Dickens[1]. Charles - Timpuri Grele

Charles DickensTIMPURI GRELE(HARD TIMES)CARTEA ÎNTII «SEMÃNATULCapitolul 1 SINGURUL LUCRU FOLOSITOR— Fapte, iat

ă

ceea ce doresc eu ! Înv

ăţă

tura pe care le-o vei da b

ă

ie

ţ

ilor

ş

i fetelor deaici s

ă

cuprind

ă

numai Fapte, în via

ţă

n-ai nevoie decît de Fapte. S

ă

nu s

ă

de

ş

ti nimicaltceva,

ş

i toate celelalte smulge-le ! Numai cu ajutorul Faptelor po

ţ

i forma mintea unuianimal cuget

ă

tor ; nimic altceva nu le poate fi de folos vreodat

ă

! Acesta-i principiul dup

ă

care îmi educ propriii mei copii

ş

i, de asemenea,

ş

i principiul dup

ă

care educ copiii deaici. A

ş

a c

ă

r

ă

mîi strict la Fapte, domnule !Scena se petrecea într-o sal

ă

de clas

ă

urît

ă

, goal

ă

, mo-horît

ă

ca un cavou, iar oratorul accentua importan

ţ

a fiec

ă

rei sentin

ţ

e, subliniind-o cu degetu-i ar

ă

t

ă

tor, de form

ă

p

ă

trat

ă

, pe mîneca înv

ăţă

torului.Importan

ţ

a vorbelor era sporit

ă

ş

i de fruntea vorbitorului — asemenea unui zid p

ă

trat,avînd ca baz

ă

sprînce-nele, pe cînd ochii î

ş

i g

ă

siser

ă

ad

ă

post în dou

ă

pe

ş

teri întunecoase, ferite în umbra zidului. Mai era sporit

ă

de gura vorbitorului — mare, cu buzesub

ţ

iri, strînse cu hot

ă

rîre. Mai era sporit

ă

de vocea vorbitorului — seac

ă

, monoton

ă

,dictatorial

ă

. Mai era sporit

ă

ş

i de p

ă

rul vorbitorului, ce sta zburlit la periferia capuluiple

ş

uv ca o perdea de brazi, ocrotind de vînt suprafa

ţ

a-i str

ă

lucitoare, plin

ă

de umfl

ă

turi,

ca

ş

i coaja unei pl

ă

cinte cu prune, de parc

ă

faptele consistente înmagazinate în cap cugreu î

ş

i mai g

ă

seau un loc

ş

or în

ă

untru. înf

ăţ

i

ş

area-i înc

ă

p

ăţ

înat

ă

, haina p

ă

trat

ă

,picioarele p

ă

trate, umerii p

ă

tra

ţ

i, ba chiar

ş

i cravata-i parc

ă

dresat

ă

anume s

ă

-i

ţ

in

ă

gîtul într-o îmbr

ăţ

i

ş

are incomod

ă

, ca un fapt înd

ă

r

ă

tnic ce era, toate îi sporeau importan

ţ

avorbelor. în via

ţă

avem nevoie numai de Fapte, domnule, numai de Fapte !13kâtorul

ş

i a treia persoan

ă

matura aflat

ă

pu

ţ

in înapoi, s

ă

poat

ă

cuprinde dintr-o.regul plan înclinat unde erau a

ş

ezate laomene

ş

ti, în care trebuiau turnate ocalele*ror fi pline ochi.Capitolul IIUCIDEREA PRUNCILORThomas Gradgrind, domnule. Omul realit

ăţ

ilor. Omul faptelor

ş

i al calculelor. Omulcare porne

ş

te de la principiul c

ă

doi

ş

i cu doi fac patru, doar atît,

ş

i pe care nici unra

ţ

ionament nu-l va putea îndupleca vreodat

ă

s

ă

îng

ă

duie o excep

ţ

ie cît de neînsemnat

ă

.Thomas Gradgrind, domnule — categoric Thomas ! — Thomas Gradgrind. Cu linia, celedou

ă

talere ale balan

ţ

ei

ş

i tabla înmul

ţ

irii, nelipsite din buzunar, domnule, e gata s

ă

-

ţ

icînt

ă

reasc

ă

ş

i s

ă

-

ţ

i m

ă

soare orice material uman

ş

i s

ă

-

ţ

i spun

ă

exact valoarea lui. Estenumai o chestiune de cifre, o simpla opera

ţ

ie aritmetic

ă

. Ai putea n

ă

d

ă

jdui s

ă

vîri cine

ş

tie ce idee absurd

ă

în capul lui George Gradgrind, ori al lui Augustus Gradgrind, ori al luiJohn Gradgrind, ori al lui Joseph Gradgrind (toate persoane presupuse, închipuite), îns

ă

în capul lui Thomas Gradgrind, nu, domnule ! în astfel de termeni se prezenta întotdeauna în gînd domnul Gradgrind, fie cercului

s

ă

u de cuno

ş

tin

ţ

e, fie publicului în general. în aceia

ş

i termeni, dar, bineîn

ţ

eles, înlocuindcuvîntul „domnule" cu „b

ă

ie

ţ

i

ş

i fete", prezenta acum Thomas Gradgrind pe ThomasGradgrind ulciora

ş

elor din fa

ţ

a lui, care trebuiau umplute ochi cu fapte. în adev

ă

r, a

ş

a cum î

ş

i scînteiaz

ă

spre ei privirea-i ager

ă

din pe

ş

terile mai susmen

ţ

ionate, parc

ă

ar fi un fel de tun înc

ă

rcat pîn

ă

la gur

ă

cu fapte

ş

i gata preg

ă

tit s

ă

-ispulbere dintr-o singur

ă

lovitur

ă

de pe meleagurile copil

ă

riei. Mai seam

ă

n

ă

ş

i cu o bateriegalvanic

ă

înc

ă

rcat

ă

cu un oribil preparat chimic, destinat s

ă

înlocuiasc

ă

fragedaimagina

ţ

ie copil

ă

reasc

ă

ce trebuie numaidecît izgonit

ă

.14— Fata num

ă

rul dou

ă

zeci, spune domnul Gradgrind, ar

ă

tînd hot

ă

rît direc

ţ

ia cudegetu-i p

ă

trat. N-o cunosc pe fata num

ă

rul dou

ă

zeci! Cum o cheam

ă

pe fata asta ?— Sissy Jupe, domnule, l

ă

muri num

ă

rul dou

ă

zeci, în-ro

ş

indu-se, sculîndu-se înpicioare

ş

i f

ă

cînd o reveren

ţă

.— Sissy nu-i un nume, spuse domnul Gradgrind. Nu te cheam

ă

Sissy, te cheam

ă

Cecilia.— Tata a

ş

a îmi spune, Sissy, domnule, r

ă

spunse feti

ţ

a cu voce tremurînd

ă

, f

ă

cînddin nou o reveren

ţă

.— Asta n-are nici un sens, spuse domnul Gradgrind. S

ă

-i spui c

ă

nu trebuie s

ă

maicontinue s

ă

-

ţ

i spun

ă

astfel. Cecilia Jupe. S

ă

vedem. Ce-i tat

ă

l t

ă

u ?— Face parte din trupa de c

ă

l

ă

re

ţ

i, v

ă

rog, domnule. Domnul Gradgrind se încrunt

ă

,

ş

i cu un gest al mîiniialung

ă

departe de el denumirea aceea nepotrivit

ă

.— Nu vrem s

ă

ş

tim nimic despre a

ş

a ceva aici ! Nu se cade s

ă

ne vorbe

ş

ti despreasemenea lucruri aici. Tat

ă

l t

ă

u este îmblînzitor de cai, nu-i a

ş

a ?— Da, domnule, v

ă

rog. Cînd se g

ă

sesc cai de îmblîn-zit, sînt îmblînzi

ţ

i în aren

ă

,domnule.— Nu trebuie s

ă

pomene

ş

ti de aren

ă

aici. A

ş

a, foarte bine. Ne descrii pe tat

ă

l t

ă

udrept un îmblînzitor de cai. Se pricepe s

ă

îngrijeasc

ă

ş

i cai bolnavi, probabil ?— A, da, domnule.— A

ş

a, foarte bine. E veterinar, potcovar

ş

i îmblînzitor de cai. Spune-mi cum define

ş

ti

Category:	Uncategorized.
Rating:
Upload Date:	11/05/2009
Copyright:	Attribution Non-commercial
Tags:	This document has no tags.

Documents

People