You are on page 1of 2

ANALIZATORUL KINESTEZIC

Analizatorul kinestezic informeaza SNC despre pozitia si miscarea in spatiu ale corpului si ale
segmentelor sale, precum si despre gradul de contractie a muschilor. Pe baza acestor informatii,
prelucrate de centrii nervosi superiori, apar senzatiile posturale si de miscare si se elaboreaza comenzi
care determina tonusul muscular si contractiile musculare adecvate diferitelor miscari.
Segmentul periferic
Analizatorului kinestezic este constituit din proprioceptori situati in muschi, ten-doane, aponevroze,
capsule articulare, periost si pericondru.
receptorii kinestezici
Organele tendinoase Golgi sunt sti-mulate de cresterea tensiunii in tendoane, determinata de contractia
musculara.
Corpusculii Pacini au ca stimul presiunea exercitata asupra formatiunilor structurale in care se gasesc. Ei
sunt sensibili la miscari rapide si la vibratii.
Terminatiile nervoase libere din articulatii si muschi sunt numai receptori ai durerii si nu
proprio-ceptori.
Cei mai importanti proprioceptori sunt fusurile neu-romusculare . Acestia sunt constituiti din grupe de
510 fibre intrafusale, cu rol senzitivo-motor, situate intre fibrele musculare obisnuite (extrafusale) si
paralel cu acestea. Extremitatile fibrelor intrafusale pot fi prinse pe tendoane si fibre extrafusale sau
numai pe fibre extrafusale. O fibraintrafusala are extremitati stri-ate contractile si o portiune centrala
necontractila, mai voluminoasa, cu mai multi nuclei si fara miofibrile.
Inervatia senzitiva a fusului este formata din termi-natii primare spiralate, situate in zona centrala, si
terminatii secundare, fibre in buchet, situate la extremitatile zonei centrale. Terminatiile primare, cu
conducere rapida, sunt stimulate de gradul de intindere al muschiului.
Inervatia motorie, proprie capetelor contractile ale fibrelor intrafusale, este reprezentata de fibre
nervoase cu originea in neuronii motori gama medulari, spre deosebire de fibrele extrafusale care sunt
inervate de neuronii motori alfa medulari.
Segmentul de conducere este reprezentat de:
caile nervoase ale sensibilitatii proprioceptive inconstiente, care deservesc activitatea reflexa de
contractie tonica a muschilor (au fost studiate la functiile maduvei);
caile sensibilitatii proprioceptive constiente, reprezentate de fasciculele spinobulbare, la care se
adauga aferente cerebelo-corticale.
Segmentul central
Il reprezinta ariile senzitivomotorii corticale, care marginesc santul central, unde are loc analiza
informatiilor aduse pe caile sensi-bilitatii proprioceptive constiente si transformarea lor in senzatii si
actiuni motorii tonice corective.


Analizatorul kinestezic (motor) are rol important n reglarea tonusului muscular, n funcia locomotorie i
percepia forei.
Pentru o bun desfurare a organismului uman este necesar o permanent informare a SNC (sistem
nervos central) asupra poziiei corpului, a diferitelor segmente ale corpului i a gradului de contracie a
muchilor, informaiile fiind furnizate de receptorii aparatului vestibular, receptori vizuali i cutanai dar
i de receptorii specifici care se afla n aparatul locomotor (proprioceptori).
Receptorii analizatorului kinestezicModificare
Receptorii analizatorului kinestezic sunt situai n:
muchi (striai)
tendoane
periost (membran osteogen)
articulaii
ligamente
Receptorii care se gsesc n periost i articulaii sunt numii corpusculii Vater-Pacini (identici cu cei din
piele) care au o sensibilitate la micri i modificri de presiune, fiind reprezentai de organele
tendinoase Golgi i Fusurile neuromusculare Kuhne.
Corpusculii neurotendinoi GolgiModificare
se situeaz la jonciunea muchi-tendon
const ntr-o reea de terminaii nervoase butonate
n ei se gsesc 1-3 fibre nervoase, fiind stimulate de ntinderea puternic a tendonului
Corpusculii Golgi au rolul de a monitoriza continuu tensiunea produs n tendoane, ajutnd la
prevenirea contraciei musculare excesive sau a alungiri exagerate a muchiului.
Rolul analizatorului kinestezicModificare
n desfurarea normal a activitii motorii
n analiza fin a micrilor
n coordonarea micrilor
BibliografieModificare
Dr. Roxana Maria Albu, Anatomia i Fiziologia Omului Ediia a III-a, Editura Corint,Bucureti 1997
Dan Cristescu, Carmen Slvstru, Bodgan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Crmaciu, Biologie -
Manual pentru clasa a XI-a, Editura Corint.
V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu, Anatomia i fiziologia omului, Editura Medical, Bucureti 1970

You might also like