!

~ '~::~:~~: ..,
I

~
MARAMLJRE~

con
Nr.12 PlOIE:;iTI

s
2000

,r 0 I ec
ROMANIA
CONSTRUCTII
141.861 123.373 Fax Tel. 044-122.635

====-==
;~::-= "'=;:'"~~r..."!:~~

CONSULTING 0 PROIECTARE.
STRADA

PLOIE$TI

044-125.419

I
I

PLAN URBANISIRC GENERAL

I
I

I~UU NICI P~ U]l ~I. /~',. ~Jrf!)" ~.~ : \ ' ~; . :.~ \.\
.

!.
... }
I
'.

'

'

'f

!'

.'

. .~
;

..~.

,-~~

AU
'~
.
.

~
\

".

.. PI
Y' ~

........

7!M.1I.i.
.;' ;-.
.., '. 0""

J ~ tA .N II~
!
'

..

,..

..

.'

;,..

-M'~

DOCUME1'1Tf\TIE OBTINERE AVIZ C. N.l\J.I.

-

PlESE SCRISE

I:

L~ L~ L~
STRADA MARAMURES

cons
PLOIE$TI
CONSULTI~G
.
Nr. 12 PLOIESTI2000

rOleCL
ROMANIA
.
Tel.044-14.18.61 . 14.19.80'

s./-\..;
CONSTRUCTII
12.2634

PROIECTARE

Fax:

044-12.54.19

P.U.G.

MUNICIPIUL

CAMPINA

L~
L~
DOCUMENTATIE AVIZ C.N.MJ. " OBTINERE " Proiect nr.4/13388 B

~
L~
L~ l:
.

BENEFICIAR:

PRIMARIA MUNICIPIULUI CAMPINA

~
..

SOLUTIILE TEHNICE ~I ECONOMICE CUPRINSE iN PREZENTA DOCUMENTATIE SUNT I . ... . I PROPR~ETATE INTELECTYALA~A S.C. "CONSPROIECT" S.A. PLOIE~TI ~I POT FI UTILlZAT~ I NUMAI IN SCOPUL PREVAZ~T~IN CONTRACT. DocUMENTATIA NU POATE FI REPRODUSA INTEGRAL SAU PARTIAL, FARA ACORDUL SCRIS A S.C. "CONSPROIECT" S.A. PLOIE$TI. I

PROIECTANT GENERAL:

S.C. CONSPROIECT S.A. PLOIESTI

DIRECTOR GENERAL Arh.Alexandru MIRCEA Arh.Calin HOINARESCU

DIRECTOR PROIECT ARE

COORDONA TOR C. T.A.

-4<-

SEF PROIECT

Arh.Calin HOINARESCU

DATA:

.....

~
,

L L
L:
L: L: L: L: L:

s.c. "CONSPROIECT" S.A. PLOIE~TI

PROIECT NR. 4/13388 B STUDIU ISTORIC SI DOCUMENTATIE OBTINERE AVIZ C.N.M.I. P.U.G. MUNICIPIUL CAMPINA

~ ..

. ."'

Memoriugeneral 1. II.

, .

l:

Documentatie pentru avizul MinisteruluiCulturiisi Cultelor Lista monumentelor iStorice

III. IV.

Propuneripentru completarealista monumenteloristorice Reglementari'

Documentatie istorica privind comuna muncipiulCampina Memoriude prezentare PUG. Planul comunei Campina.- anul1830 Configuratia proprietatii funcjare pe arealul adiacent municipiuluiCampina la mijlocul
secolului al XIX-lea

Plan economic al mosiei Campina a d-Iui Aga Stefan Burki-1860

ptanut comunei Campina -1924

Documentatie fotografica .'
"
" ..-

..

!I

LS

s.c. "CONSPROIEcr' S.A. PLOIESTI .

L
L~

L L
LA
L~
I..

P.U.G. MUNICIPIUL Documentatie

CAMPINA

pentru avizul Ministerului Culturii ~i Cultelor

ANALIZA RETELEI DE LOCALITATI

Municipiul Campina se afla situat la intersectia raurilor Prahova ~i Doftana. Din punct de vedere al tipului de proprietate teritoriul vaii inferioare a raului Prahova c.

cunoscut de timpuriu (sf8r~itul secolului al XV-lea - inceputul secolului al XVI-lea) procesul de convertire al proprietatii mo~nene~ti In proprietate boiereasca sau manasti reasca.
\

L L

Arealul In discutie este situat In vecinatatea proprietatilor boierilor Margineni care ocupau suprafata actualelor comune Marginenii de Jos ~i Filipe~tii de larg. Aceasta proprietate este atestata documentar In anul 1510 cand lui Neagoe Vlastelinul ~i rudelor sale Ii s-au Intarit proprietatile mo~tenite de la Draghici Vornicul (ctitorul Manastirii Margineni).in actul de succesiune se specifica dreptul de proprietate asupra mo~iilor Filipe~tiului ~i Marginenilor, aceste mo~ii fiind stravechi proprietati ale familiei Marginenilor. in documentul din 1532 Vlad inecatullntare~te lui Nan si fratelui sau Stan cu fii % din ocina de la Comarnic fiind veche ~i dreapta ocina. in 1538 Radu Paisie intare~te boierilor Draghici, Udri~te ~i Vintila mo~ia intreaga a satului Comarnic pentru ca jumatate este veche ocina de la Draghici Vornicu, jumatate luata de la Manea (care a' I

rJ1
j

pierdut mo~ia In urma unei judecati), iar jumatatea cealalta a fost cumparata de Draghici Spatarul ~i de Udri~te de la fiii lui Vlad (Berinoe cu fratii sai) ~i de la fiii lui Dragoi ($erban cu fratii sai) ~i de la Gudea.

\ \

I, Ij I!

Din acestedocumente rezultacu claritatestatutulde mo~neniatat a lui Manea

cat ~i a vanzatorilor din anu11538. Oeci pana la sfar~itul sec. al XV-lea Comarnicul a fost mo~ie mo~neneasca, ulterior fiind Incorporata In proprietatile boierilor Margineni.
I

~I I I .

Matei Basarab Intare~te In 1634 0 parte din mo~ia Comarnicului Postelnicului C.Cantacuzino. j;."

LL~ L~

Se transmite proprietatea de la Elina so\ia lui Radu ~erban (care era dupa mama descenden\a boierilor Margineni) la C.Cantacuzino (ginerele Elinei).
" 4

In 1636 laniul Spatarul ~i sotia sa lIina (fata jupanesei Maria din Bucov) las , ,

zalog lui Dumitra~GuClucerul din Filipe~ti '!I.tdin mo~ia satului Comarnic, in 1643 Matei Basarab Intare~te lui Pana (fiullui Dumitra~cu Filipescu) partea de zestre a matu~iisale

LLI

Elina din acela~i sat, iar in 1649 acela~i domitor intare~te lui Dumitra~cu Filipescu (fost

mare stolnic) ~i fiului sau Pana Logofat '!I.tdin Comarnic (partea jupanesei Elina nepoata lui Staico din Bucov). Intrata in proprietate boiereasca localitatea Comarnic se dezvolta in spiritul

LL~
\

satelor claca~e~ti. --0 situatie diferita a avut comuna Breaza.

Daca in 1510 mo~ia localitatii, toata "a fost atribuita Vlastilinului Neagoe cu rudele (fara a se specifica modul in care a ajuns in proprietatea boierilor Margineni),iar in anii 1538 ~i 1574 Radu Poisie intare~te urma~ilor lui Neagoe stapanirea asupra acestei mo~ii in 1617 este consemnata 0 vanzare de moie (negustorului Ghinea i se

'\I

intarete de Alexandru Voievod partea de moie cumparata de la Maria fiica lui Staico

din Bucov). In acelaian, acela~idomnitorintare~telui lordacheSlugerul~i aItora , sa

stapaneasca moia Breaza". Conform acestor documente s-ar parea ca "toata" mo~ia Breaza a ajuns

proprietate boiereasca dar un document din 1786, 0 jalba a monenilor Brezeni contra Postelnicului Cretulescu dovedete contrafiu. Acest document, foarte important,

demonstreaza ca proprietatea boiereasca se instaurase numai pe 0 parte a moiei Breaza ~i nu pe "toata" mo~ia ~i face dovada formei de proprietate mo~neneasca originara a teritoriului localitatii Breaza. Persistenta tipului de proprietate mo~neneascain zona comunei Breaza pana la 1786 ilustreaza eficienta acestui acestui tip de proprietate precum ~i influen\a continua exercitata asupra configura\iei a~ezarii ~i a teritoriului. Acela~i fenomen poate fi semnalat i in ceea ce privete teritoriul comunei

Telega. In anul 1635 domnitorul Matei Basarab intarete manastirii Margineni "satul
~

Telega cu rumanii i vama de sare fiind la origine a lui Draghici Vornic din M~rrgineni inchinata manastirii in calitate de ctitor. Documentele ulterioare intaresc ~i confirma proprietatea manastirii asupra moiei Telega.

In 1702 se hotarnice~temoia Telega a Manastirii Margineni. Aceasta suita de

documente arata clar succesiunea proprietatii manastireti asupra teritoriului satului Telega ~i ar lasa sa se inteleaga statutul de moie manastireasca a intregului teritoriu ~.
2

, Ii ;I Ii 11 li j, i! [I

.:8 ...

locuit de telegeni. Oar intr-un document relativ tarziu din 1845 apare 0 disputa juridica L intre repezentantii manastirii :;;i satenii telegeni pe motiv ca ace:;;tiasunt mo:;;neni. . Oocumentul din 1851 certifica cu claritate statutul d~ mo:;;neni al locultorilor dir Telega :;;i Bane:;;ti, precum :;;ifaptul ca moiile acestor locuitori au continuat sa fie mOli libere. Ca ~i in cazul localita\ii Breaza i la Telega s-a pastrat in buna masura pana la

L
.".

"
".

mijlocul sec. al XIX-lea proprietatea moneneasca.acest lucru a conservat

localitatii Telega configura\ia specifica acestui tip de proprietate
,j

:;;i

in cazul

...

Proprietatea mo~neneasca este atestata ~i in cazul localita\ilor Cornu (1587). Brebu (1653) ~i Provita (1625 ~i 1852). Se confirma ipoteza existentei ~i pe cursul superior al Prahovei a unei structuri rurale mo~nene~ti care ~i-a pastrat aU,tonomia pana la mijlocul sec. al XIX-lea. Un ultim exemplu in acest sens il ofera situatia mo~iei localitatii Baicoi unde ,~
..",J

prezenta mo~nenilor este atestata intr-un document din 1744.

~_

'~-;'~itente

Centralizand cele expuse mai sus rezulta existenta unei structuri mo~neneti pe arealul delimitat la vest de zona muntoasa ce separa judetul Prahova de

judetul Oambovita, iar la est de masivul muntos care separa Valea Ooftanei de Valea Sianicului. Principalele cai de comunicatie ale acestui areal situat in imediata vecinatate a muntilor au fost ~i au ramas vaile raurilor Provita, Prahova ~i Ooftana, raul Prahova constituind coloana vertebrala a teritoriului. \ ,( La vest de acest areal (in judetul Oambovita) se constituise i a dainuit pana tarziu obtea mo~nenilor din Bezdead care stapaneau un amplu teritoriu atestat in documente ca vecini al mo~iilormonenilor din Provita, Breaza ~i Cocoratii Caplii. La est de teritoriul Vaii Prahovei se dezvolta puternicul complex mo~nenescal Vaii Sianicului (mo~nenii din Aluni~ ~i Bertea, Gro~ani. Prajani etc.). Putem remarca faptul ca arealul de care ne ocupam constituia zona nordica (de langa mun\i) a judetului

Prahova perioadain careexistacre~te~i judetul Saac(inaintede mijloculsec.al XIXlea). Ulterior acest areal s-a constituit intr-o entitate administrativa numita Plaiul Bucegi. Centrul de greutate al acestui areal, atat prin pozitia geografica ~i mai ales prin situarea la confluenta Prahovei cu Ooftana este localitatea Campina. Atestat ca important centru mo~nenescprin documentele din 1640. 1694. 1697 ~i 1729 ~i devenit in 1837 targ slobod Campina se substituie Filipe~tiuluide Targ care a reprezentat pana 3 I " _J

IL-o-~

...

L L L L L L L l l

la inceputul sec.al XIX-lea capitala arealului Vaii Superioare a Prahovei. Acest statut I-a
conferit in buna masura.~i existen~a la Filipe~tii de Targ a re~edin~elor puternicilor familii. a Cantacuzinilor ~i Filipe~tilor. Pe masura ce comequl pe Valea Prahovei s-a intensificat datorita amenajarii ~i modernizarii recapatat Prahovei. Urmare avantului industriei petrolului localitatea Campina s-a dezvoltat. Din studiul planurilor vechi (coroborate cu informa~iile documentare) a fost identificata in partea de vest a localitatii 0 zona importanta unde s-a mentinut forma stradala initiala precum ~i lotizarea originara. Aceasta zona a fost propusa ca rezervatie ae arhiteCtura ~i arheologica tot aici fiind amplasate majoritatea cladirilor inscrise in Lista drumului, rolul Campinei a crescut, puternicul centru mo~nenesc si-a

importanta originara in sistemul localita~ilor din zona superioara a Vaii

Monumentelor

Istorice din Municipiul Campina.

II.

MONUMENTELE

ISTORICE DIN MUNICIPIUL

CAMPINA

In Municipiul Campina sunt inscrise in Lista Monumentelor Istoricejud.Prahova urmatoarele edificii:

I. Monumente de arhitectura $i memoriale:

1. Casa Muzeu B.P.Ha~deu - cod 30.1.1/195 - B-dul.Carol I. nr.199. proprietatea primariei Campina - (1893 - 1896) - Monument de

2.

importanta nation~a; . Casa Muzeu Nicolae Grigorescu- cod 30.1.2/196- B-dul.CarolI,

nr.108, in administratia Muzeului de Istorie ~i Arheologie Ploie~ti (1890 - 1966) - Monument , de importantanati~nala; -

II.

Monumentede arhitectura: 3. Casa Parohiala (fosta staretie a Schitului Siobozia) - cod 30.1.3/197 Str.Nucilor, nr.31, proprietatea Parohiei "Sf.Nicolae" Campina (1840) - Monument de importanta locala; 4. Biserica "Sf.Nicolae" a fostului Schit Siobozia - cod 30.IA/198 Str.Nucilor, nr.14, proprietatea Parohiei "Sf.Nicolae" Campina (1858-1919) ~.- Monument de importantalocala; 4 t

[ [

5. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (de la Han) - cod 30.1.5/199B-dul.Carol I, nr.133A, proprietatea Parohia "Maicii Domnului} sfar~itul sec.XVII - inceputul see.XVIII ~i 1833) - , Monument de importanta

L I
[

~cala; __
6. Beciurile unei foste pravalii cu locuinta - cod 30.1.6/200 - B-dul.Caroll nr.71, proprietar Primaria Municipiului Monument de importanta locala; Campina (sf sec.XVIII-lea)

--

7. Beciurile locuintei de factura neoclasica

Monument de "'importantalocala;
8. $coala Domneasca cod 30.1.9/202 -

'-

cod

30.1.7/201 -

B-duI.Caroll, nr.71, proprietar Primaria Municipiului Campina- (1861)

proprietar

Liceul ,

Nicolae

Grigorescu

- (sf.sec.XVIII-lea) - Monument d_~..irBQortantaJo.caJ.a~ --

9. Locuinta ora~eneasca dezvoltata - Vila $tefanescu (casa cu grifoni) cod 30.1. 10/203 - B-dul.Culturii, nr.18, proprietar Ministerul Culturii ~i Cultelor (1900) - Monumentde importanta locala; Tinand cont de faptul ca in acest edificiu a functionat incepand cu anul 1928
II

coala de mai trii sondori i rafinori" cea mai veche coala cu

acest profil din Europa propunem reevaluarii ealitatii monumentuluide la pozitia" importanta locala IIla pozitia" importanta nationala". 1O.Clubul Copiilor ~i Elevilor (Casa Basic) ~

cod 30.1.11/204

B-dul.Carol I, nr.99, proprietar Ministerul invatamantului (1945) , ,

Monument de -importanta " -" 19ca.l.a. 11. Sediul actual al Primariei Municipiului Campina - cod 30.1.12/205 -

Str.Mara~e~ti nr.18, detinator Primaria Munieipiului Campina (cladirea a fost revendicata ~i redobandita
proprietar, mo~tenitorii STENDBAL) de

urma~ii fostului a sec.xX)

(prima jumatate

Monument de importanta locala;

_J

IE-.=

III-PROPUNERI I.

PENTRU COMPLETAREA LlSTEI MONUMENTELOR ISTORICE

6

EDIFICII DE CUL T

1. Biserica de la lac la intersectia str. BobEma,consemnata in . b-dului B.P. Ha~deu cu ~ planul de la 1924 sub denumirea "Biserica batrana" cu hramul Sfin~ii VoievoziMihail ~i Gavril apare consemnata in catagrafia din 1810 dar este posibil ca relatarile din 1747 referitoarela biserica veche sa se refere la aceasta biserica. Dincercetarea edificiuluirezulta existenta ~ .unei etape posibildin sec. al XVIII-lea~i chiar mai veche
la care s-au adaugat extinderi ulterioare una din aceste etape fiind consemnata de pirania cladirii care consemneaza data 1827.

Acest edificiua fost inclus in lista monumentelor istorice conform HCM 1160/1955
dar a fost scoasa din lista,in perioada anilor "60", Intreg edificiul a Jost refocmulat neoclasica la sfar~itul see, al XIX-lea in perioada intr-o arhitectura de influeJ1~a anilor 1940 a suferit interventia' Comisiunii Monumentelor Istorice prin proiectul arhitectului Horia Teodoru. Cu aceasta ocazie s-a modificat scara de acces la
"

incaperea clopotelor (in locul scarii exterioare s-a realizat 0 scara interioara) ~i s-a
orientat un balcon interior (cafas) pentru cor. 2. Biserica cu hramul Sf. .!reime situata pe str. Republicii apare consemnata 'in documente in anul 1830 ~iIn catagrafia din 1833. Cladirea bisericii a suferit extinderi ~i modificari (practicarea unor goluri semicircularemari ~i mentinerea celor originare care sunt marcate pe fatada pastranduli-se ancadramentele ini~iale.

3. Biserica Catolica str. Gole~ti este consemnata in planul din anul 1924. Este 0
cladire monumentala realizata in stil romantic. Turnul a fost construit intr-o etapa ulterioara cu 0 arhitectura eclectica.

4. Capela mausoleu b-dul Culturii (in vecinatatea poligonului auto) a fost realizata la
sfar~itul sec. al XIX-lea intr-un stil eclectic de factura baraca Expresivitatea volumetriei ~i pretioz"itate~decoratiei justifica inscrierea acestui edificiu in !lsta monumentelor istorice categoria monumente de arhitectura de importanta locala.
k'

II.

CLADIR/ PENTRU iNVATAMANT

5. Cladirea
interbelica

Liceului Nicolae Grigorescu

(Calea Doftanei) realizat in penoada

spiritul arhitecturii

dupa planurile arhitectului T.T.Socolescu in

neoromane~ti. Volumetria expresiva ~i echilibrata este sustinuta de un repertonu decorativ valoros. Aceste calitati justifica inscrierea edificiului in lista monumentelor istorice categoria monumente de arhitectura de imprtan~alocala,
J:," 6

6. Cladirea Liceului Petrol Chimie str. Mara~e~ti. Este 0 cladire realizata In prima jumatate a secolului al XX-lea Intr-un stil arhitectural amintind de arhitectura

neoromaneasca cu elel1)ente plastice de sorginte renascentista. Volumetria

#

echilibrata ~i sobrietatea expresiei arhitecturale confera edificiuluimonumentalitate ~i prestanta. Aceste calitati justifica Inscrierea cladirii In lista monumentelor istorice categoria monument de arhitectura ge import.antalocala.
III. MONUMENTEINDUSTRIALE in incinta rafinariei Steaua Romana fondata In 1895 se afla hale. industriale ~i instalatii care reprezinta obiective valoroase ilustrand etape important~ ale evolutiei industriei ~i tehnologiei prelucrarii petrolului din Romania ~i Europa.

7. - 8.

Sunt Inca utilizate 0 serie de rezervoare din metal nituite ~i instalatii de prelucrare.

9. - 12. Din randul halelor industriale 0 importanta deosebita 0 are atelierul dE' confectionat butoaie din tabla care dateaza din primele decenii ale sec. al XX-lea ~i este echipat cu utilajele originare. Se evidentiaza In aceea~i masura ~i halele care au fost ridicate la Inceputul sec. al XX-lea multe din acestea fiindaband9nate. Aceste utilaje, instalatii ~i edificiiurmeaza sa fie analizate, dotate ~i propuse pentru a fiInscrise In lista monumenteloristorice cu acceptul beneficiarului. in cadrul rezervatiei propuse au fost identificate 0 serie de constructii care ilustreaza fenomenl,llurbanizariilocalitatii.Cu ocazia elaborarii P.U.Z.pentru aceasta rezervatie urmeaza sa se analizeze fondul construit eXistent~isa se propuna noi obiective pentru lista monumentelor istorice.

J:..

...

. IV..

REG

L E MEN

A R#

Teritoriul rezervatiei de arhitectura ~i urbanism din municipiul Campina inscrisa in Usta Monumentelor Istorice a judo Prahova, delimitat in conformitate cu Studiu Istoric de Fundamentare al municipiul Campina are in inteqralitate statutul de monument istoric la cateqoria "sit", Din punct de vedere al protectiei teritoriul rezervatiei se caracterizeaza prin , urmatoarele categorii de protectie:

1. Zona Nonedificandi (cu interdictie din constructie). In aceasta categoriese incadreaza zona verde din vecinatatea carosabilului B.dul

Culturii.

2.

Zona functionala a monumentelor istoriceJ terenul aferent (conform

parcelarului) edificiilor din rezervatie inscrise in Usta Monumentelor Istorice a judo Prahova In cadrul zonei functionale sunt admise numai interventii . , determinate strict de protectia ~i functionalitatea monumentelor (refaceri de plantatii, pavimente, imprejmuiri, etc.) Pentru orice fel de interventie in zona functionala (cu exceptia lucrarilor de intretinere ~i reparatii curente) este necesara 0 documentatie elaborata de speciali~ti ~i experti atestati de M.C.C. ~i avizata de M.C.C. C.N.M.I.

,'

3.

Restul teritoriului rezervatiei sunt diferentiate functie , unde interventiile , "

care vor urma sa fie de caracteristicile parcelarului i de valoarea cadrului construit, elemente stipulate in regulamentele individualizate pe cvartale la fazele P.U.Z. A. - TRAMA STRADALA A 1. Trama stradala este rezultatul restructurarii partiale a zonei la mijlor.ul secolului XIX-lea prin lotizarea aferenta vanzarii de parcele catre claca~ii mo~iei sau a1ti c,'

ill

cumparatori constituind 0 componenta definitorie a rezervatiei de arhitectura. in acest sens nu este permisa deschiderea de strazi noi in suprafata rezervatiei;
..

A2. Configuratia actuala a strazilor (prospectul, trase~I, plantatiile) sunt elemente componente ale rezervatiei, modifrcarea ~i corectarea agresiva a racordarilor dintre strazi ~i a prospectelor care ar schimba aspectul originar este interzisa; A3. Pavimentul din asfalt al strazilor este de data recenta. Pentru B.dul Culturii refacerea pavimentului originar din piatra cubica ar reda aspectul originar principalului spatiu de promenada ~i ar ameliora microclimatul local in perioadele cu temperaturi ridicate; A4. imprejmuirile imobilelor cu grilaje decorative din fier forjat sunt parte componenta importanta a rezervatiei de arhitectura. Distrugerea sau inl~cuirea I~r ede interzisda. Grilajele deteriorate se vor pastra ~i repara. Este interzisa vopsirea lor in culori tipatoare (verde, maro, ro:}u,albastru) recomandandu-seculoarea gri inchis. Se vor pastra imprejmuirile din uluci de lemn montate vertical (mai ales la cladirile anterioare sec. al. XX-lea). Aceste imprejmuiri se vor mentine ~i repara. Este interzisa executarea spre strada a imprejmuirilor din prefabricate de beton, din plase metalice sau tabla, cu modele de slaba valoare decorativa vopsite cu bronz sau culori strindente (verde, maro, ro:}u, albastru, bronz). Soclurile existente ale imprejmuirilor cu grilaje decorative se vor reface cu

materiale ~i pe baza modelelor originare.Pentru imprejmuirile noi sunt admise socluri rlin beton tencuite cu similipiatra de maximum 60 cm inaltime. Se interzice executarea soclului din beton mozaicate cu mozaicul colorate strident cu apareiaj nepotrivit. AS - Plantatiile :}i spatiile verzi existente regenerarea soiurilor existente . se vor pastra:}i intretine pnn

o importanta deosebita 0 au spatiile verzi care bordeaza B.dul Culturii. Aceasta configuratie s-a mentinut pana in prezent :}i reprezinta caracteristica majora a a~estui important monument urbanistic. Pana la elaborarea unui P.U.D. pentru spatiu verde care sa prevada modul de organizare al plantatiilor ~i al aleilor pietoniere cu spatii pentru banci, ronduri cu flori, corpuri de iluminat etc. nu se vor face interventii majore la configuratia zonei. Sunt permise numai: inlocuirea arborilor ~i arbu:}tilor uscati cu plantatii similare :}i intretinerea ~i repararea aleilor :}i bancilor existente cu materiale ~i tehnologii similare. A6 - Pentru iluminat ~i telefonie in zona bulevardului Culturii stalpii din beton urmeaza sa fie inlocuiti cu stalpi metalici cu modele traditionale.

B. - Parcelarul din teritoriu rezervatiei reprezinta 0 componenta importanta a rezervatiei ~i trebuie mentinut ~i protejat. . 81 - Parcelarul din cvartalele aferente zonei de su~-vest a localita\ii apartine in buna masura etapei originare a a~ezarii mo~nene~ti reprezentand prin aceasta 0 mo~tenire valoroasa a dezvoltarii urbanistice a zonei ~i a localitatii in perioada ~; ld aceste zone trecea de la configuratia rurala spre cea de targ. Se interzice divizarea sau comasarea parcelelor prin garduri cu ocazla instrainarilor sau succesiunilor. 82 - Procentul de ocupare al terenului prin suprafete construite difera de la zona rezultand ca procent mediu de ocupare 0 cifra in jur de 35%, sunt excep\ii unde P.O.T. este sub 30% in zone cu terenuri libere (curti de ~coli sau alte institutii). Pentru pastrarea specificului rezervatiei se propune mentinerea P.O.T-ului existent cu 0 cre~terede 5 %. C - Fondul construit existent se compune din cladiri cu plastica arhitecturala definita din punct de vedere stilistic (neoclasic,neogotic, romantic, neoromanesc - etr:.) prin volumetrie materiale, modenatura culoare ~i din cladiri fara valoare arhitecturale nedefinite din punct de vedere stilistic. Cladirile cu plastica arhitecturala definita stilistic

reprezintavaloriimportante ale rezervatieicare conferaspecificullocalal zonei.

Printre acestea se inscriu ~i monumentele istorice din rezervatie. C1 - Pentru aceste constructii este obligatorie pastrarea volumetriei a formei ~i materialelor ~arpantei a modenaturii ~i decoratiei, a formei ~i pozitiei golurilor, a

tamplariei, a grilajelor , copertinelor a materialeler pentru soclu a treptelor exterioare a balustradelor ~i parapetilor balcoanelor ~i teraselor. Este interzisa schimbarea materialeler tamplariei (u~ilor ~i ferestrelor) din lemn cu plastic sau aluminiu la cladirile monumente ~i locale cu plastica arhitecturala valoroasa. Strea~ina, pazia, co~urile de fum, jgheaburile ~i burlanele sunt elemente

importante ale plasticii arhitecturale ~i trebuiesc pastrate cu forme ~i la pozitia originara. C2 - Pavimentele ~i aleile de acces, spatiile verzi ~i plantatiile se vor pastra de forma, materialele ~i soiurile originare. Reparatiile curente la cladirile notate in planul de situatie ca edificiu cu arhitectura valoroasa vor fi executate pe baza unei documentatii elaborate de proiectanti atestati de Ministerul Culturii ~i Cultelor iar lucrarile de reparatii vor fi executate de firme speciali~ti atestati de Ministerul Culturii ~i Cultelor in lucrari de restaurare. C3 - La cladirileinscrise in lista monumentelor istorice orice fel de interventie se va executa r;....pe baza unor documentatii elaborate ~i avizate in conformitate cu legislatura cu

in vigoare (documentatii elaborate de speciali~ti atestati de M.C.C. ~i executate de firme cu speciali~ti atestati M.C.C.).
..

C4 - Extinderile se vor realiza avand suprafata in limita acceptata pentru , inscrisa POT in zona respectiva din materialele ~i la dimensiunile gabaritice ( inaltime. cota soclu, corni~e, forma. materialul ~i panta acoperi~ului,forma golurilor, forma strea~inii,a pazie, a co~urilor de fum ~i a grilajelor. culoarea ~i materialul de finisare exterior) in acest caz nu este necesara obtinerea avizului Directiei pentru cultura. culte ~i patrimoniu cultural national a judoPrahova. in cazul in care interventiile au ca rezultat modificarea volumetriei ~i a plasticii arhitecturale este obligatorie avizarea documentatiei de catre M.C.C. - C.M.I. C5 - in zonele unde P.O.T -ul este admis a se mari pana la 15% ,se pot ar:nplasa cladiri noi cu un regim de inaltime de max. P+2 sau P+3 cu gabarite in plan nedepa~ind 12 x 15 m ~i 14 m inaltime la strea~ina. in general cladirile noi vor avea acoperi~ cu invelitoare din materialele cladirilor existente in vecinatate. Se interzice amplasarea altor cladiri in afara celor de locuit eventual cu spatii comerciale pentru servicii nepoluante ~i fara trafic intens ~i alimentatie publica. in cazul acestor situatii se vor elabora P.U.D-uri pentru stabilirea aliniamentului,a gabaritului, acceselor. parcajelor etc. care se vor aviza de M.C.C. - C.M.I.

D - Se interzice amplasarea in zona rezervatiei a cladirilor provizorii (barc..~i, chio~curi, remize etc.). 01 - Se interzice amplasarea in cadrul rezervatieia panourilor de reclame de orice fel atat fixate pe cadre cat ~i suspendate pe cabluri. 02 - Pentru firmele unitatilor comerciale de alimentatie publica, sanatate ~i administrative etc., existente in zona se va elabora un studiu detaliat care sa rezolve amplasarea, firmei ~i culoarea reclamelor. Pana la elaborarea ~i avizarea acestui studiu este interzisa amplasareade firme noi sau repararea celor existente. 03 - Pentru mobilierul urban necesar (banci. cabine telefonice, chio~curide ziare, panouri de afi~aj) se va elabora un studiu special care sa propuna modelele pentrufiecare categorie. Pana la elaborarea acestui studiu nu se vor mai monta elemente de mobi';er urban.

E - Alimentarea cu energie electrica. telefonie, gaze se va realiza evitanduse pozarea cablurilor pe fatadele cladirilor notate pe planul de situatie cu arhitectura valoroasa. ""

.-

Pentru a se pastra specificul rezerva\iei se va realiza un studiu privind

..
~

policromia originara a edifiilor notate in planul de situatie cu arhitectura valoroasa ~i . a celorlalte cladiri. Se interzice vopsirea cu alb sau cu alte culori decat cele originare a acestor edificii, distrugerea sau mutilarea ornamentelor.

~EF PROIECT, Arh.Calin HOINARESCU

"Ii

Documentatie istoridi privind ora~ul Campina, judetul Prahova

,JIi

Atestarea localitatii
-'o!i

Printre primele documente cu privire la existenta acestei localitati sunt ~i cele de la inceputul secolului al XVI-lea (1503 ianuarie 3), dind satul Campina era trecut in registrele comerciale ale
,JIi

Bra~ovului. I

oIiI

..J.

I I

L' L' L'

L
L~ L L'

Astfel, primele informatii leaga Campina de activitatea comerciala, cu atat mai mult cu cat, inca de la sfar~itul secolului al XV-lea, drumul Prahovei, in fapt 0 poteca, pare sa fi contribuit semnificativ la desfa~urarea schimburilor comerciale intre Transilvania ~i Tara Romaneasca. Atunci, marele vornic Cazan scria bra~ovenilor ca "(...) am deschis toate drumurile; astfel noi Ie deschidem, iar voi Ie inchideti. Dar tara noastra nu poate ramane doar cu doua cai, ci deschideti ~i Prahova ~i Teleajenul, caci noi nu oprim pe oamenii vo~trii de la nici 0 cale ~i ei due din tara noastra ~i vin ~i tot ce la place. A~a ~i domniile voastre sa lasati pe oamenii no~trii sa umble slobod pe orice cale pe unde Ie place". Ulterior, aceste informatii sunt mai numeroase. La 1519, in acelea~i registre, este amintit un Bucur din Campina, pentru ca, la 1530, numarul negustorilor din Campina inregistrati la Bra~ov sa fie insemnat2. Lipsa documentelor din aceasta perioada (sec. al XVI-lea) ingreuneaza reconstituirea imaginii acestei localitati, a dinamicii ei. Cu toate acestea s-au pastrat cateva informatii interesante. La jumatatea secolului al XVI-lea, la Campina, era prezent un mare boier, Stroe mare spatar, care construise cateva mori acolo, al caror venit il impartea la doua manastiri, Glavacioc ~i Snagov3. Ce semnificatie putea avea prezenta unui boier acolo? Boierul avea dreptul de stapanire asupra mai multor vaduri de moara, unde i~i va fi construit ulterior aceste instalatii. De asemenea, boierul era stapan pe apa. Aceste drepturi trebuie sa-i fi venit fie din partea domnitorului, fie dintr-o cumparare anterioara. Constructia morilor de catre boier nu presupunea insa existenta vreunui drept de stapanire a acestuia asupra mo~iei sau a unei parti de mo~ii din satul Campina4. Moara putea exista numai prin folosirea ei de catre satele vecine. Intre satul Campina ~i morile construite acolo, probabil ca nu exista decat acest tip de relatie. Un alt document din aceeia~i perioada ne dezvaluie existenta vanzarilor de pamant in acest sat. lata ca, la 1617, lui Vlad i se intarea ocina in Campina, partea Brebului (!), ocina pe care acesta o cumparase in timpul domnitorului Petru Cercel (1583)5. Localitatea - originea Cu privire la originea sociala a locuitorilor acestei localitati nu incape nici 0 indoiala. Campina a fost la origine un sat de mo~neni, a~a cum amintesc documentele din secolul al XVII-lea ~ial XVIII-lea. Un document de la 1694, ne face insa cunoscut faptul ca mo~nenii din Comarnic ar fi avut li ei mo~iein Campina. Ace~tiadaruiau, in 1694, schitului Lespezi, 41 stanjeni de mo~iein Campina . Un act semnificativ din acest punct de vedere este ~i eel de la inceputul secolului al XVIIIlea, prin care se alegeau ~i se hotarau partile de mo~ie ale boierilor din Campina, urmand zapisele

S. Teodorescu, Monografia ora~uluiCampina, Campina, 1924, p. 31

2 Ibidem, p. 32 3 DRH, yol. II, anul 1536 4 H. Stahl, Studiu asupra sate lor deYalma~e, III, pp. 267-269 5 DIR, III. nr. 68 6 Badiceanu, Istoricul schitului Lespezi, judetul Prahova 1

de cumparare de la mo~nenii de acolo. Documentul precizeaza mo~ii de la care s-au cumparat pfu1:i de mo~ie. In timp, unii dintre mo~neni au preferat sa-~iyanda pamantul devenind c1aca~i,iar altii s-au ridicat in randul boierilor, obtinand dregatorii, avand la randullor c1aca~i,a~a cum este de exemplu familia boierilor Cfunpineni.

Campina - sat, targ, ora~

In secolul al XVI-lea, Cfunpina aparea ca sat ~i facea parte din judetul Prahova. In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, documentele amintesc de targul Cfunpina7. Documentele secolului al XVIII-lea ne ofera informatii amanuntite referitoare la regimul targului Campina. Astfel, pe mo~ia marelui logofat Scarlat Cfunpineanul ~i pe cea a)\{ ~etrarului Constantin Lupoianu, unde se facea targ saptamanal, in ziua de luni, obligatiile celor care veneau acolo "pentru calcarea mo~iei ~i pentru afacerile care au loc acolo, pe pamant strain, trebuia sa se plateasca stapanului mo~iei 0 para de locoDe asemenea, pe acea mo~ienumaistapaniiaveaudreptul de a vinde rachiu ~i vin8. La 1799, se arata stapanirii necesitatea infiintarii unui obor de vite pentru ca "intr-acel judet fiind numai un targ de obor de vite la Ploie~ti, locuitorilor din plaiurile Ialomita, Teleajenului ~i din tot plaiul Prahovei, Ie este departe de a merge cu vitele ce au de vanzare tocmai la targul Ploie~ti, fiind cale de 4-5 ceasuri, inca mai vartos cand vine apa, Doftana ~i Prahova mare, neputand trece nicidecum". La cateva zile dupa aceasta cerere, domitorul a aprobat tinerea unui obor de vite in targul Campina. Veniturile din vanzarea vitelor intrau in veniturile vamii de acolo. La 1775, era oranduit un vataf al plaiului in Cfunpina, iar pentru paza plaiului, a drumului, a potecilor, pentru prinderea hotHor~i a "furilor" de dobitoace era oranduit un capitan cu dorobanti. Noua organizare a Tarii Romane~ti data de Regulamentul Organic prevedea un ocarmuitor in judetul Prahova, iar in plaiul cu acela~inume un "suptocarmuitor" al carui sediu era la Cfunpina. La 1831, judetul Prahova avea noua boieri cu drept de a alege deputatii in Adunarea Ob~teasca,~i dintre ace~tiatrei proveneau din Campina. Targ slobod la 1837, Cfunpina avea "madulari" in fruntea comisiei lui pe vistierul Gheorghe Hristodolu ~iAlecu Iorga. De la data de 22 aprilie 1848, avem actul de invoiala intre parta~ii devalma~i ai mo~iei Campina: Campineanu, m-rea Cemica, Gheorghe Hristodulu. Ace~tiase invoiesc pentru ca pe mo~iaCfunpina sa se faca vanzari de locuri in vatra ora~ului cu drept deplin de proprietate; puteau cumpara straini ~i locuitori ai Cfunpinii, c1aca~i,ace~tia din urma cu conditia ca mai intai sa cumpere locul pe care stateau ~i apoi un altul; pretul de vanzare ~i modul vanzarii urma sa se stabileasca de catre proprietari (procentul era doua glasuri Campineanu, ~iCemica ~i Gh. Hrisotdulo cate un glas). La fel se va hotari ~ipentru ie~ireadin devalma~iea celor care cumparau aceste locuri. Dupa pravila, impartirea mo~iei intre devalma~i, se facea la cererea unuia dintre proprietari ~i pentru ca 0 astfel de impartire s-ar fi putut face in acela~i timp mo~iei Campina ~i or~ului "ar urma mare invalma~ire ~i napastuire" la unii dintre proprietari astfel ca "se hotara~te ~i se a~eaza pentru totdeauna, ca vatra acestui ora~ Cfunpina, sa ramana neimpartita". Intinderea ora~ului se socotea "de la eel dintai copaci de salcie, incepand despre centrul Campinei ~i pana la po~tia, cuprinzandu-se ~i po~tia~i despre pacuri, de unde se incepe ograda d-lui Campineanu, ce este pe mo~ia de frati, pana-n malul Prahovei; se vor lasa pe marginea locurilor pe malu deasupra, asemenea ~i despre Prahova, loc de drum ~i de circulatie, de 12 stj, asemenea ~i pentru ulitele cele strimte se vor largi pana la 7 stanjeni; se va face ingrijire totodata, pe cat se va putea pentru alinierea ulitelor. La vanzare se dorea sa nu se instrainze de mo~ievreun loc cu pacura.

S. Teodorescu,op. cit., p. 38
2

8 Ibidem, p. 166-167

Banii adunati din aceste vanzari de locuri "slobode", cat ~i a celor apartinand cHica~ilor urmau sa se imparta jumatate intre manastirea Cernica ~i Hrisodulu ~i respectiv, jumatate pentru Campineanu, tara ca stapanul c1aca~uluisa pretinda mai mult. Oficial, Campina a fost recunoscuta ca ora~ - "urbe" - la 1864. DrurnulPrahovii, drurnul Carnpinii,
Carnpina

- varna,

po~ta

Orumul Prahovii, amintit des in documentele secolelor XV ~i XVI, ulterior cunoscut ca drumul Campinii, era in fapt 0 poteca, circulatia fiind ingreunata de terenul accidentat. In secolul al XVII-lea, domnia facea diferenta intre rolul ~i importanta drumurilor care legau Transilvania de Tara Romaneasca. Astfel, intr-un document de la 1674, se arata ca "pe la Targovi~te ~i trecatoarea pe la Rucar, pre acolo iaste obiceiul de a trece solii ~i po~tii ~i in viitoare ~i in mergatoare, iar drumul Campinii iaste numai poteca ~i scala de negutatori". Este posibil ca a~ezarea de la Campina sa fi avut rolul vamuirii negutatorilor. Vama Prahovei "ce este a negofului din Bra~ov toata", era arnintita la 1593, cand jumatate din venitul acesteia era intarit manastirii Glavacioc, fiind mai veche stapanire, de la sfar~itul secolului precedent, din timpul domniei lui Vlad Calugarul9. Localizarea vamii de pe Prahova nu este posibila, pentru aceasta perioada, dar ulterior vama apare mentionata in Campina. De asemenea, este greu de precizat regimul pamantului acestei varni. Cele mai multe marturii despre varna existenta la Campina provin din documentele de secol XVIII. Astfel, la 1707, spatarul Mihai Cantacuzino scria bra~ovenilor ca domnitorul Brancoveanu urma sa numeasca un boier la Campina, un ispravnic domnesc, pentru "jafurile ce Ie fac unii altii" acolo, motivul fiind acela ca "mi se pare ca ~i scheaii dumneavoastra se vor fi purtand earn rau ca nu vor sa umble pe drumul eel mare al vamii, pe unde au umblat ~imai nainte, ce fi~tecarepe unde-i voia, pe alte poteci ~i-au facut drumul de umbla, ~i vame~ii neputand ingadui, ci apoi baga vina varne~ilorde zic ca Ie fac alte obiceiuri"10. Catre sfar~itul aceluia~i secol, fratii Tunusli, in lucrarea lor referitoare la Tarile Romane, indicau Campina avand "schile ~i oboare", varna, trecatoare cu cai pe la manastirea Sinaia, la Time~, in fata cu Bra~ovul11.La 1831, Campina era sediul po~telor, acolo aflandu-se po~ta pe drumul spre Bra~ov. Cum venitul vamii apaqinea de drept domniei, la 1793, Alexandru Moruzi daruia schitului Lespezi "sa aiba mila de la domnia mea a lua pe tot anul de la ocna, de la Telega, cate 100 bolovani de sare ~i cate taleri 100 din varna Campinei"12.La 1792, varna Campina, cu pacuri, fusese arendata cu 9200 taleri, fata de cea a targului de la Valeni, de asemenea cu pacuri, a carei arenda era calculata la 7000 taleri. Chiar ~i la 1833, venitul vamii de la Campina era eel mai ridicat din tara. Catre jumatatea secolului al XIX-lea, varna se va muta la Predeal, fiind in legatura cu cre~terea calitatii drumului ~i dezvoltarea satelor dinspre munte; poteca de altadata care lega Campina de Transilvania va fi imbunatatita va fi largita ~i reparata ~i cu ajutorul satelor plaiului Prahova, pe 0 mica distanta a vaii, marfurile transportandu-se cu caii. Astfel se lua hotararea mutarii vamii mai spre granita. La 1858, se desfiinta vama de la Campina 13.

Ibidem, p. 29

10Ibidem, p. 46 II Tunusli, Istoria Valahiei, p. 39 12S. Teodorescu, op. cit., p. 61 13Ibidem, p. 109 3

Secolul XVII - proprietari

- boieri, manastiri.

Dinamica proprietatii.

Odata cu trecerea pragului secolului al XVII-lea, informatiile cu privire la Cfunpina sunt mai numeroase, situatie IntiUnitaIn cazul majoritatii a~ezarilordin Tara Romaneasca. Cateva documente din acest secol, Ii amintesc pe aceia din Cfunpina care au jucat rol de martori la diferite tranzactii, care au avut loc In sate din vecinatate sau situate mai departe. Boieri, ocupand dregatorii, ridicati probabil din ob~tea Cfunpinei sau veniti din afara ei, ~i oameni simpli sunt trecuti In aceste acte importante. La 1622 septembrie 16, este amintit Udri~te pahamic din Cfunpina, fratele lui Boldujar, care-i vindea lui Hrizea vistier parte In Peri~, ~i la 1623, cand Ii vindea aceluia~i boier parte In acela~isat. La 1632 ianuarie 8, martor Nechita din Campina, pentru 0 mo~ie a manastirii Mislea de la Patarlagelel4. La 1633 iunie 14, martori la 0 vanzare, Manaila din Cfunpina ~i fratele lui, Dragomir. La 1640, este amintit Apostol vataf, alaturi de Calota vataf. La 1645 august 2, apar alti martori din Cfunpina, Negoita comis, Todirita ~i fiul sau, Nichifor capitan1S. La 1647 iulie 28, sunt martori din Cfunpina, Calota vataf ~i fratii lui, Petrican, Gheorghe ~i Patra~co, fiii lui Udri~te pahamic, Ivan Butelig, Vasilie Ciutacul majar, popa Dumitru, Gherghina Diaconu ~i altii, iar la 1652 iulie 7, sunt amintiti Calota vataf din Cfunpina ~i Curiiac din Cfunpina ce ar fi avut mo~ie la Stance~ti.

Cumparari ~i vanzari in Campina Desigur ca, 0 imagine globala a ceea ce era mo~ia Cfunpina nu putem avea. Alaturi de mo~nenii locului, intrau In stapanirea unor parti, mai Intinse sau mai restranse de mo~ie ~i boieri veniti din afara, dar ~imanastiri. A~a se Intfunpla ca la Inceputul secolului (1629) manastirea Mislea intra In mo~ia Cfunpinii, In urma unui schimb pe care-l mcea cu Necula vistier. Acest boier dadea mo~ia de la Cfunpina (Cfunpineni), fiind aproape de manastire, mo~ie pe care 0 cumparase de la ~teful negutator din Stance~ti,a treia parte din sat, cu 60 ughi, iar manastirea Ii dadea ocina ce-o avea la Sarateni, de 427 stanjeni16.Un an mai tarziu, manastirii i se Intarea de catre domn aceasta parte. Apoi, un mare boier, marele ban al Craiovei, Hrizea cumpara la 1637, a 12-a parte din satul Cfunpina, cu 30 ughi ~i 5 coti de panza, partea lui Udri~te pahamic, acela care-i vanduse mo~ie In Peri~17. Un document de la 1644, aminte~te un alt boier la Cfunpina ~i anume Luca logomt, despre care nu ~tim daca era sau nu parta~ mai vechi la aceasta mo~ie. Acesta avea sa retina doi tigani din Bra~ov,pana ~i-lrecupera pe eel care fugise de pe mo~ialuil8. ~i schitul Lespezi patrunde In aceea~i mo~ie spre sfar~itul secolului. Astfel, mo~nenii din Comamic daruiau schitului 41 stanjeni de mo~iela Cfunpinal9. Documentul care urmeaza a surprins Insa 0 tranzactie Intre doi mo~neni ai Campinii. Astfel, la 1697 mai 4, Lamba cu fiica, Stanca ~i cu fina, Neac~a vindea partea lui din Campina, a treia parte din partea lui socru-sau, Gheorghe Burducea, fiilor postelnicului Vasile "din camp, padure, apa, pacuri, livezi de pomi, sili~tea satului, din cin pana-n cin precum merg alalte parti de mo~ii"pentru 118 taleri. Martori erau popa Preda Sakel din Campina fiullui Patra~cu, Manta fiul lui Gheorghe din Campina, actul fiind scris de Apostoeo. Aceasta parte de mo~ie va fi ulterior Instrainata fiind vanduta de fii lui Vasile, postelnicul manastirii Sinaia, la 1702.
Catalogul documentelor Tarii Romiine~ti,III, nr. 180,236, 1243

14

ISIdem, VI, nr. 218 16Idem, Ill, nr. 1020 17Idem, IV, nr. 936 18Idem, V, nr. 1483 19Badiceanu, Istoricul schitului Lespezi, judetul Prahova 20S. Teodorescu, op. cit., p. 154 4

Vanzari, cumparari locuri de casa la sfar~itul secolului al XVII-lea Importanta crescanda a Cfunpinii in cursul secolului al XVII-lea este dovedita de numarul mare de cumparari de locuri de casa de acolo. La 1640 august 9, mo~nenii Calota ~i fratele sau Petrican, feciorii lui Petrican din Cfunpina vindeau lui Tudoran ~i nepotului sau, Baico un loc de casa in sili~tea Campinii, stanjeni 133, ughi 135, cu ~tirea fratilor de mo~ie ~i a megia~ilor de sus ~i din jos de locul respectiv, aldama~ari fiind mai multi din preajma locului, anume popa Dumitru din Cfunpina, Apostol vataf ~i Dumitru fiul Palaloghei ~i Gheorghe fiul Udri~tei paharnic ~i frate-sau Patra~co,Manea din Cfunpina, Gherghina, Stan, Patru ~i altii21. La 1652, Negoita comisul, stapanul satului Curiacu, sat aflat in vecinatatea Campinii, cumpara un loc de casa in sili~tea satului Cfunpina de la Petru postelnic, fiul lui Petrican din Campina, 12 stanjeni, ughi 12, martori fiind Calota vataf ~iApostol vataf. La 1660 mai 23, Calota vataf de Cfunpina scria un act de vanzare catre un calugar (probabil de la Brebu), a unui loc de casa in sat in Cfunpina 22 stanjeni in lung ~i lat cu 19 ughi, de fata fiind printre altii, Constantin din Campina22. La 1662, Patra~co din Cfunpina, fiul Udri~tei vindea lui Draghiceanu loc de casa in sat, 10 stj in lung ~i lat. In targul Cfunpinii cumparau, in a doua jumatate a secolului, ~i doi boieri din renumita familie a Cantacuzinilor. Astfel, la 1663 septembrie 23, Pana din Caline~ti vindea lui Draghici Cantacuzino un loc de casa in targ in Cfunpina, 22 stanjeni in lat ~i lung, cu 15 ughi, locul apartinand de fapt unui nepot, care murise de ciuma. La 1692, Radu ~i Vasile, fiii lui Vasile logomt din Cfunpina vindeau spatarului Mihai Cantacuzino loc de sili~tein Cfunpina, stanjeni 30, loc cumparat de la tabaci cu 42 taleri.

Genealogie secolul XVII 1. Udri~te paharnic din Cfunpina (1637) - Boldujar din Cfunpina Radu paharnic (1637)

Calota vataf

Petrican

Gheorghe

= Stana

Patra~copostelnic (1652)

2. Petrican din Cfunpina

Calota Petrican postelnic (1640)

Petru postelnic (1652)

21

Ibidem, p. 34
5

22Ibidem p. 37

3. Vasile logornt din Campina postelnic

Vasile

Radu = Despina

Grigore

Draghlcl

$erban

Secolulal XVIII-lea - Campina, proprietate. Curiacu - Campinita

A~a cum am vazut, Cantacuzininii cumparau locuri de casa in Campina. Acolo era prezenta insa ~i manastirea Sinaia sustinuta de ctitorul ei, spatarul Mihai Cantacuzino. La 1702, dupa cum am vazut mai sus, egumenul de la Sinaia cumpara de la mo~nenii din Campina. Cinci ani mai tarziu, 11 regasim cumparand mo~ia aici. Astfel, la 1709 ianuarie 16, Marica, femeia Udrii, fiullui Patra~co din Campina ~ifiii, Vasile ~i Toma, vindeau manastirii Sinaia toata partea lor din Campina "din targ cu toata partea cata s-ar alege". Mo~iafusese zalogita de Udrea la spatarul Mihai Cantacuzino. In acela~i an, in iunie 17, Radu, fiullui Vasile postelnicul din Campina impreuna cu sotia, Dospina ~i cu fiii, Draghici, Grigore, $erban vindeau egumenului manastirii Sinaia "din partea noastra, 0 jumatate de mo~ie, deplin, nefiind vanduta mai nainte vreme nimanui nimic, cu tot venitul din pacuri, targ, livezi, padure, din ce s-ar afla venitul ei", partea fiind vanduta cu ~tirea tuturor mo~nenilor. La 1704 mai 11, Parvu vistier vindea ~iel partea lui de mo~ie din Campina, cumparata de la Irimia, nepotul lui Calota, insa "dintr-un mo~ a patra parte, pentru 165 taleri, din sili~te, camp, padure, ~i cu pomii ce sunt pe aceasta parte de mo~ie ~i din pacuri ce se va alege de peste tot hotarul rnra rumanii care s-au rascumparat" lui Draghici, vataful de aprozi23. La 1728 decembrie 10, Stroe, fiul lui Constantin, cu sotia, Dobra ~i copii vindeau lui lordache, fiul lui Calota Bra~oveanul, partea lui de mo~ie de la Campina, pe care 0 avea de la parinti, cu taleri 25.

Prima hotarnicie a mo~iei Campina -1 iunie 1729. De la inceputul secolului al XVIII-lea, avem ~i prima hotarnicie a mo~iei Campina, pentru stabilirea partilor de mo~ie a boierilor, parti cumparate de la mo~nenii de acolo. Se stabilea numai numarul partilor fiecarui stapanitor, proprietatea asupra mo~iei continuand a fi in indiviziune
(devalma~ie )24. Avem de-a face cu 0 patrundere, prin casatorie, in ob~tea de la Campina a boierilor Cantacuzini. Astfel, 0 urma~a a boierilor Cantacuzini, anume Calita Cantacuzino Campineanu, fiica lui Draghici Cantacuzino ~i a Paunei, luase in casatorie, dupa cum ii arata ~i numele, un boier localnic, Manta Campineanu. Documentul este foarte important indicand numeroase acte de cumparare, mo~ii din care sau cumparat in timp parti, precum ~i ceilalti stapanitori din Campina la acea data.

23

S. Teodorescu, op. cit., p. 155-156 6

241bidem, p. 158

Trasurile mo~iei Campina au fost realizate la fata locului de ditre 12 boieri "luati pe rava~e domne~ti"de catre Calita Cantacuzino Campineanu ~i de Ilinca, nora ei, pentru a alege ~i a adeveri mo~iape care acestea au cumparat-o de la mo~nenii de acolo. Mo~ia a fost trasa prin trei locuri "dupa obicei"- "~i au venit la campul mo~iei, despre Bane~ti,din hotaru Curiacului pana-n apa Doftanei ~i au venit stanjeni 961; - ~i iara~i am mai tras la mijlocul mo~iei pana in sili~tea targului din hotarul Curiacului pana-n apa Doftanei, despre Telega ~i au venit stanjeni 1550; - ~i iara~iam mai tras, la capul mo~iei, unde se cheama ~otrile, din hotarul Curiacului pana-n apa Doftanei ~i au venit stanjeni 1700, care s-au facut peste tot stanjeni 3391. ~i facand noi ace~ti stanjeni masa, dupa obicei, ~i au ramas drept stanjeni 1131, care s-au facut de mo~ stanjeni 377. Cumparaturile s-au facut (alegerile) conform cu zapisele: Ale Califei care a cumparat: din mo~ul Radului Campineanul stanjeni 362, din mo~ul Lambei, ce a vandut Radu Campineanu, care ~i el a cumparat de la Lamba, stanjeni 125.5, de la Radu Campineanu stanjeni 20, pe care ~i el i-a cumparat de la Gherorghe Burducea ~i de la Calota vataful. de la mo~iiPatrare~tilor, partea lor, pe care a cumparat-o Calita, stanjeni 213, din mo~ialui Calota vatafu 146 stanjeni cumparati, Astfel, partea Calitei se ridica la un total de 779 stanjeni. Alegerilefiicute Jlincai Cdmpineanu: din mo~ia lui Calota vataf, ce a cumarat Draghici vatafu, stanjeni 94, de la Radu Campineanul, care mo~ie fusese cumparata de acesta de la Gheorghe Burducea, stanjeni 125.5, parti care reprezentau partea ei de cumparatoare de la mo~neni. Au ramas lui Radu Cdmpineanul sa stapdneasca: de la mo~ullui 15 stanjeni "care au pohtit pe jupaneasa Calita, ace~ti stanjeni ce Ie-au ramas, sa-i dea in sili~te stanjeni indoiti, de s-au potrivit stanjeni pentru stanjeni, iar in camp ~i in pacuri sa nu aiba nici 0 treaba, nici in livezi." Nepofilor lui Calota vatafulle-au ramas de la mO!jullor: 133 stanjeni, "pacura ~i 0 livada, ce se cheama la RuptorLsa 0 s1aparu.:asca..sa 0 stapaneasca, "care livede 0 au tras ~iin lung ~i lat facand-o ~iaceasta masa, au ramas stanjeni 33; care ace~tistanjeni sau pus in numarul stanjenilor la stanjenii ce au ramas care mai sus s-au zis, iar mai mult sa nu tinza nimic". Alegerile lui Sima zaraful (din Tdr!jor) din partea lui Calota vatafu, ce i-au vandut in sili~te stanjeni. Mo~iei aleasa de la Campina i se alipise astfellanga "mo~iad-ei ce au avut de casa, care se cheama Curiacu", "care tragandu-se a doua oara despre Bane~ti am pus piatra in apa Doftanei, hotaru; ~i tragandu-se prin sili~tea targului pana-n Doftana despre Telega, am pus piatra din sus de fantanile de pacura; ~i tragandu-se la capul mo~iei de munte unde se cheama ~otrile, am pus piatra in apa Doftanei; ~i s-au facut toate impartelile jupanesei Calitei ~i ale jupanesei Ilincai peste tot in hotar stanjeni 998".

Curiaeul

- mo~ia veeina Campinii.

Seeolele XVII, XVIII

Satul Curiacu este amintit in cursul secolului al XVII-lea, in legatudi cu cumparaturile pe care Ie mcea Hrizea mare vomic, prezent ~iin mo~iade la Cfunpina25. La 1641 martie 11, se trecea la hotamicia mo~iilor lui Hrizea mare vomic. Printre acestea era ~i 0 jumatate din mo~ia Curiae "cu munte, vad de moara, hele~teu ~i rumani cumparata de la Mihalcea ~i fratele sau, lrimia, fiii lui Paraschiva logomt, care ~i ace~tia 0 cumparasera de la Palaloga logomt ~i copii lui - Calota postelnic, Dumitru postelnic, Marica ~i Patrana - stapanind-o impreuna cu ace~tia ~icu cumnatii lor, Apostol vataf ~iNegoita comis, fiind nehotamicita". Printre boierii hotarnici se afla ~i Sima vataf din Tar~or. Cum fii lui Palaloga aveau "case gata in sat ~i mori" ~i nevrand sa Ie strice cu hotarul s-au invoit cu boierii, astfel ca ace~tia "vazand ca unii vor avea lipsa de apa, au pus pietre de la Campenita, dand lui Hrizea din apa Prahovei pana la hele~teu, iar fiilor lui Palaloga ~i surorilor lor, din camp pana la hele~teu; mai in lungul ogorului au aflat 0 bucata de ogor neimpaqita, langa ocina vomicului, tot de la Campenita cea Mare, prin hele~teu, dand fiilor lui Palaloga ~i surorilor lor, din apa, avand ei 0 moara gata, iar Hrizei, de la camp, langa Campina cea Mare, ramanand 0 bucata de ogor neimpartita catre moara lui Apostol, pe care au dat-o fiilor lui Palaloga ~i surorilor lor, s-o alipeasca la ocina lor, iar lui Hrizea i-au dat alta bucata de ogor, de la sili~te, lipind ocina langa oeina ~i tocmindu-se ogor langa ogor. Apoi Calota postelnic a vandut lui Hrizea, partea lui de ocina din acest sat, a patra parte din jumatatea de sat, cu 13 000 bani gata, ajungand la hotarul de la inceput ~i la casa lui din sat, invoindu-se s-o plateasca vomicul cu 1400 bani gata. Apoi au adus pe boierii hotarnici, de au mutat pietrele, ajungand la funia lui Calota postelnic ~i au impietrit, iar din capul livezilor in sus, cat tine ocina pana in munte, cu munte ~i fanete, a ramas nelmpartita, sa Ie tina impreuna eel care va tine ~i ocina: din 8 funii sa tina Hrizea 5 funii, Dumitru postelnic ~i surorile lui, 3 funii, iar Calota postelnie, sa nu aiba treaba, caci ~i-a vandut partea lui, cu ~tirea fratilor, surorilor ~icumnatilor sai ~inimeni n-a vrut s-o cumpere". Doi ani mai tarziu, la 1643, Constantin mare postelnic arata finului Mantei negutatorul (conform I.C. Filitti, Calita Cantacuzino ar fi luat in casatorie pe Manta Campineanul), ca s-a toemit mra ~tirea lui cu Udrea eomisul, fiullui Hrizea mare vomic, pentru cateva sate din Prahova printre care ~i Curiacu26. Este foarte posibil ca satul Curiacul sa fi fost confiscat lui Hrizea sau fiului acestuia, in urma unui complot al vomieului, deoarece, la 1645, Matei Basarab daruia lui Negoita comisul Campineanul satul Curiacul "ee se cheama Campinita, tot satul cu tot hotarul, din hotar pana-n hotar ~i semnele sa se ~tie: din Prahova mare, pana-n hotarul Cfunpinei, pana-n casa Bardaresei ~i pe eoada lacului din satul Campina cea mare cum este scris in cartile cele vechi (...). Lipsa documentelor face in prezent imposibila legatura intre aeeasta stapanire in Curiae a lui Hrizea, cat ~i acelor mo~nenide acolo, apoi a lui Negoita, unicul proprietar la jumatatea secolului al XVII-lea ~i stapanirea de acolo intarita prin hotamieia de la 1729, Calitei Cantacuzino Cfunpineanu. o teorie inca neverificata ar fi aceea ca fiullui Negoita comisul Cfunpineanu sa fi luat in easatorie pe Calita Cantacuzino.

Alte eumparari de terenuri la Campina

- XVIII

La 1734 iulie 12, Gheorghe din Cfunpina, cu sotia, Patrana ~i fiica, Carstiana se judecau cu Sima zaraful, amintit in actul din 1729, ca fiind unul dintre parta~ii la mo~ia Campina, pentru un loe pe care acesta I-a cumparat de la Tudor, fiullui Baico, ~i pe care ace~tia aveau case: 2 cascioare, 0 pivnicioara, un co~ar~i pomii din dosul casei. Se hotara~temai intai, ca pe cheltuiala zarafului, sa se mute casele mai incolo. Proprietarii caselor doreau insa banii pe ele ca apoi sa ~i Ie ridice unde
25

Catalogul documentelor..., IV, nr. 331

8

26S. Teodorescu, op. cit., p. 151

vroiau ei. Casele vor fi evaluate de ditre vame~ul din Campina ~i de ditre vataful de plai la 30 taleri27 .

Noua hotarnicie la mo~ia Campina - 9 noiembrie 1745 o noua hotarnicie a mo~iei Campina s-a facut la solicitarea lui Petco Bra~oveanul ~i a tovara~ilorlui, deoarece, ace~tia erau de parere, ca au fost nedreptatiti in urma primei hotarnicii din 1729. Dupa hotarnicie s-a dovedit ca timp de 17 ani, Ilinca Campineanu ~i Chiajna Campineanu au luat venitul de pe 200 de stanjeni care i se cuveneau lui Petco. Acesta cerea despagubire dijma pe bucate ~i valoarea a 700 de vedre de pacura pe an, cat s-ar fi luat de pe acel teren. Divanul a hotarat
ca acesta sa primeasca pamantul, platindu-i-se in acela~i timp 680 taleri (1 vadra= Y2taler

- 300

vedre pe an plus dijma). La 1747 ianuarie 1, Ilinca Campineanca, cu nepotii ei, Grigoie Cioranu ~i Maria ~i cumnata Chiajna Campineanu cu fiul ei, Pantazi Campineanu al doilea spatar dadeau zapis lui Petco Bra~oveanul~i cumnatilor lui, Fota ~iRadu, nepotii lui Calota vataf, pentru ca ei sa stapaneasca "din mo~ullor afara din sili~te, trei ciricuri din cin pana-n cin, cu tot venitullor ~i din livezi ~i cu pacura", iar ele sa stapaneasca "de afara opt ciricuri, adica doi mo~i deplin din cin pana-n cin, cu tot venitullor ~i din livezi ~icu pacura". Mama Ilinca "cumnata-mea" urma sa stapaneasca "un ciric ce-l are d-ei cumparat de ba~ca de la mo~ullui Petco, Calota vatafu, din sili~te ~i de afara, din cin in cin cu tot venitullor cu livezi ~i cu pacura ~i tot ea sa stapaneasca "in sili~te doi mo~i deplin; ~i dintre ace~ti doi mo~i ai no~trii, cate vanzari vor fi infundate sa avem noi a raspunde" din mo~ul lui Petco ~i al cumnatilor lui, nepotii lui Calota vataful, scotandu-se vanzarile lor din sili~te, dupa actele de cumparare ale Calitei, "soacra noastra" ~i alte vanzari catre Sima zaraful ~i catre Alexandri, ace~ti stanjeni fiind tot infundati Ie-au mai ramas lui Petco ~i cumnatilor lui, Fota ~i Radul, sa stapaneasca in sili~te 65 stanjeni infundati, conform hotararii din 1729, "insa unde Ie sunt casele ~i curtile ~i gradinile ~i biserica cea veche, iar mai multa treaba sa nu aiba a se mai intinde", "in afara de sili~te, dupa cum s-au impietrit acum cati oameni ar mai ~edea, sa avem sa-i impaqim frate~te,adica noi pe noua ciricuri ~i Petco ~icumnatii lui pe trei ciricuri,,28. Cu ocazia acestei hotarnicii s-a stabilit ~i situatia locurilor infundate, cumparate in sili~tea Campinii29: manastirea Margineni in lung ~i-n lat 40 stanjeni, manastirea Mislea 13 stanjeni, manastirea Sarindaru 50 stanjeni, schitul Lespezi 20 stanjeni ~i alti 26 in lung ~i 13 stanjeni in lat, manastirea Sinaia 15 stanjeni, Parvu Cantacuzino fost mare stolnic 41 stanjeni, Sima zaraful 65 stanjeni, Alexandri negutatorul 30 stanjeni, Popa Stan de la Camp 30 stanjeni, Ion, ginerele lui popa Stan 15 stanjeni in total fiind 332 stanjeni. La 1775, Maria Lupoaica vindea unchiului ei, Pantazi Campineanu fost mare medelnicer jumatate parte de mo~ie a lui Petco Cur Ro~u, nepot al lui Calota vataf din Campina cu casa jumatate ~i cu pivnita jumatate din targul Campinii, cu carciuma de la podul Tiligii jumatate, mo~ie pe care 0 cumparase ~i ea de la Petco cu 300 taleri. Un document important este ~i cel din 1783, prin care Fota Lazaroiu cerea ob~tii un loc ca sa-~ifaca curatura de fan la Campina. I s-a dat un loc de curatura pe paraul Valtii in sus spre varful Popii, unde se cheama la Miloit ~i la Duma peste parau spre varful Popii care loc, va fi adeverit de oamenii batrani "ca pana acum coasa in el n-a intrat". Astfel i I-a dat sa-l cure ~i sa-l coseasca ~i dupa trei ani sa-~idea dijma obijnuita30.

27Ibidem, 28Ibidem, 29Ibidem, 30Ibidem,

p. p. p. p.

53 163 165 188 9

Genealogie - sec. XVIII

-XIX. Succesiunea partilor

din Campina.

In 1729, mo~ia Cfunpina se Impfu'teaIntre Calita Cantacuzino Cfunpineanu ~i nora acesteia, Ilinca, Radu Oimpineanu, Calota vataf ~i Sima zaraful. 1. Calita Cantacuzino Cfunpineanu = Manta (?) Cfunpineanu

fiu = Chiajna
I

fiu = Ilinca (n. Cioranu)

I

Pantazi Cfunpineanu al doilea spatar 1747

Radu Cfunpineanul

Scarlat Cfunpineanul mare logofat 1798

Maria = Nicolae Lupoianu

2.

Ilinca

Constantin Cioranul

Grigore pitarul Cioranul La 1798, parte din mo~ia Cfunpina se Impartea Intre Scarlat Cfunpineanu ~i Constantin Lupoianu ~etrar. Un document relevant pentru situatia mo~iei Campina este ~i cel din 1825, asupra caruia ne vom opn mal JOS. Jumatate din mo~ia Cfunpinii se afla In stapanirea unei ramuri a familiei Cfunpineanu, al earei reprezentant fusese Radu Campineanu amintit In documentul din 1729. Cealalta jumatate din mo~iase afla In stapanirea boierilor Lupoieni a caror genealogie Ineercam sa 0 prezentam mai jos. 3. Constantin Lupoianu stolnie + 1808

Bala~a = Bengeseu

Costache

Alecu

Scarlat

Maria = (f.e.) Grigore Bujoreanul caminar 1825

10

Jumatatea apartimlnd boierilor Lupoieni se va impaqi astfel, 0 patrime celor trei frati ~i cealalta patrime Mariei Bujoreanca.

Mo~ia Campina in secolul XIX. La 1807 iulie 8, era scrisa foaia de zestre a Marioarei Lupoianu, fiica Elenei Lupoianu ~i a lui Manolache Lupoianu. Fata era inzestrata cu mo~ia Cfunpina, pe care unul dintre parinti 0 stapanea frate~te, jumatate, cu vomiceasa Luxandra Cfunpineanu, parte din targ, dirciumile, bacania, hanul, livezile, morile, hele~teiele, pacura ~i muntele Magura ~.a.; "deosebit casele cu gradinile de acolo in intregime, vomiceasa sa nu aiba atingere de ele, taleri 5000, jumatate din
mo~ia ~otrile,,31 .

La 1825 februarie 26, fratii Lupoieni, Constantin, Alecu ~i Scarlat, scoteau la mezat partea ce-o aveau din mo~ia Campina, a patra parte. Cumparator a fost Gheorghe, fiullui Hristodulu. Ei scoteau mo~ia la mezat pentru ca "nu pot sa se uneasca la stapanire cu cumnatu lor, caminarul Grigore Bujoreanul", iar cu banii rezultati din aceasta vanzare i~i luau 0 alta mo~ie sau acaret. Maria Lupoianca ~i-a luat partea ei de mo~ie, prin hotararea Divanului, "ce au fost dreapta ocina" de la tatal sau, Radu Cfunpineanu, impreuna cu partea pivnitii ~i a locului ce au fost ale tatalui ei de frati. Boierii au hotarat atunci ca mo~ia Campina era jumatate a Cfunpinenilor (Constantin Campineanu) ~ijumatate a fratilor. Dinjumatatea fratiilor au dat surorii lor, casatorita cu caminarul Grigore Bujoreanul, zestre, a patra parte. Le-a ramas deci a patra parte din mo~ia Cfunpina ~i pentru ca marele logofat Constantin Campineanul n-a dorit s-o cumpere, au scos-o la vanzare. Prin diata ei pe care ~i-o intocmea la 1827 februarie 20, Marioara Bujoreanu, fiica raposatului stolnic Constantin Lupoianu ~i sotia caminarului Grigore Bujoreanul, neavand copii, de zestre fiind parte din mo~ia Campina ~i mo~ia ~otrile, jumatate 0 facea danie la biserica cea noua, "ce este sa se faca de iubitul meu sot acolo la Cfunpina cu odai imprejur, pentru primire de streini ~i locuinta de bolnavi" pentru cheltuielile laca~ului ~i pentru hrana ~i cele trebuincioase strainilor ~i bolnavilor; cealalta jumatate 0 lasa danie spitalului manastirii Cemica pentru a fi de folos parintilor de acolo. Ea mai lasa taleri: 1000 sorei Bala~a Bengescu, 500 fratelui Costache, 500 fratelui Scarlat,
.

500frateluiAleco,500 manastiriiCaldaru~ani,1000schituluiTigane~ti, 500 schituluiPasarea,500

schitului Rate~ti. Casa cu "tot cuprinsul ei" din mahalaua Sf. ~tefan, pe care a cumparat-o sotul ei de la mama ei cu bani din zestre, 0 lasa metoh la manastirea Poiana Marului. Pentru cheltuielile anuale de la "~coala ce am facut la Cfunpina la veche biserica de la han" a lasat scris separat. Inchina patru tigani la biserica cea noua cu conditia ca, pe familie, sa dea jumatate de oca de ceara ~ijumatate de untdelemn. Epitropul averii sale (venitul mo~iilor care trebuia administrat) urma sa fie staretul manastirii Cemica ~i apoi sotul ei, Grigore Bujoreanul.32 Diata Marioarei a fost contestata de fratii ei in acela~i an. Astfel ca sotul Grigore Bujoreanul, intocmea 0 plangere la 1827 iulie 16, dupa moartea Marioarei, contra cumnatilor lui, fratii Lupoieni pentru ca el facuse 17 chilii "cu sus ~ijos" in curtea bisericii cei vechi la Campina, "ea sa ~eaza preotii ~i oamenii saraci de pomana in chilii, facand ~i ~colala cu a mea cheltuiala, de invata 60 de copii romane~tede pomana ~i30 copii grece~te". La 1827 februarie, Marioara i~i facuse a doua diata (dupa 5 ani de la prima) ,impaqind mo~iaCampina ~i ~otrile intre manastirea Cemica ~ibiserica cea noua. Acum fratii Lupoieni, s-au opus ca Marioara sa fie ingropata la Cemica, I-au oprit pe arenda~ul mo~iei din Campina, Radu vistier, sa dea banii de pe arenda, chiar daca mo~ia a fost arendata de cand traia Marioara.

31Ibidem, p. 168 32Ibidem, p. I 71 ~i urm 11

Fiind chemati la judecata inaintea domnitorului ~i al mitropolitului, Costache Lupoian, fratele mai mare, a fugit la Campina ~i la alungat pe arenda~ de la mo~ie ~i a luat ~i cheile de la ~coala. Scopul acestei plangeri fiind ca sa nu se defiinteze ~coala, iar arenda~ul sa-~i reintre in functie. Costache Lupoianu (care nu se prezentase la judecata) ~i Bala~a Bengeasca au fost la Campina au confiscat carciumile, au luat cheile de la odai, au anuntat vanzarea bacaniilor ~i pentru arenda mo~iei,indepartandu-l pe arenda~(contractul de arenda expira anul viitor). Pricina dintre frati ~i cumnatullor trebuia judecata, pana atunci ace~tia nu puteau avea nici un amestec la mo~ia Campina. Spre sfar~itul secolului al XIX-lea, mo~ia Campina ajunge treptat in mainile aceluia~i proprietar. La 1835 octombrie 14, staretul schitului Predealul schimba cu staretul manastirii Cernica 0 pereche de case cu grajd ~i ~opron ~i cu doua gradini aflate pe locul mo~iei Campina, fiind metoh al schitului cu alte case mici, lice este carciuma" cu 0 gradina mica, aflate pe aceea~i mo~ie, Campina ~i6000 lei. Schitul avea sa plateasca pe an 12 lei, ca ~iceilalti claca~ide pe mo~iaCampina. La 1853 august, manastirea Cernica facea schimb cu Mitropolia Bucure~ti, a patra parte de mo~ie pe care 0 avea in trupul mo~iei Campina ~i ~otrile, in devalma~ie cu marele logofat loan Campineanu, cu vistiereasa Domnica Gheorghiu (cea care a cumparat de la Hristodulu), avand paduri, livezi de fan, puturi de pacura, ipsos ~i alte metale, targ peste saptamana, hanuri de zid proprietate, pravalii de targ negustore~ti, cu mo~ia Brane~ti, jud Ilfov, mo~ie de danie catre manastire de catre primul ctitor, care mo~ie intrase in proprietatea Mitropoliei. Biserica Sf. Treime ramanea in continuare in ingrijirea parintilor de la manastirea Cernica, biserica urmand a fi intretinuta din venitul mo~ie de la Brane~te3. La 1860 iunie 27, avea loc vanzarea la licitatie a mo~iei Campina, cu toate trupurile ~i numirile ei, averea lui loan Campineanu. Cumparatorul va fi ~tefan Burchi. Patru ani mai tarziu, la 1864 iunie 20, acesta 0 vindea domnitorului Barbu Dimitrie ~tirbei (insarcinat cu aceasta cumparatoare fiind George Barbu ~tirbei). El vindea mo~ia Campina, cu toate trupurile ~i infundaturile lor, adica atat trupul Campinii care era in devalma~ie cu Mitropolia, mo~ie a statului, cu Domnica Gheorghiu, fiecare dintre aceste parti avand a patra parte, cat ~i celelalte parti deosebite de targul Campinii, la care nu aveau amestec ceilalti devalma~i, a~a cum se stapanise de parintii colonelului loan Campineanu ~i de catre el. Vindea cu 40000 de galbeni. Hotarnicia, impaqirea nu era terminata, nici pietrele mo~iei puse34. La doi ani, in 1868 noiembrie 27, S.C. Baicoianu ~i Alexandru G. Boicoianu (frati) vindeau mo~ia Campina, ~otrile, Lunca Mare cu toate trupurile, infundaturile ~i numirile ei impreuna cu targul a~ezat pe mo~ie, stapanita in devalma~ie cu printul Barbu ~tirbei ~i stat, pastrand casele parinte~tipe locul din comuna Campina, peste drum de Voicule~ti,catre printul ~tirbei. La 1871 iunie 21, ultima parte din mo~iaCampina ~otrile, a patra parte, intrata dupa 1863in proprietatea statului, avea sa fie cumparata de acela~i ~tirbei. ~tirbei deveneau unicul proprietar al mo~iei Campina din care se scadeau proprietatile vechilor mo~neni, locurile infundate cumparate de locuitori ~i portiunile de pamant pe care au fost improprietariti claca~ii la 186435. Locuitorii au fost improprietariti la 1864 cand Ii s-au dat 928 ha pe mo~ia Campina care fusesera in posesia Mitropoliei Bucure~ti,Domnicai Baicoianu ~iprintului Barbu ~tirbei. Alte cumparari de locuri infundate, de pe mo~ia colonelului loan Campineanu, vor intra in proprietatea locuitorilor respectivi abia in 1865.

33Ibidem, p. 179 ~i urm 34Ibidem, p. 184 35Ibidem, p. III 12

.~

L L [ [
Gimpina. Populatie. CHidiri. Cfunpina Impreuna cu tiganiile avea la 1810 - 133 case ~i485 locuitori ~i la 1830 - 147 case. In satistica din anul 1860, erau trecuti 2777 locuitori, case cu 3 etaje - 1, cu 2 etaje - 2, cu 1 etaj - 543, dintre acestea dite au pravalii - 26, suma odailor de locuinta - 1044; case de zid - 87, de lemn - 818, de pamant - 109, suma c1adirilor- 546, suma altor c1adiridin curte - 468; c1adiripublice - biserici 5, ~coli 1, tribunal, politie, sfat popular 1; 1 spital. Imaginea Campinei la 1880 La 1877 s-au facut ~oseleIn zona Primariei, ulterior local al ~colii de fete, ~i In zona strada Ghenoiu. Tot la 1877, a fost trasata ~oseauade pe strada Gazinului ~i s-au cumparat casele cu locullor ale lui C. Carcalechi, transformandu-le In local pentru Primarie. In acela~i an s-a construit ~i un alt local de ~coalade fete, comuna avand pana la 1878 numai localuri de ~coliInchiriate. In 1878, s-a proiectat realizarea unei piete a comunei Inaintea primariei "ospelului comunal" spre a "da ajutor mai cu Inlesnire cometului". La 1878, se punea In lucrare construirea unui local de ~coala de baieti, venind In ajutor ~i Ministerul, dupa obligatia pe care a avut-o manastirea Cemica, dupa dania Marioarei Bujoreanu, statuI fiind proprietar dupa legea secularizarii averilor manastirii. In 1879 se facea pavajulin piata comunei. Mai tarziu, la 1880, s-au facut ~oselele pe strazile Gara Cfunpina, Ghenoiu, Ghenadescu, Radu Bnlnza, Dinescu, Calinescu ~i Bratagagiu ~i cele facute In 1877. In acela~i an s-a expropriat terenul unei anume Anghel Mari~ca pentru a se face 0 gradina publica, apropiata de piata comunei, gradina trebuind a se face langa baile minerale. Se repara In aceea~iperioada ~i poampa de apa, "cea actuala este un sistem vechi". La 1877, In Cfunpina erau 40 felinare, iar prin 1878 s-au mai adaugat 20 pentru "a se da mai multa lumina ora~ului". La sfar~itul secolului, la 1897, Campina era comuna urbana Intinzandu-se pe 1569 ha pamant. Comuna Campina cuprindea catunele Macelaru (133 locuitori), care la 1924 era cunoscut ca Campinita, Bro~cel(154locuitori) - Broa~te,Pacureti - Pacuri, Slobozia ~itargul Campina Populatia era de 2716 locuitori, la care se adaugau, 16 familii tigani, 15 de evrei, 3 de bulgari, de 17 unguri, una de francezi ~i trei de greci. Capi de familie erau 664, case de locuit 524. Evolutia populatiei este urmatoarea: la 1860 - 2777; la 1897 - 2781; la 1899 - 3779; la 1912 - 8511; In anul1924 - 12937. Locuitorii se ocupau atunci cu agricultura, comertul ~i industria. Erau patru olari, 30 dulgheri, 10 zidari, cinci rotari. Desfaceau produsele local, la targul saptfunanal de la Breaza de Sus ~iba1ciurileanuale din Telega ~iFilipe~ti. In comuna erau 102 cai, 418 vaci, 51 bivoli, 38 capre, 665 oi, 912 porci. 0 moara pe raul Doftana. ~coala era din 1863, localul fiind proprietatea comunei. ~coala a fost frecventata, In 1896, de 144 baieti, iar cea de fete de 118. Carte se Invata aici din 1835. ~tiau carte 1000 barbati ~ifemei. In martie 1839, dupa ce domnitorul Ghica vizitase ora~ul, ob~tea locuitorilor de la Campina cerea Infiintarea unei ~coli,amintindu-se dorinta Mariei Bujoreanu. Se gaseau sare ~i pacura. Se producea grau, porumb, ovaz, 160 meri, 70 peri, 30 duzi, 50 cire~i, 180 nuci, 24057 pruni, 170 vi~ini, 85 gutui, care cu fan din livezi. Comeftul se exercita de 17 carciumari avand ~i alte pravalii cu diferite obiecte de vanzare, hoteluri, cafenele.

13 I

Campina avea peste 20 de strazi (bulevardul Sanatatii, Carol I, ~oselele Grivita, Baicoianu, Unirea, Minelor, Dreapta, $tirbei voda, Garii etc.) In ora~ existau 0 judecatorie, un spital, 0 farmacie, 0 statie de telegraf ~i po~ta, 0 companie de dorobanti ~i un stabiliment balnear, aflat pe proprietatea printului D. $tirbei. La Gahita, era un locul cu apa pucioasa, apartinand casei D.V. Hernia. Apa a fost descoperita pe la 1873, locul fiind proprietatea printului $tirbei. La 1880, printul vindea acest loc lui D.V. Hernia. Acesta, la presiunile rncute de comuna Campina, promitea ridicarea unui stabiliment balnear atat de util oamenilor. Locul a fost insa concesionat de acesta pe 12 ani, pentru construirea stabilimentului catre N. Garoflid ~i M. Georgescu. La sfar~itul secolului trecut, stabilimentul avea 25 camere ~i 18 cabine pentru bai ~i se afla in proprietatea casei Hernia. In jurul stabilimentului se afla un frumos parc de 2.5 ha, in mijoc1ul caruia se afla capela D.V. Hernia. La 1924 erau 2000 case; acestea aveau gradina de zarzavat sau fructe; proprietatile erau intinse, noii cumparatori nu pierdeau din vedere acest fapt. Se parea ca inceputul secolului XX a coincis cu inceperea extinderii ora~ului "0 intrepatrundere a targului cu zoneIe rurale dimprejur". Inca se mai pastrase ziua de targ pentru luni. Biserici Pentru secolul al XVII-lea, sunt amintiti drept martori la diferite tranzactii de pamant preoti din Campina. Astfel, la 1636 august 26, popa lani din Campina, la 1640 iun 17, popa Dumitru din Campina, pe care-l regasim ~i la 1647, alaturi de Gherghina diaconu ~i altii. o mentiune a unei biserici, la Campina, apare insa la inceputul secolului al XVIII-lea, cand la 1747, in urma unui judecati intre Ilinca Campineanu ~i cumnata ei Chiajna, cu fiul ei Pantazi Campineanu, pe de 0 parte ~i cu Petco ~i cumantii lui, nepotii lui Calota vataful, mo~ullui Petco pe de alta parte, pentru mo~ie in Campina, in sili~te ~i in afara sili~tii, se arata, dupa stabilirea partilor Campinenilor, ca lui Petco ~i ai lui Ie ramanea sa stapaneasca in sili~te 65 stanjeni infundati, in locul unde Ie sunt casele, curtile, gradinile ~ibiserica cea veche, "mai mult sa nu se intinda". La 1774, fratii Tunusli aratau in lucrarea lor, Istoria Valahiei, ca in Campina erau 0 manastire ~i0 biserica. Judecata intinsa pe aproape 20 de ani, pana la 1780, dintre Maria Lupoianu, fiica lui Radu Campineanu, casatorita cu Nicolae Lupoianu, cu unchiul sau, Pantazi Campineanu ~i apoi cu fiul acestia Scarlat, scotea la lumina existenta unei manastioare la Campina. Astfel, Maria arata ca tatal sau "ridicase in Campina, pe loc osebit al mo~iei 0 manastioara cu han, cu chilii de piatra, cu carciuma de piatra", cu vie, cu dobitoace, pe care, dorea ca dupa moartea lui sa fie daruite manastirii Mislea pentru pomenirea sufletului sau. Atunci, egumenul manastirii Mislea refuzase aceasta danie, motiv pentru care avea sa fie chemat injudecata la divan36. Catagrafia din 1810 privind ora~ele cu romani negutatori mentiona in Campina vistierului (familia Campineanu care avea 0 jumatate din mo~ia Campina) 0 biserica cu hramul Sfintilor Voievozi, 0 biserica de zid "cu toate oranduielile bune". Erau 81 case de romani, 11 case de tigani, ~i332 de locuitori. In Campina stolnicului (probabil Lupoianu), avand 0 biserica cu hramul Sfintilor Mari Mc. Gheorghe ~i Dimitrie, de asemenea 0 biserica de zid "cu toate oranduielile bune". Partea aceasta a Campinii avea 37 case de romani, patru case de tigani ~i 172 locuitori. Prin dania sa de la 1827, Maria Bujoreanu, fata stolnicului Constantin Lupoianu, sotia caminarului Grigore Bujoreanu, neavand copii i~i impartea partea de mo~ia din Campina ~i $otrile pe care 0 primise ca zestre, 0 jumatate danie la biserica cea noua "ce este sa se faca de iubitul meu sot acolo la Campina cu odai imprejur pentru primire de straini ~i locuinta de bonavi", pentru cheltuielile laca~ului ~i pentru hrana ~i cele trebuincioase strainilor ~i bolnavilor. Administratori ai averii sale ii lasa pe staretul de la Cernica ~i apoi pe sotul sau.
Acte judiciare din Tara Romiineasca, 1973, doc. or. 853 14

36

- --=~~

Se gandise de asemenea ~i la vechea ctitorie de familie, deoarece arata in diata ei ca pentru cheltuielile anuale de la "~coala ce am rncut la Campina la veche biserica de la han" a lasat scris in alt act. Vechea biserica de la han trebuie sa fie ctitoria Lupoienilor cu hramul Sf. Mari Mc. Gheorghe ~i Dimitrie. De altfel, dupa moartea sotiei sale, la 16 iulie, Grigore Bujoreanu scria 0 jalba contra cumnatilor sai, fratii Mariei care contestau diata acesteia. El arata ca rncuse 17 chilii "cu sus ~i cu jos" in curtea bisericii cei vechi la Campina, "ca sa ~eaza preotii ~i oamenii saraci in chilii ~i am rncu ~i ~coala cu a mea cheltuiala de invata 60 de copii romane~te de pomana ~i 30 de copii grece~te". Biserica ridicata de Bujoreanul avea hramul St. Troite. La 1830, pentru ca venitul rezultat de pe mo~ia rncuta danie bisericii, fiind insuficient pentru intretinearea ~i a unui spital de bolnavi, staretul impreuna cu sotul Mariei ~i rudele ei hotarasc ca venitul mo~iei sa fie folosit doar pentru intretinerea bisericii ~i a ~colii. In catagrafia din anul 1833, regasim aceste trei biserici in Campina. Atunci targul avea 195 de case, 481 de locuitori, trei biserici, nici 0 manastire ~ipatru mori de apa. Biseriei - refaeeri Biserica cu hramurile Adormirii Nasditoarei de Dumnezeu ~i Sf. Nicolae, "zidita din temelie ~i infrumusetata", dupa textul pisaniei, de satretul Calinic al manastirii Cernica, cu cheluiala lui Grigore Bujoreanul ~i a sotiei sale, Maria, care a daruit parte din mo~ia Campina, a fost construita in 1833octombrie4. Aceastabiserica,esteprobabil0 refacerea fosteictitoriia Lupoienilor,deoarece, inca la inceputul secolului nostru era cunoscuta ca "biserica de la han". De altfel, laca~ul pastra atunci cateva carti mai vechi. In 1810, un minei a fost daruit de biserica Hagiu din Bucure~ti, bisericii de la han din Campina unde se preznuia hramul Sf. Mari Mc. Gheorghe ~i Dimitrie. Un alt minei, de la 1818, de la aceasta biserica avea mentiunea, pentru biserica din targul Campinii a Lupoienilor. In acela~i timp, aratam ca in biserica, se afla momantul biv vel stolnicului Constantin Lupoianu, mort la 1808 februarie 27. Biserica Sf. Troita se pastreaza, ca ~i cea a Sf. Voievozi, care "s-au ridicat din temelie ~i clopotnita ~i zidul" de vel logorntul Constantin Campineanul, cu ajutorul ~i fiind epistat Grigore Negrul, in 1827 august 5. Desigur, ~i in cazul acestei biserici este vorba de 0 refacere ulterioara, ea figurand printre laca~urile de cult din 1810. De altfel, la inceputul secolului, biserica pastra un octoih de la 1793.

PaeDra la Campina Existenta pacurei in subsolul acestei regiuni este semnalata in documente inca din 1697; inca de atunci era socotita ca 0 bogatie a mo~iei. In 1792, se aminteau "fantanile de pacura", in 1745, se considera ca se pot scoate 700 de vedre de pacura pe an din aceste fantani; din 1812, se pare ca pacura se extragea din puturi. Spre sfar~itul secolului, Campina devenea schela petrolifera37. La 1889, Campina avea 0 sonda de incercare pentru extractia de pacura. Catre 1890-96 in schela Campinii erau 5 sonde. In 1895, se infiinta societatea "Steaua Romana" cu scopul exploatarii petrolifere. Societatea lua fiinta la initiativa mai multor parteneri: Banque de Roumanie din Bucure~ti, Emil Costinescu, Mare~alul Curtii Regale - George Filipescu, Baronul Wilhelm yon Offenheim din Viena ~i S. Reiss, aflat de mai multi ani in Bucure~ti. Societatea a cumparat in 1896 0 parte din mo~ia Campina de la Hernia, caruia principele ~tirbei i-o vanduse, parte pe care se gaseau la 1924 sondele. In timp, productia de pacura crescand foarte mult, societatea a cupmarat fabricile de distilare de la Bucure~ti,Monteoru ~iMoine~tipentru
37Ibidem, p. 126 - 127 15 , ~

i l,

L.

~
.......

L [
ca ulterior, societatea sa-~i construiasca 0 fabrica distilatoare proprie in Cfunpina, fiind cea mai mare din Europa, numita "Fabrica noua". Societatea functiona foarte bine la 1924; numarul sondelor crescuse in timp pana la 321. Extractia pacurii se mcea cu ajutorullocuitorilor din Cfunpina ~i din satele vecine, in special cu cei veniti din Oltenia ~iArdeal. In Cfunpina, mai existau la 1924 ~i alte societati ~i fabrici: Societatea Astra Romana, pentru extraxtia ~i prelucrarea petrolului, Societatea Electrica, Moara lonas, Fabrica de ceramica, Atelierul de turnatorie a lui David Zipper, Atelier de lacatu~erie allui Carol Saicovici, Societatea Concordia, fabrica de ma~ini ~i unelte pentru sondaj, Fabrica de bijuterii a Contelui de Blome ~i un Atelier modern de tipografie ~i legatorie a lui M. S. Gheorghiu.

~ [

Intocmit, Istone

m~;;t1

16

':.

.;

-.
Q C\

~. C/It
A" 1'IIII&!8"

...
~)

::s

"t I::t. :3.

c: .......

"C' I........ IQ ::s

-----

3
"::: ...... c (")

'".

....

......

C') ~ ...... t: ......

-.

-'1

>
.. .>

:...

.\

I.."",;;,::::-,'::.:...:

....;y.

......

Q
(")

Q
Q(
.HIllft_O.__ .. V!1 I-R : :":; ..,

<_..

";

"t:t -. (") ...... C '... .... ...

r::
-.
-.
...
(")

C) ...

...

r::

......

...

r::
Q( ->
:::3

-. 3 "t:t r:: -

......

"".k"c"i_ lEnY:*::Xtlli,%:::;*";M-..

_."':;:"&iiOt<if'{,,,,1Ii1!I:i

__..,tlw.

... Q( 0-C -. r:: r:: -.

."

.,

Ii

s.C 0 "CONSPROJECTtt pOL 0 I EST

S.A 0

. . . Proie 0t nr.4/133.88
p. U.G. Mill'iICIPIUL CAMPINA

1lliMORIU ~

FREZENTARF

l).
~

DATE' DE RRCill'lOASTERRA DOCUMRNTATIFI : ELAN URBANISTIC GENERAL (P.U.Go) , MUNICIPIUL CAMPINA & PB:J:MARIA Mill1ICIPIULUI CAMPINA : SC. "CONSPROIB'CT" SAit PLOlE'STI

Denumire proieot

... Benefioiar
...

Proieatant

2. OBIRCTULDOCUMd'NTATIEI
PLANUL URBANISTIC GE~RAL

at Munioipiului CA~1PIN.A

constituie documenta'yia prin oare sa stabileso obieoti~elet m9.surila 9i s~rategi8 de dezvoltare a looalita'yii pe 0 peri Dada de 5 10 ani. Avand la baza cocoeptul dezvoltarit Qurabi1e 9i 1jinand sa ama de te ndin1je 1a sooia1-e 0 OD omioa P. U.G-ul urmare i;>te

- Asiguraraa

eobi1ibrului intra neoesita1jile de dezvoltare a oadrului oODstruit i;>i proteo~la mediului natural specifio looalita1jii ;

- Gestiocarea
in favoarea
~

resurselor de oare dispune 100a1itate8 propriai dezvo1tari ; oa1ita1jii

vietii prin politioi proprii
dazvoltarii

Imbunata~irea
speoifice

II
I
.

j I
I

urbanso

3.' DRSCHJRHE'A LOCA~ITATII

Situat in ZODa de vest a.jude~ului

Prahova

mUDioipiul Campina sa af1a 1a 3D km. distan1ja de regedin1ja jude~ului~ munioipiul P1oie9ti.

./ /. ~.
AM.

i , jI

...

....

CjMPEU ooups.
fiind 9i Do! tana.

un teritoriu

administrativ

de 2422 ba. Prahova

agezeta pe tarasa aflata

1a confluenta

raurilor

AtestatA dooumental:la inoaputul seoolului XVI 1503,

CAMPDiA

s-a

dezvoltat

datorita

pozi~iei

geografioe.favorabile

de-a1ungul

drumului oomaroial ce duoea spra Bra90vo Veoinata-yi1e aunt:

~

la nord
la est

& :

oomuna Sotriile
Telega
:;;ti

...

1a est
sud-eat

--

: a omuna Bane
a oomunalo

- la vest

Poisna

Campina

9i Cornu.

4';' POPULATIA SI DB'ZVOLT~ Cu 0 popula~ia de 41.164 Munioipiul CAMPn~

URBANA,
locuitori

eate

oel mai important

la oentru

1.1.1995 urban a1

jude~ului dup~ Municipiul Ploie9ti, Dinamioa popula~iei a

ounosout in timp 0 evo1u~ie oontinua oea~06 i-a adus 0

importan~a deosebita in oadrul judetuluio Prin importantela
funo~iuni aooial-eaonomioe oonstituie

un aentru de 1nterea ae
15 km.

polarizeaza. for~8_d~
loouin~a

!}lUnoa pe 0 raze. de peste

Prin F.U.G. a--a prevazut

ouprinzandu~e

dezvo1tarea
zonele

zonei

de

in intravilan

oe fuaesera

exoluse sntario:!:

astfel sa fie oreiate oonditiile dezvoltarii 9i restruaturaxii urbane la nivelul neoesita~ii muniaipiului. Se are in vedere in prinoipal dezvoltarea oonstruo~ii-

lor de loouin~a ou regim mio de inB.ltime oe.se insorie privin~e in dazvoltarea istorioaa ora:;;ului.
5.

in multe

OBIECTI\TB' DR UTILITATB' PUm,ICA ... ZONE SPRCIALB'

publioa

de obieotive de utilitate amplasste in general in zona aentral~ oara se propun

Municipiul CAMPINA dispune

a fi

men~inute,
intra

modarnizata

9i puse in valoare.

In aoeasta

unita~ile 9001areic~le de sanatata8 oUltura, construoti11e de oult~ justi~ie eto., pentru unele din aoestea fiind neoqsare luorari de repaxatii, igenizare 91 modernizara
~

oategorie

a dotarii.
.//.
.AM-

...

...

. .

~1n P;U.G. se propune realizarea in perspeotiv!

funo~ie de neoesitate 9i resurse,de noi obieotive oare sa deser~easoa mai bine neoesita~ile din oartierele de loouin1ja. Sa prevade realizarea 1Timariei oare sa adaposteasca prinoipalele funo~iuni administrative ale Munioipiului _ aotualmente acestea funo~ionand in spa~iile altor proprietari.

In munioipiu funo~ioneaza

un important numar

de

unita~i comerc1a~e 9i de prestari servioii amplasate in special in zona centrala. In etapele viitoare este neaesara modarnizarea zonei pie~ei 9i realizarea de noi unita~i in cadrul oartierelor mai, pu~in dotate,. in paralel cu modernizarea unitii1;;ilor existente. Sunt in exeou~ie sedii pentru p09taJ banoa 9i oentru de afaeeri au birouri pentru reprezentan~e firme, a-au realizat spa~ii pentru poliyia municipala, p6~tru 1nstitu~ia de asisten1jii ~. . sooiale. nFunda~ia Speran~a Copiilor". :Pantru periioada de perspeotiva s-au previizut in P.U.G. noi dotari oare sa asigure func'~iunile municipiale de centru de polar-izar-e a zonei. din Iandul carora se remaros. : oentru

cUltural,

hotel,

motel~ camping, popas turistic,

9i distIac~ii, liJ~e u de arta.,

club au sali

de aine matograf 9i al te 1e.;

inva:lie.mant
sala de sport

superior,.biblioteaA

munioipala,

stadion,

pisoina,

Sa are in vadere puneI'ea in valoare 9i amenajaraa as spatii verzi ou funo~iuni de proteoyie. sport agrement a zonei OOI'nigeispre DN.l oa para munioipal 9i a zogei Musoal (platoul 9i paryia1 versantul) oa zona de agrement. Sa are in vedere amenajarea pentru agrement a
lsourilor interes
urban.

existente.

Zona oentrala
general

oat 9i zona prinoipalelor

ou

dotari de
~i mobilier

se ~or amenaja

planta~ii,iluminat

B-a prev!zut

menyinerea

zonelor

speoiale

existente.

'0//. .AM.
J:..-

.-4

...

...

..

60 UNITATI

EOONOMICR
industrial

Principalele unita~i eaonomioe au aaraoter

oe oonfera munioipiului CAt1Pn~A 0 importanta deosebita struoturate in 3 zone prinoipale &

~ Zona nord

sunt

situati

1a nord de aalea ferata

...

Campini~a

Telega

o,u .l.ntreprinderile

NRP.rlJN,

IRUEAR, e to~' ; - Zona aentru

w

situata la sud fa~a

de aaee~9i,aale ~urnlto~ia,

ferata - au intrep~ind6rile Uzina MeoaDial eta. ;

; Rafinaria

- Zpna de sud ... situat~ 1a sud de stroOrizontului sooieta~ile aomeroiale ; EDIt CONST, ~UCEGI,

au

TRANSILVANIA,VALEA FRAHOVE'I, IRA eta.'

BUDt de meD~ionat uDele unita~i eoonomiae import ante de oiorapi,

oe funa~ioneaza,in

~ona de loouit Sau izo1at

: Fabrioa

lFET, CONCORDIA e~a.

lor ~i oapaaita~ilor

.
a,terenuri...
masuri modernidisponibile din zODale industria1e, ~i asigurare produayiei, efeata10r a paraajelor.

PriD P.U.G'. s-a prevlzutmai bUDa folosire

de organizarea zaraa aare airoula~iei

~i batehnologizarea sa dual la e1iminarea Noile

plantatii poluariio

~i investi~ii

investitii

in seotoarele

eoonomiae

produotive,

in dezvDltarea neoesare realiza

me diul.uio

servioiilor desfl~urlri

~i a aapaoitatilor ala aotivitltilor a normelor

de depozitare aomeroialelse a vor

bunei

QU respeotarea

striata

de proteayie

Agricultura importa~tl existente

~i silviaultura

nu dispun de 0 baza suprafetalor prin masuri de tereD stimulative

dar sa impune valorifioarea cu potential in aoast domeniu

~i proieote produotiei

oare

sa inourajeza

dezvoltarea oadrului

~i dive~sifioarea natural.

in oontextul

pastrarii

.//.

.A ~E .

..

B. CAI DE' COMUNICATIE

Teritoriul strabltut turi de limita administrativ a1 municipiului CAMPn~

este
a

de vest de DN.l Buoure9ti

- Bra90v

au lega-

in ~ODa de sud 9i nord ou trama majora

de oiroula~ia

ora9ului. Je direo~ia Rst-Vest .munioipiul est~ strlbatut de DJolo2 spre Foiana Camp1na 9i respeotiv Telaga Valea Doftanei.

Trama majora de oirQula~ia a ora9ului eate in unele

privin~e deficitara
.

cU multe puncta de oonflict .

.

9i atrangulari
,
.

ale ciroula~iei.
de oiroula~ia transversal trotuaret

rrin F.U.G.

ae propune configurarea interseotiilor

tramai majora

ou amenajarea

9i a profilului de aliniament, rutiera a

ooreapunzator pentru a asigura

amenajat

ou platatii

0 cat mai buna legatura obieotiva

zone lor funo~ionale major~

9i a prinoipalelor fluentei

de interes

oar 9i ore9ter~a jude~eneo

tranzitului

spre drumul na~ioDal

9i drumurile

Sa propune Ciroulatia de gara Campina

realizarea feroviari

de parcaje

in zonele aglomerate.
este aaiguratl Buau~e9ti

pentru

cilitori feroviarl

situata

pe magistrala

Bra90v aflata pe teritoriul oomunei Poiaca Campina. Din Bceastl

plaaoa derivatia Campini~a

magistrala

Telega oe asigura trafioul ferovia~ a1 unita~ilor eoonomioe din zonela industriale ale munioipiului.

9.

OBIECTIVE DR PATRIMONIU. ZONE PROTE'JATE' 81 FROT~CTIA MRDIU1UI

de Patrimon1u.identifioate in P.U.G~ 9i preVizute pe teritoriul a fi protejate siturilor 9i

Obieotivele munioipiului

sunt temaraate

9i puse in valoars. aODstruite oonstruatii oare dau

Deassmanea nota

a-a previzut

protejarea

speoifiaa,

ctistinota.prin olldiri

au valoare arhiteoturali. Sunt de remaroat in ace st sens Muze ul "NICOLAi' "HASDEU" 9i in 0 ura de finalizare de la CASACU GRIFONI.
J;,"

GRIGORESCU", Castelul

luo r .rile

./ /.

.A JlI .

cu apa a mun101plulul C.AMPINA se faoe 91

::

7.

ror AREA E DILITA RA

As1gurarea

6allmenta.r11

dln doua s1steme VOIU 91 PALTlNU prln sta~11 de inmagazlnare tratare 91 apol pr1n re~ele de d1.str1bu~le. Se are in vedere ext1nderea in paralel

reyelelor de dlstrlbu~le in zonele unde aoestea 11psQsa au mal buna gest10nare 91-.gospoda..rlre a dlstr1.bu~1el. Pentru canallzare se prevede extlnderea sta~lel de epULare . au treapta blo10g1ca 91 meoanlca 91 exttnderea ".reyelelor de canallzare o.rageneasaa menajera 91 pluvlal~ exlstand strazi 91 important in aeest domenlu. zone eu deficlt Allmentarea cu ene.rg1e eleot.rlc~ 91 telefonle este in gen~ral aslgurata urmand a se .reallza lucr~r1 de mOderni~a.re ~1 s por ire a aapa c1.t a~11 funa~1e de nee e s it a.~l1e dezvo It a..r11. A l1mentare a cu caldur a se fa ce dln oentra le le termloe
"

existente ce deserveso ansamblurl1e de loautn~e 91 alte obleotlve 91 micrQcentrale sau inealzlre au so be pentru consumatorl1 lndl-

vidual1..
asupra

Se are in veds.re modernlzarea

eentralelor

term1.ce

cu

eoh1pamente

performante cu randamente ridicat, ou efecte ben~f1ee oonsumulu1 de combust1b11 91. performan~elor ecologie~.

Gazele naturale,

folosite

ea

combustibil

in centrale

termice pentru incalz1re 91 pre par are hrana este asigurat din rey'31e de distribu~i'.", pentru care se precon1zeaza lucr9.r1 de mOdernizare, inloou1rea celor uzate, pentru asigurarea debitului 91. presiunii necesare, ~n paralel cu ere9terea nivelului de siguran~a. in expl08t:Jre. Golectarea 9i depoz1tarea degeurilor care se realizeaza. actualr;;ente intr-un cepozit necorespunzator ecologic este propus a sa amplasa pe un alt teren in afara teritoriului administratlv, in copperare cu comuna Bane9ti 9i alt7 localita~i riverane, pent!\) cs!e ~-aU demar9t Stud iile de Fundamentare 91 Studiul de Impa ct.

In zona de nord a 1ntravilnului

s-a prevazut aqlplasament pentru de pe:3te 200 m. fa~a de zona de locuin~e

Muscel

- Voila)
distan~a

PUy sec asigur.nd

91 obiective

sociale.

r l:

);,"

. . ./.

..

..

Se ar~ in vadera

deasemeni ..,

protejarea
~

9i punerea

in

valoare

a obieativelor

au valoare

de patrimoniu

din inointale

Biserioilor 9i Cimitirului oat 9i oele din zonele publioe -- obieotive,ou valoare dooumentara istorioa de arti sau arhe ologioa.. Prin P.U.G. s--au delimitat zonele proteja~e sanitar $i zone au risouri naturale sau tehnDlogioe (re~ele). Propune rile din F.lJ.ANUL UR311NISTICGR1TRRAL 8U in vedere plstrarea 9i punerea in valoare a oadrului natural

deziderat al oQnoeptului existent dar 9i a oadrului oonstruit, dezvoltarii dur-abile oare are in vadere oonservarea resurselDr
9i realizaxa8
maxim

investi~iilor

viitoare

ou minim efort

9i efeot
I I

in favoarea

ooleotivita~ii.

I
ij

il

11 I

..ARHITB'CT

SEF,

arh.Ilie

Grigoresou

~r~
I I

.AM.

I" ':

I"

;..'