Universitatea de Petrol si Gaze Ploiesti

2014

Proiect la Geologia Zacamintelor de Hidrocarburi

Structura Plopeasa
Anul I Student! Belea Razvan Constantin
Pro"esor Indrumator! dr# ing# $aniela %eagu

&UP'I%S:

1.Introducere3 2.Geologia Structurii4 2.1 Descrierea zcmintelor......................................................................4 2.2 Stratigrafia structurii...........................................................................5 2.3 Tectonica structurii............................................................................7 2.4 Distributia initiala a fluidelor..............................................................9 3.Conditii de formare a zacamintelor de idrocarburi!!!!!!!!..11 3.1 "ocile generatoare de idrocarburi!!!!!!!!!!!!!.11 3.2 "ocile rezer#or de idrocarburi!!!!!!!!!!!!!!...12 3.3 "ocile $rotectoare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!....14 3.4 %igratia idrocarburilor!!!!!!!!!!!!!!!!!...15 3.5 Ca$cane!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!....15 4. Corelarea diagrafiilor geofizice..17 5. Sectiuni geologice!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!...17 5.1 Definirea si &ntocmirea sectiunilor geologice.......................................17 5.2 '$licatii ale sectiunilor geologice in industria de $etrol......................23 (.)arta Structurala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!..23 (.1 Construirea artilor structurale!!!!!!!!!!!!!!!.23 (.2 '$licatii ale artilor structurale in industria de $etrol!!!!!!..23 7.*roiectarea e+$loatarii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!..25

1#I%(')$U&*'*# 'tat $e $lan national cat si $e $lan mondial se $une $roblema resurselor de energie deoarece cerinta mondiala industriala $ri#ind consumul acestora este in continua crestere. Cea mai mare contributie la a$ro#izionarea cu energie o are $etrolul si gazele naturale. Tinand seama de fa$tul ca resursele cunoscute si necunoscute sunt totusi finite, trebuie ca $e langa fa$tul ca se desco$era noi rezer#e, sa se cunoasca si urmareasca, $erfectionarea te nologiei de e+$loatare. Cresterea continua a necesarului de titei si gaze naturale $e $lan mondial $resu$une, $e de o $arte, intensificarea lucrarilor geologice si geofizice $entru desco$erirea de noi rezer#e de idrocarburi, iar $e de alta $arte, dez#oltarea si a$licarea cat mai larga de noi metode de e+$lorare care sa conduca la obtinerea unui factor de recu$erare cat mai mare. -ntrucat costul lucrarilor de fora. este astazi din ce in ce mai ridicat ca urmare a cresterii adancimii sondelor, iar rezultatele fa#orabile in unele regiuni limitate, atentia s$ecialistilor s/a concentrat tot mai mult, in directia elaborarii unor metode noi si a $erfectionarii celor e+istente $ri#ind intensificarea flu+ului de fluide din strat in sonda si ridicarii acestora la su$rafata. "eferitor la acest ultim as$ect, o atentie deosebita s/a acordat si se acorda metodelor artificiale de e+tractie a titeiului0 eru$tia artificiala si $om$a.ul de adancime, metode care se a$lica atunci cand energia fluidelor $roduse de strat, nu $ermite ascensiunea acestora la su$rafata. Dintre aceste metode, eru$tia artificiala si/a do#edit su$erioritatea atat $rin domeniul ei larg si #ariat de a$licare, in mod deosebit $entru conditiile ce le ofera $ers$ecti#a e+$loatarii zacamintelor situate la adancimi mari in subsolul marilor si oceanelor, cat si $rin eficienta ei te nica si economica. *om$a.ul de adancime se a$lica in faza finala de e+$loatare a zacamintelor $etrolifere cand e+tractia $rin eru$tie artificiala continua sau intermitenta reclama un consum s$ecific e+agerat de gaze in.ectate, ceea ce face ca e+$loatarea sa de#ina neeconomica. Trebuie acordata o atentie cu totul deosebita controlului regimului te nologic stabilit $entru fiecare sonda, regim care trebuie sa asigure e+$loatarea ei la $arametrii o$timi. De aceea este necesar sa se cunoasca cauzele care duc la scaderea debitelor, masurile cele mai eficiente $entru $re#enirea sau lic idarea lor si care $ot fi $use atat $e seama alegerii si functionarii ec i$amentului de fund sau de su$rafata, cat si $e seama stratului $roducti# e+$loatat. Cercetarile si experimentele efectuate in conditii de la orator si de santier! au dus la sta ilirea unui numar relati" mare de teorii care au pus la dispozitie procedee pentru calculul gradientilor de presiune necesari in e"aluarea "ariatiei presiunii in lungul acestor coloane. #ispunand astfel de o metoda de determinare a gradientului de presiune cat mai exacta! cur a de "ariatie a presiunii construita pe cale analitica se "a apropia de cur a reala! construita 3

prin masuratori directe la sonda si astfel se "a putea sta ili o proiectare corecta a regimului de functionare al sondelor si al instalatiilor respecti"e. S('U&(U'A P+)P*ASA 2#G*)+)GIA S('U&(U'II 2#1# $escrierea z,c,mintelor Structura *lo$easa este situata in zona colinelor subcar$atice din estul %unteniei, la marginea curburii Car$atilor 1rientali, in zona cutelor dia$ire. Din $unct de #edere administrati#, *lo$easa este incadrata in .ude2ul 3uzu, la circa 27 4m nord/#est de munici$iul 3uzau, res$ecti# la circa 15 4m nord/#est de Sc ela de *etrol 3erca. Structura *lo$easa re$rezint un anticlinal simetric orientat 6/S, afectat de o falie longitudinala care o &m$arte in flancul #estic 7fara idrocarburi8. %eotianul constituit din nisi$uri marnoase fine, uneori slab consolidate, si marne nisi$oase, de#ine $redominant nisi$os in $artea su$erioara si este im$artit in 24 de com$le+e. 1biecti#ul $rinci$al de e+$loatare ii constituie %eotianul de la *lo$easa din flancul estic. 9alia 9/ ma.ora/ se$ara flancul estic, cobor:t, fata de cel #estic, ridicat. De im$ortanta industriala este considerat, e+clusi#, flancul estic, la sud de aliniamentul sondelor 2, ( si 92. Delimitarea s$re sud se realizeaz sub sonda 25, $rin afundarea structurii. 9lancul #estic, cel $u2in, deocamdat, nu $rezint interes industrial, singura sonda cu idrocarburi gazoase fiind sonda (5, casata cu conser#area coloanei. *rima sonda care a desc is zcm:ntul de titei, in anul 1949, este sonda 1. *ana in anul 19(2, au fost s$ate alte 2( sonde, de e+$lorare, care au confirmat e+istenta unei acumulri industriale de titei si gaze asociate, $reciz:nd, cel $u2in in linii generale, conturul zonei e+$loatabile, 7delimitat $rintr/o lungime de circa 4 4m si o latime de circa 5,5 4m8, care este aco$erita /in $rezent /de (( sonde. 6umai 5 din cele 71 sonde forate $e structura sunt situate in afara zonei $roducti#e din flancul estic. ;olumul de resurse de idrocarburi a fost confirmai de C**<, in doua eta$e0 $rin inc eierea nr. 155/74 7$entru data de 51.51.19748 si ulterior, $rin &nc eierea nr. 21(/79 7$entru data de 51.51.19798. 3aza de informatie $entru cele doua confirmri anterioare a constat din0 / 51 sonde cu 3(1 $robe de $roduc2ie $entru $rima &nc eiere 4 idrocarburi8 si flancul estic 7cu

/ 2 sonde cu 15 $robe noi de $roduc2ie $entru cea de a doua &nc eiere -n studiul de fata, #olumul informa2ional men2ionat a fost su$limentat $rin s$area si in#estigarea a inca 14 sonde si 145 $robe. Dintre forma2iunile geologice interce$tate, $rinci$alul obiecti# $roducti# ii constituie %eotianul, a carci dez#oltare a e+$loatrii re$rezint sco$ul central a= acestei lucrri. Sarmatianul a fost, de asemenea, gsit saturai cu gaze, $rin sonda 2 si cu titei $rin sonda -, insa cu resurse si debite neindustriale, si se alia inca in stadiul de cercetare geologica. *ontianul, desc is cu gaze in sonda >5, $rezint resurse considerate li$site de im$ortanta industriala. Du$ studiul intocmit in anul 1979, structura *lo$easa a fost delimitat, s$re #est, $rin falia Casin/3isoca, iar s$re est, $rintr/o falie orientata nord/sud, situata la >55/1555 m, de su$rafe2ele $roducti#e. -n continuare, se delimiteaz un sinclinal larg, circa 5 4m, cu o ad:ncime de circa 1555 m, care se$ara s$re #est structura 3erca/'rbanasi. -n cadrul sinclinalului, si anume, s$re marginea sa estica, se remarca o falie orientata, a$ro+imati#, nord/ sud, cu srituri moderate 7155/455 m8. 2#2# Stratigra"ia structurii Structura *lo$easa este &ncadrata in zona mio / $liocena a Car$atilor 1rientali, at:t in $artea de sud a %oldo#ei, cat si in $artea de est a %unteniei. Dislocatia ma.ora, Casin / "isoca este o falie $ericar$atica de mare deni#elare, orientata 66)/SS;. 'ceasta falie ma.ora este marcata la su$rafa2a $rin contactul anormal dintre sedimentele sarmatiene ale zonei #estice, cu cele meotiene, a$ar2in:nd zonei estice, mai cobor:te. 9orma2iunile geologice &nt:lnite in zona a$ar2in %iocenului si *liocenului. Sunt de men2ionat urmtoarele forma2iuni tra#ersate de sonde in %iocen 0 -iocen $urdigalian / a fost interce$tat, at:t in sonda 55, $e o sec2iune de 115 m, cat si in sondele (2 si (3, din flancul #estic $e inter#alele de 135/195 m. Din $unct de #edere lilologic, este alctuit din marne cenu?ii nisi$oase, care alterneaz cu tufuri si gresii. $adenian / a$are la zi, fiind constituit din marne cenu?ii, cu intercala2ii de gresii marnoase si calcaroase. ' fost $us in e#identa $rin sonda 55 din flancul #estic al zonei de interes $etrolifer, $e o sec2iune de >(5 m sub limita 3urdigalian / 3adenian. 5

Sarmatinn / situat discordant sub %eotian, a fost &nt:lnit intr/un numr mare de sonde, intre care 0 1, 2, 4, 15, 12, 15, 35, (2, (5, >2 etc. Sec2iunea ma+ima inc isa este de >25 m in sonda (4, care este am$lasata intr/o zona sud/ #estica, in afara cadrului ar2ii $rezentate in studiul de fata. Sarmatianul a fost di#izat in0 inferior, mediu si su$erior. Din $unct de #edere litologic, sunt remarcate gresii si nisi$uri cenu?ii, calcaroase, masi#e, cu tendin2a de cre?tere a a$ortului marnos, s$re $artea su$erioara a structurii. Din *liocen sunt &nt:lnite roci de #:rsta meotiana, $ontiana si daciana. Pliocen %eotianul / a fost interce$tat in toate sondele de la *lo$easa si se $rezint &n doua as$ecte diferite, du$ cum este situat, de o $arte sau alta a dislocatiei ma.ore *lo$easa 798. -n $artea #estica, ridicata, are o grosime de circa 455 m, zona sondelor (2, (3, care creste $ana la circa 5>5 m, in zona sondei >2, situata s$re sud, in afara ar2ii $rezentate in studiu. Din $unct de #edere litologic, %eotianul flancului #estic este constituit dintr/o alternanta de marne cenu?ii cu nisi$uri fine, marnoase. -n flancul estic, cobor:t, in care grosimea %eotianului este de >55/>55 m, faciesul se men2ine, in general, acela?i. Datorita #aria2iilor de facies, nu a fost $osibila realizarea unei corelri sigure intre diagrafiile electrice de sonda, a %eotianului din cele doua zone. S/a obser#at ca, in zona de #est, li$sesc sedimentele .umt2ii inferioare a sectorului estic. Din acest moti#, se $resu$une ca, sedimentarea flancului #estic al structurii *lo$easa a &nce$ut mai t:rziu, acesta fiind e+ondat si su$us eroziunii. De$ozitele meotiene se dis$un discordant $este cele sarmatiene si sunt alctuite din alternante de marne, gresii si nisi$uri. @le afloreaza la #est de falia *lo$easa, iar la est de aceasta falie au fost interce$tate numai in fora.e, $e o grosime normala de 755/>55 m. -n cadrul %eotianului au fost se$arate 24 de com$le+e $roducti#e nisi$oase, notate de .os in sus de la 1/24. -n general, de$ozitele meotiene se caracterizeaz $rin im$ortante #aria2ii de facies si grosime, atat $e #erticala cat si $e orizontala. <rosimea sti#ei meotiene este cu$rinsa &n inter#alul 355 A 1155 m, in care intercalatiile colectoare #ariaz intre 15 / 5(B. Se remarca fa$tul ca, %eotianul inferior este $redominant marnos, in tim$ ce, %eotianul su$erior este $redominant nisi$os. %odificarea de facies e#iden2iata a$are la ni#elul com$le+ului $roducti# % 14. ;iz:nd o studiere de detaliu, in diagrafiile electrice, obiecti#ul (

%eotianul a fost &m$r2it in 24 com$le+e $roducti#e, numerele mici aflandu/se in $artea su$erioara a eta.ului. "oca colectoare este constituita din nisi$uri marnoase, fine, uneori cu un grad redus de consolidare, facand $osibila antrenarea acestora de ctre aflu+ul de fluide, in sonde, in cursul e+$loatrii. 9iecare com$le+ $roducti# $rezint, at:t #aria2ii faciale si discontinuit2i ale nisi$urilor $e orizontala, cat si #aria2ia numrului de nisi$uri colectoare, adeseori $ana la dis$ari2ia lor. Se remarca, de asemenea, ca unele com$le+e $roducti#e sunt $redominant marnoase, iar altele nisi$oase. Cele afirmate sunt #alabile $entru zona $roducti#a a flancului estic. 9lancul #estic, in ra$ort cu falia longitudinala 91, nu a $utut fi corelat si detaliat in com$le+e $roducti#eC aceea?i situa2ie se remarca si in zona aflata la sud de sonda 25 din flancul estic. &ontianul afloreaza $e arie e+tinsa, fiind afectat 7ca si forma2iunile mai #ec i8 de intense $rocese de eroziune. @ste $redominant marnos, intercala2iile nisi$oase frec#ente in $artea mediana a sti#ei $ontiene. <eofizica de sonda a $ermis e#iden2ierea a trei serii, cu caractere litologice diferite, care, de .os in sus, ar cores$unde cu o serie inferioara, cu marne cu intercala2ii marnoase, urmata de seria mediana, constituita din o succesiune cu $redominanta nisi$oasa, iar in final, o serie su$erioara, marnoasa, cu rare intercala2ii de nisi$. 2#.#(ectonica structurii -maginea tectonica locala s/a realizat $e baza cartrilor geologice de su$rafa2a $recum si $rin in#estigri geofizice de sonda. *ros$ec2iunile geofizice de su$rafa2a s/au efectuat $rin metode gra#imetrice 7intre anii 192( / 19458, seismice 7&ntre anii 19(5 / 1977, insa fara ca aceste $ros$ec2iuni sa aco$ere integral &ntreaga su$rafa2a de la *lo$easa8, magnetometrice regionale, electrometrice si $rin fora.e. *rimul fora. de $ros$ec2iune $reliminar a fost realizat in anul 1949 $rin sonda 1P-/ care a $us in e#identa e+istenta unei acumulri de titei in %eotian. Din $unct de #edere tectonic, structura *lo$easa este un anticlinal asimetric orientat $e direc2ia 6/S, faliat at:t longitudinal, cat si trans#ersal. fiind mai

-n zona a+iala structura este afectata longitudinal de falia *lo$easa /$relungirea sudica a faliei ma.ore Casin/3isoca, fata de care flancul #estic al anticlinalului a$are u?or incalecat $este cel estic. 9alia *lo$easa este falia ecran $entru acumulrile de structurii. 1 serie de falii trans#ersale cu am$litudine redusa, com$artimenleaza structura in mai multe blocuri tectonice, aflate in general in comunica2ie idrodinamica. 1 e+ce$2ie este falia f1, care delimiteaz s$re sud blocul $roducti# al sondelor 95 si 91. *robabil ea a constituit un obstacol in migratia idrocarburilor, deoarece in blocul mai sus men2ionat acestea nu au fost intalnite dec:t in nisi$urile com$le+ului %22, in tim$ ce in blocurile sudice ale structurii, idrocarburile s/au acumulat in toate com$le+ele meotienc, de la %22 la %1. Dcm:ntul de $etrol din %eotianul structurii *lo$easa este de ti$ stratiform boltit ecranat tectonic, cu a$a marginala slab acti#a, a crui e+$loatare s/a desf?urat $ana la aceasta data e+clusi# in $rimar, ini2ial in regim de destindere elastica a sistemului roca/fluid, iar ulterior in regim de gaze dizol#ate si destindere a ca$ului $rimar de gaze. '#:nd in #edere &nclinarea mare a stratelor 735/55 grade8, dar si scderea im$ortanta a $resiunii de zcm:nt 7de la 95 atm ini2ial, la circa 55/55 at actual8, trebuie admis ca la aceasta data .oaca un rol im$ortant in regim gra#ita2ional. Cercetarea $osibilit2ilor de e+tindere s$re nord a zonei $roducti#e sudice, a constituit obiecti#ul $roiectelor de s$are ale sondelor 95 si 95 7e+$loatare/e#aluare8, elaborate de C.C.*.@.< 3ucure?ti, filiala *loie?ti. Sub as$ect geometric, structura a$are ca o bolta larga, orientata nord/sud, ale carei strate inclina, cu circa 25/35 grade, s$re est. -n cu$rinsul structurii, la diferite ni#eluri, a$ar discontinuit2i de sedimentare, fle+uri si falii, cu srituri #ariabile, care rareori, de$?esc 55 m. Se remarca $rezenta unor falii longitudinale 791, 928, ca si a unor falii trans#ersale 7f1, f2,etc8. Se$ararea blocurilor $rin falii, reflecta / &n s$ecial / geometria distribu2iei gabaritului de sonde, dar si, &ntr/o oarecare msura, tendin2a geometrica sud/ nord a izoliniilor de ad:ncime a com$le+elor $roducti#e. @sen2ial $entru $rogramarea dez#oltrii e+$loatrii se considera a fi fa$tul ca, e+istenta faliilor nu im$une acce$tarea unor ecrane idrodinamiec. Totu?i, in studiul &ntocmit de C.C.*.< / Cam$ina, in anul 1979, s/a remarcat fa$tul ca, s$re rsrit la o distanta de circa l 4m > idrocarburi 7re$rezent:nd zcm:ntul comercial *lo$easa8, cantonate in de$ozitele meotiene de $e flancul estic al

de structura $etrolifera *lo$easa, este $osibil sa e+iste un accident ru$tural ma.or, cu sritura de 455/755 m al crui $osibil efect idrodinamic, $rin limitarea bazinului ac#ifer adiacent, ar $utea sa e+$lice absenta unei a$e c iar si numai moderat acti#e in decursul e+$loatrii zcm:ntului. 9aliile e#iden2iate in cu$rinsul structurii $roducti#e sunt normale. Sec2iunea longitudinala de $rinci$iu e#iden2iaz continuitatea com$le+ele $roducti#e. Sec2iunile trans#ersale realizate caracterizeaz regiunea $rin c:te#a blocuri desc ise $rin fora.e, cu o mare densitate si cu o su$rafa2a $roducti#a controlata mai mare. 'naliz:nd diagraflile electrice standard, s/a obser#at e+istenta unor discontinuit2i in coloana stratigrafica a sondelor. %rimea discontinuit2ilor #ariaz de la cati#a metrii in cadrul unui com$le+ $roducti#, a.ung:nd uneori la li$sa a unuia sau a doua com$le+e $roducti#e. Discontinuit2ile amintite e#iden2iaz urmtoarele0 doar 25 B din cele (5 de sonde analizate aflate $e flancul estic nu $rezint lacune in coloana stratigrafica discontinuit2ile a$ar $redominant in $artea su$erioara a sti#ei meotiene, su$usa in istoricul geologic unor #aria2ii mai $regnante ale #itezei de sedimentare, caracteristice a$ro$ierii zonei de larm, cu material %iologie mai grosier decat cel din zona neritica cele mai multe discontinuit2i sunt de am$loare redusa iar in cadrul su$rafe2ei $roducti#e nu e+ista nici una care sa conduc la a$ari2ia unui ecran idrodinamic in cadrul circula2iei fluidelor, cu e+ce$2ia faliei longitudinale 91. 2#4# $istributia ini0iala a "luidelor Distribu2ia ini2iala a fluidelor din com$le+ele $roducti#e ale %eotianului, s/a realizat tinand seama, &n mod decisi#, de rezultatele $robelor de $roduc2ie, efectuate de la $unerea in e#identa a idrocarburilor, $ana la data de 51.51.199>. 1ri de cate ori a fost $osibil, acestea au fost corelate cu indicatiie $rezentate de &nregistrrile geofizice efectuate in decursul fora.ului sondelor. Se considera necesara sublinierea urmtoarelor as$ecte 0 idrodinamica intre

*robele de $roduc2ie au fost efectuate, la cele mai multe sonde, $rin desc iderea unui com$le+ $roducti#, urmata 7in #ederea men2inerii ni#elului de $roduc2ie8 de adi2ionarea succesi#a a mai multor com$le+e $roducti#e. 'ceasta maniera de desc idere a com$le+elor $roducti#e $oate conduce, la e#aluri eronate ale con2inutului in fluide, $recum si a $oten2ialului de $roduc2ie al fiecrui com$le+, desc is se$arat.

-n sec2iunea desc isa a fiecrei sonde, adeseori, nu e+ista o succesiune normala a fluidelor, fiind identificate uneori, com$le+e saturate cu titei sau gaze, sub com$le+e saturate cu a$a.

Din $unct de #edere al densit2ii informa2iilor, $robele de $roduc2ie au fost efectuate $re$onderent, la ni#elul com$le+elor $roducti#e mediane 713 / 228, in tim$ ce com$le+ele inferioare au fost desc ise $rin, substan2ial mai $u2ine sonde. -n ceea ce $ri#e?te com$le+ele su$erioare, ma.oritatea inca nedesc ise, sondele fiind $erforate la com$le+ele mediane, resursele $redominante sunt de categorii inferioare 7$robabile si $osibile8.

Su$rafa2a $roducti#a este delimitat la nord $rin sondele 2, (, 92, iar la sud $rin sonda 25 7care a$ar2ine blocului -E, afundat8 si la #est, $rin falia de se$arare idrodinamica, intre flancul #estic/ridicat si flancul estic/coborat.

S$re est, structura nu este delimitat $rin sonde 7e+ce$2ia o constituie sonda 75, cu o corelare considerata incerta8. "e$rezeniarea izobatica a $robelor de $roduc2ie $ermite remarcarea discontinuit2ii distribu2iei saluratiilor $e #erticala, dar si $e su$rafa2a structurii. -n ceea ce $ri#esc indica2iile geofizicii de sonda 7carota.e electrice standard, inregistrri 3FD, &nregistrri D"" si unica &nregistrare *<'C8, a$ar o serie de neconcordante fata de rezultatele ob2inute la $robele de $roduc2ie. Sunt de semnalat inad#erten2e flagrante, c:nd, de?i inter$retarea geofizica indica fa$tul ca roca este saturata cu a$a, s/a ob2inut, totu?i titei 7 de e+em$lu *<'C / sonda 1(2, D"" / sondelc 133, 1(1, 3FD / sondcle 15 bis, 154, 113, 117, etc8. @+ista si situa2ii in#erse in care indica2iile $oten2ial fa#orabile $entru e+istenta idrocarburilor sunt contrazise de rezultatele $robelor de $roduc2ie. 'stfel, la unele sonde, in condi2iile de efectuare a $robelor de $roduc2ie, s/a ob2inut a$a.

15

'naliza efectuata $e o diagrafie *<'C, 13 &nregistrri D"" si 22 &nregistrri 3FD, a condus la concluzia ca e+ista un coeficient satisfctor de cores$ondenta intre indica2iile diagrafiilor si rezultatele $robelor de $roduc2ie, care de$?e?te 55B si, in consecin2a, se a$reciaz ca este utila consultarea ambelor surse men2ionate la elaborarea $rogramelor de desc idere a com$le+elor $roducti#e. -n ceea ce $ri#e?te flancul #estic, a fost e#iden2iata o acumulare de gaze libere in .urul sondei (5 7aflata in e#identele rezer#elor din 19748 dar care din cauza #olumului redus al resursei, nu .ustifica un studiu de e+$loatare industriala. .#&)%$I1II $* 2)'-A'* A Z3&3-I%(*+)' $* HI$')&A'4U'I *entru a$ari2ia unei acumulri de idrocarburi este necesara &nde$linirea mai multor condi2ii si anume0 e+istenta rocilor generatoare, rezer#or si $rotectoare de migratia idrocarburilor si e+istenta ca$canelor. .#1# 'ocile generatoare de 5idrocarburi %etodele moderne de determinare a caracterului de roca generatoare al unei forma2iuni im$lica determinarea a mai multor $arametrii, lucru realizat doar $ar2ial si $unctiform, ace?ti $arametrii nefiind totdeauna in concordanta cu $oten2ialul $etroligen al forma2iunilor confirmat de e+istenta unor im$ortante rezer#e de idrocarburi. "ocile generatoare din aceasta zona $ot fi de #:rsta ol&gocena, miocena sau $liocena. )ligocen 9ormarea idrocarburilor a fost $usa de foarte mul2i cercettori $e seama rocilor bituminoase $rezente in de$ozitele oligocene, considerate mult tim$ ca fiind singurele roci mama e+istente in aceasta zona. -n com$le+ul gresiei de 9usaru, stratelor de *ucioasa sau gresiei de FliGa, in di#erse segmente $elitice ale 1ligocenului inferior si mediu s/au determinat indici $entru o buna generare a $etrolului u?or, a gazelor umede si a condensatului. Dona cutelor dia$ire se remarca $rin condi2ii s$ecifice de oleogeneza generate de ad:ncimea mare a de$ozitelor oligocene, e+istenta in ni#elele su$erioare 7%iocen8 a ecranului de sare cu rol in accelerarea metamorfismului materiei organice si e+istenta forma2iunilor su$ra$resurizate. 'su$ra forma2iunilor oligocene aflate la mica ad:ncime 7in nordul zonei cutelor dia$ire8 nu au fost efectuate analize concludente asu$ra $oten2ialului $etroligen. 11 idrocarburi,

-iocen De$ozitele miocene inferioare se caracterizeaz $rintr/un con2inut mai sczut de carbon organic, $oten2ialul $etroligen scz:nd semnificati#. -n cadrul ?isturilor disodilice su$erioare nu toata sti#a de de$ozite are caracter de roca generatoare de idrocarburi. Din in#estigarea sisturilor disodilice su$erioare s/a constat ca de?i faciesul litologic se men2ine, $oten2ialul $etroligen scade s$re $artea su$erioara a seriei, la limita cu 3urdigalianul de$ozitele de#enind total li$site de $osibilit2i de generare a $etrolului, materialul organic fiind $uternic diagenizat. %iocenul su$erior este caracterizat $rin $rezenta de$ozitelor $elitice cu con2inut #ariabil de substan2a organica, dintre acestea cele mai im$ortante fiind ?isturile cu radiolari de #:rsta badeniana, care sunt caracterizate de un con2inut mare in carbon organic. -ntr/o oarecare msura $ot fi caracterizate ca fiind roci generatoare si ?isturile calcaroase din 3uglo#ian si Sarmatian. Pliocen Hn element fa#orabil care determina ca rocile $liocene sa $oat fi roci generatoare de idrocarburi este regimul de sedimentare caracterizat $rintr/o subsidenta accentuata si ca atare o grosime a$reciabila a forma2iunii. De asemenea, caracterul reducator al mediului indica com$ozi2ia titeiurilor din unele zcminte $liocene caracterizate $rinlr/un $rocent mare de idrocarburi de ti$ul asfaltenelor si r?inilor. @+ista $osibilitatea ca, cel $u2in in $arte zcmintele de idrocarburi cantonate in *liocen sa fie alimentate de forma2iuni mai #ec i. "ocile generatoare sunt fine, uneori sistoase, de culoare cafenie inc isa, sunt li$site de sc elete calcaroase care au fost dizol#ate de acidul carbonic rezultat din $rocesul de descom$unere a materiei organice. Hnele roci generatoare con2in sc elete de microorganisme silicioase si $rezint florescente de sulfa2i si cristale mici de $irita. .#2# 'ocile rezervor de 5idrocarburi Conditile $rezente in cadrul zonei studiate au fa#orizat de$uneri alternante de roci $elitice si roci granulare 7re$rezentate $rin gresii, conglomerate mrunte, nisi$uri si nisi$uri marnoase8 astfel ca la toate ni#elele stratigrafice sunt $rezente roci rezer#or in care sunt cantonate im$ortante rezer#e de idrocarburi. 12

)ligocen 9orma2iunile oligocene $rezint cele mai bune $osibilit2i de inmagazinare a idrocarburilor. Dintre rocile rezer#or ale 1ligocenului trebuie men2ionate gresia tip 2usaru/ cu #ariet2ile microconglomeratice ale acesteia si in s$ecial gresia de 6li7a care $rezint foarte bune $ro$riet2i de roca magazin. Din $unct de #edere granulometric, rezer#oarele oligocene a$ar fie sub forma structurala a aleuritelor, fie sub cea a $samitelor, insa cel mai frec#ent a$ar cu structura mi+ta aleuro / $samitica. Du$ natura liantului, rezer#oarele oligocene $rezint o gama larga de #ariet2i0 #arietatea silicioasa $ura / gresia de FliGa, #ariet2i mi+te cu con2inuturi diferite de argile / gresii argiloase si #ariet2i de gresii cu ciment calcitic. <radul de cimentare al rezer#oarelor este diferit intalnindu/se at:t nisi$uri com$actate cat si gresii slab cimentate 8greasia de 4ustenari9 si gresii bine cimentate. *orozitatea este in general buna #ariind in limite destul de largi, ea fiind influen2at de con2inutul in argila al rezer#orului. Tot con2inutul in argila influen2eaz si $ermeabilitatea rezer#orului. -iocen -n de$ozitele burdigaliene sunt $rezente nisi$uri si gresii cenu?ii /glbui la $artea inferioara alctuind strate sau c iar $ac ete de roci $oroase care &ntrunesc condi2ii bune $entru acumularea idrocarburilor. -n general, aceste roci au $orozitati si $ermeabilit2i care #ariaz in limite foarte largi, datorita diferentelor de forma, dimensiuni si mod de aran.are a granulelor com$onente. ;alorile #ariabile ale acestor roci e+$lica $roducti#itatea inegala ale acestor rezer#oare. -n %iocenul su$erior sunt $rezente indeosebi gresiile calcaroase si bancuri de nisi$ buglo#iene, iar la ni#elul Sarmatianului mediu si su$erior se e#iden2iaz $rezenta nisi$urilor, a gresiilor si a calcarelor oolitice. Pliocen -n %eotian sunt $rezente nisi$uri 7uneori cu grad de cimentare mai ridicat trec:nd astfel in gresii8 care se $ot gru$a intr/un numr de doua $ana la $atru com$le+e $roducti#e. *orozitatea acestora $oate de$asi in unele zcminte 25 B. *ontianul este $redominant marno, dar $e unele structuri, a$ar2in:nd dia$irismului re#rsat si cutelor cri$todia$ire $ot a$are intercala2ii de nisi$ uneori $roducti#e. 13

Ia ni#elul Dacianului se $ot se$ara de asemenea mai multe com$le+e $oros / $ermeabile de nisi$uri care se constituie in bune rezer#oare de idrocarburi. "ocile rezer#or sunt rocile care $ot sa &nmagazineze canitati im$ortante de idrocarburi si $e care le $ot ceda. Ca$acitatea de inmagazinare a acestor roci de$inde de caracterele fizico / geologice ale acestora, e+$rimate $rin coeficien2i de $orozitate, $ermeabilitate si satura2ie. 9orma rezer#oarelor este #ariabilaC rezer#oarele $ot a#ea forma de strat, strat lenticular $ana la forme neregulate delimitate din toare $artile de roci im$ermeabile. "oci rezer#or ti$ice sunt nisi$urile si gresiile slab cimentate, microconglomeratele, conglomeratele si $ietri?urile. *orozitatea rocilor rezer#or #ariaz intre 5.55 B 7la rocile eru$ti#e8 si 25B la nisi$urile din %ontian 7din tara noastr8. -n tara noastr roci rezer#or re$rezentati#e sunt gresia de Iucacesti, gresia de FliGa, gresia de Tarcau, gresia de 9usaru, etc. .#.# 'ocile protectoare 1 condi2ie necesara formarii acumulrilor de $rotectoare. )ligocen 't:t in faciesul de *ucioasa / 9usau cat si in faciesul gresiei de FliGa, 1ligocenul con2ine forma2iuni care $rin caracteristicile lor0 $orozitate redusa, im$ermeabilitate, grosimi mari, $lasticitate, se constituie in bune roci $rotectoare. 'cestea sunt0 menilitele si disodilele inferioare do#edite ca roci $rotectoare $entru @ocenul $roducti# $e unele structuri ale zonei flisului si $ac ete de argile si marne din cadrul stratelor de *ucioasa. *elitele din stratele de *odu %orii 7marne si argile8 re$rezint roci $roiectoare $entru rezer#oarele din FliGa inferioara. -iocen 9orma2iunile %iocenului inferior cu$rind at:t in de$ozitele de flis cat si in cele de molasa o larga $aleta de ti$uri de roci $rotectoare, re$rezentate de e#a$orite 7gi$suri si sare8, de $elite 7?isturi argiloase, marne, marnocalcare8, ecrane e+celente $entru de$ozitele 1ligocenului su$erior. idrocarburi este e+istenta rocilor

14

De$ozitele %iocenului mediu si su$erior au in com$onenta lor forma2iuni $elitice de ti$ul marnelor, ?isturilor marnioase sau argiloase, calcarelor bituminoase cu $ro$riet2i de roca $rotectoare. 9orma2iunile din 3adenian, re$rezentate at:t de orizontul salifer cat si de ?isturile cu radiolari si marnele cu S$irialis, sunt bune roci $rotectoare. Pliocen -n %eotian sunt $rezente marne cenu?ii cu rol de roca $rotectoare ce se$ara intre ele com$le+e $roducti#e. *ontianul a$are integral marnos si are grosimi cu$rinse intre 355 / 1555 m fa$t ce ii confer caracter de ecran $rotector bun. Ia $artea su$erioara a *liocenului marnele si argilele $rezente in succesiunea acestor de$ozite au rol de roci $rotectoare $entru acumulrile de idrocarburi din Dacian si "omanian. @+em$le ti$ice de roci $rotectoare sunt argilele si marnele, in s$ecial argilele idrolizate, ?isturile argiloase, silicioase, sarea, gi$sul, etc. .#4# -igratia 5idrocarburilor -n cadrul zonei cutelor dia$ire as$ectele legate de migratia idrocarburilor sunt in str:nsa legtura cu #:rsta idrocarburilor si cu com$ozi2ia c imica a acestora. -n func2ie de aceste elemente de oleogeneza se $ot estima modul de migrare si mai ales distanta de migrare a idrocarburilor. %igratia $rimara, considerata in general ca un $roces lent, a fost condi2ionat de ritmul de acumulare a rocilor sursa. 9luidele erau e+$ulzate la &nce$ut in toate direc2iile datorita #alorilor a$roa$e egale ale $ermeabilit2ii #erticale si orizontale. '#andu/se in #edere ca, datorita aran.amentului structural al forma2iunilor si mai ales e+istentei discordantelor ale cror su$rafe2e se constituie, in anumite condi2ii, in e+celente cai de migrare a idrocarburilor, au $utut #eni in contact colectoare si roci generatoare de #:rste diferite, se admite ca migratia a a#ut loc si din forma2iuni mai #ec i in altele mai noi dar nu $e distante foarte mari asa cum se crezuse ini2ial. -n $lanul stratificatiei, migratia a a#ut loc din centrul bazinului ctre marginile acestuia, iar in cadrul zonei cutelor dia$ire s$re flancul intern al a#anfosei. .#:# &apcane

15

Hn factor im$ortant ce concureaz la a$ari2ia acumulrilor de idrocarburi il constituie e+istenta ca$canelor. Din acest $unct de #edere, zona cutelor dia$ire $rezint o multitudine de ti$uri de ca$cane, in multe cazuri $utandu/se intalni c iar $e aceea?i structura $etro/gazeifera, la ni#ele stratigrafice diferite, ca$cane diferite 7structurale, stratigrafice, mi+te8 constituindu/se in zone de acumulare distincte. 'stfel, la ni#elul 1ligocenului &n $artea nordica a zonei studiate, la contactul cu zona flisului din %untenia, si $e aliniamentul dia$irismului re#rsat, sub su$rafa2a de discordanta dintre 1ligocen si %io/*liocen se &nt:lnesc $e unele structuri ca$cane stratigrafice secundare care trec in ad:ncime la ca$cane structurale datorate cutrii si falierii stratelor, cat si e+istentei forma2iunii salifere miocene inferioare. *e aliniamentele dia$irismului e+agerat, de?i nu este e+$loatat industrial, 1ligocenul $rezint ca$cane de ti$ structural, $use in e#identa $rin $rofile seismice si $rin fora.e de mare ad:ncime. 'liniamentul dia$irismului atenuat, ultimul $e care se mai interce$teaz 1ligocenul, $rezint $e $rofile seismice aran.amente structurale similare celor de $e aliniamentul e+agerat. 9orma2iunile miocene din cadrul zonei cutelor dia$ire, se caracterizeaz $rin e+istenta ca$canelor de ti$ stratigrafic la ni#elul 3adenianului si Sarmatianului, &nc iderea ca$canei realizandu/se $e su$rafa2a de discordanta *liocen / %iocen. Datorita e+istentei unui sistem com$le+ de falii ce afecteaz aceste forma2iuni, cat si dia$irismului srii, se &nt:lnesc si ca$cane de ti$ structural si intermediar. Se mai e#iden2iaz si ca$cane ati$ice generate de factori locali. 'cumulrile de idrocarburi din *liocenul zonei cutelor dia$ire, sunt localizate in general in ca$cane de ti$ structural. Hneori se intalncsc si ca$cane combinate. Ca$canele structurale, formate $rin cutarea si falierea forma2iunilor in tim$ul mi?crilor din faza #ala a, cu$rind di#erse forme de cute 7cute /falii, anticlinale, domuri8, com$licate uneori de dia$irismul srii si strate monoclinale ecranate tectonic sau $rin asfaltizare. Cele mai com$le+e ti$uri de ca$cane sunt intalnite in structurile caracterizate $rin $rezenta samburilor de sare, res$ecti# cutele dia$ire.

1(

-n zona cutelor dia$ire re#rsate, ca$canele, in general bine $ronun2ate, sunt de ti$ structural si cu$rind cute / falii, cu flancul sudic scufundat si inclecat de forma2iunile flancului nordic. -n zona urmtoare, care este si cea mai com$le+a, sarea are rol de ecran $erfect im$ermeabil $entru idrocarburile fluide acumulate in com$le+ele grezos / nisi$oase ale %eotianului, Dacianului si "omanianului care sunt in contact cu masi#ul de sare. ;aria2iile de litofacies si $rezenta unui numr mare de accidente tectonice in .urul s:mburelui de sare, caracterizeaz aceste structuri. @+em$lul cel mai eloc#ent in $rezenta tuturor acestor $articularitatii constituie structura %oreni / <ura 1cnitei caracterizata $rin a$ari2ia diferitelor ti$uri de ca$cane in cadrul unei singure ridicri anticlinale ma.ore. *e aliniametul cutelor dia$ire atenuate, ca$canele formate $rin boltirea si falierea stratelor au &nc ideri tectonice mai mici dec:t cele de $e aliniamentul dia$irismului e+agerat $entru ca $e ultimul aliniament, cel cri$todia$ir, ca$canele din *liocen sa a$ar sub forma unor slabe boltiri anticlinale cu un grad redus de teclonizare si domuri. -n structurile li$site de s:mburele de sare, ca$canele s/au format $rin boltirea si falierea stratelor la care uneori a contribuit si asfaltarea.

4#&)'*+A'*A $IAG'A2II+)' G*)2IZI&* *rintr/o sectiune geologica construita du$a datele obtinute $rin fora.e se reda &n $lan #ertical succesiunea formatiunilor geologice ale unei structuri. *entru a corela digrafiile geofizice se tine cont de urmatoarele0 1. am$lasarea sondelor $e arta sa cores$unda &ntocmai situatiei de $e terenC 2. altitudinea 7ele#atia8 sondelor sa fie masurata e+actC 3. limitele geologice dintre formatiuni sau orizonturile re$er sa fie luate du$a diagrafiile geofizice de sonda, du$a ce acestea au fost bine fi+ate si corelate &ntre ele, sa fie constante, $e &ntreaga structura. Jn cazul c:nd aceste limite stratigrafice sau orizonturi re$er sunt fi+ate eronat &n cel $utin o sonda, a$ar inter$retari eronate :#S*&(IU%I G*)+)GI&*# :#1 $e"inirea si ;ntocmirea sectiunilor geologice# 17

Sec2iunea geologic este o re$rezentare grafic, e+ecutat la scar, a structurii geologice / &nce$:nd de la su$rafa2 / $rin intermediul creia $utem #edea a?ezarea stratelor &n ad:ncime. 'ceasta re$rezint intersec2ia forma2iunilor geologice din scoar2a terestr cu un $lan #ertical ales $e o anumit direc2ie. Sec2iunile geologice se utilizeaz $entru inter$retarea r2ii geologice. 'cestea se realizeaz &n urma $ros$ec2iunilor de carotare mecanic 7realizarea unui fora. cu recu$erarea rocilor tra#ersate8, com$letate cu studii geofizice ?i geomagnetice, o$era2ii e+ecutate de geologi. De asemenea, sec2iunile $ot fi obser#ate ?i construite. Jn $rimul caz este #orba de situa2ii s$eciale ale aflorimentelor c:nd structura, a?ezarea ?i ra$orturile dintre strate se $ot obser#a nemi.locit &n desc iderea res$ecti#. Sec2iunile construite sunt cele realizate &n s$ecial $e baza informa2iilor cu$rinse &n arta geologic $rin metode geometrice ?i atunci c:nd este $osibil din obser#area aflorimentelor. De obicei sec2iunile obser#ate au lungimi reduse / de c:te#a sute de metri, $e c:nd cele construite se $ot realiza $e lungimi mult mai mari / c iar zeci de 4m. Sec2iunea se e+ecut du$ direc2ii care se aleg &n func2ie de ne#oie. *entru a fi realizat corect ?i a $rezenta situa2ia din teren &ntr/un mod c:t mai real, direc2ia aleas trebuie s fie $er$endicular $e direc2ia stratelor, astfel &nc:t stratele s fie re$rezentate $rin grosimea lor normal 7figura 18.

1>

9igura 1. *ozi2ionarea liniei de $rofil $e arta geologic *rimul $as &n &ntocmirea sec2iunii geologice este realizarea $rofilului morfologic, a crei construc2ie este $rezentat $e scurt &n cele ce urmeaz. Se alege o direc2ie $e arta geologic du$ care #rem s realizm sec2iunea geologic, a#:nd gri. ca traseul ales s intersecteze $er$endicular stratele ?i forma2iunile geologice. Cu a.utorul unei buc2i de :rtie $use &n lungul liniei trasate se noteaz $unctele de intersec2ie ale curbelor de ni#el ?i ale re2elei idrografice 7figura 28. Se construie?te un sistem de coordonate &n care $e abscis #a fi figurat scara r2ii iar $e ordonat scara &nl2imilor &ntr/un ra$ort de 101 K 104, &n func2ie de ecartul de altitudine &ntre $unctele de ma+im ?i minim ale $rofilului. Se $une :rtia cu datele morfologice e+trase &n lungul abscisei ?i se ridic $er$endiculare $:n la altitudinea cores$unztoare $unctului de $e :rtie. Trebuie a#ut &n #edere c &ntotdeauna ca$tul de nord 19

sau #est se #a figura &n $artea st:ng a sec2iunii. Se ob2ine o serie de $uncte, ce se unesc cu m:na, rezult:nd $rofilul morfologic. De un mare a.utor sunt nota2iile re$rezent:nd re2eaua idrografic, care ne dau indica2ii des$re mersul liniei de $rofil atunci c:nd curbele i$sometrice sunt rare. Totodat se marc eaz &n e+tremit2ile $rofilului $unctele cardinale ale direc2iei 7figura 38.

. 9igura 2. @+tragerea datelor to$ografice '#:nd $rofilul morfologic construit, cu a.utorul unei buc2i de :rtie, $e aceea?i direc2ie $e art se noteaz datele geologice0 $unctele re$rezent:nd limitele dintre Sec0iunea geologic, <i coloana stratigra"ic, forma2iunile geologice, &nclinarea stratelor 7direc2ia ?i ung iul8, faliile, $lanele de ?aria. L &nclecrile tectonice etc 7figura 48.

25

9igura 3. Construc2ia $rofilului morfologic -

9igura 4. @+tragerea datelor

geologice

*entru notarea forma2iunilor geologice, a#:nd &n #edere c acestea $ot fi asemntoare ca ?i nume sau $ot a#ea nume lungi, recomandm folosirea numrului de ordine din legend. 'ceast :rtie cu datele geologice, se $une ca ?i &n cazul $recedent &n lungul abscisei, a#:nd gri. s identificm ?i s corelm $unctul &n care &nce$e sec2iunea geologic cu cel &n care &nce$e $rofilul morfologic, altfel datele din cele dou $rofile nu #or concorda, ceea ce duce la realizarea unei sec2iuni gre?ite. 21

Jn continuare, se #or duce $er$endiculare de la $unctele cores$unztoare limitelor forma2iunilor de $e :rtie $e linia $rofilului morfologic. Jn acela?i mod se noteaz ?i $ozi2iile $lanelor de ?aria., a faliilor, a+elor anticlinalelor ?i sinclinalelor $e linia de $rofil. Du$ acest $as, se figureaz stratele geologice 2in:nd cont de direc2ia de &nclinare 7&n $uncte cardinale $e arta geologic, &n ra$ort de st:nga/drea$ta $e sec2iunea geologic8, de ung iul de &nclinare 7&n grade8 ?i de natura stratelor sau forma2iunilor 7magmatice, metamorfice sau sedimentare8. 'stfel, &n cazul &n care a#em un strat ce &nclin s$re 6; cu 34M, se #a urmri s se #ad dac $e $rofil el &nclin s$re drea$ta sau s$re st:nga. Du$ stabilirea acestui lucru, se folose?te un ra$ortor cu a.utorul cruia se msoar 34M &n ra$ort cu orizontala &n direc2ia determinat anterior. Ia fel se $rocedeaz ?i &n cazul faliilor ?i a $lanelor de ?aria.. Jn ad:ncime, stratele se re$rezint $rin $relungirea lor $e &nclinare ?i $rin legtura cu acelea?i strate, care afloreaz ?i $entru care e+ist indica2ii c se unesc &n ad:ncime. Jn unele cazuri se $oate $resu$une forma stratelor a?a cum erau ele &nainte de a fi erodate 7&n s$ecial &n cazul stratelor cutate ?i a celor &nclinate8. Jn acest caz, stratele se re$rezint cu o linie &ntreru$t, deasu$ra liniei $rofilului morfologic, deci a su$rafe2ei actuale a stratelor, a reliefului. Jn unele cazuri aceast racordare este e#ident, sim$l, dar de cele mai multe ori inter#in ?i accidente tectonice 7falii, $lanuri de ?aria.8 ceea ce com$lic mult munca de racordare 7figura 58. 9igura 5. Construc2ia $rofilului geologic Jn cazul anticlinalelor ?i sinclinalelor se #a marca $e su$rafa2a $rofilului a+ul forma2iunii cu o linie tem$orar, ce ulterior #a fi ?tears, du$ care se #or figura ?i semnele con#en2ionale $entru forma2iunea res$ecti# curb:ndu/le cores$unztor formei A cu conca#itatea &n .os $entru anticlinale, in#ers $entru sinclinale. *entru construc2ia unor sec2iuni cu situa2ie mai com$licat se folosesc metode geometrice mai com$le+eC acestea $ot fi consultate &n lucrarea lui 1. Clic ici Geologie structural' (i cartografiere geologic', $ag. 327/ 335. 1 aten2ie deosebit se cere atunci c:nd direc2ia ?i &nclinarea stratelor nu este dat e+$licit,

9igura 5. Construc2ia $rofilului geologic

Jn cazul anticlinalelor ?i sinclinalelor se #a marca $e su$rafa2a $rofilului a+ul forma2iunii cu o linie tem$orar, ce ulterior #a fi ?tears, du$ care se #or figura ?i semnele con#en2ionale $entru forma2iunea res$ecti# curb:ndu/le cores$unztor formei A cu conca#itatea &n .os $entru anticlinale, in#ers $entru sinclinale. *entru construc2ia unor sec2iuni cu situa2ie mai com$licat se folosesc metode geometrice mai com$le+eC acestea $ot fi 22

consultate &n lucrarea lui 1. Clic ici Geologie structural' (i cartografiere geologic', $ag. 327/ 335. 1 aten2ie deosebit se cere atunci c:nd direc2ia ?i &nclinarea stratelor nu este dat e+$licit, &n acest caz, su$er$ozi2ia stratelor se #a realiza &n func2ie #ec imea stratelor, ce se #a afla cu a.utorul legendei r2ii 7?i a unui tabel geocronologic dac este ne#oie8. 'stfel, conform $rinci$iului su$er$ozi2iei, &ntr/o succesiune stratigrafic normal, ce nu a fost su$us unor mi?cri tectonice $uternice, stratele mai #ec i sunt totdeauna situate la baz, $e msur ce urcm s$re su$rafa2a $m:ntului stratele a#:nd o #:rst din ce &n ce mai mic, sau in#ers, $e msur ce cobor:m &n ad:ncime, #:rsta stratelor este din ce &n ce mai mare. Jn cele din urm, sec2iunea #a fi trecut N$e curatO 7figura (8, re2in:ndu/se din toate aceste o$era2ii de construc2ie doar acele lucruri care sunt esen2iale &n2elegerii modului de dis$unere a stratelor ?i altor elemente tectonice &n scoar2a terestr. Totodat, alturi de sec2iunea geologic $ro$riu/zis, #a fi $rezent ?i legenda ce e+$lic semnele ?i culorile folosite.

9igura (. Sec2iunea geologic

<radul de detaliere a sec2iunii #a fi &n func2ie de scara r2ii geologice $e care se lucreaz, $recum ?i de sco$ul urmrit. Du$ realizarea sec2iunii, se trece la descrierea forma2iunilor &nt:lnite ?i a ra$ortului dintre acestea. Descrierea forma2iunilor se $oate face &n dou moduri0 fie &n sens tectonic A &n ordinea &n care au fost &nt:lnite, &n func2ie de ra$orturile s$a2iale dintre ele, fie &n sens stratigrafic A &n func2ie de #ec imea relati# a stratelor.

23

:#2 Aplicatii ale sectiunilor geologice in industria de petrol# Cu a.utorul sectiunilor geologice se $oate cunoaste tectonica unei structuri, se $ot estima $entru sondele ce urmeaza sa fie forate ad:ncimile la care #or fi &nt:lnite formatiunile geologice, res$ecti# limitele dintre acestea, grosimea lor, ad:ncimea unde #or fi &nt:lnite accidente tectonice sau e#entual un masi# sau o lama de sare, $recum si inter#alele de mari dificultati &n fora.. &n cazul c:nd sunt trecute si diagrafiile geofizice si rezultatele de $roductie sub forma formulelor de $roductie, sectiunile geologice sunt de un real folos &n cunoasterea c:t mai buna a $osibilitatilor fiecarei sonde, &n ceea ce $ri#este o$eratiile de aditionari sau de retrageri la alte strate sau com$le+e. De asemenea, daca &ntr/o sectiune geologica este inclusa si o sonda care n/a atins ad:ncimea finala si, din moti#e te nice, a fost abandonata si daca sondele #ecine au desco$erit un zacam:nt, se $oate $une $roblema resa$arii sau ad:ncirii ei P daca starea te nica a sondei $ermite e+ecutarea acestor lucrari.

=#HA'(A S('U&(U'A+A =#1 &onstruirea 5ar0ilor structurale# Ia construc2ia unei r2i cu izobate trebuie s se 2in seama de de#ia2ia gurii de sond, re$rezentat &n $lan orizontal ?i $e art. *e $roiec2ia de#ia2iei, &n $lan orizontal, a sondei res$ecti#e, se marc eaz ad:ncimea la care se afl re$erul $entru care s/au construit izobatele. =#2 Aplica0ii ale 5,r0ilor structurale in industria de petrol# 'ceste r2i de $roduc2ie, 2inute la zi &n ceea ce $ri#e?te orice rezultate noi ob2inute, suntde o deosebit im$ortan2 &n urmrirea e#olu2iei e+$loatrii unui zcm:nt. *e baza acestor r2i se $ot am$lasa noi sonde, se $ot face $rograme de adi2ionri de strate sau retrageri laalte strate sau com$le+e, du$ cum, &n final, se $oate ?ti dac o sond mai are $osibilit2i de a mai $roduce sau urmeaz s fie abandonat. Toate aceste o$era2ii trebuie fcute 2in:ndu/se seama de $ozi2ia sondeianalizate, $e structur,de istoricul de $roduc2ie al acesteia &n corelare cu cel al sondelor #ecine ?i bine&n2eles de #aloarea izobatic a limitei 2i2ei/gaze, 2i2ei/a$ sau gaze/a$, $entru orizontul care intereseaz. Se $rezint $roiec2ia limitei a$/2i2ei, la .umtatea distan2ei dintre culcu?ul ?i aco$eri?ul stratului $roducti# $e arta cu izobate, res$ecti# $e arta de $roduc2ie. *roiec2ia acestor limite se $oate face ?i la culcu?ul ?i aco$eri?ul stratului ?i, &n acest caz, $e art sunt reprezentate dou' proiec)ii

24

>#P')I*&(A'*A *?P+)A(A'II %r#sondei 1 2 Scopul "ora@ului *Aplorare preliminara *Aplorare de detaliu . 4 : = *Aplorare de detaliu *Aplorare preliminara *Aplorare preliminara *Aplorare de detaliu Sarcini de rezolvat Stabilirea adancimii limitei PontianB-eotian eri"icarea etanseitatii "aliei Stabilirea limitei apaB5c eri"icarea etanseitatii "aliei Stabilirea limitei apaB5c Stabilirea limitei -eotianBSarmatian Stabilirea limitei -eotianBSarmatian eri"icarea etanseitatii "aliei Stabilirea limitei apaB5c Adancimea estimata =>:m 1:00m 1100m 1000m 10:0m C00m 10:0m >:0m C:0m

25