Professional Documents
Culture Documents
Mazarea este unul din alimentele a caror origine se pierde in negura timpurilor. Se pare ca pentru
prima oara boabele verzi ale acestei leguminoase, ruda buna cu fasolea, au fost cultivate pe
actualul teritoriu al Chinei, unde dovezile arheologice arata ca era cunoscuta inca de acum 4000
de ani. In Europa, mazarea a ajuns cu mai bine de doua milenii in urma, insa celebritatea a
cunoscut-o abia in evul mediu, cand era o delicatesa pe masa regilor europeni. Din bucatariile
regale, mazarea a ajuns apoi, treptat, pe mesele oamenilor de rand, mai intai in stare uscata, apoi
in forma proaspata, in care este consumata preponderent in zilele noastre.
Foarte hranitoare si bogata in proteine, ea s-a raspandit pe toate continentele lumii, tinzand la
statutul de aliment de baza, la fel ca orezul sau cartofii. Insa inainte de a ajunge in farfurie, ea isi
castigase deja statutul de aliment-medicament. In ce fel de afectiuni si in ce doze se
administreaza mazarea vom vedea in continuare, nu inainte de a afla cum se prepara si se
administreaza:
Boabele de mazare au cea mai intensa actiune terapeutica atunci cand sunt gatite proaspete,
eficienta lor din punctul de vedere al vindecarii scazand exponential atunci cand le consumam
din conserva sau uscate. Cea mai "sigura" este mazarea din pastai, din care vom scoate boabele
verzi si fragede. Se mai poate consuma si mazarea congelata, care pastreaza un procent mare din
cele opt vitamine si din cele sapte minerale asimilabile, din enzimele si din celelalte principii
active continute in ea. In ce priveste gatitul, se aplica principiul cu cat mai bland si mai scurt, cu
atat mai bine, asa cum vom vedea in continuare:
Mazarea fiarta in apa se obtine prin punerea boabelor, spalate si alese de eventualele impuritati,
intr-o oala de inox, in care apa deja fierbe. Se lasa sa clocoteasca la foc mic. In momentul cand
boabele au devenit moi si furculita le zdrobeste cu usurinta, fierberea s-a incheiat. Unii bucatari
"profesionisti" adauga bicarbonat de sodiu la fierbere, pentru a mentine culoarea vie a boabelor
de mazare - este o greseala, prin aceasta metoda distrugandu-se multe principii active. La
mazarea fiarta se pot adauga ciuperci, sos alb si condimente, obtinandu-se soteul de mazare. O
alta varianta este sa adaugam in timpul fierberii o lingurita de miere, o lingurita de unt si sare
dupa gust, mazarea astfel preparata consumandu-se cu paine prajita.
Mazarea fiarta in aburi se obtine cu ajutorul asa numitelor "steamere", aparate electrice care se
gasesc in comert. Inainte de a le fierbe, boabele se spala bine si se curata de impuritati. Dupa
expunerea la abur, mazarea se lasa sa se raceasca si se poate consuma simpla (cu ulei de masline
si cu sare) ori cu diferite alte legume (morcov, ardei, telina, patrunjel verde, rosii), in salate
vegetariene delicioase. Fierberea mazarei in abur este cea mai sanatoasa metoda de preparare
termica descoperita pana in prezent, prin care sunt pastrate foarte multe din vitaminele,
mineralele in forma asimilabila, pigmentii si alte substante active din aceasta leguminoasa.
Supa crema - se obtine din 300 grame de mazare (proaspata sau congelata), dintr-un morcov, o
jumatate de telina si o ceapa de marime medie. Se pun la fiert in doi litri - doi litri si jumatate de
apa - morcovul, telina si ceapa, iar dupa 20-30 de minute de fierbere, se adauga si boabele de
mazare. Se lasa pe foc pana au fiert toate ingredientele. Se strecoara, zeama se pune deoparte, iar
legumele se piseaza sau se mixeaza, pana cand devin ca un piure. Acest piure se combina cu
zeama anterior obtinuta prin strecurare, se adauga ulei, sare si piper dupa gust. Supa-crema astfel
obtinuta se consuma simpla ori cu smantana si crutoane.
Tratamente interne
* Diabet - mazarea face parte dintre alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei
pacientilor cu diabet de tip I si II. Desi este bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce
pronuntat, mazarea contine fibre alimentare si unii compusi cu efect usor hipoglicemiant, ceea ce
o face usor de tolerat de catre diabetici. Ea are, de asemenea, efecte diuretice si previne
complicatiile cardiovasculare ale diabetului.
* Infectia cu Helicobacter - boabele de mazare germinata sunt o specialitate a bucatariei chineze.
Semintele plantei se umezesc periodic cu apa calduta si se tin la intuneric, unde se lasa pana le
ies primii coltisori, care arata inceperea procesului de germinare. Germenii de mazare astfel
obtinuti se consuma in salatele de cruditati, impreuna cu morcov, telina si sfecla rosie. In
procesul germinarii, in boabele de mazare este sintetizata o substanta fenolica, ale carei
proprietati antibiotice asupra Helicobacter pylori sunt incredibil de puternice. Studii facute in
laboratoarele Facultatii de Medicina a Universitatii din Massachusetts (S.U.A.) arata ca aceasta
substanta, pur si simplu, distruge, chiar in concentratii incredibil de mici, aceasta bacterie
"vinovata" de multe din cazurile de ulcer si de gastrita. Se recomanda, asadar, germenii de
mazare consumati ca atare (50 grame pe zi) sau chiar ceaiul obtinut prin infuzarea acestor
germeni (10 lingurite la un litru de apa), in cure de 14 zile.
* Constipatie - fibrele alimentare continute de mazarea verde, laolalta cu polizaharidele pe care
aceasta leguminoasa le secreta in boabele sale, au darul de a debloca tranzitul intestinal si de a
elimina toxinele din colon. Se recomanda mazarea fiarta, preparata cu miere si cu unt (a se vedea
retetele prezentate anterior), cate o portie de 250 de grame pe zi.
* Epuizare, sindromul oboselii cronice - in boabele mazarei gasim o combinatie de vitamine din
complexul B, dar si unele minerale (magneziu, fier, seleniu) cu efecte exceptionale in
combaterea starilor de oboseala. Mai mult, mazarea este un aliment usor digerabil, bogat in
zaharuri usor asimilabile (care sunt hrana creierului) si in proteine cu grad scazut de toxicitate.
Ca atare, atunci cand avem nevoie de o regenerare rapida, fizica sau psiho-mentala, o portie de
supa-crema de mazare sau o salata cu multa mazare fiarta poate face adevarate minuni.
* Imbunatatirea capacitatii de efort fizic - prin continutul sau de vitamina B1, B2, B3, B6, dar si
de fier usor asimilabil, mazarea este un sustinator de efort redutabil. Este un aliment care
furnizeaza multa energie ce favorizeaza o mai buna oxigenare celulara, fiind folosita tot mai mult
in hrana loturilor sportive. Se recomanda consumul a 1-1,2 kilograme de mazare saptamanal in
perioadele de efort intens, mai ales facut in conditii termice extreme (frig sau caldura exagerata).
* Vitamina A - o portie de mazare (160 de grame) contine nu mai putin de 35% din necesarul de
vitamina A pentru o zi. Vitamina A este esentiala pentru piele, pentru ochi, pentru sistemul
imunitar, pentru prevenirea si combaterea unor afectiuni tumorale.
* Vitaminele complexului B - boabele de mazare contin vitaminele B1, B2, B3, B6. Mazarea
este cunoscuta mai ales ca una din cele mai bune surse alimentare naturale de vitamina B1, doua
sute de grame de boabe verzi continand aproximativ 32% din necesarul zilnic din aceasta
vitamina foarte importanta pentru activitatea cardiovasculara, a sistemului nervos si digestiv.
* Vitamina C - este supranumita si vitamina imunitatii, deoarece are un rol esential in mentinerea
sanatatii si functionalitatii sistemului natural de aparare al organismului. Dar rolul sau nu se
limiteaza la atat, vitamina C fiind esentiala si pentru sistemul cardiovascular, pentru sistemul
muscular si cel nervos. Ei bine, si la acest capitol mazarea verde este pe podium, doua sute de
grame din acest aliment preparat corespunzator asigurand nu mai putin de 40% din necesarul
zilnic de vitamina C.
* Vitamina K - alaturi de fasolea verde, mazarea verde este un lider de necontestat in acest
domeniu, o portie de 160 de grame de boabe verzi asigurand aproximativ 52% din necesarul
zilnic din aceasta vitamina, foarte importanta pentru inchiderea ranilor si pentru coagularea
sangelui, dar si pentru rezistenta oaselor, ea ajutand la "sudarea" moleculelor de calciu din os.
* Fosfor - intr-un sfert de kilogram de mazare gasim aproape o treime din ratia zilnica necesara
de fosfor. Fosforul este un oligoelement esential pentru sistemul nervos, pentru regenerarea
celulelor si pentru consolidarea oaselor.
* Potasiu si magneziu - o portie de 160 de grame de mazare verde contine 22% din necesarul
zilnic de potasiu al unui adult si 15% din necesarul de magneziu. Ambele minerale sunt esentiale
pentru mentinerea functionalitatii inimii (ele alcatuiesc si celebrul "Aspacardin", folosit in
aritmia cardiaca), pentru sanatatea sistemului nervos si al celui muscular.
* Zinc - este un oligoelement necesar pentru activarea sistemului imunitar, pentru refacerea
tesuturilor distruse, precum si pentru functia de reproducere (atat la femei, cat si la barbati). Intr-
o portie de mazare gasim aproximativ 12,6% din necesarul zilnic de zinc.
* Seleniu - ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, care este un remediu
extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar si pentru intarirea imunitatii, pentru
combaterea infertilitatii la barbati, pentru sustinerea functiei pancreasului. Un studiu facut in
Slovenia arata ca boabele de mazare sunt printre cele mai bune surse naturale pentru acest
oligoelement. Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceasta
leguminoasa creste.
Precautii si contraindicatii
Mazarea verde va fi consumata cu prudenta de catre persoanele care au un nivel foarte ridicat al
ureei in sange sau care au litiaza renala cu urati, deoarece boabele sale contin asa-numitele
purine, care dupa ce sunt metabolizate dau ca "reziduu" in organism acidul uric.