CAPITOLUL III.

FORME SPECIFICE I MODURI DE REALIZARE A ACTIVITII CU PRECOLARII

SUBIECTUL III.1
Activitatea f!"# $%ecific# &e !ea'i(a!e a )iective'! e&*ca+i,a'e i, -!#&i,i+a &e c%ii.
Etapele principale ale activitii de proiectare a activitilor didactice sunt urmtoarele:
1. Incadrarea activitii didactice n planul tematic: activitate de transmitere, dobndire,
descoperire, recapitulare, sistematizare, aplicare, verificare, evaluare etc.) Planul tematic
cuprinde sistemul de activiti didactice !lecii, lucrri de laborator, cercuri de c"imie,dezbateri,
activiti independente, e#cursii, vizite etc.), structurate n funcie de lo$ica obiectului de
nvmnt.
/. %tabilirea obiectivelor operaionale
0. %electarea, structurarea lo$ic, coninutului &i transpunerea lui didactic ntr 'o serie de
aciuni pe care profesorul le realizeaz innd cont de:
( nivelul $eneral de pre$tire al elevilor
( e#periena anterioar a elevilor
( cuno&tine &i abilitile intelectuale &i practice de care dispun elevii
Procesul instructiv educativ presupune:
). *esurse umane:
o educatoarea cu pre$atirea ei cultural &i profesional
o copilul pre&colar, cu nivelul su de dezvoltare specific vrstei
+. *esurse materiale &i financiare : spaiile pre&colare, dotarea a &i finanele puse la dispoziie
pentru realizarea activitii specifice
,. *esurse peda$ o$ice : pro$rama nvmntului pre&colar, materialele !cri, caiete pentru
copii, metodice etc.) &i sistemul de perfecionare a pre$tirii educatoarelor.
-. *esursele conte#tuale : politice, culturale, reli$ioase, social( civice etc.
F!"e'e &e !-a,i(a!e a activit#+ii i,$t!*ctiv1 e&*cative &i, -!#&i,i+#
In instituia pre&colar nu e#ist lecii, de&i re$asim sarcini didactice. .stfel re$asim:
o activiti de predare( nvare,
o de formare de deprinderi &i priceperi,
o de consolidare a cuno&tinelor
o de evaluare
o c"iar forme mi#te
Activitati &i!i2ate 3 )'i-at!ii4
( au durat &i o ritmicitate determinate. .stfel, la $rupele
o mici, activitile obli$atorii nu pot dep&i )/()0 minute
o la cele mi1locii se nscriu n limita a )0( +/ de minute,
o la $rupele mari durata este de +/(,/ minute,
o iar la $rupa pre$titoare se pot prelun$i pn la +0( ,0 de minute.
2up coninut activitatile diri1ate se mpart n:
( .ctiviti de dezvoltare a limba1ului &i a capacitilor de comunicare
( .ctiviti destinate cunoa&terii mediului ncon1urtor
( .ctiviti matematice
( .ctiviti practice !apartenente activitilor de educaie estetic)
( .ctiviti artistico( plastice !incluse n cate$oria activitilor destinate educaiei estetice)
( .ctiviti muzicale !destinate educaiei estetice)
( .ctiviti de educaie fizic !destinate educaiei psi"o (motorii).
5c*!i'e 6i activit#+i'e 'i)e!e
( nu sunt pro$ramate ca numr pe sptmn.
1
Activitatea &e %!e&a!e1 7,v#+a!e !dobndire de cuno&tiine)
%arcin didactic dominant : dobndirea de cuno&tine noi.
%tructur or$anizatoric orientativ:
). or$anizarea nvrii( pre$tirea clasei pentru activitate3
+. reactualizarea cuno&tinelor anterioare 'se verifica daca copiii au cuno&tinele necesare
asimilrii celor din lecia nou3
,. captarea ateniei( trezirea interesului elevilor pentru subiectul leciei
-. enunarea subiectului &i a obiectivelor ' se foloseste un limba1 pe intelesul copiilor
0. predarea noului coninut '
4. obtinerea performantei' presupune diverse modaliti de fi#are a noilor cuno&tine:
e#erciii, problematizrii, aplicaii practice, crearea unor situaii de transfer etc.3
5. nc"eierea activitii !.precieri)
Activit#+i'e &e f!"a!e &e %!ice%e!i 6i &e%!i,&e!i
%arcin didactic dominant : realizarea unor activiti cu scopul de a forma anumite priceperi &i
deprinderi
%tructur or$anizatoric orientativ:
). or$anizarea nvrii3
+. anunarea obiectivelor &i a subiectului leciei3
,. reactualizarea cuno&tinelor anterioare3
-. demonstrarea modului de e#ecutare3
0. diri1area nvrii !secvena ma1or)3
4. analiza rezultatelor &i aprecieri.
Activit#+i &e c,$'i&a!ea c*,6ti,+e'!8 %!ice%e!i'! 6i &e%!i,&e!i'!
%arcin didactic dominant : fi#area &i consolidarea cuno&tinelor dobndite anterior.
%tructur or$anizatoric orientativ:
). or$anizarea nvrii3
+. captarea ateniei3
,. anunarea obiectivelor &i a subiectului leciei3
-. reactualizarea cuno&tinelor anterioare !aici secvena ma1or n care se pune n aplicare
proiectul de recapitulare)3
0. intensificarea reteniei3
4. nc"eierea activitii !aprecieri).
Activit#+i &e eva'*a!e
%arcin didactic dominant : controlul &i evaluarea.
%tructur or$anizatoric orientativ :
). or$anizarea nvrii3
+. anunarea obiectivelor &i a subiectului leciei3
,. evaluarea propriu ( zis3
-. nc"eierea activitii.
A'te ti%*!i &e activit#+i
1. P!iect te"atic
6 strate$ie de abordare inte$rat a dezvoltrii copilului este nvarea pe baza de proiect tematic.
7n proiect este o investi$aie n profunzime a unui subiect, a unei teme realizat de un $rup de
copii &i, ocazional, de un sin$ur copil.
Fa(e'e *,*i %!iect
9, fa(a I a proiectului, copiii &i educatorul discuta n vederea selectrii &i conturrii subiectului care
va fi investi$at.
8riterii de selectare a subiectelor:
( s fie strns le$at de e#periena cotidian a copiilor3
( s fie suficient de familiar cel puin ctorva copii pentru a fi capabili s formuleze ntrebri
2
( s permit e#ersarea deprinderilor din toate domeniile de dezvoltare: limb &i comunicare,
domeniul co$nitiv, socio( emoional, al dezvoltrii fizice &i al atitudinilor &i capacitilor n
nvare3
( s fie suficient de bo$at pentru a fi studiat cel puin o zi sau cel mult 0 sptmni3
( s poat fi cercetat &i acas &i la $rdini.
9n aceast faz se poate ntocmi o "art, care poate fi completat &i pe msur ce proiectul se
desf&oar. 9n timpul acestor discuii, educatorul &i copiii propun ntrebri la care vor cuta s
rspund prin investi$aia pe care o vor face.
Fa(a a II1a const ntr ( o cercetare direct care se poate realiza &i prin e#cursii pentru a investi$a
locurile, obiectele sau evenimentele. 9n aceast faz copiii cerceteaz, deseneaz n urma
observaiei, construiesc modele, observ atent, e#ploreaz
Fa(a a III1a, finalizarea &i detalierea evenimentelor3 se poate realiza sub forma unor discuii,
descrieri a ceea ce au descoperit &i a prezentrii unor produse, a unor prezentri dramatice,
spectacole sau prin realizarea unor e#cursii.
.vanta1ele proiectului
A. Pe,t!* c%i':
( dobnde&te cuno&tine profunde &i solide3
( identific mai u&or relaiile dintre idei &i concepte3
( face corelaii ntre temele abordate n $rdini &i cele din afara ei3
( parcur$e teme care(l intereseaz &i le studiaz mai mult timp3
( ncura1eaz comunicarea3
( nva s rezolve sarcini prin cooperare3
( se formeaz sentimentul de apartenen la $rup3
( devine mai responsabil n procesul nvrii.
B. Pe,t!* e&*cat!:
( stimuleaz interesul pentru abordarea unor noi coninuturi &i metode3
( &i or$anizeaza mai bine planificarea3
( utilizeaz o varietate de activiti pentru a prezenta tema n profunzime3
( ncura1eaz copiii s produc idei ori$inale pentru activiti.
C. Pe,t!* %#!i,+i:
( sunt implicai n activitatea clasei ca voluntari3
( se simt eficieni mprt&ind din e#periena lor3
( nele$ modul de abordare a nvrii la copii &i(i pot spri1ini mai bine.
Proiectele tematice pot avea ca puncte de plecare o ntmplare, o 1ucrie, o carte, o idee, un
eveniment din familie sau din cadrul comunitii. 9n planificare e important s e#iste proiecte
tematice iniiate de copii &i de educator, e necesar un ec"ilibru ntre sursele de provenien ale
subiectelor abordate
/. Activitati c"%'e"e,ta!e
( .ctiviti didactice desf&urate n afara clasei
( .ctiviti desf&urate de colectivul didactic al &colii: 1ocuri &i concursuri &colare 3serbri
&colare3 ntlniri cu personaliti din diverse domenii.
( .ctiviti or$anizate n afara &colii: aciuni de educaie sanitar, rutier etc. vizionri de
spectacole etc.
( .ctiviti desf&urate n afara &colii !e#tra&colare): e#cursii &i vizite didactice3 tabere3
emisiuni radio &i :; etc.
.ceste activiti pot fi or$anizate 7, t!ei ""e,te &ife!ite:
). familiarizarea copilului cu tema
+. activitatea n prelun$irea leciei3 are rolul de consolidare sau < &i aplicare a cuno&tinelor
nsu&ite
,. nc"eierea activitatii
SUBIECTUL III. /
Activit#+i'e &e i,v#+a!e &i!i2at# 3ca!acte!i$tici8 e;i-e,+e4.
3
Activitati &i!i2ate 3 )'i-at!ii4
( au durat &i o ritmicitate determinate. .stfel, la $rupele
o mici, activitile obli$atorii nu pot dep&i )/()0 minute
o la cele mi1locii se nscriu n limita a )0( +/ de minute,
o la $rupele mari durata este de +/(,/ minute,
o iar la $rupa pre$titoare se pot prelun$i pn la +0( ,0 de minute.
2up coninut activitatile diri1ate se mpart n:
( .ctiviti de dezvoltare a limba1ului &i a capacitilor de comunicare
( .ctiviti destinate cunoa&terii mediului ncon1urtor
( .ctiviti matematice
( .ctiviti practice !apartenente activitilor de educaie estetic)
( .ctiviti artistico( plastice !incluse n cate$oria activitilor destinate educaiei estetice)
( .ctiviti muzicale !destinate educaiei estetice)
( .ctiviti de educaie fizic !destinate educaiei psi"o (motorii).
SUBIECTUL III. 0
5c*!i 6i activit#+i 'a a'e-e!e: ca!acte!i$tici8 ev'*+ia !a%!t*'*i i,t!e i,&!*"a!e 6i
"a,ife$ta!ea 'i)e!# a c%i'*'*i.
=ocul este specific varstelor copilariei si are mare importanta in dezvoltarea psi"ica a copilului.
Prin 1oc copilul reda, reproduce secvente din viata sau creaza o lume noua, o alta realitate.
In primele luni copilul se 1oaca cu corpul sau, apoi reproduce elemente din ambianta sa apropiata,
urmeaza imitarea adultilor !de aici se naste 1ocul de rol), 1ocul cu re$uli prin care copilul invata
elemente fundamentale de socializare, de cooperare, de competitie.
Prin activitatea de 1oc copiii
( isi formeaza identitatea personala
( invata actiuni, operatii si conduite care il a1uta sa rezolve problemele din mediul sau
( invata sa vorbeasca, sa asculte, sa intelea$a
( isi dezvolta atentia, motivatia, abilitatile
( isi dezvolta intrea$a personalitate
<e,e(a $i !'*' 2c*'*i
8u privire la $eneza si rolul e#ista mai multe teorii:
). te!ia !ec!ea!ii $a* a &i=,ei potrivit careia 1ocul are functia de a rela#a si detensiona corpul
si spiritul obosit
+. te!ia $*!%'*$*'*i &e e,e!-ie conform careia surplusul acumulat de copii se descarca prin
1oc
,. te!ia atavi$"*'*i care sustine ca 1ocul este un e#ercitiu prin care dispar functiile rudimentare
devenite inutile ! de e#emplu 1ocul de(a vanatoarea>)
-. te!ia e;e!citi*'*i %!e-atit! !elaborata de ?roos) care sustine
( ca fiecarui tip de 1oc ii corespund un instinct ! 1ocuri de intrecere, de vanatoare, de lupta,
etc)
( si ca 1ocurile unei specii nu vor fi practicate niciodata de o alta specie
2e aceea 1ocul este definit ca un e#ercitiu pre$atitor pentru viata.
0. te!ia 2c*'*i ca $ti"*'e,t a' c!e$te!ii !teoria isi are ori$inea in ideile lui @ 8arr) potrivit
careia rolul 1ocului este de a stimula sistemul nervos, pe cel muscular si pe cel circulator
4. te!ia e;e!citi*'*i c"%'e"e,ta! 3a' c"%e,$atiei4 potrivit careia 1ocul intretine si
improspateaza deprinderile nou dobandite
5. te!ia i,t!e-i!ii care sustine ca 1ocul este un inlocuitor al realitatii pe care copilul nu o $aseste
in realitate
A. te!ia cat=a!tica8 dupa care 1ocul are functia de a purifica tendintele antisociale cu care venim
pe lume prin canlizarea lor spre comportamente acceptabile
Ev'*+ia !a%!t*'*i i,t!e i,&!*"a!e 6i "a,ife$ta!ea 'i)e!# a c%i'*'*i
4
=ocul &i procesul de cre&tere sunt strns le$ate ntre ele. 8opilul mic are mai multe ocazii de a se
1uca liber, ns treptat, 1oaca liber a copilului este nlocuit cu activiti structurate, att acas ct
&i n instituiile de educaie.
C,ce%t*' &e 2c 'i)e!
8nd spunem 1oc liber ne referim la 1ocul care este iniiat de copil n centrele de interes<activitate.
9n 1ocul liber copilul decide ce se 1oac, cu ce se 1oac &i cu cine se 1oac.
=ocul reprezint cea mai important surs de nvare pentru copii. Ei nva s interacioneze cu
ceilali, s e#ploreze mediul, s $seasc soluii la situaiile problem, s &i e#prime emoiile, s
ac"iziioneze cuno&tine &i abiliti.
8opilul are nevoie nu numai de spri1in &i ndrumare, ci &i de libertate &i iniiativ personal.
Educatorul trebuie s ncura1eze modalitile specifice prin care copilul ac"iziioneaz cuno&tine:
imitare, ncercare &i eroare, e#perimentare.
8opiii care se 1oac pierd msura timpului, fiind absorbii cu totul de 1oc deoarece percep 1ocul ca
ceva interesant, atractiv, frumos. .stfel se poate e#plica refuzul copiilor de a ntrerupe 1ocul 2e( a
ma$azinul>, 2e(a &oferii>, 2e(a animalele din pdure>, 2e(a piaa de flori> cnd le propunem o
activitate n alt centru pentru a rezolva, de e#emplu, sarcini matematice, a picta, a scrie semne
$rafice sau a tia cu foarfecele.
%u$estii metodice:
). 2ac un copil petrece mai mult timp ntr (un 8entru de interes, de e#emplu la 8onstrucii si
refuz activiti de matematic, pictur sau activiti practice, educatorul poate aduce
materiale &i instrumente de lucru n centrul de interes al copilului &i poate iniia activiti de
tipul:
( s scrie preuri pe "ainele din ma$azinul improvizat sau s scrie orarul acestuia3
( s decoreze roc"iile sau s le coloreze3
( s amena1eze o parcare &i s $rupeze ma&inile dup mrime, culoare sau alte criterii3
( s picteze pdurea pentru animale3
( s traseze drumul prin pdure3
( s taie cu foarfecele "rtia pe contur pentru a ( &i confeciona bani.
+. 2ac un 1oc se repet prea des, educatorul sa trebuie s sc"imbe ambianta si materialele.
,. Bu ac"iziionai 1ucrii ieftine, care se stric repede &i pe care s le inei la pstrare ncuiate.
-. *esponsabilizai copiii s fac ordine &i curenie dup 1oc.
0. .si$urai tuturor copiilor, inclusiv celor cu cerine educaionale speciale, un spaiu securizat
de 1oc sau inte$rai(i alturi de ceilali
4. 9nlturai 1ucriile care incit la violen
5. 9ncura1ai fetele s se 1oace alturi de biei la 8entrul 8onstrucii , iar bieii alturi de fete la
8entrul 8olul ppu&ii3 nu le n$rdii ideile &i pornirile interioare cu pre1udeci despre rolurile
tradiionale de $en
A. 2ac reproduc n 1oc aspecte ne$ative din realitate !de e#emplu un copil &i bate ppu&a) sunt
necesare discuii de clarificare la sfr&itul 1ocului, dezaprobarea lor cu e#plicarea efectelor sau
oferirea unor motivaii pozitive.
;rsta pre&colar este o perioad de evoluie spectaculoas a conduitei ludice. 6 evoluie cu o
asemenea intensitate nu se mai re$se&te n nicio perioad a vieii. Co$ia &i impetuozitatea
conduitei ludiceeste datorat nu numai dezvoltrii &i maturizrii psi"ofizice, ci &i posibilitilor de
relaionare &i ae#perienelor acumulate odat cu intrarea copilului n $rdini.
9n concepia lui =ean Pia$et e#pus n lucrarea Psi"olo$ia copilului> !)D54) 1ocul are funcia de a
realiza adaptarea copilului la realitate.
5ea, Pia-et considera ca 1ocul are functia de
( f*,ctia &e a&a%ta!e a copilului la realitatea incon1uratoare
( f*,ctia f!"ativ i,f!"ativ# !autorul considera ca 1ocul este un mecanism de asimilare a
influenelor mediului socio(uman, ceea ce face posibila dezvoltarea copilului
( f*,ctia cat=a!tic#1 1ocul simbolic are funcia de descrcare ener$etic, de rezolvare a
conflictelor afective, de compensare &i trire intens, de detensionare a copilului
5
( f*,ctia &e $cia'i(a!e $i $cia)i'i(a!e a c%i'*'*i ! prin 1oc copilul se acomodeaza cu
ceilalti, dezvolta relatii cu cei din 1ur, accepta si asimileaza norme si re$uli)
8onf orm teoriei lui =ean Pia$et, tipul de 1oc se modific n strns le$tur cu stadiul dezvoltrii
sale co$nitive. .utorul realizeaz o clasificare a 1ocurilor:
a) 1ocuri manipulative !pn la + ani) ( corespund stadiului senzorio( motor &i constau n
e#plorarea &i manipularea obiectelor3 acestea pot fi:
o 1ocurile senzorio( motorii sau de mnuire3
o 1ocuri de combinaii fr scop clar definit, de dezmembrare &i reconstruire de obiecte3
o 1ocuri de combinaii de obiecte<aciuni cu scop !recompuneri dup un model).
b) 1ocuri simbolice sau de creaie !de la + la 5 ani) ( corespund stadiului preoperaional al
$ndirii3
c) 1ocurile cu re$uli !de la 5 la )+ ani) ( corespund etapei operaiilor concrete, implic
nele$ereare$ulii ca o convenie &i au caracter competitiv.
C%i'*' %>,# 'a 0 a,i este captivat de 1ocul cu obiecte. El se 1oac sin$ur c"iar dac este n
compania altor copii. 8opiii din $rupa mic prefer rolurile sin$ulare, active, principale &i cnd se
1oac 2e( a medicul> se 1oac izolat cu trusa medical &i ppu&a sau n interaciune cu un alt
copil din apropiere, de obicei de acela&i $en, dar care e implicat ntr (un alt 1oc.
T!e%tat8 se dezvolt abilitile sociale &i copilul ncepe s interacioneze cu mai muli copii,
coopereaz avnd o preocupare comun n 1oc: construiesc un $ara1, mer$ la picnic, mer$ la
pia, la supermarEet. Ei propun roluri &i aciuni, creeaz scenarii, iniiaz 1ocuri noi 2e(a
manec"inele>, 2e(a buctarii>, 2e(a prinesele>, 2e(a Frumoasa .dormit>, 2e(a spectacolul>.
7neori 1ocul de rol urmeaz ceea ce adulii ar numi o nlnuire lo$ic a evenimentelor, alteori
ns, 1ocul deviaz &iurmeaz ci nea&teptate dictate de fantezia copiilor. =ocul cu roluri permite
copilului s e#perimenteze ovarietate de comportamente, dar &i consecinele acestor
comportamente.
D*%# ? a,i, copiii stabilesc re$uli. 2e e#emplu, cnd e afi&at la ma$azin 9B8@I%, nimeni nu are
voie, sau toi trebuie s intre la ?rdina Goolo$ic> prezentnd biletul la intrare.
6