CAP. 1.

STRUCTURI PRIVIND PASIVUL PATRIMONIAL

DEFINITIE : Pasivul reprezinta sursele de finantare a bunurilor economice sau
drepturile si obligatiile ca elemente patrimoniale cu valoare negativa.
Clasificarea surselor de finantare se face in functie de:
- nivelul de constituire;
- exigibilitatea.
Pentru constituirea (procurarea bunurilor econo!ice" o unitate
patri!onial# utili$ea$a :
a finantarile proprii (capitalul propriu % care reflecta drepturile actionarilor asupra
patri!oniului;
b finantarile straine (capitalul strain % care reflecta obligatiile unitatii patri!oniale
fata de terti.
Definitie: Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare (mai mic
sau mai mare de 1 an).
In raport de exigibilitate" pasivele se grupea$a &n:
- datorii pe ter!en scurt sau curente (ce trebuie platite &ntr-o perioada !ai !ica de ' an;
- capitalul per!anent % surse de finantare utili$ate de o intreprindere pe o perioada !ai !are de
' an (i cuprinde:
- capitaluri &!pru!utate ( datoriile ;
- provi$ioane pentru riscuri si c)eltuieli;
- venituri &n avans (i c)eltuieli anga*ate pe o perioada !ai !are de ' an
(pasive de regulari$are ;
- capitalurile proprii.
Pasivul se co!pune din:
+. ,apital si re$erve (capitaluri proprii
-. Provi$ioane pentru riscuri si c)eltuieli
,. Pasive de regulari$are si asi!ilate
D. Datorii

A. CAPITAL SI R!RV "ca#italuri #ro#rii$
Ca#italurile #ro#rii apartin de drept proprietarilor (i corespund finantarii proprii a
bunurilor econo!ice aflate in circuitul patri!onial al intreprinderii.

In structura capitalului propriu se cuprind:
A.1. Ca#italul social
A.%. Pri&e le'ate de ca#ital
A.(. Re)erve din reevaluare
A.*. Re)erve
A.+. Re)ultatul re#ortat
A.,. Re)ultatul e-ercitiului
A.1. Ca#italul social - repre$int# valoarea aporturilor asociatilor la infiintarea unit#tii
patri!oniale sau la de$voltarea acesteia.

,aracteristici:
- are un caracter stabil" &n sensul c# asigur# finantarea activitatii agentilor
econo!ici pe o perioada !ai !are de ' an;
- se for!ea$# la inceputul activitatii agentilor econo!ici " se !odifica prin
cresterea sau di!inuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se lic)idea$a la incetarea
existentei unitatii.
,apitalul este constituit din actiuni sau parti sociale.
Prin +ctul constitutiv" valoarea stabilita a actiunilor sau partilor sociale se nu!este valoare
no!inala. ,u!paratorul actiunilor se nu!este actionar. +ctionarii pri!esc anual o cota-parte
din profitul obtinut de societate" nu!ita dividend.
,apitalul social se diferentia$# &n:
- ca#italul su.scris/ adica anga*at (pro!is pentru constituirea societatii;
- ca#italul su.scris varsat/ care a fost aportat" pus la dispo$itia unitatii;
- ca#italul su.scris nevarsat/ nedepus confor! anga*a!entului asu!at la infiintarea societatii.
A.%. Pri&e le'ate de ca#ital % sunt deter!inate de operatiunile de crestere a capitalului prin
noi
aporturi sau prin fu$iuni. Prin cresterea capitalului" pretul noilor actiuni este !ai !are
decat
valoarea lor no!inala" iar diferenta dintre ele se nu!este pri!a de e!isiune.
Ex: .a infiintare o societate co!erciala are un capital social de /00 de !il. lei" divi$at &n
'0000
de actiuni. Dupa o perioada" societatea acu!ulea$a noi capitaluri proprii &n valoare de 100
de
!ilioane de lei
a la infiintare:
capital social /00000000
2aloarea no!inal# 3 3 3 /0000 lei4act.
Nr. de actiuni '0000
b dupa !arirea capitalului:
,apital social 500000000
2aloarea de e!isiune 3 3 3 50000 lei4act.
Nr. actiuni '0000
Pri!a de e!isiune3 2aloarea de e!isiune % 2aloarea no!inala 3
3 50000-/0000 3 10000 lei4act.
noii actionari vor trebui sa ac)ite la intrarea &n societate su!a de 50000 lei4actiune"
co!pusa din valoarea no!inala si pri!a de e!isiune.
6ai exista: pri!a de fu$iune" pri!a de aport" pri!a de conversie a obligatiunilor &n actiuni
etc.
A.(. Re)ervele din reevaluare % repre$inta plusul de valoare creat din
reevaluarea
i!obili$arilor corporale si financiare" re$ultand o valoare actuala !ai !are sau !ai !ica
decat valoarea contabila de intrare &n patri!oniu.
Ex: un !i*loc fix are valoarea de intrare de 50 !ilioane lei. Dupa reevaluare"
valoarea
!i*locului fix a devenit 70 !il. lei 38 9e$erva din reevaluare 3 '0.000.000 lei.
A.*. Re)ervele % se constituie &n scopul conservarii capitalului" cand activitatea
intreprinderii se inc)eie cu pierderi" precu! (i &n scopul !a*orarii capitalului social. :e
reali$ea$a prin autofinantare din profit dar si din alte surse proprii" astfel:
- re)erva le'ala % se constituie &n proportie de 5; din profitul brut" este obligatorie
fiind destinata prote*arii capitalului social pentru situatia &n care exercitiul financiar se inc)eie
cu pierderi;
- re)erva #entru actiuni #ro#rii % este destinata c)eltuielilor facute cu oca$ia
e!isiunii (van$arii de actiuni;
- re)erva statutara sau contractuala % este constituita din profitul net pentru un
scop declarat &n statutul de societate;
- alte re)erve % sunt constituite din profitul net" dar (i din alte surse" fiind
destinate !a*orarii de capital social sau acoperirii unor pierderi (confor! <.+.=.+..
A.+. Re)ultatul re#ortat % repre$inta re$ultatele anilor precedenti respectiv profitul obtinut
&n anii precedenti si care nu a fost reparti$at pe destinatii sau pierderea obtinuta in anii
anteriori care nu a fost acoperita cf. <.+.=.+.
A.,. Re)ultatul e-ercitiului 0 se stabileste prin co!pararea veniturilor (v cu
c)eltuielile facute (c) &n vederea stabilirii re$ultatului 9
93 2-,) 3 > profit
- pierdere
1. PROVI!IOANL PNTRU RISCURI SI C2LTUILI
Definitie: Provizioanele reprezinta rezerve (provizii) create in scopul acoperirii unor pierderi
cauzate de riscuri si incertitudine in activitatea intreprinderii.
+stfel " cresterile de preturi " ale ratelor doban$ilor " sc)i!barea cursului valutar "
aparitia unor clienti fali!entari " rebutarea afacerilor si altele pot crea goluri care vor fi acoperite
din aceste provi$ii.
Provi$ioanele se constituie pe sea!a c)eltuielilor ceea ce deter!ina afectarea
profilului
(P32-c) si i!plicit a i!po$itului pe profit (cresc c) " scade profitul P" re$ulta ca scade si
i!po$itul pe profit .
Dupa natura lor " provi$ioanele sunt de / tipuri:
a provi$ioane regle!entate;
b provi$ioane pentru riscuri si c)eltuieli;
c provi$ioane pentru deprecieri .
a provi$ioanele regle!entate sunt facultative (create in virtutea unor regle!entari legale
fiind destinate acoperirii pierderilor cau$ate de cresterea ratei doban$ilor la i!pru!uturi "
fluctuatiile de sc)i!b valutar " cresterea preturilor " a!orti$arile derogatorii (3 diferenta dintre
a!orti$area degresiva si a!orti$area lineara .
b provi$ioanele pentru riscuri si c)eltuieli sunt su!e retinute din re$ultate (profituri in
scopul de a acoperi pierderi probabile sau certe in perioadele ur!atoare" dar nedeter!inate ca
!ari!e . +ceste provi$ioane sunt constituite la sfarsitul exercitiului pe sea!a c)eltuielilor
pentru pierderi probabile din litigii " a!en$i " penali$ari " pentru c)eltuieli previ$ibile in
exercitiile viitoare (pentru reparatii capitale" revi$ii" pentru activitatea de service" perioada de
garantie etc.
c provi$ioanele pentru deprecieri sunt acele provi$ii constituite pentru deprecieri
reversibile ale bunurilor " calculandu-se ca diferenta dintre valoarea de intrare ( !ai !are si
valoarea de inventar ( !ai !ica.
C. PASIV D R3ULARI!AR SI ASIMILAT
Pasivele de regulari$are si asi!ilate apar din necesitatea deli!itarii pasivelor care apartin
exercitiului curent de alte pasive aferente altor exercitii financiare.
Exe!ple: venituri inregistrate in avans
:ubventiile pentru investitii % sunt su!e de bani obtinute cu titlu gratuit (nera!bursabile (i
nepurtatoare de dobanda de la bugetul statului sau din alte surse" &n scopul procurarii de
i!obili$ari sau pentru acoperirea unor c)eltuieli de natura inventiilor.
- decontari din operatiuni in curs de clarificare.
C. DATORIIL
Definitie: Datoriile sunt resurse straine atrase de la terti pentru care unitatea trebuie sa
acorde o prestatie sau un echivalent valoric.
Datoriile functionea$a din !o!entul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in !o!entul
ra!bursarii in ca$ul creditelor si i!pru!uturilor luate sau pana in !o!entul platii lor in ca$ul
relatiilor de decontare cu furni$orii " personalul " bugetul de stat " organis!ele de asigurari
sociale" cu asociatii.
In functie de scadenta sta.ilita " datoriile pot fi :
-#e ter&en scurt " 4 1 an$
5#e ter&en &ediu " 15+ ani$
5#e ter&en lun' "6 + ani$.
:cadenta 3 ter!enul de restituire a datoriilor
,lasificarea datoriilor dupa scadenta per!ite aprecierea gradului de solvabilitate a
intreprinderii (capacitatea de a-si respecta anga*a!entele de plata asu!ate .
:unt valabile relatiile de calcul :
" 1 $ Ca#ital #er&anent 7 ca#ital #ro#riu 8 datorii #e ter&en lun' si &ediu 8 #rovi)ioane
#entru riscuri si c9eltuieli 8 venituri in avans " 6 1 an $.
" % $ Ca#ital total 7 ca#ital #er&anent 8 datorii #e t.s.

Potrivit destinatiei lor" datoriile cuprind ur!atoarele structuri:
1. Datorii financiare:
a I!pru!uturile din e!isiunea de obligatiuni ( i!pru!uturi obligatare sunt i!pru!uturi
interne sau externe divi$ate in parti egale " nu!ite obligatiuni.
Definitie : Obligatiunile sunt hartii de valoare , care aduc detinatorului pentru suma data
imprumut , venituri sub forma de dobanzi.
?bligatiunile sunt restituibile la scadenta. .a societatile pe actiuni valoarea
obligatiunilor e!ise nu poate depasi @ din capitalul varsat .
b :u!ele datorate institutiilor de credit sunt su!e contractate de la banci pentru acoperirea
unor necesitati financiare te!porare (investitii sau c)eltuieli curente . ,reditele sunt purtatoare
de dobanda "se restituie la scadenta " ele putand fi acordate pe ter!en scurt " !ediu sau lung.
%. Datorii co&erciale. +ceste datorii se creea$a in cadrul relatiilor de decontare cu
furni$orii pentru aprovi$ionari de bunuri econo!ice.
Pot lua ur!atoarele for!e:
a +vansuri incasate in contul co!en$ilor (clienti-creditori % su!e incasate inainte de
efectuarea livrarilor de bunuri "executarea de servicii sau lucrari de la clienti .
b Furni$ori % dese!nea$a datoriile din aprovi$ionari de bunuri sau de lucrari si servicii
pri!ite (confor! facturii care s-au cu!parat pe credit.

Ex :
'. Pri!este bunuri" lucrari" servicii
(apare datoria
,lient Furni$ori
1. Plateste
(se stinge datoria
,and are intreprinderea " in calitate de client" o datorie fata de furni$orii sai A
Datoria apare atunci cand intreprinderea pri!este de la furni$ori bunuri" lucrari sau servicii
fara a ac)ita i!ediat contravaloarea acestora (!o!entul ' .
Di!inuarea sau stingerea obligatiei fata de furni$ori va avea loc odata cu plata (!o!entul 1 .
c Efectele de plata (efecte de co!ert de platit 3 datoriile pe credit a caror stingere se
face pe ba$a de efecte co!erciale : ca!bia" biletul la ordin.

(. ? categorie distincta de datorii :
a :u!e datorate societatii din cadrul grupului.
b :u!e datorate privind interesele de participare 3 datorii catre societati din cadrul
grupului si care detin interese de participare ( inclusiv doban$ile .

*. Datoriile salariale sunt repre$entate de datoriile agentilor econo!ici fata de
salariati pentru salariile aferente !uncii prestate de acestia" a*utoare !ateriale" salarii neridicate
etc.
+. Datoriile sociale sunt obligatii ale agentului econo!ic fata de bugetul asigurarilor
sociale de stat :
- contributia la asigurarile sociale ;
- contributia la fondul de sanatate ;Bse calculea$a in procente aplicate asupra
- contributia unitatii la fondul de so!a* ; castigului brut.
.a acestea se adauga si contributiile salariatilor pentru :
- pensia supli!entara ;
- fondul de so!a* ;
- fondul de sanatate etc.

,. Datoriile fiscale repre$inta datorii fata de bugetul de stat si alte organis!e publice"
privind :
- i!po$itul pe profit % datorat pentru profitul reali$at :
I&#o)itul 7 1, ; - Profitul i&#o)a.il.
- taxa pe valoarea adaugata ( T.2.+.- este un i!po$it de consu!:
T.V.A. de #lata la bugetul de stat 7 T.V.A. colectata 0 T.V.A. deducti.ila
unde:
C T.V.A deducti.ila 0 se plateste de catre agentul econo!ic cu!parator" odata
cu plata facturilor pentru aprovi$ionare;
C T.V.A. colectata 0 se incasea$a de catre agentul econo!ic odata cu incasarea
facturilor sau nu!erarului din van$ari.
- acci$ele % taxa speciala de consu! ;
- i!po$itul pe salarii etc.
<. Datoriile fata de actionari sau asociati se refera la capitalul de ra!bursat"
dividende de plata etc.
=. Creditorii diversi cuprind alte datorii diverse fata de terti" din afara intreprinderii"
cu! ar fi cele privind ac)i$itionarea titlurilor de plasa!ent ( actiuni" obligatiuni " su!e incasate
si necuvenite etc.
CAP.%. SLCTARA SURSLOR STR>IN D ?INAN@AR
:ursele str#ine de finanDare sunt datorii pe ter!en scurt (!ai puDin de ' an" !ediu
(durata de finanDare este de pana la 5 ani (i lung (!ai !are de 5 ani ce i!braca for!a resurselor
furni$ate de terte persoane in raport cu subiectul drept.
:ursele straine pot fi grupate in:
Datorii fata de terti (pasive stabile sau surse atarase te!porar in circuitul econo!ic
al agentului econo!ic ;
Provi$oare si a*ustari privind deprecierea activelor;
:urse i!pru!utate pe ter!en scurt;
:urse i!pru!utate pe ter!en !ediu sau lung.
%.1. SLCTARA SURSLOR STRAIN D ?INANTAR DUPA NATURA SI
SCADNTA
Sursele straine au c)aracter ra!bursabil si sunt de regula purtatoare de
doban$i"asgurand finantarea te!porara a intreprinderii. +ceasta inbraca de regula for!a
datoriilor.
Datoriile repre$inta resurse straine atrase de unitatea patri!onial ape o perioada !ai !are sau
!ai !ica.
Datoriile se pot clasa dupa !ai !ulte criterii.
Dupa perioada in care trebuie sa fie ra!b ursate"datoriile pot fi #e ter&en scurt si #e ter&en
lun'.
Datoriile #e ter&en scurt repre$inta su!e ce trebuie platite intr-o perioada de pana la
un an (creditul co!!ercial"creditul bancar pe ter!en scurt.
Datori #e ter&en lun' repre$inta su!e ce trebuie platite intr-o perioada !ai !are de
un an.
6a*oritatea datoriilor sunt purtatoare de doban$i.
Surse straine de finantare a afacerii sunt: creditul bancar (pe ter!en lung"
!ediu sis curt"i!pru!utul obligatar"leasing-ul" alte datorii pe ter!en scurt.

CRDITUL 1ANCAR
Creditul este o#eratiunea #rin care se #ot o.tine resurs/ in in sc9i&.ul
unei #ro&isuni de ra&.ursare in viitor.
9a!bursarea creditului se face esalonat si este insotita de plata unei doban$i.
Do.anda este su!a de ban ice re!unerea$a pe i!pru!utator.
In relatia de creditare sunt i!plicate doua parti principala:
-I!pru!utatorul (instituitia financiara care poarta denu!irea de credit
-I!pru!utatul" adica de.itorul.
Partile i!plicate"tipul de instru!ente utili$ate si conditiile in care creditul este acceptat
sunt foarte diverse si intr-o continua evolutie.
In !o!entul acordarii unui credit" instituitiile financiare (in principal bancilr iau in
considerare si existenta unor posibile riscuri.
In raporturile de credit/ riscurile #ro.a.il sunt:
5riscul de nera&.ursareA
5riscul de i&o.ili)are
Riscul de nera&.ursare consta in probabilitatea intar$ierii platii sau a incapacitatii de
plata datorita diferitelor con*uncture nefavorabile la un !o!ent dat pentru debitori.

,a ur!are" banca va proceda !ai inainte de acordarea creditului la o anali$a atenta a
posibilitatilor reale pe care le are debitorul sub diverse aspecte:
-u!ane (competenta, moralitate;
-econo!ice (situatia internationala, nationala, cadrul professional;
-financiare (situatia financiara a debitorului, gradul de indatorare existent la momentul
solicitarii creditului, capacitatea de rambursare;
-*uridice (forma uridica, legaturile uridice cu alte intreprinderi ! in cazul in care debitorul este
o persoana uridical.

Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare a i!pru!utului. Pentru
anu!ite tipuri de credite sunt solicitate si garantii !ateriale.
9iscul de i!obili$are apare la banca in situatia in care aceasta nu reuseste sa gestione$e
correct depo$itele pe care le constituie si creditele pe care le acorda. 9e$ulta necesitatea ca
banca sa-si intareasca po$itia sa de creditor pe piata in scopul unei fer!e gestiuni a fondurilor ce
ii sunt incredintate. +cest lucru se reali$ea$a prin solicitarea si obtinerea de garantii personale si
reale.
3arantia #ersonala este un anga*a!ent pe care si-l ia o terta persoana (nu!ita si girant de a
plati in locul debitorului in ca$ul in care la un !o!ent dat acesta se afla in incapacitate de plata.
3arantiile reale cuprind:
-retinerea;
-ga*ul;
-ipoteca;
-privilegiul.
Dre#tul de retinere asigura creditorului posibilitatea de a retine un bun corporal
apartinand debitorului" atat ti!p cat el nu a fost ac)itat in intregi!e" in anu!ite conditii: bunul
detinut de creditor sa aiba legatura cu creanta" iar aceasta sa fie certa si exigibila.
3aBarea este actul prin care debitorul re!ite creditorului un bun in garantia creditului.
I#oteca este actul prin care debitorul acorda crefitorului dreptul asupra unui i!obil" fara
deposedare si cu publicitate. +ceasta poate fi legala (preva$uta de lege" convenita (consi!tita
prin contract si *udiciara (acordata de organelle *udecatoresti.
Privile'iul este dreptul pe care il acorda legea unor creditori de a fi !ai intai platiti
atunci cand dispune de o garantie asupra unei parti sau asupra intregii averi a debitorului.
In !o!entul in care agentul econo!ic solicita un credit de la o institutie financiara
trebuie sa aiba in vedere si durata pe care se acorda aceasta.
In functie de ter&enul de ra&.ursare se diferentia$a o serie de ti#uri de credite:
5credite #e ter&en foarte scurt (1E de ore" ter!en practicat intre banci pe pietele !onetare;
5credite #e ter&en scurt (ca de exe!plu creditul de consu!:
5credite #e ter&en &iBlociu si lun' (pe o perioada de peste 5 ani.
Do.anda este o caracteristica esentiala a ceditului. +ceasta este !entionata expres in
contractul de creditare si poate sa fie fixa sau variabila.
Do.anda fi-a presupune pastrarea nivelului ratei doban$ii convenit la acordarea
creditului pe toata perioada de ra!bursare a acestuia" indifferent de evolutia ce se va inregistra
pe piata nationala sau internationala !onetara.
Do.anda varia.ila presupune !odificarea periodica a ratelor de dobanda (de regula
se!estriala in functie de nevelul doban$ii pe piata.
,a !odalitate de calcul" dobanda se poate deter!ina ca bobanga si!pla si ca
dobanda co!pusa.
For!ulele de calcul sunt ur!atoarele:
Do.anda si&#la:
D 7 C C d C n/
Fnde: D3dobanda
d3procentul de dobanda cu care se acorda creditul
n3perooada de ti!p pe care se acorda cretitul
Do.anda co&#usa:
n
D 7 C "18d$ 5 C /
Fnde: D3 dobanda
d3rata de dobanda cu care se acorda creditul;
n3perioada de ti!p pe care se acorda creditul.
'. Datorii faD# de terti (pasivele stabile
9e$ulta din relatiile contractuale ale societatii cu tertii sau cu statul.
:unt surse gratuite atrase te!porar pt.finantarea activitatii de exploatare.
Provin din decala*ul favorabil de plati !ai !are decat decala*ul
nefavorabil de incasari.
:unt luate in calcul la valoarea cea !ai !ica din perioada de ti!p
anali$ata;

1. :urse de finantare i!pru!utate
In co!pletarea surselor proprii si atrase.intreprinderea apelea$a la sursele i!pru!utate. In
functie de perioada de ti!p si de natura utili$arilor pentru care s-a identificat nevoia de surse
straine" acestea pot fi i!pru!utate pe ter!en scurt sau lung.
:urse i!pru!utate pe ter!en scurt

Pentru acoperirea nevoilor te!porare de surse de finantare intreprinderea apelea$a la
credite bancare de tre$orerie sau de scont.
Deter!inarea creditelor de tre$orerie se face co!for! planului de tre$orerie intoc!it la
inceputul fiecarui tri!estru.
Deficitul de tre$orerie repre$inta nivelul noilor credite pe care agentul econo!ic le va
solicita in tri!estrul respectiv .Excedentul de tre$orerie repre$inta volu!ul creditelor ce ur!ea$a
a se ra!bursa in tri!estru ur!ator.
Nivelul creditelor de tre$orerie pentru un tri!estu se deter!ina potrivit for!ulei;
,redite 3 sold initial al tri!estrului > deficit de - excedent de
De tre$orerie ( sold final al tri!estrului precedent tre$orerie tre$orerie
Dobanda 3 credit x procent x perioada de creditare
:i!pla dobanda
Nr luni acordate credit
Perioada de creditare 3 -----------------------
'1
:urse i!pru!utate pe ter!en lung
,ele !ai !ari solicitari de fonduri din afara agentului econo!ic sunt generate de
activitatiile de investitii. Pentru acoperirea nevoilor de resurse pe ter!en lung fir!ele se
adresea$a:
- :iste!ului bancar" in vederea obtinerii creditelor pe ter!en !ediu si lung;
- Pietei de capital" prin van$area de obligatiuni.