LUCRARE DE DIPLOMA

CUPRINS CAPITOLUL I. CONSIDERA }II GENERALE Sec ]iu n e a I. PRELIMINARII .1. Noiuni gen er al e agricol$ 1. No]iun e a %. No]iun e a .'. I!"oric 1. Dre(" ro&a n %. Dre("ul ro&) n e ! c Sec ]iu n e a a IIa. COMPARA }IE *NTRE SOCIETATEA CI+IL, AGRICOL, SI ALTE -ORME ASOCIATI+E .1. Con"r a c " ul e !ocie" a " e co&e r ci al$ 1. A!e&$n$ri %. Deo! e .iri .%. Con"ra c " ul Sec ]iu n e a a IIIa. e !ocie" a " e ci#il$ agricol$ !i a!ocia ]i a *NTRE CONTRACTUL DE COMPARA }IE e !ocie" a " e ci#l$ agricol$ !i con"ra c " ul e !ocie" a " e ci#il$ e !ocie" a " e ci#il$ agricol$ e!re con"ra c " ul e !ocie" a " e ci#il$

.%. Se iul &a"e ri ei

SOCIETATE CI+IL, AGRICOL,/ COMUNITATE SI INDI+I0IUNE CAPITOLUL II. CARACTERELE 1URIDICE ALE SOCIET, }II CI+ILE AGRICOLE .1. Con! e n ! u a li" a " e a .%. Carac " e r ul !inalag & a "i c .'. Carac " e r ul e con"ra c " cu "i"lu onero! .2. Carac " e r ul co&u" a "i # .3. Carac " e r ul ci#il .4. Carac " e r ul lucra"i# .5. Carac " e r ul in"ui"u (er! on a e .6. Carac " e r ul e con"ra c " cu e7ecu " a r e !ucce !i #$

CAPITOLUL

III.

ELEMENTELE CONTRACTULUI DE SOCIETATE

CI+IL, AGRICOL, Sec ]iu n e a I. CONSIM },M8NTUL Sec ]iu n e a a IIa. CAPACITATEA P,R }ILOR Sec ]iu n e a a IIIa. O9IECTUL .1. Reguli gen er al e .%. A(or"ul !ocial 1. No]iun e %. Su&el e :n .ani '. 9unurile &o.ile !i i&o.ile 2. Ser#iciile ;(re! " a ]iile :n &unc$< 3. Regi& ul =uri ic al a(or"ului !ocial .'. Pa"ri&o ni ul !ocial Sec ]iu n e a a I+ a. SCOPUL SAU CAU0A CAPITOLUL I+. CONSTITUIREA SOCIET, }II CI+ILE AGRICOLE Sec ]iu n e a I. LI9ERTATEA DE ASOCIERE Sec ]iu n e a a IIa. PROCEDURA DE CONSTITUIRE .1. E"a(a (recon " r a c " u al$ .%. *nc > ei e r e a con"r a c " ul ui CAPITOLUL +. -UNC }IONAREA SOCIET, }II CI+ILE AGRICOLE Sec ]iu n e a I. ASPECTE GENERALE Sec ]iu n e a a IIa. ASOCIA }II .1. No]iun e .%. O.liga]iile a!ocia ]ilor ?a]$ .'. O.liga]iile a!ocia ]ilor ?a]$ .2. Dre("u rile a!ocia ]ilor 1. Dre("u rile in i#i uale ?un a & e n " a l e %. Dre("u rile colec"i# e Sec ]iu n e a a IIIa. ADMINISTRATORII SOCIET, }II CI+ILE AGRICOLE e !ocie" a " e e "er]i

.1. Nu&ire a !i !"a"u" ul =uri ic al a &ini!"r a " o rilor .%. Pu"erile a &ini!"r a " o rilor CAPITOLUL +I. *NCETAREA SOCIET, }II CI+ILE AGRICOLE Sec ]iu n e a I. CAU0E DE *NCETARE A SOCIET, }II CI+LE AGRICOLE .1. E7(irar e a "er& e n ul ui .%. Denu n ] a r e a .'. Pieire a ?on ului !ocial .2. Moar" e a / eclar a r e a =u ec$"ore a ! c$ a &or]ii/ :nce"a r e a e7i!"e n ] ei uneia unui a!ocia" .4. In!ol#a .ili"a" e a unui a!ocia" .5. Pieirea lucrului (ro&i! a u! ca a(or" :n !ocie" a " e Sec ]iu n e a a IIa. E-ECTELE *NCET,RI e a!ocia"/ :nain"e e a ?i in"re (er!o a n el e =uri ice a!ocia" e

.3. Puner e a !u. in"er ic ]i e legal$ !au =u ec$"ore a ! c$ a

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE Sectiun e a I. PRELIMINARII .1. No"iuni gene r al e e!(r e con"ra c " ul e !ocie" a " e ci#il$

agricol$. Desi aria contractelor de societate comerciala este mult mai vast\, contractul de societate civil\, reglementat de Codul civil, poate deveni o

prezenta activ\, efecte benefice pentru cosocietari. Realizarea unor Francisc Acest articol Deak, reproduce Tratat cu de art. art. drept 1+33 1+55 1+32 civil.Contracte din din$odul $odulcivil, civil civil speciale. france1, france1, potrivit , Editura cu potrivit potrivit care# Actami cu c3ruia# care# , Bucuresti, 1996, p.356. Alti beneficii nu este privilegiul exclusiv al contractelor de societate autori 4La oute au societe convention definit societe est societatea doit un qui contrat avoir donnerait civila un par object ca a lequel l'un fiind licit, des deux o entitate assicies et ou etre plusieurs contractee patrimoniala la totalite personnes pour de indiviza benefices, l'interet conviennent constituita commun est nulle. de in des mettre mod parties. quelque voluntar,prin !haque chose en
asocierea commun, associe #l en doit est dans ade " doua apporte la meme vue sau de ou mai la partager de stipulation multe l'argent, le persoane benefice qui ou affranchirait d'autres qui fizice pourra biens, sau de juridice en ou toute rezulter son contribution industrie si 4. afectata 4.Aaux realizarii se vedea pertes, $. scopului les .a"an8iu, sommes lucrativ ouA. effets comerciala de vreme ce contractul de societate civila vizeaza acelasi comun,prevazut >eor8ean, mis Actual"ente, dansinsa leop. fonds cit. 5n in , de vol. "ateria la contractul )=, societe p.societ36ilor, 14!. par de un ou societate.5n plusieurs Fran6a Dan des sunt A. associes aplica%ile opescu 4.A , dispo1i6iile se Contractul vedea $. .a"an8iu, 7e8ii de societate nr. +5 A. 69!911.0!.19+5, >eor8ean, , Editura op. scop, intrun alt cadru juridic. LuminaLex, confor" cit. , vol. )=, "odific3rilor p. Bucuresti, 165. aduse 1996, dep.!3. noua le8e, entru art. co"paratie, 1+32 are ur"3torul a se vedea# con6inut# $.Au%r&, $.'au, Cours de Droit civil francaise 4 La societe , (uatrie"e est instituee edition,par t.)*, deux aris, ou plusieurs 1+!1, p.542, personnes -arcelqui laniol, conviennent Traite par elementaire un contrat ded'affecter Droit civil a ,une si/ie"e qui pourra edition, en rezulter. t.)), 1931, p.60+, Fu1ier2.er"an, Code civile annote.Supplement. ar t.13+!222+1, readucandule aris, in actualitate. aris, Elle p.2142. peut etre instituee, dans le cas prevus par la loi, par l'acte de volonte d'une seule personne. Les associes s'engagent a contribuer aux pertes 4.

Ani de zile, cazut in desuetudine, contractul de societate civila are, in

prezent, sansa revitalizarii, Legea nr. de !"#$$# societ\%ile agricole troisie"e edition, entreprise commune t.)), des aris, biensp.639, ou leur A.$olin, industrie ..$apitant, en vue partager Cours elementaire le privind benefice de ou Droit de profiter civil de francaise l'economie ,

Dominant intr- un asemenea contract este interesul, &ns\ fundamentul

Dispo1i6iile din 7e8ea france13 :nr. +569!911.0!.19+5; sunt aplica%ile tuturor for"elor asociative, 5n

sau il constitutie increderea, intelegerea si buna credinta a membrilor #.'otiunea decon6inut societate france1, capitol al c3rui este datcivila. de 7e8ea nr. !+9904.01.19!+; potrivit cu care#

unei asemenea societati privin6a societ36ilor civile, dispo1i6iilecivile. art. 1+32 alin. 2 :de su% $apitolul )) al <itlului al )= lea din $odul civil
1 4 On le caracterecivila civile toute les societe auxquelles la lois n'atribue pas un autre a raison de (ocietatea a fost definita ca fiind un contract princaractere care doua sau

leur forme, de leur nature ou de leur object 4.A es vedea >illes >ou%eau/, ?ilippe Bi?r, $ode $ivil, (uatre2

mai multe

persoane )fizice sau juridice* se obliga, fiecare fa%\ de

vin8t ?uite"e edition, @urisprudence >eneral Dallo1, aris, 19++, p. 1229 si 1240.

celelalte, s\ puna in comun aportul lor material si"sau de munca spre a constitui un fond si sa desfasoare impreuna o activitate in vederea atingerii unui scop patrimonial comun, foloasele sau pierderile fiind impartite intre ele. Aceasta definitie rezulta din combinarea art. #+$# cu art. #+$, alin. , si art. #-# din Codul civil.Astfel, art. #+$# prevede c\ . / Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva ./ % 0 potrivit art. #+$, C.civ.. / Orice societate trebuie sa aiba de obiect un ce licit si sa fie contractata spre folosul comun al partilor. Fiecare membru al unei societati trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa ./ ' 0 potrivit art. #-# C. civ.. / Este nul contractul prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor. Asemenea, nula este conventiunea prin care s-a stipulat ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere / 2 .

1 2 3 4

Cat priveste societatii Codul nostru civil reglementeaza Adica# Alaturi otrivit art.1494 art. art.1493# de cele 1499 doua $.civ.# $.formele civ. for"e ale societatii civile civile, anali1ate "ai sus, dreptul nostru privat a cunoscut si o douaspeciala mari de forme )art.#+$ C.civ. *. de art. for"a ''$ocietatea 2societati $ocietatile care constituire universale sunt particulara au universale ca o%iect a pot societatlor este fi reali1area sau de aceea particulare. doua civile, ce feluri% de are operatiuni astfel, obiect i"o%iliare, 236oarecari din $odul lucruri co"ercial determinate,sau 2 in pre1ent a%ro8at uzul lor,ori
3

fructele prin <e/tul art.lor. $ocietatea 2societatile 225 de "ai dinsus 7e8ea tuturor constituite este universale, reproduce nr.3191990 bunurilor intre art.1+35 a "eseriasi,indiferent privind amembrilor $.civ societatile ei&si france1,potrivit societatea co"erciale de profilul caruia# 2lor,in re8le"enta Les vederea a societe castigurilor. societatile e/ercitarii sont universelles civile in co"un peou a #. societatile care sunt, la universala randul lor, de doua feluri. actiuni "eseriei particullieres. Acest :pentru Acest si articol a i"partirii articol de1voltari, reproduce reproduce %eneficiilor art.1+36 a se art. vedea o%tinute 1+41 $.civ. D.A. $. france1,potrivit pe civ. opescu, acest france1, te"ei, op.cit. potrivit caruia# , p!!, caruia# nota si 1+3, si literatura Buridica acolo societatea tuturor bunurilor prezente si viitoare societatea universala

citata;. 2societatile On societe La distingue particuliere constituite deux sortes prin est de celle asocierea societes qui ne universelles,la "ai s'applique "ultor profesori qu'a societe certaines pentru de tous choses a acorda biens determinees,ou presents,et "editatii elevilor, la societe leur usage,ou 4

c1stigurilor )art.#+$+ C.civ. *0

universelle aux fruits 2societatile a de en gains. precevoir. avand ca rino%iect 7e8eaactivitati nr. !+29 de din knoC2?oC, 4 ianuarieconsultin8 19!+ s2a renuntat si en8eneerin8, la cate8oria societatilor universale. 2societati otrivit entru art. avand o 1500 practica ca $. o%iect civ.# Budiciara antrenarea "ai vec?e unor in sportivi privinta din societatilor diferite do"enii universale, ale sportului, a se vedea Fu1ier2

,. societatile particulare, adica acelea in care asociatii pun in comun

anumite bunuri determinate, uzul sau fructele acestor bunuri)art.#+$$ .er"an,2societatile 'semenea, op.cit. , p.21!1. societate infiintate entru particulara pentru unredactarea co"entariu este siunei aceea "ai opere formata recent literare in prin privinta sau unstiintifice, contract,prin societatilor uneicare reviste universale, maiperiodice, multe a persoane se C.civ.*0 de ele ca pot obiect crearea intreprinderi vedea se alcatuiesc, D.A. 2societatile opescu, sauasemenea, pentru profesionale, op.cit. o intreprindere , pp. !42!!. avand determinata o%iectavea e/ercitarea sauca pentru unei exercitiul profesii, precu" unei meserii cea de de sau far"acist unei profesiuni. sau avocat determinate, unei meserii sau a unei profesiuni )art.#-22 :astfel, potrivit Acest articol art. 5exercitiul reproduce alin. 1 din art.1+42 7e8ea $.civ. nr.5191995 france1, pentru potrivit or8ani1area caruia# si Lee/ercitarea contrat par profesiei lequel de plusieurs avocat,
''profesia 5de personnes avocat se exercita soit pour la une alegere, entreprise in cabinete designee, individuale, soit pour cabinete l'exercice asociate de quelque sau societati metier civile ou C.viv.* .s'associent, profession, est profesionale '' :s.n.;. aussi une societe particuliere.

(ocietatea

particulara reprezinta astazi singura forma de societate

intalnita in practica .

2societatile de portofoliu, avand ca o%iect ac?i1itionarea de valori "o%iliare, cunoscute in le8islatia 6

noastra su% denu"irea de fonduri deschise de investitii , si re8le"entate prin Drdonanta >uvernului nr. 24925.0+.1993, privind re8le"entarea constituirii si functionarii fondurilor desc?ise de investitii si a

Cat priveste obiectul societatilor civile, Codul nostru civil nu enumera

categoriile de activitati pot financiara constitui obiect al societatii Au civile, societatilor de investitii ca instituitii de care inter"ediere : M.Of. nr. 210930.03.1993;. pot rezumandusesocietatii la a preciza ca. ' constitui o%iect al civile activitatile cu caracter ilicit sau i"oral, ca"ataria, activitatile de
contra%anda, unei trebuie case de toleranta :a se vedea, lar8, D.A. 'Orice e/ploatarea societate sa etc. aiba de pe obiect unopescu, ce op.cit. licit , pp.!+2+0.;. si sa fie

contractata spre folosul comun al partilor'' ( art.#+$, alin.# C.civ.* si ca. 33 Fiecare membru al unei societati trebuie sa puna in comun sau bani, sau alte lucruri, sau industria sa'' ( art.#+$, alin. , C.civ.*. Rezulta deci ca orice activitate care are un caracter licit moral si care nu este fapt de comert poate constitui obiect al societatii civile. 4rin urmare, sunt de natura civila, printre altele , societatile
@

constituite

pentru

exploatarea

unor

terenuri

agricole, potrivit

Legii

nr. !"#$$#, &n temeiul Codului civil. %.No"iun e a si exploateze e !ocie" a " e ci#ila agricola. pam1ntul in diferite forme de asociere. societati 4otrivit Legii nr. !"#$$# )art.#*, proprietarii de terenuri agricole pot sacomerciale, asocieri )societati simple* sau societati agricole.
5 6 ! + 9

4otrivit art., alin # din lege. A Aceasta se vedea# conclu1ie Fr. Deak, este inin Fr..Deak, concordanta Et.$arpenaru, cu art. 5 din Contracte $odul co"ercial, civile si comerciale potrivit caruia# , Editura''(u Lumina se poate Lex, ''Formele asociere simple sunt asocierile pe baza de intelegere considera Bucuresti, 1993, ca fapt p. de 235, de comert Fr.Deak, cumpararea op.cit. , p.36!, de produse D.A. opescu, sau de op.cit. marfuri , p.!9, ce te/t s-ar siface nota pentru 190. uzul sau
consumatiunea a familiei sale& de asemenea revanzarea acestor lucruri si nici intre doua cumparatorului,ori sau mai multe familii, avand ca scop exploatarea terenurilor vanzarea produselor pe care proprietarulanimalelor, sau cultivatorul le are dupa pamantul sau sau cel cultivat de agricole, cresterea aprovizionarea, depozitarea, dansul.'', indiferent ca e/ploatarea pa"antului se face individual sau in asociere :Fr.Deak, op.cit., p.36!,

conditionarea,
nota 44;.

prelucrarea

si

vanzarea

produselor,

prestarea

unor

servicii, precum si alte activitati.'' 4otrivit art., alin. din lege. se pot constitui prin intelegere verbala ''Asocierile prevazute la alin.

sau scrisa, fara alta formalitate !uridica, cei in cauza stabilindu- si singuri obiectul activitatii si conditiile in care inteleg sa-si desfasoare activitatea. Din punctul de vedere al naturii lor juridice, aceste asociatii simple 1A sunt veritabile societati civile 11 fiindu- le aplicabile dispozitiile in materie ale Codului civil, in masura in care asociatii nu au stabilit alte conditii )art., rezulta alin.,*. ca nu (ingura numai derogare ter%ii, dar expres si prevazuta pot de lege dovedi vizeaza posibilitatea inc5eierii contractului si prin intelegere verbala, de unde partile inc5eierea contractului si continutul acestuia cu orice mijloc de proba, forma scrisa nefiind ceruta nici ad probationem. Concluzia pare sa fie contrazisa de textul art., alin.+ din Legea nr. !"#$$#, potrivit caruia. ''"n cazul in care asociatii doresc, pot inc#eia contracte de societate in conditiile prevazute de $odul civil.'' 'umai ca, asa cum s-a remarcat in literatura de specialitate %
1%

''...printr- o asemenea interpretare s-ar crea un vid de reglementare, legile comerciale fiind inaplicabile c#iar si in privinta societatilor agricole (art.& alin.'(. "n consecinta, fata de imperfectiunea textelor, se impune interpretarea potrivit careia asociatii pot stabili singuri conditiile in care inteleg sa-si desfasoare activitatea (art.' alin. - )(, sau - stabilind numai obiectul activitatii si aporturile sociale - in rest sa supuna raporturile

10 11 12

dintre ei si<iclea, cu tertii reglementarilor prevazute de $odul civil (art.' alin.*(, Ale/andru Fostele supra, otrivit u%licata F.1., art. asociatii in 13 26 66# +3 9!, M. nr.1. alin. alin.1# lit. alin. Of Of. intercooperatiste %# .-ircea nr. final# nr. 1# 9!96.05.1991. 3!920.02.1991, <o"a, $uprafetele )entru )ersoanele $orneliu sausuprafetele de cu stat fizice ocupate "odificarile Birsan, si cooperatiste carora cuvenite, de Societatile plantatii li ulterioare. s-a potrivit s2au reconstituit pomicole, agricole reor8ani1at prezentei si sau viticole, alte legi, constituit informe societati titularilor sere, de dreptul helestee, asociere co"erciale indreptatiti de in :pe li cavor drept comun in de asocieri private.'' agricultura amenajari se proprietate actiuni;, elibera *etinatorii Organizarea iar,piscicole, nu in Editura titlurile in conditiile societati de Ceres si de pepiniere, terenuri amenajarea proprietate, prezentei civile , materie Bucuresti, degradate, :art. constructii teritoriului legi, 29 avandu-se 1992, alin. precum chiar p.25. 1 administrative din agricol daca insi 7. vedere, asociatiile nu nr. are sunt 1+91991;. ca unde cuprinse si sarcina de este agrozootehnice, tip cazul, crearea intr-un privat optiunea perimetru conditiilor care precum se acestora vor de pentru si ameliorare, infiinta de cele o amai exploata buna
1' furajere necesare terenul care, folosire potrivit inindividual art. mod abazei terenurilor -., individual alin. sau /in din sau aferente diferite scopul lege, asociati, sunt productiei forme capacitatilor vor scutite de sa asociere faca agricole dede plata din productie privata, proprie si impozitului se executa total zootehnice initiativa sau pepe terenuri partial, inierbari, baza existente de agricole urmand studii impaduriri, in cooperative ca si pe pe proiecte o perioada aceste corectare pot la baze cererea asa se Autorii care deosebesc doua forme distincte de asociere simpla-

reprezenta, efectueze reactiei proprietarilor, de 0 ani,solului incepand punerea pe rezolvandu-se baza sau in cu alte posesie optiunii anul lucrari /11/ . urmatoarele :s.n.;. proprietarilor, .de :s.n.; ameliorare probleme% aport pe terenurile la constituirea lor, statul unor forme va aplicarea pune de asociere la dispozitie de tip gratuit asocierea de familii si societatea civilaadmit si le ei dispozitiilor privat, cu materialul a,sau +..., necesar fara b, personalitate gruparea - samanta prin de juridica. comasare ierburi, :s.n.; puieti, a terenurilor amendamente pe proprietari si asistenta si destinatii tehnica in la concordanta executarea cu

din Codul civil in ambele cazuri.

lucrarilor. de proprietate structurile *etinatorii si care cu formele au primit de materiale cultivare a pentru pamantului, inierbari, rezultate impaduri in urma si amendari asocierilor, si nu le-au stabilirea

6,. (ediul materiei perimetrelor intrebuintat infiecarei vederea scopului proprietati, pentru comasand care le-au terenurile cerut suntdispersate obligati sa si plateasca rectificand valoarea hotarele lor. +s.n., nerational
amplasate. +s.n.,

Dupa cum am mai aratat, o larga aplicabilitate o are contractul de

societate civila, reglementat de Codul civil de la #7!- )art. #+$#- #- #*, in domeniul agricol, ca urmare a conditiilor create prin adoptarea Legii fondului funciar nr. #7"#$$# #+ , care a prevazut constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara personalitate juridica )art. # final #- , art. ,! alin. # #! , art. !! #8 , art. 7 lit. b #7 , art. $8 alin.# #$ * ,2 . alin.

9n concret, asocierea proprietarilor de terenuri agricole in vederea exploatarii lor a fost reglementata prin Legea nr. !"#$$# privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura ,# . Dupa cum am mai aratat , fie ca este vorba de asocieri simple )art.,
,,

alin.#- *, fie de asociatii civile propriu zise, ambele forme asociative sunt supuse reglementarilor prevazute de Codul civil. 4rin urmare, sediul materiei in privinta societatilor civile agricole se regaseste in Codul civil - art. #+$#- #- # - precum si dispozitiile din C. civ. relative la transmisiunea, transformarea, garantarea, etc. obligatiilor civile in general, acolo unde dispozitiile din acelasi cod relative la societatea civila nu reglementeaza, stiut fiind ca, in materia contractelor speciale, acolo unde nu exista dispozitii speciale relative la un aspect sau

13 14 15 16 1! 1+ 19 20 21 22

altul intereseaza contractul civil respectiv, se generale A >aius, idem. entru sece vedea 3.154, de1voltari# Legiuirea apud E.-olcut, E"il Caragea -olcut, D.Dancea, , editie Dancritica, Dancea, op.cit. Editura , Drept pp. 2++!2290. Academiei roman, Editura )n R.P.R. ceeaaplica SANSA ce , priveste Bucuresti, , normele Bucuresti, dreptul 1955,vec?i 1993, pp. 662!2. france1, p.2+!, a din generala a de obligatiilor. te/t se vedea siteoria nota aul 391. *iollet, Histoire Droit civil francaise , aris, 1905, p. !49 si ur". '. I!"oric. 1. Dre("ul ro&a n . Contractul de societate a fost precedat de o forma a indiviziunii, numita anti+uum consortium 0 potrivit lui :aius , aceasta este o forma de
%'

societate in care societarii au dreptul sa dispuna atat de partea ce le revine, cat si de intregul patrimoniu. ;n realitate insa nu esta vorba decat de o stare de codevalmasie intre membrii aceleiasi familii .
%2

Cea mai vec5e forma a contractului consensual de societate la romani este societas alicuius negotiationis - societatea ce are de obiect un singur fel de afaceri. Apoi apar, pe rand, societas omnium bonorum )societatea tuturor bunurilor prezente si viitoare*, societas unius rei )a unui singur lucru* si societas +uaestus )cu privire la venituri* .
%3

%.Dre (" ul ro&a n e ! c . A.Regle & e n " a ri . ;nainte de adoptarea Codului civil de la #7!-, contractul de societate civila isi gaseste o reglementare mai ampla, pentru prima data, in Codul Caragea si in Codul Calima5. Astfel, in Legiuirea Caragea acest tip de contract este reglementat in Capitolul #+, sub denumirea '',entru tovarasie'' . ;n articolul # tovarasia este definita ca fiind. ''...un fel de obstire si sa zice, cand doi insi sau mai multi tocmindu- se, vor pune toti cate atat, cu care sa negutatoresc impreuna avand de obste si c-stigul si paguba.''
%4

23 24 25 26

10

Dupa adoptarea Codului contractul de A societate civila isi gaseste A se $. -artinovici, vedea, A.<iclea, Curs de -.<o"a, drept agrar $.Birsan, , civil, Academia op.cit. , de pp. Inalte 1521!, Studii Dan $ristian ronomice opovici, , $luB, Experienta Institutul de istorica arte a orafice reglementare ampla ##,Birsan, reglementare a ramas Romaniei Ardealul, in organizarea, 193!, p. functionarea 149 apud-A.art.#+$#si <iclea, dezvoltarea -. <o"a, cooperatiei $. agricole. op. cit., Perspective. p. 15, notacare , 2. Bucuresti, 1995. nesc5imbata pana astazi. 9.Scur" a (reBe n " a r e a e#olu"i ei ?or& elor a!ocia"i# e in gen er al . ;deea introducerii si incurajarii formelor asociative
,8

in agricultura

Romaniei este la fel de vec5e si are aceeasi evolutie ca si in celelalte tari europene. Din a doua jumatate a secolului trecut, acte normative importante au legiferat diferite forme asociative. Codul civil de la #7!+ a dat posibilitatea constitutuirii de asociatii si societati civile. <ai tarziu, intelectualii de frunte, ca ;on ;onescu de la =rad si 4.(. Aurelian, au desfasurat o intensa activitate in directia dezvoltarii cooperatiei agricole, ca mod comercial de organizare de la #778, si asigurare in art. a independentei cuprinde economice a taranului rom1n si de lupta impotriva camatariei si spolia%iunii ,7 . Codul ,,#- ,,-, unele dispozitii referitoare la societatile cu capital variabil si numar nelimitat de asociati. Aceste prevederi au incurajat miscarea cooperatista si au dat societatilor cooperative create in baza lor un regim juridic distinct de al societatilor civile sau comerciale. A doua etapa incurajarea in evolutia forme legislativa a societatilor >n act agricole este

perioada anilor #$2 - #$#!, in care este vizibila interventia statului in acestor de asociere. legislativ de mare importanta a fost Legea =ancilor 4opulare si a Casei Centrale din #$2 , modificata de mai multe ori pana in anul #$#!. Legea a creat un important instrument de credit necesar activitatilor agricole, iar prin modificarea din anul #$27 a organizat obstiile de arendare satesti, care erau societati cooperative autorizate a lua in arenda mosii. Legea asigura un regim de favoare bancilor populare si obstiilor satesti. 4rin Decretul- lege nr. societatilor
2! 2+

$$, din #$#$ incepe a treia etapa in evolutia s-a infiintat pe langa

agricole. 4rin acest act normativ

11

<inisterul Agriculturii si Domeniului, Casain a8ricultura Centrala a Aspa1ia Cooperatiei A se vedea, de e/e"plu, in ceea ce priveste for"ele asociative )taliei, $oBocaru, si ;mproprietaritilor. 4rin !taliei Legea din #$,2 se extinde Legea 1993, =ancilor ormele asociative in agricultura , in Studii de drept romanesc, nr. 3, iulie2septe"%rie, pp.
2492255. 4opulare

si Decretul- lege nr.

$$, pe tot cuprinsul Romaniei si se

majoreaza dotatia statului la institutiile de credit. ?tapa a patra cuprinde perioada de la #$, la #$ 2 cand s-au

cristalizat si maturizat societatile cooperative ca forme asociative. ;n anul #$,7, <inisterul <uncii, Cooperatiei si Asigurarilor (ociale a elaborat Codul cooperatiei, promulgat prin Legea din #$,7, abrogat si inlocuit prin Legea Cooperatiei din #$,$. Dupa al doilea razboi mondial, formele agricultura au fost de tipul de intovarasirilor, cooperativelor agricole productie, asociative promovate in si

gospodariilor

colective,

asociatii

intercooperatiste

structurile lor ierar5ice teritoriale si nationale. ?le au fost desfiintate in #$$# prin Legea fondului funciar. 4rin Legea nr. !"#$$# se reglementeaza pe baze noi formele

asociative din agricultura. Acestea sunt. asocierile de familii, societatile civile, societatile agricole si societatile comerciale. Din aceasta scurta privire istorica, putem trage concluzia ca evolutia formelor asociative agricole in Romania este asemanatoare evolutiei structurilor de acest gen din celelalte tari europene %@ . @ormele asociative practicate in agricultura romaneasca sunt diferite dupa natura legilor care reglementeaza )civile, cooperatiste, comerciale*, si au sau nu personalitatea juridica. Cu toate acestea, dupa cum a demonstrat- o practica ultimilor ani, formele asociative care se supun reglementarilor Codului civil, prezinta, din punct de vedere teoretic si practic, un interes deosebit. Sec"iun e a a IICa. COMPARATIE INTRE SOCIETATEA CI+ILA AGRICOLA SI ALTE -ORME ASOCIATI+E

29

12

1.Con"r a c " ul !ocie" a" ci#ila agricola ac " lar8, ul , p. e )n privinta D.D. >erota, ase"anarilor Curs de societati sie deose%irilor comerciale dintre ,e Bucuresti, societatea 192+, civila p.si +29. ceaapud, co"erciala, E.!i Eafta2'o"ano, acon"r se vedea, pe op.cit. !ocie" a4++. " e co&e Contracte r ci ala. civile , Editura !raphix, )asi, 1993, vol.1, pp. 1902193, -ircea2 Eu8eniu 190, nota Eafta2'o"ano,
Etefan -inea, Constituirea societatilor normelor comerciale , Editura Lumina Lex, Bucuresti,contractul 1996, p. 21 si @ac1nd aplicarea care guverneaza ur". societate

de si

civila, asa cum este reglementat de Codul civil, contractului de civila agricola, vom distinge urmatoarele asemanari

societate

deosebiri intre acest contract si cel de societate comerciala. 1.A!e & a n a r i . ?lementele urmatoarele. - ambele contracte nu pot lua nastere decat prin inc5eierea unui contract de societate0 - un patrimoniu social trebuie sa aiba atat societatea comerciala, cat si societatea civila agricola0 - scopul lucrativ il distingem la ambele forme de societate0 comerciala sau civila agricola. %.Deo! e . i ri. Distinctiile intre societatea civila agricola si cea comerciala, prin comparatie cu ceea ce le aseamana, sunt insa esentiale. a* Conform prevederilor art. # din Legea nr.
2

comune

ale

celor

doua

forme

de

contract

sunt

#"#$$2, societatile

comerciale au ca obiect actele de comert. 'u forma exterioara a societatii are importanta, ci natura actelor realizate in societate. De aceea, in mod just s-a relevat ca. ''...daca societatea va face acte de comert, va fi o societate comerciala. daca insa actele emanate de la dansa nu sunt cele enuntate de lege ca acte comerciale, acea societate va fi considerata civila, independent de forma ei exterioara'' . Crearea
#

unei societati civile agricole nu are drept scop operatii comerciale. ;n acest sens, art.- din Codul comercial prevede ca.

30 31

13

''/u se pot considera ca fapte dedin comert...vanzarea productelor D. $..a"an8iu, entru Ale/andresco, co"entarii A. >eor8ean, Explicatiunea asupra caracterului op. cit. teoretica ,vol operatiunilor ))), sip.6!0. practica a do"eniul dreptului a8riculturii, civil roman ,avol. se vedea 9, Bucuresti, Etanciu 1916,pe care proprietarul cultivatorul le Lex, are Bucuresti, de pe1993, pamantul $arpenaru, p.462. Drept comercialsau roman , vol. ), Editura Atlas pp.!22!4. cultivat de dansul.''
,

s0u sau cel

Aom retine deci ca in structura activitatii societatii civile agricole nu intra operatiile cu caracter comercial. b* 4entru a lua fiinta, o societate comerciala trebuie sa respecte anumite ,!"#$$2. formalitati prevazute de Legea nr. #"#$$2 si Legea nr. Astfel, societarii comerciali trebuie sa urmeze o anumita

procedura incepand de la constituire )inregistrare, publicitate, etc.* si pana la declararea in stare de insolvabilitate sau a lic5idarii judiciare a societatii. Dimpotriva, aceasta procedura nu este impusa in cazul contractului de societate civila agricola. @iind un contract consensual, el se inc5eie doar prin simplul acord de vointa al contractantilor )verbal, prin act scris sau c5iar tacit, cum ar fi, de exemplu, punerea unor bunuri in comun, cu intentia formarii unei societati* . ;n caz de conflict, pentru a putea califica un raport juridic ca fiind un contract de societate, ''...trebuie ca in intentia partilor sa fi fost vointa de a constitui, din aportul pe care fiecare se obliga a-l aduce, un fond comun in scopul de a imparti intre dansii foloasele ce ar rezulta'' civila agricola, existen%a supun Codului comercial unui registru si legilor
+

. Bot spre deosebire de

contractul comercial, legea nu impune, in cazul contractului de societate jurnal obligatoriu. (ub acest in materie, pe cand aspect, concluzia care se desprinde este ca societatile comercile se speciale societatilor civile agricole li se aplica numai prevederile Codului civil. c* Raspunderea membrilor societatilor comerciale pentru datoriile

inc5eiate este mult mai variata decat in cazul societatii civile agricole. d* Bermenele de prescriptie a dreptului la actiune in materie

comerciala difera de cele din domeniul societatii civile agricole.

32 33 34

14

e* ;n sfarsit, opersonalitate alta distinctie intre cele forme de societate este A. '. $. rin Eanilevici, .a"an8iu, $olin, e/ceptie, .. $apitant, op. nu A. au >eor8ean, cit ., p.112, op. cit op. ., D.D. p.619. cit Buridica# >erota, . p.6+9. asociatia op. cit. , p.9., in participatie Ec. doua <?alles, :art. Traite 2512256 elementaire $. co".;, dede droit ase"enea, legata decu personalitatea lor juridica. si commercial, asociatiile aris, scop 1925, lucrativ p. 220., fara apud personalitate E.Eafta2'o"ano, Buridica op.cit., ori asociatiile p. 192, fa"iliale nota 493.:D27. nr. 5491990;. A se
vedea D. $apatana, Caracteristici generale ale societatilor comerciale , in "reptul, nr. 922191990, p. 21222.

;ntr- adevar, cat priveste societatile comerciale, acestea, de regula , alin. , din Legea nr. personalitatea mai #"#$$2. juridica a asupra este controversata, care se cat priveste are

au personalitate juridica, potrivit art.# 4roblema unitar.

societatilor civile, doctrina si jurisprudenta neavand un punct de vedere (olutia adopta importanta ales consecintelor juridice. 4ractica judiciara franceza mai vec5e considera ca societatea civila are personalitate juridica, solutie sustinuta si de unii autori ! . ;n esenta, argumentele acestei opinii sunt. bunurile aduse in societate nu se divid intre societari, ele form1nd un patrimoniu distinct de cel al societar0 personale bunurile ale societatii constituie si gajul general al fiecarui creditorilor are

c5irografari ai societatii0 nu este exclusa compensatia intre obligatiile societarilor obligatiile societatii0 societatea posibilitatea sa c5eme in justitie pe administratorii sai, altfel, ar insemna ca fiecare societar sa figureze ca parte in proces. Alti autori 8 , dimpotriva, au sustinut ca societatea civila)si implicit cea agricola* nu are personalitate juridica, relevandu- se ca ''...societatile civile nu au o existenta !uridica proprie si distincta de personalitatea individuala a asociatilor 7 /. (i totusi, facand distinctia intre contractul comercial si contractul de societate civila, am putea considera ca societatea civila are un profil juridic aparte, fiind un organism autonom, Argumentele care sustin absenta personalitatii juridice sunt puternice si, in consecinta, nu pot fi ignorate. Atat timp cat legea nu impune verificarea acestor societati de catre o autoritate publica, pentru

35 36 3! 3+

15

respectarea anumitor E. Eafta2'o"ano, op.cit. , pp. conditii 1912193. de forma si fond, societatea civila ramane un simplu contract, rezultat al acordului de vointa al partilor. Cu toate acestea, sunt autori care sustin ca societatea civila este persoana juridica. Astfel, sustine acest autor, in primul rand, patrimoniul
$

societatii este distinct de cel al membrilor sai. >n cosocietar poate promite societatea sau folosinta bunului care formeaza aportul social. Cand cosocietarii decid ca aportul societatii, social al fiecaruia sa intre in proprietatea sau folosinta inseamna ca societarul pierde

dreptul de proprietate sau folosinta asupra bunurilor. Deci, bunul iese din patrimoniul individual al cosocietarilor si intra in patrimoniul comun al societatii. Daca bunul promis va fi dat in proprietate, societarul are obligatia, asemenea oricarui vanzator, sa garanteze cosocietarii impotriva evictiunii si a viciilor ascunse. @ie ca societatea dobandeste proprietatea asupra bunurilor, fie doar folosinta, societarul nu va mai avea bunul respectiv in patrimoniul sau. De altfel, se afirma de catre autorul sus-citat, conform prevederilor art. #-2 alin. # C. civ., fiecare asociat se considera, in ce priveste societatea, ca un debitor de tot ceea ce a promis a pune in comun. >n creditor al societatii nu poate urmarii bunurile personale ale societarului, asa cum un creditor personal al cosocietarului nu poate urmari pentru acoperirea creantei bunurile societatii. 4e de alta parte, art. #-#2 C. civ. prevede ca . / 1n asociat are actiune contra societatii pentru recuperarea unor sume / etc. Asadar, textul dispune ca actiunea este indreptata impotriva societatii, iar nu a cosocietarilor, de unde si concluzia ca societatea, ca organism juridic distinct, poate figura ca parte in justitie. ?ste adevarat, arata in continuare acelasi autor, ca legea nu cere societatilor civile formarea unor organe proprii de conducere. Dar, art. #-#+ si urm. C. civ., reglementeaza modul in care se administreaza societatile. Cand se cuvine ca administrarea sa fie facuta de mai multi societari, intre ei vor putea fi stabilite si functiile, deoarece art. #-#- C. civ. prevede in mod expres
39

ca

atunci

/ cand

mai

multi

asociati

sunt

insarcinati

cu

16

administratia, fara ca sa fie determinate functiile lor... atunci fiecare dintre ei poate face indeosebi toate actele dependente de aceasta administratie /. Cu alte cuvinte, administratorii formeaza organul de conducere al societatii, cu posibilitatea determinarii unor functii intre ei. Art. #-#7 C. civ. nu recunoaste nici un drept de dispozitie asupra bunurilor societatii, asociatului care a fost desemnat. ;n justitie, societatea va fi reprezentata prin mentionatii administratori. Acestea sunt cateva argumente, prezentate sintetic, care il duc pe autor la cuncluzia ca societatilor civile ar trebui sa li se recunoasca personalitatea juridica. ;n ceea ce privste societatea civila agricola, discutia de mai sus nu are valore decat in ceea ce priveste societatea civila in general, de vreme ce in privinta societatii civile agricole avem un text de lege care arata ca. ''Formele de asociere prevazute la alin.' nu au personalitate !uridica.'' )?ste vorba de art., alin. %.Con"r a c " ul din Legea nr. #"#$$#*. e !ocie" a " e ci#ila agricola !i a!ocia"i a

Asa cum se face distinctia intre contractul de societate comerciala si contractul de societate civila agricola, o asemenea delimitare trebuie facuta intre asociatie si contractul de societate civila agricola. Legea pentru persoanele juridice din ! februarie #$,+, in art. #

defineste asociatia ca fiind acea conventie prin care mai multe persoane pun in comun, in mod permanent, contributia lor materiala, cunostintele si activitatea lor, pentru realizarea unui scop ce nu urmareste foloase patrimoniale. sociale din Crice care asociatie are un scop ideal, care trebuie legea, sa / sa corespunda intereselor intregii colectivitati sau numai unei categorii asociatii fac parte sau, mai prevede corespunda intereselor personale nepatrimoniale ale asociatilor /. Deci, ceea ce distinge asociatia de contractul de societate civila agricola este faptul ca o asociatie nu urmareste obtinerea unor beneficii. Cr, in cazul societatii civile, art. #+$# C. civ., dispune expres ca scopul

1!

acesteia este care sunt impartite intre cosocietari, $. .a"an8iu, A.obtinerea >eor8ean , op. de cit. , foloase, p.144. dispozitie care este valabila si in privinta societatii civile agricole. Sectiun e a a III-a. COMPARATIE INTRE CONTRACTUL DE

SOCIETATE CI+ILA AGRICOLA/ COMUNITATE SAU INDI+I0IUNE

Daca

o societate

civila

agricola

poate

lua

fiinta

prin

contract,

indiviziunea poate lua nastere si prin alte moduri cum ar fi, de exemplu, succesiunea, legatul etc. De asemenea, cand mai multe persoane se intrunesc sa exploateze terenurile agricole, se va verifica daca in intentia lor a fost sa constituie o societate civila agricola sau exista o comunitate. Cand terenurile au fost cumparate in scopul obtinerii unor beneficii, vom fi in prezenta unei societati civile agricole, iar daca scopul a fost sa devina doar proprietarii terenurilor cumparate, va exista o indiviziune +2 . 4e de alta parte, nici un coindivizar nu poate fi constrans sa ramana in indiviziune, prin conventia lor, coindivizarii putand suspenda partajul cel mult - ani0 in cazul societatii civile agricole se poate conveni asupra unui termen oricat de lung. ;n sfarsit, decesul unui cosocietar duce la dizolvarea conventiei )doar daca nu s-a convenit altfel*, pe cand la indiviziune, c5iar daca moare un coindivizar, indiviziunea va continua cu mostenitorii celui decedat.

40

1+

CAPITOLUL II CARACTERELE 1URIDICE ALE SOCIETATII CI+ILE AGRICOLE .1.Con! e n ! u a li " a " e a (pre deosebire de contractul de societate comerciala, care poate fi inc5eiat numai in forma autentica )art. , $ si , din Legea nr. #"#$$2, art.,,, C. com.* societatea civila agricola este un contract consensual, putand fi inc5eiat prin simplul acord de vointa al partilor ) solo consensu *, fara a fi supus vreunei forme speciale. ?vident, partile pot inc5eia contractul si in forma autentica, ceea ce nu transforma societatea civila agricola intr- una comerciala, supusa regulilor mai riguroase prevazute de legislatia comerciala. Cat priveste dovada contractului, intre parti ea se face dupa regulile dreptului comun.

19

;ntrucat valoarea obiectului contractului depaseste in p.400. 1 2 3 *1. Fr. Deak, $Gt priveste D. Ale/andresco, op. pro%le"a cit., p. 361362. Principiile caracterului dreptului sinala8"atic civilal roman contractului , Bucuresti,vol de societate )*, 1926, civil3, a toate se vedea limita prevazuta de te/t si doctrina acolo citat3. societatii, aporturile inscris )fie si sub semnatura privata* in care se mentioneaza sociale, modul de repartizare pierderilor, durata etc.

cazurile infra, F.2., scopul si

lege )art. ##$# C.civ*, ad probationem se cere un a beneficiilor

(unt aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de dovada scrisa )art.##$8 C. civ.*, nu insa si cele privitoare la imposibilitatea procurarii dovezii scrise )art. ##$7 C. civ.*. ;n orice caz, avand in vedere caracterul de durata al societatii, nu intrevedem necesitatea si posibilitatea aplicarii dispozitiei privind imposibilitatea materiala. (a ar\tat c\ # , desi societatea civila agricola este o conventie

sinalagmatica , , nu se impune respectarea regulii multiplului exemplar, intrucat partile nu au 2interese contrare2 )art. ##8$ C. civ.*, ele actionand in vederea atingerii unui scop comun )art. #+$, C civ.*. Acelasi autor suscitat )nota #* arat\ c\ nu trebuie sa fie respectata nici formalitatea prevazuta de art.##72 C. civ ) 2bun si aprobat pentru...2 * ad\ug1nd c\ regulile privitoare la proba contractului intre parti sunt aplicabile si in cazul modificarii lui )de exemplu, prelungirea termenului pentru care a fost inc5eiat - art. #-,+ C. civ.*. Bertele persoane pot dovedi existenta societatii prin orice mijloc de proba, ele neavand posibilitatea de a-si procura o dovada scrisa. 4artile pot opune tertilor contractul de societate daca are data certa . .%.Car a c " e r ul !inalag & a "i c (ocietatea civila agricola este un contract sinalagmatic )bi- sau

multilateral* in sensul ca fiecare asociat se obliga fata de ceilalti sa-si aduca aportul social si sa desfasoare activitatea la care s-a obligat. 9n acest sens sa pronun%at at1t doctrina mai vec5e )citat\ &n C.
1 2 3

20

Damangiu, '. :eorgean, op.cit., vol. A;;, p. 4 *1. D. Ale/andresco, op. cit., vol. )*., p.39+. iclea, <. Boma, C. =1rsan, op. cit., p. +$*. ?l se deosebeste totusi de celelalte faptul ca obligatiile fiecaruia dintre uneste. La alte contracte

7#, nr. -0 aceeasi autori, vol. !20 A. G

;E, p. #+,, nr. #*, c1t si autorii mai recen%i )@r. DeaF, op. cit., p.

contracte sinalagmatice prin intrucat scopul comun le obligatiile sunt diferite,

asociati coincid, in esenta )nu

neaparat ca intindere*, cu cele ale celorlalti, sinalagmatice

concurente, intrucat si scopul urmarit este diferit )comune fiind numai efectele juridice urmarite, de exemplu, in cazul contractului de vanzarecumparare atat vanzatorul cat si cumparatorul urmareste transferul proprietatii @r. DeaF, op. cit., p. !2*.

Deoarece in cazul contractului de societate agricola obligatiile sunt convergente si scopul este comun, persoanele intre care se inc5eie contractul nu se numesc debitori si creditori, ci asociati. .'. Carac " e r ul onero! co&u" a "i # (ocietatea civila agricola este un contract cu titlu oneros, intrucat fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj )art. $+- C. civ.*, cu particularitatea ca asociatul care are obligatia fata de ceilalti de a aduce aportul social, nu primeste un ec5ivalent in sc5imb de la ceilalti fata de care s-a obligat, ci va beneficia alaturi de ei de foloasele realizate. Astfel fiind )si intrucat scopul patrimonial impiedica incadrarea in categoria liberalitatilor sau a actelor dezinteresate, deci a contractelor cu titlu gratuit*, urmeaza sa i se aplice regulile care guverneaza contractele cu titlu oneros, calificandu- se un contract cu titlu oneros sui generis )&n acest sens si doctrina citat\ &n C. Damangiu, '. :eorgean, op. cit., vol. ;E, p. #+,, nr. #, precum si &n @r. DeaF, op.cit., p. .2. Carac " e r ul co&u" a "i # (ocietatea civila agricola este un contract comutativ + . obligatiile !#*.

asociatilor sunt cunoscute din momentul inc5eierii contractului si nu

21

depind de un eveniment viitor si incert0 contractul se inc5eie cu 5 *1. 6 ! + 9 D. 4 $u $ocietatea entru $apatana, e/ceptia si D. deli"itarea Ale/andresco, este asociatiilor Societatile comerciala societatilor in op. comerciale participatie cit. cand co"erciale , vol are ), , drept Ed. :re8l"entate p.13+, fata 7u"ina obiect ). de Hinveliu, societatile operatiuni 7e/, de art. Bucuresti, op. 2512156 civile cit pe .care p. si 1991, 323, pentru $. legea co".; p.+3. 2$ocietatile caracterul le nu considera si care civile, 2neco"ercial datorita ca acte spre de:civil; gandul laocult sansa unui castig sau pierdere. al comert& caracterului deosebire asociatilor asadar de cele constituite numai comerciale al contractului obiectul in vederea nu determina au desfasurarii personalitate de asociere caracterul de2 juridica, activitati nu civil au sau intrucat fiinta didactico2educative, comercial Buridica personalitatea aldistincta uneiv1. societati nu D. este de $apatana, persoana prevazuta si nu forma op. cit. , p.
40241, sub interesatilor de lege2 care si #. :$as. se .$ud. prezinta. entru ))), Clu%, dec. caracteri1area .4 dec. :C. nr.6+91943, Apel, civ. nr. &ucuresti acestor 24991991, in Practica asociatii, , s.). cu ..., Aote dec. in vol. societati de nr.3091941 )), -.E. p.9!, co"erciale 'ac?ita <ri%. in Practica si asociatiile utna, D. $apatana, cit. %udiciara in 8uvernate Codul in in "reptul materie civil de nr. 9, 1991, p., 662+0. comerciala Decretul2le8e adnotat vol. , vol. nr.5491990, ))), )).,. p.123;. 669;.v1. D. $apatana, op. cit. p.2302232.

/ Faptul ca rezultatele economice ale activitatii desfasurate in comun in nici un caz contractul de societate intr- o operatiune

se pot concretiza nu transforma aleatorie / - .

numai in beneficii, ci si in eventuale pirderi, nu

.3. Carac " e r ul ci#il Caracterul civil al contractului de societate civila agricola urmeaza sa fie subliniat, pentru a-l deosebi de societatile comerciale ! , care se constituite / in vederea efectuarii de acte de comert / )art. # alin. # din Legea nr. #"#$$2 privind societatile comerciale*. (ocietatea civila agricola - neavand calitatea de comerciant - nu inc5eie acte subiective de comert )art. + C. com.* si nu poate efectua
8

nici acte obiective de comert )art.

C. com.*0 daca pentru realizarea civile, societatea societati urmeaza sa )forma

scopului propus, pe langa operatiuni formalitatile necesare constituirii unei

efectueze si operatiuni comerciale, ea trebuie sa indeplineasca toate comerciale autentica a contractului, inscrierea in registrul comertului etc*. Din caracterul civil al societatii rezulta o serie de consecinte. nu poate fi declarata in stare de insolvabilitate, litigiile in care figureaza sunt de competenta )art.# instantelor civile etc. (pre deosebire de societatile comerciale, care sunt persoane juridice prin insusi faptul constituirii alin. , din Legea nr. #"#$$2* 6 , societatea civila agricola - dupa din Legea nr. !"#$$# - nu are personalitate juridica @ . cum rezulta in special din art. #-28 si art. #-,2- #-,# C. civ., precum si din art., alin. .4.Car a c " e r ul lucra"i#

5 6 ! + 9

22

# - Bucuresti, 1929, 15 16 $. ).'osetti Al. Baicoianu, Tratat depentru drept civil roman, vol.)), De .a"an8iu, e/., persoanele care Balanescu, doresc sa o%tina de de la %anca credite construirea de locuinte sau case de ei Caracterul )patrimonial* este esenta societatii civile 0 membrii

p.996. vacante, se pot constitui in societati civile cu scop lucrativ :fara personalitate iar nu invenituri, asociatii urmaresc realizarea unor foloase patrimoniale )deBuridica;, exemplu, civile fara scop lucrativ :supuse ri8orilor 7e8ii nr. 2191924.;.

produse agricole etc*, pe care sa le imparta intre ei )art.#+$# C. civ.*. 4rin acest caracter societatea civila - societas - deci si cea agricola, se deosebeste de asociatiile - collegia - )si fundatiile* fara scop lucrativ )culturale, sportive, de binefacere etc. si care pot avea existenta legala numai daca au fost constituite si recunoscute potrivit L. nr.,#"#$,+ pentru persoanele juridice*. 'otiunea de scop lucrativ )patrimonial* nu trebuie insa sa fie ca persoane juridice

interpretata in sensul realizarii de beneficii sub forma castigului in bani )profit*. @olosul patrimonial urmarit de asociati )/castig/* in terminologia unor articole din Codul civil, de exemplu, art. #-## si art. #-# * poate fi si de alta natura, de exemplu, realizarea unei constructii de adapostire a animalelor etc. ;n acest sens este si art., alin.# din Legea nr. !"#$$#. 4e de alta parte, prin faptul ca societatea civila agricola nu urmareste realizarea de profituri, ci scopuri patrimoniale de alta natura ea nu se transforma intr- o asociatie fara scop lucrativ # ! . .5.Car a c " e r ul in"ui"uu (er!o n a e 4recizam ca societatea civila agricola este un contract inc5eiat intuitu personae , incadrandu- se in categoria societatilor de persoane )si nu de capitaluri, cum sunt majoritatea societatilor comerciale, cu exceptia societatilor in nume colectiv sau in comandita simpla*. @iind inc5eiat intuitu personae , increderea reciproca avand un rol determinant, nici unul dintre asociati nu poate ceda drepturile pe care le are in societate si nici nu- si poate substitui o alta persoana ori asocia o a treia persoana la societate fara invoirea unanima a tuturor asociatilor. Asociatul poate insa asocia o a treia persoana, dar numai in privinta partii ce are in societate )art. #-#$ C. civ.*, aceasta /asociere/ a unui asociat cu un tert fiind pentru ceilalti asociati o res inter alios acta . ;n consecinta, asociatii )sau
1 1

23

creditorii societatii* pot actiona impotriva tertului numai pe calea actiunii oblice )art.$+8 C. civ.*, subrogandu- se in drepturile asociatului contractant. Datorita caracterului intuitu personae societatea inceteaza, de regula, la moartea unuia din asociati, neputind fi continuata in persoana mostenitorilor asociatului decedat . .5. Carac" e r ul e con"r a c " cu e7ecu" a r e !ucc e!i # a

(ocietatea civila este un contract cu executare succesiva, asociatii fiind obligati intre ei pe toata durata societatii. De aici decurg consecinte, de exemplu, in privinta efectelor nulitatii, acestea neproducandu- se retroactiv )asa cum este regula in materie de retroactivitate a efectelor nulitatii*, ci numai pentru viitor0 la fel in materia rezilierii contractului de societate civila agricola.

24

CAPITOLUL III ELEMENTELE CONTRACTULUI DE SOCIETATE CI+ILA AGRICOLA

Sectiun e a I. CONSIMTAMANTUL

Consimtam1ntul este un element fundamental al oricarui contract civil si consta in manifestarea vointei individuale cu privire la inc5eierea contractului si cauzele acestuia. 4entru a angaja juridic pe cel care il exprima, consimtamantul trebuie sa fie valabil. ;n acest sens, legea cere ca el sa emane de la o persoana cu discernamant, sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice si sa nu fie alterat de vicii. 'umai astfel consimtamantul va fi deplin constient si liber, capabil sa angajeze juridic. ;ncalcarea acestor cerinte atrage, dupa caz, nulitatea sau anularea contractului, in tot sau in parte. (pre a putea fi cunoscut de celelalte parti contractante,

consimtamantul trebuie exteriorizat, adica exprimat verbal sau in scris. ?xprimarea consimtamantului tuturor partilor marc5eaza inc5eierea contractului, care, din acel moment, isi produce efectele. 4rin exceptie de la regula, aceste efecte se vor produce la o data ulterioara, daca partile convin in acest sens.

25

Art. 949 din Codul civil.

Sectiun e a a IIa.

CAPACITATEA PARTILOR

;nc5eierea contractului de societate act juridic.

civila agricola presupune ca

partile sa dispuna de capacitatea necesara pentru a inc5eia un astfel de 9ntre altele, acest element al contractului este necesar si pentru ca numai subiectele de drept ce au capacitatea de a contracta pot sa indeplineasca obligatia fundamentala a asociatilor. executarea aportului. Acestea pot dispune liber si neingradit, de bunurile lor. Ca urmare, capacitatea necesara la inc5eierea contractului de societate civila este capacitatea de a contracta. 4otrivit normelor de drept, aceasta capacitate este recunoscuta tuturor persoanelor ce nu sunt declarate necapabile de lege 1 . 4otrivit regulilor generale )Decretul nr. #"#$-+ privitor la persoanele fizice si juridice art. ## alin. # si art. $ coroborate cu art $+$ C. civ.* nu vor avea capacitatea de a &nc5eia contractul de societate persoanele lipsite de capacitatea de exerci%iu )minorii p1n\ la #+ ani si interzisii judec\toresti*, precum si persoanele cu capacitate de exerci%iu restr1ns\ )minorii &ntre #+ si #7 ani*. (a ar\tat )@r. DeaF, op.cit., p. -8* c\ minorul si interzisul nu ar putea &nc5eia contractul nici prin ocrotitorul legal sau cu &ncuviin%area lui si cu autoriza%ia autorit\%ii tutelare )solu%ie ce ar rezulta, dup\ cum arat\ autorul sus citat, din dispozi%iile referitoare la &ncetarea societ\%ii prin punerea sub interdic%ie a unui asociat*. 'ulitatea &n caz de incapacitate de exerci%iu fiind relativ\, nu poate fi invocat\ de asocia%ii capabili.

Sectiun e a a III a. O9IECTUL

1

26

2 3 4 5

Art. A. I(idem, I(idem op 962 , >?. p. din 243. 245 Codul Beleiu, . civil. Drept civil. Teoria generala a dreptului civil , 'niversitatea &ucuresti, 19+0, p.

1. 244.

Reg uli gen er al e

Codul civil arata ca obiectul unui contract este acela la care partile sau numai una dintre ele se obliga , 0 obiectul exprima, totodata, conduita la care sunt tinute sau indreptatite partile . ;n consecinta, obiectul contractului de societate civila agricola cuprinde obligatii de a da, a face, a nu face + . ?vident ca obiectul contractului de societate nu trebuie confundat cu termenul de obiect al activitatii societatii, care este legat de scopul, cauza contractului. 4entru ca obiectul contractului de societate civila agricola sa fie valabil, el trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale. - sa existe0 - sa fie in circuitul civil0 - sa fie determinat sau determinabil0 - sa fie posibil si in conformitate cu legea - . 'eindeplinirea acestor conditii atrage nulitatea contractului. Cbiectul trebuie sa fie clar exprimat in contract0 absenta lui va fi sanctionata, de asemenea, cu nulitatea. 4rincipalele componente ale obiectului contractului de societate sunt. - obligatia de aport0 - exercitiul comun al activitatii ) affectio- societatis *0 - dreptul de a participa la c1stiguri si pierderi0

2 3 4 5

2!

@iind

caracteristice

acestui

tip

de contract,

majoritatea

autorilor

privesc obligatiile de mai sus ca elemente specifice ale contractului de societate, desi ele sunt componente ale obiectului contractului. %. A(or"ul !ocial 1.No"iun e . ;n

baza contractului de societate civila agricola fiecare asociat este obligat sa aduca in societate o contributie oarecare pentru alcatuirea fondului comun, contributie care se numeste aport social si care trebuie sa fie - in lumina regulilor generale - determinat sau determinabil, posibil si licit. 4otrivit art. #+$, alin. , C. civ., aportul social poate consta intr- o suma de bani, alte bunuri )mobile si imobile, corporale sau incorporale, certe sau generice, fungibile sau consumptibile sau nefungibile si neconsumptibile* inclusiv cele viitoare )art. $! - $!- C. civ.* sau anumite servicii )prestatii in munca*. Aportul social poate sa fie de valori inegale si de natura diferita. %. Su&el e in .ani. Daca aportul social consta intr- o suma de bani care nu a fost pusa in comun, asociatul datoreaza dobanzi - de drept si fara punere in intarziere ) dies interpellat pro #omine * - din ziua in care trebuia sa o plateasca, putand fi obligat, daca este cazul, si la plata de daune interese ) art. #-2+ alin. # C. civ.*. Avand in vedere paguba care poate rezulta pentru societate din cauza nedepunerii la timp a banilor, legea este mai severa in cazul asociatilor decat in privinta debitorilor ordinari )art. #277 C. civ.*. Avand in vedere acest tratament sever, urmeaza sa admitem ca asociatul - care aduce drept aport o creanta baneasca - raspunde nu numai de existenta ei in momentul cesiunii )art. # $, C. civ.*, dar si de solvabilitatea debitorului la data exigibilitatii creantei, prezumandu- se stipularea in contractul de societate )prin care se realizeaza cesiunea de creanta in favoarea societatii* a unei clauze de agravare a obligatiei de garantie )art. # $8- # $7 C. civ.*.

2+

;n E2a lipsa unei 13 sustinut ca 4in reglementari cadrul for"elor de

derogatorii, nerespectarea de a asociere si"ple partile nu pierd proprietateaobligatiei asupra nici unui %un,

aduce ca aport alte, bunuri potrivit dreptului comun. ce le apartine4 :-. <o"a A. <iclea,se op.sanctioneaza cit, p.24;. Dupa parerea noastra, in ca1ul altor %unuri decat
pa"antul poate aduce &o.ile ca aport proprietatea. )n ca1ul lucrurilor de 8en :autorii au avut in vedere nu"ai '. se 9unurile !i i&o.ile. terenurile, ani"alele si inventarul a8ricol; conclu1ia se i"pune.

(a ar\tat )Al. Giclea, C. =1rsan, <. Boma, op. cit., p. - * c\ la societ\%ile cu profil agricol aportul &n bunuri mobile si imobile este

civile

materializat &n principal &n transmiterea &n folosin%\ a terenurilor, &n proprietate sau &n folosin%\ a utilajelor, masinilor si instala%ilor. Aceeasi autori arat\ c\, desi se &nt1lneste mai rar, c1nd aportul const\ dintr un imobil, transferul propriet\%ii acestuia sau a altui drept real este opozabil ter%ilor din momentul transcrierii contractului de societate &n cartea funciar\ )Legea nr. 8"#$$! privind cadastrul si publicitatea imobiliar\ Cf. nr. !2",!.2 .#$$!*. Daca contributia are ca obiect un bun individual determinat si <.

neconsumptibil sau nefungibil, aportul poate consta in proprietatea acelui bun sau numai in folosinta )uzul si"sau fructele* lui )art. #+$$, #-2$ si #-,- C. civ.*. 4recizam ca proprietatea bunurilor care fac parte din domeniul public nu poate fi adusa ca aport in societate, intrucat aceste bunuri sunt, potrivit Constitutiei, inalienabile )art. # + posibilitatea atingere aducerii ca aport exclusiv folosinta alin. -*. 'u excludem insa unor asemenea bunuri )de nu aduce sau publica )al statului

exemplu, terenuri*. @iind posibila - si ca aport, intrucat dreptului de proprietate unitatilor administrativ teritoriale*.

;n cadrul asocierilor private din

agricultura terenurile agricole pot fi aduse, de asemenea, in folosinta societatii, asociatii pastrandu- si dreptul de proprietate asupra acestora. Desi aceasta regula este prevazuta expres numai in privinta societatilor agricole )art. ! din Legea nr. !"#$$#*, consideram ca ea urmeaza a fi

aplicata si in cazul asocierilor simple # . 2. Ser#iciile ;(re! " a "iile in &unc a< .

29

(erviciile

)prestatiile in munca* aduse ca aport nu trebuie sa fie

confundate cu activitatea comuna desfasurata in cadrul administrarii treburilor societatii. (erviciile pe care asociatii le presteaza cu titlu de aporturi sunt acte si fapte care depasesc cadrul activitatii comune obisnuite si care sunt de natura sa aduca foloase societatii in virtutea aptitudinilor speciale sau a profesiei asociatului respectiv )zidar, zugrav, electrician, tractorist, ar5itect etc*. 4e de alta parte, serviciile aduse ca aport trebuie sa constea in fapte personale ale celui ce se obliga, promisiunea faptei altuia )contractul de porte- fort* nefiind aplicabila in aceasta materie, imtrucat contractul se inc5eie intuitu personae. (erviciile prestate de asociati cu titlu de aport social nu trebuie sa fie confundate nici cu serviciile prestate de terte persoane )care nu au calitatea de asociati* in folosul societatii in baza contractului inc5eiat cu societatea )de exemplu, contract de antrepriza*, guvernat de regulile aplicabile contractului in cauza, iar nu de regulile societatii civile. 4otrivit Codului civil, in cazul aportului in munca asociatul trebuie sa dea socoteala de toate castigurile realizate prin munca )industria* sa, ce este obiectul societatii )art. #-2-*. Bextul este aplicabil, in functie de clauzele contractuale, numai daca societatea are ca obiect desfasurarea in comun a unor activitati )de exemplu, exercitarea in comun a meseriei, cum ar fi efectuarea de zugraveli pentru populatie*, iar nu si in cazul unor prestatii in munca precis delimitate. De exemplu, ar5itectul care s-a obligat sa faca proiectul casei, nu va fi obligat sa aduca in societate castigurile realizate prin elaborarea unor alte proiecte. 3. Regi& ul =uri ic al a(or"ului !ocial. (umele de bani ori alte bunuri fungibile sau consumptibile aduse ca aport devin proprietate comuna )pe cote- parti* a asociatilor. Bot astfel, daca aportul are ca obiect proprietatea unui imobil sau a unui bun mobil individual determinat. ;n ipoteza imobilelor trebuie insa respectate, daca este cazul, conditiile de fond, de forma si de publicitate prevazute de lege pentru transmiterea lor in coproprietatea asociatilor. Daca aportul are ca obiect o creanta, cesiunea catre asociatie trebuie sa fie notificata

30

sau acceptata printract autentic de catre debitorul cedat )art. # $ 14 *1. D. Ale/andresco, op. un cit. , p. 406. C. civ.*. Asociatul care a adus ca aport in societate proprietatea unui bun datoreaza garantie pentru evictiune ca un vanzator si pentru viciile ascunse ale lucrului # + , intrucat aducerea ca aport ec5ivaleaza cu o vanzare. Consideram ca si in cazul aportului in folosinta )adus de proprietar, uzufructuar, locatar etc.* asociatul datoreaza garantie, si anume, ca un locator )aducerea folosintei asimilandu- se locatiunii*. Riscul pieirii fortuite a bunului adus ca aport se suporta dupa cum urmeaza. Daca a fost adus ca aport social proprietatea bunului, riscul va fi suportat, potrivit regulilor generale )daca asociatii nu s-au inteles altfel* de catre societate ) res perit domino *, c5iar daca inca nu a fost efectiv predat )art.$8# si #,$- C. civ.*. Daca aportul social consta in folosinta bunului individual determinat si neconsumptibil, riscul ramane in sarcina asociatului proprietar )art. #-2$ alin.# C. civ.*. ;n aceasta ipoteza, riscul va fi suportat de societate numai daca bunul se deterioreaza )pieire partiala* ori a fost pus in comun dupa o prealabila evaluare )art. #-2$ alin , C. civ.*. '. Pa"ri &o ni ul !ocial Aporturile asociatilor si drepturile si obligatiile contractate ulterior constituirii societatii formeaza - in raporturile dintre asociati - un patrimoniu propriu, distinct de acela al fiecaruia dintre ei. C5iar daca societatea civila nu are personalitate juridica si deci nu este subiect de drept, ea isi poate realiza scopurile pentru care s-a constituit numai daca dispune de un patrimoniu. Codul civil asimileaza acest patrimoniu cu indiviziunea succesorala. 4rin recunoasterea patrimoniului propriu al societatii civile se explica si dispozitiile art. #-2
1

si urm. C. civ., care reglementeaza raporturile

31

fiecarui cu Burisprudenta /societatea/ )iar nu raporturile asociati*. ;n 15 *1. in asociat acest sens pentru france1a, -a1eaud, op. cit. , vol. ), .dintre 6032604, nr.612. dreptul nostru, aceste texte nu ar putea fi explicate prin recunoasterea )de facto* a personalitatii juridice pentru orice societate civila - , intrucat
#

personalitatea calitati.

juridica

nu

poate

fi

recunoscuta

fara

indeplinirea

conditiilor )de fond si forma* stabilite de lege pentru dobandirea acestei

Sectiun e a a IV a.

SCOPUL SAU CAU0A

(copul sau cauza contractului de societate este parte componenta a vointei juridice si explica de ce s-a inc5eiat acest contract. Legea nr. !"#$$# prevede ca societatea civila agricola, ca forma simpla de asociere, poate avea ca scop. - exploatarea terenurilor agricole0 - cresterea animalelor0 - aprovizionarea0 - depozitarea0 - conditionarea0 - preluarea si vanzarea produselor0 - prestarea de servicii si alte activitati. (copul societatii trebuie exprimat clar in contractul de societate. ?l nu trebuie sa contravina legii, ordinii publice si regulilor de convietuire sociala, sub sanctiunea nulitatii. Desigur ca societatile civile cu profil agricol vor trebui sa aiba un scop circumscris prevederilor legii citate, intrucat numai asemenea societati au calitate de forme simple de asociere si se pot bucura de facilitatile si regimul de favoare asigurat de lege.

32

Atingerea scopului se realizeaza prin intreaga activitate

a societatii.

Din acest punct de vedere, asociatii pot avea in vedere, fie activitati unice )cultura cartofului, cresterea pasarilor, etc*, fie activitati complexe )cultura cerealelor si cresterea animalelor, prelucrarea si desfacerea produselor0 executarea de lucrari agricole, amenajari funciare, reparatia si intretinerea utilajelor etc*.

CAPITOLUL I+. CONSTITUIREA SOCIETATII CI+ILE AGRICOLE

Sectiun e a I. LI9ERTATEA DE ASOCIERE

Aptitudinea subiectelor de drept, persoane fizice sau juridice, de a constitui societati civile este guvernata de principiul libertatii de a contracta si de a se asocia. Aceasta rezulta atat din art. $+! din Codul civil )conform caruia poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila de lege*, cat si din art. # al Legii nr. , !"#$$# in care se arata ca / proprietarii de terenuri agricole pot sa-si exploateze pamantul si in forme de asociere / si din art. alin. + din aceeasi lege, in care se precizeaza ca in cazul in care asociatii doresc pot inc5eia contracte de societate in conditiile prevazute de Codul civil. ;n principiu, contractul de societate civila poate fi inc5eiat de orice persoana fizica sau juridica, care insa trebuie sa indeplineasca anumite conditii referitoare la capacitate, onorabilitate, situatie patrimoniala etc. Aceste conditii sunt impuse fie de lege, fie de asociatii insisi. Legea

33

introduce restrictie severa, in sensul ca libertatea de asociere in 16 )n dreptul o france1 se ad"ite calitatea de asociat in >rupurile a8ricole de e/ploatare in co"un si societatile civile cu agricole, o detinatorilor de terenuri titlu de locatari. au numai proprietarii de terenuri agricole. Rezulta de aici ca detinatorul de terenuri cu alt titlu decat cel de proprietar nu poate fi subiect al raportului juridic de asociere si, deci, nici asociat intr- o societate civila agricola # ! . Bot astfel, fondatorii unei

societati civile agricole pot institui regula ca asociatii acesteia sa aiba o anumita pregatire )mecanizator, legumicultor, zoote5nist etc* sau o anumita dotare te5nica )masini si utilaje agricole etc.*, conditii care se inscriu in contractul de societate.

Sectiun e a a IIa. PROCEDURA DE CONSTITUIRE

'ici Codul civil si nici Legea nr.

!"#$$# nu reglementeaza procedura de forme. o etapa de

de constituire a societatii civile agricole. Ca urmare, aceasta este lasata la latitudinea asociatilor si poate imbraca o multitudine Rezumand, societate. .1. E"a(a (recon " r a c " u al a ;n etapa precontractuala, initiatorii )fondatorii* societatii elaboreaza si fixeaza cuprinsul, obiectul de activitate si scoul societ\%ii, durata ei de func%ionare, m\rimea capitalului, num\rul membrilor, m\rimea aportului fiec\ruia, modul de v\rsare si restituire a acestuia, con%inutul, modalit\%i de &mp\r%ire a foloaselor si pierderilor, regulile de organizare si administrare ale afacerilor sociale, modalit\%ile de &ncetare a societ\%ii. Aor fi avute in vedere si interdictiile pe care legea le impune. Astfel, in contract nu vor fi incluse, fiind lovite de nulitate, asa-zisele pacte leoniene )prin care un asociat isi rezerva toate beneficiile sau dreptul de a nu participa la pierderi* si clauzele prin care asociatii ar fi scutiti de aport.
1

in

cadrul

procedurii

respective

se

disting.

precontractuala

si una de inc5eiere

propriu- zisa a contractului

(e vor

evita,

totodata,

incalcarea

cerintelor

referitoare

la

34

consimtamant, 1! Art. 1491 1+ 19 1501 din alin. Codul 1capacitate, 2 dincivil Codul . civil. obiect si cauza contractului ori omiterea unuia dintre aceste elemente fundamentale in ceea ce priveste durata au una societatii, fondatorii vor tine seama ca legea si practica judiciara termenului de functionare, stabilind fie o durata certa, fie

stabilit cateva reguli. Astfel, asociatii sunt liberi sa convina asupra nedeterminata. Daca nu se stipuleaza nimic in privinta duratei societatii, ea se prezuma contractata pentru toata viata asociatilor # 8 . Daca

societatea civila are ca obiect o afacere ce nu dureaza decat un timp determinat )constructia unei cladiri, executarea unui sistem de irigatii etc.*, atunci se prezuma ca societatea a fost contractata pentru timpul cat va dura aceasta afacere # 7 . Cu privire la cautarea de aderenti, trebuie avut in vedere ca societatile civile sunt societati inc5eiate in consideratia persoanei. Ca urmare, cei susceptibili a deveni asociati trebuie sa intruneasca calitatile morale si profesionale cerute de interesele societatii. 'umai astfel se poate asigura increderea si respectul reciproc cerut de unitatea de interese si raspunderea nelimitata a asociatilor pentru pasivul social. Codul civil nu face precizari in legatura cu numarul maxim da asociati, ci fixeaza numarul minim de doua persoane # $ . La sfarsitul etapei precontractuale, fondatorii vor avea un proiect de contract si, daca este cazul, si de statut, si vor cunoaste, in principiu, pe cei care urmeaza sa devina asociati. Contractul va trebui sa cuprinda. numele, prenumele si domiciliul asociatilor, obiectul de cativitate, valoarea aportului fiecarui asociat, privind desemnarea persoanelor modul de varsare si restituire ale insarcinate cu gestiunea afacerilor

acestuia, modul de admitere, retragere sau excludere a asociatilor, reguli sociale sau cu reprezenterea societatii, numele si prenumele acestor persoane, modalitatea de consultare a vointei sociale si de indeplinire a 5atararilor acesteia, reguli privind
1 1 1

tinerea evidentelor

contabile, de

35

impartire a c1stigurilor si pierderilor, dispozitii referitoare la dizolvarea si lic5idarea societatii. Cu privire la continutul contractului )si statutului* trebuie avut in vedere ca o reglementare amanuntita asigura o buna protectie a membrilor asociati si a societatii insasi, dar ii confera o structura rigida. C reglementare de principiu este mai putin protectoare, dar asigura organismului social o mai mare suplete, posibilitatea de a se adapta la situatii noi. ;deal este ca fondatorii sa gaseasca o solutie convenabila intre aceste doua extreme. .%. Inc>ei e r e a con"r a c " ului Dupa ce contractul si statutul au au fost concepute si posibilii asociati contactati, se poate trece le etapa urmatoare, cea mai importanta, aceea de inc5eiere acordului de exteriorizeaza a contractului vointa prin a de constituire asociati, a societatii. de ?xprimarea lor, se daca viitorilor consimtamantul

semnarea

documentelor

constituire,

contractul are forma scrisa, sau prin declaratie verbala, daca contractul )ca exceptie* nu este intocmit in scris. Consimtamantul poate fi exprimat simultan de toti membrii asociati in cadrul unei adunari de constituire, sau succesiv prin inmanarea documentelor si semnarea lor. Desigur, cu prilejul constituirii, unii asociati pot solicita completarea sau modificarea actelor de constituire, facand propuneri in acest sens, care aprobate de adunarea asociatilor, vor determina modificarea corespunzatoare a proiectelor de documente prezentate de fondatori. Cdata cu exprimarea consimtamantului sau in termenul stabilit,

asociatul va depune aportul la care s-a obligat. 'erespectarea acestei obligatii va determina ca persoana in cauza sa nu dobandeasca calitatea de asociat, c5iar daca a semnat actul de constituire. Asadar, o astfel de persoana nu va putea exercita drepturile si asuma obligatiile pe care le confera calitatea de asociat. Bocmai de aceea, in practica, se solicita ca aportul sa fie depus inaintea desfasurarii adunarii de constituire, spre a evite consecintele ce decurg din neindeplinirea obligatiei respective. ;n

36

scopul usurarii sarcinii de aport,

asociatii

pot conveni

fractionarea

acestuia si depunerea fractiilor in anumite termene. Cricum, pana la data constituirii societatii, trebuie sa se depuna partea de aport, asa cum s-a stabilit. ;n cazul in care constituirea societatii se face pe cale succesiva, contractul se considera inc5eiat cand ultima persoana si-a exprimat acordul de participare la acea societate. Daca partile convin sa se lase desc5isa intrarea in societate, primirea de noi membrii in societatea deja constituita se va face pe calea unor declaratii de aderare )cereri*, semnate de viitorii asociati.

CAPITOLUL +. -UNCTIONAREA SOCIETATII CI+ILE AGRICOLE

3!

20

Art. 1501 din Codul civil.

Sectiun e a I. ASPECTE GENERALE

4otrivit legii, societatea incepe din momentul inc5eierii contractului. (a ar\tat )A. Giclea, C. =1rsan, <. Boma, op. cit., p.-7* c\ daca acesta cuprinde o modalitate, un termen, obligatiile asumate trebuie sa fie executate in termenul stipulat , 2 . (ocietatea civila intra astfel intr- o etapa evolutiva, etapa functionarii, in care fortele umane asociate si mijloacele materiale, concentrate prin aport, sunt utilizate constient pentru realizarea operatiunilor economice prevazute de obiectul de activitate. Aceasta presupune o serie de decizii. stabilirea de raporturi intre asociati sau intre asociati si terti, asumarea de obligatii, exercitarea de drepturi, utilizarea patrimoniului social ori a creditelor, obtinerea si impartirea rezultatelor. presupune Astfel, pentru o succesuine o societate de activitati civila in al carei obiect )pregatirea terenului si de a activitate intra si cultura graului, de exemplu, realizarea productiei semintelor, semanatul, executarea lucrarilor de intretinere si protectie, recoltarea depozitarea, transportul si valorificarea*, determinate de o seama de decizii de natura te5nica, economica, juridica )stabilirea suprafetei ce va fi cultivata, alegerea soiului de grau, modul in care vor fi executate fizic lucrarile agricole si de catre cine etc.*, care pot imbraca forma unor instrumente juridice cum ar fi. 5otarari si decizii colective ale asociatilor, dispozitii ale administratorilor, indicatii ale specialistilor angajati, contracte de furnizare, de servicii etc. (ub aspect economic, operatiunile intreprinse pot aduce foloase sau pagube. ?le sunt impartite asociatilor potrivit prevederilor stipulate &n contract. Rolul principal in functionarea societatii civile revine desigur

asociatilor. Aointa sociala este predominanta nu numai la constituirea societatii, ci si pe intreaga perioada de existenta a ei. ;n plus, asociatii
2

3+

pot fi administratori 21 Art. 1511 din Codul civil. sau pot exercita controlul activitatii sociale. Ca o consecinta a drepturilor si obligatiilor pe care le au, asociatii sunt cei ce suporta pierderile si lor li se cuvin c1stigurile. ;ntelegerea aspectelor legate de functionarea societatii civile

presupune a examina obligatiile, drepturile si raspunderea asociatilor, mecanismul elaborarii vointei colective, gestiunea afacerilor sociale, evaluarea rezultatelor economice obtinute si impartirea acestora. Sectiun e a a II a. ASOCIATII .1. No"iune Asociatii reprezinta componenta cea mai importanta a societatii civile agricole de la constituire pana la dizolvarea acesteia. ?i sunt persoane fizice sau juridice, care au calitatea de parti in contractul de societate. ;ntr- o structura functionala a societatii, orice asociat apare intr- o dubla pozitie. ca asociat individual, cu obligatii, drepturi si raspunderi specifice, si ca asociat colectiv, izvor al vointei sociale. (tatutul juridic al asociatului in dubla lui calitate este reglementat de lege, contract si statut.

.%.O.lig a"iile a!ocia"ilor ?a"a

e !ocie" a " e

4rincipala obligatie a asociatilor este liberarea aportului subscris, in conditiile prevazute de statut0 acesta fixeaza modalitatea de executare a aportului, cat si sanctiunile aplicate in cazul neexecutarii. Aportul asociatilor serveste la constituirea patrimoniului societatii, iar marimea acestuia reprezinta un criteriu de determinare a partii de castig ce se cuvine asociatului , # . Aportul este, deci, destinat sa aiba un rol important in activitatea economica a societatii si de aceea, legea stabileste ca /fiecare asociat, in privinta societatii, se considera ca un debitor de tot

39

22 Art.ce 23 24 25 26 1504 1503 1515 1506 alin.2 alin. Codul 2din dincivil Codul Codul civil .. aceea a din promis de . acivil pune in comun/ , , . Ca urmare, asociatul care nu a

depus aportul la care s-a angajat este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca obligatia de aport a fost stipulata a se preda in numerar, asociatul va fi tinut si la plata dobanzilor legate din ziua in care trebuia sa faca varsamantul , . Daca asociatul urmeaza a depune ca aport un bun determinat, acesta trebuie sa garanteze societatea contra evictiunii la fel cum vanzatorul garanteaza pe cumparator , + . Cand asociatii s-au inteles sa depuna in comun industria lor, ei vor trebui sa dea socoteala de toate castigurile facute prin acel fel de industrie care face obiectul societatii , - . Asociatul care a angajat ca aport una sau mai multe creante nu este liberat de obligatie cat timp societatea nu a obtinut plata sumelor pentru care aceste creante au fost aduse , ! . Lucrurile depuse ca aport vor fi evaluate la pretul lor, din momentul la care are loc transmiterea. (tatutul poate sa prevada ca aportul se executa sub forma unor depuneri periodice de sume de bani ori sa se faca noi aporturi, daca exista o 5otarare a asociatilor ori o solicitare a administratorilor. Ca regula generala, calitatea de debitor a asociatului fata de societate, intemeiata pe obligatia de aport, da posibilitate acesteia sa-l excluda daca, pus in intarziere, nu depune aportul la care s-a obligat. ?xcluderea apare, deci, ca o forma de reziliere a contractului, forma pe care statutul trebuie sa o prevada. Celelalte obligatii ale asociatilor rezulta din economia si finalitatea legii. Astfel, ei trebuie sa se comporte de o maniera compatibila cu affectio- societatis, ce presupune buna credinta si grija pentru treburile societatii. ;ntinderea exacta a acestei obligatii este insa variabila, dupa natura aportului subscris. ;n timp ce pentru un asociat care a stipulat un aport in industrie, obligatia de neconcurenta este subinteleasa din textul
2 2 2 2 2

40

,8 2! Art. 2+ 29 30 31 Deak 1505 150+ 1504 Francisc, din alin. Codul op.cit. 2 din din Codul civil Codul , p.obligatie .2!4. civil civil . . legii 0 152021522 o asemenea insa nu se justifica a-l tine pe asociatul al

carui aport subscris consta intr- o suma de bani. ;n limitele aceleiasi obligatii de atitudine, affectio- societatis , asociatul este tinut daunelor a nu cauza pagube societatii, sub sanctiunea suportarii interese. ?l raspunde fata de societate pentru daunele

provocate in mod culpabil, c5iar daca prin alte acte sau fapte ar aduce foloase societatii , 7 . Daca asociatul a luat o suma de bani din fondul social, cu acordul celorlalti asociati, si a folosit- o in interes propriu, el va fi obligat la plata datoriei cat si a dobanzilor din momentul luarii sumei, de drept si fara punere in intarziere , $ .

.'. O.liga"iile a!ocia"ilor ?a"a

e "er"i

Asa cum s-a mai aratat, prin inc5eierea contractului de societate nu se naste un subiect de drept distinct, deoarece societatea civila agricola nu are personalitate juridica. >nitatea creata prin contract este valabila numai intre parti, nefiind opozabila tertilor 2 . Ca urmare, in ce priveste obligatiile contractate cu tertii, raspunderea revine asociatului contractant, c5iar daca s-a stipulat ca obligatia s-a contractat pe seama societatii # . Daca insa asociatul contractant a fost imputernicit la

savarsirea actului, sau cand rezulta

un beneficiu pentru

societate,

datorita raporturilor specifice intre asociati va fi angajata raspunderea nemarginita a tuturor asociatilor. Creditorul va putea urmari atat fondul social, cat si bunurile din patrimoniul personal al asociatilor, daca patrimoniul social se dovedeste insuficient. C astfel de raspundere poate conduce la ideea ca adeziunea la o societate civila este o operatiune
2 2 2 3 3

41

riscanta. Aceasta idee este op. intarita 32 Ives 33 34 35 Art. 1662 $onstantin >u&on, din Etatescu, op. Codul cit. ,Barsan civil p. 229. 230. . $orneliu, cit. , p. 402 c5iar si ur". de prevederile legii, care interzic includerea in contract si statut a clauzelor care limiteaza sau inlatura raspunderea asociatilor pentru pasivul social. La o analiza mai atenta, se poate observa ca, in realitate, regimul juridic al raspunderii asociatilor nu este atat de sever. Astfel, pe de o parte, creditorii nu se pot intoarce contra asociatilor decat dupa

prealabila si zadarnica urmarire a societatii , . Aceasta regula obliga pe debitori sa intenteze actiune in justitie, sa obtina o 5otarare cu titlu executor, si numai daca nu obtin satisfactie deplina se vor putea indrepta, cu o noua actiune, contra asociatilor. Ca urmare, asociatii nu vor avea pozitia codebitorilor tinuti de o obligatie neexecutata, ci pe aceea a fidesjusorului <. Boma, op. cit., p. !,* intr- un contract de cautiune )A. iclea, C. =1rsan, . Astfel, asociatii se pot bucura de beneficiul de

discutiune, adica pot cere creditorului, care s-a indreptat impotriva lor, sa urmareasca mai intai bunurile debitorului, si numai daca nu va fi indestulat, sa-l urmareasca si pe el + . 4entru asociati, obligatia creditorului de a urmari in prealabil

societatea, constituie o garantie ca sunt la adapost cu raspundere, daca societatea este prospera. Aceasta garantie poate fi diminuata daca asociatul de rea credinta profita de termenul rezultat din urmarire impotriva societatii, pentru organizarea propriei insolvabilitati - . ;n cazul asociatilor care se retrag din societate, ei vor fi obligati numai la datoriile nascute anterior retragerii lor. 4e de alta parte, se poate observa ca obligarea asociatilor pentru pasivul social nu este o raspundere solidara, ci una colectiva. @iecare asociat va fi tinut raspunzator fata de creditorul societatii /cu o suma si o parte egala, oricare ar fi capitalul, afara numai cand anume s-a stipulat
3 3 3 3

42

ca 3! fiecare ramane 36 Ives Art. 1521 >u&on din , op. Codul cit.civil , p. 230. . raspunzator

in

proportia

capitalului

pus

in

societate/ ! . Asadar, asociatii nu vor raspunde solidar, ci datoria se va divide intre ei, proportional cu numarul lor si indiferent de aportul social adus de fiecare. (olutia legii se explica prin faptul ca tertii nu sunt obligati sa cunoasca partea fiecarui asociat. Asociatii vor putea stipula in contract ca raspunderea sa fie proportionala cu aportul social al fiecaruia ori ca raspunderea sa fie solidara si nemarginita. Aceste clauze sunt insa neopozabile revenea tertilor. ;n consecinta, vor asociatii avea care vor fi tinuti in regres prin 5otarare judecatoreasca sa plateasca mai mult decat partea ce le potrivit statutului, actiune contra coasociatilor. Asociatii care nu aduc decat aport in industrie sunt tinuti a raspunde ca si asociatul a carui participare este cea mai redusa. Ca urmare, asociatii care detin numai o mica parte din capitalul social se expun la riscuri mai reduse. ;n practica societatilor civile, obligatia pasivului social face, prin efectul legii, obiectul unor regimuri juridice particulare. Asa, de exemplu, asociatii societatilor civile profesionale din @ranta sunt tinuti de pasiv nu numai nemarginit, dar si solidar, in timp ce asociatii grupurilor agricole de exploatare in comun ):A?C* sunt obligati numai in limita a de doua ori fractiunea capitalului pe care il poseda in societate, in timp ce in societatile agricole cu raspundere limitata obligatia pasivului este redusa la marimea aportului 8 . .2.Dre (" u rile a!ocia"ilor Drepturile asociatilor cuprind atat drepturi fundamentale,

caracteristice calitatii de asociat, cat si drepturi specifice caracteristice asociatilor ce fac parte din anumite societati civile. Drepturile asociatilor mai pot fi privite si ca drepturi exercitate individual si colectiv. 1. Dre("u rile in i#i uale ?un a & e n " a l e .
3 3

43

;n Art. categoria drepturilor 3+ 39 40 Deak 1511 Fr. , alin.2 op. alincit. 1 din din ,p.2!4. Codul Codulcivil civil ..individule

fundamentale sunt cuprinse. dreptul

la foloasele societatii, dreptul la impartirea finala a patrimoniului, dreptul la restituirea c5eltuielilor facute pentru societate, dreptul la informare si control, dreptul de a ceda partile sociale, dreptul de a se retrage.

A<. Dre("ul la ?oloa! el e !ocie" a "ii Cand vorbim despre dreptul la foloasele societatii ne referim la dreptul asociatului de a beneficia de foloasele rezultate din operatiunile societatii, indiferent daca acestea sunt reprezentate prin economii sau prin beneficii. @iecare asociat a depus aportul de munca sau capital cu scopul de a obtine anumite foloase si nu pentru a gratifica societatea. Acest drept este inscris in actul constitutiv si este corelativ obligatiei de a depune aportul social. @iind un drept nascut din actul constitutiv, nu va putea fi afectat prin masuri luate de administratori sau majoritatea asociatilor, ci numai prin 5otarari ale unanimitatii asociatilor)A. Giclea, C. =1rsan, <. Boma, op. cit., p.! *. De regula, repartitia foloaselor si pierderilor se face la incetarea societatii. Asociatii se pot intelege si altfel, iar aceasta rezulta, uneori, din c5iar natura societatii 7 . ;n societatile agricole, distribuirea foloaselor se va putea face pe sezoane sau la sfarsitul anului agricol. Daca asociatii nu au 5otarat nimic in contract cu privire la repartizarea foloaselor si pierderilor, legea stipuleaza ca aceasta operatiune se va face proportional cu aportul social adus de fiecare $ . 4articiparea la impartirea c1stigurilor a asociatilor care au pus in comun numai industria lor, se va calcula la nivelul aportului material cel mai mic + 2 . Legea nu admite ca asociatii sa stipuleze clauze princare unii dintre acestia ar obtine totalitatea castigurilor sau ar fi scutiti sa participe la pierderi.
3 3 4

44

9<. Dre(" ul la i&(ar"ir ea 41 42 43 Art. Ives 1530 1510 >u&on din , op. Codul cit. civil ,p. 231. . a patrimoniului este

?inala a (a"ri & o ni ului

La fel ca si dreptul la foloasele societatii, si dreptul la impartirea finala un drept ce izvoraste tot din contractul de constituire si este esenta societatii. Asociatii fiind cei ce au constituit capitalul social pe calea aporturilor )care nu sunt liberalitati*, tot ei sunt cei indreptatiti a primi activul patrimonial ramas dupa efectuarea tuturor platilor la lic5idarea societatii. La impartirea averii societatii intre asociati vor fi avute in vedere marimea aportului fiecarui asociat si regulile relative la impartirea mostenirilor + # )a se vedea pe larg A.Giclea, C. =1rsan, <. Boma, op. cit., p. !+*. C<. Dre("ul la re!"i"uir e a c>el"ui elilor ?acu" e (en"ru !ocie" a " e Corelativ obligatiilor care compun affectio- societatis, legea prevede dreptul la asociatilor la restituirea c5eltuielilor facute pentru societate. Astfel, in cazul in care asociatul a efectuat cu buna stiinta c5eltuieli in contul afacerilor sociale, el are dreptul la restituirea acestora, cat si a dobanzilor aferente + , . D<. Dre("ul e in?or& a r e !i con"rol

?xercitandu- si dreptul la informare si control, asociatii au garantata realizarea in fapt a dreptului de participare la foloasele societatii, in sensul ca ei nu sunt obligati sa astepte in mod pasiv inc5eierea exercitiului social pentru a constata o gestiune necorespunzatoare, ci, din contra, pot lua in timp util masuri de corectare a situatiei societatii. Acest drept nu este reglementat explicit in dreptul civil. ;n unele legislatii straine )A. Giclea, C. =1rsan, <. Boma, op. cit., p. !+* sunt inscrise dreptul asociatilor de a obtine comunicarea de copii ale registrelor si documentelor sociale, de a depune contestari scrise administratorilor, precum si obligatia acestora de a prezenta rapoarte de gestiune care sa cuprinda detalii referitoare la beneficiile realizate sau previzibile + .
4 4 4

45

Desi 44 Ives

nu sunt >u&on , op. cit. ,prevazute p.232.

expres

de lege, asemenea

facilitati

de

informare pot fi stipulate in contract. E<. Dre(" ul !ocie" a " e Desi dreptul de a ceda partile sociale pe care asociatii le detin in societate este un drept incontestabil pe care ei il au, totusi, datorita faptului ca societatea civila agricola este constituita in consideratia persoanei, o astfel de cesiune nu este libera. 4rin venirea unui nou asociat, cesiunea partilor sociale este posibila numai cu consimtamantul tuturor asociatilor, intrucat reprezinta o modificare a contractului. Cesiunea poate opera transmiterea partilor sociale intre asociati. 4roblema cesiunii partilor se poate ridica in cazul retragerii unui asociat, cand partile acestuia, fie pot fi restituite, fie pot fi ac5izitionate de asociati sau de un tert agreat de societate. ;n acest ultim caz, partile sunt anulate, iar capitalul se reduce in consecinta, noul asociat depunand ca aport partile transmise lui de fostul asociat + + . (e impune ca partile supuse cesiunii sa fie evaluate. Daca este cazul, se foloseste serviciul unui expert. ;n ce priveste cesiunea partilor pe calea succesiunii, acestea se transmit liber urmasilor sau legatarilor. (tatul poate impune si in acest caz consimtaman tul tuturor partilor, spre a evita intrarea in societate a unor persoane nedorite. -<. Dre("ul e re"ra g e r e al a!ocia"ilor in !ocie" a " e e a ce a (ar"ile !ociale (e care a!ocia"ii le au in

Ca un mijloc de protectie al asociatilor minoritari, cat si ca un mijloc de a asigura o mai mare stabilitate societatii, asociatii au un drept de retragere din societate. Retragerea nu se poate face insa oricand si oricum, deoarece contractul de asociere nu poate &nceta decat cu acordul tuturor partilor. Asociatul care doreste sa se retraga trebuie sa se fi ac5itat de toate obligatiile fata de societate, sa notifice cererea sa si sa obtina acordul unanimitatii asociatilor. >nanimitatea este necesara,
4

46

intrucat modificarea numarului de asociati reprezinta o modificare a 45 Ives 46 I(idem >u&on , p. 232. , op. cit., p.233. actului constitutiv. Asociatul trebuie sa aiba un motiv temeinic pentru a solicita retragerea. >n astfel de motiv poate fi faptul ca foloasele societatii sunt de marime derizorie in raport cu valoarea aportului + - , ori acela ca s-au luat decizii grave privind viata societatii )sc5imbarea sediului social ori a obiectului de activitate0 modificarea duratei societatii etc.*. Asociatul retras ramane tinut de pasivul social ce exista anterior retragerii lui. 4artile sale sunt fie anulate, fie preluate de ceilalti asociati. ;n ultima varianta, se evita dificultatile ce ar putea rezulta din reducerea brusca a patrimoniului si se asigura garantarea operatiunilor sociale. %<. Dre(" urile colec"i# e Acestea permit asociatilor elaborarea si concretizarea vointei sociale. Deciziile foarte importante pentru functionarea societatii civile sunt de competenta acestora, acestei vointe. astfel de decizii sunt. desemnarea sociale si a administratorilor, cand ei nu au fost numiti prin atatut, ori revocarea modificarea contractului, aprobarea gestiunii afectatiunii rezultatelor. Drepturile colective includ. dreptul de a face propuneri, dreptul de a delibera asupra c5estiunilor puse in dezbaterea colectivului de asociati, dreptul de a vota o anumita decizie, dreptul de asi exprima opozitia fata de masurile luate. Regula fundamentala a elaborarii vointei sociale, in cadrul societatii civile, este cea a unanimitatii + ! . ?a este subinteleasa atunci cand, in aceasta privinta, nu s-a stipulat nimic in contract. Ratiunea unei asemenea solutii este aceea ca numai astfel pot fi protejate interesele asociatilor. Asociatii pot insa stipula in contract ca in probleme operative, de mai mica importanta, deciziile sa se ia valabil cu majoritate de voturi. Ca regula generala, fiecare asociat dispune de un vot. Asociatii pot

4 4

4!

stipula siop.cit. o alta atribuire a voturilor, cum ar fi, de exemplu, in functie 4! Ivesinsa >u&on, , p.233. de marimea aportului depus de fiecare. Consultarea asociatilor in probleme importante se face la initiativa administratorilor sau la solicitarea unuia sau mai multor asociati. ?xprimarea vointei sociale poate fi facuta in mai multe modalitati. una din ele, frecvent folosita, este aceea ca - asociatii pot fi convocati, la un anumit termen, sa participe in ansamblu la deliberari si la luarea asociatilor. ?l are inconvenientul ca obliga la o deciziilor. Acest procedeu are avantajul de a permite dezbaterile si a facilita informarea deplasare, la o zi fixa. ;n principiu, este posibila reprezentarea prin procura a asociatilor. Botusi, nici o dispozitie legala nu obliga asociatii societatii civile sa se intruneasca in ansamblu la un anumit termen,de pilda, anual, cu prilejul aprobarii bilantului contabil. C alta modalitate practica de consultare a asociatilor este consultarea scrisa. ;n acest scop, administratorul sau un alt asociat adreseaza in scris propuneri si solicita raspuns. 4e baza avizelor si raspunsurilor asociatilor, administratorii inc5eie un proces verbal, constatand decizia intr- o anumita problema. C a treia modalitate consta in consemnarea 5otararii asociatilor intr- un singur act. Acest procedeu convine perfect atunci cand decizia trebuie sa exprime unanimitatea vointei asociatilor. ;n acest sens, propunerea de 5otarare este prezentat spre analiza, completare si semnare tuturor asociatilor, cu prilejul trecerii lor pe la sediul social + 8 . <odalitatile mentionate desi nu sunt legiferate in legislatia noastra se aplica in practica functionarii societatilor civile din @ranta, tara cu traditie in domeniu. ;n tacerea legii, si in consens cu larga libertate lasata asociatilor in organizarea vietii sociale, nimic nu impiedica pe asociati si administratori sa utilizeze modalitatile de consultarea juridica prezentate mai sus.

4+

;n $artea ceea regimul nulitatii deciziilor colective, notam ca ))), ce <itlulpriveste *))) din Codul civil :art. 14911531;. acesta este foarte restrictiv. 'ulitatea nu poate rezulta, decat din violarea dispozitiilor (olutia imperative +# este in sau a unor cu clauze ale actului a constitutiv. concordanta natura contractuala

societatii civile. ;n practica, nulitatea deciziilor colective se poate pune in legatura cu 5otararile ce au ca obiect modificari ale contractutului. (ubliniem ca aceste decizii au efecte numai cu privire la asociati, nefiind opozabile tertilor, potrivit principiului relativitatii efectelor actului juridic civil.

Sectiun e a AGRICOLE

IIIa

ADMINISTRATORII

SOCIETATII

CI+ILE

.1.Nu&ire a !i !"a"u" ul =uri ic al a &ini! "r a " o rilor Administratorii sunt organe esentiale ale societatii, care asigura bunul mers al acesteia. Desemnarea administratorilor si stabilirea modalitatii in care se va realiza gestiunea afacerilor sociale este de competenta asociatilor. ;n acest sens, ei pot conveni atat prin contractul de societate, cat si prin alt act ulterior. 4osibilitatile practice de desemnare a administratorilor sunt foarte largi. Astfel, gestiunea societatii va putea fi incredintata uneia sau mai multor persoane. Desi pentru functionarea regulata a societatii este necesara prezenta unui singur administrator, legea nu opreste numirea mai multor administratori. ?ste posibil si ca toti asociatii sa aiba calitatea de administratori. Aceasta situatie poate fi explicata prin faptul ca natura raspunderii nemarginite a asociatilor da acestora dreptul sa conduca personal societatea, fiind inec5itabil ca la o raspundere egala unii asociati sa aiba atrbutul conducerii, iar altii nu. Administratorii pot fi numiti din randul asociatilor sau pot fi neasociati. ;n societatile mici, administratorii se numesc de regula din randul asociatilor. ;n societatile mai mari si in care actul de conducere implica
41

49

cunostinte profesionale specifice, administratorii pot fi alesi din afara 4+ Art. 49 50 Ives1514 >u&on, din alin.2 op. Codul din cit.civil Codul , p. 236. . civil . societatii, pe criteriul pregatirii si calificarii. Administratorii pot fi persoane, cetateni romani sau straini. ?i pot fi numiti prin actul constitutiv sau statut ori pot fi alesi ulterior de asociatii ce reprezinta majoritatea partilor sociale. ;n cadrul societatilor agricole civile, functia administratorilor este caracterizata de o mare stabilitate, intrucat, de regula, fara decizie contrara, sunt numiti pe toata durata societatii. Daca totusi comit o greseala, care impiedica continuarea functiei lor, ori exista un alt just motiv, ei pot fi revocati cu unanimitate de voturi, sau, daca contractul prevede, cu majoritate de voturi. Revocarea va putea fi ceruta si in justitie de asociatii minoritari, in cazul gestiunii frauduloase a unui administrator majoritar + 7 , sprijinit de majoritatea asociatilor. .%. Pu"erile a &ini!"r a " o rilor 'atura contractuala a societatilor civile atrage o distinctie intre

puterile administratorilor fata de asociati si puterile acestora fata de terti. 4rimele fiind de interes restrans, limitele puterilor vor fi fixate prin statut, in timp ce secundele sunt de ordine publica si sunt reglementate de lege. 4uterile prin administratorilor clauza se pot diferentia gestiunea si dupa societatii cum este gestionarea societatii se realizeaza de un administrator unic sau de mai multi. Cand, contractuala, incredintata unei singure persoane, administratorul in cauza va putea efectua toate actele necesare realizarii scopului societatii, fara a fi obligat sa ceara vreun consimtamant. ?l nu va putea fi revocat decat pentru o cauza legitima )culpa, infirmitati grave etc.* asa cum dispune legea + $ . Daca administratorul a fost desemnat posterior inc5eierii

contractului, el va putea fi revocat ca orice mandatar - 2 . ?ste de observat ca limitele indicate de lege prin /toate actele necesare realizarii scopului
4 4 5

50

societatii/ un mare grad de imprecizie si admit largi posibilitati de 51 Art. 1516 52 1515 au din Codul civil. apreciere. ;n ce priveste aceste puteri relatiile cu tertii, administratorul terti. Daca unic angajeaza

societatea prin actele ce intra in obiectul social. Clauzele care ar limita sunt inopozabile pentru administratorul nesocoteste clauza statutara, care ii limiteaza puterile, societatea va fi angajata juridic, dar acesta va putea fi revocat si tinut sa repare paguba produsa societatii. (olutia este de natura sa protejeze atat intersele tertilor, cat si ale asociatilor. Daca prin clauza contractuala, gestiunea a fost incredintata mai multor asociati, iar statutul prevede o anumita specializare intre ei, sau organizarea unui consiliu, acestia vor lua decizii prin deliberare, ca un organ colectiv. ;n situatia in care statutul nu delimiteaza sarcinile administratorilor si nici nu stabileste care anume acte trebuie facute de toti in comun, atunci fiecare administrator poate inc5eia valabil actele necesare gestiunii societatii, ca un unic administrator - # . Cand asociatii stipuleaza in statut ca in gestiunea afacerilor societatii, nici un administrator nu poate face nimic fara ceilalti, acestia vor fi obligati sa lucreze colectiv - , . Daca contractul nu contine dispozitii cu privire la modul de

administrare, se vor aplica urmatoarele reguli. - fiecare asociat poate folosi bunurile societatii conform destinatiei, cu conditia sa nu- i aduca pagube si sa nu impiedice pe ceilalti asociati in exercitarea drepturilor lor0 - actele cu privire la imobilele societatii )reconstruire, modificare, inc5iriere, instrainare etc.* trebuie sa fie aprobate de toti asociatii0

5 5

51

- actele de dispozitie 53 54 55 Art. 1536 Deak Ives >&on Fr. , op. alin. , op. cit. 2 cit. , din p.2!3. , p.23!. Codul

nu . pot civil

fi facute valabil decat in baza unui mandat

special, dat de toti asociatii - 0 - se prezuma ca asociatii si-au dat reciproc mandat de administrare, astfel ca actele fiecaruia sunt obligatorii pentru societate. Daca insa oricare asociat se opune la savarsirea unui act inainte ca acesta sa fi fost facut, actul nu se va mai putea realiza. Actele si faptele savarsite cu incalcarea acestor reguli nu obliga societatea, ci numai pe cel ce le-a savarsit, el fiind pasibil si de plata daunelor interese - + . Actiunea in raspundere este intentata de persoana prejudiciata0 ea va fi tinuta sa dovedeasca greseala administratorilor care poate sa consiste, fie in violarea legii sau a statutului, fie intr- o eroare de gestiune. Creditorii vor putea astfel obtine o 5otarare care sa oblige administratorii la plta intregii datorii a societatii. Daca actiunea contra administratorilor nu da rezultat - - , tertii au posibilitatea sa se indrepte contra asociatilor pentru repararea pagubelor suferite, printr- o noua actiune in justitie, subsidiara.

5 5 5

52

CAPITOLUL +I. INCETAREA SOCIETATII CI+ILE AGRICOLE

Sectiun e a AGRICOLE

I.

CAU0E

DE

INCETARE

SOCIETATII

CI+ILE

.1.E7(irar e a "er& e n ul ui ;ncetarea termenului societatii pentru civile agricole poate a fost avea loc prin expirarea ;nainte de expirarea

care

contractata.

termenului, valabilitatea contractului poate fi prelungita prin acordul unanim al asociatilor, neoperand reinnoirea tacita. .%. Denu n" a r e a Daca societatea a fost contractata pe termen nelimitat, inclusiv

termenul incert al vietii unui asociat, prin denuntarea contractului de societate de catre unul sau mai multi asociati, notificata cu buna credinta si la timp )iar nu intempensiv, inoportun* tuturor celorlalti asociati. Daca societatea nu a fost constituita pe timp determinat, dizolvarea ei inainte

53

de 5! poate finu"ai ceruta prin justitie de unul sau unii dintre asociati 56termen Daca )n societatile societatea a8ricole are un scop :o%iect calitatea ; deter"inat, de asociat 2 s2a nu si decis societatea ca ea poate 2 incetea1a su%1ista prin pana "oarte, la ter"inarea cu conditia numai cazuri ra"si intemeiate, cum neindeplinirea obligatiilor de catre lucrarii ca nu"arul cu in participarea asociatilor "ostenitorilor in viata sa asociatului nu scada ar decedat, su% fi "ini"ul art. 1523 preva1ut $. civ. de le8e nefiind sau aplica%il statut :v1. :v1. art. in +, C. 30,
civ 33, si adnotat 64 lit., d., p. din 6917e8ea nr. 2;.nr.3691991;. Eepoate considera ca, in ase"enea intele8erea clara dintre asociati a etc. unii asociati, neintelegerile grave dintre ca1uri, ei, absenta unui asociat fost in sensul continuarii societatii cu "ostenitorii, lucrarea nu poate fi ter"inata da catre asociatii Bemeinicia motivelor invocate se daca apreciaza de catre instanta. ;n lipsa ra"asi in viata :art. 1526 $. civ.;.

unor motive temeinice, incetarea inainte de termen poate fi 5otarata cu consimtamantul tuturor asociatilor. .'.Pieire a ?on ului !ocial (ocietatea civila poate inceta prin pierderea .2.Moar" e a / e7i!"e n " ei uneia ;ncetarea eclar a r e a =u ec a " o r e a ! c a fondului social )inclusiv a &or"ii/ ince" a r e a

ipoteza in care scopul a devenit imposibil de realizat*. in"re (er! o a n e l e =uri ice a!ocia" e civile agricole prin moartea sau declararea

societatii

judecatoreasca a mortii )nu si a absentei* unui asociat )inclusiv incetarea existentei uneia dintre persoanele juridice asociate* va avea loc daca nu s-a stipulat ca societatea continua cu cu mostenitorii asociatului

decedat - ! sau - dupa satisfacerea mostenitorilor - intre asociatii ramasi in viata )ori cu persoana juridica succesoare in drepturi*. ;n aceasta din urma ipoteza, trebuie sa fi ramas in viata cel putin doi asociati - 8 , caci

societatea civila - asemanator societatilor comerciale in nume colectiv ori in comandita simpla sau in comandita pe actiuni )art. #82 din Legea nr. #"#$$2* - nu poate subzista cu asociat unic, ceea ce rezulta si din art. #+$# si #-,! C. civ. .4.Pun e r e a !u. in"er ic"i e legala !au =u ec a " o r e a ! c a a unui a!ocia " 4rin intelegerea dintre asociatii capabili, societatea poate continua, asemanator ipotezei decesului unui dintre asociati. (ocietatea in nici un caz nu poate continua cu asociatul incapabil. .5. In!ol#a .ili"a" e a unui a!ocia"

5 5

54

Ca si in cazul prezentat anterior, prin intelegerea dintre asociatii capabili, societatea poate continua, asemanator ipotezei decesului unuia dintre asociati. (ocietatea in nici un caz nu poate continua cu asociatul insolvabil. .6. Pieire a lucrului (ro&i! a u! ca a(or" in !ocie" a " e ?ste cazul cand un asociat a promis sa aduca in societate proprietatea unui lucru, daca acesta a pierit )integral* inainte de a fi fost adus ca aport in societate, )de exemplu, inainte de realizarea conditiei suspensive*. ;n caz de pieire partiala, instanta este c5emata sa aprecieze - in conditiile art. #-,$ C civ. - temeinicia cererii de dizolvare a societatii. Daca numai folosinta lucrului a fost pusa in comun societatea e un a!ocia"/ inain" e e a ?i ?o!"

inceteaza, c5iar daca pieirea s-a produs ulterior aducerii in societate. ;n caz de pieire partiala apreciaza, si in aceasta ipoteza, instanta. Sectiun e a a IIa E-ECTELE INCETARII

La incetarea societatii patrimoniul social se lic5ideaza )se incaseaza creantele si se platesc datoriile* si activul net sau pasivul se imparte intre asociati proportional cu drepturile lor )tinand seama, evident, de prevederile contractului referitoare la impartirea foloaselor si pierderilor*, conform regulilor stabilite in materie de imparteala a mostenirii, ei fiind considerati coproprietari in indiviziune a bunurilor societatii. 4recizam ca, in cazul aportului in folosinta unui lucru, acesta se restituie asociatului proprietar. ;n sc5imb, in cazul aportului in proprietate unui lucru - devenit coproprietatea obiect asociatilor - se aplica regulile partajului. )de ;n sfarsit, exemplu, mentionam ca termenul )general* de prescriptie a actiunii avand ca desocotirea c5eltuielilor efectuate de asociati restituirea sumelor avansate* incepe sa curga de la data incetarii

55

-7 5+ *1. pentru 59 <. @ud. <i"is, Eliescu civ. nr. -., 14!2919!2. #ransmisiunea <er"enul de 90 de 1ile mostenirii li%ere, preva1ut , Ed. Acade"iei, de art. aflate 1512 Bucuresti, $. civ. societatii . a"anunte ;n dec. sc5imb, cererea desi imparteala partajare a bunurilor in

vi1ea1a 1966, p. nu"ai 2122220. sta%ilirea valorii aporturilor sociale in functie de care se face reparti1area foloaselor si

indiviziune este imprescriptibila - $ .

pierderilor.

Re?er a " a!ur a lucr$rii DSocie" a " e a ci#il$ agricol$D ela.or a "$ e a.!ol#e n " a e Dre(" Co"ig$ +alen"i n a e la -acul"a " e a a Uni#er!i"$]ii CreE"i n eDDi &i"ri e Can"e &i rD

5 5

56

Lucrarea este rodul unor analize atente asupra temei abordate. (e porneste de la no%iunea de societate dat\ de art. #+$# C. civ. care arat\ c\ aceasta este un contract prin care dou\ sau mai multe persoane se &nvoiesc s\ pun\ ceva &n comun, cu scop de a &mp\r%i foloasele ce ar putea deriva. 'u se arat\ &ns\ care ar putea fi no%iunea de societate civil\ agricol\, &n sc5imb se arat\ c\ Legea nr. !"#$$#, art. # prevede c\ proprietarii de terenuri agricole pot s\ si exploateze p\m1ntul &n diferite forme de asociere. societ\i comerciale, societ\i civile )si asocia%ii simple* si societ\%i agricole. =ine este prezentat\ compara%ia &ntre societatea agricol\ si societatea comercial\ din agricultur\. (e distinge &n mod categoric faptul c\ ambele se constituie &n baza unui contract de societate, c\ au un patrimoniu propriu si c\ au caracter lucrativ. Deosebirea esen%ial\ const\ &n aceea c\ faptele si catele de comer% formeaz\ obiectul societ\%ii comerciale care este persoan\ juridic\, pe c1nd societatea civil\ nefiind persoan\ juridic\ r\m1ne un simplu contract. De asemenea, societatea comercial\ ia nastere av1nd la baz\ actul constitutiv &n form\ autentic\, societatea civil\ nu este supus\ nici unei forme ad validitatem. =ine se face deosebirea &ntre societatea civil\ si asocia%ii si funda%ii av1nd ca temei juridic Legea nr. ,#"#$,+ care au scop nepatrimonial si care sunt persoane juridice. (e face, de asemenea, compara%ie &ntre societaea civil\ si institu%ia comunit\%ii de bunuri )indiviziune*. Cu mult\ aten%ie sau prezentat caracterele juridice ale societ\%ii civile agricole. civil, consensual, comutativ, executare consecutiv\, cu titlu lucrativ, intuitu personae, cu dac\ oneros. 'u rezult\ cu claritate

societatea civil\ este un contract sinalagmatic, av1nd &n vedere c\ obliga%iile sunt convergente si nu reciproce. ?lementele contractului de societate p\r%ilor precizat consim%\m1n tul si capacitatea bine sunt sumar prezentate, &n sc5imb, obiectul contractului

este &n mod detaliat analizat. (e arat\ condi%iile ce trebuie s\

&ndeplineasc\, &n ce cont\ aportul social )sume de bani, bunuri mobile si

5!

bunuri imobile, precum si presta%ii &n munc\* si care este regimul s\u juridic. Cap. ;A trateaz\ constiutirea societ\%ii civile agricole. =ine se arat\ c\ libertatea de asociere este principiul ce st\ la baza constituirii societ\%ii. Cele dou\ etape recontractual\ si contractual\ precum si includerea propriu zis\ a contractului sunt analizate cu seriozitate. @unc%ionarea societ\%ii necesit\ precizarea unor no%iuni, cum ar fi. asocia%i, obliga%iile asocia%ilor fa%\ de societate si fa%\ de ter%i, precum si dreturile individuale si cele colective ale asocia%ilor. 4oate ar fi fost bine dac\ se ar\ta c\ acestea formeaz\ con%inutul contractului de societate civil\ agricol\. 4robleme importante sunt analizate si &n leg\tur\ cu administratorii societ\%ii care, &n principal, sunt asocia%ii, dar pot fi si anumi%i specialisti din afara societ\%ii, cum ar fi. te5nicieni, contabili, ingineri, etc. Lucrarea se &nc5eie cu un capitol care are ca obiect &ncetarea societ\%ii civile agricole. (unt prezentate pe scurt cauzele de &ncetare Hi efectele acestora. 9n concluzie, lucrarea este bine f\cut\ Hi de aceea propun sus%inerea ei &n fa%a Comisiei de licen%\. 4rof. univ. dr. Cojocaru Aspazia

9I9LIOGRA-IE

I. Legi!la]i e # . Codul civil

5+

,. Codul comercial . Legea nr. ,#"#$,+, publicat\ &n <.Cf. nr. ,8"2!.2,.#$,+ +. Decretul nr. -. Legea nr. !. Legea nr. #"#$-+, publicat &n =. Cf. nr. #" 2.2#.#$-+ !"#$$#, publicat\ &n <.Cf. nr. $8"2!.2-.#$$# #"#$$2, publicat\ &n <. Cf. nr. #,! #,8"#8.##.#$$2 8",2.2,.#$$#

8. Legea nr. #7"#$$#, publicat\ &n <.Cf. nr. II. Doc"rin a #.=eleiu :5eorg5e, Dre(" ci#il. Su.iec" el e ,. =elu ci#il ro&) n.

In"ro uc e r e

:n

re(" ul

re("ului ci#il. E i]ie re#$Bu"$ !i a $ugi"$ , Casa de <ona Lisa, Par"iculari"$]ile re!"ruc " u r$rii

?ditur\ si pres\ /(ansa/ (RL, =ucuresti, #$$-. <agda orga niBa" o ric e ale regiilor au"ono & e / !ocie"$]ilor co&e r ci ale !i ale !ocie"$]ilor agricole , &n Revista de Drept Comercial, nr. #"#$$-, ?d. Lumina Lex, =ucuresti, #$$-. . =1rsan agricole !i Corneliu, al"e G G i clea e Alexandru, a!oci er e Boma <ircea, Socie"$]ile ?or& e :n agricul"ur$ , ?d. Ceres,

=ucuresti, #$$,. +. Clocotici Dorin, Con!i er a ]ii :n leg$"ur$ cu !ocie"$]ile agricole/ co&e r ci ale !i neco & e r ci al e , &n Revista de Drept Comercial, nr. "#$$#, ?d. Lumina Lex, =ucuresti, #$$#. -. Cojocaru Aspazia, -or& el e a!ocia"i# e :n agricul"ur a I"aliei , &n (tudii de drept rom1nesc, nr. "#$$ . !i :&($r]eala &o!"e ni rii , ?d. !. DeaF @rancisc, Con"r a c " e !(eciale , ?d. Actami, =ucuresti, #$$!. 7. ?liescu <i5ail, Tran! &i !i u n e a Academiei, =ucuresti, #$7#. $. Damangiu Constantin, :eorgean 'icolae, Co ul ci#il a no" a " / cu "e7"ul core! ( u n B$"or ?ranc eB / i"alian !i .elgian / cu "ri&i"eri la oc"rina ?ranc eB$ !i ro&) n$ !i =uri!(ru e n ] a co&(le"$ 1@%3/ #ol. III/ ;ar". 114@ 13'1 C. ci#.< , =ucuresti, >niversala AlcalaIJCo., #$,-. e la 1646 C ?d. Libr\riei

59

#2. $. Damangiu Constantin, :eorgean 'icolae, Co ul ci#il a no" a " / cu "e7"ul core! ( u n B$"or ?ranc e B/ i"alian !i .elgian/ cu "ri&i"eri la oc"rina ?ranc eB$ !i ro&) n$ !i =uri!(ru e n ] a co&(le"$ =ucuresti, ?d. Libr\riei >niversala AlcalaIJCo., #$ +. ##. Danga Aladimir, Dre(" (ri#a" ro&a n , ?d. Didactic\ si 4edagogic\, =ucuresti, #$!#. #,. Lupascu Dan, O.iec"ul &n Dreptul, nr. 8"#$$ . # . 4opescu B.R., Anca 4., Teoria gen er al$ a o.liga]iilor , #$!2. #+. 4opovici orga niBar e a / Cristian Dan, E7(eri e n ] a !i i!"oric$ a Ro&) ni ei :n ?unc ]i on a r e a eB#ol" ar e a coo(e r a ] i ei agricole. e ac"i#i"a" e al !ocie"$]ilor co&e r ci al e , e la 1646 C 1@%5/ #ol. IF. Doc"rina ?ranc eB$ !i ro&) n$ ;ar". 1'@1 1@12 C. ci#.< ,

Per!( e c "i # e , Regia Autonoma <onitorul Cficial, =ucuresti, #$$-. #-. Rausc5i (tefan, <acovei ;oan, Con"r a c " e . #ol. II , ;asi, #$7-. #!. (afta Romano ?ugeniu, Unele con"ra c " ul ui #7. 8"#$$,. #$. Kinveliu ;., Con"ra c " e ci#ile/ in!"ru & e n " e e !a"i!?a c e r e a in"er e ! el or ce"$]enilor , Cluj 'apoca, #$87. Giclea a!(ec " e &ai i&(or" a n " e ale e !ocie" a " e ci#il$ , &n Dreptul, nr. ,"#$$,. Alexandru, Boma <ircea, -or& el e e a!ocier e :n

#8. Bomulescu (tefan, Dre(" (ri#a" ro&a n , B>=, #$8 . agricul"ur$ regle & e n " a " e e Leg e a nr. '4G1@@1 , &n Dreptul, nr.