VENITURILE

Pentru a produce BE, o unitate economica trebuie sa combine FP. Sumele incasate din
vanarea BE repreinta venitul speci!ic al !iecarei unitati economice si se imparte intre cei
care au participat cu FP la activitatea respectiva, proportional cu aportul posesorilor de FP. In
acest !el, se !ormeaa venituri speci!ice

salariul " revine posesorilor !ortei de munca pt munca depusa
pro!itul " revine unitatii economice pt contributia sa la activitatea respectiva
dobanda " revine posesorilor de capital pe care#l imprumuta altcuiva
renta " revine posesorilor de pamant atras in circuitul economic
$istribuirea veniturilor# procesul de impartire a V intre participantii directi la crearea sa
# in acest !el, se !ormeaa veniturile primare ale posesorilor de FP drept plata pt
contributia lor la %E
Redistribuirea veniturilor# procesul prin care o parte din V primare este preluata cu titlu
&ratuit si nerambursabil de la unii a&.ec. si este c'eltuita in !olosul unor altor cate&orii de
a&.ec. in sc'imbul unor contraprestatii sau cu titlu &ratuit.
# principalul instrument de redistribuire a V il repreinta bu&etul administratiei locale si
centrale
Nivelul V primite de la participantii la %E depinde de (
# pretul FP ) depinde de raportul cerere#o!erta* " daca pe piata FP cererea este mai
mare decat o!erta, posesorul acestui FP va putea pretinde un V mai mare+ in ca
contrar, posesorul va ceda din pretentiile sale
# aportul lor la %E, ,m&# daca ,m& este mai mae decat -m&, atunci intreprinatorul
va cumpara FP respectiv+ daca venitul adus de un FP va !i mai mic decat costul sau,
nu va !i cumparat
Pentru a mari V unui FP, !ara sa scada partea ce revine celorlalti FP, trebuie sa creasca V
total realiat de o unitate economica
In economie, orice !irma actioneaa concomitent pe piata FP si pe piata BE
Formarea veniturilor este le&ata de modul in care intreprinatorul participa la realiarea %E,
ast!el
# daca intreprinatorul participa la %E cu munca si priceperea sa, va primi un salariu,
care se va scade din V total al !irmei respective
# daca va participa la %E cu toti FP, isi va insusi intre& venitul, in acestea suma
incluandu#se ( salariul pt munca depusa+ renta pt pamant si pro!itul pt capitalul
!olosit
Salariul
#suma de bani pe care o primeste posesorul !ortei de munca pt participarea sa la %E
# in decursul timpului a avut semni!icatiile( plata pt inc'irierea !ortei de munca sau pt
munca+ pret pt cumpararea mar!ii !ortei de munca+ suma platita celui care#si inc'iriaa
serviciile
S este in acelasi timp un cost in un venit
. dpdv al des!asurarii %E, care presupune combinarea FP, S repreinta un cost, o
componenta a -T al BE obtinute
.dpdv al !inalitatii %E, care presupune vanarea BE si trans!ormarea lor in bani, S
repreinta un venit pt cei care au contribuit prin munca la obtinerea reultatelor obtinute.
$in !aptul ca S este si un cost si un venit /0
# S depinde de munca, dar si de reultatul acesteia
# 1arimea concreta a S pt !iecare salariat s epoate stabili la nivel de !irma, deoarece
aici se poate stabili concret care este contributia muncii alaturi de ceilalti FP, la
realiarea venitului.
S este supus unor procese contradictorii de (
. di!erentiere in !unctie de " calitatile, aptitudinile di!erite de la un salariat la altul
# caracterul muncii
# cantitatea de munca
# reultatele obtinute
# raspundere
. apropriere, e&alitate in masura in care elementele de di!erentiere dispar sau se restran&(
# ridicarea cali!icarii
# apropierea sau e&aliarea unor conditii de munca
E&aliarea salariilor nu se 2usti!ica dpdv economic pt ca(
# intotdeauna va e3ista o di!erenta de e!icienta intre salariati
# e&aliarea salariilor ar presupune ca o aprte din venitul celor e!icienti sa traca in
proprietatea celor cu e!icienta redusa. %tat marimea S, cat si di!erentele dintre salarii
trebuie stabilite incat sa pastree vie incitatia la munca si aspiratia ridicarii pre&atirii
ca determinante pt obtinerea unui S mai mare ca urmare a cresterii , muncii.
S variaa in !unctie de tara, !irma, domeniu si persoane
Pe termen lun&, S nominal inre&istreaa o tendinta de crestere det de(
# cresterea c'eltuielilor cu instruirea, 'rana, odi'na, transpotul, cali!icarea etc
# cresterea , muncii, deci a reultatelor
Formele S:
S nominal suma de bani primita de salariat pt munca prestata
Snbrut
Sn net " ceea ce ramane din Snb dupa plata ta3elor si impoitelor /0 suma de bani pe
care o primeste e!ectiv salariatul pt munca prestata
# este o componenta a castigului nominal )veniturile banesti totale incasate de un
salariat pt aportul sau la %E*
Salariul minim &arantat le&al " S !i3at pe cale le&ala pt a &aranta salariatilor din
cate&oriile de!avoriate un V nominal care sa corespunda minimului de subistenta
Salariul real cantitatea de bunuri si servicii care poate !i cumparata cu SN net
# depinde de marimea SN net )dp*
# nivelul preturilor bunurilor de consum personal )ip*
SR/ SNn4P
# castig real# cantitatea de bunuri materiale si servicii care se poate cumpara cu
casti&ul nominal net, intr#o anumita perioada de timp
Pt stimularea salariatilor, pe lan&a S individual s#au mai constituit 5 !orme de salariu
# salariu colectiv# atribuit de !irma in suma &lobala tuturor salariatilor ca participare la
reultate sau prin alte !acilitati
# salariu social " o suma pe care societatea o acorda pt a spori veniturile unor cate&orii
de salariati a!lati in di!icultate ) accidente de munca, boli pro!esionale, soma2*
1arimea si dinamica S sunt in!luentate de !actori cu caracter indirect(
# &radul de or&aniare in sindicate
# capacitatea salariatilor de a comunica cu unitatea economica, or&aniatiile patronale
si or&anele specialiate ale statului cu prile2ul des!asurarii acordurilor colective
# mi&ratia !ortei de munca
# le&islatia cu privire la miscarea &evista si revendicativa in !iecare tara
Profitul
-venitul pe care il primeste proprietarul de K pt contributia sa la AE
# e3cedentul incasarilor realiate peste -P si distribuire a bunurilor obtinute
# este scopul oricarei %E, constituind motivatia obiectiva a proprietarilor de capital,
ma3imiarea pro!itului la nivelul unitatilor economice !iind criteriul cel mai important al
e!icientei lor.
Functii :
6. motiveaa proprietarii de 7 pt utiliarea acestuia in activ cu caracter comercial
5. stimuleaa initiativa si acceptarea riscului de catre cei care#l urmaresc drept scop in
actiunile lor
8. incita la cresterea e!icientei si cultiva spiritul de economie
9. aloca resursele pe activitati si !irme, orientandu#le spre cele mai pro!itabile
:. sursa principala de !inantare directa sau indirecta a oricarei activ
1arimea pro!itului variaa int imp si spatiu si se e3prima prin(
a. Masa profitului " marimea absoluta a pro!itului )suma de bani pe care o repreinta
pro!itul*
# se det ca di!erenta intre incasari si c'eltuieli
b. Rata profitului " marimea procentuala a pro!itului care e3prima &radul de
rentabilitate
# se det ca raport procentual intre pro!it si costuri, 7 sau incasari.
Factorii care influenteaza marimea profitului:
6. nivelul costului unitar )ip*
5. nivelul P )dp*
8. cantitatea de bunuri produse si vandute )dp*
9. vitea de rotatie a 7 !olosit " dp, daca se e3prima prin nr de rotatii sau ip daca se
e3prima prin durata unei rotatii
:. structura productiei " cand creste ponderea produselor cu rentabilitate mare, atunci
cresc masa si rata pro!ituli
;. proportia repartiarii veniturilor intre posesorii FP )ip*
Formele profitului
6. pro!it brut#di! dintre incasari si costuri
5. pro!it net " ceea ce ramane din PrB dupa plata ta3elor si impoitelor
8. Pr normal, obisnuit# pro!itul considerat su!icient de un a&.ec. pt a#si continua activ
9. Pr de monopol, suprapro!it# e3cedent al pro!itului normal obtinut de catre a&.ec. care
dispun de conditii naturale sau economice pe care ceilalti nu le au si se !olosesc de o
concurenta imper!ecta pt a obtine un pro!it mai mare
:. Pr le&itim, meritat# suma care revine celui care detine !irma pt contributia sa la %E in
conditiile respectarii prevederilor le&ale
;. Pe nele&itim, nemeritat " suma obtinuta de posesorul de capital !ara a avea vreo
contributie la %E+ se obtine prin (
# economii ne2usti!icate la c'eltuieli pt protectia mediului
# practicarea unor P ! mari
# Sustra&erea de la plata ta3elor si impoitelor
# <btinerea unor casti&uri din in!latie sau alte !enomene social#economice
E!iecienta economica pe care o releva pro!itul este reultatul(
#conditiilor de !ormare a o!ertei si al raportului dintre cerere si o!erta
Ine!icienta elimina a&.ec. de pe piata, punandul in situatia de faliment, care apare atunci
cand incasarile c!eltuielile, iar a&.ec. nu mai poate sa#si continue activitatea.
"obanda
-suma de bani platita de debitor creditorului pt folosirea capitalului sau o anumita
perioada de timp
-este pretul creditului, !iind un cost pt debitor si un venit pt creditor
Rata dobanzii- pretul platit de debitor creditorului pt a dispune pe o perioada de un
an de #$$ unitati monetare
#depinde de raportul dintre cererea si o!erta de credite( creste cererrea si scade o!#0creste
d=
#starea economiei )in perioade de instabilitate economice creste d=*
# riscul asumat de creditor )cu cat e mai mare riscul# creste d=*
#in!latie " creste ri /0 crestere d=
d%r & d%- ri
d=# rata nominala a dobanii
d=r " rata reala a dobanii
Masa dobanzii '"(- suma de bani platita de debitor creditorului
" simpla " pentru credite pe o perioada mai mica de un an, sau mai mare de un an,
dar platite in transe
"& ) * d% * n
" compusa " se calculeaa pt credite acordate pe o perioada mai mare de un an
rambursate la s!arsitul perioadei respective
# are in vedere !aptul ca $ din !iecare an se adau&a, in anul urmator la creditul acordat,
!iind luata in calcul $
# $/ Sn# -
# "& )'#+d%(
n
)
# Sn/ ->$