Comunicarea organizationala Domenii de aplicabilitate : sociologie organizationala psihologie organizationala comunicare interetnica comunicare interculturala comunitati firme multinationale

ionale Elemente de tematica: evaluari metode si tehnici de investigare in organizatii (grupul mic) elemente de diagnoza organizationala comunicare corporativa (relatiile cu guvernele, media, angajati, actionari, managementul crizelor in organizatii) Functii ale organizatiei eficienta practica sociala !ntrarea individului in spatii organizationale are la baza instinctul cooperarii umane Dincolo de dimensiunea genetica a acestui comportament e"ista si o dimensiune pragmatica# !ndividul are capacitati si resurse limitate in ceea ce priveste interventia sa asupra realitati inconjuratoare# $ccesul intr un grup mai mult sau mai putin formalizat ii permite atingerea unor scopuri imposibil de realizat de unul singur (familia, scoala, sistemul profesional)# $ceasta nevoie de asociere a individului nu urmareste doar scopuri instrumentale ci raspunde si unor nevoi afective sau de cunoastere, aceste doua elemente deosebesc radical omul si organizatia umana de alte forme de organizare a vietuitoarelor in general# %ar& 'ohns ( )omportamentul organizational* : (avem de a face cu inventii sociale destinate realizarii unor scopuri comune prin effort de grup +rganizatiile in forma de azi permit nu doar realizarea unor sarcini si obiective de grup ci si afirmarea si dezvoltarea potentialului individului# !n situatiile in care individul se percepe ca fiind util si altora, stima de sine (self esteem) reprezinta un factor de mobilizare# ,patiile organiationale sau grupurile mai mult sau mai putin formalizate reprezinta instante de valorizare a individului in spatiul social# !maginea pe care si o formeaza un individ despre sine se construieste prin ceilalti in functie de semnalele pe care acesta le primeste de la ce i ce l inconjoara# !n alta ordine de idei, nevoia de a face parte dintr un grup organizat raspunde unor cerinte umane esentiale nevoia de comunicare, de afectiune si confort psihic #

,patii organizationale +rganizatiile sunt entitati sociale pe care le regasim ca sisteme de activitati orientate spre realizarea unor obiective comune, fiind deliberat structurate si avand granite identificabile# %ranita,limite identificabile, hotare aceasta nevoie de a delimita, de a stabili granitele unei organizatii permite sa se faca distinctia dintre organizatii# !n cadrul acestor granite se construieste identitatea asumata de fiecare dintre memebrii organizatiei# Deliberat structurate sintagma admite ca cineva, individ sau grup a hotarat sa stabileasca obiective, scopuri, modalitati de actiune in vederea atingerii scopurilor propuse, ulterior acel (cineva* incepe sa caute indivizi pentru a ! organiza, mobiliza, determina sa lucreze intr un anumit scop# !n lipsa resursei umane, entitatea deliberat structurata nu are nici o valoare# +rientarea spre realizarea uor obiectiv alaturi de sistemele de activitati mentionate in definitia de mai sus reprezinta doua concepte care dau specificitate spatiilor organizationale# !deea de entitate sociala cuprinde conceptul de social care aici desemneaza indivizi aflati in interactiune, oameni si interactiunile dintre oameni# !n urma acestei interactiuni umane se creeaza identitatea unei organizatiei# ,patiile organizationale reprezinta locurile in care se coreleaza oamenii si scopurile# ,copurile organizatiei pot fi definite in termnei generali, dae e"ista si un numar de scopuri specifice# !n functie de aceste scopuri sunt definite si tipurile de relatii interumane# Definitorii pentru orice organizatie sunt relatiile umane, tipul de interactiuni si relatiile individului cu organizatia# Dimensiunea calitatii interactiunilor umane trebuie sa fie la fel de importanta ca si scopul organizatiei# ,tructurile organizationale sunt cele ce determina natura si calitatea interactiunilor umane# Dintre variabile subliniem : marimea numarul nivelurilor ierarhice numarul de departamente si unitati functionale gradul de specializare -oate aceste elemente de structura organizationala vor influenta pozitiv sau negativ activitatile organizatiei# .rincipalele tipuri de organizatii )riteriile care stau la baza definirii tipologiilor organizatiilor subliniaza modul in care aceste organizatii urmaresc scopurile si obiectivele, modul in care se face obtinerea si distribuirea beneficiilor, comportamentul in interiorul organizatiei# /a intersectia acestor trei criterii ar rezulta urmatoarele tipologii : +rganizatii de tip : intreprinderi sau corporatii +rganizatii de tip : voluntare (politice, +0%, etc) +rganizatii de tip : filantropice, caritabile sau de binefacere +rganizatii de tip : militar +rganizatii de tip : familiale, calnuri, aliante intre familii

Facand apel la o clasificare facuta de 1,$ rezulta tipologii pe principiul : calitatea de beneficiar al activitatilor desfaurate intr o organizatie si astfel e"ista: +rganizatii de afaceri : firme din sector industrial, primar, secundar sau tert, aici fiind fiind vizati atat proprietarii cat si membrii si actionarii +rganizatii publice : acele institutii care urmaresc satisfacerea intereselor marelui public +rganizati de beneficiu reciproc : structuri asociative in care beneficiarii sunt membrii acelei organizatii (cluburi golf, &acht sindicate, partide politice) +rganizatii de prestari servicii : societatile de ajutor reciproc, spitalele de boli nervoase, agenti de plasare a fortei de munca 2$ceste organizatii se deosebesc dupa structura (nr# de niveluri ierarhice), dupa tipul de conformare la norme si reguli din interiorul organizatiei# +rganizatiile pot fi diferentiate sin in functie de capacitatea liderului de a se impune prin forta sau coercitie# 1tilizand unul din conceptele lui Etziani, legat de conformism (la norme) rezulta trei psihoraporturi dintre sefi si subalterni : 3# organizatiile coercitive institutii totalitare (inchisori, lagare, ospicii sau alte uniuni coercitive) 4# organizatiile normative respectul fata de norma nu este in mod necesar impus de catre o persoana (biserica, scoala, spitalele) organizatiile voluntare organizatiile profesionale 5# organizatiile utilitare reguli si norme specifice de impunere a autoritatii (intreprinderi, firme, corporatii, unuiuni si asociatii patronale, organizatii militare in timp de pace) !n practica, cele trei modele ideale se pot gasi in diverse combinatii : organizatii utilitar coercitive organizatii utilitar normative organizatii normativ coercitive +rganizatiile totalitare !nteresul pentru studierea acestui tip de structura organizationala a fost determinata in general de faptul ca indivizii care au facut sau fac parte din acest tip de structuri sufera sau au suferit modificari structural atitudinale si de comportament in urma (asumarii* identitatii organizatiei din care a facut parte# +rice structura organizationala creeaza si isi cultiva o anumita identitate in universul de valori si norme# +rganizatiile totalitare sunt cele care priveaza individul in totalitate de timp, cativitatile sale fiind insumate celor ale organizatiei# Esenta mortificarii consta in deprivarea individului de rolurile pe care le avea in societate, el devenind un element in peisajul administrativ al organizatiei# Elemente de cultura organizationala

)ultura societala sta la baza formarii culturii organizationale# !n acceptiune antropologica, cultura reprezinta un construct social alcatuit din viziunea (despre om societate si natura) unei comunitati umane, norme si valori, procese, mecanisme ! produse in care o comunitate recunoaste (problematizeaza), interpreteaza si raspunde prin comportamente la cerintele sale de viata, ca urmare a unor procese de interactiune si negociere sociala# 6is 7 vis de conceptul de cultura se cere a fi cunoscut ce ofera cultura oamenilor sau care este influenta culturii asupra indivizilor si a societatii# 1nul dintre antropologii americani sublinia cateva dintre treasaturile mai importante ale culturii : omul este cel care creaza cultura in raport cu cerintele sale cultura este creata si transmisa de oameni cultura este un mod de gandire, de a simti si de a trai cultura se refera la un mod specific de a trai (pentru anumite grupuri) cultura se transmite prin invatare, esenta procesului cultural fiind selectivitatea cultura reglementeaza viata individului de la nastere pana crapa fiecare cultura are o organizare si un continut, o semnificatie a carei intelegere poate fi cunoscuta doar daca aceste elemente de structura si sens sunt pastrate impreuna# (Dur8hein) )ultura organizationala reprezinta credintele, valorile si ideile impartasite intr o organizatie# 9anagerul trebuie s o gestioneze pentru a asigura consensul iar memebrii organizatiei trebuie sa asimileze aceasta cultura pentru a fi onsiderati membri corecti ai organizatiei Definitia ()ulturii intreprinderii* accentueaza ideea invatarii si acceptarii culturii organizatiei tocmai pentru a fi considerati si acceptati noi membri in organizatia respectiva# Din punct de vedere al culturii organizationale e"ista mai multe abordari: perspectiva intrepretativ simbolica perspectiva deconstructivista perspectiva substantialist modernista perspectiva post modernista perspectiva critica Fiecare dintre aceste perspective evidentiaza anumite dimensiuni din cultura organizationala : tipuri de relatii, simboluri, procesele de socializare invatare, indiferent de acestea insa, astazi, in diagnoza si analiza organizationala nu se mai poate face abstractie de abordarile culturaliste# ,e pot identifica : culturi puternice culturi slabe $vantajele unei culturi puternice : Faciliteaza obtinerea unor rezultate pozitive, a succesului, permite cooperarea inrre diferite sectoare permite rezolvarea cu usurinta a situatiilor conflictuale Dezavantajele unei culturi puternice:

dezvolta o ridicata rezistenta la schimbare posibilitatea aparitiei conflictelor culturale este mare apar patologii culturale apar directii de actiune colectiva orientate impotriva propriei organizatii ,e vorbeste de culturi puternice atunci cand sistemele de norme, valori, ractivi, comportamente, simboluri, sunt puternic asimilate de membrii organizatiei, gradul de implicare al individului este puternic, el identificandu se cu organizatia respectiva# (9ihaela 6lasceanu) : cultura organizationala poate fi definita si prin prisma legaturilor cu societatea# -eoriile post moderniste de constructivism, criticismul, accentueaza procesele de transformare care au loc la nivel individual, se spune ca managerii transforma indivizii reducandu le spatiul de miscare# + alta distinctie se face intre cultura ofociala si cea neoficiala a unei organizatii# $ceasta separare este generata de planul formal si de cel informal al relatiilor din interior# Elemente constitutive ale culturii organizationale 9iturile si simbolurile 6orbind despre mituri ne referim la (povesti* sau (istorii* care ii ajuta pe noii angajati sa si faca o imagine despre normele, valorile si comportamentul celorlalti membri din organizatie, in vederea impartasirii acestora# /imbajul specific 1nele organizatii au cate un motto, o deviza care i ajuta sa se impuna pe piata sau sa atraga atentia# Ele trebuie sa transmita filosofia organizatiei respective si sa ! sugereze forta# ,istemele de valori si normele de comportament se refleta in structura organizatiei, strategiile elaborate, regulile ce trebuie respectate, sistemul de norme si valori spune care sunt regulile ce trebuie respectate, multe din aceste reguli fiind transmise prin intermediul culturii informale( unui nou intrat intr o organizatie i se comunica intr o maniera informala ce poate si ce nu poate face)# !n plan simbolic, elementul central al culturii organizationale este reprezentat de logo sau de sigla# /ogo ul sau sigla poate fi de trei feluri : alfanumeric iconic mi"t /ogo ul ca instrument de comunicare trebuie sa includa sau sa faca referire la istoria organizatiei, sa pozitioneze organizatia in prezent dar sa sugereze si potentialul de viitor# )oerenta, bogatia de simboluri, durabilitatea, adaptabilitatea (la diverse suporturi materiale), reproductibilitatea ( vizeaza calitatea unui logo de a si pastra bogatia semantica in conditii reproducerii in cantitati mari) sunt elementele de baza pentru a avea un logo de calitate# Dimensiunea simbolica a culturii organizationale este construita cu scopul de a contura o identitate emotionala pentru membrii unei organizatii# )ultura organizationala ce vizeaza aspecte de management, economice, are o baza rationala# .erioada clasica a rationalitatii a fost cea a anilor :;< :=<# -eoriile post moderne pun mai mult accent pe creativitatea individului# >eferitor la teoriile rational se mentioneaza 'ames ,# )oleman care este considerat parintele -eoriei $legerii >ationale (-$>)# $ceasta teorie subliniaza un aspect important si anume faptul

ca alegerile pe care le fac indivizii sau organizatiile vizeaza optimizarea, care presupune alegerea dintr o multitudine de actiuni pe acelea care conduc la minimizarea costurilor si ma"imizarea profitului# !ndivizi sunt preocupati de propria lor bunastare, altfel spus ei vor da curs actiunilor plecand de la interesul lor personal, incearca sa controleze acele resurse de care sunt interesati nemijlocit# $ceste resurse pot fi : mijloacele materiale, financiare care pot conduce la bogatie timpul liber 1na din problemele -$> este legata de relativitatea continutului conceptului de (rational*# 'udecand -ar se poate formula o serie de observatii majore: comportamentul individului si al organizatiei nu poate fi judecat doar in termeni economici# acest tip de abordare inchide caile de analiza catre spatiul simbolic )onceptia lui ?eber despre rationalitatea actiunii in medii organizationale se centreaza pe finalitatea actiunii (pra"iologie) si de aici rezulta patru tipuri de rationalitate pentru a intelege comportamentele individuale sau societale: 3# ratiunea teleologica legata de detrminarea si scopul actiunii 4# rationalitatea instrumentala determinata de mijloacele alese in desfasurarea unei actiuni 5# rationalitatea conjuncturala vizeaza raportul dintre scopuri si mijloace @# rationalitatea normativ a"iologica se urmaresc acele situatii in care individul sau organizatia respecta sau nu valorile societatii din care face parte# .roblema rationalitatii in medii organizationale este plasata de cele mai multe ori in legatura cu eficienta# .roblema rationalitatii este prezenta in organizatiile care urmaresc obtinerea profitului sau eficientei in plan financiar# +rganizatiile non profit, publice sau private analizeaza efectele sau rezultatele prim prisma pozitiei pe care o au in comunitate fara a urmari rationalitatea eficientionala# $bordarile de tip rational pot fi realizate si prin prisma teoriei jocurilor, caz in care vorbim despre rationalitatea dilematica (dilema prizonierului n#a#) $ceasta abordare este abordarea facuta in ultimele decenii in vederea optimizarii proceselor de luare a deciziilor# ,isteme informationale in organizatii + posibila definitie a managementului sistemelor informationale din organizatii : sistem elaborat cu scopul de procura informatiile necesare unor activitati bine determinate, ina cest sistem fiind cuprins un ansamblu de metode si operatii prin care se asigura unei organizatii informatia necesara# $pelul la metoda presupune o activitate sistematica de culegere, stocare si prelucrare a datelor, oferind structurilor de management informatiile necesare pentru dirijarea si controlul activitatilor# $ctivitatile manageriale sunt cuprinse in trei categorii: activitati de planificare tipul de informatii necesar acestor activitati vizeaza activitati posibile si rezultate posibileA este necesara e"istenta unor informatii atat din interiorul cat si din e"teriorul organizatiei activitati de organizare tipul de informatii necesare trebuie sa permita defalcarea planului de activitate si elaborarea standardelor de control activitati de administrare tipul de informatii necesare sunt cele legate de monitorizarea activitatilor propuse de nivelul anterior#

+ alta modalitate de a descrie sistemele informationale din organizatii face apel la nivele de decizieA fiecarui nivel de decizie ii corespunde un anumit tip de activitate informationala# strategic, activitatea informationala corespondenta priveste sondarea pietei sau dezvoltarea demografica# tactic, caruia ii corespunde activitatea informationala care are la baza analiza rezultatelor si compararea cu activitatile planificate# operational ,caruia ii corespunde activitatea de analiza a desfacerii unor produse sau servicii la nivel de client sau la nivel de zona# tranzactional, unde activitatile informaionale se centreaza pe aspecte legate de publicitate# Distributia acestor activitati informationale este dispusa ierarhic, fiecare tip de activitate informationala trebuie sa fie adaptata nivelului de luare a deciziei# $par la nivel strategic si sisteme au"iliare de elaborare a deciziilor# .entru fiecare din aceste nivele, in special la nivelul strategic si operational se impune o selectie a informatiilor, de obicei pentru nivelul operational e retinuta informatia interna cu finalitate imediata, cu impact pe termen scurt, de mare acuratete# !n plan strategic se selecteaza informatia e"terna, finalitatea fiind generala, impactul pe termen lung, informatia genarala# ,tructura organizationala si managementul sistemelor informationale !n societatile industriale e"ista un grad ridicat de comple"itate a activitatilor in mediul organizational, un grad ridicat de specializare, o compartimentare puternica a tuturor activiattilor sociale, conditii in care se impune o buna corelare a activitatilor# + buna coordonare neesita comunicare si schimb de informatii tat intre cei care coordoneaza cat si intre coordonati, deci intre baza si varful piramidei manageriale# $ceasta este insa o situatie dezirabila# )oordonarea presupune schimb de informatii, cantitatea de informatii fiind direct proportionala cu diversitatea serviciilor, produselor, a beneficiarilor, diversitatea mijloacelor folosite, situatie in care accentul cade pe specializarea interna, nivelul si calitatea prestatiilor# $ctivitatile privind managementul sistemelor informationale sunt preocupate in primul rand de modul in care informatia ajunge la utilizator# !n orice mediu organizational, informatiile necesare sunt ordonate in baza unor reguli, proceduri, protocoale, in baza lor fiecare actor stie ce are de facut de fiecare data# $spectele privind transmiterea de informatii se complica in momentul in care aar situatii neprevazute# !n aceste situatii informatiile sunt directionate catre conducatorii organizatiei, e"istand riscul de suprasolicitare a nivelelor de conducere# E"ista si cealalta categorie de situatie, in care fiecare individ, intr o situatie neprevazuta, apeleaza la un set de proceduri standard sau fiecare individ e lasat sa se informeze si sa ia decizia singur, insa aceasta varianta e riscanta# De obicei, practica arata ca reducerea cantitatii de informatii asigura o autonomie si un spatiu de joc mai mare atat la nivel individual cat si la nivelul structurilor organizationale# + metoda de reducere a nevoii de informatii in spatiul organizational este crearea unor departamente cu un grad ridicat de autonomie, capabile sa adopte si sa implementeze singure deciziile# )alitatea conducerii coordonarii depinde de frecventa situatiilor neprevazute si de capacitatea de adaptare la aceste situatii noi# + buna parte din situatiile neprevazute ar trebui sa fie anticipateA informatia isi pierde valoarea daca e adresata cui nu trebuie# .rocedeele de comunicare sunt stabilite de fiecare organizatie in functie de capacitatea lor informativa# ,istemele bogate din punct de vedere al capacitatii informative sunt cele care utilizeaza face to face media, in aceste categorii intrand sedintele de lucru sau consfatuirile profesionale# De asemenea, procedurile de comunicare din interiorul unei organizatii se stabilesc

si in functie de sistemele cu capacitate informativa redusa sau ridicata# ,istemele cu capacitate redusa sunt aplicabile acelor organizatii in care problemele cu care se confrunta sunt simple iar simpla solicitare de informatii de la un departament sau altul poate conduce la rezolvarea problemei## ,istemele informationale bogate au de a face cu probleme nestructurate# Daca ne referim la organizatiile cu sisteme informationale bogate putem incadra organizaitile de cercetare (tehnologica, socio umana)# Daca ne referim la organizatiile cu sisteme informationale sarace putem incadra organizatiile a caror activitate nu se schimba in baza unor evenimente neplanificate# !nformatiile relevante necesae diferitelor nivele decizionale sunt filtrate in cadrul climatului organizational# )limatul organizational este un element important in studiul proceselor de comunciare atat pentru ceea ce inseamna cultura organizationala cat si managementul de cumonicare# .erformantele de natura comunicationala sunt influentate in mare masura de climatul organizational# .entru prima data cand acest concept a fost tratat in mod sistematic (anii :B< ,1$), cei care studiau procesele de comunicare in organizatii au observat diversitatea biografiilor sociale, a mediilor culturale de provenienta, a filosofiei de viata a membrilor din organizatii# -oate aceste elemente contureaza un climat informational care incurajeaza pseudo comunicarea sau comunicarea reala# !n urma cercetarilro s au adoptat doua concepte ale climatului organizational: climatul organizational deschis dpdv al comunicarii se caracterizeaza prin comunicare orienatta spre continut, care urmareste atingerea unui punct de vedere comun, comunicarea intre parti este libera, nu impusa, comunicarea se face din atasament si este pe picior de egalitate, este o comunicare in termeni provizorii# )limatul organizational defensiv dpdv al comunicarii se caracterizeaza prin influenta puternica a judecatilor de valoare, scopul urmarit este acela de a l influenta pe celalalt, comunicare are loc din ratiuni strategice, partile implicate ramana indiferente din punct de vedere emotional, comunicarea este ierarhica, se realizeaza in termeni categorici# %eneza si structura culturii organizationale -eoriile privind cultura organizationala disting doua curente: .erspectiva institutionalista C comunicarea este privita ca un sistem simbolic sau ca un set de forme cognitive care ajuta elementele dintr o organizatie sa se adapteze la provocarile mediului# $stfel, tot ce este rational si formal este dezirabil, pe cand tot ce este informal sau dincolo de limita rationalitatii este indezirabil .erspectiva neoinstitutionalista C nu e"ista o granita uso identificabila intre formal si informal, rational si irational# $tunci cand se stableste aceasta limita, ea este una artificiala# $ceasta abordare teoretica pleaca de la ipoteza ca in mediile organizationale e"ista o structura relativ omogena# ,chimbarea organizationala duce la o organizatie ce avolueaza odata cu societatile carora le apartin# >ezultatul cercetarii elaborate de %eert Dofstede accentueaza structura duala a comunicarii: a) cultura nationala E contine @ elemente majore: distanta fata de autoritate inegalitate sociala individualism 6, colectivism societatile de tip individualist au ca moto fiecare se descurca singur, pe cand cele de tip colectiv societati puternice care se preocupa de individ de la nastere pana crapa# masculinitate 6, feminitate intrecere, recunoastere sociala, castig vs# cooperare, spatiu privat, suguranta locului de munca gradul de evitare a incertitudinii culturi societaleFnationale, care incearca sa controleze vitorul, si culturi nationale care se bazeaza pe dogmatismFautoritarism b) cultura organizationala propriu zisa E este prifulul rezultat in urma intersectiei a sase

dimensiuni: centrarea pe rezultate activitatile din organizatie ce accentueaza realizarea obiectivelor, de cele mai multe ori se opun centrari pe proces centrarea pe angajat vs# centrarea pe structuri control slab vs# control puternic in organizatie normativitate sistem inchis vs sistem deschis cu referire la componeneta comunicationala normativism vs pragmatism respectarea unor standarde etice in relatia cu consumatorul vs# satisfacerea clientului indiferent de mijloace sistem limitat vs sistem profesional angajarea unui individ in organizatie este in relatie directa cu familia de provenienta (fond social si familial) vs pozitia individului data de performantele sale profesionale# $bordarea analitica a culturii organizationale )ultura de tip putere e"ista frecvent in organizatiile mici, in organizatii si institurii financiare, in partidele politice sau in cadrul unor grupuri de interese ce actioneaza ca grup de presiune# !n cadrul acestui tip de cultura, componenta informationala este dominanta, componenta empatica este redusa# +rganizatia este evaluata in termenii eficientei# Deciziile sunt luate la centru si transmise prin intermediul unei persoane de incredere, e luata de o persoana care decade in pozitia de lider in momentul in care nu are rezultate# ,electia persoanelor care iau decizii depinde de bunul mers al organizatiei# +rganizatiile de acest tip raspund rapid si eficient la evenimentele sau situatiile de criza, dar sunt incapabile sa indeplineasca doua sau mai multe sarcini in acelasi timp# )ultura de tip rol e"ista in clasicile organizatii de tip birocractic, caracterizate printr o inalta specializare, prin diviziunea muncii, prin departamentalizare ridicata, grad de formalizare si standardizare ridicat# .ozitia ierarhica este sursa de putere# +amenii sunt selectati in functie de calitatile pe care le au pentru a indeplini cat mai bine rolurile din organizatie# )ultura rol e cea care ofera un nivel ridicat de securitate pentru individ si posibilitatea profesionalizarii# !nfluentele in aceste organizatii se bazeaza in mare masura pe cunoasterea si aplicare regulilor si prcedurilor# .entru indivizii ambitiosi, aceasta cultura nu este una potrivita# )ultura rol se preteaza pe profilul individului care prefera predictibilitatea si securitatea# .redictibilitatea in plan individual are n corespondent in plan organizational si anume rigiditatea# )ultura tip sarcina este centrata pe sarcina profesionala# $ccentul cade pe cautarea si asigurarea resurselor ce pot contribui la e"ecutarea sarcinilor# !nfluenta in aceste organizatii are la baza puterea e"pertului, contand mai putin pozitia ierarhica# !ndividul are o libertate mai mare, are autonomie in a stabili relatii inter si intra organizationale# Din punct de vedere al ideii de schimbare, cultura tip sarcina raspunde cel mai bine daca managerul este fle"ibil, fiind constient ca are un mandat e o perioada detemrinata# El trebuie sa raspunda provocarilor intr un climat instabil, determinat de o piata e"trem de competitiva# Dezavantjul acestei culturi este capacitatea scazuta de controlFcoercitie# )ultura tip persoana individul este elementul central si are independenta absoluta# $stfel de cultura se gaseste in organizatiile de tipul asociatiilor profesionale ale arhitectilor, consultantilor, coperativele, etc# !ncadrarea unei culturi in aceste tipologii se poate face in funtie de urmatorii factori: perioada istorica si forma de proprietate nivelul de dezvoltare tehnologica

scopurile si obiectivele organizatiei caracteristicile mediului e"tern organizatiei 1n element comun in cadrul celor patru tipologii este referirea la sursa de putere si raportarea la procesele de schimbare# $cuzele schimbarii comunicarii organizationale rezida in tipul de management si mai e"act la omul care conduce# !n aceasta ordine de idei, in cazul in care se doreste schimbarea comunicarii in organizatie e"ista cateva metode care pot fi utilizate# )el putin in practica organizationala din >omania, atunci cand se impune schimbarea se recurge la inlocuirea prin angajarea unor noi membri ai organizatiei# )ea de a doua modalitate este invatarea si formarea echipei de management# Formal, acest demers este instituit in special in cadrul institutiilor birocratice# 9anagerul poate sa instituie noi practici, rituauri sau elemente simbolice intr o organizatie# Formatorii comunicarii organizationale sunt conducatorii organizatiei, ei fiind cei care definesc modelul cultural# !n unele situatii este suficient sa cunosti conducatorul unei institutii pentru a deduce caracteristicile in cultura organizatiei# /eadership si comunicare /iderul , dupa >aven, poate fi definit ca persoana care ocupa in cadrul unui grup o pozitie care ii permite influentarea asteptarilor si a actiunilor celorlalti, avand posibilitatea de a directional grupul spre scopurile propuse# /eadershipul de echipa poate fi privit ca o e"tensie a definitiei de mai sus, mai e"act este vorabd e procesul de influenta reciproca ce se manifesta intre leader si ce condusi in vederea atingerii scopurilor organizationale# .rocesul de conducere desemneaza in primul rand stabilirea unor directii si influentarea altora pentru a urma acele directii# /iderii nu se nasc ci se formeaza# +amenii isi pot cultiva unele abilitati care pot sa ii aduca in pozitie de conducere# Din punct de vedere al actiunii, activitatea intr o organizatie este sustinuta de cei care conducA ei trebuie sa aiba viziune, sa propuna o anumita cale de urmat, vor asigura mijloacele logistice, isi vor asuma responsabilitati si vor rezolva probleme# )alitatile unui lider: caracter orientarea spre actiune, deschidere, usor abordabil, simt al umorului si modestie viziune sa stie clar ceea ce trebuie realizat, capacitate de comprehensiune, previzionarea posibilitatilor de dezvoltare pentru viitor comportament adaptativ, diversificat in functie de situatie, cunoasterea permanenta a consensului privind punctele de vedere e"primate in cadrul organizatiei, toleranta in sensul acceptarii opiniilor, urmareste valorificarea oportunitatilor, capacitate de analiza si sinteza incredere capacitate des intalnita la liderii autentici, nu trebuie confundata cu aroganta# 1n nivel optim de incredere in fortele proprii motiveaza si permit atingerea obiectivelor propuse# $ceste comportamente specifice ale liderului sunt determinante pentru eficienta actului de conducere# comunicare abilitatea liderului de a fi un bun ascultator pe principiul ascultarii active, posesorul unor bune tehnici de comunciare interpersonala, dimensiune care se reflecta rapid in procesul de luare a deciziilor lucrul cu oamenii comunicare eficienta, promovarea relatiilor pozitive intre colegi, abilitate de a transmite, motiva si sustine individul in a actiona eficient# inteligenta emotionala capacitatea de autoreglare si autocontrol, constientizarea sinelui, motivarea, empatia, capacitatea de a intelege constructia emotionala a altor persoane sau

capacitatea de a lucra cu alte persoane in functie de starea lor emotionala, abilitati sociale care se regasesc in profesionalismul si capacitatea de management a situatiilor diverse# ,tiluri de leadership si efectele lui asupra organizatiei ,tilul de conducere este modalitatea prin care liderul abordeaza procesul de directionare, de implementare a unor actiuni, modalitatile de motivare a personalului cu care lucreaza# ,tilurile de baza sunt : autoritar, managerial, democratic si colaborativ# /iderul autentic are un stil propriu pe care il aplica cu succes, iar in practica gasim stilurile combinate cu trasaturi gen fle"ibilitate si adaptabilitate : $utoritar detine toata puterea in organizatie, ia deciziile singur si nu informeaza asupra actelor sale# .entru a si mentine aceasta putere poate recurge la forta iar recompensele sunt acordate pentru a mentine puterea# 0u solicita sprijin nici in momentele in care nu stiu sigur ince directie se indreapta organizatia# Deciziile se iau rapid, se dezbate asupra deciziilor ce urmeaza a fi adoptate# )a efecte asupra organizatiei, acerst stil determina o stare de tama, neincredere, persoanele din jur incearca sa imite pozitia liderului# !n situatii ideale, acest stil duce la formarea unui mediu stabil, sigur, cu o conducere eficienta# $ici, creativitatea, initiativa sau schimbul de idei lipsesc cu desavarsire# 9anagerial functionarea organizatiei este singura sa preocupare# 0u reusesc cunoasterea amanuntita a problemelor organizatiei, apar astfel probleme de planificare strategica# Efecetul asupra organizatiei este in parte pozitiv, se reflecta intr un climat relativ stabil si placut de lucru, organizatie este bine condusa, relatiile bune cu oamenii se mentin atat timp cat organizatia functioneaza bina# Democratic filosofia acestor lideri spune ca organizatiile nu pot e"ista fara oamenii care le compun# ,olicita opinii, apeleaza la consultari ca forma de documentare, in moentul luarii deciziilor acestea le apartin si nu mai implica alte persoane, se merge pe cooperativitate dar efectele deciziilor revin liderului# )a efect asupra organizatiei, subliez io egalitatea, incurajarea colaborarii, relatiile cordiale dintre membri, apreciere in momentul e"primarii opiniilor# )a aspect negativ este lipsa impregnarii sentimentului de proprietate asupra organizatiei, generata de absenta memrilor din procesele decizionale# )olaborativ incearca atragerea fiecarui individ din organizatie in procesele de uare a deciziilor, care se iau in urma discutiilor indelungate, pe baza votului majoritar, dezvolta spiritul de echipa# )a efecte C confera membrilor sentimentul proprietatii si al apartentei, devine mai eficient cand adopta omportamente cu tenta autoritara in procesul de luare a deciziilor# )limatul organizational formal si informal in organizatie + caracteristica a sistemelor birocratice este comunicarea formala# !n organizatiile progresive intalnim de cele mai multe ori imagini ale comunicarii informale# !n mod normal nici una din aceste forme de comunicare nu pot asigura singure un climat pozitiv intr o organizatie, nu e"ista nicaieri in forma lor pura# $vantaje ale comunicarii formale : caracterul oficial determina indeplinirea sarcinilor primite, este o forma scrisa de counicare deci

apar mai putin neintelegeri, mesajele vor putea fi stocate, pastrate, avand un caracter oficial, economiseste timp si efort din partea interlocutorilor si nu necesita contactul fata in fata# Dezavantaje ale comunicarii formale planul formal este unul rigid, orice element trebuie supervizat, foloseste jargonul birocratic, frazeologie care determina de multe ori o proasta sau incompleta intelegere a mesajului, nu furnizeaza e"plicatii suplimentare, fapt care poate genera frustrare receptorului, uneori jargonul birocratic subestimeaza nivelul receptorului# .lanul informal are la baza interactiunile dintre indivizii care stabilesc in mod voluntar sa schimbe informatii care sa duca la indeplinirea scopului organizatiei# Etse o comunicare personala, neoficala, de cele mai multe ori veerbala# $re ca scop motivarea individului prin apelul la formele personale, solutiile sunt identificate prin participare si intr o maniera amiabila# ,olutionarea situatiilor de criza in cadre mai putin formalizate duce la crestera coeziunii grupului# $vantaje ale comunicarii informale presupun schimbul de informatii intr o maniera onesta, este o comunicare putin intimidanta, conditiile in care persoanele comunica sunt eliberate de teama de ridiculizare, sau de pedeapsa, conduce la o mai buna motivare, permite o mai buna informare si e"plorare, creeaza spiritul de echipa si unitatea grupului, crearea unui climat cald duce la formarea premiselor cooperarii in organizatii, incredere si preocupare# Dezavantaje ale comunicarii informale nu este panaceul fiecarei organizatii# !nformatiile vehiculate nu ajung in forma lor completa sau chiar adevarata, de multe ori mesajele prind o amprenta persoanal data de participantii la bursa zvonurilor, se poate ajunge la dezvaluirea unor informatii secrete, informatia si comunicarea pot aveam ampreante emotionale care pot vicia semnificatia unui mesaj, caracterul verbal poate face dificila urmarirea traseului unei informatii# $vantajele sociale emotionale sunt puse sub semnul intrebarii atunci cand numai unii dintre membri participa in mod constructiv la acest plan informal# $plicarea mi"turii dintre cele doua planuri se face doar in urma unei analize organizationale# )el mai in masura sa implementeze una sau alta dintre forme este liderul organizatiei, care va opta pentru formula care va duce la mentinerea interesului membrilor , imbunatatirea atitudinii acestora, cresterea adeziunii fata de organizatie# $naliza organizationala presupune studierea organizatiei din punct de vedere al marimii sale ca nr de membri, a structurii pe verticala si pe orizontala, a normelor, valorilor si reglementarilor din organizatie# )limatul deschis de comunicare )omunicarea formala si cea informala reprezinta elemente e"trem de importante pentru functionarea organizatiei moderne# $ceste planuri comunicationale produc in final o retea in care se manifesta indivizii in organizatie, retea sustinuta de procesul de comunicare intre indivizi, umanizeaza organizatia# Garierele de comunicare duc la pierderi ale organizatiei, si anume, scaderea vanzarilor, scaderea

reputatiei organizatiei, disparitia bunavointei si la insatisfactia indivizilor din interior, in final la un climat inchis de comunicare# ,ituatiile de climat deschis sunt cele care crescmoralul individului si productivitatea muncii acestuia# )limatul deschis poate fi descris ca mediul intern al organizatiei, in care indivizii schimba informatii prin relatii formale sau informale# !ncurajeaza participarea, cultiva relatiile bazate pe incredere si sustine individul# ,tudiul proceselor de comunicare in organizatii releva anumite tipare ce stau la baza comunicarii intre indivizi# 6orbim asadar de formal si informal , de comunicare pe veticala si orizontala, retele formale si informale de comunicare# + tipologie a retelelor de comunicare ar fi: lant (linie) flu" vertical al comunicarii, predomina de sus in jos, rolul individului este unul de control# $re ca avantaj rapiditatea in adoptarea si e"ecutarea deciziei# /iderul are posibilitatea de a identifica orice imperfectiune aparuta pe parcurs# )a dezavantaj este gradul scazut de satisfactie al membrilor si caracterul autoritar al conducerii# stea (roata) liderul este figura centrala, ii sunt raportate informatiile, filtreaza si directioneaza flu"ul informational, dirijeaza activitatile celorlalti, membrii tind sa comunice cu cei de langa ei iar pozitia si rolul liderului nu sunt bine conturate# $cest tip de retea este specifica comitetelor e"ecutive, grupurilor autonome care iau decizii ca egali, pe orizontala# )erc unul dintre membrii isi poate asuma rolul de lider, fiecare comunica mai mult cu cei de langa l, liderul si pozitia sa nu sunt foarte bine conturate# )ristal membrii comunica liber intre ei, utilizeaza resursele celorlalti pentru a si atinge scopurile, ca si cea de mai sus este o retea descentralizata, incapabila de a genera un anumit tip de lider# Erorile sunt mai frecente pentru ca nu isi asuma niumeni responsabilitatea# Desi organizarea este mai greoaie e"ista un grad mai mare de satisfactie in randul membrilor# de tip HI* imprumuta caracteristici de la cele de mai sus, este considerata a fi cea mai eficienat, cu o structura democratica la varf#%radul de centralitate creste pe verticala# >etelele si climatul organizational determina stiluri si strategii de comunicare organizationala# ,tilurile de comunicare sunt determinate de : scopul comunicarii comportamentul de comunicare stitudinea fata de schimbare motivatia pentru schimbarea comportamentului rezultatele asteptate in urma activitatii de comunicare# E"ista mai multe stiluri: blamare liderul identifica greselile si critica informare dirijare control al activitatilor si dirijare a acestora in interiorul organizatiei, membrii accepta pasiv indicatiile sefului, apare frecvent sabotajul birocratic convingere liderul isi propune sa obtina acordul tuturor inainte de a lua o decizie, stilul corespondent in management ete acela de tip consultativ, caracterizat prin comunicare in ambele sensuri pe orizontala# >ezolvarea problemelor se centreaza pe identificarea solutiilor pentru problemele din organizatie, indivizi solicita in permanenta informatii dar e"ista si reciprocitate# !n plan personal individului ii sunt recunoscute opiniile fara a fi criticate# .rocesul de luare a deciziilor este unul de tip participativ#