Professional Documents
Culture Documents
2
Numere
fuzzy
2.1.1.
Interval
Cnd
un
interval
este
definit
pe
mulimea
numerelor
reale
,
acest
interval
este
numit
o
submulime
a
lui
.
Dac
intervalul
este
definit
astfel:
A = [ a1, a3 ] a1,a3
unde
a1 < a3 .
Dac
exprimm
intervalul
ca
o
funcie
de
apartenen
atunci
vom
scrie:
0 daca x < a1
A (x) = 1 daca a1 x a3
0 daca x > a
3
Dac
a1 = a3
atunci
intervalul
va
indica
un
punct.
2.1.2
Numr
fuzzy
Numrul
fuzzy
este
exprimat
ca
o
mulime
fuzzy
definnd
un
interval
fuzzy
n
mulimea
numerelor
reale
.
Deoarece
marginile
acestui
interval
nu
sunt
clar
specificate,
intervalul
este
tot
o
mulime
fuzzy.
Un
interval
fuzzy
este
reprezentat
de
dou
puncte
finale
a1
i
a3
precum
i
de
un
punct
de
vrf
a2 .
Dac
vom
nota
intervalul
-cut
pentru
numrul
fuzzy
A
cu
A ,
intervalul
obinut
astfel
-
A -
este
definit
astfel: A = a1( ), a(3 )
-cut
pentru
un
numr
fuzzy
' < ( A A ' )
crisp:
A = a1( ), a(3 ) [0,1], a1, a3 , a1( ), a(3 ) ,
deci
A
este
un
interval
crisp.
Dac
B
este
intervalul
-cut
al
unui
numr
fuzzy
dat
B;
B = [b1, b3 ]
unde
b1, b3 .
Operaiile
ntre
A
i
B
sunt
urmtoarele:
a1( ), a(3 ) (+) b1( ), b3( ) = a1( ) + b1( ), a(3 ) + b3( )
[
[a
( )
1
( )
3
,a
]
]
()
[
[b
( )
1
( )
3
,b
] [
] = [a
( )
1
( )
1
( )
3
b ,a
( )
3
]
]
Aceste
operaii
pot
fi
aplicabile
la
nmulire
i
mprire
ntr-o
manier
similar.
2.2.2.
Operaii
pentru
numere
fuzzy
Rezultatul
acestor
operaii
sunt
exprimate
ca
i
funcii
de
apartenen
deoarece
numrul
fuzzy
este
n
fapt
o
mulime
fuzzy.
Pentru
orice
x, y, z
vom
avea:
1. Adunarea
A
(+)
B
A (+)B (z) = ( A (x) B (y))
z =x +y
2. Scderea
A
(-)
B
A ()B (z) = ( A (x) B (y))
z =x y
3. nmulirea
A
(*)
B
A ( )B (z) = ( A (x) B (y))
z =x y
4. mprirea
A
(/)
B
A (/)B (z) = ( A (x) B (y))
z =x / y
5. Minimul
A
( )
B
A ( )B (z) = ( A (x) B (y))
z =x y
6. Maximul
A
( )
B
A ( )B (z) = ( A (x) B (y))
z =x y
Exemple:
Presupunem
dou
mulimi
fuzzy
A
i
B.
Aceste
mulimi
fuzzy
sunt
definite
pe
numere
discrete
pentru
simplificarea
exemplelor
astfel:
A = {(2,1), (3, 0.5)}
i
B = {(3,1), (4, 0.5)}
Mulimea fuzzy A
Mulimea fuzzy B
Adunarea
A
(+)
B
Pentru
a
determina
A
(+)
B
pentru
fiecare
x A ,
y B ,
z A (+) B
trebuie
luat
n
calcul
fiecare
caz:
(a).
Pentru
z < 5
vom
avea
A (+)B (z) = 0
(b).
z = 5
rezult
din:
x + y = 2 + 3
A (2) B (3) = 1 1 = 1;
A (+)B (5) = (1) = 1
5=2+3
(c).
z
=
6
rezult
din:
x + y = 3 + 3
sau
x + y = 2 + 4
A (3) B (3) = 0.5 1 = 0.5 ;
A (2) B (4) = 1 0.5 = 0.5
A (+)B (6) = (0.5, 0.5) = 0.5
6=3+3
6=2+4
(d).
z
=
7
rezult
din:
x + y = 3 + 4
A (3) B (4) = 0.5 0.5 = 0.5
A (+)B (7) = (0.5) = 0.5
7=3+4
(e).
Pentru
z > 7 ;
A (+)B (z) = 0
n
concluzie
A (+) B = {(5,1), (6, 0.5), (7, 0.5)} .
Scderea
A
(-)
B
(a).
z < 2
conduce
la
A ()B (z) = 0
(b).
z = 2
provine
din
x y = 2 4
A (2) B (4) = 1 0.5 = 0.5
A ()B (2) = 0.5
(c).
z = 1
provine
din
x y = 2 3
sau
x y = 3 4
A (2) B (3) = 1 1 = 1;
A (3) B (4) = 0.5 0.5 = 0.5
A ()B (1) = (1, 0.5) = 1
1=23
(d).
z = 0
provine
din
x y = 3 3
A (3) B (3) = 0.5 1 = 0.5
A ()B (0) = 0.5
(e).
z 1
conduce
la
A ()B (z) = 0
n
concluzie
A()B = {(2, 0.5), (1,1), (0, 0.5)}
Operaia
MAX
(a).
Pentru
z 2
vom
obine
A ( )B (z) = 0
(b).
z
=
3
provine
din
x y = 2 3
i
x y = 3 3
A (2) B (3) = 1 1 = 1;
A (3) B (3) = 0.5 1 = 0.5
A ( )B (3) = (1, 0.5) = 1
3=2 3
3=3 3
(c).
z
=
4
provine
din
x y = 2 4
i
x y = 3 4
A (2) B (3) = 1 0.5 = 0.5 ;
A (3) B (4) = 0.5 0.5 = 0.5
A ( )B (4) = (0.5, 0.5) = 0.5
4 =2 4
4 =3 4
(d).
z
>
5
produce
A ( )B (z) = 0
n
concluzie
A()B = {(3,1), (4, 0.5)} .
daca a1 x a2
a2 a1
(A ) (x) =
a
x
3
daca a2 x a3
a3 a2
0
daca x > a3
Dac
aplicm
o
operaie
de
tipul
-cut,
intervalul
A
poate
fi
obinut
astfel:
a( ) a1
a a(3 )
[0,1]
din
1
= ; 3
=
vom
obine:
a2 a1
a3 a2
a1( ) = ( a2 a1 ) + a1
i
a(3 ) = ( a3 a2 ) + a3
deci
A = a1( ), a(3 )
=
daca x < 5
0
x + 5
daca 5 x 1
4
(A ) (x) =
1 x
daca 1 x 1
2
0
daca x > 1
Intervalul
-cut
de
la
acest
numr
fuzzy
este:
x +5
= x = 4 5
4
1 x
= x = 2 + 1
2
A = a1( ), a(3 ) = [ 4 5, 2 + 1]
= [3, 0].
dac
= 0.5
vom
obine:
A0.5 = a1(0.5), a(0.5)
3
Operaii:
(a).
Adunarea
i
scderea.
Rezultatul
acestor
operaii
sunt
deasemenea
numere
fuzzy
triunghiulare.
(b).
nmulirea
sau
mprirea.
Rezultatul
acestor
operaii
nu
sunt
numere
fuzzy
triunghiulare.
(c).
MAX
sau
MIN.
Rezultatul
acestor
operaii
nu
sunt
numere
fuzzy
triunghiulare.
Folosirea
acestui
tip
de
form
provine
din
faptul
c
exist
cteva
puncte
ale
cror
grad
de
apartenen
este
maxim
( = 1).
Definiie:
Definim
un
numr
fuzzy
trapezoidal
A
ca
A = ( a1, a2 , a3 , a4 ) .
Funcia
de
apartenen
a
acestui
numr
fuzzy
va
fi
interpretat
astfel:
daca x < a1
0
xa
1
daca a1 x a2
a2 a1
A (x) = 1
daca a2 x a3
a x
4
daca a3 x a4
a4
0
daca x > a4
Este
o
alt
form
care
este
utilizat
n
aplicaiile
practice.
Acest
tip
de
form
este
definit
astfel:
x m 2
f
f (x) = exp
unde
f
este
nelesul
funciei,
f
este
deviaia
2
2
standard
2.6. Fuzificarea
Fuzificarea
este
procesul
de
a
transforma
un
crisp
ntr-un
numr
fuzzy.
n
lumea
real,
un
digital
voltmetru
genereaz
date
crisp,
dar
acestea
sunt
valori
care
pot
fi
alterate
de
erori.
n
figura
alturat
se
poate
observa
unul
interpretarea
unei
valori
obinute
care
poate
fi
afectat
de
erori.
Funcia
de
apartenen
prezentat
poate
fi
folosit
pentru
reprezentarea
unei
asemenea
imprecizii.
Reprezentarea
datelor
imprecise
ca
i
mulimi
fuzzy
este
o
etap
util
pentru
utilizarea
acestor
date
ntr-un
sistem
fuzzy.
2.7.
Defuzificarea
Defuzificarea
este
conversia
unei
cantiti
fuzzy
ctre
o
valoare
precis.
Defuzificarea
poate
fi
fcut:
(a).
ctre
mulimi
crisp
prin
folosirea
unei
tieturi
! -cut
(b).
ctre
scalari
Ieirea
unui
proces
fuzzy
poate
fi
reuniunea
logic
a
dou
sau
mai
multe
funcii
de
apartenen
definite
pe
universul
de
discuie
al
variabilei
de
ieire.
Dac
presupunem
dou
mulimi
fuzzy
de
ieire
C1
i
C2
n
conformitate
cu
figura
de
mai
jos,
reuniunea
celor
dou
mulimi
(aplicm
MAX)
va
fi
cea
din
figura
(c).
(z)
dz
C
algebric.
C (z)
Mulimea fuzzy B1
Mulimea fuzzy B2
Mulimea
fuzzy
B3
Dac
aplicm
metoda
centroidului
vom
avea:
1
3.6
4
5.5
6
7
8
z 3.6
7 z
(0.3z)z dz + (0.3z) dz +
z dz + (0.5)z dz + (z 5.5)z dz + z dz +
z dz
B (z) z dz 0
2
2
*
1
3.6
4
5.5
6
7
z =
=
1
3.6
4
5.5
6
7
8
(z)
dz
z 3.6
z 5.5
7 z
B
0 (0.3z) dz + 1 (0.3) dz + 3.6 2 dz + 4 (0.5)dz + 5.5 2 dz + 6 dz + 7 2 dz
=
4.9
metri
Rezultatul
acestei
metode
poate
fi
observat
n
figura
urmtoare:
n
cazul
n
care
aplicm
metoda
mediei
ponderate
vom
obine:
(0.3 2.5) + (0.5 5) + (1 6.5)
=
5.41
metri
z* =
0.3 + 0.5 + 1
Rezultatul
acestei
metode
poate
fi
observat
n
cadrul
figurii
urmtoare.
Alte
metode:
centrul
sumelor;
centrul
ariei
celei
mai
mari
i
primul/ultimul
maxim.
Aceste
metode
sunt
lsate
spre
cercetare
i
trebuie
adus
un
referat
cu
metodele
si
un
exemplu
pentru
fiecare
metod.