Sciatica

Filed in Kinetoterapia on Apr.10, 2009

GENERALITATI definitie, clasificare, date epideiolo!ice
Este o "oala care face parte din re#atis#l de!enerati$ inflaator. %#rerea locali&ata in
re!i#nea lo"ara ca si cea care iradia&a de'a l#n!#l e"r#l#i inferior constit#ie o
referinta e(tre de frec$enta ce deterina incapacitatea de #nca c# reperc#rsi#ni
econoice iportante.
)ciatica prin *ernie discala este cea ai frec$enta fora clinica a ne$ral!iei sciatice.
Ea poate fii de ai #lte fel#ri+
, sciatica discala prel#n!ita-
, sciatica discala *iperal!ica-
, sciatica discala parali&anta.
)ciatica nediscala, care la rand#l ei se poate clasifica in+
, sciatica radic#lara nediscala-
, sciatica tronc#lara-
, sciatica coordonala.
Ne$ral!ia sciatica este o al!ie radic#lara care trad#ce s#ferinta #nei radacini a ner$#l#i
sciatic, #lt ai rar o atin!ere a tr#nc*i#l#i ner$os propri#'&is. Ea re&#lta in a.oritatea
ca&#rilor dintr'#n conflict discoradic#lar consec#ti$ #nei *ernii intraradic#lare la ni$el#l
disc#l#i inter$erte"ral L/'L0 sa# L0')1.
)ciatica apare la indi$i&ii ad#lti intre 20'00 de ani si c# deose"ire d#pa $arsta de /0 de
ani.
)ciatica apare ai frec$ent la "ar"ati decat la feei ceea ce se poate e(plica prin fapt#l
ca "ar"atii s#nt ai e(p#si tra#atiselor si s#rena.#l#i f#nctional al coloanei.
)ciatica apare ai frec$ent la indi$i&ii care s#nt s#p#si prin profesi#nea lor,
tra#atiselor si efort#rilor. 122'102 dintre "olna$ii c# sciatica s#nt #ncitori
an#ali. )ciatica se intalneste ai #lt la partea san!a deoarece, in c#rs#l iscarilor
o"isn#ite dreptacii fac o fle(ie spre dreapta a coloanei $erte"rale, tracti#nile cele ai
ari fiind s#portate de #sc*ii $erte"rali si de se!ent#l lo"ar din stan!a.
ETI34AT3GENIE ca#&e, ecanise, anatoie patolo!ica
Etiopato!enia lo"o'sciatica este anifestarea ne$ral!ica cea ai des intalnita.
5#noasterea conditiilor etiolo!ice si a ecaniselor are o deose"ita iportanta practica
atat din p#nct de $edere al tra#atis#l#i c#rati$ cat si al cel#i profilactic. La copii si
adolescenti re&istenta disc#l#i inter$erte"ral este considera"ila, deoarece n# s'a# prod#s
inca alterarile str#ct#rale entionate. Astfel tra#atisele sa# s#rena.#l f#nctional al
re!i#nii lo"o'sacrate n# pot prod#ce le&i#ni discale sa# disco'radic#lare. 6atranii n#
pre&inta de o"icei anifestari clinice ale discopatiilor, deoarece s#nt ai rar s#p#si
tra#atiselor sa# efort#rilor fi&ice. La feei in afara de tra#atise si s#rena.
f#nctional sciatica poate sa apara ca #rare a odificarilor coloanei lo"are
s#prasolicitata de pilda in o"e&itatile endocrine d#pa sarcini.
in prod#cerea sciaticii rol#l *otarator il a# doi factori+
, #n#l ecanic, le!at de t#l"#rarile disc#l#i inter$erte"ral-
, #n#l inflaator le!at de iritatia radacinilor ner$#l#i sciatic prin copresi#ne discala.
ins#area acestor doi factori da nastere eleent#l#i esential al pato!eniei sciaticii+
conflict#l discoradic#lar.
5a#&ele a!ra$ante tre"#ie preci&ate, d#rerea poate fii e(acer"ata de t#se, stran#t sa# de
efort#l de defecatie 7este posi"il in acest ca& sa fie $or"a de o d#rere radic#lo'ner$oasa8-
in !eneral efort#l fi&ic poate accent#a d#rerea.
5RITERII %E )9)tINERE A %IAGN3)TI59L9I
a8 e(aen#l clinic
in sciatica e(ista o serie de seen caracteristice le!ate in !eneral de elon!atia ner$#l#i
sa# a radacinilor sale, fie de presi#nea tr#nc*i#l#i ner$os d#reros.
)en#l Lase:#e este cel ai fidel si ai pretios. 6olna$#l#i, fiind c#lcat pe spate, c#
!en#nc*ii intinsi i se ridica calcai# astfel incat sa prod#ca o fle(ie a e"r#l#i inferior
pe "a&in. in raport intensitatea fenoenelor inflaatoare radic#lare, d#rerea apare la
#n!*i#ri diferite, iediat d#pa ridicarea calcai#l#i, in forele *iperal!ice sa# la #n #n!*i
de /0;, fac#t de coapsa pe "a&in in forele oderate. 9neori in forele de sciatica
se$era, c*iar si ridicarea in aceleasi conditii a e"r#l#i sanatos desteapta d#rerea de
partea "olna$a. Acest sen este den#it Lase:#e contralateral.
)en#l co"orarii picior#l#i apare daca "olna$#l in dec#"it dorsal, ridica a"ele e"re
inferioare c# !en#nc*ii intinsi, pana incepe d#rerea. )en#l este po&iti$ daca la
co"orarea e"r#l#i sanatos d#rerea in e"r#l "olna$ se intensifica.
)en#l 9lat<ie$ici apare daca "olna$#l, ase&at an dec#"it $entral, e(ec#ta o e(tensie
a(ia a picior#l#i, ridicand coapsa flectand !a"a.
)en#l Leri consta in pro$ocarea d#rerii prin fle(ia cap#l#i pe tr#nc*i.
)en#l 6onnet consta in prod#cerea d#rerii prin add#ctia fortata a coapsei.
4#nctele =allei( coresp#nd &onelor #nde diferite fascic#le ale ner$#l#i sciatic
incr#cisea&a plan#ri d#re, astfel incat presi#nea acestora pro$oaca d#rere. 9rarite
descendent intalni+p#nct#al fesier la e(treitatea s#perioara a inci&#rii sciatice-
p#nct#al tro*anterian,in sant#l isc*io'tro*anterian- p#nct#l poplite#, in re!i#nea
respecti$a- p#nct#l peronier, la !at#l perone#l#i- p#nct#al aleolar peronier pe fata
dorsala a aleolei etc.
%aca senele entionate pana ac# perit #n dia!nostic clinic de sciatica, e(aen#l
clinic ai poate f#rni&a o serie de indicii care sa faca posi"ila locali&area disc#l#i si a
radacinilor atinse. Topo!rafia d#rerii si a t#l"#rarilor de sensi"ilitate este foarte
iportanta. As#pra acest#i aspect s'a insistat.
Atit#dinea coloanei $erte"rale poate sa dea detalii iportante in afara de liitarea
iscarilor de e(tensie si fle(iei a coloanei caracteristice atat sciaticilor L/'L0 cat si
acelor L0 si )1. la "olna$#l ase&at in picioare se poate constata scolio&a antal!ica. in
sciaticile foarte d#reroase se constata o po&itie scoliotica in care conca$itatea se afla de
partea d#reroasa. Totodata se poate constata contract#re #nilaterala a #sc*ilor lo"ar.
)colio&a antal!ica caracteristica ai ales sciaticilor L/'L0.
>ers#l pe calcaie este iposi"il in sciatica L/'L0 ca si iscarea de "ataie a tact#l#i c#
picior#l pe podea.
E(aen#l refle(elor arata an#ite deose"iri. Astfel refle(ele ac*iliene s#nt red#se sa#
lipsesc in sciaticile L0')1 in tip ce refle(ele rot#liene lipsesc in discopatiile L?'L/.
a$and insa in $edere raritatea discopatiilor L?'L/ a"olirea refle(elor rot#liene ip#!n
ca#tarea c# !ri.a a #nei sciatici siptoatice.
Atrofiile #sc#lare ofera ai rar posi"ilitatea #nei locali&ari a le&i#nii. Astfel atrofiile
#sc#lare ale #sc*ilor !l#teali ai !a"ei si ai de!et#l#i are se intalnesc ai frec$ent
L0')1.
, sene s#"iecti$e
)ipto#l preponderent #neori e(cl#si$ il constit#ie d#rerea in re!i#nea lo"ara.
d#rerea iradia&a in e"r#l inferior a$and #n traiect care depinde de radacina afectata
astfel in sciatica L0 d#rerea interesea&a porti#nea posterioara a fesei, fata posterioara a
coapsei, fata e(terna a !a"ei, partea e(terna a !le&nei, re!i#nea dorsala a picior#l#i
a.#n!and #neori pana la *al#ce.
in ca& de sciatica )1, d#rerea c#prinde partea posterioara a fesei, partea posterioara a
coapsei si !a"ei, tendon#l l#i Ac*ile, calcai#l si re!i#nea plantara.
Aceasta topo!rafie a iradierii d#rerii n# este totdea#na asa de copleta astfel incat n#
p#te sa preci&a radacina afectata n#ai pe "a&a descierii d#rerii de catre "olna$.
6olna$#l ac#&a deseori pareste&ii 7aorteli, f#rnicat#ri8 in e"r#l inferior a$and o
topo!rafie siilara c# cea a d#rerii- rareori prin intero!atori# afla ca "olna$iil pre&inta
si t#l"#rari sfincteriene inore.
in sciatica prin conflict disco'radic#lar care pre&inta sit#atia cea ai frec$enta, d#rerea se
calea&a prin repa#s, in special repa#s la pat astfel incat deseori "olna$#l se poate odi*ni
in tip#l noptii- efort#rile si iscarile din tip#l &ilei, t#sea si stran#t#l aresc
intensitatea d#rerii.
, sene o"iecti$e
E(ainand "olna$#l care se afla in picioare constata o atit#dine antal!ica ai ales in
ca&#l sciaticii prin *ernia disc#l#i L/ L0, tr#nc*i#l fiind inclinat catre partea op#sa
celei d#reroase- se rearca o ster!ere a lordo&ei lo"are, o scolio&a 7consec#ti$a po&itiei
antal!ice aintite8 si contract#ra #nilaterala a #sc#lat#rii $erte"rale sacrolo"are.
>iscarile coloanei $erte"rale s#nt e(tre de d#reroase si ai ales fle(ia anterioara a
tr#nc*i#l#i si inclinarea laterala catre partea d#reroasa.
>ers#l o"isn#it de re!#la n# este afectat in sc*i" se o"ser$a dific#ltati in ers#l pe
$arf#ri 7sen#l @poanteiA s#!esti$ pentra sciatica )18 sa# ers#l pe calcai 7sen#l
@talon#l#iA din sciatica L08.
E(ainand "olna$#l in dec#"it dorsal se constata pre&enta sen#l#i Lase:#e 7ridicarea
e"r#l#i inferior intins pro$oaca o d#rere $ie a coapsei si a !a"ei8- prin aceasta
ane$ra se reali&ea&a o elon!atie a ner$#l#i sciatic. 4entr# a reali&a aceasta elon!atie
prin ane$re ai p#tin c#nosc#te 7in scop#l e$itarii #nei participari s#"iecti$e8 se
practica ane$ra Lase:#e in$ersata- d#pa ce a fi(at in rectit#dine cele do#a e"re
inferioare pe plan#l pat#l#i se cere "olna$#l#i sa treaca in po&itie se&and- in ca& de
sciatica reala iscarea este net liitata de d#rere.
>ane$ra 6ro!ard si test#l Fleppin! ser$esc acel#iasi o"iecti$.
in ca&#l test#l#i Fleppin! "olna$#l este ase&at pe ar!inea pat#l#i c# e"rele
inferioare atarnand, iar !a"a se e(tinde fata de coapsa- in ca& de sciatica, aceasta
ane$ra pro$oaca o d#rere $iolenta si rast#rnarea coloanei catre spate. )e reali&ea&a de
aseenea st#di#l sensi"ilitatii la ni$el#l e"relor inferioare- se constata o *ipoeste&ie
7scaderea sensi"ilitatii c#tanate8 s#perficiala ai ales pe re!i#nea dorsala a picior#l#i si
pe fata e(terna a !a"ei in sciatica L0- *ipoeste&ia @in saA este s#!esti$a pentr#
copresia co&ii de cal.
in sciatica L0 la e(aen#l o"iecti$ se constata #n deficit otor al e(tensor#l#i *al#cel#i
si a #sc*ilor lo.ii anteroe(terne- in sciatica )1 se o"ser$a ai rar #n deficit al #sc*ilor
lo.ii posterioare a !a"ei 7fle(ori plantari8. Refe(#l Ac*ilian poate fi diin#at sa# a"olit
in sciatica )1.
E(ainand "olna$iil in dec#"it $entral se poate e$identia sen#l @sonerieiA 7%E )E BE8+
presi#nea spati#l#i para$erte"ral coresp#n&ator disc#l#i patolo!ic 7L/ L0 sa# L0 )18
declansea&a o d#rere $ie, analo!a celei de care s#fera spontan "olna$iil- se constata
#neori *ipotrofie #sc#lara s#ccedand #n#i deficit otor prel#n!it.
in ca&#l e(aen#l#i o"iecti$ al "olna$#l#i c# sciatica n# tre"#ie oise t#seele pel$iene
7$a!inal si rectal8 acestea p#tand depista o t#oare a ic#l#i "a&in ce poate fi
responsa"ila de ne$ral!ia sciatica.
"8 in$esti!atii paraclinice
C E(aen radiolo!ic
E(aen#l radiolo!ic este e(aen#l paraclinic cel ai iportant. in od o"isn#it se
efect#ea&a radio!rafii de fata si de profil ale coloanei lo"are.
Acestea e$identia&a+
, rectit#dinea coloanei lo"are, c# ster!erea lordo&ei fi&iolo!ice 7pe clise# de profil8-
, scolio&a antal!ica-
, pensarea disc#l#i le&at L/ L0 sa# L0 )1 7pot fi pensari lo"are laterale sa#
posterioare8 si torsi#nea coloanei lo"are. E(ista sciatica c# e(aen radiolo!ic noral
7fa&a incipienta8. >ielo!rafia c# s#"stanta de contrast *idrosol#"ila preci&ea&a ai e(act
fel#l si sedi#l *erniei discale.
C E(aen de la"orator
E(aenele efect#ate in od o"isn#it s#nt+ *eole#co!raa, =.).D., electrofore&a- ele
s#nt norale in ca&#l #n#i "olna$ c# ne$ral!ie deterinata de #n proces de!enerati$ al
coloanei lo"are.
)t#di#l eta"olis#l#i fosfocalcic si do&area fosfata&ei alcaline s#nt #tile ori de cate ori
constata o rarefiere a tes#t#l#i osos 7osteoporo&a, osteoalacie8- do&area acid#l#i #ric,
introderoreactia la t#"erc#lina, testele serolo!ice pentr# 6r#cala, testele de depistare a
factor#l#i re#atoid, electroio!rafia pot fi de aseenea #tile.
, e(aen clinic
, e(aen radiolo!ic
, e(aene paraclinice
in pri#l rand ne$ral!ia sciatica tre"#ie diferentiata de+
1. #n sindro d#reros al sold#l#i-
2. o arterita-
?. o fle"ita a e"relor inferioare.
4entr# #n dia!nostic corect tre"#ie sa se tina seaa de+
, #n e(aen clinic corect-
, e(aen#l radiolo!ic-
, pl#s alte in$esti!atii ale coloanei $erte"rale.
E=3L9tIE si 4R3GN3)TI5
Folosind i.loacele terape#tice act#ale in cea ai are parte din ca&#ri disparitia
d#rerilor apare intre 2 saptaani si o l#na. %e o"icei d#pa aceasta perioada persista
pareste&ii care pot sa d#re&e ?'/ l#ni. Intensitatea d#rerilor si a contract#rilor #sc#lare
este le!ata in od o"isn#it de forele c# e$ol#tie ai prel#n!ita. Aceeasi enti#ne se
poate face pentr# sciaticile care apar la indi$i&ii ai tineri.
9nele fore d#reroase se do$edesc re"ele la trataent sa# n#ai in od trecator
sensi"ile. %intre aceste ca&#ri se rearca forele de sciatica c# ne$rita sa# sciatica
parali&anta.
TRATA>ENT
1. Trataent profilactic
>as#rile profilactice #raresc intarirea aparat#l#i #sc#lo'li!aentar, calirea
or!anis#l#i, arirea re&istentei la efort#ri si e$itarea factorilor pato!eni.
5onditiile de #nca s#nt deose"it de iportante astfel incat tre"#ie e$itate
tra#atisele, efort#rile e(a!erate, solicitarea fara rost a coloanei lo"are 7ridicarea de
.os a #nor o"iecte !rele, c# !en#c*ii intinsi8, e(p#nerea indel#n!ata la fri! etc.
in ca&#rile in care #nii "olna$i de sciatica, prin nat#ra profesi#nii lor, artic#latia lo"o'
sacrata este #lt solicitata, se recoanda sc*i"area profesi#nii.
Lo"ostat#l este de #n real folos, ai ales la "olna$ii care a# de$ieri ale coloanei
lo"are, ca #rare a de&$oltarii adipoase si a sla"irii c*in!ii #sc#lare a"doinale.
2. Trataent i!ieno dietetic
Acesta se cop#ne dintr'#n re!i alientar c# proteine de calitatea I 7carne, "ran&a, o#a,
lapte8.
=a a$ea ini# ? ese pe &i, dar aici se $a a$ea !ri.a la reparti&area eselor in f#nctie
de trataent#l "alnear.
)e $a e$ita o alientatie *ipercalorica 7!l#cide in e(ces8 e(ista risc de s#praponderalitate
tinand seaa de fapt#l ca #n pacient, in od "r#sc, este o"li!at sa pastre&e repa#s la pat.
in acest re!i $a intra si o alientatie desodata din ca#&a antiinflaatoarelor de tip
corti&on si indoetacin, care retin ionii de sodi# si iplicit apa.
5# de re!#la "oala respecti$a se asocia&a c# aneia, se recoanda #n trataent
antianeic. Tot aici se ai poate recoanda #n trataent de tonifiere !enerala c#
poli$itaine de tip#l+
, $itaina 6 7tract#l ner$os8-
, $itaina E 7refacerea #sc#lara8-
, $itaina 5.
?. Trataent edicaentos
)e recoanda edicaente anal!e&ice 7pentr# c#parea d#rerii8 si antiinflaatorii+
, aspirina-
, indoetacin-
, fenil"#ta&ona-
, i"#profen-
, infiltratii para$erte"rale, epid#rale sa# perid#rale c# *idrocorti&on si (ilina- in forele
*iperal!ice folosi c#re sc#rte 7E'10 &ile8 de prednison 7!ri.a la alientatia desodata8.
)e ai recoanda+
, edicaente decontract#rante-
, clor&o(a&on E00 !F&i-
, Gdocal E00 !F&i-
, dia&epa 10 10 !F&i.
)#nt #tile in pria parte a episod#l#i d#reros cand contract#ra #sc#lara antal!ica
entine po&itia $icioasa.
/. Trataent ortopedico'c*ir#r!ical
Repa#s pe #n plan d#r 7pat tare8 tip de 10 20 de &ile, tracti#ni si anip#lari
$erte"rale, lo"ostat.
N# constit#ie #n trataent de r#tina al sciaticii prin *ernie de disc, el este re&er$at n#ai
#nor fore clinice partic#lare+
, sciatica parali&anta 7in acest ca& inter$entia c*ir#r!icala pentr# a fi eficace, tre"#ie
reali&ata de #r!enta8-
, sciatica prel#n!ita si sciatica *iperal!ica ce n# rasp#nd la #n trataent edical corect si
perse$erent.
Tratarnent#l sciaticii nediscale este constit#it din trataent#l afecti#nii ca#&ale+ >or"#l
4ott, "oala Dod<in, neoplas de prostata.
3"iecti$ele trataent#l#i "alneofi&ioterape#tice s#nt+
, red#cerea d#rerii-
, decontract#rare #sc#lara-
, rec#perarea f#nctionala a e"r#l#i inferior-
, pre$enirea re!idi$elor.
trataent#l prin *idro'teroterapie 7te*nica, efecte8
DI%R3TERA4IA
18 6aia la teperat#ra de indiferenta
Teperat#ra apei este de ?/ ?0H, "olna$#l este in$itat in cada- d#rata este de la 10' 10
in#te.
>od de acti#ne+
, presi#oea *idrostatica-
, #sor factor teric.
6aia la teperat#ra de indiferenta are o acti#ne calanta.
28 6aia calda sipla
)e e(ec#ta intr'o cada 6FT c# apa la ?1 ?EH5 si c# d#rata de 10 ?0 in#te.
>od de acti#ne+
, factor#I teric-
, presi#nea *idroterapica a apei. Are o acti#ne sedati$a !enerala.
?8 6aia <inetoterape#tica
Este o "aie calda, se efect#ea&a intr'o cada s#" fora de trefla, care se #ple ?F/ c# apa
la teperat#ra ?0 ?E ?JH5.
6olna$#l este ase&at in "aie si lasat 0 in#te linistit d#pa care te*nician#l e(ec#ta s#"
apa iscari in artic#latiile "olna$#l#i tip de 0 in#te. 4acient#l este lasat in repa#s,
d#pa care este in$itat sa e(ec#te sin!#r iscarile ipriate de te*nician.
%#rata "ai+ 20 K ?0 in#te.
>od de acti#ne+
, factor#l teric-
, factor#l ecanic.
>o"ili&area in apa este ai p#tin d#reroasa din ca#&a rela(arii #sc#lat#rii, care se
prod#ce s#" infl#enta apei calde si pierderii !re#tatii corp#l#i confor le!ii l#i
Ar*iede.
/8 %#s#l'asa.
Este o "aie calda c# apa la teperat#ra de ?1H5.
)e e(ec#ta rnasa.#l as#pra re!i#nii lo"o'sacro'fesiere si asa.#l e"r#l#i inferior.
%#rata "ai depinde de d#rata asa.#l#i efect#at.
>od de acti#ne+
, factor#l terrnic-
, factor#l ecanic.
08 6aile ascendente fier"inti coplete
)e #ple cada c# apa la teperat#ra de ?0H5. 6olna$#l este ase&at in cada in asa fel incat
sa i se acopere #erii. )e creste teperat#ra apei din in#t in in#t, prin ada#!are de
apa fier"inte. Teperat#ra apei poate a.#n!e la /1 /?H5, iar a "olna$#l#i la ?9H5.
%#rata "aii este de ?0'?0 de in#te.
>od de acti#ne+ "aia *ipertera pro$oaca o $asodilatatie te!#entara iportanta, care
d#ce la s#praincal&irea or!anis#l#i.
18 6aia c# iod
)e face c# apa la teperat#ra ?0 ?EH5 si are d#rata de 10 20 in#te. )e foloseste
iod#ra de potasi# sa# sarea de 6a&na, de la 200 ! 7"aie partiala8 pana la 1 <! 7"aie
!enerala8, aestecata in parti e!ale c# sarea de "#catarie.
>od de acti#ne+
Iod#l icsorea&a $asco&itatea san!el#i pro$ocand $asodilalatie si sca&and tensi#nea
arteriala, areste p#terea de aparare a or!anis#l#i, deterina reactii locale la ni$el#l
tes#t#rilor si or!anelor, contri"#ind la red#cerea fenoenelor inflaatorii.
E8 6aile de ait, tarate de !ra# si aidon
>ait#l, taratele de !ra# si aidon#l s#nt rele cond#catoare de cald#ra, asa incat, datorita
sla"ei terocond#cti"ilitati entin teperat#ra apei #n tip ai indel#n!at si a# o
acti#e eolienta as#pra pielii.
6aile c# plante edicinale
Aceste "ai a# acti#ne sedati$a. Acti#nea "aii de #star este re$#lsi$anta, c# efect
e(citant as#pra te!#ent#l#i.
98 >asa.#l c# feon#l
4roiectarea aer#l#i cald f#rni&at de !eneratoare pe re!i#nea indicata. )e poare asocia c#
asa..
108 %#s#l asa.
Repre&inta aplicarea ai #ltor d#s#ri ro&eta c# apa la teperat#ra de ?1 /0H5 asociat
c# asa.. Este o proced#ra partiala. %#rata asa.#l#i este de J 10 in#te.
%#s#l asa. prod#ce o *ipereie iportanta c# #n insenat efect re&or"ti$ si de
tonifiere prin acti#nea co"inata a asa.#l#i c# factor#l teric.
118 %#s#l s#"ac$al
5onsta in aplicarea s#" apa a #n#i d#s s#l de are presi#ne si c# o teperat#ra a apei
ai ridicata ca cea din cada c# 1 2H5. %istanta dintre d#s#l s#l si re!i#nea de aplicat
este de 0 10 c.
%#rata proced#rii este de 0 10 in#te.
Efect#l este aseanator c# efect#l d#s#l#i rnasa., dar ai intens.
128 ipac*etarea #eda inferioara
Este ipac*etarea de la o"ilic in .os, c# "ratele si tr#c*i#l acoperite c# #n cearceaf
#ed. in ca&#l in care dori sa o"tine o incal&ire ai rapida si ai iportanta,
ipac*etarea poate fi asociata c# aplicatii c# sticle de apa calda, ase&ate intre cele 2
porti#ni aIe pat#rii, de o parte si de alta a coapselor.
Acti#nea ipac*etarii #ede are loc in trei fa&e+
, fa&a initiala de e(citare-
, fa&a de calare-
, fa&a *iperterica.
ipac*etarea #eda de d#rata edie /0 00 in#te are efect calant.
TER>3TERA4IA
1. ipac*etarea c# parafina
5onsta in aplicarea pe &ona interesata a #nei cantitati de parafina la o teperat#ra ai
ridicata. 4entr# picioare se #tili&ea&a pens#larea c# parafina si "aile de parafina lic*ida,
in care pl#tesc "#cati de parafina #scata. )e scoate picior#l asteptand#'se solidificarea
parafinei. >ane$ra se repeta de 2 ? ori.
Acti#nea ipac*etarilor c# parafina+
4arafina pro$oaca o s#praincal&ire prof#nda si #nifora a tes#t#rilor, pielea se incal&este
la ?J /0H5 pro$ocand o transpiratie locala a"#ndenta. La desfacerea parafinei se
e$identia&a *ipereia prod#sa. %#pa irnpac*etare se aplica o proced#ra de racire.
2. ipac*etarea c# naol
5onsta in aplicarea naol#l#i la o teperat#ra de ?J /0H5 pe o an#ita re!i#ne.
%#rata #nei sedinte este de 20 K /0 in#te.
Acti#nea+ naol#l are ai #lte efecte+
, efect ecanic, prod#cand e(citatia pielii datorita icilor partic#le coponente-
, efect fi&ic, teperat#ra corp#l#i creste c# 2 ?H5-
, efect c*iic prin re&or"tia #nor s#"stante "iolo!ic acti$e prin piele din naol.
Naol#l acti$ea&a prod#cerea de *istaina in piele. in ipac*etarea c# naol apare o
transpiratie a"#ndenta, c# eliinari cresc#te de acid #ric 7prod#s de dese# al
eta"olis#l#i proteic8.
in tip#l ipac*etarii c# naol s#nt o"ili&ate depo&itele san!$ine, prod#cand#'se
intensificarea circ#latiei in an#ite teritorii.
?. 6aile de l#ina
5ele coplete se reali&ea&a partial sa# in .#atatea inferioara in d#lap#ri de len c#
"ec#ri, iar cele partiale in dispo&iti$e adaptate.
%#rata "ailor este de 0 20 in#te si d#pa terinarea lor se face o proced#ra de racire.
5ald#ra radianta prod#sa de "aile de l#ina e ai penetranta decat cea de a"#r sa# aer
cald, iar transpiratia incepe ai de$ree.
6aile de l#ina scad tensi#nea arteriala prin $asodilatatia prod#sa treptat.
/. 6aile de soare si nisip
Ele #tili&ea&a spectr#l solar coplet. E(p#nerea la soare se face c# preca#tie, 2'? in#te
pentr# fiecare parte a corp#l#i, cantitatea se creste treptat in &ilele #ratoare. %#pa "aile
de soare se indica o proced#ra rece.
0. 5ataplasele
5onsta# in aplicarea in scop terape#tic a di$erselor s#"stante, la teperat#ri $ariate as#ra
diferitelor re!i#ni ale corp#l#i.
Ele actionea&a prin factor#l teric. 5ataplasele calde se folosesc pentr# efect#l lor
*ipereiant si re&or"i$, prec# si pentr# acti#nea antispastica si antial!ica. La
cataplasele c# plante edicinale se ai ada#!a si efect#l c*iic.
trataent#l prin electroterapie 7te*nica, efecte8
5#rent#l !al$anic
Gal$ani&area este #n i.loc clasic si fidel de sedare a d#rerilor ne$ral!ice. )e indica
!al$ani&ari lon!it#dinale descendente ale e"r#l#i inferior, c# electrod#l po&iti$
lo"ar si ne!ati$ plantar, sa# !al$ani&ari ascendente pe e"r#l inferior contralateral de
10 '10 A, 13 10 in#te. Electrod#l po&iti$ are o acti#ne sedati$a locala, ca si c#rentii
descendenti si c#renti ascendenti aplicati contralateral d#c la o crestere a pra!#l#i de
sensi"ilitate.
Gal$ani&area poate sa #tili&e&e concoitent si introd#cerea de ioni c# acti#ne antal!ica
7ionofore&a trans$ersala c# no$ocaina, aconidina sa# re$#lsi$ c# *istaina8.
5#rent#l diadinaic
5#rentii diadinaici se prescri# in aplicatii trans$ersale sa# lon!it#dinale+ o perioada
l#n!a, de / in#te 7are efect sedati$8, difa&at fi( / in#te a"ele, 1 data pe &i. )e
recoanda 10K1/ sedinte.
5#rent#l Tra"ert
)#nt c#rentii c# ip#ls#ri de fre!$enta 1/0 D&, ip#ls 2 s, pa#&a 0 s la care tot
catod#l este electrod#l acti$ antal!ic. %#rata trataent#l#i este de 10'20 in#te, c#
cresterea treptata a intensitatii. )e repeta o data, de do#a ori pe &i.
Atat c#rent#l diadinaic, cat si c#rent#l Tra"ert deterina o p#ternica sen&atie, c# aspect
$i"rator, o e(citatie a ecanoreceptorilor tes#t#rilor de s#" electro&i. Efectele antal!ice
se e(plica tocai prin aceasta sen&atie.
A. 5#rentii de edie frec$enta
Efect#l anal!etic al c#rentilor de edie frec$enta se o"tine #tili&and ai ales frec$entele
de 10.000 D& si fora od#lata de sc#rta perioada la 200 od#latii pe sec#nda, pe care
e$ent#al le red#ce pe parc#rs#l sedintei.
5a fora partic#lara de aplicare a c#rentiilor de edie frec$enta este interferenta in
prof#n&iea tes#t#rilor a doi c#renti sin#soidali de edie frec$enta care reali&ea&a prin
interferenta #n c#rent de .oasa frec$enta. )e incon.oara artic#latia c# patr# electro&i ai
aparat#l#i #tili&and#'se in !eneral, ca for#la antal!ica+ an#al 100Fps 0 in#te,
spectr# 0'100Fps 10in#te, an#al 100Fps 0 in#te.
9tili&area c#rentilor de edie frec$enta ca proced#ra antal!ica apare ai ales in ca&#rile
in care pielea pre&inta o sensi"ilitate deose"ita n# ar s#porta aplicarea c#rentilor de .oasa
frec$enta.
6. 5#rentii de inalta frec$enta
5#rentii de inalta frec$enta s#nt c#renti alternati$i, a caror frec$enta este in edie ai
are de 000.000 oscilatii pe sec#nda, a caror liita inferioara este de 100.000 D&, iar
liita s#perioara de ?00.000.000 D&.
)e #tili&ea&a in practica+
a. #ndele sc#rte
5# electro&i de sticla sa# fle(i"ili, c# doi electro&i sa# c# #n electrod 7onod8, do&and
d#pa dorinta intensitatea efect#l#i caloric, de la sen&atia de cald#ra p#ternica 7do&a I=8 la
s#"sen&atia terica 7do&a I sa# do&ele reci8, in f#nctie de starea locala artic#lara. 5# cat
proces#l inflaator artic#lar este ai intens, c# atat do&a de #ltrasc#rte $a fi ai red#sa
7do&ele I II8. %#rata trataent#l#i este $aria"ila pana la 10 20 in#te.
". #ndele decietrice si icro#ndele
)#nt eise de #n dipol s#" fora #n#i fascic#l de #nde electroa!netice 7ca la radar8
directionat spre &ona de tratat. )#nt etode radiante c# care p#te incal&i tes#t#rile pe
prof#n&ii $aria"ile in f#nctie de tip#l eitator#l#i, de distanta acest#ia de te!#ent, de
do&a, de d#rata trataent#l#i.
c. #ltras#net#l
Aplicarea indirecta a c#rent#l de inalta frec$enta prin transforarea acest#ia in oscilatii
ecanice prin $i"ratiile #n#i cristal pie&oelectric. 9ltras#net#l deterina efect caloric dar
si o e(citatie $i"ratorie, care actionea&a as#pra proprioreceptorilor si c#rentii de .oasa
frec$enta. 9tili&a do&e red#se 70,/'0,J LFc28, in f#nctie de &ona tratata, asociind si
efect#l de sonofore&a 7#n!#ent c# Didrocorti&on si e$ent#al si alte antiinflaatorii8.
%#rata este intre ? 10 in#te.
trataent#l prin asa.
, efectele fi&iolo!ice
Efecte locale
1. Acti#ne sedati$a as#pra+
, d#rerilor de tip ne$ral!ic-
, d#rerilor #sc#lare si artic#lare.
Acti#nea sedati$a se o"tine prin ane$re #soare, lente care sti#lea&a repetat
e(traceptorii si proprioceptorii e(istenti.
2. Acti#nea *ipereianta locala se anifesta prin incal&irea si inrosirea te!#ent#l#i
as#pra car#ia se e(ercita asa.#l aceasta actiie se e(ercita prin ane$re ai ener!ice
care copria alternati$ $asele san!$ine.
?. indepartarea lic*idelor de sta&a c# accelerarea proceselor de resor"tie in &ona asata.
>asa.#l perite inlat#rarea lic*idelor de sta&a. Acest efect este "enefic la persoane c#
ins#ficienta $enoasa periferica si apare d#pa ane$re prof#nde care cond#c lic*id#l de
sta&a de la periferie spre centr#.
Efecte !enerale
5resterea eta"olis#l#i "a&al sti#lea&a f#nctiile aparat#l#i respirator si circ#lator,
infl#entea&a fa$ora"il starea !enerala a or!anis#l#i, i"#natateste son#l, indepartea&a
o"oseala #sc#lara.
Toate aceste efecte !enerale se e(plica prin acti#nea asa.#l#i as#pra pielii care este #n
or!an "ine $asc#lari&at si ai ales "o!at iner$at.
Efectele fi&iolo!ice
5ea ai iportanta acti#ne fi&iolo!ica a asa.#l#i este repre&entata de ecanis#l
refle( as#pra or!anelor interne. Aceasta se e(plica prin sti#lii care pleaca prin
e(teroceptori si proprioceptori, care sit de diferite intensitati pe cale aferenta catre )N5,
iar de acolo pe cale aferenta, a.#n! la or!anele interne in s#ferinta. Toate acti#nile care se
petrec la e(terior#l corp#l#i a.#n! si la distanta 7la or!anele interae8. Fiecare or!an se
anifesta prin sen&atii d#reroase pe te!#ent, deci fiecar#i or!an ii coresp#nde la
e(terior o &ona c#tanata refle(o!ena sa# etaerica, care tre"#ie c#nosc#ta de ase#r
pentr# a sti sa actione&e c# ane$re specifice pentr# or!anele interae.
9n alt ecanis al asa.#l#i este acti#nea ecanica prod#sa de ane$rele ai d#re ca
fraantarea+ contratip#l, an!al#irea, r#lat#l, ci#pit#l, tapotaent#l care se face
trans$ersal pe fi"rele #sc#lare ceea ce d#ce la tonifierea #sc#lat#rii, i"#natatirea
f#nctiei si fortei #sc#lare care participa la iscarea intr'o artic#latie.
4rin aceasta acti#ne ecanica, lic*idele interstitiale in e(ces din #sc*i, se resor" in
san!e pentr# a fi eliinate de or!anele e(cretoare- i"#natateste acti$itatea circ#latiei
san!el#i care d#ce la #tatia eleentelor anatoice din intre! or!anis#l si odata c#
aceasta red#cerea acti$itatii iniii.
, descrierea anatoica
, Este forata din+
, coloana $erte"rala lo"ara, care are cinci $erte"re-
, coloana $erte"rala sacrala, forata tot din cinci $erte"re-
, re!i#nea cocci!iana forata din /'0 $erte"re r#dientare forand os#l coccis.
3s#l sacr# se artic#lea&a c# os#l co(al forat din ilion, isc*ion si p#"is, forand
"a&in#l.
>#sc*ii care acopera aceasta re!i#ne s#nt+ asa co#na spinala din care deri$a arii
dorsali, psoas#l iliac, patrat#l lo"ar, #sc*ii fesieri 7ic#l, arele si i.loci#l fesier8.
Iner$atia+ ner$ii sacrali, ner$ii r#sinosi, ner$#l sciatic.
)ciatic#l este cel ai l#n! si cel ai are ner$ din or!anis. El porneste din ple(#l
sacrat si este forat din a 0 a radacina lo"ara si din radacinile sacrate 1, 2, ?. Acestea
se #nesc in "a&in, ies prin !a#ra sciatica si patr#nd pe fata posterioara a coapsei,
ipartind#'se in re!i#nea poplitee in sciaticii poplitei 7e(terni si interni8.
Ner$ii cent#rii pel$iene s#nt+ ner$#l !een inferior, ner$#l pisifor, ner$#l fesier
s#perior si inferior.
Aceasta re!i#ne este iri!ata de ra#ra lo"ara a aortei a"doinale, $ena ca$a inferioara,
$ena iliaca co#na, $ena iliaca lo"ara, $ena sacrala laterala.
, te*nica asa.#l#i
>asa.#l incepe c# nete&irea c# palele intinse, pornind de la partea inferioara a feselor
pe #sc*ii para$erte"rali, lo"ari si sacrali pana la re!i#nea dorsala. A do#a directie a
acestei nete&iri este+ pe #sc*ii fesieri, #sc*ii dintati facand terinatia %12.
9ratoarele fore ale nete&irii s#nt+
C nete&irea pe coloana c# 2 de!ete departate de la coccis la T12-
C nete&irea c# policele pe traiect#l coccis sant#l s#perior al #sc*ilor fesieri creasta
iliaca
C nete&irea pieptene pe #sc*ii fesieri-
C nete&irea specifica &onei lo"are este nete&irea ro", care se e(ec#ta pornind de la
coccis sant#l s#perior al fesierilor pana la creasta iliaca, a.#n!e la coastele false
#land#'le c# pala si tra!and catre coloana $erte"rala, iar la T12 ras#ci ainile la
1E0H #land iar coastele false iar de la creasta iliaca tra!e pala pe sant#l s#perior al
#sc*ilor fesieri pana la coccis.
4rin efect#l ei sedati$ nete&irea pre!ateste or!anis#l pentr# ane$rele #ratoare ea
fiind de aseenea o ane$ra de intercalare.
5ea de a do#a ane$ra este fraantarea. Fraantarea c# o ana, se e(ec#ta pe 2 ?
strat#ri, ai intai pe partea op#sa, incepand de la partea inferioara a #sc*ilor fesieri
pe para$erte"rali pana la re!i#nea dorsala. Fraantarea c# 2 aini si contratip#l se
e(ec#ta pe aceleasi directii.
Gel#irea se face c# do#a de!ete departate pe coloana, pornind de la coccis pana la T12.
Alta directie a !el#irii+ c# do#a de!ete apropiate pornind de la coccis sant#l s#perior al
#sc*ilor fesieri pana la creasta iliaca.
Fricti#nea este cea ai iportanta ane$ra a re!i#nii si se face pe coloana c# 2 de!ete
departate pe directia coccis T12, a$and !ri.a sa insista la !a#rile sacrale #nde'si are
ori!inea ner$#l sciatic. Alta fora a fricti#nii se e(ec#ta c# 2 de!ete apropiate pornind de
la coccis pe sant#l s#perior al #sc*ilor fesieri pana la creasta iliaca. %eoarece #sc*ii
fesieri s#nt foarte de&$oltati in aceasta re!i#ne se e(ec#ta fricti#ni c# p#n#l.
Tapotaent#l n# se e(ec#ta in ne$ral!ia sciatica. =i"ratia se e(ec#ta pe toata s#prafata
#sc#lara pornind de la partea inferioara a #sc*ilor fesieri, pe para$erte"rali pana la
re!i#nea dorsala.
>asa.#l se terina c# nete&irea c# toate forele ei.
%escrierea anatoica a coapsei
in re!i#nea coapsei a$e doar os#l fe#r.
>#sc*ii care acopera aceasta re!i#ne s#nt+
, #sc*ii fle(ori 7flectea&a coapsa pe "a&in8+ #sc*i#l c$adriceps, #sc*i#l croitor,
#sc*i#l pectine# in partea pro(iala s#" tri#n!*i#l l#i )carpa-
, #sc*ii coapsei posterioare 7e(tensori8+ drept#l intern, e(tern, seitendinos#l,
seie"ranos#l, o"t#rator#l intern si e(tern-
, #sc*ii add#ctori+ #sc*ii !raselis, #sc*ii r#sinosi-
, #sc*ii a"d#ctori+ tensor#l fascia lata.
5el ai iportant ner$ este ner$#l fe#roc#tanat.
4rincipalele $ase de san!e+
, $ena safena-
, artera fe#rala.
Te*nica asa.#l#i in aceasta re!i#ne
=o incepe asa.#l c# partea posterioara a coapsei. E(ec#ta nete&irea c# a"ele
pale pornind de la spati#l poplite# si #rcand pana la partea s#perioara a feselor facand
terinatia catre creasta iliaca si os#l sacr#. Nete&irea pieptene se face pe #sc*ii fesieri
si pe #sc*ii coapsei posterioare ai ales cand #sc#lat#ra este flasca.
Fraantarea se face in 2 ? strat#ri pe toata asa #sc#lara a coapsei posterioare si pe
#sc*i#l fascia lata ase&at lateral. Fraantarea se face c# o ana, c# 2 aini si
contratip#l se e(ec#ta pe aceeasi directie si an#e+ porni de la spati#l poplite# si
iirca pana la partea s#perioara a #sc*ilor fesieri.
Gel#irea se face pe sant#rile intra#sc#lare ale #sc*ilor posteriori cat si pe lateral.
%aca #sc#lat#ra este flasca se poate e(ec#ta si ci#pit#l.
Fricti#nea se face pe sant#rile intra#sc#lare c# de!et peste de!et si pe plica fesiera d#pa
ce, in preala"il, face nete&irea c# partea c#"itala a de!etelor.
Tapotaent#l se face c# toate forele 7ca#s, p#n, partea c#"itala a de!etelor8 pe toata
asa #sc#lara.
E(ec#ta $i"ratia c# pala intrea!a pe toata s#prafata #sc#lara.
inc*eie asa.#l c# toate forele nete&irii.
9rea&a asa.#l coapsei posterioare si asa.#l #sc*ilor add#ctori.
Efl#era.#l se efect#ea&a c# fata palara a ainii poind de la artic#latia !en#nc*i#l#i si
finali&and#'1 la creasta iliaca si plica in!*inala.
Nete&irea pieptene se e(ec#ta pe #sc*i#l c$adriceps si pe tensor#l fascia lata.
Fraantarea se e(ec#ta c# o ana, do#a si contratip, #sc*ii interesati fiind c# ai fetei
anterioare ai coapsei, a"d#ctorii 7pe fata e(tern8 si add#ctorii 7pe fata interna8. >ane$ra
se e(ec#ta in ? / strat#ri f#nctie de s#prafata interesata.
Gel#irea se e(ec#ta pe sant#rile intra#sc#lare ale c$adriceps#l#i si croitoral#i cat si pe
a"d#ctori si add#ctori.
Fricti#nea interesea&a aceleasi directii ca si !el#irea diferenta fiind ca fricti#nea se
e(ec#ta de!et peste de!et.
Tapotaent#l il efect#a pe toata s#prafata #sc#lara s#" cele trei fore ale sale.
4entr# rela(are #sc#lara se efect#ea&a c# fata palara #soare $i"ratii.
in final aplica nete&iri, la incep#t ai ener!ic a$and !ri.a sa scade rit#l treptat.
, o"ili&area artic#latiilor 7<inetoterapia8
3 fora speciala a <inetoterapiei este *idro<inetoterapia care se e(ec#ta in "a&ine
speciale. Aceasta etoda se "a&ea&a pe efectele apei calde+ sedarea d#rerilor, rela(area
#sc#lara, cresterea copliantei tes#t#rilor oi, a distensi"ilitatii acestora.
%#rata #nei sedinte de *idro<inetoterapie este foarte $aria"ila de la 10 10 in#te pana
la o ora. E(ercitiile fi&ice e(ec#tate in cadr#l acestei etode a# la "a&a aceleasi telinici ca
si cele e(ec#tate in aer, tinand insa seaa de principiile si a$anta.ele oferite de edi#l
ac$atic.
inainte de sedinta de <inetoterapie se recoanda @incal&irea #sc#laraA prin di$erse
proced#ri de teroterapie, iar d#pa sedinta aplica asa. sa# d#s asa..
4entr# as#pli&area tr#nc*i#l#i inferior prin e(ercitii de reo"ili&are a coloanei $erte"rale
lo"are, "asc#lari ale "a&in#l#i, intinderea #sc#lat#rii para$erte"rale ale #sc*i#l#i
psoas iliac, cel ai frec$ent se #tili&ea&a pro!ra#l Lillias.
4ria fa&a+
, dec#"it dorsal, fle(ia e(tensia !en#nc*ilor-
, dec#"it dorsal, se tra!e c# ainile #n !en#nc*i la piept pana se atin!e !en#nc*i#l c#
fr#ntea, apoi celalalt !en#nc*i-
, ca si in e(erciti#l anterior, dar si#ltan c# a"ii !en#nc*i-
, dec#"it dorsal c# ainile s#" cap- se tra!e #n !en#nc*i cat ai #lt spre piept, apoi
celalalt, apoi a"ii concoitent-
, dec#"it dorsal c# "ratele ridicate la $erticala, pe lan!a cap, !en#nc*ii flectati la 90H,
talpile pe pat. %in aceasta po&itie se ipin!e lo"a spre pat, se contracta a"doinalii si
se "asc#lea&a sacr#l spre inainte. )e re$ine apoi se repeta de ai #lte ori in se&and pe
sca#n, c# !en#nc*ii #lt departati, se fle(ea&a tr#nc*i#l anterior, astfel ca ainile sa
atin!a sol#l s#" sca#n. )e entine aceasta po&itie tip de / 0 sec#nde, se re$ine si se
repeta de ai #lte ori.
Fiecare e(erciti# se repeta de 0 ori pe sedinta si se fac 2'? sedinte &ilnic.
Fa&a a do#a+
, dec#"it dorsal c# !en#nc*ii fle(ati, talpile pe pat, se apleaca a"ii !en#nc*i 7lipiti8 spre
dreapta si spre stan!a, pana atin! s#prafata pat#l#i-
, dec#"it dorsal, se ridica alternati$ calcai#l si se asea&a pe !en#nc*i#l op#s si din
aceasta po&itie se a"d#ce coapsa pana atin!e s#prafata pat#l#i-
, dec#"it dorsal, se ridica alternati$ fiecare e"r# inferior c# !en#nc*i#l e(tins-
, din ortostatis, !enofle(i#ni c# ainile spri.inite pe spatar#l #n#i sca#n, spatele se
entine perfect drept, calcaiele lipite pe sol-
, po&itia de @ca$aler ser$antA, corp#l aplecat spre inainte si spri.in c# ainile pe sol- se
intinde !en#nc*i#l de spri.in e(ec#tand si o "alansare care intinde #sc*i#l psoas iliac.
, !inastica edicala
Tot in acest pro!ra se asocia&a si o serie de e(ercitii din po&itia atarnat+
, c# spatele la spalier, ainile deas#pra cap#l#i, prinde c# a"ele aini "ara si se
e(ec#ta+
a. ridicarea !en#nc*ilor la piept-
". rotarea tr#c*i#l#i stan!aFdreapta c# !en#nc*ii fle(ati-
c. "asc#larea stan!aFdreapta a e"relor inferioare intinse 7ca #n pend#l8-
d. seis#spendare 7sold#rile si !en#nc*ii fle(ati la 90H, spri.in si pe picioare8 se fac
"asc#lari inainte si inapoi si in lateral ale "a&in#l#i-
e. c# fata la spalier, ainile prind "ara si se e(ec#ta+
, redresarea "a&in#l#i-
, pend#larea "a&in#l#i.
f. c# picioarele pe "ara se e(ec#ta cifo&ari repetate ale coloanei $erte"rale lo"are.
)cop#l tonificarii #sc#lat#rii a"doinale si a celei e(tensoare lo"ara este ca, in
ortostatis, tr#nc*i#l inferior sa reali&e&e o po&itie ne#tra a pel$is#l#i si sa cree&e o
presi#ne a"doinala care sa fie capa"ila sa preia o parte din presi#nea la care s#nt s#p#se
disc#rile inter$erte"rale lo"are inferioare. 3"tinerea #nei po&itii ne#tre, delordo&ante,
tine de intinderea #sc#lat#rii e(tensoare lo"are8 para$erte"rale si psoas iliac#l8, dar
si tonificarea a"doinalilor 7care tra! in s#s p#"ele8 si a fesierilor ari 7care tra! in .os
fata posterioara a "a&in#l#i8.
E(erciti#l 1. %in dec#"it dorsal c# !en#nc*ii fle(ati la 90H, talpile pe pat. )e incearca
ipin!erea c# forta a !en#nc*ilor in s#s in tip ce <inetoterape#t#l se op#ne iscarii, tot
tip#l lo"a raanand in contact c# pat#l. Este e(erciti#l care deterina cea ai "#na
contractie a #sc#lat#rii lo"are si a"doinale.
E(erciti#l 2. Aceeasi po&itie de plecare, ridica cap#l, #erii si tr#nc*i#l, "ratele intinse
anterior, pana cand palele a.#n! deas#pra !en#nc*ilor. )e re$ine si se repeta. Tonifica
selecti$ #sc*ii a"doinali.
E(erciti#l ?. %in po&itie de c$adr#pedie pentr# corectarea lordo&ei lo"are, se s#!e
p#ternic peretele a"doinal si se entine 0 sec#nde. )e rela(ea&a si se repeta. Tonifica
selecti$ transfer#l a"doinal.
E(erciti#l /. )e desfasoara in patr# tipi, din dec#"it dorsal c# !en#nc*ii flectati la 90H si
talpile pe pat+
, se d#ce lo"a in .os, presand plan#l pat#l#i. Asistent#l controlea&a plasand o ana s#"
lo"a "olna$#l#i-
, se "asc#lea&a sacr#l si coccis#l in s#s, lo"a raanand insa presata pe pat- se contracta
i&oetric fesierii ari-
, se ridica cap#l'tr#nc*i#l c# "ratele intinse spre coapse-
, in aini #n cordon elastic d#r de care se tra!e inspre lateral 7ainile c# palele in s#s8.
E(erciti#l 0. %ec#"it dorsal, !en#nc*ii flectati la 90H, lipiti #n#l de alt#l, "olna$#l
incearca sa'i d#ca lateral spre plan#l pat#l#i. La e(c#rsia a(ia a iscarii se op#ne
re&istenta din partea terape#t#l#i, reali&and#'se astfel i&oetria.
E(erciti#l 1. Aceeasi po&itie de plecare, "olna$#l isi tra!e c# forta !en#nc*ii la piept, iar
<inetoterape#t#l se op#ne.
E(erciti#l E. %ec#"it dorsal c# e"rele inferioare intinse 7se entine acti$ po&itia
delordo&anta8. Terape#t#l incearca sa ridice a"ele e"re inferioare, dar "olna$#l se
op#ne.
E(erciti#l J. %ec#"it lateral c# coapsele #sor flectate. Terape#t#l c# o ana ipin!e
inainte pel$is#l si c# cealalta tra!e inapoi #ar#l. 6olna$#l se op#ne acestor forte.
Iediat, fara pa#&a, terape#t#l in$ersea&a pri&ele 7#ar posterior si pel$is anterior8 si
pacient#l se rela(ea&a.
E(erciti#l 9. E(ec#tarea @pod#l#iA din dec#"it dorsal c# !en#nc*ii flectati, spri.in pe
#eri'spate si picioare, se ridica "a&in#l si lo"a 7fara sa se lordo&e&e coloana8,
<inetoterape#t#l se op#ne apasand pe crestele iliace. Astfel se tonifica #sc#lat#ra
e(tensoare lo"ara.
E(erciti#l 10. %in po&itia @podA, "olna$#l incearca o rotare a "a&in#l#i la care terape#t#l
op#ne re&istenta spre sfarsit#l c#rsei iscarii. )e alternea&a stan!aFdreapta.
E(erciti#l 11. %in aceeasi po&itie se face translatarea laterala a "a&in#l#i la care, spre
sfarsit#l c#rsei iscarii terape#t#l op#ne re&istenta.
E(erciti#l 12. %in ortostatis, lan!a o asa, pacient#l se spri.ina #sor de ea si face o
#soara fle(ie din sold#ri entinand coloana lo"ara delordo&anta- <inetoterape#t#l c# o
ana pe scap#la si c# cealalta anterior, pe creasta iliaca op#sa, ipin!e, respecti$ tra!e
indarat. 6olna$#l se op#ne acestor forte. )e sc*i"a apoi po&itia ainilor.
5ele ai iportante e(ercitii in !inastica edicala s#nt e(ercitiile i&oetrice.
Alte e(ercitii indicate in ne$ral!ia sciatica s#nt e(ercitiile e(ec#tate la+
, co$or#l r#lant-
, "icicleta er!oetrica-
, spalier.
terapia oc#pationala
Este o etoda de reed#care acti$a care copletea&a <inetoterapia folosind di$erse
acti$itati adaptate la tip#l de deficiente otorii ale indi$id#l#i c# scop recreati$ si
terape#tic, a.#tand "olna$#l sa folosesca ai "ine #sc*ii raasi indeni si rec#perand
f#nctia celor afectati de "oala, contri"#ind astfel la readaptarea f#nctionala la !est#rile
$ietii c#rente.
4rin aceasta terapie se e$ita pasi$itatea in care se fi(ea&a "olna$#l spitali&at pe perioade
ai l#n!i, tre&ind#'i interes#l pentr# di$erse iscari #tile si contri"#ind astfel la
readaptarea f#nctionala la efort.
4rincipalele efecte pe care le #rari prin aplicarea terapiei oc#pationale s#nt+
' o"ili&area #nor artic#latii si cresterea aplit#dinii lor-
' de&$oltarea fortei #sc#lare-
' resta"ilirea ec*ili"r#l#i psi*ic.
6olna$#l poate e(ec#ta #nele e(ercitii c# ar fi+
' #rcat#l si co"orat#l scarilor-
' asina de c#s#t-
' roata olar#l#i-
' sarit#l c# coarda-
' ers#l pe plan inclinat-
' ers#l pe teren accidentat.
)e ai pot incl#de si #nele acti$itati sporti$e+
' #nele .oc#ri c# in!ea-
' patina.#l-
' *oc*ei.
Re&#ltatele depind de !rad#l de sta"ili&are a e$ol#tiei "olii si de incadrarea rationala a
er!oterapiei in cople(ele de rec#perare si readaptare f#nctionala.
trataent#l "alneolo!ic 7ape inerale, naol#ri8
in perioada de reisi#ne copleta, d#pa trecerea copleta sa# aproape copleta a
ne$ral!iei, "olna$#l poate "eneficia de trataent "alneo'fi&ical in stati#ni profilate pe
trataent#l afecti#nilor aparat#l#i locootor 7Feli(, Eforie Nord, >an!alia, Tec*ir!*iol
etc.8, #nde asocierea factorilor nat#rali 7apa inerala, naol terape#tic, cliat#l8 este
"enefica si, ipre#na c# pro!raele de <inetoterapie adec$ate, $or asi!#ra pre$enirea
recidi$elor.
)e indica naolo'terapie s#" fora de ipac*etari fier"inti pe lo"e si e"r#l inferior
7la /0 /2H5, tip de 20 in#te8, "aile ac$atotere sarate sa# s#lf#roase calde, in
alternati$a o &i "aie, o &i naol.
)e indica $erte"roterapie, ai ales elon!atii s#" apa.
)tati#nile "alneare c# profil de re#atolo!ie disp#n de ape inerale foarte $ariate+
' ape aeratotere 7@1 >aiA, =ictoria8-
' ape sarate concentrate 7)o$ata, 3cna )i"i#l#i, Aara, Eforie, Tec*ir!*iol8-
' ape sarate iod#rate 7Go$ora, 6a&na8-
' ape sarate s#lf#roase 7Derc#lane, Go$ora, 5alianesti, 3lanesti8-
' naol#ri terape#tice de toate cate!oriile 7de t#r"a, sapropelice, slic#ri8.
<eGMords+ <inetoterapie, fi&ioterapie, fi&io<inetoterapie, 4iatra Neat, rec#perare
edicala, asa. terape#tic, trataent "alnear, sciatica, d#rearea de spate, ner$ sciatic,
trataet scitatica, fi&ioterapie sciataica, <inetoterapie sciatica
s#rsa+ topasa..ro
Ta!s+ fi&ioterapia in lo"osciatica, <inetoterapia in lo"osciatica, <inetoterapie,
lo"osciatica, ner$ sciatic, rec#perarea prin <inetoterapie, sciatica, stati#ni "alneare
sciatica