Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Diamantul - o Povestire Scurta de Radu Pintea

Diamantul - o Povestire Scurta de Radu Pintea

Ratings: (0)|Views: 433 |Likes:
Published by Radu Florin Pintea
o potentiala reteta de dezastru casnic pornit din cele mai bune intentii ...
o potentiala reteta de dezastru casnic pornit din cele mai bune intentii ...

More info:

Published by: Radu Florin Pintea on Nov 05, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/22/2012

pdf

text

original

 
DIAMANTUL
O
p
O
vestire scurt
ă
de Radu PinteaÎntr-o exploatare minier 
ă
tr 
ă
ia odat
ă
un miner tân
ă
r,
ş
i într-o bun
ă
zi, caorice om, s-a dus
ş
i el într-o gogo
ş
erie ca s
ă
m
ă
nânce o gogoa
şă
 
ş
i s-auîndr 
ă
gostit unul de altul el
ş
i gogo
ş
eri
ţ
a.În toat
ă
exploatarea nu exista om mai cump
ă
tat, mai serios, maieconom
ş
i mai modest decât minerul îndr 
ă
gostit de fata mirosind toat
ă
avanilie, untdelemn
ş
i zah
ă
r pudr 
ă
. Nu frecventa bodegile,
ş
i cel pu
ţ
in dinacest motiv ajusese o pild
ă
mai întâi pentru ortacii din abataj
ş
i în curând pentru tot colectivul exploat
ă
rii. Pentru întreaga urbe.Ajuns la vârsta când trebuia s
ă
se c
ă
s
ă
toreasc
ă
, minerul o f 
ă
cu pân
ă
laurm
ă
cu gogo
ş
eri
ţ
a, fata cea mai gospodar 
ă
din întreaga a
ş
ezare
ş
i se p
ă
reacea mai cuminte, cum îndeob
ş
te nu prea pot s
ă
fie fetele de mineri. Iar cafrumuse
ţ
e, umbla vorba, tân
ă
ra gogo
ş
eri
ţă
nu se num
ă
ra defel printre celedin urm
ă
.Într-un cuvânt, se p
ă
rea c
ă
în mica a
ş
ezare de mineri s-au luat Soarelecu Luna. Menajul lor ajunsese o legend
ă
înc
ă
înainte ca el s
ă
demareze, de pe când ei erau doar în vorb
ă
 
ş
i multe comunit
ăţ
i de mineri aflaser 
ă
zvonulunei uniri ce promitea perfec
ţ
ia uman
ă
cea mai de neatins, ca orice perfec
ţ
ie.C
ă
s
ă
toria Soarelui cu Luna avu loc spre buna dispozi
ţ
ie a tuturor. Unlucru caraghios dar care nu fu b
ă
gat de seam
ă
de nimeni fu faptul c
ă
mineriimusafiri se sim
ţ
eau mai bine decât mirii, ca ni
ş
te
ş
colari care au luat notamaxim
ă
. Dar uluirea a fost maxim
ă
când s-au strigat darurile: pentru mireas
ă
 din partea mirelui a fost un diamant mare
ş
i frumos. El sc
ă
 p
ă
ra puternic întoate culorile curcubeului
ş
i a luat ochii tuturor. Era un dar perfect. Extremde scump, foarte frumos la privit, dar cu care nu se putea face nimic.
Ş
i în plus, era mic.Tân
ă
rul cuplu mai primi în dar servicii de ceai, de cafea, oale, crati
ţ
e, polonice, solni
ţ
e, zaharni
ţ
e, c
ăţ
ei de por 
ţ
elan cu mutr 
ă
trist
ă
, pisoi de plu
ş
 etc. Toate aceste lucruri serveau la ceva ce
ş
tia toat
ă
lumea, deci puteau fi
1
 
folosite, aveau, f 
ă
ă
îndoial
ă
s
ă
fie de ajutor proaspe
ţ
ilor însur 
ăţ
ei. Dar cu undiamant, ce s
ă
faci cu un diamant? Doar s
ă
prive
ş
ti la el pân
ă
la plictiseal
ă
.Când au întrebat unul
ş
i altul cât a costat, mirele a spus “Mult”.
Ş
i cuto
ţ
ii erau siguri c
ă
a
ş
a trebuie s
ă
fi fost. Iar mireasa f 
ă
cea ce f 
ă
cea
ş
i în toiul petrecerii, la rug
ă
mintea unuia sau a altuia ori la propriul ei îndemndeschidea capacul micii cutii pentru a se mai uita o dat
ă
la nodul de razea
ş
ezat pe catifea albastr 
ă
. Nici o presim
ţ
ire nu-
ş
i putea afla s
ă
la
ş
înstr 
ă
fulger 
ă
rile sale orbitoare. Oare a
ş
a s
ă
arate via
ţ
a ei de acum înainte? Ce-ar fi putut s
ă
însemne acest dar nemaiv
ă
zut într-o cas
ă
de muncitori? Fata nuîndr 
ă
znea s
ă
se gândeasc
ă
. L
ă
sa m
ă
nunchiul de raze s
ă
-i bântuie chipul
ş
iasta p
ă
rea tot ce era în stare s
ă
fac
ă
în toiul petrecerii nup
ţ
iale. Necazurile s-au ivit la un an de la întemeierea familiei
ş
i nim
ă
nui nu-ivenea s
ă
cread
ă
c
ă
mirele ar fi fost vinovatul. “Mai degrab
ă
ea”
ş
opteauoamenii tulbura
ţ
i de faptul c
ă
încrederea, a
ş
tept
ă
rile
ş
i previziunile lor amenin
ţ
au s
ă
se spulbere
ş
i înc
ă
atât de curând. “Bine, dar cum asta?” seîntrebau unul pe altul cu mâinile în dreptul gurii, a mirare sincer 
ă
. “Uite-a
ş
a,” f 
ă
ceau r 
ă
ut
ă
cios cei care
ş
tiau am
ă
nunte, “el nu d
ă
to
ţ
i banii în cas
ă
.”“Z
ă
u?” se rotunjeau de uimire ochii
ş
i toat
ă
lumea era atunci de acord c
ă
,indiferent care din cei doi a fost cu adev
ă
rat vinovat, hârâiala din aceast
ă
  pricin
ă
era ceva cât se poate de serios. “Dar ce face cu banii? S-a apucat de b
ă
ut? Mul
ţ
i b
ă
rba
ţ
i se apuc
ă
de b
ă
utur 
ă
dup
ă
ce-
ş
i v
ă
d sacii-n car…” “A
ş
! Nimeni nu l-a v
ă
zut punând în gur 
ă
pic de
ţ
uic
ă
.” “Vreo ibovnic
ă
?
Ăş
tiacumini
ţ
i sunt cei mai periculo
ş
i.” “Nici pomeneal
ă
! Cum iese din gauranoastr 
ă
se duce întins numai la aia a lui.” “Atunci precis c
ă
strânge pentrucas
ă
sau pentru ma
ş
in
ă
mic
ă
.” “Cine
ş
tie…Deh,..poate,” f 
ă
cea în doi peri bârfa, a piaz
ă
. Ca un animal s
ă
lbatic mul
ţ
imea presim
ţ
ea cataclismul.Când mariajul celor doi împlinea un an ca fulgerul se duse vestea c
ă
 minerul îi f 
ă
cuse cadou so
ţ
iei sale înc
ă
un diamant. Atunci în
ţ
eleser 
ă
to
ţ
i ceice-l nedrept
ăţ
iser 
ă
pentru faptul c
ă
nu-i d
ă
dea to
ţ
i banii în mân
ă
so
ţ
iei
ş
i-
ş
ispuser 
ă
c
ă
nu exista un om mai bun
ş
i mai iubitor decât so
ţ
ul gogo
ţ
eri
ţ
ei.Diamantul acest era parc
ă
 
ş
i mai frumos decât primul, dar el nu eracartof ori cirea
şă
, ori brânz
ă
, el nu era ceainic ori farfurie în care s
ă
torni un bor 
ş
bun
ş
i fierbinte, el nu era nici zah
ă
r nici carne de porc. El era undiamant
ş
i tot ce se putea face era doar s
ă
-l prive
ş
ti pân
ă
î
ţ
i venea ame
ţ
eala.
2
 
Edenul dur 
ă
dou
ă
s
ă
 pt
ă
mâni, pân
ă
când minerul lu
ă
avansul.
Ş
i din eltân
ă
ra femeie nu v
ă
zu decât dou
ă
sute de lei.Atunci cearta reizbucni p
ă
l
ă
laie ca un foc pân
ă
atunci mocnit.- Nu
ţ
i-a ajuns un an de foame
ş
i de goliciune? strig
ă
ea mânioas
ă
.- Draga mea, nu e de-ajuns c
ă
vreau din tot sufletul s
ă
fii fericit
ă
?
ă
spunse el blajin tot cu o întrebare.Dar gogo
ş
eri
ţ
a se înfuriase.- Uite c
ă
n-o fi deajuns! Vezi bine c
ă
nu facem lux, de
ş
i, uite-te laceilal
ţ
i mineri, to
ţ
i au casele pline
ş
i aranjate care mai de care maidr 
ă
gu
ţ
. Nu-
ţ
i repro
ş
ez nimic, cadourile excentrice pe care mi le-ailuat au costat, bineîn
ţ
eles, imens,
ş
i sunt foarte frumoase, îmi placla nebunie, dar …în
ţ
elege, e momentul s
ă
în
ţ
elegi c
ă
mai trebuie s
ă
 mânc
ă
m, rochia mea s-a descusut, talpa de la singura ta pereche de pantofi s-a dus …- Adev
ă
rat?- Ce s
ă
fie adev
ă
rat?- C
ă
rochia ta s-a descusut.Drept r 
ă
spuns, femeia îi ar 
ă
t
ă
 
ş
oldul gol, frumos, ce-i drept, dar care înlocul acela ar fi trebuit s
ă
fie acoperit de o îmbinare de textile ce nu mai p
ă
rea s
ă
fie. Minerul t
ă
cu, îns
ă
în sinea lui fu foarte mâhnit s
ă
aud
ă
acestecuvinte.Adev
ă
rul e c
ă
rochia gogo
ş
eri
ţ
ei cr 
ă
 pase acolo fiindc
ă
talia eiîncepuse s
ă
ia propor 
ţ
ii din ni
ş
te cauze c
ă
rora toat
ă
lumea, fie c
ă
 m
ă
nânc
ă
fie c
ă
nu, gogo
ş
i. le datoreaz
ă
via
ţ
a.Când minerul auzi c
ă
so
ţ
ia lui era îns
ă
rcinat
ă
, nu-
ş
i pierdu capul defericire, cum se întâmpl
ă
de obicei cu b
ă
rba
ţ
ii în asemenea situa
ţ
ii.Întreaga lui fericire se reg
ă
si adunat
ă
la sfâr 
ş
itul anului (pentru el Anul Nou c
ă
dea în ziua de 8 iunie, ziua când se însurase cu gogo
ş
eri
ţ
a) încadoul lui pentru nevast
ă
– un diamant cenu
ş
iu noros de o frumuse
ţ
einimaginabil
ă
 
ş
i un pre
ţ
lesne de imaginat. P
ă
rea c
ă
între cele dou
ă
zeci defe
ţ
e ale sale,
ş
lefuitorul avusese de gând s
ă
eternizeze norii unui cer devar 
ă
, iar gândul i se împlinise.Odat
ă
cu na
ş
terea minusculului miner, greut
ăţ
ile fericitei familii seridicar 
ă
la cub, iar certurile ajungeau s
ă
izbucneasc
ă
din te miri ce.
Ş
i caîntotdeauna de vin
ă
erau diamantele – cadourile perfecte
ş
i pure dar cucare nu se poate face nimic. Ele sc
ă
 p
ă
rau în perni
ţ
ele lor de catifea de peetajerele de sticl
ă
, în rest goale, ce ar fi trebuit s
ă
ad
ă
 posteasc
ă
servicii deceai, sup
ă
, pahare de ap
ă
, mult mai ieftine
ş
i mai urâte decât nestematele,în schimb cu care se putea face ceva în ce prive
ş
te traiul de zi cu zi.
3

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
crindelumina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->