Dreptul procesual civil

1. Obiectul dreptului procesual civil (notiuni introductive in dreptul procesual civil).

2. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil
3. Raporturile procesual civile
4. Component materiala a instantelor judecatoresti de drept comun si economice
5. Component jurisdictionala a instantelor judecatoresti de drept comun si economice
. Partile in procesul civil
!. Participarea intervenientilor (tertelor persoane) la procesul civil
". Participarea procurorului la procesul civil
#. $repturile si obli%atiile reclamantului
1&. $repturile si obli%atiile piritului
11. Repre'entarea judiciara in procesul civil
12. Repre'entarea le%ala in procesul civil
13. (ctele de procedura si termenele procedural. )anctiunile procedural
14. C*eltuielile de judecata
15. (ctiunea civila
1. Cererea de c*emare in judecata
1!. Cererea reconventionala
1". Probatiunea si probele
1#. +ntentarea procesului in judecata
2&. Pre%atirea pricinii pentru de'bateri judiciare
21. Comunicarea actelor de procedura. Citatia. +nstiintarea judiciara
22. $e'baterile judiciare
23. $ispo'itiile primei instante de judecata
24. Procedura in pricinile juridico,publice (contenciosului administrativ)
25. Procedura speciala
2. (pelul
2!. Recursul
2". )tatutul juridic al cetatenilor si or%ani'atiilor straine in procesul civil
2#. -.ecutarea silita a actelor judecatoresti si actelor altor or%ane
3&. /edierea
$reptul procesual civil
1. Obiectul dreptului procesual civil (notiuni introductive in dreptul procesual civil).
Notiunea dreptului procesual civil dreptul procesual civil este o ramura de drept autonoma care include in sine
totalitatea normelor procedurale civile dislocate intr-un sistem strict prestabilit ce reglementeaza relatiile obstesti
care apar intre instantele de judecata si participantii la proces in cadrul solutionarii de catre instanta de judecata a
pricinilor civile si executarii hotararilor judecatoresti.
Normele dreptului procesual sunt acele norme care organizeaza si disciplineaza activitatea judiciara. Majoritatea
normelor procedurale au un caracter formal, tehnic obiectiv si sunt destinate unui scop strict si precis => solutionarea
litigiului intre parti. Datorita acestui fapt normele dreptului de procedura civila au fost considerate ca norme
secundare.
spectul tehnic al dreptului procedural civil se manifesta prin reprezentarea tuturor normelor juridice ce
reglementeaza modul de desfasurare a activitatii judiciare in scopul solutionarii litigiilor civile.
!nstanta de judecata urmareste infaptuirea actului de justitie , iar partile prin mijloace diferite tind sa obtina solutii
favorabile. De aceea dreptul procesual civil recunoaste participantilor la activitatea judiciara drepturile si le impune
obligatia strict determinata.
Obiectul dreptului procedural civil il formeaza raporturile juridice ce se stabilesc intre participantii la procesul civil
in cadrul activitatii de examinare si solutionare a cauzelor civile.
2. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil
a" nfptuirea justiiei numai n instan judectoreasc- #n pricinile civile, justi$ia se %nf&ptuie'te potrivit
reglement&rilor legisla$iei procedurale civile 'i numai de c&tre instan$ele judec&tore'ti 'i de judec&torii ei, numi$i %n
func$ie %n modul stabilit de lege. (onstituirea de instan$e extraordinare este interzis&. )ot&r%rea judec&toreasc& emis&
%n pricin& civil& poate fi controlat& 'i reexaminat& numai de instan$a judec&toreasc& competent&, %n ordinea stabilit&
de prezentul cod 'i de alte legi.
b" Independena judectorilor i supunerea lor numai legii- *uterea judec&toreasc& este separat& de puterea
legislativ& 'i de cea executiv& 'i se exercit& %n conformitate cu (onstitu$ia +epublicii Moldova, cu prezentul cod 'i cu
alte legi. ,a %nf&ptuirea justi$iei %n pricini civile, judec&torii s%nt independen$i 'i se supun numai legii. -rice
imixtiune %n activitatea de judecat& este inadmisibil& 'i atrage r&spunderea prev&zut& de lege. .aran$iile
independen$ei judec&torilor s%nt consacrate %n (onstitu$ia +epublicii Moldova 'i %n alte legi.
c" Judecarea unipersonal i colegial a pricinilor- *ricinile civile se judec& %n prim& instan$& de un singur
judec&tor sau de un complet din trei judec&tori ai aceleia'i instan$e. #n cazul %n care prezentul cod ofer& judec&torului
dreptul de a examina pricinile civile 'i de a %ntocmi unele acte de procedur& unipersonal, judec&torul opereaz& %n
numele instan$ei de judecat&. #n instan$ele de apel 'i de recurs, pricinile civile se judec& colegial, %n conformitate cu
prevederile prezentului cod 'i ale altor legi.
d" Egalitatea n faa legii i a justiiei- /usti$ia %n pricinile civile se %nf&ptuie'te pe principiul egalit&$ii tuturor
persoanelor, independent de cet&$enie, ras&, na$ionalitate, origine etnic&, limb&, religie, sex, opinie, apartenen$&
politic&, avere, origine social&, serviciu, domiciliu, loc de na'tere, precum 'i al egalit&$ii tuturor organiza$iilor,
indiferent de tipul de proprietate 'i forma de organizare juridic&, subordonare, sediu 'i de alte circumstan$e.
*rivilegiile procesuale ale persoanelor care beneficiaz& de imunitatea r&spunderii civile se stabilesc de prezentul cod
'i de alte legi, de tratatele interna$ionale la care +epublica Moldova este parte.
e" aracterul public al de!baterilor judiciare- #n toate instan$ele, 'edin$ele de judecat& s%nt publice. #n 'edin$a
de judecat& nu se admit minorii de p%n& la v%rsta de 01 ani dac& nu s%nt cita$i %n calitate de participant la proces sau de
martor. *ot avea loc 'edin$e %nchise numai %n scopul protej&rii informa$iei ce constituie secret de stat, tain&
comercial& ori a unei alte informa$ii a c&rei divulgare este interzis& prin lege. !nstan$a de judecat& poate dispune
judecarea pricinii %n 'edin$& secret& pentru a preveni divulgarea unor informa$ii care se refer& la aspectele intime ale
vie$ii, care lezeaz& onoarea, demnitatea sau reputa$ia profesional& ori la alte circumstan$e care ar putea prejudicia
interesele participan$ilor la proces, ordinea public& sau moralitatea. 2edin$a poate fi declarat& secret& pentru %ntregul
proces sau numai pentru efectuarea unor anumite acte procedurale. *rivitor la examinarea pricinii %n 'edin$& secret&,
instan$a judec&toreasc& emite o %ncheiere motivat&. 2edin$a secret& se desf&'oar& %n prezen$a participan$ilor la proces,
iar %n caz de necesitate la ea asist& de asemenea martorul, expertul, specialistul 'i interpretul. !nstan$a judec&toreasc&
ia m&surile de rigoare %n vederea p&str&rii secretului de stat, tainei comerciale, informa$iei despre via$a intim& a
persoanei. *articipan$ii la proces 'i alte persoane care asist& la actele procesuale %n cadrul c&rora pot fi divulgate date
ce constituie astfel de secrete s%nt soma$i de r&spunderea %n cazul divulg&rii lor. /udecarea pricinii %n 'edin$& secret&
se efectueaz& cu respectarea tuturor regulilor de procedur& civil&. )ot&r%rile 'edin$ei secrete se pronun$& public. #n
cazul dezbaterii pricinii %n 'edin$& secret&, pot fi eliberate unor alte persoane dec%t p&r$ile copii de pe %ncheieri,
rapoarte de expertiz& sau declara$ii ale martorilor doar cu permisiunea dat& de pre'edintele 'edin$ei.
f" "imba de procedur i dreptul la interpret- /udecarea pricinilor civile %n instan$ele judec&tore'ti se
desf&'oar& %n limba moldoveneasc&. *ersoanele interesate %n solu$ionarea pricinii care nu posed& sau nu vorbesc
limba moldoveneasc& s%nt %n drept s& ia cuno'tin$& de actele, de lucr&rile dosarului 'i s& vorbeasc& %n judecat& prin
interpret. *rin %ncheiere a instan$ei, procesul se poate desf&'ura 'i %ntr-o limb& acceptabil& pentru majoritatea
participan$ilor la proces. #n cazul %n care procesul se desf&'oar& %n o alt& limb&, instan$a emite hot&r%rea %n mod
obligatoriu 'i %n limba moldoveneasc&. ctele procedurale care se %nm%neaz& persoanelor interesate %n solu$ionarea
pricinii se traduc, la solicitarea lor, %n limba procesului ori %n limba la care ace'tia au recurs %n proces.
g" #rincipiul nemijlocirii i oralitii n de!baterile judiciare- !nstan$a trebuie s& cerceteze direct 'i nemijlocit
probele, s& asculte explica$iile p&r$ilor 'i intervenien$ilor, depozi$iile martorilor, concluziile expertului, consulta$iile
'i explica$iile specialistului, s& ia cuno'tin$& de %nscrisuri, s& cerceteze probele materiale, s& audieze %nregistr&rile
audio 'i s& vizioneze %nregistr&rile video, s& emit& hot&r%rea numai %n temeiul circumstan$elor constatate 'i al
probelor cercetate 'i verificate %n 'edin$& de judecat&. Dezbaterile judiciare se desf&'oar& oral 'i %n fa$a aceluia'i
complet de judecat&. #n cazul %nlocuirii unui judec&tor %n timpul judec&rii pricinii, dezbaterile se reiau de la %nceput.
h" ontradictorialitatea i egalitatea prilor n drepturile procedural- *rocesele civile se desf&'oar& pe
principiul contradictorialit&$ii 'i egalit&$ii p&r$ilor %n drepturile procedurale. (ontradictorialitatea presupune
organizarea procesului astfel %nc%t p&r$ile 'i ceilal$i participan$i la proces s& aib& posibilitatea de a-'i formula,
argumenta 'i dovedi pozi$ia %n proces, de a alege modalit&$ile 'i mijloacele sus$inerii ei de sine st&t&tor 'i independent
de instan$&, de alte organe 'i persoane, de a-'i expune opinia asupra oric&rei probleme de fapt 'i de drept care are
leg&tur& cu pricina dat& judec&$ii 'i de a-'i expune punctul de vedere asupra ini$iativelor instan$ei. !nstan$a care
judec& pricina %'i p&streaz& impar$ialitatea 'i obiectivitatea, creeaz& condi$ii pentru exercitarea drepturilor
participan$ilor la proces, pentru cercetarea obiectiv& a circumstan$elor reale ale pricinii. 3galitatea p&r$ilor %n
drepturile procedurale este garantat& prin lege 'i se asigur& de c&tre instan$& prin crearea posibilit&$ilor egale,
suficiente 'i adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru sus$inerea pozi$iei asupra circumstan$elor
de fapt 'i de drept, astfel %nc%t nici una dintre p&r$i s& nu fie defavorizat& %n raport cu cealalt&.
i" $isponibilitatea n drepturi a participanilor la proces - Disponibilitatea %n drepturi se afirm& %n posibilitatea
participan$ilor la proces, %n primul r%nd a p&r$ilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul
legitim supus judec&$ii, precum 'i de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea 'i mijloacele
procedurale de ap&rare. !nstan$a nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalit&$ii de ap&rare dac& aceste
acte contravin legii ori %ncalc& drepturile sau interesele legitime ale persoanei.
3. Raporturile procesual civile
+aportul juridic civil este relatia sociala cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial, reglementata de norma
de drept civil. +aportul juridic procesual civil este relatia sociala reglementata de normele de drept procesual civil
%ntre instanta de judecata si persoanele ce participa la activitatea judiciara ce se desfasoara %n vederea solutionarii
pricinilor civile si executarea hotar4rilor deliberate. +aportul juridic procesual civil e o relatie sociala ce este
reglementata de norma procesual civila. +aporturile juridice procesuale civile sunt numai relatiile sociale pe care
norma de drept procesual civil le reglementeaza, legea le recunoaste posibilitatea de a produce efecte juridice si le
asigura executarea prin forta de constr4ngere a statului de aici rezulta ca raporturile juridice procesual civile %n
solutionarea litigiilor civile ce apar %ntre participantii la proces sunt asigurate de autoritatea statului. )otar4rile
instantelor judecatoresti sunt %ndeplinite prin executarea silita din partea instantelor executorii %n caz ca debitorul nu-
si %ndeplineste obligatiile sale. +ealizarea titlurilor executorii sunt sprijinite de forta statala. +aporturile sociale ce
sunt reglementate de o norma de drept procesual civil devin raporturi juridice cu unele particularitati proprii,
specifice deosebindu-se de celelalte categorii de raporturi sociale asa ca cele politice, morale, religioase. Din cele
mentionate mai sus observam ca raporturile juridice procesual civile sunt asigurate %n caz de opunere prin forta
autoritara a statului, pe c4nd realizarea celorlalte raporturi nereglementate de norme juridice de norme juridice nu
sunt sustinute de forta statului. 5atura raporturilor juridice procesual civile este determinata de natura normei
juridice ce reglementeaza relatia sociala cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial, %n care partile au o
pozitie egala.*articularitatile specifice a raporturilor procesual civile6
- apar numai %n baza normelor de drept procesual civil.
- - alta particularitate este c4nd %n proces este prezent obligatoriu instanta de judecata.
- (4nd procesul decurge pe cale judiciara 7%n instanta competenta".
- (4nd raporturile procesual civile constituie un sistem de relatii ce se desfasoara %n mod succesiv, %nlocuind un
raport juridic procesual civil cu altul.
4. Componenta materiala a instantelor judecatoresti de drept comun si economice
!nstan$ele judec&tore'ti de drept comun judec&6 a" pricinile %n litigiile de drept ce nasc din raporturi juridice civile,
familiale, de munc&, locative, funciare, ecologice 'i din alte raporturi juridice, bazate pe egalitatea p&r$ilor, pe libertatea
contractului 'i pe alte temeiuri de apari$ie a drepturilor 'i a obliga$iilor, indiferent de statutul juridic al subiec$ilor8 b"
pricinile %n litigiile ce decurg din raporturi de contencios administrativ8 c" pricinile %n procedur& special&8 d" pricinile
privind sistarea temporar& a valabilit&$ii sau retragerea licen$elor9autoriza$iilor ce vizeaz& activitatea de %ntreprinz&tor8
d0" pricinile care apar %n leg&tur& cu %nc&lcarea dreptului la judecarea %n termen rezonabil a cauzei 'i cu repararea
prejudiciului cauzat prin aceast& %nc&lcare8 e" pricinile care apar %n leg&tur& cu %nc&lcarea dreptului la executarea %n termen
rezonabil a actelor instan$elor judec&tore'ti 'i a actelor unor alte autorit&$i 'i cu repararea prejudiciului cauzat prin aceast&
%nc&lcare8 f" pricinile %n preten$ii ce se examineaz& %n procedur& %n ordonan$&8 g" pricinile ce apar %n leg&tur& cu
executarea actelor instan$elor judec&tore'ti 'i a actelor unor alte autorit&$i, inclusiv ale instan$elor judec&tore'ti str&ine 'i
ale arbitrajelor interna$ionale8 h" pricinile privind declararea insolvabilit&$ii8 i" pricinile privind contestarea, %n condi$iile
legii, a hot&r%rilor arbitrale 'i eliberarea titlurilor executorii. #n competen$a instan$elor judec&tore'ti de drept comun pot fi
date prin lege 'i alte categorii de pricini. !nstan$ele judec&tore'ti de drept comun judec& pricinile cu participarea
cet&$enilor str&ini, apatrizilor, organiza$iilor str&ine, organiza$iilor cu investi$ii str&ine, organiza$iilor interna$ionale, cu
excep$ia pricinilor %n litigii economice 'i altor pricini date %n competen$a judec&toriilor economice. !nstan$ele
judec&tore'ti de drept comun judec& pricinile ce $in de competen$a lor cu participarea persoanelor fizice 'i juridice
rezidente sau nerezidente, autorit&$ilor publice, organiza$iilor cu investi$ii str&ine, organiza$iilor interna$ionale care
practic& activit&$i de %ntreprinz&tor, dac& prin lege, printr-un tratat interna$ional la care +epublica Moldova este parte sau
prin %n$elegere a p&r$ilor nu se stabile'te o alt& modalitate de solu$ionare a litigiului.
5. Componenta jurisdictionala a instantelor judecatoresti de drept comun si economice
(a instan$e de drept comun, judec&toriile judec& %n prim& instan$& pricinile date prin lege %n competen$a instan$elor de
drept comun, pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizeaz& dreptul de proprietate asupra unor bunuri care
au intrat %n circuitul civil, cu excep$ia celor ce $in de competen$a unor alte instan$e de drept comun. /udec&toriile, ca
instan$e de contencios administrativ, examineaz&6
a" litigiile privind nesolu$ionarea %n termen legal a unei cereri 'i privind legalitatea actelor administrative emise de
autorit&$ile administra$iei publice din sate 7comune", ora'e, raioane, de func$ionarii publici din cadrul acestora, precum 'i
de persoanele de drept privat de orice nivel, care presteaz& servicii de interes public8
b" cererile privind constatarea circumstan$elor care justific& suspendarea activit&$ii consiliului local de nivelul %nt%i8
c" contesta$iile %n materie electoral&, cu excep$ia celor date prin lege %n competen$a altor instan$e judec&tore'ti8
d" litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a %ndeplini anumite acte notariale.
/udec&toriile, ca instan$e de contencios administrativ, examineaz&6
a" litigiile privind nesolu$ionarea %n termen legal a unei cereri 'i privind legalitatea actelor administrative emise de
autorit&$ile administra$iei publice din sate 7comune", ora'e, raioane, de func$ionarii publici din cadrul acestora, precum 'i
de persoanele de drept privat de orice nivel, care presteaz& servicii de interes public8
b" cererile privind constatarea circumstan$elor care justific& suspendarea activit&$ii consiliului local de nivelul %nt%i8
c" contesta$iile %n materie electoral&, cu excep$ia celor date prin lege %n competen$a altor instan$e judec&tore'ti8
d" litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a %ndeplini anumite acte notariale.
/udec&toriile economice de circumscrip$ie judec& %n prim& instan$& toate categoriile de litigii economice date prin lege %n
competenta lor, cu excep$ia celor atribuite (ur$ii de pel 3conomice. *rin competen$& special&, judec&toriile economice
de circumscrip$ie judec& %n prim& instan$& pricinile dintre ac$ionar 'i societatea pe ac$iuni, dintre membrii altor societ&$i 'i
aceste societ&$i, indiferent de subiect, ce rezult& din activitatea economic& a societ&$ii respective.
. Partile in procesul civil
- persoan&, fie fizic&, fie juridic&, dac& are o preten$ie %mpotriva alteia 'i pe care nu o poate satisface pe cale amiabil&,
trebuie s& se adreseze unei instan$e de judecat&. ceste persoane care au un litigiu cu privire la un drept pentru rezolvarea
c&ruia este necesar s& se adreseze instan$ei de judecat& se numesc pri% ,itigiul dintre cele dou& persoane presupune cel
pu$in dou& p&r$i cu interese contrarii 'i anume una care formuleaz& preten$ii &reclamantul' 'i alta %mpotriva c&reia se
formuleaz& preten$ia &p(r(tul'% la prima judecat& p&r$ile se numesc reclamant i p(r(t. #n faza de judecat& a apelului,
p&r$ile se numesc apelant i intimat% ,a judecata %n recurs, p&r$ile se numesc recurent i intimat% #n contesta$ia %n anulare,
p&r$ile poart& denumirea de contestator i intimat% ,a judecata unei cereri de revizuire, p&r$ile se numesc revi!uent i
intimat% #n cazul execut&rii silite, p&r$ile poart& denumirea de creditor i debitor%
!. Participarea intervenientilor (tertelor persoane) la procesul civil
:nele hotarari judecatoresti produc efecte erga omnes 7de exemplu in materie de stare civila", sau este opozabila nu
numai partilor litigante, ci si altor persoane. ceste persoane, fata de care hotararea judecatoreasca este opozabila, pot
cere chiar ele introducerea lor in proces, sau pot fi chemate in judecata, in garantie, sau poate fi aratat titularul dreptului.
!n cazul interventiei principale, tertul urmareste realizarea sau conservarea unui drept al sau, vrand sa castige pentru el
obiectul procesului. Dupa cum se observa, cererea de interventie principala se face impotriva ambelor parti initiale
7reclamant, parat". cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in
judecata.3a se poate face numai in fata primei instante, inainte de inchiderea dezbaterilor. ;otusi, se poate face si in apel,
cu invoirea partilor. *articiparea tertilor in proces presupune un singur proces in curs, in cadrul caruia se formuleaza
cereri incidentale.
". Participarea procurorului la procesul civil
*rocurorul particip& la judecarea pricinilor civile %n prim& instan$& %n calitate de participant la proces dac& el %nsu'i l-a
pornit %n condi$iile legii. c$iunea %n ap&rare a drepturilor, libert&$ilor 'i intereselor legitime poate fi intentat& de c&tre
procuror numai la cererea scris& a persoanei interesate dac& aceasta nu se poate adresa %n judecat& personal din cauz& de
s&n&tate, v%rst& %naintat&, incapabilitate sau din alte motive %ntemeiate. c$iunea %n ap&rarea intereselor persoanei
incapabile poate fi %naintat& de procuror indiferent de existen$a cererii persoanei interesate sau a reprezentantului ei legal.
#n cazurile prev&zute de lege, procurorul este %n drept s& se adreseze %n judecat& %n ap&rarea drepturilor, libert&$ilor 'i
intereselor legitime ale unui num&r nelimitat de persoane. *rocurorul este %n drept s& adreseze %n judecat& o ac$iune sau o
cerere %n ap&rarea drepturilor 'i intereselor statului 'i ale societ&$ii ce $in de6
a" formarea 'i executarea bugetului8
b" protec$ia propriet&$ii aflate %n posesiunea exclusiv& a statului8
c" recuperarea prejudiciului cauzat statului8
d" rezilierea contractului care lezeaz& statul %n interesele lui8
e" perceperea unei sume %n beneficiul agen$ilor economici %n al c&ror capital statutar statul are cot&-parte8
f" declararea, %n condi$iile legii, a actelor normative ale autorit&$ilor publice, ale altor organe 'i organiza$ii, ale
persoanelor oficiale sau func$ionarilor publici ca fiind nule8
g" perceperea %n beneficiul statului a bunurilor dob%ndite ilicit8
h" anularea %nregistr&rii 'i lichidarea persoanei juridice %n cazul %nc&lc&rii modului stabilit de constituire, precum 'i
urm&rirea veniturilor ei ilicite8
i" protec$ia mediului %nconjur&tor8
j" alte cazuri prev&zute de lege.
#. $repturile si obli%atiile reclamantului
dreptul la aparare8
dreptul de a participa la dezbaterile judiciare8
dreptul de a solicita recuzarea judecatorilor8
dreptul partilor de a pune capat litigiului dintre ele printr-o tranzactie8
dreptul de a exercita caile legale de atac.
*rincipalele drepturi procesuale ale reclamantului sunt6
dreptul de a-si intregi sau modifica cererea de chemare in judecata8
dreptul de a renunta la actiune sau la dreptul subiectiv dedus judecatii8
!n cadrul procesului civil obligatiile partilor sunt, in principiu , comune reclamantului si paratului.
(ele mai importante obligatii sunt6
-obligatia de a exercita drepturile procedurale cu buna credinta8
-obligatia partii care a pierdut procesul de a suporta cheltuielile de judecata8
-obligatia de a depune copii certificate de pe inscrisurile invocate8
-indatorirea de a urmari, in conditiile legii, desfasurarea si finalizarea procesului8
-obligatia de a indeplini actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator8
-obligatia de a-si proba pretentiile si apararile.
Dintre aceste obligatii procesuale una dintre cele mai importante este cea privitoare la exercitarea cu buna-credinta a
drepturilor procedurale.
1&. $repturile si obli%atiile piritului
dreptul la aparare8
dreptul de a participa la dezbaterile judiciare8
dreptul de a solicita recuzarea judecatorilor8
dreptul partilor de a pune capat litigiului dintre ele printr-o tranzactie8
dreptul de a exercita caile legale de atac.
Drepturi procesuale ale paratului
*aratului ii sunt recunoscute in exclusivitate urmatoarele drepturi procesuale 6
a" dreptul de a invoca pretentii intr-o cerere reconventionala8
b" dreptul de a recunoaste pretentiile reclamantului8
c" dreptul de a-l indica pe adevaratul titular al dreptului in cazul actiunilor reale mobiliare.
!n cadrul procesului civil obligatiile partilor sunt, in principiu , comune reclamantului si paratului.
(ele mai importante obligatii sunt6
-obligatia de a exercita drepturile procedurale cu buna credinta8
-obligatia partii care a pierdut procesul de a suporta cheltuielile de judecata8
-obligatia de a depune copii certificate de pe inscrisurile invocate8
-indatorirea de a urmari, in conditiile legii, desfasurarea si finalizarea procesului8
-obligatia de a indeplini actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator8
-obligatia de a-si proba pretentiile si apararile.
Dintre aceste obligatii procesuale una dintre cele mai importante este cea privitoare la exercitarea cu buna-credinta a
drepturilor procedurale.
11. Repre'entarea judiciara in procesul civil
+eprezentarea judiciara poate fi conventionala sau legala. in procesul civil reprezentarea judiciara conventionala este de
regula posibila. *artile sunt obligate sa se prezinte personal, in instanta de fond, in procesele de divort. De asemenea,
partea citata la interogatoriu trebuie sa se prezinte personal in instanta, cu exceptia persoanelor domiciliate in strainatate,
precum si a persoanelor juridice, care pot da raspunsuri scrise. +eprezentarea judiciara legala sau obligatorie este
prevazuta pentru persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu si anume6 a. minorul pana la varsta de 0< ani, care este
reprezentat de parinti sau, in lipsa acestora, de tutore8 b. interzisul judecatoresc, care este reprezentat printr-un curator
provizoriu, numit de autoritatea tutelara pana la rezolvarea cererii de punere sub interdictie, si de tutore, dupa aceasta
data. *ersoanele juridice sunt reprezentate la judecata prin organele lor, prevazute de lege sau statute.
+eprezentarea conventionala este folosita frecvent in procesul civil. *artile litigante recurg frecvent la serviciile unui tert
in vederea apararii intereselor in justitie. desea, in favoarea unui atare optiuni pledeaza argumente deduse din
necesitatea realizarii unei aparari calificate, respectiv printr-un profesionist al dreptului. = *artile pot sa exercite drepturile
procedurale personal sau prin mandatar>. ,egea consacra posibilitatea reprezentarii pe cale conventionala atat a
persoanelor fizice, cat si a persoanelor juridice.
12. Repre'entarea le%ala in procesul civil
+eprezentarea judiciara legala are loc in cazul persoanelor fizice lipsite de capacitatea de exercitiu, in cazul persoanelor
juridice, precum si in alte imprejurari expres prevazute de lege. stfel, potrivit legii, minorii care nu au implinit varsta de
0< ani vor fi reprezentati, in procesul civil de parintii lor, iar in lipsa lor de tutorele desemnat de autoritatea tutelara.
!n situatia in care o persoana lipsita de capacitate de exercitiu nu are reprezentant legal si exista urgenta, la cererea partii
interesate, va fi numit un curator special cu sarcina de a-l reprezenta pe cel lipsit de capacitate. *ersoanele juridice sunt
reprezentate in justitie prin organele lor de conducere. !n fata instantei de judecata reprezentantii persoanelor fizice sau
juridice au obligatia de a-si justifica calitatea de reprezentant. stfel, parintii isi vor justifica calitatea prin prezentarea
actelor corespunzatoare de stare civila, tutorele sau curatorul prin infatisarea actului de numire. +eprezentantii
persoanelor juridice isi vor justifica calitatea prin indicarea actului de numire sau, dupa caz, a actului prin care a primit in
mod expres imputernicirea de a reprezenta in justitie.
13. (ctele de procedura si termenele procedurale. )anctiunile procedurale
ctul de procedura este orice act facut de instanta si de ceilalti participanti in cursul si in cadrul procesului civil.
ctele de procedura sunt6 -acte ale partilor6 cererea de chemare in judecata , intampinarea,cererea reconventionala,
etc?8 -acte ale instantei6 incheierea de sedinta,hotararea judecatoreasca. (onditiile cerute pentru indeplinirea actelor de
procedura6 -intocmirea actului de procedura in forma scrisa,justificata prin nevoia de a dovedi existenta actului si pentru
ratiuni de conservare a acestuia8 -actul sa relateze in chiar cuprinsul sau faptul ca au fost indeplinite cerintele prevazute de
lege.3ste de retinut faptul ca nu se poate completa continutul actului de procedura cu probe extrinseci.Daca in procesul
verbal de predare a citatiei nu se indica data predarii acesteia,actul este nul,fara a exsita posibilitatea de-a mai face vreo
alta proba in afara actului insusi. -redactarea sau intocmirea actului de procedura in limba romana ,pornind de la
principiul desfasurarii procedurii juridice in limba romana.
;ermenul de procedura este perioada inlauntrul careia partea trebuie sa faca un act de procedura sau nu trebuie sa faca
un astfel de act. ceste termene se infati-seaza in doua moduri, antrenand, in cazul nerespectarii lor, sanctiuni diferite6
0" ;ermene procedurale onerative - !nlauntrul carora trebuie sa se faca actul de procedura, intrucat, altminteri, intervine
sanctiunea decaderii dreptului.
@" ;ermene procedurale prohibitive - !nlauntrul carora nu trebuie sa se faca actul de procedura intrucat, daca totusi se
face, intervine sanctiunea nulitatii actului procedural.
!. ;ermenele de procedura pot fi grupate in trei categorii6
0" ;ermene legale -8 (ele prevazute de lege 7termen de apel, de recurs, de peri-mare". cestora li se mai spune termene
absolute sau perfecte, intrucat nu pot fi nici abreviate 7scurtate" si nici prorogate 7prelungite".
@" ;ermene judiciare sau judecatoresti -8 celea fixate de catre instantele ju-decatoresti si care pot fi abreviate sau
prorogate 73x6 !nstanta fixeaza primul termen de judecata, care nu poate fi mai mic de 0A zile, iar in pricinile urgente nu
poate fi mai mic de A zile, sau termenul acordat partii pentru a propune noi dovezi, pentru a-si completa cererea de
chemare in judecata".
B" ;ermene conventionale -8 celea stabilite de catre parti prin intelegerea lor 73x6 !n cazul judecatii in arbitraj, se poate
stabili termenul pana la care tribunalul trebuie sa dea hotararea arbitrala".
14. C*eltuielile de judecata
(heltuielile de judecat& se compun din taxa de stat 'i din cheltuielile de judecare a pricinii. ;axa de stat reprezint& o sum&
care se percepe, %n temeiul legii, de c&tre instan$a judec&toreasc& %n beneficiul statului de la persoanele %n ale c&ror
interese se exercit& actele procedurale de judecare a pricinii civile sau c&rora li se elibereaz& copii de pe documente din
dosar. #n ac$iunile patrimoniale, taxa de stat se determin& %n func$ie de caracterul 'i valoarea ac$iunii, iar %n ac$iunile
nepatrimoniale 'i %n alte cazuri prev&zute de lege, %n propor$ii fixe, conform ,egii taxei de stat. Ce impune cu tax& de stat
fiecare cerere de chemare %n judecat& 7ini$ial& 'i reconven$ional&", cererea intervenientului principal, cererea viz%nd
pricinile cu procedur& special&, cererea de eliberare a ordonan$ei judec&tore'ti, cererea de declarare a insolvabilit&$ii,
cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hot&r%rilor arbitrale, cererea de apel, de recurs 'i de revizuire,
precum 'i cererea de eliberare a copiilor 7duplicatelor" de pe actele judec&tore'ti.
15. (ctiunea civila
ctiunea civila este un ansamblu de mijloace procesuale prin intermediul carora partea interesata poate solicita si isi poate
asigura concursul unei autoritati jurisdictionale in vederea recunoasterii sau a realizarii unui drept subiectiv ori a unui
interes legitim, inclusiv prin punerea in aplicare a unor masuri de executare silita. ctiunea civila este o virtualitate, o
posibilitate legala, o categorie abstracta care devine concreta si efectiva prin exercitarea ei. (onstituita ca o categorie
generala si abstracta a dreptului, actiunea civila in concret se poate infatisa in diverse forme6 actiune mobiliara,
imobiliara, petitorie, patrimoniala, extrapatrimoniala etc. Ce spune ca actiunea civila este un ansamblu de mijloace
procesuale care se deruleaza pe intreg parcursul procesului civil, in cele doua faze ale acestuia6 judecata si executarea
silita. 3a este imanenta oricarui drept subiectiv, adica nu exista un astfel de drept care sa nu fie insotit si de o actiune
civila. ctiunea civila nu se identifica cu cererea de chemare in judecata si nici nu se reduce la aceasta, cererea fiind doar
un element al actiunii civile. 3ste important de precizat ca in orice proces civil se intersecteaza doua actiuni civile6
actiunea reclamantului si actiunea paratului.
1. Cererea de c*emare in judecata
(ererea de chemare %n judecat& poate cuprinde 'i alte date, importante pentru solu$ionarea pricinii, precum 'i demersurile
reclamantului. +eclamantul poate formula %n cererea de chemare %n judecat& mai multe preten$ii, conexe prin temeiurile
apari$iei sau prin probe. (ererea de chemare %n judecat& se semneaz& de reclamant sau de reprezentantul lui %mputernicit
%n modul stabilit. (ererea de chemare %n judecat& sau cererea de exercitare a unei c&i de atac este valabil f&cut& chiar dac&
poart& o denumire incorect&. ,a cererea de chemare %n judecat& se anexeaz&6
a" copiile de pe cererea de chemare %n judecat& 'i de pe %nscrisuri, certificate %n modul stabilit, %ntr-un num&r egal cu
num&rul de p%r%$i 'i de intervenien$i, dac& ei nu dispun de aceste acte, plus un r%nd de copii pentru instan$&. Dac&
%nscrisurile s%nt f&cute %ntr-o limb& str&in&, instan$a poate dispune prezentarea traducerii lor %n modul stabilit de lege8
b" dovada de plat& a taxei de stat8
c" documentele care certific& circumstan$ele pe care reclamantul %'i %ntemeiaz& preten$iile 'i copiile de pe aceste
documente pentru p%r%$i 'i intervenien$i, dac& ace'tia nu dispun de ele8
d" documentele care confirm& respectarea procedurii de solu$ionare prealabil& a litigiului, dac& respectarea acestei
proceduri este prev&zut& de lege sau de contractul p&r$ilor8
e" procura sau un alt document ce legalizeaz& %mputernicirile reprezentantului.
,a cererea de chemare %n judecat&, reclamantul poate anexa 'i alte documente 'i demersuri. ,a primirea cererii de
chemare %n judecat&, judec&torul verific& dac& aceasta %ntrune'te exigen$ele prev&zute de lege. #n caz contrar, reclamantul
trebuie s& fac& imediat complet&rile sau modific&rile cerute ori s& depun& copii de pe cerere 'i copii autentificate de pe
%nscrisurile pe care %'i %ntemeiaz& preten$iile. (%nd lichidarea imediat& a neajunsurilor nu este posibil&, cererea se
consemneaz& %n registrul de intrare a documentelor, iar reclamantului i se va acorda un termen pentru a aduce cererea %n
conformitate cu art.011. Dac& cererea a fost primit& prin po't&, reclamantului i se vor comunica %n scris neajunsurile 'i
men$iunea c& acestea urmeaz& s& fie lichidate %n interiorul termenului acordat, %n caz contrar urm%nd s& se aplice
sanc$iunile specificate la art.0D0. /udec&torul poate %ncuviin$a, %n condi$iile legii, prin %ncheiere, efectuarea unor m&suri de
asigurare a ac$iunii 'i a probelor. *rintr-o %ncheiere nesusceptibil& de recurs, judec&torul solu$ioneaz&, %n decursul a A zile
de la depunere, primirea cererii de chemare %n judecat&, dac& legea nu prevede altfel.
1!. Cererea reconventionala
*aratul care are pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului poate formula cerere reconventionala in cadrul
procesului respective. (ererea reconventionala are un caracter facultativ, adica paratul nu este obligat sa o depuna,
limitandu-se a-si formula numai parari, prin intampinare, fata de pretentiile reclamantului invocate prin cererea de
chemare in judecata.(ererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate elementele prevazute de are 00@ cod
procedura civila. Eiind considerata o adevarata cerere de chemare in judecata, reconventionala va fi timbrata la fel ca si in
situatia in care aceasta ar fi fost introdusa pe cale principala. (ererea reconventionala se depune odata cu intampinarea
sau, daca legea nu obliga a fi depusa intampinare, poate fi introdusa pana la prima zi de infatisare. Daca depunerea cererii
reconventionale este urmarea modificarii de catre reclamant, a cererii de chemare in judecata, atunci termenul de
depunere este cel stabilit in acest sens, de catre instanta. (ererea reconventionala este de competenta instantei investite cu
solutionarea cererii de chemare in judecata. 3a va fi solutionata odata cu cererea principala a reclamantului si numai cand
cererea principala este in stare de judecata se va dispune disjungerea si judecarea sa separata. (hiar si in acest caz
,instanta competenta sa se pronunte pe fond ramane instanta investita cu cererea principala. Disjungerea nu se va putea
produce daca solutionarea cererii reconventionale este intim legata de solutia ce se va pronunta asupra cererii de chemare
in judecata a reclamantului. Daca reclamantul renunta la judecata, instanta va proceda la judecarea cererii reconventionale
in continuare, aceasta avand independenta procesuala.
1". Probatiunea si probele
#robaiunea judiciar& trebuie s& fie efectuat& %n deplin& conFformitate cu prevederile dreptului procesual civil, ale c&rui
norme se iau %n considerare de legile logicii formale, legit&$ile proFcesului de cunoa'tere 'i asigur& corectitudinea
concluziilor primite de instan$a de judecat&. *rin proba$iune judiciar& se sub%n$elege activitatea logico-practic& a p&r$ilor
'i a altor persoane participante la proces, ce reiese din con$inutul principiului contradictorialit&$ii procesului civil,
%ndreptat& spre ob$inerea cuno'tin$elor corecte despre faptele ce au importan$& pentru cauza. !n proba$ unea judiciar& se
%mbin& organic dou& p&r$i asem&n&toare6 de con'tientizare 7logic&" 'i practic&. *artea logica a proba$iunii se supune
legilor g4ndirii logice8 activitatea practic& 7procesual&" o constituie ac$iunile procesuale cu privire ia proba$iune, se
efectueaz& %n conformitate cu prevederile normelor juridice 'i se bazeaz& pe ele. 5ormele juridice reglementeaz&
%ntreprinderea acelor ac$iuni procesuale, care nasc condi$ii mai bune pentru ca procesul g4ndirii s& fie c4t mai aproape de
adev&r.
#robe %n pricinile civile sunt elementele de fapt, dob4ndite %n modul prev&zut de lege care servesc !a constatarea
circumstan$elor ce justific& preten$iile 'i obiec$iile p&r$ilor, precum 'i altor circumstan$e importante pentru justa
solu$ionare a pricinii. !n calitate de probe %n pricini civile se admit elementele de fapt, constatate din explica$iile p&r$ilor 'i
ale altor persoane interesate %n solu$ionarea pricinii, din depozi$iile martorilor, din %nscrisuri, probe materiale, %nregistr&ri
audio-video, din concluziile exper$ilor. *roba este o no$iune unitar& ce con$ine o reciprocitate dintre elementele de fapt 'i
mijloacele de proba$ie. 3lementele de fapt alc&tuiesc nucleul logic al probelor, deoarece ele se aduc la cuno'tin$a instan$ei
sub form& de ra$ionament sau apreciere despre fapt&. De exemplu6 depozi$iile martorilor despre %mprejur&ri.
1#. +ntentarea procesului in judecata
!ntentarea pricinii civile este o faz& de sine st&t&toare a proceFsului civil, care prezint& prima 'i foarte importanta parte
din sistemul unic de ac$iuni procedurale. #n conformitate cu art. 0B0 (*( %n aceast& faz& judec&torul acF$ioneaz& de sine
st&t&tor. De corectitudinea ac$iunilor 'i deciziilor sale depinde dac& va fi de fapt realizat dreptul persoanei interesate la
ap&rare sau va urma refuzul la o astfel de ap&rare. c$iunile %n privin$a introducerii cererii 'i intent&rii procesului se
%nf&ptuiesc din momentul %n care reclamantul s-a adresat %n judecat&. (onform unor p&reri, intentarea pricinii civile are
loc din momentul %naint&rii cererii de chemare %n judecat&, iar %n cazurile necontencioase 7procedura %n contenciosul
administrativ 'i procedura special&" prin %naintarea cererii sau pl4ngerii. #ntr-o alt& opinie, intentarea pricinii civile are loc
din momentul %n care judec&torul emite %ncheierea despre introducerea cererii spre judecare.
2&. Pre%atirea pricinii pentru de'bateri judiciare
*reg&tirea pricinilor civile pentru dezbaterile judiciare este o faz& de sine st&t&toare 'i obligatorie a procesului civil.
*reg&tirea pricinilor civile pentru dezbaterile judiciare poate avea loc doar dup& intentarea procesului civil.
!n aceast& faz& judec&torul ac$ioneaz& de sine st&t&tor 'i totalitatea ac$iunilor procesuale sunt %ndreptate spre asigurarea
examin&rii 'i solu$ion&rii corecte 'i la timp a pricinii civile.
Ccopurile fazei de preg&tire a pricinilor civile pentru dezbaterile judiciare sunt6
- concretizarea circumstan$elor ce au importan$& pentru solu$ionarea corect& a cauzei8
- stabilirea rela$iilor dintre p&r$i 'i stabilirea actului normativ de care trebuie s& se conduc& judec&torul8
- rezolvarea chestiunilor despre atragerea %n proces a diferitelor persoane8
- odat& cu dezvoltarea principiului contradictorialit&$ii %n calitate
de sarcin& principal& a preg&tirii pricinilor civile pentru dezbaterile judiciare se contureaz& 'i sarcina stabilirii probelor, pe
care trebuie s& le prezinte fiecare parte pentru sus$inerea afirma$iilor sale. ;ermenul de preg&tire a pricinilor c&tre
dezbaterile judiciare este de cinci zile. %n acest termen judec&torul va emite o %ncheiere privind preg&tirea pricinii pentru
dezbaterile judiciare.
21. Comunicarea actelor de procedura. Citatia. +nstiintarea judiciara
,egea 7art. 0<B (*(" con$ine lista ac$iunilor de preg&tire, care pot fi %nf&ptuite %ntr-un volum mai mare sau mai mic %n
func$ie de circumstan$ele concrete ale cauzei. 5u este obligatoriu ca toate ac$iunile enumerate s& fie efectuate %n cadrul
fiec&rei pricini civile. ceast& norm&, ca 'i multe altele, are un caracter abstract, generaG. *entru aplicarea ei corect& este
necesar s& se $in& cont de circumstan$ele ce apar de zi cu zi. care au importan$& juridic& pentru fiecare pricin& %n parte. #n
cadrul preg&tirii pricinii pentru dezbaterile judiciare, judec&torul va %ndeplini urm&toarele ac$iuni6
0" va stabili ziua %nf&$i'&rii 'i va cita p&r$ile %naintea instan$ei astfel %nc4t, de la data primirii cita$iei, p4r4tul s& aib& cel
pu$in BH de zile pentru depunerea referin$ei, iar %n pricinile urgente, cel pu$in A zile. Dac& p4r4tul locuie'te %n str&in&tate,
judec&torul va putea stabili un termen mai %ndelungat8
@" c4nd reclamantul este de fa$& la stabilirea termenului. #l va informa despre aceasta 'i %i va pune %n vedere neajunsurile
cererii de chemare %n judecat& pentru a le %nl&tura p4n& la data %nf&$i'&rii in instan$a de judecat&8
B" va dispune s& se transmit& p4r4tului, odat& cu cita$ia, copii de pe cerere 'i %nscrisuri, pun4ndu-i-se %n vedeie c&
reCenua treimiI.- depus& la dosar cu cel pu$in A zile %nainte de termenul stabilit pentru %nf&$i'area la judecat&8
<" rezolv& chestiunea introducerii %n proces a organului respectiv al administra$iei de stat. +ezolv& chestiunea
particip&rii la procesele de divor$, intentate persoanelor, declarate %n modul stabilit absente, incapabile din cauza aliena$iei
mintale sau debilit&$ii mintale, a organului de tutel& 'i curatel& pentru ap&rarea drepturilor patrimoniale ale p4r4tului,
precum 'i pentru asigurarea intereselor copiilor lui6
A" stabilind c& de felul cum va fi solu$ionat& pricina este interesat& o %ntreprindere, institu$ie, organiza$ie de stat. unitate
militar&, sau alt& oigaiii9a$ie cooperatista, asocia$iile lor, alte organiza$ii ob'te'ti oi i un cet&$ean, care nu figureaz& %n
proces, le %n'tiin$eaz& despre pricina %n curs de judecat& 'i despre data judec&rii ei8
1" rezolv& chestiunea cit&rii martorilor %n 'edin$& sau a ascult&rii lor dup& regulile prev&zute de art. 1A alin. A (*(6
D" la propunerea p&r$ilor, cere diferitelor %ntreprinderi, institu$ii, organiza$ii de stat, unit&$i militare, asocia$ii agricole,
altor organiza$ii cooperatiste, asocia$iilor lor. altor organiza$ii ob'te'ti sau cet&$enilor s& prezinte %nscrisuri 'i probe
materiale referitoare la pricin& sau elibereaz& participan$ilor la proces adeverin$e, ce confirm& dreptul lor de a dob4ndi
aceste dovezi pentru a le %nf&$i'a instan$ei8
J" rezolv&, $in4nd seama de p&rerile participan$ilor la proces, chestiunea efectu&rii unei expertize8
K" %n cazurile urgente, efectueaz&, dup& %n'tiin$area participan$ilor la proces, o examinare la fa$a locului8
0H" d& delega$ii altor instan$e de judecat&.
,ista ac$iunilor procesuale se manifest& %n calitate de garan$ie a %ndepFlinirii sarcinii %ntru preg&tirea pricinii civile c&tre
dezbaterile judiciare.
itaia se trimite persoanei care este %n'tiin$at& sau chemat& %n instan$& la adresa ar&tat& de parte sau de alt participant la
proces. Dac& persoana nu locuie'te de fapt la adresa comunicat& instan$ei de judecat&, cita$ia poate fi trimis& la locul ei de
munc&.
#n legisla$ie se utilizeaz& doi termeni juridici6 =%n'tiin$areL 'i =chemareL. ;ermenul =%n'tiin$areL se folose'te la citarea
persoanelor participante %n proces 'i reprezentan$ilor, iar termenul =chemareL la citarea martorilor, exper$ilor,
interpre$ilor.< Eorma de baz& a %n'tiin$&rilor 'i chem&rilor este cita$ia, alc&tuit& dup& o anumit& form&.
(uprinsul cita$iei. Dup& ce judec&torul a emis %ncheierea privind preg&tirea pricinii pentru dezbaterile judiciare, prin
care a stabilit ziua %nf&$i'&rii, grefierul va alc&tui 'i expedia cita$ii privind %n'tiin$area 'i chemarea %n judecat&.
!n conformitate cu art. 0H@ (*(, cita$ia trebuie s& cuprind&6
0" numele, prenumele 7denumirea" 'i adresa exact& a celui citat8
@" denumirea 'i adresa exact& a instan$ei de judecat&8
B" ar&tarea locului 'i datei prezent&rii8
<" denumirea pricinii pentru care se face citare8
A" %n ce calitate este chemat adresatul8
1" propunerea adresat& participantului la proces de a prezenta toate dovezile de care dispune %n leg&tur& cu pricina8
D" indicarea c& persoana care a primit cita$ia din cauza absen$ei adreF satului este obligat& s-o %nm4neze acestuia %ndat&
ce va fi posibil8
J" indicarea urm&rilor neprezent&rii.
-dat& cu cita$ia, judec&torul trimite p4r4tului 'i o copie de pe cereFrea de chemare %n judecat& 'i. %n cazurile necesare,
copiile documenFtelor anexate la cerere, iar reclamantului -- o copie de pe explica$ia scris& a p4r4tului, dac& acesta a
remis-o instan$ei.
Modulde%nm4narea cita$iilor. (ita$ia se trimite prin po't& sau prin curier. (ita$ia se %nm4neaz& personal ceiui chemat,
acesta va semna c& a primit cita$ia pe cel de al doilea exemplar, care urmeaz& s& fie restituit instan$ei de judecat&.
Dac& persoana %ns&rcinat& s& %nm4neze cita$ia nu-0 va g&si ia domiciliu sau la locul de munc& pe cet&$eanul ce trebuie
%n'tiin$at sau chemat %n leg&tur& cu pricina, cita$ia se %nm4neaz& unuia dintre membrii adul$i ai familiei care locuie'te
%mpreun& cu el, iar %n lipsa acestora -organiza$iei de exploatare a locuin$elor, prim&riei satului 7comunei" sau ora'ului ori
administra$iei de la locul de munc&. %n cazurile ar&tate, persoana care a primit cita$ia este obligat& s& arate pe cel de al
doilea exemplar al cita$iei numele, prenumele, raporturile sale cu adresatul 7so$, tat&, mam& etc." sau func$ia ce o ocup&.
*ersoana care a primit cita$ia este obligat&, imediat ce va fi posibil, s-o %nm4neze adresatului, %n caz de absen$& temporar&
a adresatului, persoana care urmeaz& s& %nm4neze cita$ia, noteaz& pe cel de al doilea exemplar al cita$iei locul unde a
plecat adresatul 'i pe c4nd se a'teapt& re%ntoarcerea lui. ceste date trebuie s& fie confirmate 'i atestate de organiza$ia de
exploatare a locuin$elor, de prim&ria satului 7comunei" sau ora'ului ori de administra$ia de la locul de lucru al adresatului.
Dac& adresatul refuz& s& primeasc& cita$ia, persoana care urmeaz& s-o %nm4neze face men$iunea respectiv& pe cita$ie
'i o restituie instan$ei de judecat&.
+efuzul adresatului de a primi cita$ia este echivalent cu %nm4narea ei 'i nu constituie o piedic& pentru judecarea pricinii %n
fond sau efectuarea unor anumite ac$iuni procesuale.
De regul&, solu$ionarea unui proces nu se realizeaz& %ntr-un singur termen de judecat&, ci %n mai multe termene stabilite de
instan$&. DinFtre aceste termene o importan$& practic& deosebit& prezint& prima zi de %nf&$i'are. !mportan$a practic& a
acestui moment rezult& din faptul c& la prima zi de %nf&$i'are reclamantul 'i p4r4tul pot s&v4r'i anumite acte de procedur&,
%n prima zi de %nf&$i'are, instan$a poate da reclamantului un termen pentru %ntregirea sau modificarea cererii de chemare %n
judecat&, precum 'i pentru a prezenta dovezi noi. (ererea nu se consider& modificat& 'i nu se va da termen, ci se va fixa
data judec&rii pricinii %n cazul %n care6
0" se %ndreapt& gre'elile materiale din cuprinsul cererii8
@" reclamantul m&re'te sau mic'oreaz& valoarea obiectului cererii8
B" reclamantul cere valoarea obiectului pierdut sau pierit.
Dac& p4r4tul a depus cerere reconven$ional&, reclamantul poate cere un termen pentru a depune referin$& 'i a propune
dovezile %n ap&rare.
Dac& p&r$ile vor declara c& pricina este preg&tit& pentru dezbaterile judiciare, instan$a de judecat& poate judeca pricina %n
fond %n prima zide %nf&$i'are6 %n caz contrar- instan$a de judecat& adopt& o %ncheiere. prin care fixeaz& termenul de
judecarea pricinii in 'edin$a de iiidocal&. dup& ce p&r$ile au depus cerere scris& c& pricina este preg&tit& 'i poate fi
examinat&. Dac& o parte se eschiveaz& de la depunerea cererii de judecare a pricinii %n fond. instan$a va fixa din oficiu
termenul de judecare.
22. $e'baterile judiciare
Dezbaterile judiciare constituie faza principal& a procesului civil, deoarece anume %n aceast& etap& se realizeaz& sarcinile
'i scopurile principale ale procesului civil.
Dezbaterile judiciare ajut& la examinarea 'i solu$ionarea pricinii civile %n fa$a instan$ei de fond. Desf&'urarea procesului %n
fa$a instan$ei d& posibilitate judec&torului s&-'i exercite rolul activ, s& vegheze respectarea contradictorialit&$ii 'i a
dreptului de ap&rare, s& transpun& %n via$& alte principii fundamentale precum publicitatea, oralitatea 'i nemijlocirea.
!nstan$a de judecat& trebuie s& examineze cauza, de regul&. %n 'edin$& deschis& 7cu excep$iile prev&zute de legisla$ie", in
form& oral& si %n fata aceluia'i complet de judecat&. !n caz de %nlocuire a unuia dintre judec&tori %n timpul judec&rii
procesului, dezbaterile judiciare trebuie reluate de la %nceput.
/udecarea procesului civil are loc %n 'edin$e de judecat&, participan$ii la proces fiind %n'tiin$a$i despre aceasta %n mod
obligatoriu.
23. $ispo'itiile primei instante de judecata
Dispozi$ia primei instan$e, prin care se solu$ioneaz& pricina %n fond, se d& sub form& de hot&r4re, iar dispozi$ia primei
instan$e, prin care pricina nu se solu$ioneaz& %n fond, se d& sub form& de %ncheiere.
)ot&r4rea judec&toreasc& este un important act judiciar, %ntemeiat pe circumstan$ele de fapt ale cauzei, stabilite %n 'edin$a
judiciar&, 'i aplicarea normelor de drept material 'i procesual. )ot&r4rea poate impune uneia dintre p&r$i efectuarea
anumitor ac$iuni 7sau de a se ab$ine de la ele" sau s& constate prezen$a 7sau absen$a" raportului juridic 7faptului juridic".
De asemenea ea este chemat& s& contribuie la educarea cet&$enilor %n spiritul respect&rii legii 'i instan$ei de judecat&.
5atura juridic& a hot&r4rii poate fi %n$eleas& corect dac& reie'im din sarcinile justi$iei, care se realizeaz& %n activitatea
instan$ei de judecat&. )ot&r4rea instan$ei de judecat& este actul justi$iei. %n numele c&ruia s-a intentat pricina, deoarece
anume prin intermediul acestui act se %nf&ptuie'te ap&rarea dreptului %nc&lcat sau contestat, indiferent dac& ac$iunea a fost
admis& sau respins&. Dac& dreptul subiectiv %nc&lcat sau interesul ocrotit de lege se va confirma, atunci instan$a de
judecat& prin hot&r4rea sa ap&r& dreptul subiectiv al reclamantului printr-o form& indicat& de lege. Dac& dreptul %nc&lcat ce
apar$ine reclamantului nu se va confirma, atunci instan$a de judecat&, resping4nd ac$iunea, ap&r& prin aceasta interesele
p4r4tului, care puteau fi %nc&lcate prin ac$iuni incorecte sau prin afirma$ii ale reclamantului.
#ncheierea primei instan$e se adopt& pe parcursul %ntregului proces pe pricina concret&. Dac& hot&r4rea
judec&toreasc& este unicul act juridic de ap&rare a dreptului %nc&lcat sau contestat, atunci %ncheierile instan$ei de judecat&
sunt foarte diferite 'i num&rul lor depinde de circumstan$ele concrete ale cauzei, fiecare se adopt& %n baza aplic&rii
normelor de drept at4t procesuale, c4t 'i materiale.
24. Procedura in pricinile juridico,publice (contenciosului administrativ)
(ontenciosul administrativ reprezint& controlul exercitat de instan$ele judec&tore'ti, ca organe ce realizeaz& sarcinile unei
puteri %n stat, asupra actelor date de c&tre organele administra$iei publice. ca organe ce realizeaz& sarcinile altei puteri de
stat. Din acest punct de vedere, institu$ia contenciosului administrativ reprezint& o fonn& juridic& de ap&rare a drepturilor
omului %mpotriva eventualelor abuzuri ale organelor administra$iei publice 'i a func$ioFnarilor publici, care-'i desf&'oar&
activitatea %n cadrul acestor organe. astfel %nc4t orice persoan& care se consider& v&t&mat& %ntr-un drept al s&u, recunoscut
de lege, de c&tre o autoritate public&, printr-un act administrativ sau prin nesolu$ionarea %n termen legal a unei cereri, se
poate adresa instan$ei de contencios administrativ competente pentru a ob$ine anularea actului, recunoa'terea dreptului
pretins 'i repararea pagubei ce i-a fost cauzat&, %n +epublica Moldova fundamentul constitu$ional al controlului
instan$elor judec&tore'ti asupra actelor emise de organele administraF$iei publice, %l constituie art. @H din (onstitu$ie cu
privire la accesul liber al cet&$enilor la justi$ie, art. AB referitor la drepturile persoanei v&t&Fmate de o autoritate public&,
precum 'i art. D@ lit. ..eML care se refer& la reglementarea contenciosului administrativ printr-o lege organic&. (ondi$iile 'i
limitele exercit&rii dreptului persoanei v&t&mate de c&tre o autoritate public& se stabilesc, dup& cum am men$ionat, printr-
o lege organic&, ceea ce s-a t&cut prin ,egea contenciosului admiFnistrativ nr. DKB-N!O, adoptat& la 0H.H@.@HHH 7%n
continuare - ,egea nr. DKB- N!O9@HHH", intrat& %n vigoare la 0J rnai @HHH, care este prima %n legisla$ia +epublicii Moldova
%n materie de contencios administrativ. (ontenciosul, instituit prin aceast& lege, este un contencios de plin& jurisdic$ie.
25. Procedura speciala
*rocedura special& este o form& a procedurii civile, care se deoFsebe'te de procedura contencioas& 'i procedura %n
contenciosul admiFnistrativ 'i, ca urmare, nu exist& p&r$i litigante cu interese juridice contrare.
rt. @<< (*( con$ine lista epuizabil& a tipurilor de pricini care se examineaz& 'i solu$ioneaz& %n procedura special&6
0" cu privire la constatarea unor fapte care au valoare juridic&8
@" cu privire la declararea absen$ei unui cet&$ean 'i declararea mor$ii unui cet&$ean8
B" cu privire la declararea capacit&$ii de exerci$iu limitate sau a incapacit&$ii totale de exerci$iu a unui cet&$ean8
<" cu privire la restabilirea drepturilor ce izvor&sc din documente la purt&tor pierdute8
A" cu privire la constatarea unor gre'eli %n %nscrisurile f&cute %n registrele actelor st&rii civile8
1" cu privire la declararea unor bunuri f&r& st&p4n8
D" cu privire la pl4ngerile %mpotriva actelor notariale sau %mpotriva refuzului de a le %ndeplini8
J" cu privire la adoptarea %nfierii.
stfel, procedura special& este o form& a procedurii civile, %n cadrul c&reia se examineaz& cauzele civile, prin care se
confirm& existen$a sau absen$a faptelor juridice, de care depind apari$ia, modificarea sau stingerea drepturilor personale
sau patrimoniale ale cet&$enilor, ori se confirm& existen$a sau absen$a dreptului nelitigios, precum 'i statutul juridic al
cet&$enilor.M(u alte cuvinte, %n pricinile cu procedur& civil& se examineaz& unele fapte incerte, referitor la care se cere
confirmarea judec&toFreasca, deoarece nu %ntotdeauna faptul constatat de instan$a de judecat& este evident 'i %n privin$a
lui exist& ra$ionamente contradictorii. !n asemenea cazuri instan$a de judecat& trebuie s& se conving& de existen$a sau
neexisten$a faptelor pe calea verific&rii 'i suprapunerii dovezilor de care dispune, clarific&rii contradic$iilor %n
ra$ionamentele persoanelor interesate. 'adar, litigiul despre un fapt este posibil %n procedura special& 'i. %n asemenea
caz. existen$a sau absen$a faptului trebuie s& fie stabilit de c&tre instan$&, dac& litigiul de fapt nu a trecut %n litigiu de
drept,6
2. (pelul
pelul este un mijloc procedural prin care partea nemul$umit& de hot&r4rea primei instan$e solicit& instan$ei ierarhic
superioare, %n condi$iile prev&zute de lege, modificarea sau anularea. %n tot sau %n parte, a acesteia.<
-biect al apelului %l constituie hot&r4rile date %n prim& instan$& de judec&torii, judec&torii specializate 'i tribunale, cu
excep$ia celor date f&r& drept de apel 7art. @DK alin. 0 'i @ (*(". pelul declarat %mpotriva unei hot&r4ri se consider&
declarat 'i %mpotriva %ncheierilor premerg&toare, cu excep$ia cazurilor %n care potrivit legii. %ncheierile premerg&toare pot
fi contestate cu recurs p4n& la examinarea cauzei %n fond. !n cazul %n care %n privin$a unor preten$ii s-a dat o hot&r4re %n
fond, iar %n privin$a altor preten$ii, prin %ncheiere, a fost scoas& cererea de pe rol sau s-a clasat procesul, atunci
concomitent se va declara apeG %mpotriva hot&r4rii respective. Dac& p&r$ile nu vor fi de acord numai cu %ncheierea de
clasare a procesului sau de scoatere a cererii de pe rol. atunci %mpotriva %ncheierii respective se va declara recurs.
Cubiectele apelului. *otrivit prevederilor art. @JH (*( pot declara apel6
a" *&r$ile 'i al$i participan$i la proces. *&r$ile 'i participan$ii la proces pot exercita apelul personal sau prin reprezentant
delegat expres printr-o procur&, %n conformitate cu prevederile art. AH (*(.
Cuccesorii %n drepturi 'i reprezentan$ii legali au calitate de parte 'i dispun de dreptul de a declara apel %mpotriva hot&r4ri
primei instan$e.
b" *rocurorul, %n pricinile %naintate de el personal. +eie'ind din prevederile art. << (*(, procurorul care particip& la
judecarea pricinilor se bucur& de toate drepturile 'i obliga$iunile p&r$ii %n proces.
*rin urmare, procurorul care a participat la judecarea pricinii %n fond, precum 'i cel ce a %naintat ac$iunea, pot declara
apel.
c" Martorul, expertul, interpretul 'i reprezentan$ii p&r$ilor cu priF vire la cheltuielile de judecat& ce li se cuvin. *ersoana
care nu a fost parte sau participant %n proces nu dispune de dreptul de a declara apel, chiar dac& prin hot&r4rea contestat&
sunt atinse drepturile sau interesele ei. %ns& dac& !a judecarea apelului declarat de una dintre p&r$i, instan$a
va constata c& prin hot&r4rea primei instan$e sunt atinse drepturile 'i interesele unui ter$, ea este obligat& din oficiu s&
aprecieze acest fapt care constituie temei incontestabil pentru anularea hot&r4rii judec&tore'ti.
2!. Recursul
+ecursul este o cale de atac ordinar&, prin care participan$ii la proces, %n condi$iile 'i pentru motivele prev&zute de lege,
solicit& desfiin$area unei hot&r4ri date f&r& drept de apel sau %n apel. -biect al recursului constituie6
0" )ot&r4ri le date de (urtea Cuprem& de /usti$ie %n prim& instan$&8
@" )ot&r4rile date de (urtea de pel %n prima instan$&8
B" )ot&r4rile %n pricinile patrimoniale, dac&, la momentul intent&rii ac$iunii %n judecat&, valoarea ac$iunii este mai mic&
de zece salarii minime, hot&r4rile date de /udec&toria 3conomic& a +epublicii Moldova %n prim& instan$&, precum 'i
hot&r4rile %n pricinile patrimoniale date de judec&toriile economice de circumscrip$ie, dac&, la data intent&rii
ac$iunii %n judecat&, valoarea ac$iunii este mai mic& de cincizeci de salarii minime8
<" Deciziile pronun$ate de tribunale, (urtea de pel 'i /udec&toria 3conomic& a +epublicii Moldova ca instan$& de apel,
cu excep$ia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea pricinilor8
A" )ot&r4rile organelor cu activitate jurisdic$ional&. %ncheierile pot fi atacate cu recurs numai o dat& cu hot&r4rea sau
decizia recurat&, cu excep$ia cazurilor %n care, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
+ecursul f&cut %mpotriva hot&r4rii se socoate f&cut 'i %mpotriva %ncheierii, chiar dac& acestea au fost date dup&
pronun$area hot&r4rii. 5u pot fi atacate cu recurs hot&r4rile %n privin$a c&rora p&r$ile 'i participan$ii la proces nu au folosit
calea apelului ori c4nd apelul a fost retras.
Cubiec$i ai recursului, potrivit art. BHB raportat la art. @JH (*(, sunt6
0" p&r$ile 'i al$i participan$i la proces8
@" procurorul %n pricinile intentate de el personal8
B" martorul, expertul, interpretul 'i reprezentan$ii p&r$ilor, cu privire la cheltuielile de judecat& ce li se cuvin.
+ecursul poate fi declarat de c&tre reprezentan$ii p&r$ilor, dac& sunt %mputernici$i conform legii.
*artea care a introdus recurs este numit& recurent, cel %mpotriva c&ruia se exercit& recursul se nume'te intimat. *rocurorul
care particip&la judecarea pricinii %n fond poate declara recurs %n nume propriu. *ersoanele care nu au fost atrase %n proces
la adoptarea hot&r4rii %n prim& instan$& nu sunt %n drept de a declara recurs. *ersoanele care nu au fost atrase la judecarea
pricinii 'i c&rora le sunt lezate drepturile 'i interesele prin careva hot&r4ri judiciare au dreptul s& atace aceste hot&r4ri %n
ordine de revizuire 7art. B@A-BBH (*(".
2". )tatutul juridic al cetatenilor si or%ani'atiilor straine in procesul civil
Cetenii strini i apatrizii, organizaiile strine i organizaiile internaionale (denumite n
continuare persoane strine) snt n drept s se adreseze n instanele judectoreti ale
Republicii Moldova pentru aprarea drepturilor, libertilor i intereselor lor legitime i
beneficiaz n faa instanelor judectoreti ale Republicii Moldova de aceleai drepturi i au
aceleai obligaii procedurale ca i cetenii i organizaiile Republicii Moldova, n condiiile legii
Reclamantul strin nu poate fi obligat s depun cauiune sau o alt garanie din motivul c
este persoan strin sau c nu are domiciliu ori sediu n Republica Moldova
!rticolul "## Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de e$erciiu a
cetenilor strini i apatrizilor
(%) Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de e$erciiu a cetenilor
strini i apatrizilor n procesele civile este guvernat de legea naional a acestora
(&) 'e consider lege naional a ceteanului strin legea statului a crui cetenie o deine
(aca ceteanul, concomitent cu cetenia Republicii Moldova, are i o alt cetenie, legea lui
naional se consider legea Republicii Moldova )n cazul n care persoana deine cetenia mai
multor state, legea lui naional se consider legea statului n care i are domiciliul (ac
ceteanul strin are domiciliu n Republica Moldova, legea lui naional se consider legea
Republicii Moldova
(*) 'e consider lege naional a apatridului legea statului n care i are domiciliul
(") +ersoana care, n conformitate cu legea naional, nu beneficiaz de capacitatea de
e$erciiu al drepturilor procedurale poate fi declarat, pe teritoriul Republicii Moldova, cu
capacitate de e$erciiu dac dispune, conform legislaiei acesteia, de capacitatea de e$erciiu al
acestor drepturi
!rticolul "#, Capacitatea procedural de folosin a organizaiei strine i a organizaiei
internaionale
(%) 'e consider lege naional a organizaiei strine legea statului n care aceasta este
fondat )n baza legii naionale, organizaiei strine i se determin capacitatea procedural de
folosin
(&) -rganizaia strin care, potrivit legii naionale, nu beneficiaz de capacitate procedural
de folosin poate fi declarat pe teritoriul Republicii Moldova, n conformitate cu legislaia ei, ca
avnd o astfel de capacitate
(*) Capacitatea procedural de folosin a unei organizaii internaionale se determin n
baza contractului internaional n conformitate cu care este fondat, a actelor de constituire sau
a acordului cu autoritile competente ale Republicii Moldova
!rticolul "#. !ciunile intentate altor state i organizaiilor internaionale /munitatea
diplomatic
(%) /ntentarea n instana judectoreasc a Republicii Moldova unei aciuni ctre un alt stat,
antrenarea acestuia n proces n calitate de prt sau de intervenient, punerea sub sec0estru a
bunului su amplasat pe teritoriul Republicii Moldova sau adoptarea mpotriva bunului unor alte
msuri de asigurare a aciunii, sau punerea lui sub sec0estru n procedura de e$ecutare a
0otrrii judectoreti se pot face numai cu consimmntul organelor competente ale statului
respectiv, dac legea naional sau tratatul internaional la care Republica Moldova este parte
nu prevede altfel
(&) )n pricini civile, organizaiile internaionale cad sub jurisdicia instanelor judectoreti ale
Republicii Moldova n limitele stabilite de tratatele internaionale i de legile Republicii Moldova
(*) )n procese civile, reprezentanii diplomatici ai altor state acreditai n Republica Moldova i
celelalte persoane menionate n tratatele internaionale sau n legile Republicii Moldova snt
supui jurisdiciei instanelor judectoreti ale Republicii Moldova n limitele stabilite de normele
dreptului internaional sau de tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte
!rticolul "#1 2egea aplicabil, regimul probelor n procesele civile cu element de e$traneitate
(%) )n procesele civile cu element de e$traneitate, instanele judectoreti ale Republicii
Moldova aplic legislaia procedural a rii dac nu s3a dispus altfel n mod e$pres
(&) -biectul i temeiul aciunii civile n procesele cu element de e$traneitate snt determinate
de legea care reglementeaz fondul raportului juridic litigios (up aceeai lege se determin i
calitatea procesual a prilor
(*) Mijloacele de prob pentru dovedirea unui act juridic i puterea doveditoare a nscrisului
care l constat snt cele prevzute de legea locului unde a fost nc0eiat actul juridic sau de
legea aleas de pri dac ele au dreptul s o aleag
(") +roba faptelor se face potrivit legii locului unde s3au produs Cu toate acestea, este
posibil i aplicarea legii Republicii Moldova dac ea admite i alte mijloace probatoare dect
cele specificate la alin(*)
(#) (ovada strii civile i puterea doveditoare a actelor de stare civil snt reglementate de
legea locului unde s3a nc0eiat nscrisul invocat
(,) !dministrarea probelor de judecat se face n conformitate cu legea Republicii Moldova
2#. -.ecutarea silita a actelor judecatoresti si actelor altor or%ane
3xecutarea silit& poate fi definit& ca fiind procedura prin mijlocirea c&reia creditorul, titular al dreptului recunoscut pnntr-
o hot&r4re judec&toreasc& sau printr-un alt titlu executoriu, constr4nge cu concursul organelor de stat competente, pe
debitorul s&u. care nu-'i execut& de bun& voie obliga$iile decurg4nd dintr-un asemenea titlu, de a 'i le aduce la %ndeplinire.
%n mod silit. %n literatura de specialitate s-a apreciat c& de vreme ce legea recunoa'te 'i garanteaz& persoanelor drepturi
subiective 'i interese legitime, ea trebuie s& le pun& la dispozi$ie 'i mijlocul legal pentru realizarea lor. E&r& posibilitatea
constr4ngerii, realizat& ca mijloc legal prin urm&rirea silit& a bunurilor debitorului, dreptul recunoscut printr-o hot&r4re
trecut& %n puterea lucrului judecat ar fi o simpl& aparen$&, o iluzie, iar hot&r4rea judec&toreasc& ar deveni inutil&.
3&. /edierea
Medierea reprezint& o modalitate de solu$ionare a litigiilor pe cale amiabil&, cu ajutorul unei ter$e persoane, specializat&
%n calitate de mediator, %n condi$ii de neutralitate, impar$ialitate, confiden$ialitate, contradictorialitate 'i egalitate a
p&r$ilor. Medierea se bazeaz& pe %ncrederea pe care p&r$ile o acord& mediatorului, ca persoan& apt& s& faciliteze
negocierile dintre ele 'i s& le sprijine %n solu$ionarea litigiului, prin g&sirea unei solu$ii reciproc convenabile, eficiente 'i
durabile. Medierea trebuie s& se desf&'oare %n condi$ii de siguran$& deplin&, at%t pentru p&r$i, c%t 'i pentru mediator.
Medierea este facultativ&. Dac& legea nu prevede altfel, p&r$ile pot recurge la mediere benevol, inclusiv dup& intentarea
unui proces %n instan$ele competente, %n orice faz& a acestuia. #n orice conven$ie, p&r$ile pot introduce o clauz& de
mediere. Oaliditatea clauzei de mediere este independent& de validitatea conven$iei din care face parte. -rganele judiciare
'i arbitrale, precum 'i alte autorit&$i cu atribu$ii jurisdic$ionale pot informa p&r$ile asupra posibilit&$ii 'i avantajelor
folosirii procedurii de mediere 'i le pot %ndruma s& recurg& la aceasta pentru solu$ionarea litigiilor dintre ele