep e$int nclca ea li(e tii celo lali&-011, p&?92&

19@

'E,E'INRE 7I7BIG3'A,ICE 1& And ei Det eC +D o(lema valo ii n d ept-, n +Gpe e sociolo"ice-, vol&I, Edit! a Academiei '&;&'&,18?E& A& Antoni! 3eo "eC +'apo t!l de ca!$alitate n d ept!l penal-, Edit! a 5tiinific, 7!c! e#ti, 18@9& E& 7anci! 4anC +;ociolo"ie %! idic-, Edit! a >Tpe ion QQI, 7!c! e#ti, 188F& =& 7tlan IonC +Int od!ce e n isto ia #i filosofia c!lt! ii-, Edit! a 4idactic #i Deda"o"ic, 7!c! e#ti, 188E& F& 7i i# IoanC +Valo ile d ept!l!i #i lo"ica intenional-, Edit! a ;e vo6;at, A ad, 188@& @& 7la"a B!cian, +4esp e con#tiina filosofic-, Edit! a ,acla, Timi#oa a, 18?=& ?& Cete c*i IoanC +Teo ia "ene al a stat!l!i #i d ept!l!i-, Edit! a 4idactic #i Deda"o"ic, 7!c! e#ti, 18@?& 9& Cice o, +4esp e le"i #i desp e stat-, Edit! a 5tiinific #i Enciclopedic, 7!c! e#ti, 189E& 8& C aiovan IonC +Int od!ce e n filosofia d ept!l!i-, Edit! a All 7ecM, 1889& 1J& C!lic Nicolae, +<i cea 4%!va a 6 teo etician #i filosof al d ept!l!i- Edit! a T ei, 188? 11& 4%!va a <i ceaC +Ese! i de filosofie %! idic-, Edit! a T ei, 188?& 1A& 4esca tes 'ene, +4isc! s as!p a metodei-, Edit! a 5tiinific, 7!c! e#ti, 18F?& 1E& 3eo "esc! 5tefan, +,ilosofia d ept!l!i& G isto ie a ideilo -, Edit! a All, 1889& 1=& 3io "io 4el Vecc*io, +Becii de filosofie %! idic-, Edit! a E! opa Nova, 188A 1F& 3 oti!s >!"o, +4esp e d ept!l $(oi!l!i #i al pcii-, Edit! a 5tiinific #i Enciclopedic, 7!c! e#ti, 189@& 1@& 3!sti 4imit ie, +;ociolo"ie %! idic-, Edit! a 4idactic #i Deda"o"ic, 7!c! e#ti, 188?& 1?& >atman! Ioan, +Isto ia doct inelo %! idice-, Edit! a ,!ndaiei +'omnia de <ine-, 7!c! e#ti, 188?& 19& >e"el 3,S&,& +D incipiile filosofiei d ept!l!i-,Edit! a I'I, 7!c! e#ti,188@ 19?

18& Nant Imman!el, +;c ie i mo al6politice-, Edit! a 5tiinific, 1881& AJ& Nant Imman!el, +C itica ai!nii p! e-, Edit! a I'I, 7!c! e#ti, 188=& A1& <i*ai C& 3*eo "*e, <otica I&'ad!, +,!ndamentele d ept!l!i& Teo ia #i filosofia d ept!l!i-, Edit! a All, 188?& AA& <ontesL!ie! C*&, +4esp e spi it!l le"ilo -, Edit! a 5tiinific, 7!c! e#ti,18@=& AE& <!ntean! 'o)ana, +4 ept e! opean& Evol!ie, instit!ii, o dine %! idic-, Edit! a Gsca D int, 7!c! e#ti, 188@& A=& Ne"!lesc! D&D& +,ilosofia 'ena#te ii-, Edit! a Eminesc!, 7!c! e#ti, 189@& AF& Dopa Nicolae, +Teo ia "ene al a d ept!l!i-, Edit! a Actami, 7!c! e#ti, 188@& A@& Dopa Nicolae, 4o"a ! Ion, +,ilosofia d ept!l!i& <a ile c! ente-, Edit! a All 7ecM, AJJA& A?& Dopesc! ;ofia, +Int od!ce e n st!di!l d ept!l!i-, Edit! a UNEQ, 7!c! e#ti,1881& A9& 'm(! Nicolae, -Int od!ce e n filosofie-, Edit! a Unive sitii +A&I&C!$a-, Ia#i, 188E& A8& 'o!ssea! I&I&, +4isc! s as!p a o i"inii #i f!ndamentelo ine"alitii dint e oameni-, Edit! a 5tiinific, 7!c! e#ti, 18F9& EJ& ;pe ania E!"eni!, +Int od!ce e n filosofia d ept!l!i-, Tipo" afia Ca tea 'omneasc, Cl!%, 18=@& E1& ;t oe Constantin, +'eflecii filosofice as!p a d ept!l!i-, Edit! a B!mina Be), 7!c! e#ti, 1889& EA& ;t oe Constantin, C!lic Nicolae, +<omente din isto ia filosofiei d ept!l!i-, Edit! a <iniste !l!i de Inte ne, 188=& EE& Tnase Ale)and e!, +Int od!ce e n filosofia c!lt! ii-, Edit! a 5tiinific, 7!c! e#ti, 18@9& E=& Vian! T!do , +;t!dii de filosofia c!lt! ii-, Edit! a Eminesc!, 7!c! e#ti, 189A& EF& Vld! Ioan, +Int od!ce en sociolo"ia %! idic-, Edit! a <iniste !l!i de Inte ne, 188A& E@& Vamfi Elena +C!lt! a li(e tii-, Edit! a Dolitic, 7!c! e#ti, 18?8& 199

CUD'IN; CUVNT NAINTE a pa"& F CADITGBUB I G7IECTUB 5I D'G7BE<ATICA ,IBG;G,IEI 4'EDTUBUI 1& Concept!l #i specific!l filosofiei d ept!l!i a pa"& 8 A& 4omeniile filosofiei a pa"& 1J E& G(iect!l #i p o(lematica filosofiei d ept!l!i a pa"& 1A CADITGBUB II <G<ENTE 4IN I;TG'IA ,IBG;G,IEI 4'EDTUBUI 1& Antic*itatea a pa"& 1F A& Ev!l medi! a pa"& AJ E& Epoca mode n a pa"& AA =& Epoca contempo an a pa"& E= CADITGBUB III 5CGBI 5I CU'ENTE 4IN UNIVE';UB IU'I4IC 1& 4 ept!l nat! al a pa"& E8 A& Idealism!l n d ept a pa"& =1 E& Do$itivism %! idic #i pl! alism no mativ a pa"& =A =& Unele eflecii as!p a d ept!l!i com!nita a pa"& =F CADITGBUB IV D'G7BE<E ,UN4A<ENTABE 4E GNTGBG3IE IU'I4ICU 1& Gntolo"ia6definiie, p o(lematic, evol!ie a pa"& =@ A& Concept!l de e)isten #i ealitatea %! idic a pa"& =8 E& 4omenii ale e)istenei a pa"& F1 =& 4ete mina ea spaio6tempo al a e)istenei a pa"& FF CADITGBUB V 3ENEVA 4'EDTUBUI 4IN DE';DECTIVA ;I;TE<IC6 ;T'UCTU'ABU 1& Conceptele de element, sistem #i st !ct! a pa"& F8 A& ,o mele isto ice de com!nitate !man #i "ene$a d ept!l!ia@= 198

E& ;pecific!l d ept!l!i n stat!l naional a pa"& ?1 CADITGBUB VI 'GBUB 4ETE'<INI;<UBUI N ,G'<A'EA 4'EDTUBUI 4EVVGBTA'EA BUI 1& Ca acte i$a ea #i cate"o iile dete minism!l!i a pa"& ?E A& Cate"o ia de ca!$alitate #i apo t!l de ca!$alitate n d ept!l penal a pa"& ?F E& Cate"o iile de necesitate #i ntmpla e, posi(ilitate #i p o(a(ilitate a pa"& ?9 =& Be"ea ca dete mina e %! idic a pa"& 9A CADITGBUBVII BI7E'TATEA CA ,UN4A<ENT AB 4ETE'<INI;<UBUI ;GCIAB 1& ;pecific!l dete minism!l!i social a pa"& 9= A& Bi(e tatea, om!l #i condiia !man a pa"& 9? E& Bi(e tatea %! idic a pa"& 8A CADITGBUB VIII <ETG4GBG3IA ,IBG;G,IEI 4'EDTUBUI 1& Concept!l de metod a pa"& 8= A& <etodele filosofiei a pa"& 88 E& Teo ie #i metod n filosofia d ept!l!i a pa"& 1J1 CADITGBUB IQ EBE<ENTE 4E EDI;TE<GBG3IE IU'I4ICU 1& Teo ia c!noa#te ii #i epistemolo"ia %! idic a pa"& 1J= A&Ca acte isticile adev !l!i #i p oces!alitatea do(ndi ii l!i a pa"&1J9 E& C ite iile adev !l!i a pa"& 11A =& Tip! i de adev & Adev !l %! idic a pa"& 11@ CADITGBUB Q 4'EDTUB, CA 'E,BECRIE ,IBG;G,ICU 1& 4efini ea #i identitatea d ept!l!i a pa"& 1AJ A& ;cop, ideal #i f!ncie n d ept a pa"& 1A= 18J 5I

E& ,inalitile d ept!l!i a pa"& 1A9 =& 'eflecii omne#ti desp e meni ea d ept!l!i a pa"& 1EE CADITGBUB QI ;GCIETATE 5I 4'EDT 4IN DE';DECTIVU ,IBG;G,ICU 1& No ma %! idic #i o dinea social a pa"& 1EF A& No mele %! idice n stat!l de d ept a pa"& 1=E E& 4 ept!l mo alei #i mo ala d ept!l!i a pa"& 1== =& ,!nciile sociale ale d ept!l!i a pa"& 1=8 CADITGBUB QII ,IBG;G,IA ACRIUNII 5I 4'EDTUB 1& D a)iolo"ia6disciplin filosofic a pa"& 1FJ A& D a)iolo"ia p oces!l!i penal a pa"& 1FA E& D a)iolo"ia p oces!l!i civil a pa"& 1F8 CADITGBUB QIII EBE<ENTE 4E AQIGBG3IE IU'I4ICU 1& Concept!l,o i"inea #i "ene$a valo ilo a pa"& 1@A A& 'ol!l valo ilo n viaa individ!l!i #i a societii a pa"& 1@@ E& ;pecific!l valo ilo %! idice a pa"& 1@8 =& C!lt! a #i civili$aia %! idic a pa"& 1?E CADITGBUB QIV ,UN4A<ENTUB 'ARIGNAB AB ,IBG;G,IEI 4'EDTUBUI 1& Etic #i mo al n filosofia d ept!l!i a pa"& 1?? A& I!stiia, valoa e o i"ina a d ept!l!i a pa"& 191 E& 7inele p!(lic #i demnitatea !man a pa"& 19F 'E,E'INRE 7I7BIG3'A,ICE a pa"& 18J

181

18A