Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
130Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs de filosofie, (conspect), Chişinău 2000, Berlinschi P.V.

Curs de filosofie, (conspect), Chişinău 2000, Berlinschi P.V.

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 6,595 |Likes:
Published by VLDs
Curs de filosofie, (conspect), Chişinău 2000, Berlinschi P.V.
Curs de filosofie, (conspect), Chişinău 2000, Berlinschi P.V.

More info:

Published by: VLDs on Nov 06, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/17/2014

pdf

text

original

 
Curs de filosofie.
(conspect)
Chişinău * 2000
1
 
Tema N 1. Filozofia, obiectul şi rolul ei în societate
Concepţia despre lume
şi caracterul ei social-istoric. Filozofia este una din principalele forme a manifestării spiritului uman, conştiinţei umame. Ea este teoria desprelume şi om în unitatea lor dialectică. Denumirea filozofiei provine de la cuvintele din limbagreacă phileo – dragoste şi sophos – înşelepciune, ce înseamnă iubire de înţelepciune.Filozofia este modul spiritual-practic de asimilare a lumii. Omul în viaţa şi activitatea safoloseşte mai multe moduri de asimilare a lumii. Practica ne folosul, cunoaştereaştiinţifică ne dă adevărul, estetica reflectă realitatea prin frumos, morala prin bine, virtute,religia – prin credinţă ect. Toate aceste modalităţi se reflectă prin formele conştiinţei sociale.Filozofia reflectă realitatea prin înţelepciune (cunoştinţe veşnic adevărate ce au o valoarenetrecătoare).Fiecare ştiinţă concretă studiază o latură, un aspect a lumii înconjurătoare. Filozofiase bazează pe ştiinţele concrete, generalizează rezultatele lor pentru a evidenţia cele maigenerale legităţi. După expresia savantului norvegian Thor Heyerdahl specialiştii selimitează pentru a se îngropa tot mai adînc şi adînc pînă cînd nu se văd unul pe altul dingropile sale. Iar rezultatele ei le aşează cu grijă deasupra. Deci trebuie încă un specialist, carenu ajungea pînă acum, care nu se coboară după savanţi în gropile lor, dar rămîne deasupra şiuneşte într-un tot întreg rezultatele lor diferite. Asemenea este şi filozofia, care generalizeazăcunoştinţe din diferite domenii ale activităţii umane şi formează o concepţie generală desprelume.În acelaşi timp filozofia este o disciplină specifică. Ea nu se orientează nemijlocit laschimbarea lucrurilor, la transformarea naturii, dar se adresează omului însăşi, reorganizeazămentalitatea lui, îi ajută să înţeleagă locul lui în natură şisocietate şi prin aceasta de a schimba realitatea. Filozofia esteinstrumentul principal de perfecţionare a omului şi vieţiisociale. Ea se ocupă cu aşa probleme care se referă la lume înîntregime, care ne dau posibilitatea de a înţelege ce prezintălumea, care-i esenţa ei, ce prezintă omul, care-i locul lui înlume, ce prezintă viaţa, fericirea, dragostea. Aceste problemeau un caracter general-uman şi se întîlnesc practic în activitatea tuturor oamenilor şi se mainumesc conceptuale. Filozofia se ocupă cu formarea concepţiei despre lume la oameni.Concepţia despre lume este totalitatea de idei despre lume în întregime, despre om,locul lui în această lume, este totalitatea de cunoştinţe despre natură, societate şi om şiraportullui faţă de această lume. Concepţia despre lume este baza tabloului general al lumii şine dă cunoştinţe generalizate despre coţinutul, structura, esenţa şi legităţile apariţiei şidezvoltării lumii înconjurătoare. Ştiinţa cu ajutorul cunoştinţelor formează tabloul lumii,filozofia este exprimarea teoretică a concepţiei despre lume unde tabloul lumii este numai oamprentă, un moment al realităţii indiferent către om. Concepţia despre lume in afară detabloul lumii exprimă şi atitudunea omului faţă de acestă lume. Filozofia este nucleulconcepţiei despre lume.Concepţia despre lume consdin totalitatea de diferite cunoştinţe (ştiinţifice, politice, juridice, etice, estetice, ateiste şi religioase, filozofice ş.a.), convingeri, principii acunoaşterii şi activităţii, orientări valorice. Avînd aşa cunoştinţe despre lume în întregime şilocul său în ea, omul organizează activitatea sa şi determină scopurile sale în dependenţă deconcepţia despre lume. Omul realizează activitatea sa în dependenţă de reprezentările luidespre bine şi rău, datorie, idealuri, care la rîndul lor depind de cunoştinîe despre sine, natură
2
C.R ădulescu-Motru. Rolul educativ alfilosofiei. De la origine gîndirea filosoficăa fost îndreptată spre perfectarea omului,sub raportul conduitei şi al mentalităţii.Filosofia a fost şi este , în primul rînd,înţelepciune, adica: gînd şi faptăcumpănite.
 
şi societate. Pentru individ ea este ca un orientir în lumea asta extrem de complicată. Însocietate există diferite concepţii despre lume. Însă orice concepţie trebuie să răspundă laurmătoarele întrebări: Ce prezintă lumea înconjurătoare? Pentru ce noi trăim? Cum trbuie sătrăim? Fiecare om nu numai că trebuie să aibă o concepţie despre lume, dar ea trebuie să fie bine argumentată şi fundamantată. Fundamentarea concepţiei despre lume şi este filozofie.Filozofia este şi nucleul concepţiei despre lume şi procesul de formare a ei. În aspectulistoric deosebim următoarele concepţii despre lume: mitologică, religioasă şi filozofico-ştiinţifică.
Concepţia mitologică
este cea mai veche, era caracteristică pentru oamenii dincomuna primitivă ca unica formă a conştiinţei sociale. Ea era o modalitate specifică deînţelegere şi explicare a realităţii. În concepţia mitologică nu există diferenţiere clară dintreom şi natură, gîndire şi realitate, ideal şi material, obiectiv şi subiectiv, lipseşte cauzalitatea,era totul contopit, nedezmembrat. Capacităţile şi însuşirile sale omul le atribuia realităţii.Lumea era însufleţită, antropomorfizată, iar omul – zoomorfizat.Concepţia mitologică includea în sine diferite cunoştinţe primitive, credinţe şi miturinesistematizate. Miturile erau principalele modalităţi de explicare a realităţii, serveau ca paradigme a activităţii umane. Mitul este o legendă, o povestire, o istorie sacră despreapariţia lumii şi fenomenelor naturii, zeilor şi eroilor. Mitul descoperă o taină, arată carevaforţe supranaturale care aveau o comportare exemplară. Miturile sunt nişte evenimente careniciodată nu s-au întîmplat, dar permanent au loc. Ele sunt metafore a ceea ce este imposibilde a explica cumva.Deosebim urtoarele mituri: despre animale, despre fenomenele certi,cosmogonice şi antropogonice, despre sfîrşitul lumii, moarte, marele potop, desprezămîslirea neprihănită, despre zeii murind şi înviind ş.a. Miturile se transmiteau din generaţieîn generie şi trebuia strict executate. Duo legendă, sufletele stmoşilor strictsupravegheau executarea miturilor şi aspru pedepseau pentru înlcarea poruncilor strămoşilor. Chiar şi în societatea contemporană se întîlnesc fragmente din diferite mituri,sau mituri întregi (spre exemplu, mituri politice). Concepţia mitologică îndeplinea mai multefuncţii, asigura succesiunea spirituală a generaţiilor, cosolida un anumit sistem de valori,menţineau un anumit comportament în societate.
Concepţia religioasă
apare pe baza celei mitologice, generalizează diferite mituri şicredinţe primitive formulînd o teorie integrală despre toată realitatea. Ea reesă dindedublarea lumii în două părţi: naturală şi supranaturală. Specific pentru această concepţieeste nu numai admiterea existenţei unei forţe supranaturale, dar şi atribuirea ei unui sensspecific: că lumea supranaturală este adevărata lume, că ea este primordială şi determinălumea naturală şi socială. Lumea supranaturală, ori divină, dirigează cu dezvoltarea naturii,vieţii umane. Toate fenomenele şi procesele realităţii erau explicate de pe poziţiile acesteiconcepţii.
Concepţia filozofico-ştiinţifică
este generată de mai multe necesităţi umane şi tipuride activitate. Ea se formează pe baza generalizării diferitor cunoştinţe ştiinţifice, formelor activităţii spirituale şi practice. Spre deosebire de concepţia religioasă concepţia filozofică seformează cu ajutorul teoriilor şi noţiunilor respective, argumentelor şi demonstraţiilor logice.Dacă pentru concepţia religioasă e specific credinţa oarbă şi imposibilitatea demonstrăriiadevărurilor religioase, atunci pentru concepţia filozofică e caracteristic demonstrarea logică.Concepţia filozofico-stiinţifică ca sistem de cunoştinţe, principii şi convingeri despre lume,om şi interacţiunea lor este in acelaşi timp metodologia transformării naturii, societăţii şi
3

Activity (130)

You've already reviewed this. Edit your review.
Nasu Yon liked this
Iulia Iutis liked this
Viktoria Bulat liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Val Ceau liked this
Ina Ojog liked this
Vlad Oboroc liked this
Inga Virlan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->