Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
66Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tema 1. CONCEPTUL DE ŞTIINŢĂ

Tema 1. CONCEPTUL DE ŞTIINŢĂ

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 2,540|Likes:
Published by VLDs

More info:

Published by: VLDs on Nov 06, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
Tema I.
CONCEPTUL DE ŞTIINŢĂ
 I. Ştiinţa drept activitatea de cunoaştere specifică
a) Esenţa noţiunii de activitateb) Scopul ştiinţeic) Ştiinţa ca proces de cunoaştered) Mijloacele de cunoaştere
2. Ştiinţa drept sistem de cunoştinţe
a) Ce produce ştiinţa? b) Criteriile caracterului ştiinţific al cunoştinţelor c) Stilul ştiinţific de raţionalitate
3. Ştiinţa drept activitate socială specifică
a) Ştiinţa ca institut socialb) Perspectiva dezvoltării ştiinţei şi specificul ei în sec. al XXI-leac) Despre paraştiinţă
I
.
Ştiinţa drept activitatea de cunoaştere specifică
Care-i conţinutul şi esenţa fenomenului “ştiinţa”? Cînd apare ştiinţa şicare-s perioadele de dezvoltare a ştiinţei? Prezintă interes coraportul dintreştiinţă şi filosofie, dintre ştiinţă şi alte forme ale conştiinţei sociale. În fine,constituie oare ştiinţa o formă de activitate umană şi dacă - da! - apoi care-ispecificul acestei activiţi? A spunde la acestea şi alte întrebări cetangenţiază cu ele nu-i atît de uşor, însă e necesar, dacă dorim să ne disluşimîn esenţa ştiinţei.Actualmente există nu numai o mulţime de difiniţii ale ştiinţei, dar şidiverse moduri de abordare, de interpretare a acestui fenomen.
Ştiinţa în prima lectură constituie o formă a conştiinţei sociale careînglobează un domeniu de activitate al cărui scop este acela de a studia fenomenele şi procesele din natură, societate şi gîndire, însuşirile, raporturiledintre ele,legităţile lor 
 .
Chiar o astfel de simplă definiţie a ştiinţei prin modulde abordare descriptiv ne vorbeşte că ea reprezintă un fenomen spiritual,sociocultural deosebit de complicat şi deci conceperea esenţei acesteia necesitănoi şi noi eforturi intelectuale considerabile.
a)
Care-i esenţa noţiunii de activitateUlterior, reieşind din situaţiacontemporană care s-a creat în activitatea ştiinţifică, dezvoltarea
conceptuluide ştiinţă 
e necesar de efectuat utilizînd modul de abordare
 sistemic - deactivitate
. Deci, ştiinţa e logic a o interpreta ca o sferă de activitate umană
 
specifică, care substanţial se deosebeşte de celelalte domenii de activitate, deexemplu, religioasă, estetică, morală, inginerească, economică, politică,cotidiană etc.
 Activitatea
reprezintă o formă(proces) specifică umade atitudineactivis-a-vis de lumea înconjurătoare, coinutul reia îl constituieschimbarea acesteia cu un scop bine determinat şi transformarea ei îninteresele oamenilor. Activitatea, deci, reprezintă
unitatea obiectivizării şidezobiectivizării
 .
Activitatea omului preconizează
o confruntare
anumită asubiectului şi obiectului de activitate: omul îşi opune lui obiectul de activitate,care trebuie să primească o formă şi o proprietate nouă, să se transforme dinmaterial în obiect şi produs al activităţii.Orişice activitate înglobează în sine
 scopul, metodele şi mijloacele deactivitate, rezultatul activităţii şi însuşi procesul 
de activitate(diverse formeale instituţiilor sociale).
b)
Care-i
 scopul 
ştiinţei, reieşind din paradigma că ea reprezintă o formăde activitate?
 
Scopul de bază, principal al ştiinţei îl constituie acumulareacunoştinţelor despre realitate
 ,
imaginînd lumea cu ajutorul noţiunei
deadevăr.
Cunoştinţele se dobîndesc şi se acumulează de către om în toatedomeniile de activitate ale lui - şi în politică, şi în economie, şi în artă etc.,însă aici dibîndirea cunoştinţelor nu reprezintă scopul principal.
c)
Ştiinţa ca proces de cunoaştere.Metodele de cunoaştereŞtiinţa ne dă posibilitate de a cunoaşte realitatea în dezvoltare, ea nereprezintă tabloul global al evoluţiei lumii, începînd cu apariţia Metagalacticii,care a avut loc aproximative 20 mlrd. de ani în urşi pînă aszi.Cunoaşterea se efectuiază cu ajutorul anumitor metode, care în principiu sefolosesc pretutindeni. Este vorba de inducţie şi deduie, analiză şisinteză,abstractizare şi generalizare, idealizare, analogie, descriere, explizaţie,argumentare, pronosticate, ipoteză, aprobare şi dezminţire etc.În ştiinţă se evidenţiază două niveluri de cunoaştere - empiric şi teoretic,fiecare posedînd metodele sale specifice de cercetare.Cunoaşterea empirifurnizează ştiiei fapte, ficsînd totodaconexiunile durabile, legităţile limii obiective. Metodele fundamentale deacumulare a le cunoştinţelor empirice sunt
observarea şi experienţa.Măsurarea
ca metodă empirică dă posibilitate de a evidenţiacaracteristicile cantitative a realităţiiÎn cunoaşterea empirică socială multilateral se folosesc acumulareainformiei despre realitate(datele statistice), sistematizarea acesteia,deasemenea diverse tipuri de sondaj sociologic.Dar teorie este imposibio percepţie integrală a realităţii. Oacumulare goală a faptelor nu constituie ştiinţă, aşa cum o gramadă de petre nu
2
 
reprezintă o casă - spune A.Poincare. Dar teoriile nu apar ca o generalizareliniară a faptelor. Aici procesul este mult mai complicat şi impliinteracţiunea ştiiei şi culturii în întregime. Teoreticienii pe largîntrebuinţează în cercetările lor 
experienţele imaginare
 
(închipuite), unde seanalizează variantele posibile de comportare a obiectelor idealizate de savant.Dezvoltarea acestui tip de ndire filosofio sim în experimentulmatematic folosit încă de Galilei (Aici se folosesc modelele matematice şisistemele compiuterale).O semnificaţie importantă posedă în cunoaşterea teoretică înţelegereafilosofică a diverselor situaţii de cercetare ştiinţifică. În rezultat apare
 stilul de gîndire
în domeniul ştiinţei. Filosofia şantazează la urma urmei şi intuiţia încercetările ştiinţifice, care joacă aici un rol deosebit, transformînd activitateasavantului într-un proces cognitiv.
d) Mijloacele (procedeele) de cunoaştere.
Procedeul de bază a cunoşteriiştiinţifice îl constituie
limbajul ştiinţei.
Alt mijloc de cunoaştere este
matematica.
Însă Galilei afirma că cartea Naturii e scriîn limba matematicii. Recent se poate vorbi despre omatematizare comple, contina tuturor compartimentelor ştiiei. În biologie, de exemplu,
 genetica evoluţionistă 
în această direie puţin sedeosebte de fizica teoretică. A devinit cotidiană expresia “lingvisticamatematică“. Matematica se încadrează chiar şi în istorie.O semnificaţie importantă posedă în ştiinţă utilajul de experienţă(lunetalui Galilei şi microscopul electronic contemporan, radiotelescopul,sinhofazatronul, vapoare cosmice, compiuterile etc).Diverse domenii ale ştiinţei posedă metode şi mijloace specifice deinvestigare. Cum purcede matematizarea ştiinţelor - ne vorbeşte frumos despreacest fapt.Deci ştiinţa ne oferă cunoştinţe despre tot: ea studiază natura, societatea,omul, cultura, “natura secundă“, pe sine însuşi. Pentru a efectua acest lucruştiinţa s-a transformat într-un institut social, care se străduie să constituie unsistem de cunoştinţe.
2. Ştiinţa drept sistem de cunoştinţe
 
a)
Ce produce ştiinţa, care-i produsul ei final?
 
 Produsul activităţii ştiinţifice îl constituie, în primul nd, cunoştinţele.
Dar cunoştinţele sedobîndesc nu numai de ştiinţă. Deci cunoştinţele pot fi clasificate în
 ştiinţifice şi neştiinţifice
. Apare aici problema corelaţiei noţiunilor “aderat” şi“ştiinţific”. În practică putem dobîndi cunoştinţe adevărate, dar care nu sunt“ştiinţifice“ şi invers. Aşa, de exemplu, îndrumarul telefonic prezintă ceva
3

Activity (66)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Dorin Irimciuc liked this
Iusan Adrian liked this
Svetlana Dodon liked this
Dorina Macovei liked this
russlan1986 liked this
Mihail Boaghe liked this
Svetlana Dodon liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->