• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
MOSE DAYANISTORIA VIETII MELE
CONTINUTULPrefatã (Leonard GavriliuLista hãrtilor PrologPARTEA I: Subteranele libertãtii (1915-1948)1. Rãdãcini2. De pazã3. în temnitã4. Pe câmpul de luptã5. VindecareaPARTEA AII-A: Independenta (1948-1952)6. Pericol pe malul Iordanului7. Batalionul 89 comando8. Bresã în desertul Negev9. Prietenul meu inamicul10. Convorbiri cu un rege arab11. O lume nouãPARTEA A III-A: sef de stat-major (1956-1957)12. Fãurind o armatã13. French Connection l14. French Connection II15. Campania din SinaiPARTEA A IV-A: De la ministru la simplu cetãtean (1958-1967)16. Libertate si politicãPARTEA A V-A: Rãzboiul de sase Zile (1967)17. Lunga asteptare I18. Lunga asteptare II19. Decizia20. Explozia21. RãzboiPARTEA A VI-A: Punti deschise (1967-1973)22. Timpuri noi23. Trãind împreunã24. Un accident arheologic25. Septembrie negru26. Ministrul apãrãrii la lucru27. Rãzboiul de uzurãPARTEA A VII-A: Rãzboiul de Iom Kipur (1973)28. Surpriza29. în ajun30. Invazia31. Fronturile de luptã32. Revizuire
 
33. VictoriePARTEA A VIII-A: Consecinte (1973-1975)34. Persuasiune diplomaticã35. Convorbiri la Washington36. Navetã pe calea acordului37. Ultimul obstacol38. Ma'alot39. Debarcat din functie40. O realitate nouãEpilog Note ale traducãtoruluiIndice de numePREFATA„ truly believed that we could emerge victorious from every battle".Mose DayanCartea de memorii a generalului si omului politic israelian Mose Dayan (Degania,Palestina, 1915 - Ramat Gan, Israel, 1981) este nu doar „povestea" vietii sale, ci în primulrând este istoria tãrii sale, istoria dramaticã si captivantã a constituirii statului modernIsrael, la care el a luat parte atât ca fermier (membru de kibut si de mosavã), cât si camilitar (începând cu gradul de „subsoldat", as spune), cu o mereu treazã constiintã atelului urmãrit de natiunea sa. Nãscut, în cel de-al doilea an al primului rãzboi mondial, înPalestina stãpânitã de Imperiul Otoman, si petrecându-si anii copilãriei, adolescentei sitineretii sub regimul Mandatului britanic (când a si fost întemnitat la Acra, împreunã cunumerosi alti membri ai organizatiei paramilitare Hagana, acuzati de port ilegal de arme),Mose Dayan a avut prilejul sã participe activ, încã de mic, la toate evenimentele crucialeale istoriei Israelului contemporan, în unele dintre ele îndeplinind roluri de primã mãrime,fie în calitate de comandant al unui batalion de comando (Rãzboiul de Independentã din1948-1949), fie în calitate de cãpetenie a unor comandamente ale armatei, de sef alStatului-Major General (Campania din Sinai, 1956) sau de ministru al Apãrãrii (Rãzboiulde sase Zile, din 1967, Rãzboiul de lom Kipur, 1973), ori de ministru de externe (1977-1979), în aceastã din urmã perioadã participând la realizarea istoricului acord de pace dela Câmp David. A avut privilegiul cu totul deosebit de a-si aduce contributia nemijlocitãla toate fazele construirii armatei israeliene dupã proclamarea independentei de stat înmai 1948, pornind de la cei aproximativ 60 000 de voluntari înrolati în acel moment în politia clandestinã Hagana (cuvânt din limba ebraicã cu întelesul de „apãrare"), care laînceput avea misiunea sã protejeze coloniile agricole evreiesti împotriva atacurilor arabeîn scop de jaf, iar mai târziu în scop terorist.Volumul sãu de memorii asimileazã si textele anterioare date publicitãtii de marelegeneral israelian: Diary of the Sinai Campaign (Harper & Row, Publishers, New York,1965), precum si seria de reportaje din Vietnam publi-cate în The Washington Post, în calitate de corespondent de rãzboi al acestui ziar american în „jugla mortii" de pe malurile fluviului Mekong, în 1966. în Vietnam, ca si laSenior Officers' School din Devizes (Anglia), în 1952, ori ca la Academia Militarã dinBucuresti, la începutul deceniului al saptelea din secolul XX2, Mose Dayan a cãutat sã-silãrgeascã ceea ce el numeste „orizontul militar".Evident, aceste memorii au o semnificatie aparte pentru orice militar, indiferent de gradul
 
înscris pe epoletii sãi. Sunt memoriile unui ostas exceptional, care reprezintã o armatãexceptionalã, cu adevãrat uluitoare, armatã care a biruit mereu forte cu mult mainumeroase si mai bine echipate, în conditiile în care acestea beneficiau si de alianta productivã cu o teribilã superputere mondialã. Impresioneazã într-un mod deosebit, încartea sa, patriotismul funciar al lui Mose Dayan, o constantã a unei personalitãti axate peimperativele existentiale ale natiunii sale. Acest patriotism organic nu de paradã, ciexistential, caracterizeazã de altfel întregul popor israelian.Interesul fatã de aceastã carte este însã, mai presus de toate, suscitat de faptul cã eaînlesneste oricãrui cititor întelegerea în profunzime a situatiei complexe din una din celemai fierbinti zone ale globului, — Orientul Apropiat. Prin functiile îndeplinite, MoseDayan a avut acces si la dedesubturile evenimentelor pe care le descrie, dezvãluindu-neunele din ascunzisurile politicii internationale, dincolo de orice anecdoticã facilã.Mãrturisesc cã în aceastã privintã am învãtat din cartea sa mai mult decât în anii în caream redactat pagina externã a unui ziar bucurestean. Astãzi, când conflictele din OrientulMijlociu continuã sã fie la fel de acute ca în timpurile biblice, dar cu mult mai primejdioase, lectura memoriilor generalului Mose Dayan, cãruia pe drept cuvânt în 1981i s-au fãcut în Israel funeralii nationale, poate fi o lecturã pasionantã pentru cele maivariate categorii de cititori, dar cu preponderentã pentru profesionistii din armatã si pentru politicieni, acestia din urmã având de învãtat din cartea de fatã mai mult decât si-ar putea închipui, cu conditia de a avea constiinta politicã de rigoare.MOSE DAYANISTORIA VIETII MELEPROLOGEra marti dupã-amiazã, în prima zi de dupã Rãzboiul de sase Zile. Cu douãzeci si patrude ore în urmã, artileria iordanianã bombardase zonele evreiesti ale Ierusalimului.Brigada de parasutisti a lui Motta Gur intrase în actiune dupã miezul noptii si, dupã orede lupte înversunate în întuneric, capturase fortificatiile Legiunii Arabe din suburbiilenordice ale Orasului Vechili. Uri Ben-Ari tocmai dãduse de stire cã brigada sa mecanizatãa capturat Colina Francezã, în felul acesta drumul spre Muntele Scopus era aproapedeschis, iar Scopus, care timp de nouãsprezece ani a fost o enclavã israelitã în teritoriuliordanian ostil, era pe cale de a fi legat de jumãtatea evreiascã a Ierusalimului. M-amhotãrât sã merg acolo.Elicopterul meu a aterizat în afara coridorului conventional al Ierusalimului, unde Uzi Narkiss îsi instalase Comandamentul Central al cartierelor generale înaintate. El mi-aspus cã lupta încã se desfãsura si cã nu fusese fãcutã legãtura cu Muntele Scopus. Nuaveam însã timp de asteptat si 1-am zorit pe Uzi sã treacã la actiune. M-a condus la un parc de vehicule si a oprit la un car de luptã blindat. Din fericire, conducãtorul n-a pututsã porneascã motorul, asa încât am urcat într-un autoturism de comandã deschis si într-un jeep. Erau cu mine seful de operatiuni Ezer Weizman si adjunctul sãu Gândi, precum sisecretarul meu militar, losua Raviv. A condus Uzi, iar eu am stat lângã el — o schemãfamiliarã, ca atunci când mersesem de la E-Tor, din Golful Suezului, la sarm-el-seik, cuvreo zece ani înainte, în timpul campaniei din Sinai. Nici atunci drumul nu fusese încãcurãtat de inamic. Ne-am îndreptat spre fortificatii— punctul în care fuseserã lansate trupele de parasutisti
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...