Coperta de DONE STANRedactor: MIRCEA AUREL BUICIUCAcest volum este publicat cu sprijinulFundaiei SOROS pentru o Societate Deschis
ţ ă
ALEXANDR SOLJENIÎN
Ţ
ARHIPELAGUL GULAG I-IIWorld © 1973-1980 by The Russian Social Fund for Persecuted Persons and theirFamiliesToate drepturile asupra acestei versiuniaparin EDITURII UNIVERS 79739 Bucureşti, Piaa Presei Libere nr. 1
ţ ţ
ISBN 973-34-0454-3 *Alexandr Soljeniîn
ţ
<titlu>ARHIPELAGUL GULAG1918-1956ÎNCERCARE DE INVESTIGAIE LITERAR Prile întîi şi a doua
Ţ Ă ă ţ
Traducere, note şi tabel cronologic de NICOLAE ILIESCU Postfa de ALEXANDRU
ţă
PALEOLOGUEditura UNIVERSBucureşti, 1997 *ÎNCHINaceast carte celor care nu au avut destul via ca s istoriseasc ei cele
ă ă ţă ă ă
prezentate aici. Şi s m ierte c nu am vzut, nu mi-am adus aminte, nu am
ă ă ă ă
desluşit totul.*În ANUL o mie nou sute patruzeci şi nou, împreun cu nişte prieteni, am gsit în
ă ă ă ă
revista „Priroda" („Natura") a Academiei de Ştiine o noti remarcabil. Scria
ţ ţă ă
acolo cu litere mrunte c pe rîul Kolîma, cu prilejul unor spturi, nu se ştie
ă ă ă ă
cum a fost descoperit
ă
0 lentil de ghea subteran - un vechi torent îngheat, iar în el -
ă ţă ă ţ
reprezentani ai faunei fosile, avînd o vîrst de cîteva zeci de milenii. Acei
ţ ă
peşti ori tritoni s-au pstrat atît de proaspei, afirma savantul corespondent,
ă ţ
încît participanii la spturi, dup ce au spart gheaa, i-au mîncat pe loc cu
ţ ă ă ă ţ
plcere.
ă
Cititorii nu prea numeroşi ai revistei au fost pesemne destul de uimii, aflînd
ţ
cît de mult timp se poate pstra în ghea carnea de peşte, îns puini dintre ei
ă ţă ă ţ
erau în stare s priceap tîlcul adevrat al acestei notie imprudente.
ă ă ă ţ
Noi am priceput numaidecît. Ne-am închipuit cu toat intensitatea aceast scen,
ă ă ă
pîn la cel mai neînsemnat amnunt: cum participanii sprgeau gheaa cu o grab
ă ă ţ ă ţ ă
plin de îndîrjire; cum, clcînd în picioare interesele extraordinare ale
ă ă
ihtiologiei şi înghiontindu-se unul pe altul cu coatele, rupeau buci de carne
ăţ
milenar, o tîrau lîng foc, o dezgheau şi o înfulecau pîn la saturaie.
ă ă ţ ă ţ
Am priceput pentru c noi înşine ne numram printre acei participani, ca membri
ă ă ţ
ai acelui trib puternic al zeki*-lor, unic pe pmînt şi singurul în stare s
ă ă
mnînce triton cu plcere.
ă ă
Iar Kolîma era cea mai mare şi cea mai celebr insul, polul ferocitii acelei
ă ă ăţ
uimitoare ri, numit GULAG, ciopîrit de geografie într-un arhipelag, dar
ţă ă ţ ă
ferecat de psihologie într-un continent, al acelei ri aproape invizibile,
ă ţă
aproape imperceptibile, locuit de poporul zeki-ior.
ă
Acest arhipelag a sfîrtecat în parcele rzlee şi a împestriat o alt ar, ara
ă ţ ţ ă ţ ă ţ
care îl includea, a ptruns adine în oraşele ei, a atîrnat peste strzile ei - şi
ă ă
cu toate acestea unii nu-şi ddeau seama de nimic, foarte muli auziser ceva
ă ţ ă
destul de vag, numai cei care au trecut pe acolo ştiau totul.Dai', ca şi cum şi-ar fi pierdut graiul în insulele Arhipelagului, ei pstrau
ă
tcerea
ă
O cotitur neaşteptat a istoriei noastre a fcut ca nişte lucruri, extrem de
ă ă ă
puine, despre acest Arhipelag s ias la iveal, îns aceleaşi mîini care ne
ţ ă ă ă ă
puneau ctuşele, acum întind palma conciliant: „Nu trebuie !..v Nu trebuie s
ă ă
rscolim trecutul!... Celui care va pomeni trecutul - s i se scoat un ochi! îns
ă ă ă ă
proverbul continu astfel: „Iar celui care îl va uita - s
ă ă
1 se scoat amîndoi!"
ă
Trec ani, trec decenii şi şterg irevocabil cicatricele şi rnile trecutului, în
ă
aceast vreme, unele insule s-au cutremurat, au fost inundate, marea polar a
ă ă
uitrii clipoceşte deasupra lor. Şi cîndva, în veacul viitor, acest Arhipelag, cu
ă
aerul lui, cu osemintele locuitorilor lui, congelate în lentila de ghea, se va
ţă
înfişa ca un triton neverosimil.
ăţ
Eu nu voi cuteza s scriu istoria Arhipelagului: nu mi-a fost cu putin s
ă ţă ă
cercetez docu¬mentele. O s aib oare cineva, cîndva, aceast posibilitate?... Cei
ă ă ă
care nu doresc s-şi aduc aminte au avut (şi vor avea înc) destul timp s
ă ă ă ă
distrug cu desvîrşire toate documentele.
ă ă
Cei unsprezece ani petrecui acolo, pe care nu i-am resimit ca p o ruşine, nici
ţ ţ
ca pe un coşmar cumplit, cci aproape îndrgisem acea lume monstruoas, şi faptul
ă ă ă
c acum, printr-o turnur fericit, am devenit procuratorul multor istorisiri şi
ă ă ă
scrisori ulterioare m vor ajuta poate s dezgrop cîte ceva din oscioarele şi
ă ă
carnea - de altminteri o carne înc vie, a unui triton, de altminteri, înc viu.
ă ă
<Not>
ă
*Tabelul cronologic va figura la sfîrşitul volumului al III-lea al operei de fa.
ţă
Explicaiile abrevierilor şi cuvintelor derivate, precum şi notele traductorului,
ţ ă
numerotate în cadrul fiecrui capitol, sunt amplasate la sfîrşitul volumului.
ă
</not>
ă
5În aceast carte nu exist nici personaje, nici evenimente
ă ă
• ••: nscocite. Oamenii şi locurile apar cu numele lor
ă
adevrate. Dac apar cu iniiale, aceasta se întîmpl din
ă ă ţ ă
considerente personale. Dac nu apar deloc, este numai
ă
• pentru c memoria oamenilor nu a reinut numele — îns totul
ă ţ ă
s-a petrecut întocmai.Aceast carte nu ar fi putut s fie scris de un singur om. în afar de tot ce am
ă ă ă ă
scos din Arhipelag pe pielea mea şi mulumit memoriei, urechilor şi ochilor mei,
ţ ă
materialul pentru carte mi-a fost pus la dispoziie, sub form de relatri,
ţ ă ă
amintiri şi scrisori, de[un şir de 227 de nume]Nu le exprim aici recunoştina personal: acesta e monumentul nostru comun şi
ţ ă
prietenesc ridicat în memoria tuturor celor schingiuii şi asasinai.
ţ ţ
Din aceast list aş fi vrut s evideniez pe aceia care prin truda lor m-au
ă ă ă ţ
ajutat s consolidez aceast lucrare cu referine bibliografice extrase din cri
ă ă ţ ă ţ
aflate în fondurile bibliotecilor contemporane sau de mult retrase din circulaie
ţ
şi distruse, încît pentru a gsi acei exemplar care s-a pstrat era nevoie de
ă ă
mult struin; aş fi vrut şi mai mult s evideniez pe cei care m-au ajutat s
ă ă ţă ă ţ ă
ascund acest manuscris în clipe de restrişte şi apoi s -l multiplic.
ă
îns n-a sosit înc vremea ca s pot cuteza s le dezvlui numele.
ă ă ă ă ă
Btrînul Dmitri Petro viei Vitkovskj, unul dintre surghiuniii insulelor Solovki1
ă ţ
trebuia s fie redactorul acestei cri, îns anii petrecui acolo, jumtate de
ă ă ţ ă ţ ă
via (memoriile lui din lagr se intituleaz chiar aşa: Jumtate de via), i-au
ţă ă ă ă ţă
declanşat o paralizie prematur. Pierzîndu-şi darul vorbirii, el a putut s
ă ă
citeasc doar cîteva capitole definitivate şi s se conving c totul va fi
ă ă ă ă
povestit.Şi dac steaua libertii nu va strluci înc mult vreme peste ara noastr,
ă ăţ ă ă ă ţ ă
lectura şi rspîndirea acestei cri constituind un mare pericol, atunci va trebui
ă ă ţ
s m înclin cu recunoştin înaintea viitorilor cititori din partea celorlali, a
ă ă ţă ţ
celor care au murit.Cînd am început aceast carte în anul 1958, nu ^cunoşteam nici un fel de memorii
ă
ori opere literare consacrate vieii lagrelor, în timp ce lucram, pîn în anul
ţ ă ă
1967, am fcut treptat cunoştin cu Povestirile din Kolîma ale lui Varlam
ă ţă
Şalamov2 şi cu memoriile lui D. Vikovski, ale E. Ghinzburg3, ale O. Adamova-
ţ
Slioz-berg, la care pe parcursul expunerii fac referine ca la nişte fapte
ţ
literare cunoscute de toat lumea (cci pîn la urm aşa va fi).
ă ă ă ă
în pofida inteniilor proprii, în contradicie cu propria voin, au oferit
ţ ţ ţă
material pentru aceast carte, au pstrat multe fapte inestimabile şi chiar cifre,
ă ă
ba înc şi aerul pe care îl respirau: cekistul M. L Sudrabs-Lais4; N. V.
ă ţ
Krîlenko5 - procuror şef vreme de muli ani; succesorul su A. I. Vîşinski6 şi
ţ ă
juriştii complici, dintre cars este imposibil s nu -l menionez pe I. L. Averbah.
ă ţ
Material pentru aceast carte ne-au furnizat de asemenea cei treizeci şi şase de
ă
scriitori în frunte cu Maxim Gorki - autorii ruşinoasei cri7 despre
ă ţ
Belomorkanal, care, pentru prima oar în literatura rus, a glorificat munca de
ă ă
rob. 6Partea ÎNTÎI<titlu>INDUSTRIA PENITENCIAR
Ă
„în epoca dictaturii şi cînd eram înconjurai din toate prile de vrj¬maşi, noi
ţ ă ţ ă
am dat dovad de îngduin¬ inutil, de blîndee inutil".
ă ă ţă ă ţ ă
(Krîlenko, din cuvîntul la procesul „Partidului industrial") 7Capitolul I<titlu>ARESTAREACum se poate ajunge pe acest Arhipelag misterios? Ceas de ceas într-acolo seîndreapt avioane, vapoare, trenuri, dar pe nici unul nu scrie locul destinaiei.
ă ţ
Şi vînztorii de la casele de bilete, şi slujbaşii ageniilor Sovturist şi
ă ţ
Inturist vor fi mirai dac le vei cere un bilet pentru aceste meleaguri. Ei nu
ţ ă ţ
au habar şi nu au auzit nici de Arhipelag în ansamblu şi nici de vreuna dintrenumeroasele lui insulie.
ţ
Cei care se duc s lucreze în administraia Arhipelagului ajung acolo prin şcolile
ă ţ
MVD.Cei care se duc s pzeasc Arhipelagul sunt recrutai prin comisariatele
ă ă ă ţ
militare.Iar cei care se duc acolo s moar, precum dumneata şi cu mine, citi¬torule,
ă ă
trebuie s treac neaprat şi exclusiv prin arestare.
ă ă ă
Arestarea!! Este oare nevoie s spuneam c ea constituie o rscruce a întregii
ă ă ă
dumitale viei? O lovitur de trsnet ce cade chiar asupra dumitale? O zdruncinare
ţ ă ă
sufleteasc insuportabil cu care nu toi se pot obişnui şi dese¬ori eşueaz în
ă ă ţ ă
nebunie?Lumea are tot atîtea centre cîte fiine vii exist în ea Fiecare dintre noi este
ţ ă
centrul lumii, şi universul se despic în dou cînd i se şuier în fa; „Eşti
ă ă ţ ă ţă
arestat!"Şi dac tu eşti cel arestat, atunci ce se mai ine în picioare în vîrtejul acestui
ă ţ
cutremur de pmînt?
ă
Dar, cu mintea întunecat, incapabili s îneleag aceste perturbri ale
ă ă ţ ă ă
universului, cei mai subtili şi cei mai sraci cu duhul dintre noi, din toat
ă ă
experiena vieii lor, nu izbutesc în aceast clip s scoat nimic altceva în
ţ ţ ă ă ă ă
afar de:
ă
— Eu?? Pentru ce?!întrebare repetat de milioane şi milioane de ori înaintea noastr şi care n-a
ă ă
primit nicicînd vreun rspuns.
ă
Arestarea, într-o clip şi în mod stupefiant, te arunc, te transport, te
ă ă ă
transmut dintr-o stare în alta.
ă
Pe ulia lung şi întortocheat a vieii noastre am alergat fericii ori am trecut
ţ ă ă ţ ţ
încet, nefericii, pe lîng nişte garduri, nesfîrşite garduri de lemn, putrede,
ţ ă
împrejmuiri din chirpici, îngrdituri din crmid, beton, font. Nu ne-am
ă ă ă ă ă
of 00
Soljenitin, Alexandr - Arhipelagul Gulag - vol 1
591 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | |
| Upload Date: | 11/03/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment