You are on page 1of 282

©1991-2006 Inter-CAD Ltd.

Toate drepturile rezervate.

Scopul sistemului de proiectare este u•urarea calculelor în proiectare. Utilizarea programului nu reduce
r•spunderea utilizatorului. Calculele trebuie efectuate cu grija necesar• precum •i cu respectarea întru totul a
normelor legale, a normelor de calcul •i a standardelor în vigoare.
2 AxisVM 8c


Toate m•rcile •i numele de produse sunt m•rci înregistrate ale produc•torilor respectivi.

INTER-CAD Ltd. î•i rezerv• dreptul de modificare a produsului f•r• anun• prealabil.
Manual de utilizare 3

1. NOUT••I ÎN VERSIUNEA 8.0........................................................................................................ 7


2. UTILIZAREA SISTEMULUI......................................................................................................... 11
2.1. CERIN•ELE HARDWARE ............................................................................................................... 11
2.2. INSTALARE, LANSARE , SCHIMBARE DE VERSIUNE , CAPACITATE, LIMB• ............................................ 11
2.3. CUM S• ÎNCEPEM ....................................................................................................................... 13
2.4. ÎMP•R•IREA ECRANULUI ............................................................................................................. 14
2.5. FOLOSIREA TASTATURII , A MAUSULUI •I A CURSORULUI ................................................................ 15
2.6. TASTE RAPIDE ............................................................................................................................ 16
2.7. MENIUL RAPID ........................................................................................................................... 17
2.8. FERESTRE DE DIALOG ................................................................................................................. 18
2.9. TABELE ..................................................................................................................................... 18
2.10. EDITORUL DE BREVIAR DE CALCUL .......................................................................................... 23
2.10.1. Breviar de calcul............................................................................................................... 24
2.10.2. Editare.............................................................................................................................. 25
2.10.3. Desene ............................................................................................................................. 27
2.10.4. Biblioteca de imagini ........................................................................................................ 27
2.10.5. Instrumentele editorului de breviar de calcul ...................................................................... 28
2.10.6. Tastele rapide a bibliotecii de imagini si de desene ............................................................ 29
2.10.7. Editorul de texte ............................................................................................................... 29
2.11. REDESENARE ......................................................................................................................... 30
2.12. MANAGERUL DE FOLII ............................................................................................................ 30
2.13. BIBLIOTECA DE DESENE .......................................................................................................... 30
2.14. SALVARE ÎN BIBLIOTECA DE DESENE ........................................................................................ 30
2.15. BARA DE INSTRUMENTE .......................................................................................................... 31
2.15.1. Selectare........................................................................................................................... 32
2.15.2. M•rire, mic•orare ............................................................................................................. 34
2.15.3. Vederi, reprezentare în perspectiv•.................................................................................... 35
2.15.4. Modul de reprezentare ...................................................................................................... 37
2.15.5. Copierea obiectelor ........................................................................................................... 37
2.15.5.1. Copiere .................................................................................................................... 37
2.15.5.2. Rotire....................................................................................................................... 39
2.15.5.3. Oglindire.................................................................................................................. 40
2.15.5.4. Scalare ..................................................................................................................... 40
2.15.6. Planuri de lucru ................................................................................................................ 41
2.15.7. Linii de ghidare ................................................................................................................ 42
2.15.8. Instrumente pentru editare................................................................................................. 43
2.15.9. Cote, linii de cote, inscrip•ii .............................................................................................. 44
2.15.9.1. Linie de cot• perpendicular• ..................................................................................... 44
2.15.9.2. Linie de cot• aliniat•................................................................................................. 46
2.15.9.3. Cotarea unghiurilor................................................................................................... 47
2.15.9.4. Cote de nivel, cote de în•l•imi................................................................................... 48
2.15.9.5. Ferestre de text ......................................................................................................... 49
2.15.9.6. Ferestre de rezultate.................................................................................................. 50
2.15.9.7. Text izolinie ............................................................................................................. 52
2.15.10. Detaliu ............................................................................................................................. 52
2.15.11. Sec•iune ........................................................................................................................... 54
2.15.12. C•utare............................................................................................................................. 56
2.15.13. Op•iuni de reprezentare..................................................................................................... 56
2.15.14. Set•ri................................................................................................................................ 59
2.15.15. Informa•ii ......................................................................................................................... 62
2.16. TASTE RAPIDE ........................................................................................................................ 62
2.17. PALETE DE INFORMA•II ........................................................................................................... 63
2.17.1. Paleta de Informa•ii........................................................................................................... 63
2.17.2. Paleta de coordonate ......................................................................................................... 63
2.17.3. Paleta de culori ................................................................................................................. 63
3. BARA DE MENIU .......................................................................................................................... 65
3.1. MENIUL FI•IER .......................................................................................................................... 65
3.1.1. Nou .................................................................................................................................. 65
3.1.2. Deschide .......................................................................................................................... 66
3.1.3. Salvare ............................................................................................................................. 66
3.1.4. Salvare cu nume ............................................................................................................... 66
3.1.5. Export .............................................................................................................................. 67
3.1.6. Import .............................................................................................................................. 67
3.1.7. Antet ................................................................................................................................ 69
3.1.8. Setarea imprimantei .......................................................................................................... 70
3.1.9. Imprimare......................................................................................................................... 70
3.1.10. Tip•rire dintr-un fi•ier....................................................................................................... 72
4 AxisVM 8c

3.1.11. Biblioteca cu modele ........................................................................................................ 73


3.1.12. Biblioteca de materiale...................................................................................................... 74
3.1.13. Biblioteca de sec•iuni........................................................................................................ 76
3.1.13.1. Editorul grafic de sec•iuni ......................................................................................... 79
3.1.14. Ie•ire ................................................................................................................................ 85
3.2. MENIUL EDITARE ....................................................................................................................... 85
3.2.1. Înapoi (Undo) ................................................................................................................... 85
3.2.2. Din nou (Redo)................................................................................................................. 86
3.2.3. Selecteaz• totul................................................................................................................. 86
3.2.4. Copiere ............................................................................................................................ 86
3.2.5. •tergere............................................................................................................................ 86
3.2.6. Tabele .............................................................................................................................. 87
3.2.7. Editorul de breviar de calcul.............................................................................................. 87
3.2.8. Salvarea imaginilor •i a tabelelor de dimensionare ............................................................. 87
3.2.9. Masa elementelor.............................................................................................................. 88
3.3. MENIUL OP•IUNI........................................................................................................................ 88
3.3.1. Op•iuni de reprezentare..................................................................................................... 88
3.3.2. Setari................................................................................................................................ 88
3.3.3. Managerul de folii ............................................................................................................ 89
3.3.4. Linii de ghidare ................................................................................................................ 89
3.3.5. Standard ........................................................................................................................... 89
3.3.6. Unit••i de m•sur•.............................................................................................................. 90
3.3.7. Gravita•ia ......................................................................................................................... 90
3.3.8. Preferin•e.......................................................................................................................... 91
3.3.9. Bare de instrumente in pozitia implicita............................................................................. 96
3.4. AFI•ARE .................................................................................................................................... 96
3.5. MENIUL FERESTRE ..................................................................................................................... 97
3.5.1. Editorul de proprietati ....................................................................................................... 97
3.5.2. Palete ............................................................................................................................... 98
3.5.3. Imagine de fundal ............................................................................................................. 98
3.5.4. Împ•r•ire orizontal• .......................................................................................................... 99
3.5.5. Împ•r•ire vertical•............................................................................................................. 99
3.5.6. Închide ........................................................................................................................... 100
3.5.7. Biblioteca de desene ....................................................................................................... 100
3.5.8. Salvare în biblioteca de desene........................................................................................ 101
3.6. MENIUL HELP .......................................................................................................................... 101
3.6.1. Con•inut ......................................................................................................................... 101
3.6.2. AxisVM Home Page ...................................................................................................... 101
3.6.3. AxisVM Update ............................................................................................................. 101
3.6.4. Despre program .............................................................................................................. 102
3.7. BARA CU INSTRUMENTELE STANDARD ........................................................................................ 102
3.7.1. Nou ................................................................................................................................ 102
3.7.2. Deschide ........................................................................................................................ 102
3.7.3. Salveaz• ......................................................................................................................... 102
3.7.4. Imprimare....................................................................................................................... 102
3.7.5. Înapoi............................................................................................................................. 103
3.7.6. Din nou .......................................................................................................................... 103
3.7.7. Redesenare ..................................................................................................................... 103
3.7.8. Managerul de folii .......................................................................................................... 103
3.7.9. C•utare în tabel............................................................................................................... 103
3.7.10. Editorul de breviar de calcul............................................................................................ 103
3.7.11. Biblioteca de desene ....................................................................................................... 103
3.7.12. Salvarea in biblioteca de desene ...................................................................................... 103
4. INTRODUCEREA DATELOR..................................................................................................... 105
4.1. GEOMETRIA ............................................................................................................................. 105
4.2. SUPRAFA•A DE LUCRU .............................................................................................................. 105
4.2.1. Împ•r•irea ecranului în ferestre........................................................................................ 106
4.3. SISTEME DE COORDONATE ......................................................................................................... 106
4.3.1. Sistemul de coordonate cartezian..................................................................................... 107
4.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric •i sferic)........................................................... 107
4.4. PALETA DE COORDONATE .......................................................................................................... 108
4.5. CAROIAJUL ECRANULUI DE LUCRU (GRID)................................................................................... 108
4.6. PASUL CURSORULUI .................................................................................................................. 108
4.7. INSTRUMENTE AJUT•TOARE DE EDITARE .................................................................................... 109
4.7.1. Aura cursorului............................................................................................................... 109
4.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastatur•........................................................................ 110
4.7.3. M•surarea distan•elor...................................................................................................... 110
4.7.4. Unghiuri fixate ............................................................................................................... 110
4.7.5. Fixarea coordonatei ........................................................................................................ 112
Manual de utilizare 5

4.7.6. Intersectare automat• ...................................................................................................... 112


4.8. INSTRUMENTE ÎN EDITORUL GEOMETRIC ..................................................................................... 113
4.8.1. Nod ................................................................................................................................ 113
4.8.2. Linia .............................................................................................................................. 113
4.8.3. Arc de cerc ..................................................................................................................... 114
4.8.4. Divizare orizontal•.......................................................................................................... 115
4.8.5. Divizare vertical•............................................................................................................ 115
4.8.6. Împ•r•ire în patrulatere, împ•r•ire în triunghiuri ............................................................... 116
4.8.7. Divizare linie.................................................................................................................. 117
4.8.8. Intersec•ie....................................................................................................................... 118
4.8.9. Perpendicular transversal ................................................................................................ 118
4.8.10. Trasarea liniei de intersec•ie a domeniilor ........................................................................ 118
4.8.11. Verificarea re•elei ........................................................................................................... 118
4.8.12. Suprafa••........................................................................................................................ 119
4.8.13. Modificare, transformare................................................................................................. 119
4.8.14. •tergere.......................................................................................................................... 120
4.9. ELEMENTE ............................................................................................................................... 121
4.9.1. Materiale........................................................................................................................ 121
4.9.2. Sec•iuni .......................................................................................................................... 122
4.9.3. Domeniu ........................................................................................................................ 123
4.9.4. Gol................................................................................................................................. 124
4.9.5. Elemente liniare.............................................................................................................. 125
4.9.6. Elemente de suprafa•• ..................................................................................................... 130
4.9.7. Reazem nodal ................................................................................................................. 132
4.9.8. Reazem liniar ................................................................................................................. 135
4.9.9. Reazem de suprafa•• ....................................................................................................... 137
4.9.10. Articula•ie pe muchie...................................................................................................... 138
4.9.11. Corp rigid....................................................................................................................... 138
4.9.12. Elementul de arc (resort)................................................................................................. 139
4.9.13. Elementul de contact....................................................................................................... 140
4.9.14. Element de leg•tur• ........................................................................................................ 141
4.9.15. Grade de libertate nodale................................................................................................. 144
4.9.16. Referin•e ........................................................................................................................ 147
4.9.17. Generarea schemei statice din model arhitectural ............................................................. 150
4.9.18. Modificare...................................................................................................................... 152
4.9.19. •tergere.......................................................................................................................... 152
4.10. ÎNC•RC•RI .......................................................................................................................... 153
4.10.1. Ipoteze •i grup•ri de înc•rcare ......................................................................................... 153
4.10.2. Combina•ii de înc•rc•ri ................................................................................................... 155
4.10.3. For•e concentrate în noduri.............................................................................................. 157
4.10.4. For•e concentrate pe bare ................................................................................................ 157
4.10.5. For•e concentrate pe domeniu.......................................................................................... 158
4.10.6. Înc•rc•ri distribuite pe bare •i nervuri.............................................................................. 159
4.10.7. Înc•rc•ri uniform distribuite pe muchie ........................................................................... 160
4.10.8. Înc•rcare liniar• pe domeniu ........................................................................................... 162
4.10.9. Înc•rc•ri uniform distribuite pe suprafa••......................................................................... 163
4.10.10. Înc•rcare de suprefa•• independent• de re•ea.................................................................... 164
4.10.11. Înc•rc•ri tip lichid........................................................................................................... 167
4.10.12. Înc•rc•ri din greutatea proprie......................................................................................... 167
4.10.13. Varia•ie de lungime......................................................................................................... 167
4.10.14. For•• de tensionare.......................................................................................................... 168
4.10.15. Înc•rc•ri date de varia•ie de temperatur• pe elemente de bar•........................................... 168
4.10.16. Înc•rc•ri date de varia•ie de temperatur• pe elemente plane.............................................. 169
4.10.17. Cedare de reazem ........................................................................................................... 169
4.10.18. Linii de influen•• ............................................................................................................ 170
4.10.19. Seism ............................................................................................................................. 171
4.10.19.1. Calcul seism conform EUROCODE........................................................................ 173
4.10.19.2. Calcul seism conform STAS (P100-2004) ............................................................... 178
4.10.20. Mase nodale ................................................................................................................... 183
4.10.21. Modificare...................................................................................................................... 183
4.10.22. •tergere.......................................................................................................................... 183
4.11. RE•EA................................................................................................................................. 184
4.11.1. Generare re•ea ................................................................................................................ 184
4.11.1.1. Generare re•ea pentru elementele liniare.................................................................. 184
4.11.1.2. Generare re•ea pentru domenii ................................................................................ 185
4.11.2. Îndesirea re•elei de elemente finite................................................................................... 186
4.11.3. Verificare re•ea............................................................................................................... 188
6 AxisVM 8c

5. ANALIZ•...................................................................................................................................... 189
5.1. STATIC• .................................................................................................................................. 190
5.2. ANALIZA MODAL• .................................................................................................................... 193
5.3. STABILITATE ............................................................................................................................ 194
5.4. ELEMENTE FINITE ..................................................................................................................... 195
5.5. ETAPELE UNEI ANALIZE ............................................................................................................ 197
5.6. MESAJE DE EROARE .................................................................................................................. 198
6. REZULTATE ................................................................................................................................ 199
6.1. STATIC• .................................................................................................................................. 199
6.1.1. Valori minime •i maxime ................................................................................................ 203
6.1.2. Anima•ie ........................................................................................................................ 203
6.1.3. Reprezentare diagrame.................................................................................................... 204
6.1.4. Tabele cu rezultate.......................................................................................................... 205
6.1.5. Deplas•ri ........................................................................................................................ 206
6.1.6. Eforturi în elemente de z•brea sau bar•............................................................................ 208
6.1.7. Solicit•ri de nervur•........................................................................................................ 209
6.1.8. Eforturi în elemente de suprafa•• ..................................................................................... 210
6.1.9. Reac•iuni ........................................................................................................................ 213
6.1.10. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de z•brea •i bar• ................................................... 213
6.1.11. Eforturi unitare în elemente de suprafa••.......................................................................... 215
6.1.12. Linii de influen•• ............................................................................................................ 215
6.1.13. Înc•rc•ri neechilibrate..................................................................................................... 216
6.2. ANALIZA MODAL• .................................................................................................................... 217
6.3. STABILITATE ............................................................................................................................ 217
6.4. ARMARE .................................................................................................................................. 218
6.4.1. Calculul arm•turii pentru elemente plane......................................................................... 218
6.4.1.1. Calculul arm•turii conform STAS ............................................................................... 220
6.4.1.2. Calculul arm•turii conform EUROCODE.................................................................... 222
6.4.2. Aria de arm•tur• efectiv• ................................................................................................ 224
6.4.3. Calculul deschiderii fisurilor ........................................................................................... 225
6.4.3.1. Analiza conform STAS............................................................................................... 226
6.4.3.2. Analiza conform EUROCODE.................................................................................... 226
6.4.4. S•geata pl•cilor în domeniul neliniar ............................................................................... 227
6.4.5. Determinarea for•ei t•ietoare capabile pentru pl•ci •i îvelitoare ........................................ 227
6.4.5.1. Analiza conform STAS............................................................................................... 228
6.4.5.2. Analiza conform EUROCODE.................................................................................... 228
6.4.6. Verificare armare stâlp.................................................................................................... 228
6.4.6.1. Verificare armare stâlp conform STAS........................................................................ 233
6.4.6.2. Verificare armare stâlp conform EUROCODE............................................................. 234
6.4.7. Dimensionare armare grind• ........................................................................................... 236
6.4.7.1. Dimensionare armare grind• conform STAS................................................................ 239
6.4.7.2. Dimensionare armare grind• conform EUROCODE .................................................... 241
6.4.8. Verificare la str•pungere ................................................................................................. 244
6.4.8.1. Verificarea la str•pungere conform EUROCODE ........................................................ 247
6.4.8.2. Verificarea la str•pungere conform STAS ................................................................... 248
6.5. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN O•EL .................................................................................. 249
6.5.1. Verificarea barelor de o•el conform STAS ....................................................................... 249
6.5.2. Verificarea barelor de o•el conform EUROCODE............................................................ 253
6.5.3. Verificare îmbinare cu •uruburi ....................................................................................... 257
7. SCHEME DE INTRODUCERE A DATELOR ............................................................................ 261
7.1. GRIND• CU Z•BRELE ................................................................................................................ 261
7.2. STRUCTUR• ÎN CADRE .............................................................................................................. 262
7.3. PLAC•..................................................................................................................................... 265
7.4. •AIB• ..................................................................................................................................... 267
7.5. SCHEMA DE INTRODUCERE A DATELOR PENTRU ANALIZA SEISMIC• ............................................... 269
8. EXEMPLE SIMPLE ..................................................................................................................... 271
8.1. CADRU PLAN - ANALIZA STATIC• DE ORDINUL I .......................................................................... 271
8.2. CADRU PLAN - ANALIZA STATIC• DE ORDINUL II ......................................................................... 272
8.3. CADRU PLAN - ANALIZA DE STABILITATE .................................................................................... 273
8.4. CADRU PLAN - ANALIZA MODAL• DE ORDINUL I.......................................................................... 274
8.5. CADRU PLAN - ANALIZA MODAL• DE ORDINUL II......................................................................... 275
8.6. •AIB• - ANALIZA STATIC• DE ORDINUL I .................................................................................... 276
8.7. PLAC• SIMPLU REZEMAT• PE CONTUR - ANALIZA STATIC• DE ORDINUL I ....................................... 277
8.8. PLAC• ÎNCASTRAT• PE CONTUR- ANALIZA STATIC• DE ORDINUL I ................................................ 278
9. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 279
Manual de utilizare 7

1. Nout••i în versiunea 8.0

Generale
Utilizare fereastr• de deschidere pentru ultimul model editat •i F 3.3.8 Preferin•e
model nou
Bare de instrumente cu posibilitate de personalizare F 2.15 Bara de instrumente
Salvarea desenelor în biblioteca de desene care ulterior se pot F 2.10 Editorul de breviar de
înc•rca pe suprafa•a de lucru sau se pot însera în breviarul de calcul calcul
(manipularea desenelor în mod asociativ)
F 3.5.7 Biblioteca de desene
F 3.5.8 Salvare în biblioteca de
desene
Import fi•ier IFC (Industry Foundation Classes) versiunile 2.0, 2x •i F 3.1.6 Import
2x2
Înc•rcarea elipselor din fi•ier DXF
Exportatrea elementelor cu profile variabile •i unice în format DSTV
Editorul de propriet••i pentru editarea •i modificarea propriet••ilor F 3.5.1 Editorul de proprietati
elementelor
Înserare imagine de fundal F 3.5.3 Imagine de fundal
Imagine randat• cu efecte de lumin• F 2.15.4 Modul de reprezentare
Imagini randate cu conturul total al elementelor din profile cu perete
sub•ire
Imagini randate corecte •i pentru structuri deformate
Posibilitatea de afi•are punctat• a modelului întreg când detaliile F 2.15.10 Detaliu
sunt activate

Editare
Planuri de lucru pentru editare într-un plan arbitrar al modelului F 2.15.6 Planuri de lucru
F 2.16 Taste rapide
Desenarea arcelor F 4.8.3 Arc de cerc
Instrument de editare în mod perpendicular pe plan F 4.7.4 Unghiuri fixate
Cursor sensibil la perpendicular pe plan
Importare contur profil din fi•ier DXF F 3.1.13.1 Biblioteca de sec•iuni
Bare de instrumente pentru simplificarea modific•rilor (modificarea F 4.8.13 Modificare,
razei cercului, frângere linie, etc. ) transformare

Elemente
În biblioteca de materiale posibilitate de definire a deforma•iei F 3.1.12 Biblioteca de
specifice limite materiale
Definire profile cu raza de racordare F 3.1.13 Biblioteca de sec•iuni
Profile noi în editorul grafic de sec•iuni (profile I împ•nate, arc de F 3.1.13.1 Biblioteca de sec•iuni
cerc, semicerc)
Cotare în editorul grafic de sec•iuni
Caracteristici sec•ionale noi in biblioteca de sec•iuni F 3.1.13 Biblioteca de sec•iuni
Înserare nod pe conturul profilului
Bare •i nervuri cu sec•iuni variabile F 4.9.5 Elemente liniare
Lucrul cu fi•iere IFC ca •i model arhitectural F 4.9.17 Generarea schemei
statice din model
arhitectural
Generarea inteligent• a re•elei de elemente finite, salvarea F 3.3.8 Preferin•e
parametrilor de re•ea
Generare re•ele pe elemente de linie F 4.11.1.1 Generare re•ea pentru
elementele liniare
8 AxisVM 8c

Management de re•ea dinamic •i fixat F 3.3.8 Preferin•e


Verificarea formei elementelor finite F 4.11.3 Verificare re•ea
Folosirea articula•iilor plastice F 4.9.5 Elemente liniare
Bare •i nervuri arcuite

Nervur• excentric• dac• nu este legat de element de suprafa••

Articula•ie pe muchie F 4.9.10 Articula•ie pe muchie


Afi•area reazemelor în func•ie de tip

Inc•rc•ri
Num•rul ipotezelor de înc•rcare •i a modurilor de vibra•ie în F 2.2 Instalare, lansare,
varianta profesional• nu este limitat. Pentru varianta standard schimbare de versiune,
num•rul lor maxim este 99. capacitate, limb•
Afi•area selectiv• a înc•rc•rilor F 2.16 Taste rapide
Înc•rcare liniar• independent• de re•ea pe conturul domeniilor •i pe F 4.10.8 Înc•rcare liniar• pe
linii interioare. domeniu
Generarea automat• a combina•iilor de dimensionare în tabele F 4.10.2 Combina•ii de
înc•rc•ri

Analiz•
Analiza seismica conform P100-2004 F 4.10.19.2 Calcul seism
conform STAS
(P100-2004)
Analiza de ordinul II •i III pentru elemente de învelitoare F 5.1 Static•

Rezultate
Textele din breviarul de calcul se pot salva în fi•ier ASCII F 2.10.1 Breviar de calcul
Generare breviar de calcul cu ajutorul filtrelorl F 2.10.2 Editare
Salvarea rezultatelor (înf••ur•tor, de dimensionare) calculate F 3.3.8 Preferin•e
Posibilitate de definire a linilor de sec•iune (determinarea valorilor F 2.15.11 Sec•iune
medii •i definirea a l••imii fâsiilor)
Combina•ii de dimensionare afi•ate cu ipotezele de înc•rcare •i
coeficien•ii înc•rc•rilor
Netezirea reac•iunilor pe reazeme liniare F 6.1.9 Reac•iuni
Fi•iere cu rezultate peste 2 Gbyte
În fiecare fereastr• de lucru se pot afi•a diferite ipoteze de înc•rcare
Inscrip•ionarea izoliniilor F 2.15.9.7 Text izolinie
Manual de utilizare 9

Proiectare
Verificare si dimensionare elemente de beton armat conform F 6.4 Armare
Eurocode2, EN 1992-1-1:2004
Verificare stâlp din beton armat conform Eurocode2 F 6.4.6 Verificare armare stâlp
EN 1992-1-1:2004, DIN 1045-1:2001-07 si SIA 262:2003
Verificarea elementelor de nervur• în modulul de verificare a
stâlpilor de beton armat
Determinarea for•ei t•ietoare capabile pentru pl•ci de beton armat F 6.4.5 Determinarea for•ei
conform MSz, EC2, DIN 1045-1 si SIA 262 t•ietoare capabile
pentru pl•ci •i
îvelitoare
Verificare la str•pungere conform MSz, EC2, DIN 1045-1 •i SIA 262 F 6.4.8 Verificare la
str•pungere
Verificarea deschideri fisurilor conform Eurocode2 EN 1992-1- F 6.4.3 Calculul deschiderii
1:2004 si DIN 1045-1 fisurilor
10 AxisVM 8c

Aceast• pagin• este l•sat• inten•ionat goal•.


Manual de utilizare 11

2. Utilizarea sistemului

2.1. Cerin•ele hardware


Configura•ia Pentium II
recomandat• Memoria recomandat• 512 Mb
500 Mbyte spa•iu liber pe hard-disc
CD-ROM pentru instalare
Monitor color SVGA
Sistem de operare Windows NT,2000, ME, XP
Mouse
Imprimant•
Pentru modele mai mici (< 1000 noduri) poate fi suficient •i un calculator Pentium I
cu 64 Mbyte memorie RAM
Rezolu•ia ecranului Minim 1024*768, Hi-Color
Hard-disc Num•rul maxim al nodurilor structurii analizate depinde de capacitatea hard-discului

2.2. Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate, limb•


Protec•ia Sistemul de programe este protejat de o cheie de protec•ie care se poate conecta la
programului portul paralel (portul imprimantei) sau portul USB. Conecta•i cheia de protec•ie la
calculator numai dup• instalarea programului pentru ca unele sisteme de operare
încearc• s• recunoasc• cheia de protec•ie ceea ce poate impiedica instalarea
programului. Sub sistemul de operare Windows 98 pentru utilizarea portului USB este
necesar un program special. F•r• acest program cheia de protec•ie USB nu
func•ioneaz•.
Programul necesar se instaleaz• automat, dar dac• utilizatorul nu are drepturi de
administrator (pentru sistemele de operare Windows NT sau Windows XP) instalarea
se poate efectua ulterior manual, de pe CD.
Pentru portul USB instalarea se poate efectua cu comanda:
\Sentinel\English\Driver\setup.exe /USB.
Pentru portul paralel instalarea se poate efectua cu comanda:
\Sentinel\English\Driver\setup.exe.
Cheia de protec•ie Prima dat• instala•i programul dup• care cunecta•i cheia de protec•ie individual• pe
individual• calculatorul care a•i instalat programul.
Cheia de protec•ie Sistemul de programe AxisVM se livreaz• cu dou• tipuri de chei de protec•ie.
de re•ea
1. Pentru cheile de protec•ie de tip NetSentinel etapele instal•rii sunt urm•toarele:
1. Instala•i programul Sentinel cu comanda Sentinel\English\Driver\
\setup.exe.
2. Conecta•i cheia la un calculator din re•ea. Acest calculator va fi server-ul de
cheie.
3. Instala•i programul Sentinel cu comanda Sentinel\English\Driver\
\setup.exe.
4. Copia•i pe acest calculator, într-un subdirector, con•inutul subdirectorului
Sentinel\English\Server\Disk1\Win32, de pe CD-ul de instalare.
5. Rula•i din acest subdirector programul NSRVGX.EXE. Acest program
lucreaz• cu cheia de protec•ie •i trimite informa•iile pentru programele rulate.
F Programul AXISVM se poate rula pe un calculator din re•ea numai dac• programul
NSRVGX este rulat pe calculatorul la care este conectat• cheia de protec•ie. Dac•
acesta, dintr-un anumit motiv, nu se mai ruleaz•, se vor opri •i programele AXISVM
rulate.
12 AxisVM 8c

2. Pentru cheile de protec•ie de tip Sentinel SuperPro etapele instal•rii sunt


urm•toarele:
1. Instala•i programul Sentinel cu comanda Sentinel\English\Driver\setup.exe.
2. Conecta•i cheia la un calculator din re•ea.
3. Instala•i programul Sentinel cu comanda Sentinel\English\Driver\setup.exe.
4. Instala•i programul SuperPro Server cu comanda Sentinel\English\-
Superpro servers\loadserv.exe de pe CD.
5. Dup• instalare, programul server va porni automat la pornirea calculatorului.
F Programul se poate porni la un calculator din re•ea numai în cazul în care
programul SuperPro Server ruleaz• pe calculatorul unde a fost conectat cheia. Dac•
acesta va fi oprit, si programele rulate se vor opri.

Instalare În cazul sistemelor de operare Windows 95/98/NT/2000/Windows Millenium:


Introduce•i CD-ul de instalare al sistemului AxisVM în unitatea de CD a calculatorului.
Dac• func•ia autoplay este activat•, programul de instalare se ruleaz• automat.
În caz contrar, prin meniul Start/Run… se ruleaz• programul setup.exe de pe CD.
Urm•ri•i indica•iile programului de instalare.
În mod implicit programul este instalat în directorul
C:\AXISVM8
iar exemplele în subdirectorul
C:\AXISVM8\EXEMPLE
Aceste set•ri din timpul instal•rii se pot modifica dup• preferin•a utilizatorului.
Pornirea Programul de instalare creeaz• mapa AxisVM •i iconul AxisVM8 în aceasta. Clicând
programului pe acest icon se porne•te programul.

La pornirea programului se afiseaza o fereastr• de informare (3.6.4 Despre program)


iar dup• ce dispare apare o fereastr• de pornire care ajut• la crearea unui model nou
sau la deschiderea unui existent. Cu op•iunea “ La pornire s• fie afi•at aceast•
fereastr•” deselectat• ferastra de pornire nu va mai fi afi•at•. Fereastr• de pornire se
poate folosi din nou dac• select•m op•iunea “Utilizare fereastra de deschidere” din
meniul Optiuni\Preferinte\Siguranta datelor.
F La versiunile mai vechi ale sistemului de operare Windows se poate întâmpla ca
iconurile de pe butoane s• nu se vad•. În acest caz, este necesar• rularea
programului 401Comupd.exe din subdirectorul Comctl32 al CD-ului de instalare.
Schimbarea Cine dispune de o versiune mai veche de AxisVM poate efectua instalarea în modul
versiunii (upgrade) amintit mai sus. Se recomand• instalarea sistemului de programe într-un subdirector
nou.
Convertirea Modelele create cu versiunile anterioare ale programului sunt recunoscute •i înc•rcate
modelelor mai vechi automat, iar salvarea se face conform versiunii noi.
Din meniul Fi•ier cu comanda Salvare cu nume modelul poate fi salvat în formatele
versiunilor 5.0 •i 6.0 respectiv 7.0 ale programului.
Structurare, capaci- În sistemul de programe AxisVM analiza structurilor se poate efectua în trei etape, în
tatea programului unul sau mai multe cicluri.
Introducerea datelor
â
Analiz•
Static• Analiz• modal• Stabilitate
(liniar/neliniar) (de ordinul I/II)
â
Rezultate
M•rimea maxim• a modelului este determinat• de m•rimea memoriei virtuale care la
rândul ei este determinat• de capacitatea hard-discului. Având în vedere c• sistemul de
operare Windows lucreaz• pe 32 de bi•i m•rimea maxim• a sistemului de ecua•ii este
de 16GB.
Manual de utilizare 13

Limit•rile modelului de calculat sunt urm•toarele:


Varianta profesional•:
Parametru Maxim
Noduri nelimitat
Tipuri de materiale nelimitat
Elemente z•brea nelimitat
bar• nelimitat
nervur• nelimitat
•aib• nelimitat
plac• nelimitat
învelitoare nelimitat
reazem nelimitat
corp rigid nelimitat
arc nelimitat
contact nelimitat
de leg•tur• nelimitat
Ipoteze de înc•rcare nelimitat
Combina•ii nelimitat
Moduri de vibra•ii nelimitat

Varianta limitat•:
Parametru Maxim
Noduri nelimitat
Tipuri de materiale nelimitat
Elemente z•brea 500
bar• 250
z•brea+ bar• 250
nervur• 1500
•aib• 1500
plac• 1500
învelitoare 1500
•aib•+plac•+învelitoare 1500
reazem Nelimitat
corp rigid Nelimitat
arc Nelimitat
contact Nelimitat
de leg•tur• Nelimitat
Ipoteze de înc•rcare 99
Combina•ii Nelimitat
Moduri de vibra•ii 99

2.3. Cum s• începem


Înv••area programului se recomand• prin introducerea unei structuri simple •i
interpretarea rezultatelor oferite de program. La acest pas ne ajut• exempul nr. 1 din
capitolul 8. Schema de introducere a datelor structurii este prezentat• în capitolul 7.2
Structur• în cadre.
Introducerea datelor se face în trei etape bine determinate:
Geometrie În prima etap• se deseneaz• geometria structurii printr-o re•ea de linii (în plan •i
spa•iu).
Elemente În etapa a doua se definesc materialele, sec•iunile, elementele finite •i reazemele
modelului ob•inându-se schema static• a structurii.
Înc•rc•ri În etapa a treia, pe structura deja definit•, se introduc înc•rc•rile în diferite ipoteze,
dup• care se fac combina•iile •i grup•rile de înc•rc•ri.
14 AxisVM 8c

Pa•ii principali de introducere a datelor se g•sesc în capitolul 7. pentru modelele


urm•toare:
Grind• cu z•brele în plan
Cadru plan
•aib•
Plac• plan•
Analiza seismic•
Folosind aceste etape se pot introduce cu u•urin•• •i modele mai complexe.
Pentru înv••area programului se recomand• citirea cel pu•in o dat• a manualului de
utilizare.
Capitolul 1. se gasesc noutatile in versiunea noua a programului.
Capitolul 2. con•ine informa•ii generale privind utilizarea programului iar în celelalte
capitole sunt descrise meniurile de introducere a datelor •i analiza rezultatelor.
Dup• câ•tigarea experien•ei în utilizarea programului se recomand• recitirea
manualului de utilizare, deoarece unele informa•ii doar atunci se vor clarifica.

2.4. Împ•r•irea ecranului

Bara de titlu Bara de meniuri

Editorul de
propriet••i

Bare de
instrument Paleta de culori
e deschise

Bare de instrumente cu
posibilitate de deplasare
Suprafa•a de lucru

Fereastra de informa•ii

Fereastra de
coordonate

Instrumente
ajutattoare

Bara de stare
Taste rapide

Con•inutul ecranului În bara de titlu a ferestrei de lucru se g•sesc numele directorului •i a modelului curent.
de lucru Sub linia de titlu a ferestrei se afl• bara de meniuri a programului. În partea central• a
ecranului se g•se•te suprafa•a de desenare care se poate împ•r•i în ferestre.
Dimensiunea •i pozi•ia ferestrelor se poate modifica dup• preferin•a utilizatorului cu
comenzile din meniu sau icoane. În partea dreapt• din jos se g•sesc Tastele rapide.
Vezi... 2.16 Taste rapide
În partea stâng• a ecranului se g•sesc butoanele cu func•iile accesibile din orice etap•
de lucru a programului.
În linia inferioar• a ferestrei de lucru se g•se•te rândul cu informa•iile referitoare la
func•iile curent activate (bara de stare).
Navigare în meniu Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu.
Modelul Datele de intrare •i rezultatele unei structuri le denumim în continuare model. Pentru
fiecare model nou se alege un nume care poate s• fie un •ir de caractere (litere •i
cifre). Ulterior prin acest nume poate fi identificat modelul. În func•ie de sistemul de
operare Windows folosit, anumite caractere nu pot fi utilizate la denumirea modelului.
Manual de utilizare 15

Programul stocheaz• datele modelului în dou• fi•iere:


- numemodel.AXS - datele de intrare ale structurii
- numemodel.AXE - rezultatele analizelor.
Din fi•ierul de intrare se pot ob•ine oricând, cu un timp de execu•ie mai mult sau mai
pu•in extins, rezultatele analizei structurii. În majoritatea cazurilor este suficient•
numai arhivarea fi•ierului de intrare.

2.5. Folosirea tastaturii , a mausului •i a cursorului


Cursorul În func•ie de comenzile programului, cursorul poate s• aib• diferite forme:

cruce cruce (m•rire •i mic•orare) s•geat•

Pe diferite obiecte cursorul î•i schimb• forma.


Vezi detaliat... 4.7.1 Aura cursorului
Lâng• cursorul a•ezat pe diferitele obiecte ale modelului, în func•ie de meniul utilizat,
apar urm•toarele informa•ii:
GEOMETRIE coordonata nodului, lungimea liniei
ELEMENTE elementul finit, lungime, mas•, referin••, gradele de
libertate nodale, reazem
ÎNC•RC•RI înc•rcarea pe elementul finit, mas• nodal•
RETEA Parametrii de retea
STATIC• deplasare nodal•, efort, tensiune, reac•iune
ANALIZA MODAL• valori vector propriu
STABILITATE valori vector propriu
ARMARE aria necesar• de armatur•, deschiderea fisurilor
STRUCTUR• METALIC• valorile eforturilor unitare •i a eficien•elor

Taste speciale Mi•carea cursorului se poate realiza u•or cu mausul sau cu urm•toarele taste
speciale:
Taste de navigare, Mi•carea cursorului în planul curent
8
[Ctrl] + Mi•carea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul [Ctrl]
Taste de navigare,
8
[Shift]+ Miscarea cursorului in planul curent pe directiile cu unghiurile n·∆α , α unic sau
+[↑][↓][←][→], 8 α +n·90° .
[Home] [End] Mi•carea cursorului în direc•ie perpendicular• pe planul curent

[Esc], 8 Întreruperea func•iei, revenire la un meniu mai superior.


Este echivalent• cu un clic cu butonul drept al mausului.

[Enter] [Space] 8 Tastele de comand•.


buton stâng Se utilizeaz• la executarea comenzilor alese din meniu sau la alegerea elementelor prin
clicare cu butonul stâng al mausului.
[Alt] Activarea meniului principal
[Tab] Deplasarea intre ferestrele de dialog si in interiorul lor.
[Alt] Comutarea între zona de desen •i meniu
[+] [-] M•rire/mic•orare. Centrul m•ririi/mic•or•rii este pozi•ia actual• a cursorului
[Insert] Mut• originea desenului în pozi•ia actual• a cursorului
sau
[Alt]+[Shift]
16 AxisVM 8c

8 rola Înainte : m•rire,


Înapoi : mic•orare,
Ap•sare •i mi•carea mausului : deplasarea desenului
Centrul de m•rire •i mic•orare pozi•ia actual• a cursorului
8 butonul din Afi•area meniului rapid. Vezi... 2.7 Meniul rapid
dreapta

2.6. Taste rapide


[Ctrl]+[W] Desenul întreg
[Ctrl]+[1] Planul X-Z
[Ctrl]+[2] Planul X-Y
[Ctrl]+[3] Planul Y-Z
[Ctrl]+[4] Perspectiv•
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Ctrl]+[A] Selectare toate elementele
[Ctrl]+[[] Reluarea vederii precedente (View Undo)
[Ctrl]+[]] Reluarea vederii urm•toare (View Redo)
[Ctrl]+[Z] Înapoi(Undo)
[Shift]+[Ctrl]+[Z] Din nou (Redo)
[Tab] Fereastra urm•toare
[Ctrl]+[R] Redesenare
[Ctrl]+[Q] Ie•ire din program
[Ctrl]+[C] Copiere în memorie rapid•
[Ctrl]+[G] Linii de ghidare
[Alt] Salt în meniul principal
[+] M•rire
[-] Mic•orare
[Ctrl]+[O] Deschide
[Ctrl]+[S] Salvare
[Delete] •terge elemente •i propriet••i marcate
[Ctrl]+[D] Selector
[Ctrl]+[L] Etichete
[Ctrl]+[Y] Simboluri
[F1] Help contextual
[F8] Greutate dup• materiale
[F9] Ad•ugare imagine în biblioteca de imagini
[F10] Editorul de breviar de calcul
[F11] Managerul de folii
[F12] Tabele

Taste rapide în tabele


[Ctrl]+[L] Selectare din baza de date
[Alt]+[F4] Ie•ire
[Ctrl]+[Insert] Inserare rând nou
[Ctrl]+[Delete] •terge rândul activ
[Ctrl]+[A] Selectarea întregului tabel
[F5] Salt în rândul dat
[Ctrl]+[D] Format implicit
[Alt]+[F] Reglare format cifre în coloane
[Ctrl]+[R] Setare afi•are rezultate
[Ctrl]+[G] Editare sec•iune nou• (biblioteca de profile)
[Ctrl]+[M] Modificare sec•iune actual• (biblioteca de profile)
[F1] Help contextual
[F9] Ad•ugare tabel la breviar de calcul
[F10] Editorul de breviar de calcul
Manual de utilizare 17

Taste fierbinte în editorul de breviar de calcul

[Ctrl]+[T] Inserare text


[Alt]+[B] Page-break
[Ctrl]+[W] Export în Fisier RTF
[Ctrl]+[R] Vizualizare document imprimat
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Delete],
•terge
[Ctrl]+[Delete]

2.7. Meniul rapid


8 buton drept La ap•sarea butonului drept de pe 8 pe ecran apare meniul rapid. Con•inutul meniului
se schimb• în func•ie de comanda activat•.
Selectare Geometrie/Elemente/Inc•rc•ri

Rezultate
18 AxisVM 8c

2.8. Ferestre de dialog


La activarea unei func•ii de regula se afi•eaz• o fereastr• de dialog. Utilizarea a acestor
ferestre este similar cu utilizarea ferestrelor din aplica•iile Windows.
Tipul fonturilor folosite în ferestrele de dialog se pot seta în fereastra de dialog
Optiuni\Preferinte\Fonturi.
Pozi•ia ferestrelor de dialog se poate schimba.
Pozi•ia schimbat• programul memoreaz• •i la utilizarea urm•toare fereastra se afi•eaz•
pe aceast• pozi•ie.

2.9. Tabele
Modul de lucru cu tabelele din program este independent de con•inutul acestora. Toate
[F12] datele de intrare •i rezultatele sunt date •i în tabele, care se pot accesa clicând pe
butonul de C•utare în tabel sau cu tasta [F12]. Tabelul dorit se poate alege din
structura ierarhic• a datelor din partea stânga a ferestrei de dialog (vezi figura de mai
jos). Con•inutul tabelelor se afi•eaz• în func•ie de etapa de utilizare a programului
(introducere date, rezultate).
F În tabele apar numai datele conform criteriilor de filtrare. Dac• sunt selectate
elemente sau sunt activate detalii, în tabele apar datele referitoare numai la aceste
elemente. Criteriile actuale de filtrare sunt afi•ate în partea stânga de jos a ferestrei
de dialog.
Criteriul actual de filtrare este afi•at• în titlul tabelului, iar rezultatul filtr•rii în partea
stânga inferioar• a ferestrei de dialog.

Inserare din memorie


Copiere
în emorie Format
•tergere Imprimare
Editorul rând
Completare
grafic de Rând
sec•iuni nou Criterii de
Baza de
date filtrare

Ad•ugare tabel
la Breviar de
calcul

Câmp activ

Bara de defilare
vertical•
Manual de utilizare 19

Meniul Fi•ier

Selectare din baza Din baza de date a programului se pot înc•rca materiale sau sec•iuni în tabel.
de date

, [Ctrl]+[L]
Înc•rcarea Încarc• în tabel fi•ierul DBase sub forma nume.dbf. Programul verific• valorile
fi•ierului DBase câmpurilor fi•ierului Dbase. În cazul în care aceste valori nu pot fi scrise în tabel
programul d• un mesaj de eroare.

Salvare într-un Tabelul se salveaz• într-un fi•ier nume.dbf. Denumirile câmpurilor în fi•ierul Dbase
fi•ier DBase programul le creeaz• pornind din denumirile coloanelor. Toate câmpurile sunt de tip
text.

Salvare într-un Tabelul se salveaz• într-un fi•ier nume.htm. Un fi•ier astfel creat poate fi importat sub
fi•ier HTML form• tabelar• de exemplu •i de programul Microsoft Word. Anumite set•ri ale
coloanelor nu pot fi transpuse în fi•ierul HTLM, astfel acestea se vor seta în editorul
de texte.
Salvare într-un Tabelul se salveaz• într-un fi•ier nume.txt (ASCII).
fi•ier de text

Salvare într-un Tabelul se salveaz• într-un fi•ier nume.rtf cu fi•ierul •ablon actual. Pentru fi•ierul
fi•ier RTF •ablon Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul. Fisierul salvat se poate importa in editorul de
documente Word.

Tabel nou Creare tabel nou cu sec•iuni, care este salvat în fi•ierul nume.sec. Programul introduce
tabelul astfel creat în baza de date a sec•iunilor.
În tabelul creat se pot stoca profile unice, tipul tabelului influen•eaza numai pozi•ia în
structura tabelului.
Caracteristici tabel Se pot modifica parametrii tabelului dat de utilizator (denumirea tabelului, tipul
cu profile... profilului)
Stergearea tabelului Se poate sterge tabelul cu profile dat de utilizator.
cu profile
Imprimare Con•inutul tabelului este tip•rit pe imprimanta selectat• cu antetul •i observa•ia dat•.

,
[Ctrl]+[P]
Ie•ire Se închide tabelul, este identic cu butonul Renun••.
[Alt]+[F4]
20 AxisVM 8c

Meniul Editare

Rând nou Introducerea unui rând nou în tabel

[Ctrl]+[Insert]
•tergere rânduri •terge rândul selectat

[Ctrl]+[Delete]
Selectarea tabelului Selecteaz• con•inutul tabelului
[Ctrl]+[A]
Editor grafic de Pornirea editorului grafic de sec•iuni
sec•iuni

, [Ctrl]+[G]
Modificarea Modificarea sec•iunilor înc•rcate din baza de date sau create cu editorul grafic de
grafica a sec•iunii sec•iuni

, [Ctrl]+[M]
Copiere Copierea rândurilor în memorie temporar• (clipboard)

, [Ctrl]+[C]
Înserare Înserarea con•inutului memoriei temporare

, [Ctrl]+[V]
Introducerea În cazul în care c•su•ele selectate fac parte dintr-o singur• coloan•, se poate introduce
valorilor comune o valoare comun• pentru acestea clicând cu butonul drept al mausului pe acestea •i
selectând op•iunea Introducerea valorilor comune. De exemplu: în tabelul Noduri
selectând coloana coordonatelor Z, se poate da o valoare comun• pentru acestea
aliniind nodurile într-un singur plan.
Salt la… Salt în rândul dat al tabelului.
[F5]

Meniul Format

Formatul Se poate regla modul de afi•are a cifrelor în coloane. În lista din partea stâng• a
coloanelor ferestrei de dialog apare con•inutul capului de tabel, iar în coloana al•turat• se poate
selecta coloana care se afi•eaz•. În listele de selec•ie din partea dreapt• a ferestrei de
, dialog se poate regla formatul de afi•are a con•inutului coloanelor. Se poate alege
[Ctrl]+[Alt]+[F] num•rul zecimalelor cu care se afi•eaz• cifrele în coloana (ex. -371.6), sau în format
exponen•ial (-3.716E+02).
La introducerea numerelor reale se poate utiliza numai separatorul de zecimale setat în
Windows, în Start / Settings / Control Panel / Regional Settings / Number / Decimal
symbol.
L••imea coloanelor se poate regla prin mi•carea delimit•rilor c•su•elor din capul de
tabel.
Formatul de baz• Datele în tabel sunt afi•ate conform formatului implicit inclusiv l••imea coloanelor.
[Ctrl]+[D]
Unit••i de m•sur•… Vezi... 3.3.6 Unit••i de m•sur•
Manual de utilizare 21

La afisarea rezultatelor meniul format este extins:

Optiuni de In fereastra de dialog se poate seta modul de afisare a tabelului: tabel detaliat sau
reprezentare… numai extras din rezultate. Vezi detaliat : 6.1.4 Tabele cu rezultate
[Ctrl]+[R]
Rezltate Afi•area rezultatelor în tabel
[Ctrl]+[T]
Extras Extras din rezultate
[Ctrl]+[E]

Filtrare proprietati

[CTRL]+[Q]

Cu ajutorul filtrului se poate seta propriet••ile elementelor a caror rezultate sunt afi•ate
în tabel. Programul în func•ie de mul•imea ini•ial• creaz• tabelul cu rezultate.

Breviar de calcul

Breviar actual Se poate selecta breviarul de calcul actual în care se va introduce tabelul.
Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul
Ad•ugare tabel Ad•ugarea tabelului la breviarul de calcul actual. Dac• din structura ierarhic• a datelor
din partea stânga a ferestrei se selecteaz• un element care con•ine mai multe tabele (de
exemplu MODEL sau Înc•rc•ri) atunci cu aceast• func•ie, tot con•inutul elementului
[F9] se introduce în breviarul de calcul. În cazul tabelelor cu rezultate dac• acestea con•in
numai extrasul rezultatelor atunci •i tabelele ad•ugate vor con•ine numai extrasele
rezultatelor.
Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul
Editor de breviar de Pornire editor de breviar de calcul
calcul…
[F10]
22 AxisVM 8c

Help

Despre tabel G•sim informa•ii despre tabel.


C•utare în tabel G•sim informa•ii despre posibilit••ile de editare a tabelelor.
M•rime total• În func•ie de num•rul rândurilor, tabelul se afi•eaz• în m•rimea total•.

Mi•care, selectare
în tabel
[Tab] Deplasarea câmpului activ (modificabil) al tabelului sau defilarea rândurilor din tabel.
Taste de navigare, La ap•sarea simultan• a tastei [Shift] cu tastele s•ge•ilor se pot selecta c•su•e din tabel.
8 buton stâng C•su•ele tabelului pot fi alese cu butonul stâng •inut ap•sat •i cu deplasarea mausului.
Clicând pe capul de coloan• se selecteaz• întreaga coloan•. Clicând pe capul de rând
se selecteaz• întregul rând. Clicând pe prima c•su•• din stânga sus al tabelului se
selecteaz• întregul tabel. C•su•ele alese pot fi copiate ca un tabel în clipboard. Dac•
este aleas• doar o singur• coloan•, poate fi dat• o valoare comun• pentru fiecare
c•su•• din coloan•. Pentru informa•ii suplimentare vezi: Setarea valorilor comune.
[Home] Salt în prima c•su•• a rândului.

[End] Salt în ultima c•su•• a rândului.

[Ctrl]+[Home] Salt în prima c•su•• a tabelului.

[Ctrl]+[End] Salt în ultima c•su•• a tabelului.

[Page Up] Defilarea tabelului în sus. Cu 8 •inut ap•sat clicând pe partea superioar• a barei de
defilare se ajunge la acela•i efect.
[Page]+[Down] Defilarea tabelului în jos. Cu 8 •inut ap•sat clicând pe partea inferioar• a barei de
defilare se ajunge la acela•i efect.
[Ctrl]+[→] Defilare în tabel spre dreapta sau salt la c•su•a urm•toare. Poate fi utilizat• doar în
cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodat•. Cu 8 •inut ap•sat
clicând pe partea dreapt• al barei de defilare se ajunge la acela•i efect.
Defilare în tabel spre stânga sau salt la c•su•a urm•toare. Poate fi utilizat• doar în
[Ctrl]+[←] cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodat•. Cu 8 •inut ap•sat
clicând pe partea stâng• al barei de defilare se ajunge la acela•i efect.
[Enter] Terminarea introducerii datelor în c•su•a aleas• (modificabil•). Se activeaz• automat
c•su•a urm•toare a coloanei sau la cap•tul coloanei prima c•su•• din coloana
urm•toare.
Cu 8 clicând în oricare c•su•• acesta devine activ•.
[Esc] Întreruperea introducerii datelor în c•su•a activ•. În c•su•• va r•mâne valoarea ini•ial•.
Cu 8 clicând cu butonul drept/Renun•• se ajunge la aceea•i efect.
Ok Ie•ire din tabel cu salvare.
Renun•• Ie•ire din tabel f•r• salvare.
F În tabelele de rezultate dac• în fereastra de Op•iuni de afi•are este selectat• •i
op•iunea de extras apar •i valorile minime/ maxime a rezultatelor. Dac• este
selectat• numai op•iunea de extras în tabel apar numai valorile extreme.
Manual de utilizare 23

2.10. Editorul de breviar de calcul


Cu ajutorul editorului de breviar de calcul din tabele, diagramele create de program •i
[ F10] textele introduse de utilizator se poate edita un breviar de calcul complet care se
salveaz• în fi•ierul de model (.axs). Documenta•ia astfel creat• se poate imprima sau
salva în format RTF. Fi•ierele RTF se pot edita cu editorul de documente Word.
Tabelele ad•ugate la breviarul de calcul se reactualizeaz• automat la orice modificare
a modelului (modificare sau •tergerea par•iala a modelului).
În editorul de breviar de calcul se pot edita concomitent mai multe documente.
Con•inutul documenta•iilor este vizualizat în structura din partea stânga a ferestrei
editorului de breviar de calcul. Informa•iile referitoare la documenta•ia selectat• sunt
afi•ate în partea dreapt• a ferestrei editorului de breviar de calcul.

În cazul tabelelor, pe partea dreapt• se afi•eaz• denumirea coloanelor, observa•ia


utilizatorului •i alte informa•ii referitoare la tabel. Se pot seta coloanele care se
introduc din tabel în breviarul de calcul precum titlul tabelului •i observa•ia
utilizatorului.
În cazul textelor în structura breviarului se afi•eaz• începutul textului iar în partea
dreapt• a ferestrei editorului de breviar de calcul textul complet. Textul se poate edita
clicând pe textul din structura breviarului de calcul.
În cazul imaginilor se poate introduce titlul imaginii, m•rimea •i alinierea în breviarul
de calcul.
24 AxisVM 8c

Activând fereastra Biblioteca de desene se poate selecta unul din desenele salvate.
Diferen•a între desene •i imagini este ca în cazul desenelor sunt salvate set•rile
aferente desenelor. Avantajul în acest caz este ca desenele urm•resc modific•rile
modelului.
Vezi detaliat… 3.5.7 Biblioteca de desene, 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene
Activ•nd fereastra Biblioteca de imagini se poate selecta unul din imaginile bitmap
(.BMP, .JPG) sau Windows Metafile (.WMF, .EMF) salvate din program. Imaginile
sunt salvate în subdirectorul cu numele Images_numemodel creat în subdirectorul care
con•ine fi•ierul modelului (.AXS). Imaginile se pot ad•uga la orice breviar de calcul.
Vezi detaliat... 2.10.4 Biblioteca de imagini
Cu func•ia Editare\Salvare figura in biblioteca de imagini ([F9]) se poate salva
imaginea sau tabelul actual in biblioteca de imagini.
Cu aceast• func•ie se salveaz• imaginea actual• în vederea introducerii în breviarul de
calcul.
Vezi... 3.2.8 Salvarea imaginilor •i a tabelelor de dimensionare
Elementul selectat din breviarul de calcul (texte, imagini, tabele, page break) se pot
muta în sus sau în jos în structura documenta•iei cu un rând. Cu ajutorul mausului
p•r•ile se pot muta în pozi•ia dorit• din document.
Cu ajutorul meniului elementul selectat se poate muta la sfâr•itul altor documenta•ii.
Imaginile selectate se pot insera în breviar de calcul cu icoana s•geata sau cu ajutorul
mausului.
Editorul de breviar de calcul genereaz• automat cuprinsul documentelor create. Pentru
p•r•ile scrise se genereaz• cuprinsul numai dac• sunt formatate cu un stil de titlu.
Imaginile sunt introduse în cuprins numai dac• au titlu.

2.10.1. Breviar de calcul

Breviar de calcul Cu aceast• func•ie se poate crea un breviar de calcul nou. Lungimea maxim• a
nou denumirii este de 32 de caractere.

•tergerea Cu aceast• func•ie se poate •terge breviarul de calcul selectat din structura afi•at• în
breviarului de stânga sus a ferestrei. Imaginile folosite într-un breviar de calcul •ters nu se •terg,
calcul r•mân în biblioteca de imagini.

[Del],[Ctrl]+[Del]
Redenumire Se poate schimba denumirea unei breviar de calcul existent.
Salvare in fisier Textele din documentatie sunt salvate in fisier ASCII.
text...
Rtf Model Programul salveaz• documenta•ia (implicit fi•ierul NormalSablon.rtf din subdirectorul
programului) cu ajutorul unui •ablon în fi•ier RTF. Cu aceast• func•ie se poate alege
fi•ierul •ablon cu care lucreaz• programul. Cu modificarea fi•ierului •ablon se poate
schimba coperta •i antetul breviarului de calcul. Înainte de modificarea fi•ierului
•ablon citi•i con•inutul fi•ierului •ablon!
Export în fi•ier RTF Breviarul de calcul cu ajutorul fi•ierului de •ablon este exportat în fi•ierul nume.rtf.
Dac• breviarul de calcul nu este salvat în subdirectorul modelului toate imaginile
[Ctrl]+[W] folosite în breviarul de calcul sunt copiate în subdirectorul Images_numemodel creat în
subdirectorul fi•ierului RTF. Imaginile nu sunt salvate în fi•ierul RTF numai
referin•ele. Pentru tip•rirea fi•ierului RTF sunt necesare •i imaginile din subdirectorul
Images_numemodel din subdirectorul fi•ierului RTF.
Manual de utilizare 25

Textele sunt salvate în fi•ierul RTF cu alinierea •i tipul de caracter care au fost folosite
în editorul de breviar de calcul cu excep•ia culorilor. Tabelele sunt exportate ca •i
tabele RTF, care cu editorul de documente Word se pot edita.
Deoarece titlurile tabelelor se afi•eaz• cu tipul Heading 3, foarte simplu se poate
realiza cuprins pentru documenta•ie (func•ie de limb• •i versiunea programului) cu
ajutorul meniului Înserare / Editor de obiecte •i cuprins, Înserare / Referire / Editor
de obiecte •i cuprins sau cu Insert / Index and Tables
În fereastra de dialog la Cuprins alage•i din •ablon formatul •i seta•i valoarea
Nivelelor mai mare de trei.
Previzualizare Previzualizarea breviarului de calcul tip•rit.
breviar de calcul Paginile breviarului de calcul se pot vizualiza înainte de tip•rire. M•rimea de
tip•rit vizualizare a breviarului se poate regla între 10%-500%, defilarea paginilor se poate
face cu tastele de comand• sau cu tastatur• ([Home] = prima pagin•, [PgUp] = pagina
[F3] anterioar•, [PgDown] = pagina urm•toare, [End] = ultima pagin•).

Imprimare Setarea parametrilor de imprimare •i imprimarea.


Parametrii de tip•rire sunt identici cu cei de la tip•rirea tabelelor.
[Ctrl]+[P]
Ie•ire Ie•irea din editorul de breviar de calcul.

2.10.2. Editare

O parte a func•iilor de editare se pot accesa •i clicând pe element cu butonul din


dreapta al mausului.
Inapoi Readuce documentatia la starea existenta dinaintea ultimei functii executate.
Din nou Readuce documentatia la starea existenta dinaintea functiei Inapoi
Generare Cu aceast• func•ie se poate genera o documenta•ie complet• structurat• din tabele. Cu
documentatie... pagina de Filtru se poate selecta tipul elementelor •i a înc•rc•rilor, detaliile, ipotezele
de înc•rcare, componentele rezultatelor •i tipul tabelor cu rezultate (tabel întreg sau
numai extras din tabel) ce vor fi incluse în documenta•ie.
Regulile de construire a documenta•iei se pot seta pe pagina de Setari de baza. Se pot
ca rezultatele s• fie grupate pe detalii, tipuri de elemente, ipoteze de inc•rcare •i tipuri
de rezultate în ipoteze de înc•rcare.
În cazul folosirii unui model arhitectural se poate opta pentru tabele construite dup•
elementele modelului arhitectural.
26 AxisVM 8c

Filtru

Setari de baza

Inserare mapa... Insereaz• mapa în structura documenta•iei dup• nivelul selectat. Pe partea dreapt• sub
desenul mapei apare denumirea mapei selectate.

Înserare text Pornirea editorului de texte. Textul creat •i formatat se insereaz• în breviarul de calcul
dup• elementul selectat.

[Ctrl]+[T]
Page Break Se insereaz• un Page Break în breviarul de calcul dup• elementul selectat.

[Ctrl]+[Alt]+[B]
Mutarea în sus a Elementul de breviar de calcul selectat se mut• în sus în breviarul de calcul cu un rând.
elementului selectat
Manual de utilizare 27

Mutarea în jos a Elementul de breviar de calcul selectat se mut• în jos în breviarul de calcul cu un rând.
elementului selectat

Mutare Elementul de breviar de calcul selectat se mut• la sfâr•itul breviarului de calcul


selectat din meniul care se deschide din meniul de Mutare.
Copiere Elementul de breviar de calcul selectat se copiaz• la sfâr•itul breviarului de calcul
selectat din meniul care se deschide din meniul de Copiere.
Filtrare selectie... Se poate seta ca în ramuri ce tipuri de elemente s• fie selectabile (documenta•ie, tabel,
desen, imagine, text, page break, mapa)

Selectarea integral• Dac• este selectat, la nivelul •i sub curent sunt selectate toate mapele.
a ramurilor
Deseletare Selec•iile din documenta•ie sunt anulate.
Selectarea integral• Are ca efect selectarea integral• a documenta•iei.
a documenta•iei
•terge Elementul de breviar de calcul selectat (text, imagine, tabel, Page Break) se •terge.
Dac• este selectat un breviar de calcul întreg aceasta se •terge cu toate elementele
componente.
[Del],[Ctrl]+[Del]
•tergerea •terge toate elementele din breviarul de calcul. Breviarul de calcul nu se •terge, la
elementelor acesta ulterior se pot ad•uga alte elemente de breviar de calcul.
breviarului de
calcul

2.10.3. Desene
Inserare desene în Desenele marcate în biblioteca de desene insereaz• în breviarul de calcul selectat.
breviarul de calcul
Locul inser•ri este ramura selectat• din structura breviarului de calcul
Efectul este identic folosirea butonului .

2.10.4. Biblioteca de imagini

Introducerea Imaginile sau imaginea selectat• se introduc în breviarul de calcul.


imaginilor în
breviarul de calcul
Copierea imaginilor Se copiaz• fi•iere cu format bitmap (.BMP, .JPG) •i Windows Metafile (.WMF, .EMF)
în breviarul de în subdirectorul Images_numemodel.
calcul

•tergerea Imaginile selectate se •terg definitiv din biblioteca de imagini respectiv din breviarul
imaginilor din de calcul.
breviarul de calcul
28 AxisVM 8c

•tergerea Cu aceast• func•ie se •terg imaginile din biblioteca de imagini care nu sunt folosite în
imaginilor breviarul de calcul.
nefolosite
Aranjare dup• Imaginile sunt ordonate dup• nume.
nume
Aranjare dup• tip Imaginile sunt ordonate dup• tip (.BMP, .EMF, .JPG, .WMF,) iar imaginile de acela•i
tip dup• nume.
Aranjare dup• data Imaginile sunt ordonate dup• dat•. Pentru a afi•a pe prima pozi•ie imaginea cea mai
nou• selecta•i op•iunea Ordine invers•.
Ordine invers• Dac• aceast• op•iune este selectat• ordonarea se face în ordinea descresc•toare iar
dac• nu în ordinea cresc•toare.

2.10.5. Instrumentele editorului de breviar de calcul

Creare breviar de calcul nou.


Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul
Generare breviar de calcul bazat pe criterii de filtrare.
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul
Inserare mapa
Vezi... 2.10.2 Editare
Inserare text formatat dup• elementul de breviar de calcul actual.
Vezi... 2.10.2 Editare
[Ctrl]+[T]
Inserare page break dup• elementul de breviar de calcul actual.
Vezi... 2.10.2 Editare
[Ctrl]+[Alt]+[B]
Filtrare selectie.
Vezi... 2.10.2 Editare
•terge elementul de breviar de calcul selectat sau breviarul de calcul.
Vezi... 2.10.2 Editare
[Delete],
[Ctrl]+[Delete]
Previzualizarea breviarului de calcul.
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul
[Ctrl]+[R]
Salvarea breviarului de calcul în fi•ier RTF.
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul
[Ctrl]+[W]
Imprimare
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul
[Ctrl]+[P]
Inapoi
Vezi... 2.10.2 Editare
[Ctrl]+[Z]
Din nou
Vezi... 2.10.2 Editare
[Shift]+[Ctrl]+[Z]
Manual de utilizare 29

2.10.6. Tastele rapide a bibliotecii de imagini si de desene


Cu tastele rapide se pot accesa rapid anumite functii
•tergerea imaginilor si a desenelor selectate din biblioteca de imagini.

Copierea imaginilor în biblioteca de imagini din alte subdirectoare.


Desenele nu sunt salvate în structura breviarului de calcul ca urmare aceasta func•ie nu
se poate utiliza.
Inserarea imaginilor sau desenelor în breviarul de calcul. Locul inser•rii va fi ramura
selectat• din structura breviarului de calcul.

2.10.7. Editorul de texte


Cu editorul de texte se pot crea texte formatate pentru breviarul de calcul.
Comenzile editorului de texte sunt asem•n•toare cu comenzile programului WordPad
din Windows.
Fi•ier
Deschide Aceast• func•ie deschide fi•iere create în editorul propriu al programului. Se pot
[Ctrl]+[O] deschide •i fi•iere RTF create cu alte programe dar dac• aceasta con•ine elemente
(tabele, margini, caractere Unicod) cu care acest editor nu lucreaz• se afi•eaz• texte
sau caractere gre•ite.
Salvare Salveaz• în format RTF textul editat.
[Ctrl]+[S]
Le•ire Ie•irea din editorul de texte.
Editare
Înapoi Readuce textul la starea existent• dinaintea ultimei func•ii executate.
[Alt]+[BkSp]
Din nou Readuce textul la starea existent• dinaintea func•iei Înapoi.
[Shift]+[Alt]+
[BkSp]
T•iere Por•iunea de text selectat se taie din text •i se copiaz• în memoria rapid• (Clipboard).
[Ctrl]+[X]
Copier Por•iunea de text selectat se copiaz• în memoria rapid• (Clipboard).
[Ctrl]+[C]
Înserare Insereaz• textul din memoria rapid• (Clipboard).
[Ctrl]+[V]
C•utare Caut• expresia în text. Se poate seta pozi•ia de la care se efectueaz• c•utarea
[Ctrl]+[F] (începutul textului sau pozi•ia actual• a cursorului), c•utare cuvinte întregi •i
diferen•iere litere mari •i mici.
C•utare în Dac• programul a g•sit expresia c•utat• cu aceast • func•ie se pot c•uta •i apari•iile
continuare urm•toare ale expresiei.
[F3]
Selecteaz• totul Se selecteaz• tot textul editat.
[Ctrl]+[A]
Caracter
Îngro•at Se îngro•• textul selectat.
[Ctrl]+[B]
Înclinat Înclin• textul selectat.
[Ctrl]+[I]
30 AxisVM 8c

Subliniere
[Ctrl]+[U] Subliniaz• textul selectat.
Culoare Coloreaz• textul selectat.
[Ctrl]+[Alt]+[C]

Paragraf
Aliniere la stânga Textul selectat se aliniaz• la stânga.
[Ctrl]+[L]
Centrare Textul selectat se centreaz•.
[Ctrl]+[E]
Aliniere la dreapta Textul selectat se aliniaz• la dreapta.
[Ctrl]+[R]
Introducere simbol Pentru aliniamentele noi se introduce simbolul de enumerare.
de enumerare
[Ctrl]+[Alt]+[U]

2.11. Redesenare
În caz de nevoie se poate reactualiza imaginea ecranului.

2.12. Managerul de folii


Vezi detaliat 3.3.3 Managerul de folii

2.13. Biblioteca de desene


Vezi detaliat 3.5.7 Biblioteca de desene

2.14. Salvare în biblioteca de desene


Vezi detaliat 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene
Manual de utilizare 31

2.15. Bara de instrumente

Selectare

M•rire, mic•orare

Vederi, perspectiv•

Modul de
reprezentare

Deplasare

Planuri de lucru

Linii de ghidare

Instrumente pentru
editare
Cote/Inscrip•ionare

Detaliu

Sec•iune

C•utare

Simboluri

Setari

Informa•ii

La folosirea butoanelor Planuri de lucru sau Linii de cote apare o fereastr• de dialog.
Deplasarea barelor Este posibilitatea de a deplasa •i repozi•iona barele de instrumente pe suprafa•a de
de instrumente lucru.

Deplasarea barelor de instrumente:


La pozi•ionarea cursorului pe butoane aceasta se transforma în cursor de deplasare.
Prin apasarea butonului din stânga al mausului bara de instrumente se poate deplasa în
pozi•ia dorit•. Bara de instrumente r•mâne vertical• pân• când nu este deplasat în
afar• margini superioare sau inferioare a suprafe•ei de lucru. La atingerea marginilor
superioare sau inferioare barele de instrumente devin orizontal.
La atingerea marginilor laterale barele de instrumente devin verticale.
Ca •i la alte aplica•ii Windows (de ex. Word) se poate schimba ordinea barelor de
instrumente.
În editorul grafic de sec•iuni, modulul de verificare armare stâlp •i dimensionare
armare grind• bara de instrumente nu se poate deplasa în bara de meniuri.
Bara de instrumente vertical• se poate deplasa pe par•ile laterale a suprafe•ei de lucru.
Dac• bara de instrumente de pe suprafa•a de lucru este inchis aceast• revine în pozi•ia
ini•ial• de pe partea stanga al ecranului.

Deplasarea barelor de instrumente cu butoanelor suprapuse:


Barele de instrumente cu butoanele suprapuse se pot deta•a de pe bara de instrumente.
Dac• bara de instrumente deta•at• se inchide asta revine în pozi•ia ini•ial• în bara de
instrumente. Aceste bare de instrumente se pot aseza în bara de meniuri dar nu •i pe
partea dreapta a ecranului.

F Bara de instrumente •i barele de instrumente deta•abile revin în pozi•ia implicit•


daca este selectat• op•iunea Optiuni\Bare de instrumente in pozitia implicita.
32 AxisVM 8c

2.15.1. Selectare
Activeaz• bara de selectare.

Ad•ugare
Renun•are la Filtru
selec•ie
Invertare Metoda

Linii de
intersectie
Aplic• peste tot
Suprafa•• inelar•
Selec•ia Sector circular
precedent•
Poligon
Detalii
Dreptunghi rotit
Dreptunghi
Bara de selectare apare în toate cazurile când func•ia în execu•ie se refer• la mai multe
elemente. Cu ajutorul barei de selectare se pot selecta elementele pentru care se va
aplica func•ia. (În acest paragraf prin elemente se în•eleg nodurile, liniile, elementele
finite •i incarcarile.) Programul consider• încheiat• selectarea când utilizatorul apas•
butonul OK.
Selectarea sau deselectarea se poate face prin clicare cu mausul pe element sau cu
fereastra de selectare.
Folosirea ferestrei de selectare se face identic cu programul AutoCAD:
- trasând fereastra de selectare din stânga la dreapta se vor selecta elementele care sunt
integral în fereastra,
- iar trasând fereastra din dreapta la stânga se vor selecta elementele care sunt par•ial în
fereastr•.
Ad•ugare la selec•ie Se selecteaz• elementele identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu
fereastr•.

Renun•area la Renun•• la selectarea elementelor identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu
selec•ie fereastr•.

Invertare selec•ie Inverseaz• starea de selectare a elementelor identificate prin clicare cu ajutorul
cursorului sau cu fereastr•.

Aplic• peste tot În func•ie de modul de selectare, pentru fiecare element se execut• selectarea,
deselectarea sau inversarea.

F Se execut• numai pentru tipurile de elemente alese în filtru.


Selec•ia precedenta

Revenire la selec•ia utilizat• la comanda anterioar•.


Detalii Clicand pe coltul din dreapta jos din lista se poate selecta detaliul dorit. Selectia se
refera la elementele detaliului selectat.
Manual de utilizare 33

Filtru Setarea tipurilor de elemente selectabile. Cu ajutorul filtrului de caracteristici este mai
u•oar• alegerea elementelor cu anumite caracteristici. (Ex. Elemente de bar• cu acela•i
lungime, profil, material sau referin••, elemente de suprafa•• de aceea•i grosime, etc.)

Metoda Alegerea metodei de selectare.


În cazul în care metoda de selectare este cu dreptunghi se deplaseaz• cursorul
(s•geat•/cruce) în pozi•ia dorit• •i se apas• o tast• de comand•. Cu tastele de mi•care
sau ajutorul mausului se regleaz• dreptunghiul la m•rimea dorit•. La ap•sarea unei
taste de comand• se execut• selectarea. Toate elementele din dreptunghi (•i cele
suprapuse) vor fi selectate.
Metoda: Rezultatul select•rii:

Dreptunghi

Dreptunghi rotit

Poligon

Sector circular
34 AxisVM 8c

Suprafa•• inelar•

Linii de intersectie

Ok Terminarea select•rii. Func•ia se va executa pentru elementele selectate.


F Toate func•iile de selectare se refer• numai la detaliul actual.

Renun•• Întreruperea select•rii. Func•ia se termin• f•r• execu•ie.


$ Nodul selectat apare în p•trat mov, iar liniile •i elementele se coloreaz• deasemenea în
mov.
Nodurile selectate de dou• ori apar într-un p•trat exterior albastru.
F•r• afi•area barei de selectare, prin ap•sarea tastei [Shift] se pot include elemente la
selec•ie, iar prin ap•sarea tastei [Ctrl] se pot elimina elemente din selec•ie.
Nodurile se pot selecta de dou• ori (dublu) prin ap•sarea tastei [Alt]
F În timpul select•rii se poate schimba afi•area modelului sau vederea.

2.15.2. M•rire, mic•orare

M•rire, mic•orare, desenul întreg, deplasare desen, vedere înapoi, vedere din nou.
M•rire M•re•te zona marcat• a ecranului. Înainte de m•rire
Se deplaseaz• cursorul cruce în pozi•ia
dorit• •i se apas• o tast• de comand•. Cu
tastele sau cu mausul se regleaz•
dreptunghiul la m•rimea dorit•. La Dup• m•rire
ap•sarea înc• o dat• a unei taste de
comand• pe ecranul întreg apare
dreptunghiul marcat.
M•rirea se poate efectua •i cu ajutorul
scrollului.

Mic•orare Desenul de pe ecran este mic•orat în zona Înainte de


marcat• a ecranului. Marcarea drep- mic•orare
tunghiului se face în mod asem•n•tor cu
cele prezentate la m•rire. Con•inutul Dup• mic•orare
ecranului întreg va ap•rea în zona marcat•.
Mic•orarea se poate efectua •i cu ajutorul
scrollului.
Manual de utilizare 35

Reprezetarea Desenul va fi vizibil în întregime pe ecran.


desenului întreg

Mi•carea figurii Cu ajutorul acestei comenzi, desenul se poate deplasa cu maxim m•rimea ecranului.
Pozi•ia nou• a hârtiei de desen se poate da cu un vector care se poate defini cu dou•
puncte de pe fereastra de desenare. Pozi•ionând desenul în locul dorit •i ap•sând o
tast• de comand•, desenul apare în pozi•ia nou•.

Mi•carea se poate efectua •i prin ap•sarea butonului scroll. •inînd ap•sat scrollul se
pozi•ioneaz• desenul.
Mi•carea 1. Clica•i pe butonul Mi•carea figurii.
modelului 2. Ap•sa•i butonul din stânga al 8 •i mi•ca•i mausul în pozi•ia dorit•. Are ca efect
mi•carea modelului în pozitia dorit•.

Mi•carea rapid• a modelului:


Mi•carea modelului se poate efectua •i prin ap•sarea butonului din mijloc •i
mi•carea mausului. În acest caz nu este necesar ap•sarea butonului pentru Mi•carea
modelului.
Rotire Dup• activarea func•iei prin ap•sarea butonului din stânga al mausului modelul se
poate roti în jurul centrului paralelipipedului care înscrie modelul.
În timpul rotirii în partea jos a aecranului apare urm•toarea bar• de instrumente:

Se pot alege urm•toarele posibilit••i de rotire:


1. Rotire libera în jurul axei orizontale a ecranului •i in jurul axei globale Z
2. Rotire în jurul axei globale Z
3. Rotire în jurul axei verticale a ecranului
4. Rotire în jurul axei orizontale a ecranului
5. Rotire în jurul axei perpendiculare pe ecran

$
Cursorul cu forma atrage aten•ia ca modelul se poate “prinde” •i se poate mi•ca.
Vedere înapoi Redeseneaz• ultima vedere sau situa•ia înainte de vederea în perspectiv• (View Undo).
Num•rul maxim al pa•ilor Vedere înapoi este de 50.

Vedere din nou Revine la vederea precedent• ob•inut• cu func•ia Vedere înapoi (View Redo).

2.15.3. Vederi, reprezentare în perspectiv•


Vederi

Vedere din fa••


Desenul este reprezentat în proiec•ie pe planul X-Z.

Vedere de sus
Desenul este reprezentat în proiec•ie pe planul X-Y.

Vedere lateral•
Desenul este reprezentat în proiec•ie pe planul Y-Z.
36 AxisVM 8c

Bara cu instrumentele
Axonometrie
de setare a Vedere din fa••
perspectivei Perspectiv•
Rotirea în jurul axei y Vedere de sus

Rotirea în jurul axei z Vedere lateral•

Rotirea în jurul axei x

Distan•a observator

Salvare set•ri perspectiv•

Activare bara de •tergerea


Lista perspectivelor
instrumente perspectivei active
salvate
pentru rotire
model
Cu ajutorul instrumentelor de pe aceast• bar• se pot seta parametrii vederii
perspective. Vederea corespunz•toare se poate seta prin rotirea în jurul celor trei axe •i
prin reglarea distan•ei observatorului. Orice vedere perspectiv• se poate salva sub o
denumire. La schimbarea set•rilor perspectivei se poate introduce •i denumirea
perspectivei noi. Salvarea vederii perspective se face în lista vederilor perspective (ex.
persp_01). Pentru salvarea setarii introduceti o denumire si clicati pe butonul din
stanga. Pentru stergerea setarii selectati perspectiva si clicati pe butonul din dreapta.
Distan•a observator Prin distan•a observator se întelege distan•a de la observator pân• la centrul
paralelipipedului care înscrie modelul.
Rotire Clicând pe butonul de rotire apare bara de instrumente (M•rire, mic•orare\Rotire)
pentru rotirea modelului.

$
Cursorul atrage aten•ia ca modelul se paote “prinde” •i se poate roti.
Vederi, perspectivei Vizualizarea celor trei vederi •i a perspectivei structurii. Cu pozi•ionarea cursorului în
vederea dorit• •i prin ap•sarea unei taste de comand• se poate lucra în vederea
perspectiv•.
Manual de utilizare 37

2.15.4. Modul de reprezentare

Reprezentare cu linii. Elementele liniare se vor


reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafa•• prin
conturul lor.

Reprezentare cu suprafe•e. Elementele liniare se vor


reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafa•• prin
conturul lor cu ascunderea fe•elor •i a elementelor
nev•zute.

Reprezentarea randat•. Elementele liniare se vor


reprezenta prin sec•iune iar elementele de suprafa•• prin
grosimea lor cu ascunderea fe•elor •i a elementelor
nev•zute. Culorile care sunt folosite la reprezentarea
elementelor se pot seta în biblioteca de materiale.
Reprezentarea randata se afiseaza cu efecte de lumina, iar
profilele cu pereti subtiri sunt reprezentati cu contur
integral.

2.15.5. Copierea obiectelor

2.15.5.1. Copiere

Copiere Copiere prin translatarea


elementelor în direc•ia unui
vector dat.

Cu increment Se genereaz• N copii ale


elementelor selectate, la
distan•e date de vectorul de
translatare.

Cu împ•r•ire Se genereaz• Ncopii la distan•e egale ale elementelor selectate în vectorul de


translatare.
Cu distan•• Genereaz• copii la distan•a definit• cu parametrul d în direc•ia vectorului de
translatare. Num•rul copiilor este egal cu num•rul ce rezult• din împ•r•irea vectorului
de translatare •i a distan•ei d, rotunjit la partea întreag•.
38 AxisVM 8c

Cu multiplicare Genereaz• un num•r arbitrar de copii ale elementelor selectate în a•a fel încât sfâr•itul
unui vector de translatare este începutul noului vector translatare.
Deplasare Elementele selectate sunt mutate prin transla•ie la distan•a •i direc•ia definit• de
vectorul de deplasare.

Noduri conectate
Nu sunt Programul nu une•te noduri.
Dublu selectate •inând ap•sat• tasta [Alt] •i clicând pe nod înc• o dat•, acesta se selecteaz• dublu.
La copiere, aceste noduri sunt legate de copiile lor.

Toate Toate nodurile selectate sunt legate cu linii de copiile lor.


Optiuni
Copiere elemente La selectarea op•iunii, se copiaz• elementele finite ata•ate geometriei. Elementele
finite care rezult• mo•tenesc propriet••ile elementelor finite ini•iale.
Copiere înc•rc•ri La selectarea op•iunii, se copiaz• înc•rc•rile definite pe elemente finite. Elementele
finite care rezult• mo•tenesc înc•rc•rile elementelor finite ini•iale.
Copiere cote Co•ele •i liniile de cote se copiaz• împreun• cu noduri numai dac• acestea sunt
selectate. Dac• op•iunea nu este selectat• co•ele nu se copiaz•.
Împreun• cu fi•ier
DXF Aplicînd func•ia, opera•ia va fi aplicat• •i la ementele foliei DXF
Numai pentru foliile
vizibile Dac• este activat, numai foliile vizibile vor fi copiate.
O opera•ie de translatare se poate efectua în felul urm•tor:
1. se d• un clic pe butonul Transla•ie
2. se selecteaz• elementele de translatat
3. se d• un clic pe butonul OK
4. în fereastra func•iei de copiere se introduc parametrii necesari
5. OK.
6. se d• punctul ini•ial •i final al vectorului de deplasare.
Opera•iile de mai sus se pot efectua •i în ordinea 2-3-1-4-5-6.
F Dac• o parte a structurii se repet• de mai multe ori, se recomand• definirea acesteia
inclusiv cu elemente •i înc•rc•ri, pentru a se copia toate elementele.
La utilizarea func•iei de copiere, vectorul de translatare se poate da folosind
nodurile •i liniile deja existente.
Manual de utilizare 39

2.15.5.2. Rotire

Rotire Rotirea •i multiplicarea elementelor în raport cu o ax•. Rotirea se poate efectua în


jurul axei care trece prin centrul de rota•ie •i este totdeauna perpendicular• pe planul
ecranului. Unghiul de rotire este dat de unghiurile dreptelor care se definesc prin
centrul de rota•ie •i punctul de început •i final al rota•iei.
În fereastra aplica•iei se pot alege urm•toarele op•iuni:
Cu increment Se genereaz• N copii ale
elementelor selectate, în jurul
axei de rotire, la unghiul de
rotire dat •i cu diferen•ele de
în•l•ime h date.

Cu împ•r•ire Se genereaz• N copii ale


elementelor selectate, în jurul
axei de rotire, la unghiul dat
de raportul unghiului de
rotire •i N la diferen•ele de
în•l•ime h date.

Cu unghi dat Se genereaz• copii la unghiuri definite cu parametrul α în direc•ia rotirii. Num•rul
copiilor este egal cu num•rul ce rezult• din împ•r•irea unghiului de rotire •i a
unghiului α rotunjit la partea întreag•.
Cu multiplicare Se genereaz• un num•r arbitrar de copii ale elementelor selectate în vederea curent• în
raport cu o singur• ax• de rota•ie, cu direc•ii •i unghiuri de rota•ii diferite pe copii.
Deplasare Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat cu diferen•a de în•l•ime h dat•.

Noduri conectate Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere


Optiuni Copiere elemente, înc•rc•ri •i cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

În perspectiv• rotirea se poate face numai în raport cu o ax• perpendicular• pe axa Z.


În acest caz, centrul de rota•ie •i punctele de început •i final ale rota•iei pot s• fie
numai puncte existente, iar unghiul de rota•ie se m•soar• în proiec•ia în planul X-Y.
40 AxisVM 8c

2.15.5.3. Oglindire

Oglindire Copierea •i deplasarea elementelor prin oglindire.

În fereastra func•iei se pot


alege urm•toarele op•iuni:
Prin copiere Se genereaz• copia elemen-
telor selectate în raport cu un
plan definit de utilizator

Prin multiplicare Se genereaz• un num•r


arbitrar de copii ale
elementelor selectate, în
planuri separate pentru
fiecare copie.
Prin deplasar0e Elementele selectate sunt
oglindite în raport cu un plan
definit de utilizator.

Noduri conectate Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere


Optiuni Copiere elemente, înc•rc•ri •i cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

În perspectiv•, oglindirea se poate face numai în planurile perpendiculare pe planul


X-Y. În acest caz, planul de oglindire se poate defini numai prin punctele existente.

2.15.5.4. Scalare

Scalare Copierea •i redimensionarea elementelor dup• un raport dat. Raportul de scalare în


raport cu axele (factorul de scalare) este dat de raportul coordonatelor punctului vechi
•i al celui nou, în sistemul local de coordonate, a c•rui origine este •i centrul scal•rii.
Coordonatele noului punct vor fi egale cu coordonatele vechiului punct înmul•it cu
factorii de scalare dup• cele trei axe.
În fereastra func•iei se pot
alege urm•toarele op•iuni:

Cu increment Se genereaz• N copii ale


elementelor selectate în a•a
fel încât locul elementului n
se ob•ine prin înmul•irea
coordona-telor cu n •i cu
factorul de scalare.
Manual de utilizare 41

Cu împ•r•ire Se genereaz• N copii ale elementelor selectate în a•a fel încât locul elementului n se
ob•ine prin înmul•irea coordonatelor cu factorul de scalare •i împ•r•irea cu n.
Cu multiplicare Se genereaz• un num•r arbitrar de copii ale elementelor selectate cu un singur centru
de scalare, având puncte de referin•• diferite pentru fiecare copie.
Rescalare Elementele selectate se scaleaz• cu un factor de scalare dat.
Noduri conectate Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere
Optiuni Copiere elemente, înc•rc•ri •i cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

În perspectiv•, centrul de scalare •i punctul de referin••, precum •i noul loc al


acestuia se pot defini numai cu ajutorul punctelor deja existente.

2.15.6. Planuri de lucru


Cu utilizarea planurilor de lucru (sisteme de cordonate utilizator) modelul se poate
edita •i pe planuri oblice. Imagina•i un gol într-un plan înclinat (locul unei ferestre
în acoperis). Planul acoperi•ului se poate defini ca •i plan de lucru iar editarea
golului se poate face în plan. •i în cazul planurilor de lucru este posibil definirea
ordonatelor pe direc•ia perpendicular• pe planul de lucru.
F Toate func•iile de editare se pot folosi •i in planuri de lucru.
În cazul în care folosi•i ferestre multiple în fiecare fereastra pute•i sa folosi•i alt
plan de lucru.
Tipuri de planuri de
lucru
Global X-Y, Se pot definii planuri de lucru
Global X-Z, paralele cu planurile de coordonate
Global Y-Z globale prin introducerea coor-
donatei al treilea (axa perpen-
diculara pe plan). Ace•ti planuri de
lucru se pot folosi pentru editarea
modelelor cu mai multe niveluri.
General Se poate defini un plan de lucru
oblic general cu introducerea
originii •i ai axelor x si y.

Asociativ Orice element (bar•, z•brea,


nervur• domeniu) care are axe
locale se poate utiliza pentru
definirea unui planului de lucru. În
acest caz originea planului de lucru
va fi originea elementului finit iar
axele vor fi paralele cu axele locale
a elementului finit.

F Dac• axele locale ale elementului finit sunt modificate se modific• automat •i
planul de lucru. Dac• elementul finit este sters se sterge •i planul de lucru.

Clicând pe butonul OK planul de lucru este definit. Se intruduce în lista conform


tipul lui •i devine activ.
Clicând pe tasta rapid• Planuri de lucru se poate schimba rapid planul de lucru. În
meniul Afisare\Planuri de lucru de asemenea se poate schimba planul de lucru.
Afi•are Se poate seta ca planul de lucru s• fie afi•at în spa•iul global sau în sistemul lui
local.
Cu op•iunea activat• Numai elementele din planul de lucru sunt vizibile sunt
afisate numai elementele din planul de lucru.
Cu op•iunea activat• Elementele in afara planului de lucru punctat restul
elementelor se afiseaza punctat.
42 AxisVM 8c

Modificarea paramitrilor Clicând pe denumirea planului de lucru sunt afi•a•i parametrii. Dup• editarea
ai planurilor de lucru parametrilor selectând butonul OK sau un alt plan de lucru planul de lucru modificat
se salveaza.
•terge •terge planul de lucru selectat.
Preluare>> Cu ajutorul butonului Preluare se poate defini sau modifica propriet••iile (origine,
axe) planului de lucru.

2.15.7. Linii de ghidare


Liniile de ghidare sunt linii ajut•toare care se pot utiliza la editarea geometriei.
Cu ajutorul lor putem alc•tui un sistem de grid arbitrar, prin care putem definii puncte
de intersec•ii •i distan•e. Cursorul este sensibil la aceste linii.
Vezi... 4.7 Instrumente ajut•toare de editare
$ Liniile de ghidare apar ca •i linii
întrerupte albastre. Vizualizarea a
acestora poate fi activat• sau
dezactivat• din fereastra de dialog
Vizualizare/Elemente.

Pozi•ionarea liniei de ghidare Vertical• în vedere, la pozi•ia actual• a cursorului.

Pozi•ionarea liniei de ghidare Orizontal• în vedere, la pozi•ia actual• a cursorului.

Pozi•ionarea liniilor de ghidare Orizontal•-Vertical• în vedere, la pozi•ia actual• a


cursorului.
Pozi•ionarea liniei de ghidare oblic• la pozi•ia actual• a cursorului.

Pozi•ionarea liniilor de ghidare Oblice duble la pozi•ia actual• a cursorului.

În vedere de perspectiv• se pot pozi•iona numai linii de ghidare oblice. Liniile de


ghidare se pot mi•ca cu ajutorul mausului. Putem •terge liniile de ghidare prin tragerea
lor în afara ferestrei.
Definirea liniilor de ghidare prin coordonate: Clicând pe Linii de ghidare sau
Set•ri\Linii de ghidare, va apare urm•toarea fereastr• de dialog:
Manual de utilizare 43

Linie de a: Unghiul proiec•iei liniei de ghidare în planul


ghidare X-Y.
b: Unghiul între linia de ghidare •i planul X-Y.

b
a

2.15.8. Instrumente pentru editare

Cu instrumentele pentru editare se poate fixa direc•ia liniilor trasate.

Perpendicular Paralel

Linia de baz• Linia de baz•

Pa•ii utiliz•rii func•iei: activa•i func•ia de desenarea liniei. Clica•i pe butonul


perpendicular sau paralel dup• care pe o linie sau dou• puncte care definesc o linie.
Cursorul se va deplasa paralel sau perpendicular cu linia de baza.

Perpendicular pe plan
Pa•ii utilizarii func•ia: activa•i func•ia de desenarea liniei. Clica•i pe butonul
perpendicular pe plan dup• care în interiorul sau pe marginea domeniului care
marcheaza planul. Cursorul se va deplasa perpendicular pe plan. Planul se poate defini
•i cu trei puncte.

Punct median
Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, dup• care se clicheaz• la cele dou•
capete a liniei a c•rui punct median se dore•te pentru fixarea direc•iei.

Bisectoare
Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, dup• care se selecteaz• liniile care
formeaz• unghiul a c•rui bisectoare se dore•te pentru fixarea direc•iei.
Instrumente pentru editare se pot folosi u•or la introducerea geometriei modelului.
44 AxisVM 8c

2.15.9. Cote, linii de cote, inscrip•ii

În model se poate folosi cotarea spa•ial• asociativ• (linii de cote perpendiculare,


aliniate •i continue, cote de nivel), ferestre de text pentru inscrip•ii •i inscrip•ii de
rezultate. Clicând pe icoana Linii de cote, se afi•eaz• bara de instrumente pentru
cotare •i inscrip•ii. Modul de cotare se poate alege prin clicarea pe icoanele de pe
partea stânga a barei de instrumente. Clicând pe icoana din stânga jos, se poate seta
stilul de cotare.
Pozi•ia co•elor •i a inscrip•iilor existente se poate modifica cu ajutorul mausului. Dac•
aceste cote •i inscrip•ii au fost pozi•ionate cu ajutorul punctelor modelului, ele se
comport• asociativ •i urm•resc modificarea pozi•iei punctelor.

2.15.9.1. Linie de cot• perpendicular•

Cot• de unghi
Cot• de nivel
Linie de cote aliniate Fereastr• de text

Linie de cot• Fereastr• de rezultate


perpendicular•
Fereastra de text
izolinie

Managerul de folii
Setare stil de cotare
Cotare semiautomat•
Cotare pe direc•ia x
Cotare pe directia z
Cotare pe direc•ia y

În model se pot a•eza linii de cote (linii de cote continue) pe direc•ia axelor sistemului
global de coordonate. Etapele cot•rii sunt urm•toarele:
1. Clicare pe punctele de cap•t a liniei care se coteaz•. Dac• între cele dou•
puncte exist• deja o linie, se poate clica •i pe acea linie.
2. Deplasarea cursorului. Direc•ia liniei de cot• apare automat. Nu apare direc•ia
liniei de cot• dac• linia care se coteaz• nu este paralel• cu nici un plan global
•i se editeaz• în perspectiv•. În acest caz, direc•ia cot•rii dX, dY, dZ se alege
de pe icoanele barei de instrumente.
3. Fixarea liniei de cot• cu ajutorul mausului prin clicare.
Pentru a•ezarea liniilor de cote continue, clica•i pe rând pe punctele sau liniile de cotat.
Etapele 2 •i 3 sunt identice cu etapele a•ez•rii liniilor de cote individuale. Liniile de
cote continue se selecteaz• concomitent, cu ajutorul tastei [Shift], iar deplasarea lor se
face împreun•, cu ajutorul mausului. O linie de cot• se poate extrage din linia de cot•
continu• prin selectarea acesteia cu fereastra •i deplasare cu ajutorul mausului.
Manual de utilizare 45

Linie de cot• continu• se poate crea •i cu func•ia de Cot• semiautomat•. Func•ia


coteaz• toate distan•ele par•iale dintre cele dou• puncte selectate, dac• acestea nu fac
parte din re•eaua generat• de elemente finite.

Cotare semiautomat• cu cote perpendiculare.


Dac• linia de cot• coteaz• nodurile modelului, aceasta va fi întotdeauna asociativ•, iar
la modificarea pozi•iei nodurilor se actualizeaz• •i cota.
Setarea stilului de cotare

Delimitarea liniilor Setarea delimit•rii liniei de cot• •i dimensionarea acesteia. Se poate alege din nou•
de cot• tipuri de delimit•ri.
Culoare Pentru fiecare linie de cot•, se poate alege o culoare sau culoarea foliei. Programul
pentru cote creeaz• automat o folie Cote, dar utilizatorul î•i poate crea •i propriile
folii.
M•rimi Se pot seta m•rimile referitoare la delimitarea liniei de cot•.
Linia de cot• Din lista se poate alege tipul •i grosimea liniei de cot•. Pentru op•iunea Dup• folie,
grosimea liniei de cot• va fi grosimea setat• pentru folie.
Linie ajut•toare Vizualizarea liniilor ajut•toare este op•ional•.
Din list• se poate alege tipul •i grosimea liniei ajut•toare. Pentru op•iunea Dup• folie,
grosimea liniei de cot• va fi grosimea setat• pentru folie.
Orientarea Se poate seta pozi•ia textului (orizontal, vertical, automat sau aliniat dup• linia cotei)
inscrip•iei fa•• de linia de cot•. Setarea se poate face astfel încât textul s• apar• în interiorul sau
exteriorul liniei de cot•.
Resetare Pentru op•iunea Salvare ca setare de baz•, programul salveaz• toate set•rile ca set•ri
de baz•. Func•ia Resetare, reseteaz• toate set•rile cu set•rile de baz• salvate.
Op•iunea Aplic• la toate liniile de cot•, reactualizeaz• toate liniile de cot• cu set •rile
curente, în acest fel, toate liniile de cot• vor fi uniforme.
Modificarea a Se va aplica acest font pentru toate cotele.
tuturor liniilor de
cot•
46 AxisVM 8c

Managerul de folii La pornirea cot•rii, dac• modelul nu con•ine nici o folie, programul creaz• automat
folia Cote. Prin clicarea pe icoana Folii, utilizatorul poate s•-•i creeze propriile folii
sau s• le modifice pe cele existente (vizibilitate, culoare, tipul de linie, etc.).

Pe pagina urm•toare a ferestrei de dialog, Parametre de text, se poate seta textul


cotei.

Valoare m•surat• Dac• op•iunea este selectat•, pe linia de cot• se va înscrie valoarea m•surat• a
distan•ei, dac• nu, atunci doar textul definit pentru prefix •i sufix. Formatul de afi•are
al lungimii se poate seta în fereastra Unit••i de m•sur•, pagina Cotare/Cot• de
dimensiune.
Afi•area unit••iilor Afi•area unit••ii de m•sur• pentru valoarea m•surat•.
de m•sur•
Se poate seta tipul •i m•rimea cotei.
Prefix Prefixul textului de cot• poate s• fie un text definit de utilizator sau automat, în acest
caz, se afi•eaz• un prefix, conform direc•iei de cotare dX =, dY =,
dZ = sau DX =, DY =, DZ =.
Sufix Sufixul textului de cot• poate fi un text definit de c•tre utilizator.

2.15.9.2. Linie de cot• aliniat•


În model se pot a•eza linii de cote aliniate (linii de cote continue).

Etapele cot•rii cu linii de cote aliniate sunt identice cu etapele cot•rii cu linii
perpendiculare. Planul liniei de cote rezult• automat, face excep•ie situa•ia în care linia
de cotat nu este paralel• cu nici un plan global. În aceste situa•ii, planul liniei de cote
se alege cu icoanele de pe bara de instrumente. Planul liniei de cote aliniate este definit
de axele globale X, Y, sau Z •i de linia paralel• cu linia care se coteaz• •i intersecteaz•
axa global•.
Manual de utilizare 47

Setarea stilului de cotare este identic• cu setarea stilului de cotare pentru cote
perpendiculare. Excep•ie face prefixul care în toate cazurile este
dL = sau DL =.

Exemplu pentru asociativitatea liniilor de cote.

Înainte de scalar Dup• scalare

2.15.9.3. Cotarea unghiurilor

În model se pot folosi cote unghiulare asociative care m•soar• unghiul între dou• linii.
Etapele cot•rii sunt urm•toarele:
1. Clicare pe punctele de cap•t ale celei de-a doua linii. Dac• între cele dou•
puncte exist• deja o linie, se poate clica •i pe acea linie.
2. Clicare pe punctele de cap•t a dou• linii. Dac• între cele dou• puncte exist•
deja o linie, se poate clica •i pe acea linie.
3. Deplasarea cursorului. Pozi•ia cotei de
unghi rezult• automat. În func•ie de
pozi•ia cursorului, se poate cota unghiul,
unghiul complemetar sau unghiul altern
între cele dou• drepte.

Stilul de cotare pentru unghiuri poate fi setat analog cu stilurile de cotare pentru linii
de cote.

Formatul de afi•are al unghiurilor poate fi setat în fereastra Unit••i de m•sur•, pagina


Cotare/Cot• de unghi.
48 AxisVM 8c

2.15.9.4. Cote de nivel, cote de în•l•imi

În model se pot a•eza cote de nivel •i cote de în•l•imi. Cele dou• tipuri de cote
folosesc formatul de afi•are setat din fereastra de dialog Unit••i de m•sur•, pagina
Geometrie/Distan•• (identic cu formatul afi••rii coordonatelor) Vezi... 3.3.6 Unit••i de
m•sur•
Co•ele de nivel se pot a•eza în vederea de sus clicând pe un punct al modelului.
Vederea de sus este considerat• vederea care coincide cu direc•ia gravita•iei. Vezi...
3.3.7 Gravita•ia
Co•ele de în•l•ime se pot a•eza în vederea din fa•• •i în vederea lateral•. Etapele cot•rii
sunt urm•toarele:

1. Se selecteaz• punctul care se


coteaz•.
2. Se deplaseaz• cursorul cu
ajutorul mausului în pozi•ia
în care se dore•te a•ezarea
cotei, dup• care, se fixeaz•
cota de în•l•ime printr-o
clicare.

Func•iile de cote de nivel •i cote de în•l•ime se pot accesa cu acela•i icon, tipul cotei
se activeaz• automat în func•ia de vedere actual•. Stilul de cotare pentru aceste tipuri
de cote se poate seta în aceea•i fereastr•.

Cot• de nivel Setarea stilului de cotare pentru cote de nivel: alegerea simbolului, al formatului
(afi•area semnului) •i m•rimea simbolului.
Cot• de în•l•ime Setarea stilului de cotare pentru cote de în•l•ime: alegerea simbolului, al formatului
(afi•area semnului) •i m•rimea simbolului.
Manual de utilizare 49

2.15.9.5. Ferestre de text

În model putem a•eza ferestre de text (inscrip•ii). În ferestrele de text poate fi introdus
text pe mai multe linii, dar tipul de caracter •i aliniamentul textului va fi unic.
O fereastr• de text poate fi creeat• în etapele care urmeaz•:
1. Se introduce textul în fereastra de dialog Parametrii ferestrei de text, sau în
câmpul de pe bara de instrumente (în cazul textelor pe un rând).
2. Se selecteaz• punctul la care se ata•eaz• fereastra de text.
3. Se deplaseaz• cursorul •i se fixeaz• fereastra de text cu ajutorul mausului.

Text

Culoarea Se poate seta culoarea comun• pentru linia ajut•toare, chenar •i text. Pentru op•iunea
Dup• folie, culoarea va fi cea setat• pentru folie în Managerul de folii.
Fereastra de text Se poate seta desenul ferestrei de text, afi•area liniei ajut•toare •i a chenarului,
transparen•a •i alinierea textului. Se poate defini distan•a d de la punctul de referin••
pân• la linia ajut•toare.
Tipul de caractere Se poate seta stilul •i m•rimea caracterelor folosite pentru fereastra de text.
Op•iunile pentru ferestrele de text sunt urm•toarele: resetarea set•rilor, aplicarea
fonturilor pentru toate ferestrele de text, salvare ca setare de baz• •i aplicarea stilului
setat pentru toate ferestrele de text.
50 AxisVM 8c

2.15.9.6. Ferestre de rezultate


Fereastra de La introducerea datelor se pot definii ferestre cu informatii.
informatie In functie de definirea datelor geometrie, elemente sau incarcari ferestrele de
informatii contin proprietati.

Paramtrii ferestrei de informatii:

Ferestre de La afi•area rezultatelor, cursorul vizualizeaz• rezultatele în nodurile modelului, la


rezultate mijlocul liniilor, la mijlocul elementelor de suprafa•• •i în punctele intermediare ale
elementelor de bar• •i nervur•. Aceste rezultate sunt afi•ate automat în fereastra de
rezultate.
Etapele realiz•rii ferestrelor de rezultate sunt identice cu etapele realiz•rii ferestrelor
de text. Con•inutul ferestrei de rezultate reprezint• componenta calculat• în punctul de
referin•• al ferestrei de rezultate pentru componenta actual• a rezultatului.
Paremetrii afi••rii rezultatelor se pot seta în dialogul urm•tor:
Manual de utilizare 51

Numai în acest caz de înc•rcare


Dac• este activat- fereastra de rezultate apare numai în ipoteza înc•rcare în care a
fost generat•.
În orice ipotez• de înc•rcare
Fereastra de rezultate este vizibil• în orice ipotez• de înc•rcare.
Numai în acest• component• de rezultate
Fereastra de rezultate apare dac• reprezent•m componenta de rezultate la care a fost
creat• aceast• fereastr• de rezultate.
La orice component• de rezultate
Fereastra de rezultate apare la fiecare component• de rezultate.

Setarea parametrilor c•su•ei de rezultate:


Element
Afi•area num•rul elementului.
Componente
Afi•area componentelor rezultatului.
Caz
Afi•area num•rului de ordine al ipotezei de înc•rcare sau înc•rc•rile care alc•tuiesc
combina•ia de dimensionare .
Unit••i de m•sur•
Afi•area unit••ii de m•sur•

Sub butonul Resetare se pot seta trei optiuni:


Aplica fontul la toate ferestrele de text
Dup• apasarea butonului OK în toate ferestrele de text tipul fontului va fi setat
conform ferestrei parametrii de text.
Salveaz• ca setare de baz•
La modelele noi ferestrele de text vor fi afi•ate conform set•rilor aici definite.
Aplic• parametrii la toate ferestrele de text
Dup• apasarea butonului OK în toate ferestrele de text to•i parametrii vor fi seta•i
conform ferestrei parametrii de text.

Managerul de folii În managerul de folii putem definii folii noi sau putem modifica cele existente.
Func•ia se poate apela din meniul Optiuni\Managerul de folii.
[F11] Vezi... 3.3.3 Managerul de folii.
52 AxisVM 8c

2.15.9.7. Text izolinie

Cu ajutorul func•iei se pot inscrip•iona izoliniile.


Pa•i înscrip•ion•rii sunt urm•toarele:
1. Clica•i pe butonul izolinie
2. Da•i dou• puncte care definesc un segment
3. Unde acest segment intersecteaz• izoliniile acolo se vor inscrip•iona izoliniile

2.15.10. Detaliu
Cu ajutorul func•iei Detaliu se pot vizualiza p•r•i din structur•. Detaliul vizualizat se
poate edita sau tip•ri.
În fereastra de dialog se pot defini, modifica, selecta •i •terge detaliile.
Este posibil• vizualizarea mai multor detalii în acela•i timp.
Vizualizarea ulterioar• se refer• la detaliile selectate în aceast• fereastr•.
În continuare, sub denumirea de detaliu, se va în•elege detaliul definit în aceast•
fereastr• de dialog.

Detalii activate

Detalii definite

Buton pentru vizualizare


detalii

Clicând pe numele detaliului deja definit, acesta se poate activa sau dezactiva.
Detaliile se pot activa sau dezactiva •i cu icoanele aflate în partea de jos a ferestrei de
lucru.
Detaliile se pot activa cu tasta rapida din partea stanga jos a ecranului.
Manual de utilizare 53

Nou Definirea unui detaliu nou.


La fiecare detaliu nou definit, trebuie asociat un nume. Detaliul nou se define•te prin
alegerea elementelor structurii cu ajutorul barei de selectare.
Denumirea detaliului actual este afi•at• în fereastra de informa•ii. Dac• sunt activate
mai multe detalii concomitent în aceast• fereastr•, apare inscrip•ia n detalii unde n este
num•rul detaliilor activate.
Modificare Se poate modifica detaliul selectat.
La începutul select•rii apar elementele care fac parte din detaliile vizualizate.Clicând
cu butonul din dreapta al mausului pe numele detaliului se afi•eaz• un meniu rapid.
Prin aceast• cale este posibil• redenumirea detaliului.
•terge Cu aceast• func•ie se poate •terge un detaliu deja definit. Este de remarcat faptul c•
elementele structurii care fac parte din detaliu nu se •terg.
•terge totul Cu aceast• func•ie se pot •terge toate detaliile definite. Este de remarcat c• elementele
structurii care fac parte din detaliu nu se •terg.
Opera•ii logice Cu detaliile definite se pot face
opera•ii logice. Pentru aceste
opera•ii se dau expresiile opera•iei
cu care se define•te noul detaliu.
Numele detaliilor se poate copia cu
clic dublu din lista detaliilor, în
expresie. Caracterul % marcheaz•
modelul întreg. Expresia %-Stâlpi
se refer• la structura întreag• far•
elementele detaliului Stâlpi. Cu
butonul Creare se creaz• detaliul
definit prin opera•ia logic• cu
denumirea dat• în câmpul Nume.

Dac• numele detaliului con•ine caracterele opera•iilor +, -, , (, ), denumirea detaliului


se va trece între caracterele (ex. placa +12.00).
Optiuni de afisare Optiunile ferestrei de dialog influenteaza modul de afisare:
Tot
Se activeaza toate detaliile din lista
Detalii
Daca este activat detaliile activate din lista vor fi afisate. Cand nu este activat tot
modelul.
Redesenare
Daca este activat modelul este redesenat imediat dupa orice setare. Daca nu este
activat redesenarea se va face numai la apasarea butonului OK.
In toate ferestrele
Daca este activat modificarile sunt afisate in toate ferestrele. Dacu nu este activat
modificarile apar numai in fereastra activa.
Elementele in afara detaliilor punctat
La afisarea detaliilor se va afisa modelul intreg cu linii grii.
54 AxisVM 8c

2.15.11. Sec•iune
Sec•iunile se pot utiliza pentru reprezentarea deplas•rilor, eforturilor, tensiunilor •i a
cantit••ilor de arm•tur• la elementele finite de plac•, •aib• •i învelitoare.
Dac• o bar•, nervur• sau z•brea se afl• într-o sec•iune activ• •i reprezent•m o
component• de rezultate pe acest element, atunci diagrama de rezultate apare pe
element.

Fereastra de dialog este identic• cu fereastra de dialog a detaliilor. Sec•iunile, planurile


de sec•iune •i liniile de sectiune se pot activa sau dezactiva •i cu icoanele din partea de
jos a ferestrei de lucru.
La afi•area rezultatelor diagramele sunt reprezentate pentru sec•iunile •i planurile de
sec•iune activate.
Linie de sectiune Pentru definirea liniei trebuie date dou• puncte dar aceste puncte trebuie s• fie pe
nou• domenii care sunt în acela•i plan.
Se poate opta pentru reprezentarea diagramei, mediei, rezultantei pe linia de sec•iune.
Pentru linia de sec•iune se poate defini •i dou• fâ•ii laterale pe partea stânga •i dreapt•.
În acest caz este reprezentat• diagrama mediilor distribuite transversal.

Rezultanta
Manual de utilizare 55

Media
Plan de sec•iune Aici totdeauna trebuie s• definim un plan.
La definirea planului de sec•iune se va da denumirea sec•iunii, iar într-o vedere se
fixeaz• planul sec•iunii cu dou• puncte.
În perspectiv•, planul de sec•iune se fixeaz• cu trei puncte. La afi•area rezultatelor,
planul de sec•iune este afi•at ca un dreptunghi cu linie punctat• (afi•area planurilor de
sec•iune se poate dezactiva dup• preferin••).
Planul de sec•iune sec•ioneaz• modelul întreg, în liniile sec•iunii se va reprezenta
componenta activat• a rezultatelor.
Afi•area sec•iunii putem s• o folosim când dorim s• vedem toat• structura, dar
solicit•rile numai în anumite p•r•i ale structurii.

Sec•iune La fiecare sec•iune nou definit•, trebuie asociat un nume.


Sec•iunea nou• se define•te prin alegerea elementelor plane •i apoi a muchiilor
acestora cu ajutorul barei de selectare. Muchiile nu trebuie s• formeze o linie continu•.
Definirea sec•iunii se poate aplica •i pe cadre. În acest caz trebuie selectat elementele
pe care dorim s•-l vizualiz•m împreun• sub un anumit nume.

F Direc•ia sec•iunii nu este în concordan•• cu componenta solicit•rii reprezentate.


56 AxisVM 8c

2.15.12. C•utare
Caut• nodul sau elementul finit cu num•rul de ordine specificat de utilizator. Cursorul
este pozi•ionat pe elementul c•utat. Dac• op•iunea Selectare element este activat•,
elementul g•sit se va selecta cu culoarea mov.

2.15.13. Op•iuni de reprezentare

Simboluri Vizualizarea simbolurilor selectate.


Simboluri grafice Re•ea
Vizualizarea conturului interior al elementelor finite plane.
$ Dac• op•iunea este dezactivat•, apare numai conturul structurii.
Nod
Vizualizarea nodurilor structurii (p•trat negru).
Punct central suprafa••
Vizualizarea punctului central de identificare a elementului de suprafa••.
$ Culoarea lor:
Plac• : ro•u,
•aib• : albastru,
Învelitoare: verde.
Centrul cercului
$ Centrul cercului sau arcului este marcat cu cruce.
Domeniu
Este marcat cu un contur în interiorul domeniului.
$ Culoarea conturului se refer• la tipul suprafe•ei:
plac• = ro•u,
•aib• = albastru,
învelitoare = verde
Reazem
Vizualizarea reazemelor:
$ Reazeme în noduri: axa reazemului apare cu linie îngro•at•
Reazem pe muchie: muchia rezemat• apare cu linie îngro•at•
Blocaj la transla•ie=galben, blocaj la rotire=portocaliu
Reazem de suprafa••: ha•ur• maro deschis•.
Element de leg•tur•
$ Element de leg•tur• Punct-Punct punctele sunt legate cu linie verde,
locul leg•turii este marcat cu s•geat•.
Element de leg•tur• Linie-Linie mijlocul liniilor sunt legate cu linie
continua verde iar capetele cu linie punctat• verde. Pozi•ia leg•turii este
marcat• cu s•geat•.
Manual de utilizare 57

Referin••
Vizualizarea sistemelor de referin•• cu ajutorul c•rora se precizeaz• sistemele de
coordonate locale ale elementelor finite
(Vezi... 4.9.16 Referin•e).
$ Cruce, vector sau triunghi ro•u.
Forma sec•iunii transversale
Vizualizarea sec•iunilor transversale ale barelor, z•brelelor •i nervurilor.
$ Reprezentarea se face la scar•. La sec•iunile compuse apare dreptunghiul
circumscris.
Articula•ii
Vizualizarea articula•iilor la capetele de bar•.
Articulatii la capatul barelor
$ cerc albastru: articula•ie/rol• la cap•t de bar•
cerc albastru cu cruce: articula•ie semirigid•
cerc ro•u: articula•ie sferic•.
cerc plin albastru articula•ie plastic• la cap•t de bar•
Articula•ii pe muchie
$ Reprezentare: cu cercuri desenate pe muchie
Elemente structurale
Vizualizarea elementelor structurale.
$ Reprezentare: cu linie portocalie în lungul elementului cu num•rul de ordin
al acestuia.
Parametru de armare
Marcheaz• atribuirea parametrilor de armare la elemente plane.
Masa
Vizualizarea maselor concentrate în noduri.
$ Cerc dublu de culoare ro•u închis.
Sisteme locale Vizualizeaz• sistemele locale de coordonate pentru elementele alese.

Sistemul local de coordonate pentru bare

Sistemul local de coordonate pentru elemente plane

Vizualizarea Simbolurile înc•rc•rilor se pot vizualiza în fun•ie de tipul acestora.


înc•rc•rilor Se pot selecta urm•toarele tipuri de înc•rc•ri: for•a concentrat•, înc•rcare pe linie,
înc•rcare de suprafa••, înc•rcari de temperatur•, greutate proprie •i alte tipuri de
înc•rc•ri (for•a de tensionare, varia•ie de lungime).

Redesenare Vizualizarea imediat• a simbolurilor selectate.


În toate ferestrele Vizualizarea simbolurilor în toate ferestrele.
58 AxisVM 8c

Etichete

Numerotare Afi•area pe desen a numerot•rii nodurilor, elementelor finite, materialelor, sec•iunilor


•i referin•elor.

Propriet••i Afi•area pe desen a denumirii sec•iunii, lungimii barelor, grosimii elementelor,


intensit••ii înc•rc•rii, intensit••ii maselor. Inscrip•ionarea se face cu unit••ile de
m•sur• selectate (alese).
Selector
Palete de informa•ii Coordonate
Vizualizarea paletei de coordonate.
Vezi...2.17.2 Paleta de coordonate
Info
Vizualizarea paletei cu informa•ii.
Vezi...2.17.1 Paleta de Informa•ii
Paleta de culori
Vizualizarea paletei cu scara de culori.
Vezi...2.17.3 Paleta de culori
Vizualizare Se pot seta vizualizarea detaliilor actuale •i a liniilor de ghidare.
Detalii Vizualizarea detaliilor
Linii de ghidare Vizualizarea liniilor de ghidare
Manual de utilizare 59

2.15.14. Set•ri

Reglare caroiaj
Caroiaj & Cursor

Reglare pas cursor

Caroiaj Se poate regla distan•a dintre liniile de caroiaj (retea ajutatoare) dup• direc•iile X, Y, Z
în [m].

$ Linii Liniile axelor au culoarea galben• iar liniile caroiajului grii.


Puncte Axele sunt formate din cruciulite galbene iar caroiajul din puncte de
culoarea grii.
Pentru caroiaj se pot seta urmatoarele elemente:
Vizualizare
Se poate seta vizualizarea caroiajului.
∆X, ∆Y, ∆Z
Se poate regla distan•a dintre liniile caroiajului pe cele trei direc•ii al spa•iului.
Tip
Se poate selecta tipul caroiajului (caroiaj-puncte, caroiaj-linii).
F Caroiajul se poate seta la pasul cursorului. În acest caz nodurile se pot definii
numai în intersec•iile liniilor caroiajului care u•ureaz• editarea geometriilor bazate
pe module.

Pasul cursorului ∆X, ∆Y, ∆Z


Regleaz• pasul de deplasare al cursorului cu tastele de pe tastatur•. La ap•sarea
s•ge•ilor, cursorul se deplaseaz• cu pasul ∆X, ∆Y, ∆Z pe direc•ia respectiv•
∆X, ∆Y, ∆Z.
Ctrl x
În timpul deplas•rii cursorului, la ap•sarea tastei [Ctrl], pa•ii ∆X, ∆Y, ∆Z sunt
multiplica•i cu valoarea dat• din câmpul Ctrl x.
8 activ
La alegerea acestei op•iuni, modul de folosire al 8-lui va fi identic cu cel al
tastaturii. Acest mod se activeaz• numai la editarea structurii. Tasta [Ctrl] se poate
utiliza •i cu ajutorul mausului dac• op•iunea 8 activ este selectat•.
F Pasul cursorului devine inactiv dac• cursorul este pozitionat pe o linie. În acest caz
cursorul se deplaseaza pe linie.
În cazul direc•iilor blocate pasul cursorului se în•elege pe direc•ia blocat•. Cursorul se
va deplasa pe direc•ia selectat• iar pasul cursorului va fi prima valoare dintre
(∆X, ∆Y, ∆Z).
Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate
60 AxisVM 8c

Editare

Unghiul fix Se pot defini unghiurile ∆α •i α.


Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate
Automat Func•iile selectate se execut• automat în timpul edit•rii.
Intersectare
Dac• este activat• intersectarea automat• la crearea noilor elemente, în intersec•ia
liniilor sunt generate automat noduri, iar elementele sunt împ•r•ite. Op•iunea se
poate activa în fereastra Op•iuni/Set•ri/Editare/Automat/Intersectare. Elementele
de suprafa•• sunt împ•r•ite tot în elemente de suprafa••. Dac• elementele
intersectate sunt elemente finite, noile elemente mo•tenesc caracteristicile •i
înc•rc•rile elementului finit ini•ial.
Utilizare detalii
Dac• op•iunea Automat/Utilizare este activat•, noile elemente create sunt ata•ate
la detaliul activ.
Redesenare
Dac• op•iunea Automat/Redesenare este activat• la orice func•ie de modificare
(împ•r•ire, intersectare), programul redeseneaz• modelul.
Toleran•a Pentru distan•e mai mici între dou• noduri decât toleran•a, func•ia de verificare a
re•elei une•te cele dou• noduri.

Aura cursorului Se poate regla sensibilitatea cursorului în puncte ecran (pixeli).

La deplasarea cursorului pe desen, programul g•se•te elementul (nod, linie) care este
în interiorul aurei. Dac• sunt mai multe elemente în aur•, este g•sit elementul cel mai
apropiat de cursor.
Vezi detaliat... 4.7.1 Aura cursorului
Toleran•a plan Nodurile domeniilor •i a elementelor de suprafa•• trebuie s• fie în acela•i plan. Dac•
un nod al domeniului sau al elementului de suprafa•• este în afar• planului definit de
celalte noduri, mai mult decât valoarea aici setat• atunci elementul este •ters.
Toleran•a se poate definii în felul urm•tor:
-Relativ [%]: procentul dimensiunii cel mai mare a poligonului elementului,
-Absolut [m]: cu o valoare dat•.
:
Coordonate - Coordonate cilindrice
speciale - Coordonate sferice
Vezi detaliat... 4.3.2 Sisteme de coordonate speciale (cilindric •i sferic)
Manual de utilizare 61

Desen

Factor de Scara de reprezentare a înc•rc•rilor poate fi reglat•. Programul afi•eaz• înc•rc•rile cu


reprezentare al o scar• predefinit•, corespunz•toare valorii unitare a factorilor. Modificând valoarea
înc•rc•rilor factorilor, scara reprezent•rii se modific•.
Atragem aten•ia asupra faptului c• factorii afecteaz• doar reprezentarea, nu •i valoarea
for•ei.
For•• concentrat•
Scara for•elor concentrate.
Moment concentrat
Scara momentelor concentrate.
Înc•rcare pe linie
Scara for•elor uniform distribuite liniar.
Înc•rcare de suprafa••
Scara for•elor uniform distribuite pe suprafe•e.
Unghiul linie de Conturul a dou• elemente de suprafa•• nu este vizualizat dac• unghiul suprafe•elor este
contur mai mic decât valoarea dat• aici.

Muchie
reprezentat•

Muchie
nereprezentat•

Factor de m•rire Se poate regla factorul m•ririi •i al mic•or•rii care se poate activa cu tastele
+ •i -.
Comanda afecteaz• scara reprezent•rii geometriei, nu •i a for•elor.
62 AxisVM 8c

2.15.15. Informa•ii
Se afi•eaz• o fereastr• cu informa•iile despre model: num•rul nodurilor, num•rul
elementelor finite pe tipuri, num•rul ipotezelor de înc•rcare •i num•rul combina•iilor.

2.16. Taste rapide


Tastele rapide ajut• la activarea/dezactivarea op•iunilor de reprezentare a elementelor
de desen (simbolurilor) •i a instrumentelor des utilizate la editarea structurilor.
Posibilitatea de a schimba planul de lucru se poate face •i aici. Tastele fierbinte sunt
pozi•ionate în partea stânga jos a ecranului de lucru.

Activare/dezactivare intersectare automat•

Activare/dezactivare caroiaj fin

Activare/dezactivare detalii

Activare/dezactivare p•r•ilor care con•in elementeleselectate

Schimbare plan de lucru

Activare/dezactivare sec•iuni

Activare/dezactivare re•ea EF

Activare/dezactivare simboluri înc•rc•ri

Activare/dezactivare simboluri

Activare/dezactivare vizualizare
coordonate locale
Activare/dezactivare elemente

Activare/dezactivare folie dos

Activare/dezactivare detectare folie dos

F Aceste set•ri pot fi efectuate •i din meniurile Op•iuni de reprezentare, respectiv


Set•ri.
Manual de utilizare 63

2.17. Palete de informa•ii


Ferestrele de informa•ii sunt afi•ate pe suprafa•a de desenare. Pozi•ia ferestrelor pe
ecran se poate modifica cu ajutorul mausului, tr•gându-le de bara de titlu.

2.17.1. Paleta de Informa•ii

Informa•ii despre
setare •i set•rile actuale

Paleta de informa•ii afi•eaz• informa•iile despre starea actual•, standardul utilizat •i


set•rile curente.

2.17.2. Paleta de coordonate

Vezi detaliat... 4.4 Paleta de coordonate

2.17.3. Paleta de culori


Paleta de culori Pozi•ionând cursorul în interiorul paletei •i ap•sând butonul stâng al mausului apare
fereastra de dialog pentru reglarea sc•rii de culori.
În cazul diagramelor reprezentate cu suprafe•e •i izolinii pe aceast• este afi•at•
coresponden•a între culori •i valori.
Num•rul culorilor afi•ate se poate modifica odat• cu în•l•imea paletei, cu ajutorul
sc•rii din col•ul dreapta sus (Num•rul nivelelor).
Pentru fiecare culoare se poate da valoare separat• dac• clica•i cu butonul stâng al
mausului pe paleta.
Modul de reglare al intervalului

Limitele
intervalului
actual

Vizualizarea
set•rilor salvate ale
paletei de culori

Valori reglabile ale Salvarea set•rilor


intervalului paletei de culori
Numarul
culorilor
64 AxisVM 8c

Pe partea dreapta a paletei sunt afisate valorile actuale al intervalului iar pe paleta din
staânga se pot seta valorile dup• necesit••i.
Scara de valori Moduri de reglare al intervalului:
Min/max model
Se determin• valorile minime •i maxime •i acestea sunt atribuite la limita
inferioar•, respectiv superioar• de culoare. Valorile intermediare se determin•
prin interpolare.
Min/max detalii
Se determin• valorile minime •i maxime pe întreaga structur• ale solicit•rii
reprezentate în fereastr• •i acestea sunt atribuite la limita inferioar•, respectiv
superioar• de culoare. Valorile intermediare se determin• prin interpolare.
Max absolut pentru model
Se determin• maxima în valoarea absolut• din structur• a solicit•rii afi•ate •i
aceasta este atribuit• la limita inferioar•, respectiv superioar• de culoare. Valorile
intermediare se determin• prin interpolare.
Max absolut pentru detalii
Se determin• maxima în valoarea absolut• din detaliul activ •i aceasta este
atribuit• la limita inferioar•, respectiv superioar• de culoare. Valorile
intermediare se determin• prin interpolare.
Unic
Clicând pe un câmp din list• se poate regla individual valoarea aferent• a culorii.
În timpul edit•rii, în list• se poate deplasa cursorul cu tastele s•ge•ilor.
La ap•sarea tastei OK, valorile trebuie s• fie monoton descresc•toare de sus
în jos.
Interpolare automat•
Dac• este activat• op•iunea Interpolare automat•, la modificarea valorii unui
câmp din list• se recalculeaz• •i valorile pentru restul câmpurilor. Dac• au fost
schimbate prima •i ultima valoare din list•, valorile intermediare se determin• cu
interpolare liniar•. Dac• este modificat• o valoare intermediar•, programul
folose•te interpolare biliniar• pentru determinarea valorilor intermediare •i
interpolare liniar• între valoarea minim• •i valoarea intermediar• dat• respectiv
valoarea intermediar• dat• •i valoarea maxim•, dar pa•ii pentru cele dou•
intervale pot s• fie diferi•i.
Conform pasului
Valorile pentru culori sunt calculate conform pasului ∆. În cazul definirii noilor
valori pentru culori restul valorilor sunt calculate conform pasului. Dac• se trece
la aceast• setare din alta setare scara culorilor porne•te de la nivelul cel mai de jos
cu ultimul pas definit.

Valorile numerice ale paletei de culori pot fi salvate prin clicare pe butonul
Salveaz• ca … cu posibilitatea de reînc•rcare ulterioar•. Programul împreun• cu
set•rile salvate re•ine •i componenta rezultant• la care s-a utilizat. Printr-un meniu
rulant putem alege dintre set•rile salvate. La •tergerea set•rilor putem utiliza fereastra
de dialog care apare la clicarea pe butonul …

F Alte valori se pot selecta din meniul rapid care apare la clicarea cu butonul din
dreapta al mausului pe fereastra de scar• a culorilor
Calcul din Se poate defini repartizarea •i diametrul
repartizare
arm•turii, arm•tura calculat• va fi introdus• în
fereastr•. Este posibil definirea amai multor
rânduri de arm•tur•.
La afisarea diagramelor pentru ariile de armatura
calculate valorile pentru culori se pot determina
si cu armarea efectiva. In acest caz valorile
calculate se vor trece in campurile paletei de
culori.
Manual de utilizare 65

3. Bara de MENIU

3.1. Meniul Fi•ier

În continuare se vor detalia punctele meniului.

3.1.1. Nou

Se introduc datele generale ale modelului.


Sistemul de programe este ini•ializat cu set•ri implicite.
Fi•ierele de date sunt salvate pe hard-disk sau pe unitatea de dischet• cu numemodel.
66 AxisVM 8c

3.1.2. Deschide
Deschide un model existent. Se selecteaz• un model din directorul sau subdirectorul
[Ctrl]+[O] curent.

F Extensia fi•ierelor de intrare este .AXS iar celor de ie•ire .AXE.

Modele în
directorul curet

Hard-discul
actual

Datele modelului

Schi•a modelului

3.1.3. Salvare

[Ctrl]+[S] Salveaz• datele modelului actual. Datele salvate sunt stocate sub acelea•i nume cu
care au fost înc•rcate. Dac• modelul actual înc• nu are nume se activeaz• comanda
Salvare cu nume. Dac• este activat• op•iunea Copie de siguran•• în meniul de
Op•iuni/Set•ri de baz•/Siguran•a datelor programul face o copie de siguran•• despre
datele de intrare în fi•ierul numemodel.~AX

3.1.4. Salvare cu nume


Salveaz• datele modelului actual cu o denumire nou•.
F Modelul vechi (dac• exist•) r•mâne neschimbat.
Exist• posibilitatea ca modelul s• fie salvat în format 3.0, 3.6, 5.0, 6.0 sau 7.0 al
programului Axis.
Manual de utilizare 67

3.1.5. Export

Fi•ier DXF Geometria (noduri, linii, suprafe•e) modelului actual este salvat• într-un fi•ier cu
format DXF cu denumirea numefi•ier.DXF. Modelul salvat este spa•ial la scara real•.
Dac• modelul con•ine elemente de suprafa•• •i acestea sunt salvate în fi•ierul DXF,
ulterior este posibil• vizualizarea modelului în mod fotorealist (cu programul 3D
Studio).
Exportul fi•ierelor în format DXF pentru programul AutoCAD •i alte programe se
poate efectua în urm•toarele formate:
- AutoCAD 2000
- AutoCAD R12
- fi•ier AutoCAD pentru desenarea betonului armat.
Fi•ier AOF Export• structura alc•tuit• din bare în Axis într-un fi•ier cu format AOF (AxisVM
Object File) pentru programele ArchiCAD 6.0, 6.5 sau 7.0.
F Fi•ierul AOF poate fi deschis în programul ArchiCAD doar dac• ini•ial s-a copiat
fi•ierul Axisvm65_70.apx în biblioteca AddOns.

Fi•ier Xsteel Programul salveaz• datele în doua formate:


Fisier ascii XSteel (*.asc)
Genereaz• fi•ier Xsteel (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care
con•ine coordonatele capetelor i •i j a z•brelelor •i a barelor, datele sec•iunii •i
referin•ele care descriu pozi•ia barelor în spa•iu.
Fisier XSteel DSTV (*.stp)
Datele zabrelelor •i a barelor (noduri de cap•t, material, sec•iune, referin••) sunt
salvate în fi•ier DSTV standardizat. Acest format este suportat de mai multe
programe CAD pentru structuri de o•el.
Fi•ier BoCad Genereaz• fi•ier BoCad (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care
con•ine coordonatele capetelor i •i j a z•brelelor •i a barelor, datele sec•iunii •i
referin•ele care descriu pozi•ia barelor în spa•iu.
Fisier DXF Pentru programul Statikplan se genereaza un fi•ier DXF care con•ine conturul pl•cii de
StatikPlan beton armat, ariile de arm•tur• calculate sub forma de izolinii •i valorile în format text
pe diferite folii.
Fi•ier PianoCA Se genereaz• un fi•ier pentru programul PianoCA cu extensia *.pia. Con•ine datele
barelor selectate, reazemele, înc•rc•rile •i rezultatele.

Exportul Poate fi setat• ca în fi•ierul de export s• fie introduse doar elementele selectate sau
elementelor modelul întreg.
selectate
Unitatea Se poate seta unitatea de masura pentru coordonatele exportate.
coordonatelor DXF Setarea imlicit• este metrul [m].

3.1.6. Import

Fi•ier ArchiCAD *.ach Dintr-un fi•ier cite•te elementele structurale ale modelului ArchiCAD (perete, plac•,
stâlp, grind•, acoperi•). Elementele astfel citite pot fi vizualizate ca folie de dos, iar
punctele •i liniile elementelor pot fi utilizate la editarea modelului.
Dac• deja ave•i un model ArchiCAD, atunci modelul va fi suprascris cu modelul nou.
Programul genereaz• automat sec•iunile elementelor de stâlpi •i grinzi din fi•ierul de
import utilizând datele geometrice ale acestora.
Se poate opta pentru generarea scheletului structurii. Geometria astfel ob•inut• devine
parte activ• a modelului.
Vezi: 4.9.17 Generarea schemei statice din model arhitectural
68 AxisVM 8c

F Pentru realizarea unui fi•ier *.ach se copiaz• fi•ierul Axisvm65_70.apx în


subdirectorul AddOns al programului ArchiCAD 6.5 sau 7.0.
Etapele de salvare ale unui model ArchiCAD:
1. Se vizualizeaz• straturile •i obiectele de salvat
2. Se regleaz• o vedere în perspectiv• a modelului
3. Se apeleaz• func•ia Salveaz• ca...
4. Din lista formatelor se alege format AxisVM
5. Se introduce numele fi•ierului (fi•ier.ach)
6. Se selecteaz• subdirectorul
7. Se închide fereastra de dialog cu OK
Fi•ier AutoCAD Dintr-un fi•ier cu format DXF, se cite•te re•eaua format• din linii, arce •i cercuri.
*.dxf Fi•ierul DXF poate fi cu format AutoCAD 12, 13, 14 •i 2000.
Fi•ierul importat cu toate foliile se va introduce în Managerul de folii care p•streaz•
leg•tura cu fi•ierul DXF. Dac• data fi•ierului DXF se schimb• la deschiderea
modelului se poate opta pentru reîmprosp•tarea foliilor din model
F Elipsele sunt convertite în poligoane în cazul în care opt•m pentru o re•ea activ•, iar în
cazul foliei de dos sunt considerate ca si elipse.

Import DXF

Parametrii Unitatea coordonatelor DXF:


Se poate seta ca în fi•ierul DXF valorile în ce unitate de m•sur• s• fie interpretate.
Deviere maxima de la elipsa [m]:
Dac• se încarc• un fi•ier DXF ca •i re•ea activ• elipsele sunt convertite în poligoane
cu densitatea în fun•ie de devierea maxim•.

Interval de verificare [m]:


Din re•ea sunt eliminate nodurile •i liniile duble. În timpul verific•rii nodurile care
sunt mai apropiate decât intervalul de verificare sunt unite. Coordonatele nodurilor
noi vor fi calculate ca media coordonatelor nodurilor unite.
Tipul desenului Împ•r•irea poligonului se poate seta prin abaterea maxim• de la arc. Re•eaua alc•tuit•
importat din linii, poligoane, arce •i noduri poate fi utilizat• în dou• moduri în program: ca o
re•ea activ• sau ca folie de dos:
Re•ea activ•
Re•eaua astfel ob•inut• se poate utiliza ca o re•ea editat• în editorul propriu al
programului.
Background -Folie de dos
Re•eaua astfel înc•rcat• se poate vizualiza pe ecran, dar nu se poate utiliza activ la
editarea geometriei structurii. Se poate utiliza ca •i folie dos care ajut• la editarea
modelului (ex. importarea planurilor de plan•eu dintr-un program de arhitectur•).
Cursorul detecteaz• punctele •i liniile din folia dos, acestea putând fi utilizate la
editarea geometriei.
Manual de utilizare 69

Inserare
Se poate defini planul de baz• pentru folia de dos care se import•.
$ Folia de dos apare pe ecran cu culoarea verde.

Mod de import Sunt doua posibilit••i:


Suprascriere se poate suprascrie geometria existent•
Adaugare se poate ad•uga geometria la geometria existent•
Pozi•ionare Se poate definii planul de baz• a foliei DXF.
Cu butonul Pozi•ionare desenul DXF se poate pozi•iona în sistemul de coordonate
globale.

Fi•ierul IFC 2.0, 2x Din fi•ierul cu format IFC citeste elementele (perete, plac•, stâlp, grind•, acoperi•)
•i 2x2 *.ifc modelului arhitectural. Obiectele importate se pot afi•a ca •i un desen 3D a c•rui
puncte •i linii se pot utiliza la editarea modelului.
Importarea modelelor bazate pe obiecte arhitecturale este posibil din urm•toarele
programe: ArchiCAD, AutoDesk Architectural Desktop, Nemetscheck Allplan •i
Xsteel.
Dac• este înc•rcat model arhitectural aceasta va fi suprascris cu modelul nou.
Programul din fi•ierul importat din datele geometrice ale elementelor genereaz•
automat sectiuniile acestora.
Pe baza propriet••iilor obiectelor selectate al modelului arhitectural se poate opta
pentru generarea schemei statice. Schema static• astfel generat• va fi parte integrant• a
modelului AxisVM. Vezi detaliat... 4.9.17 Generarea schemei statice din model
arhitectural
F În cazul programului ADT (Architectural Desktop) înainte de exportarea modelului
în format IFC trebuie dezactivat• intersectarea automat• a pere•ilor.

Fi•ier AxisVM În modelul actual se încarc• datele modelului AxisVM ales. Nodurile •i liniile duble
*.axs rezultate în urma înc•rc•rii se elimin• conform intervalului de verificare. În locurile în
care rezult• elemente suprapuse, programul p•streaz• elementul din modelul actual. Se
încarc• numai acele materiale, sec•iuni, referin•e care nu sunt definite în modelul
actual. Dac• modelul importat con•ine grupare sau combina•ie de înc•rc•ri, acestea
apar în model ca •i grup•ri •i combina•ii noi.
Dac• modelul actual nu con•ine grup•ri sau combina•ii de înc•rc•ri •i modelul
importat con•ine ipotez• de înc•rcare care exist• •i în modelul actual, ipotezele sunt
unite. Dac• pe un element, într-o ipotez• de înc•rcare unit•, exist• o înc•rcare care se
poate defini numai o dat• (ex. înc•rcarea din varia•ie de temperatur•), este luat• în
considerare doar cea din modelul actual. Sunt înc•rcate •i detaliile, sec•iunile •i
perspectivele din modelul importat. Detaliile •i sec•iunile cu nume identice sunt unite
de program.
La importare apare urm•toarea fereastr• de dialog:

Utilizând butonul Pozi•ionare modelul importat poate fi pozi•ionat arbitrar în sistemul


de coordonate.

Fi•ierul Stereo Cite•te dintr-un fi•ier binar cu format STL datele re•elei triunghiulare care descriu
Lithography *.stl suprafa•a corpului. Eventualele noduri duble •i triunghiurile degenerate la citirea
fi•ierului sunt filtrate.

3.1.7. Antet

Pentru orice model se poate definii un antet cu dou• rânduri care con•ine denumirea
proiectului •i numele proiectantului.

F Datele astfel introduse apar pe toate paginile tip•rite din program.


70 AxisVM 8c

3.1.8. Setarea imprimantei


Setarea parametrilor imprimantei active.
Fereastra de dialog este o aplica•ie Windows standard deci limba inscrip•iilor va fi
limba sistemul de operare instalat.

3.1.9. Imprimare

[Ctrl]+[P] Setarea parametrilor de imprimare.

Imprimare desen Informa•ii referitoare la driverul de imprimant•

Trimite pe
Selectarea modului •i a locului imprim•rii. Direct la imprimant•, plotter, în fi•ier
DXF, BMP, JPG sau WMF/EMF.
Imprimant•
Setarea tipului de imprimant• •i a parametrilor de imprimare. În cazul select•rii
op•iunii Tip•rire în fi•ier tip•rirea se face în fi•ier. Se poate introduce num•rul
exemplarelor. Prin ap•sarea butonului Set•ri se deschide fereastra de dialog
pentru setarea imprimantei din Windows.
Scara
Setarea sc•rii desenului de tip•rit. Pentru desenele reprezentate în perspectiv•
scara nu se poate specifica.
Margini
Setarea unit••ilor de m•sur• pentru margini. Cu punctele de prindere se poate
modifica l••imea marginilor.
Dimensiune Bitmap (BMP)
Se poate seta rezolu•ia pentru bitmap în dpi (puncte ecran/in), puncte ecran, în
mm sau cm.
Manual de utilizare 71

Vizualizare
Previzualizarea imaginii tip•rite. Dac• pentru tip•rire este selectat• o imprimant•,
cursorul tras pe imaginea previzualizat• se transform• într-o mân•. Cu ajutorul
mausului imaginea se poate translata în interiorul chenarului. Aceast• transla•ie
afecteaz• numai imaginea tip•rit•.

Antet
Se poate specifica data, num•rul de la care se începe numerotarea paginilor •i o
observa•ie.
Orientare
Orientarea paginii.
Set•ri culori
În cazul imprimantelor •i plotterelor color se poate opta pentru o imprimare în
nuan•ele griului.Pentru imprimantele Alb/Negru dac• este selectat• op•iunea
Culori
Culorile sunt convertite în nuan•ele griului de driverul de imprimant•. Dac• este
activat• op•iunea
Grayscale
Convertirea se face prin program. La prima tip•rire se recomand• încercarea
ambelor variante pentru a vedea cu care op•iune se poate ajunge la o calitate mai
bun• a imaginii.
Dimensiunea hârtiei
Selectarea m•rimii hârtiei.
Fonturi
Reglarea tipului •i a m•rimii caracterelor tip•rite.
Grosimi de linii
Setarea grosimilor de linii la imprimarea
desenului.
Programul deseneaz• cu linii groase
reazemele, cu grosime medie- liniile de
nivel, diagramele sec•iunilor (exclusiv
ceea a deplas•rilor)•i diagramele de la
armarea grinzilor. Pentru celelalte linii ale
desenului sunt asociate linii sub•iri.

Ferestre
Se poate opta pentru tip•rirea ferestrei active sau a tuturor ferestrelor pe aceea•i
pagin•.
Tip•rire într-un fi•ier
Avem posibilitatea s• cerem tip•rirea datelor de intrare/ie•ire într-un fi•ier. În
acest caz tip•rirea se execut• într-un fi•ier nume.prn care va fi salvat• în
biblioteca setat• în fereastra de dialog.
Imprimare in fisier
Un fi•ier *.prn poate fi extins sau suprascris.
Tip•rirea în fi•ier poate fi realizat •i în felul urm•tor: în fereastra de dialog din meniul
Start/Set•ri/Imprimante din Windows clicând cu butonul drept al mausului pe iconul
imprimantei alese. Din meniul rapid se alege Propriet••i/Port •i se alege portul FILE.
În acest caz extinderea fi•ierelor existente *.prn nu este posibil.
72 AxisVM 8c

Imprimare tabel
La pornirea tip•ririi dintr-un tabel, pot fi alese pentru tip•rire paginile pare/impare sau
pârtile dorite.
De exemplu: în rubrica domeniilor trecând expresia 1,3,7-10,20-18 vor fi tip•rite
paginile 1., 3., 7., 8., 9., 10., 20., 19., 18. ale tabelului.

3.1.10. Tip•rire dintr-un fi•ier


O documenta•ie tip•rit• într-un fi•ier sau o documenta•ie compus• poate fi tip•rit• pe
imprimant• folosind urm•toarea fereastr• de dialog:

Exist• posibilitatea imprim•rii mai multor fi•iere odat•. Ordinea acestora poate fi
aleas• cu ajutorul s•ge•ilor sau poate fi schimbat• cu tragerea la locul dorit a fi•ierului
cu ajutorul mausului.
Manual de utilizare 73

3.1.11. Biblioteca cu modele


Se pot afi•a informa•ii despre modelele care se afl• pe disc •i se pot efectua opera•ii de
copiere, redenumire •i •tergere a fi•ierelor respective. Pe ecran apar dou• ferestre în
care se pot selecta subdirectoare diferite. Fi•ierele selectate se pot copia dintr-o
fereastr• în cealalt•. Cu cursorul se poate selecta orice fi•ier iar cu comanda Deschide
acesta se încarc•.
Selectare disc Directorul actual

Modelul actual

Map• nou•
Creare subdirector nou cu nume.
Copiere
Copierea modelelor selectate dintr-un subdirector în cel•lalt.
Redenumire
Redenumirea sau mutarea modelelor selectate într-un alt subdirector.
•terge
•tergerea modelelor selectate. Se poate opta pentru •tergerea ambelor fi•iere sau
numai a fi•ierelor de rezultate.
Deschide
Înc•rcarea modelului selectat.
$ Fi•ierele AxisVM au iconul . Dac• modelul are •i rezultate, col•ul din dreapta jos al
iconului este colorat albastru.
Vizualizare
Previzualizarea re•elei modelului selectat în vederea în care acesta a fost salvat.
Lâng• model se afi•eaz• datele sintetice ale structurii.
Închide
P•r•sirea bazei de date a modelelor.
74 AxisVM 8c

3.1.12. Biblioteca de materiale

Baza de date a materialelor se poate accesa cu editorul de tabele din meniul


Fi•ier/Biblioteca de materiale. Mai multe ferestre de dialog ajut• la definirea rapid• a
materialelor. Vezi... 4.9.5 Elemente liniare, 4.9.17 Generarea schemei statice din
model arhitectural.
Descrierea detaliat• a tabelelor se g•seste în capitolul 2.9.

Baza de date con•ine materialele utilizate în practica de proiectare conform STAS,


MSz (maghiar), Eurocode, Eurocode (german), DIN-1045 (german), DIN-1045-1
(german), NEN (olandez), SIA-162 (elvetian) •i italian. Aceast• baz• de date poate fi
modificat• •i completat• de c•tre utilizator dup• necesit••i. Materialele din aceast•
baz• de date se pot înc•rca în orice model. În cazul introducerii materialelor cu aceea•i
denumire ele vor ap•rea în tabel cu _num•r
F Modific•rile efectuate în baza de date a materialelor nu are efect asupra modelelor
în care s-a folosit aceste materiale.
Material nou La definirea unui material nou sau
clicând pe o coloan• atabelului care nu
[Ctrl+Ins], se poate edita direct (standard sau tip)
Modificarea datelor apare o fereastr• de dialog unde se pot
materialului definii toate propriet••iile de calcul •i
de dimensionare.
Câmpurile care con•in propriet••iile se
pot edita •i direct.
La definirea unui material nou apare
urm•toarea fereastr• de dialog:

Caracteristici ale Baza de date con•ine urm•toarele caracteristici ale materialelor:


materialelor
Tipul materialului: [O•el, beton, lemn, aluminiu, etc.]
Standard na•ional, standard de material
Nume material
Culoarea materialului/liniei de contur la vizualizarea elementelor
Manual de utilizare 75

Apasan butonul Param se pot modifica parametrii de calcul si de dimensionare.

Parametrii de Model material: izotrop / anizotrop


calcul

Ex [kN/cm2] Modulul de elasticitate pe direc•ia x


Ey [kN/cm2] Modulul de elasticitate pe direc•ia y
ν - Coeficientul Poisson
αT [1/°C] Coeficientul de dilatare termic•
ρ [kg/m3] Densitate

În cazul lemnului:
ρ densitatea corespunz•toare unei umidit••i de 12%, E modulul de elasticitate ob•inut
pe cale experimental• (prin încerc•ri la încovoiere). Deforma•iile de scurt• durat• nu
sunt luate în considerare.
Parametrii de
Paramtrii se dau in functie de standard si material:
proiectare
EC, fy Limit• de curgere
DIN 1045-1, fu Rezisten•• la rupere
SIA 26x, o•el
Italian f y* Limit• la curgere (40mm <t< 100mm)
f u* Rezisten•• la rupere (40mm <t< 100mm)
fy Limit• de curgere
d

f yt Rezisten•• la rupere
NEN o•el *
f yd Limit• la curgere (40mm <t< 100mm)
f yt* Rezisten•• la rupere (40mm <t< 100mm)
Rezisten•a la curgere
Rc
STAS o•el Rezisten•• la rupere
R
σH Rezistenta admisibil•
MSz o•el σ pH Rezisten•• la presiune pe gaur•
Ry Rezisten•• la rupere

fck Valoarea caracteristic• a rezisten•ei la


compresiune
γc Factor de siguran••
EC,
Italian beton Factor de reducere a rezisten•ei la
α
compresiune
Φt Caracteristica deforma•iei în timp a betonului
f ck Valoarea caracteristic• a rezisten•ei la
compresiune
f ck , cube Valoarea caracteristic• a rezisten•ei la
compresiune determinat pe cuburi
DIN 1045-1 beton
γc Factor de siguran••
α Factor de reducere a rezisten•ei la
compresiune
Φt Caracteristica deforma•iei în timp a betonului
f ck Valoarea caracteristic• a rezisten•ei la
compresiune
SIA 26x beton γc Factor de siguran••

Φt Caracteristica deforma•iei în timp a


betonului
f ' Valoarea caracteristic• a rezisten•ei la
NEN ck compresiune
Beton
Φ Caracteristica deforma•iei în timp a
betonului
76 AxisVM 8c

Rezisten•• la compresiune
Rbc
Rezisten•• la întindere
Rbi
STAS beton Φ Caracteristica deforma•iei în timp a betonului
ε b1 Deforma•ia specific• a betonului

εu Deforma•ia specific• ultim• a betonului

Rezisten•• admisibil• la compresiune


σ bH
MSz beton
Rezisten•• admisibil• la întindere
σ tH

Deforma•ii specifice Ap•sând pe butonul Eps se pot definii


deforma•iile specifice.

3.1.13. Biblioteca de sec•iuni


Sistemul de programe con•ine o baz• de date cu profile metalice •i una cu sec•iuni
dreptunghiulare de beton, care se poate accesa cu editorul de tabele. Baza de date
con•ine pofilele metalice STAS (România), Eurocode •i alte profile.

Tabelele vezi detaliat în capitolul... 2.9 Tabele

Tabelul nou se poate crea cu comanda Fi•ier/Nou. Se d• denumirea fi•ierului în care


este stocat tabelul, respectiv denumirea tabelului. Fi•ierul este salvat în directorul
programului AxisVM sub denumirea numefi•ier.sec.
Ulterior se poate modifica denumirea tabelului, tipul sec•iunilor din tabel sau se poate
•terge tabelul din baza de date.
F Func•ia Anuleaz• (Undo) nu func•ioneaz• pentru modific•rile efectuate în tabel.

Denumire profil La fiecare sec•iune nou definit• se d• un nume •i se introduc urm•toarele caracteristici
sec•ionale:

Nume
Procedura de Laminat, Tras la rece, Sudat, Alte
fabricare
Forma I, U, L, •eav•, Cerc, Dreptunghiular, C, Z, S, J, T, Închis, Unic
Manual de utilizare 77

Caracteristici În cazul în care sec•iunile se definesc în tabel în mod obligatoriu se completeaz• toate
sec•ionale câmpurile:
Ax [cm2] aria sec•iunii
A1 (*)
[cm2] Aria de forfecare pe direc•ia 1
A2(*) [cm2] Aria de forfecare pe direc•ia 2
r1..3 [cm] Raze de racordare
Ix [cm4] Momentul de iner•ie dup• axa local• x (torsiune)
Iy [cm4] Momentul de iner•ie dup• axa local• y (încovoiere)
Iz [cm4] Momentul de iner•ie dup• axa local• z (încovoiere)
Iyz [cm4] Momentul de iner•ie centrifugal
I1(*) [cm4] Momentul de iner•ie pricipal dup• axa 1
I2(*) [cm4] Momentul de iner•ie pricipal dup• axa 2
Iω [cm4] Momentul de iner•ie torsional pentru profile I necesare la
proiectarea structurilor metalice
W1,el,sup* [cm3] Modulul de rezisten•• elastic sec•ional
W1,el,inf* [cm3] Modulul de rezisten•• elastic sec•ional
W2,el,sup* [cm3] Modulul de rezisten•• elastic sec•ional
W2,el,inf* [cm3] Modulul de rezisten•• elastic sec•ional
W1,pl* [cm3] Modulul de rezisten•• plastic sec•ional
W2,pl* [cm3] Modulul de rezisten•• plastic sec•ional
i1 [cm] Raza de gira•ie pe direc•ia 1
i2 [cm] Raza de gira•ie pe direc•ia 2
b [cm] Pozi•ia centrului de greutate dup• axa local• y, m•surat• fa•• de
col•ul inferior stâng al dreptunghiului circumscris sec•iunii
transversale
h [cm] Pozi•ia centrului de greutate dup• axa local• z, m•surat• fa•• de
col•ul inferior stâng al dreptunghiului circumscris sec•iunii
transversale
yS, zS [cm] Coordonatele relative a centrului de forfecare fa•• de centrul de
greutate a sec•iunii
P.t. Puncte de calcul al tensiunilor
(*) Dac• direc•iile principale coincid cu axele locale y •i z
caracteristicile sec•ionale se vor nota cu indicile 1 •i 2

Definire, modificare
•i •tergere sec•iune În tabel se pot introduce, modifica •i •terge grafic •i numeric sec•iuni dup• preferin••.
Tabele se pot completa din fi•iere Dbase sau prin memoria rapid•.
În editorul de tabele, datele profilelor se pot copia dintr-un tabel în altul inclusiv cu
datele grafice. În alte aplica•ii prin memoria temporar• se pot copia numai datele
numerice.
Profil nou se poate ad•uga la orice tabel. Se cere op•iunea Date noi sau [Ctrl+Ins] sau
prin clicarea pe butonul + •i se completeaz• rândul.
Profil nou se poate defini •i cu editorul grafic de sec•iuni (Editare/Editor de sec•iuni,
[Ctrl+G] ). Este posibil• •i modificarea grafic• a profilelor dac• acestea au date
grafice profile (Editare/Modificarea grafic• a sec•iunii, [Ctrl+M] ).
Stergere profil se poate face cu unbuton sau cu combinatia tastelor [Ctrl+Del].
Editorul grafic de sec•iuni vezi detaliat în capitolul 3.1.13.1 Editorul grafic de sec•iuni

F Tabelele cu profile con•in •i valorile momentelor de iner•ie centrifugale care sunt


utilizate în modulul de dimensionare al elementelor de o•el.
Profile
78 AxisVM 8c

Aria sec•iunilor •i reprezentarea profilelor se face •inând cont •i de razele de racordare


(r1, r 2, r 3). Raza de racordare, în•l•imea, l••imea, grosimile •i diametrele sunt
considerate conform figurilor de mai jos.
Profile metalice

Profil I laminat la cald cu t•lpi Profil I laminat la cald cu t•lpi


paralele. înclinate.

Profil T laminat la cald Profil cornier laminat la cald

Profil U laminat la cald cu t•lpi Profil U laminat la cald cu t•lpi înlinate.


paralele.

•eav• format• la rece Profil format la rece sau laminat la cald


(RHS).

Profile metalice de forma J formate Profile metalice de forma L formate la


la rece din Dunaújváros. rece din Dunaújváros
Manual de utilizare 79

Profile metalice formate la rece din Profile metalice de forma C formate la


Dunaújváros. rece din Dunaújváros.

Profile metalice de forma Z formate Profile metalice de forma S formate la


la rece din Dunaújváros rece din Dunaújváros.

Profile metalice de forma C formate Profile metalice de forma Z formate la


la rece din LINDAB rece din LINDAB.

Sec•iuni În baza de date sunt introduse sec•iunile dreptunghiulare •i circulare cele mai des
transversale de utilizate, de la 20x20 cm pân• la 80x80 cm, cu trepte de 2 •i 5cm.
beton

3.1.13.1. Editorul grafic de sec•iuni


În editorul grafic de sec•iuni este posibilitatea s• definim profile arbitrare. Tipurile de
sec•iuni standardizate (I, T, U, L, dreptunghi) se pot definii •i parametric.
Func•ia se poate accesa din bara de icoane a tabelului cu sec•iuni sau din fereastra
Elemente\Elemente de linie (definire z•brea, nervur• sau bar•).
Vezi... 4.9.5 Elemente liniare
La generarea schemei statice din modelul arhitectural u•ureaz• definirea elementelor
(definire sec•iune stâlp sau grinda).
Vezi... 4.9.17 Generarea schemei statice din model arhitectural
Taste de editare Utilizarea lor se face în mod asem•n•tor cu descrierea din capitolul 2.5.
80 AxisVM 8c

Bara cu icoane Comenzile mai importante se pot accesa din bara de icoane.
Se poate imprima profilul editat. Vezi…3.1.9 Imprimare

Profilul editat se poate salva în biblioteca de imagini.


Vezi… 3.2.8 Salvarea imaginilor •i a tabelelor de dimensionare
Readuce profilul la starea existent• dinaintea ultimei func•ii executate (Undo).
.
Readuce profilul la starea existent• dinaintea func•iei Inapoi.

Figura din editorul grafic de sec•iuni este copiat în memoria temporar•.

Din biblioteca de Înc•rcare profil din biblioteca de profile. Se poate alege profile cu pere•i sub•iri sau cu
profile pere•i grosi în func•ie de tipul profilului editat.

Din fi•ier DXF În cazul profilelor cu pere•i gro•i conturul se poate înc•rca din fi•ier DXF.

Puncte de tensiune La sec•iuni create se pot defini puncte de tensiune, adic• puncte în care se determin•
tensiunile. În centrul de greutate se ia automat un astfel de punct. Num•rul maxim a
acestor puncte este 8. Cu comanda de mi•care, punctele de tensiune se pot mi•ca cu
sec•iunea.

F Calculul tensiunilor se face numai în punctele de tensiune definite. În ipoteza în


care nu este definit nici un punct de tensiune eforturile unitare se vor determina
numai în centrul de greutate a sec•iunii puntul în care din încovoiere nu rezult•
tensiuni normale.
Bara de intrumente Cele mai utlizate functii de editare se pot accesa din bara de instrumente. Rearanjarea
icoanelor se poate face conform celor descrise in capitolul 2.15 Bara de instrumente.
Diferen•a este ca bara de instrumente nu se poate fixa pe bara de meniuri superioare •i
inferioare.

Definirea profilelor Cu editorul de sec•iuni se pot crea sec•iuni cu pere•i sub•iri sau gro•i. O sec•iune
compus• poate s• fie alc•tuit• numai din componente de acela•i tip. Profilele
componente pot s• fie contururi formate din cerc, dreptunghi, inel, poligon sau profile
din baza de date a sec•iunilor. Dup• descrierea sec•iunii compuse, programul
determin• caracteristicile sec•ionale ale acesteia, precum •i direc•iile principale.
Profilele componente se pot mi•ca, copia, roti •i oglindi. Dup• p•r•sirea editorului
sec•iunea astfel creat• se poate salva în baza de date a sec•iunilor, cu o denumire dat•.
Manual de utilizare 81

Sec•iuni cu pere•i
sub•iri

Caracteristici Suprafa•a de
sec•ionale lucru

Conturul nou se poate a•eza cu punctul de baz•. Punctul de baz• este marcat cu un
cerc ro•u. Punctul de baz• al conturului se poate modifica clicând cu mausul pe acesta.
Definirea profilelor standardizate se pot face •i parametric.
În fereastra de dialog se dau urm•toarele:
Procedura de Se poate alege din trei optiuni (laminat, format la rece •i sudat).
fabrica•ie
Dimensiuni În func•ie de tipul sec•iunii (în•l•ime, l••ime, grosimi de pere•i, raze de racordare,
diametru).
Rotire Prin definirea unghiului α se d• rotirea. Implicit are valoarea 0.

Profil I

,
Profil I imp•nat

Definirea profilului I imp•nat cu în•l•imi, l••imi, grosimi de pere•i •i raze de racordare.


82 AxisVM 8c

Dreptunghi

Definirea unui dreptunghi cu parametrii b, v, α.


F La definire condi•ia b > v trebuie respectat•.

Inel Definirea sec•iunii inelare cu diametrul exterior D •i grosimea peretelui v. În acest caz
linia median• a inelului este considerat• ca un contur închis •i este vizualizat• cu o
linie întrerupt•.

Alte profile
Toate profilele se pot definii cu în•l•ime, l••ime, grosimi de pere•i •i raze de racordare
, ,
(în cazul profilelor laminate •i formate la rece).

, ,

Poligon Definirea unui poligon de grosime v. Editarea poligonului se poate termina cu [Esc]
sau prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea poligonului.

Înainte de desenarea profilului se poate opta


pentru ca linia de comand• s• fie pe
1. partea stânga
2. axa
3. partea dreapta.

Parametrul R: raza de racordare

Profil arc de cerc

F Se pot înc•rca numai profile cu pere•i sub•iri


Manual de utilizare 83

•tergere La ap•sarea tastei [Del] apare bara de selectare. Dup• închiderea barei de selectare
elementele selectate se •terg.
Element Dac• se •terge un element care f•cea parte dintr-un contur închis se •terge •i acest
contur.
Punct de tensiune •terge punctul de tensiune selectat.

F Punctul de tensiune din centrul de greutate al sec•iunii nu se poate •terge.


Set•ri Se poate regla caroiajul •i pasul cursorului.

Profile cu pere•i
gro•i

Dreptunghi Definirea dreptunghiului cu l••imea b •i în•l•imea h.

Cerc, semicerc Definirea unui cerc sau semicerc cu diametrul d.

,
Sec•iune I Definirea unei sec•iuni I cu parametrii a1, a2, a3, b1, b2, b3. Dintre parametrii (a1, a3),
(b1, b3) unul se poate defini cu valoarea 0 pentru a putea fi definite sec•iuni de T, U •i
L.
Poligon Definirea unui element poligonal. Editarea poligonului se poate termina cu [Esc] sau
prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea poligonului.

Introducere nod Se poate definii un nod pe conturul profilului. Prin mi•carea cu mausul se poate
modifica forma profilului.

Contur Dac• butonul Contur este activat se poate definii conturul profilului. Dac• butonul nu
este activat se va activa butonul Gol.

Gol Prin activarea op•iunii Gol, în sec•iune se pot introduce goluri de form•: cerc,
dreptunghi, poligon în acest caz momentul de iner•ie torsional nu este determinat.

F În acest caz momentul de iner•ie centrifugal nu este calculat de program.


Punct de tensiune Se pot defini puncte de tensiune similar cu cele de la sec•iuni cu pere•i sub•iri.

F Programul va calcula tensiunile numai în punctele aici definite. Dac• nu defini•i


puncte de tensiune, atunci tensiunea va fi calculat• numai centrul de greutate, deci
tensiunea provenit• din încovoiere nu va fi luat• în considerare.
84 AxisVM 8c

•tergere Ca •i în cazul sec•iunilor cu pere•i sub•iri.


Element Se •terg elementele selectate.
Punct de tensiune Se •terg punctele de tensiune selectate.
F Punctul de tensiune din centrul de greutate al sec•iunii nu se poate •terge.
Set•ri Se poate regla caroiajul •i pasul cursorului
Calcule Programul calculeaza urmatoarele caracteristici sectionale:
Parametrii Ax, I y, I z, I yz sunt determinate prin integrare iar parametrii Ay, Az, Ix, Iω
prin metoda elementului finit.
F Daca sec•iunea este compus• din mai multe p•r•i valorile Ay, Az, nu sunt calculate.

Ax Aria sec•iunii
A1* Aria de forfecare pe direc•ia 1
A2* Aria de forfecare pe direc•ia 2
Ix Momentul de iner•ie dup• axa x (torsiune)
Iy Momentul de iner•ie dup• axa y (încovoiere)
Iz Momentul de iner•ie dup• axa z (încovoiere)
Iyz Momentul de iner•ie centrifugal
I1 * Momentul de iner•ie pricipal dup• axa 1
I2 * Momentul de iner•ie pricipal dup• axa 2
• Unghiul axei 1 fa•• de axa y
Iω Momentul de iner•ie torsional (necesar la proiectarea structurlor
metalice)
W1,el,sup* Modulul de rezisten•• elastic
W1,el,inf* Modulul de rezisten•• elastic
W2,el,sup* Modulul de rezisten•• elastic
W2,el,inf* Modulul de rezisten•• elastic
W1,pl* Modulul de rezisten•• plastic
W2,pl* Modulul de rezisten•• plastic
i1* Raza de gira•ie pe direc•ia 1
i2* Raza de gira•ie pe direc•ia 2
yG Pozi•ia centrului de greutate pe direc•ia locala y
zG Pozi•ia centrului de greutate pe direc•ia locala z
ys ,zs Coordonatele centrului de forfecare fa•• de centrul de greutate
* Dac• direc•iile principale coincid cu axele locale y •i z caracteristicile
sec•ionale se vor nota cu indicile 1 •i 2
Manual de utilizare 85

Momente de iner•ie
principale
2
Iy + Iz  Iy − Iz 
I1 I1 = +   + I yz

2
2  2 
2
Iy + Iz  Iy − Iz 
I2 I2 = −   + I yz

2
2  2 
α 2 I yz
tg ( 2α ) =
Iy − Iz

−90 o < α ≤ +90 o , fa•• de axa local• y.


Modulul sec•iunii I1 I1
W1, el ,sup = W1, el , inf =
e 2 _ max e 2 _ min
I2 I2
W 2, el ,sup = W 2 ,el ,inf =
e1 _ max e1 _ min
Deforma•ii din Pentru elementele de nervur• dac• A y ≠ 0 sau A z ≠ 0 programul ia în considerare
forfecare
•i deforma•iile din forfecare.
Ax Ax
Ay = Az = ρ = coeficientul de form• al sec•iunii
ρy ρz

3.1.14. Ie•ire
[Ctrl]+[Q] P•r•sirea programului.

3.2. Meniul Editare

3.2.1. Înapoi (Undo)

[Ctrl]+[Z] lista

Readuce modelul la starea existent• dinaintea ultimei func•ii executate. Num•rul


pa•ilor înapoi se poate regla din meniul Set•ri/Set•ri de baz• (maxim 99).
În meniu apar •i momentele în care au fost f•cute opera•iile, se poate selecta pasul
pân• când se va reface modelul.
86 AxisVM 8c

3.2.2. Din nou (Redo)

lista
[Shift]+[Ctrl]+[Z]

Readuce modelul la starea existent• dinaintea func•iei Înapoi.


În meniu apar •i momentele în care au fost f•cute opera•iile, se poate selecta pasul
pân• când se va reface modelul.

3.2.3. Selecteaz• totul


Vezi detaliat... 2.15.1 Selectare
Ctrl]+[A]

3.2.4. Copiere
Copierea con•inutului ferestrei active în memoria temporar•.
[Ctrl ]+[C]

3.2.5. •tergere
•tergerea elementelor selectate. Dac• nu sunt selectate elemente apare bara de selec•ie
[Delete] iar dup• selectarea obiectelor se deschide fereastra de dialog de •tergere.
•tergerea elementelor geometrice deja definite.
•tergerea se poate face în felul urm•tor:
1. Se selecteaz• elementele dorite a fi •terse. În timpul select•rii se poate utiliza
bara de selec•ie.
2. Se apas• tasta [Del]. Daca nu este selectat nici un element apare bara de
intrumente pentru selectare unde se poate selecta elementele in modul
cunoscut (vezi...2.15.1 Selectare).
3. În fereastra de dialog a func•iei se aleg tipurile de date care se •terg.
4 Cu butonul OK se închide fereastra.

Geometrie Dac• la elementele geometrice au fost ata•ate elemente finite •i înc•rc•ri se •terg
elementele finite •i înc•rc•rile.
Elemente Dac• la elementele finite au fost ata•ate •i alte elemente (ex. reazem sau nervur• la
elemente de suprafa••), reazemele sau înc•rc•rile se •terg de asemenea.
Referin•• Cu referin•ele •terse se •terge defini•ia elementelor finite •i înc•rc•rile la care s-au
folosit referin•ele respective.
Manual de utilizare 87

Re•ea •terge re•eaua de pe domeniile •i liniile selectate.


Armare •terge parametrii de armare de pe elementele selectate.
Structuri metalice •terge parametrii de proiectare pentru elemente de o•el selectate.
Cote •terge co•ele, ferestrele de rezultate selectate.

3.2.6. Tabele
Vezi detaliat... 2.9 Tabele
[F12]

3.2.7. Editorul de breviar de calcul


Vezi detaliat... 2.10 Editorul de breviar de calcul
[F10]

3.2.8. Salvarea imaginilor •i a tabelelor de dimensionare


Salvarea imaginilor în program se poate face în mai multe locuri: în fereastra
principal• a programului, în fereastra cu diagramele de eforturi •i deplas•ri a barelor,
Salvarea imaginilor în fereastra de dimensionare a elementelor de o•el, în fereastra rezultatelor neliniare, în
în biblioteca de fereastra verificare armare stâlp, în fereastra de dimensionare armare grind• •i
imagini fereastra de dimensionare îmbinare cu •uruburi. La salvarea imaginii se poate da o
[F9] denumire acesteia. În cazul în care fereastra principal• este împ•r•it• în mai multe
ferestre exist• posibilitatea de a salva toate ferestrele sau numai fereastra activ•.

În ce format s• Formatele bitmap (.BMP, .JPG) stocheaz• punctele imaginii. Acest mod de
salv•m imaginea? reprezentare la tip•rire ofer• a calitate mai slab• decât fi•ierele Windows metafile.
Dintre cele dou• formate de fi•iere, formatul JPG ocup• spa•iu de 30 de ori mai pu•in
pe disc.

Fi•ierele Windows metafile (.WMF, .EMF) con•in comenzile de desenare •i ofer• a


calitate superioar•. Se pot scala •i imprima f•r• pierderi de calitate.
La reprezent•ri randate sau cu suprafe•e desenele OpenGL sunt stocate în fi•ierele
metafile în format bitmap. Reprezent•ri de calitate randate •i cu suprafe•e se pot ob•ine
numai prin imprimarea direct• a ferestrelor de lucru.
Imaginile salvate sunt stocate în subdirectorul Images_numemodel creat în directorul
modelului. Imaginile salvate se pot insera în breviarul de calcul. Imaginile nu sunt
salvate în breviarul de calcul (fi•ierele RTF) numai referin•a lor. Este necesar ca
biblioteca de imagini s• fie anexat• la fi•ierul RTF. La crearea breviarului de calcul în
referin•a imaginilor se memoreaz• numele bibliotecii de imagine originale
(Images_numemodel). Dac• se •terge sau se modific• numele bibliotecii de imagine se
pierd referin•ele din breviarul de calcul •i imaginile nu se mai afi•eaz•.
În modulul de dimensionare a elementelor de o•el, verificare armare stâlp •i de
dimensionare armare grind• sunt create tabele care nu se introduc în editorul de tabele.
•i aceste tabele se pot insera în breviarul de calcul. Se apas• icoana de salvare a
tabelului. Programul salveaz• con•inutul tabelului în biblioteca de imagini iar în
breviarul de calcul automat se creaz• un element de breviar de calcul cu denumirea
tabelului care con•ine tabelul. Ulterior aceste elemente se pot muta în pozi•ia dorit• în
breviarul de calcul.
88 AxisVM 8c

3.2.9. Masa elementelor


Se poate afi•a sub forma tabelar• masa modelului întreg, masa elementelor selectate
[F8] sau a detaliilor în func•ie de materiale, profile sau tipuri de suprafe•e.

3.3. Meniul Op•iuni

3.3.1. Op•iuni de reprezentare

Simboluri
[Ctrl]+[Y] Vezi detaliat... 2.15.13 Op•iuni de reprezentare
Etichete
[Ctrl]+[L] Vezi detaliat... 2.15.13 Op•iuni de reprezentare
Selector
[Ctrl]+[D] Vezi detaliat... 2.15.13 Op•iuni de reprezentare

3.3.2. Setari

Vezi detaliat...2.15.14 Set•ri


Manual de utilizare 89

3.3.3. Managerul de folii

[F11]

În managerul de folii sunt afi•ate toate foliile create în AxisVM •i foliile înc•rcate
DXF respectiv ArchiCAD. În model se poate înc•rca un singur fi•ier ArchiCAD sau
mai multe fi•iere DXF. Programul la pornirea cot•rii automat creeaz• o folie Cota
dac• aceasta înc• nu exist•.
În structura foliilor din partea stâng• a ferestrei de dialog se poate seta denumirea
foliilor. În câmpurile din dreapta se poate seta: culoarea, tipul de linie, grosimea liniei,
vizibilitatea •i sensibilitatea pentru elementele foliei. Dac• este selectat• denumirea
unui fi•ier DXF atunci se pot selecta caracteristicile tuturor foliilor care apar•in
fi•ierului DXF. Propriet••ile foliilor structurale AxisVM nu se pot modifica.
Prin ap•sarea butonului Aplic• peste tot se poate seta propriet••ile (culoarea foliei,
Tipul liniei foliei, Grosimea liniei foliei) elementelor conform foliei DXF.
Vizibilitatea •i senzitivitatea foliilor •i a fi•ierelor DXF se poate seta cu becule•ul sau
cursorul afi•at în structura foliilor AxisVM.
Folie nou• AxisVM La crearea foliei se poate seta denumirea, culoarea •i grosimea liniei.
•terge În lista sau în structura foliilor se pot selecta mai multe folii sau grupuri de folii •i se
pot •terge cu tasta [Del] sau butonul de Stergere.

•tergere folii Se •terg foliile AxisVM care nu con•in elemente.


AxisVM goale
•tergere folii DXF Se •terg foliile DXF care nu con•in elemente.
goale

3.3.4. Linii de ghidare


Vezi detaliat...2.15.7 Linii de ghidare
[CTRL]+[G]

3.3.5. Standard
90 AxisVM 8c

P•r•ile programului care depind de standarde func•ioneaz• conform standardului ales


aici.
La schimbarea standardului de calcul, datorit• calculelor diferite ce intervin în
combina•iile de dimensionare parametrii grup•rilor de înc•rc•ri se •terg cu excep•ia
factorilor de siguran••. De asemenea se •terg parametrii analizelor seismice precum •i
ipotezele înc•rc•rilor seismice.
Deoarece anumite caracteristici de materiale precum •i parametrii de armare sunt luate
în func•ie de standard, se recomand• la schimbarea standardului de calcul revizuirea •i
a acestor date.

3.3.6. Unit••i de m•sur•

În aceast• fereastr• se pot alege unit••ile de m•sur• •i formatul afi••rii lor. În partea
dreapt• sunt afi•ate unit••ile de m•sur• din categoria aleas• din partea stâng• a
ferestrei de dialog.
Se poate opta pentru unit••ile de m•sur• din •i derivatele acestora (ex. For•• [N,
kN,etc.] lungime [m, cm, etc.]) sau anglo-saxone (ex. For•• [pound] lungime [feet,
inch], etc.).
Set•rile individuale ale utilizatorului se pot salva cu nume pentru utiliz•ri ulterioare.
Din lista de selec•ie al•turat• de unit••ile de m•sur• se poate alege formatul •i num•rul
zecimalelor.

3.3.7. Gravita•ia
Se poate seta direc•ia gravita•iei. În mod implicit aceast•
direc•ie este setat• în direc•ia negativ• a axei Z.
Direc•ia gravita•iei se poate seta în direc•iile conform
sistemului global de coordonate.
Aici se poate definii •i valoarea accelera•iei gravi-
ta•ionale.
Manual de utilizare 91

3.3.8. Preferin•e

Siguran•a datelor

Lista fi•ierelor La aceast• op•iune se poate regla num•rul fi•ierelor afi•ate la sfâr•itul meniului Fi•ier
recente precum •i înc•rcarea ultimului fi•ier deschis.
Fereastra de deschidere (vezi ... Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate,
limb•) se poate utiliza din nou daca optiunea Utilizare fereastra de deschidere este
selectat.
Salvare Perioda
Se poate seta salvarea modelului în intervale de 1-99 minute. Datele sunt salvate în
fi•ierul AUTOSAVE.TMP. Dac• în timpul rul•rii programului apare o eroare •i se
blocheaz•, la urm•toarea pornire programul ofer• op•iunea de recuperare a ultimei
salv•ri.
Copie de siguran••
Se poate opta pentru salvarea unei copii de siguran•• înainte de salvare.
Aceast• copie se face numai cu datele de intrare.
Copie de siguran•• la salvare: înainte de salvare, programul face o copie a fi•ierului
care se suprascrie. Numele fi•ierului creat este numemodel.~AX.
Salvarea rezultatelor derivate
Selectând op•iunea Salvare rezultate derivate tensiunile, înf••ur•torile, combina•iile de
dimensionare •i rezultatele dimension•rilor sunt salvate în fi•ierul cu rezultate.
Înapoi (Undo) Num•rul pa•ilor care se pot anula, se pot regla între 1-99. Dac• func•ia Înapoi grupat
este dezactivat•, obiectele geometrice realizate cu o singur• comand• se pot reface
linie cu linie.
92 AxisVM 8c

Time-out de re•ea În cazul utiliz•rii unei chei de protec•ie în re•ea, dup• expirarea timpului setat aici se
întrerupe rularea programului AxisVM dac• între timp nu s-a administrat cheia de
protec•ie în re•ea.
Aceasta în general se poate întâmpla în cazul unui apel de telefon când nu folosi•i
programul pân• la dep••irea time out-ului de re•ea, dup• care un alt utilizator dore•te
s• acceseze la cheia hardware. Atunci serverul pentru utilizatorul nou emite o licen••
nou•. Dup• care, dac• încerca•i s• lucra•i în continuare, la urm•toarea citire de
hardware programul se opre•te •i va afi•a un mesaj de eroare.

Culori

Se poate selecta doar culoarea de fundal (negru, gri închis, gri deschis sau alb) pentru
fereastra de lucru a programului. Culorile elementelor (simboluri, fonturi, elemente)
din desene sunt ata•ate culorilor de fundal.

Fonturi

Schimbare tip
caracter

Setarea tipului de caracter •i a m•rimii acestuia cu care apar inscrip•iile în ferestrele de


lucru •i în ferestrele de informa•ii.
Se poate revenii la setarea de baz• cu butoanele de Setari de baza.
Manual de utilizare 93

Editare

În fereastra se poate seta doi parametrii.


Unghi de inchidere În cazul desen•rii arcelor dac• unghiul central este mai mic decât valoarea α sau este
cerc mai mare decât 360-α se genereaza cerc întreg.
Linie de proiectie pe Se poate opta pentru afi•area liniei de proiec•ie. Reprezint• distan•a cursorului fa•• de
plan de lucru planul de lucru.

Generare retele

Management de Sunt dou• op•iuni:


retea Stergere si generare automata a retelelor
Dac• se editeaza un domeniu programul automat •terge re•eaua de pe acesta. La
pornirea analizei aceste re•ele •terse sunt generate automat.
Retea cu posibilitate de editare
Re•eaua generat• se poate modifica.
Metoda de Elemente uniforme
impartire a Independent de conturul •i formei domeniului se genereaz• o re•ea cu dimensiunile
conturului date de utilizator (mai pu•ine elemente finite).
Adaptare marime de retea
Programul genereaza o re•ea optim• de elemente finite tinând cont de forma
domeniului. Zonele unde este corespunz•tor dimensiunea definit• de utilizator se
utilizeaza aceasta iar unde este necesar se genereaz• o re•ea mai fina.
Dimensiunea Dac• se genereaza o re•ea pe un domeniu pe care înc• nu a fost generat• re•ea în
implicita de retea fereastra de dialog Parametrii de generare retele se va afi•a implicit aceast• valoare.
94 AxisVM 8c

Bare de
instrumente

Bare de instrumente Dac• op•iunea Bare de intrumente orizontale deschise este selectat• toate butoanele
se vor afi•a unul lâng• celalat. Func•iile separate se vor delimita cu o linie vertical•.
Dac• op•iunea Butoane suprapuse este activat• butoanele se vor grupa prin
suprapunere sub un buton reprezentativ. Aceste butoane reprezentative la partea stânga
inferioar• au o sageat• pe care clicând se afi•eaz• toate butoanele suprapuse.
Bare de instrumente Pozi•ionarea poate s• fie:
rapide Relativ
În acest caz distan•a dx •i dy se poate definii în pixeli.
Pe pozi•ia anterioar•
Barele de instrumente se vor afi•a pe pozi•ia anterioar•.
Afi•are

Diagrama de Se poate seta ca diagrama de moment s• fi desenat Pe fibra intins• sau Pe fibra
moment comprimat•.
Împ•rtire arc Reprezentarea arcelor se face prin linii drepte. Se poate defini densitatea liniilor.
Definirea se face cu un buton deplasabil care se poate mi•ca de la dur pana la fin. Cu
cât setarea este mai fin• cu atât reprezentarea va fi mai exact• (acest• setare
influenteaz• numai reprezentarea •i nu influen•eaz• analiza).
Manual de utilizare 95

Analiza

La începutul analizei programul determina m•rimea memoriei libere •i conform


acesteia sistemul de ecua•ii este descompus în blocuri. Acesta asigur• o eficien••
corspunz•toare pentru analiza. Dac• în timpul analizei se lucreaz• •i cu alte aplica•ii
atunci se poate reduce memoria ce poate utiliza programul lasând memorie •i pentru
cel•late aplica•ii..
Loca•ia fi•ierelor de Se poate definii loca•ia fi•ierelor de lucru.
lucru Se poate opta pentru trei posibilit••i:
- Mapa fi•ieruluide modelului
- Conformset•rilor din sistemul de operare
- Set•ri unice
Breviar de calcul

Limba de Selectarea limbii document•rii pentru tabelele •i desenele tip•rite. În func•ie de


documentare restric•ii se poate utiliza urm•toarele limbi: maghiara, egleza, germana, franceza,
italiana, olandeza, rusa portugheza, romana, spaniola •i sârba.
Imprimare tabel Dac• un tabel con•ine pu•ine coloane programul pentru eficien•• tipare•te tabelul în
mai multe coloane. Cu aceast• op•iune se poate opta pentru tip•rirea tabelului în mai
multe coloane sau num•rul maxim de rânduri dintr-o coloan•.
96 AxisVM 8c

3.3.9. Bare de instrumente in pozitia implicita

Cu aceast• func•ie barele de instrumente se vor afi•a în pozi•ia implicit•. Bara de


instrumente comune se va afi•a pe partea stânga a ecranului. Butoanele se vor afi•a în
barele de instrumente corespunz•toare.

3.4. Afi•are

Vedere din fa••


Vezi detaliat...2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectiv•
[Ctrl]+[1]
Vedere de sus
Vezi detaliat...2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectiv•
[Ctrl]+[2]
Vedere lateral•
Vezi detaliat...2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectiv•
[Ctrl ]+[3]
Perspectiv•
Vezi detaliat...2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectiv•
[Ctrl]+[4]
Setare perspectiv•... Vezi detaliat...2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectiv•
Planuri de lucru
Vezi detaliat...2.15.6 Planuri de lucru

M•rire
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
[+], [Ctrl] + [+]
Mic•orare
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
[-], [Ctrl] + [-]
Modelul întreg
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
[Ctrl]+[W]
Deplasare
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
Rotire
Vezi detaliat...2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectiv•
Manual de utilizare 97

Reluarea vederii
precedente
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
Reluarea vederii
urm•toare
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
Reprezentare cu Vezi detaliat...2.15.4 Modul de reprezentare
linii
Reprezentare cu Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare
suprafe•e
Reprezentare Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare
randat•
Profile cu linii La reprezentarea randata profilele cu pereti subtiri se vor reprezenta cu liniile
peretiilor.
Profile cu contur La reprezentarea randat• profilele cu pere•i sub•iri ca •i profilele cu pere•i gro•i se vor
reprezenta cu liniile de contur.
Reprezentare cu Dac• este activat, în timpul rotirii sau deplas•rii modelului modelul va fi reprezentat în
linii la deplasare linii.
Deplasare f•r• Dac• op•iunea este activat• în timpul deplas•rii pe model nu se vor afi•a inscrip•iile.
afi•are inscrip•ii

3.5. Meniul Ferestre

3.5.1. Editorul de proprietati


Cu editorul de propriet••i se pot modifica u•or propriet••iile elementelor selectate.
Schimbarea unei propriet••ii are ca efect schimbarea imediat• a modelului. În cazul
tipurilor de elemente diferite este posibilitatea schimb•rii propriet••iilor comune
(pentru z•brea, bar• •i nervur• materialul •i sec•iunea se poate schimba deodat•).
La definirea modelului propriet••iile se pot edita iar la rezultate numai se afi•eaz•.
Pentru câmpuri cu date numerice se pot utiliza •i expresii cu operatori. Expresiile
poate sa con•ina urm•toarele operatori •i func•ii: +, –, * , /, (, ), SIN, COS, TAN,
EXP, LN, LOG10, LOG2, SINH, COSH, TANH, ARCSIN, ARCCOS, ARCTAN,
ARCSINH, ARCCOSH, ARCTANH, INT, ROUND, FRAC, SQR, SQRT, ABS,
SIGN. Exemple:
++8 adun• 8 la valoarea actual•
––8 scade 8 din valoarea actual•
În expresii # este valoarea actual• a propriet••ii (exemplu #/3, împarte la trei).
La modificarea coordonatelor, înc•rc•rilor •i a grosimii suprafe•elor cu variabilele X,
Y, Z se poate referii la valorile sistemului global de coordonate.
Exemplu:
Dac• se dore•te modificarea dimensiunilor X a modelului la dublu se vor selecta toate
nodurile •i în editorul de propriet••i la coordonata X se introduce X*2.
Opera•iile ce se pot folosii (operatori •i func•ii) sunt descrise în Editorul de
propriet••i\Help
98 AxisVM 8c

În lista de propriet••i tastând dublu semnul + se va afi•a o lista cu propriet••iile


suplimentare. Repetând opra•ia lista se va închide.

Informatii

Filtrarea
elementelor

Schimbare
proprietate

Schimbare Programul ofer• posibilitatea ca propriet••iile câmpurilor marcate cu s•geat• dubl•


proprietate (>>) s• fie modificate prin preluarea propriet••iilor de la un alt element.
>>
Editorul de propriet••i se poate folosi •i pentru selectarea, filtrarea elementelor cu
acela•i propriet••i.
Filtru Posibilitate de filtrare în editorul de propriet••i:
Selectând o proprietate de element •i ap•sând butonul de filtrare se pot selecta toate
elementele care au proprietatea elementului actual.
Exemplu:
Înlocuirea unui profil cu altul din tot modelul: se selecteaza o bar• cu profilul
respectiv, se apas• butonul de filtrare dup• care se schimb• profilul.

3.5.2. Palete
ü Selectarea op•iunilor pentru vizualizarea paletelor de Info, Coordonate •i Culoare.
Vezi detaliat... 2.17 Palete de informa•ii

3.5.3. Imagine de fundal

Se pot înc•rca imagini de fundal pe suprafa•a de lucru AxisVM pentru a a•eza modelul
în spa•iul propus.
Cu o fereastra de dialog se poate selecta imaginea (în cazul utiliz•rii ferestrelor
multiple în fiecare fereastr• se poate înc•rca alt• imagine). Imaginea este salvat• in
fi•ierul *.AXS.
Dup• înc•rcarea imaginii de fundal cu func•iile mic•orare, m•rire, deplasare •i rotire
se poate pozi•iona modelul.
Manual de utilizare 99

3.5.4. Împ•r•ire orizontal•

Fereastra inactiv•

Fereastra activ•

Împarte fereastra activ• în dou• ferestre orizontale. Pentru ferestrele astfel create
parametrii de vizualizare se pot seta separat. Activarea uneia din ferestre se face prin
clicare. Fereastra activ• are ata•at• barele de defilare.
Fereastra activ• se poate m•rii la m•rimea ferestrei programului sau se poate reduce la
m•rimea ini•ial• cu butonul din col•ul din dreapta sus a ferestrei.

3.5.5. Împ•r•ire vertical•

Fereastra inactiv•

Fereastra activ•

Fereastra inactiv•

Împarte fereastra activ• în dou• ferestre verticale. Pentru ferestrele astfel create
parametrii de vizualizare se pot seta separat.
Fereastra activ• se poate m•ri la m•rimea ferestrei programului sau se poate reduce la
m•rimea ini•ial• cu butonul din col•ul din dreapta sus a ferestrei.
Posibilitatea împ•r•irii în ferestre este avantajoas• la editarea geometriei structurii, la
vizualizarea rezultatelor •i la documentare. In fiecare fereastra se poate seta
combinatie de incarcare diferita.
100 AxisVM 8c

3.5.6. Închide
Închide fereastra activ•.

3.5.7. Biblioteca de desene


În biblioteca de desene se g•sesc desenele salvate. Caracteristica desenelor este ca nu
imaginile de pe ecran sunt salvate ci parametrii necesari reproducerii desenelor. În
acest fel modific•rile efectuate se actualizeaz• automat •i in desenele salvate. Desenele
salvate se pot înc•rca •i se pot utiliza în breviarul de calcul.
Clicând pe sageata de lâng• icoana putem selecta un desen existent salvat.

Clicând pe icoana Biblioteca de desene apare fereastra urm•toare:

Desenele salvate se pot vizualiza, înc•rca pe suprafa•a de lucru sau se pot •terge.
•tergerea desenului din biblioteca de desene
Înc•rcarea desenului selectat în fereastra activ•
(în cazul în care suprafa•a de lucru este împ•rti••)
Înc•rcarea desenului selectat pe toat• suprafa•a de lucru

Resetare componente de rezultate


În cazul în care op•iunea este selectat• desenul este înc•rcat cu componentele
rezultatelor (dac• programul este în modulul de introducere a datelor •i se încarc•
un desen cu rezultate programul trece în modulul de rezultate).
Dac• op•iunea este deselectat• se încarc• parametrii de reprezentare a modelului
(vedere, rotire, m•rire).
OK Se închide biblioteca de desene cu salvarea modific•rilor (•tergerilor).
Renun•a Se închide biblioteca de desene f•r• salvarea modific•rilor (•tergerilor).
Manual de utilizare 101

3.5.8. Salvare în biblioteca de desene

Cu ajutorul icoanei se pote salva un desen sau mai multe desene în biblioteca de
desene.
Dac• desenul deja exist• în biblioteca de desene se afi•eaza mesajul: “Desenul deja
exist• în biblioteca de desene”. Dup• aceast• se poate opta pentru suprascrierea
desenului sau salvarea sub o denumire nou• •i pastrarea desenului vechi.
Clicând pe butonul Mai multe desene… •i selectând din structuara de arbore ipoteze de
înc•rcare, combina•ii de înc•rc•ri sau componente de rezultate se pot salva deodat•
mai multe desene.
Clicând pe butonul biblioteca de desene se afi•eaz• fereastra Biblioteca de desene cu
desenele salvate.

3.6. Meniul Help

3.6.1. Con•inut
Con•inutul Help-ului.
[F1]

3.6.2. AxisVM Home Page


Porne•te programul de c•utare setat •i orienteaz• utilizatorul pe pagina de Internet Pe
aceast• pagin• se afl• ultimele nout••i despre acest pachet de program, respectiv se pot
desc•rca pachete care îmbun•t••esc programul. •i de aici se poate accesa echipa care
asigur• support tehnic pentru utilizatori.
Vezi... www.consoft.ro

3.6.3. AxisVM Update


Se face leg•tur• prin Internet cu programul de navigare implicit cu pagina de unde se
poate desc•rca ultima revizie a programului.
Vezi... www.consoft.ro
102 AxisVM 8c

3.6.4. Despre program


Detalii despre versiunea, configura•ia, respectiv despre num•rul de ordine al cheii de
protec•ie •i despre eventualele limit•ri în timp ale programului.

3.7. Bara cu instrumentele standard

3.7.1. Nou

Vezi detaliat... 3.1.1 Nou

3.7.2. Deschide

Vezi detaliat... 3.1.2 Deschide


[Ctrl] + [O]

3.7.3. Salveaz•

Vezi detaliat... 3.1.3 Salvare


[Ctrl] + [S]

3.7.4. Imprimare

Vezi detaliat... 3.1.9 Imprimare


[Ctrl] + [P]
Manual de utilizare 103

3.7.5. Înapoi

Vezi detaliat... 3.2.1 Înapoi (Undo)


[Ctrl] + [Z]

3.7.6. Din nou

Vezi detaliat...3.2.2 Din nou (Redo)

[Shift]+[Ctrl]+[Z]

3.7.7. Redesenare

Redeseneaz• desenul.
[Ctrl] + [R]

3.7.8. Managerul de folii

Vezi detaliat... 3.3.3 Managerul de folii


[F11]

3.7.9. C•utare în tabel

Vezi detaliat... 3.1.12 Biblioteca de materiale


[F12]

3.7.10. Editorul de breviar de calcul

Vezi detaliat... 2.10 Editorul de breviar de calcul


[F10]

3.7.11. Biblioteca de desene


Vezi detaliat...3.5.7 Biblioteca de desene

3.7.12. Salvarea in biblioteca de desene


Vezi detaliat...3.5.8 Salvare în biblioteca de desene
104 AxisVM 8c

Aceast• pagin• este l•sat• inten•ionat goal•.


Manual de utilizare 105

4. Introducerea datelor

4.1. Geometria
Cu editorul geometric se editeaz• vizual geometria structurii •i se modific• în caz de
nevoie. În cadrul acestei etape se introduce schema geometric• a structurii cu ajutorul
c•reia se definesc elementele finite. Schema este alc•tuit• din noduri •i linii.
În cazul pl•cilor, •aibelor •i învelitoarelor re•eaua elementelor finite reprezint• o re•ea
continu• triunghiular• sau patrulater• în planul median al acestor elemente.

Re•ea triunghiular• generat automat. Re•ea patrulater• generat• prin


editare.
În cazul structurilor alc•tuite din bare, liniile definesc axele barelor iar nodurile
conectarea acestora.

4.2. Suprafa•a de lucru

Bara de titlu Bara de meniuri

Editorul de
propriet••i
Bare de
instrumente Paleta de culori
deschise

Bare de instrumente cu
posibilitate de deplasare
Suprafa•a de lucru

Fereastra de informa•ii

Fereastra de
coordonate

Instrumente
ajutattoare

Bara de stare
Taste rapide
106 AxisVM 8c

La pornirea programului este activat• automat interfa•a de editare geometric•. Interfa•a


este un sistem de coordonate tridimensional care apare pe ecran ca •i o vedere sau o
perspectiv•. În cazul unui model nou, afi•eaz• vederea X-Z iar la un model existent,
vederea ultim•. In cazul unui model nou se poate opta pentru vederile X-Y, X-Z sau
perspectiva iar modelul existent se incarca cu ultima vedere. La partea superioar• a
interfe•ei de lucru se g•se•te bara cu instrumentele de editare a geometriei. Cu ajutorul
acestor instrumente se editeaz• geometria modelului.
Vezi detaliat... 4.8 Instrumente în editorul geometric.
Parametrii de reprezentare •i vizualizare a modelului se pot regla cu instrumentele de
la bara cu instrumentele comune de pe partea stâng• a ecranului.
Vezi detaliat...2.15 Bara de instrumente

4.2.1. Împ•r•irea ecranului în ferestre


La structuri complexe, în timpul lucrului este necesar• vizualizarea structurilor din mai
multe vederi. Pentru a m•ri productivitatea, programul d• posibilitatea vizualiz•rii
structurii din mai multe vederi în acela•i timp.
Aceast• func•ie se poate accesa din Bara de meniu/Ferestre •i ofer• urm•toarele
posibilit••i:

Împ•r•ire orizontal• Fereastra activ• este împ•r•it• în dou• ferestre egale •i paralele pe orizontal• în a•a fel
încât fereastra de sus r•mâne activ•.
Vezi detaliat... 3.5.4 Împ•r•ire orizontal•
Împ•r•ire vertical• Fereastra activ• este împ•r•it• în dou• ferestre egale •i paralele pe vertical• în a•a fel
încât fereastra din stânga r•mâne activ•.
Vezi detaliat... 3.5.5 Împ•r•ire vertical•
Închide Are ca efect închiderea ferestrei active.
Fereastra activ• va fi cea pe care s-a clicat ultima dat•, iar func•iile de vizualizare se
refer• tot la aceast• fereastr•. În ferestrele rezultate din împ•r•iri se pot seta vederi
dup• preferin••, iar rezultatul edit•rii structurii apare imediat în toate ferestrele.
În orice fereastr• se pot utiliza toate comenzile de editare geometric•. Orice func•ie se
poate lansa •i termina în orice fereastr•.

F În timpul execu•iei func•iilor se poate schimba vederea în fereastra activ•.


În perspectiv• anumite func•ii nu se pot activa, iar altele func•ioneaz• par•ial.

4.3. Sisteme de coordonate


Toate punctele (nodurile) modelului sunt caracterizate prin trei coordonate (X, Y, Z).
La definirea elementelor finite se pot utiliza sisteme de coordonate ale elementelor
finite sau definite prin referin•e, sisteme de coordonate relative.
Pentru u•urarea introducerii geometriei structurii se pot utiliza sisteme de coordonate
cilindrice •i sferice.
Vezi detaliat... 4.3.2 Sisteme de coordonate speciale (cilindric •i sferic)
Manual de utilizare 107

4.3.1. Sistemul de coordonate cartezian


Implicit, programul utilizeaz• un sistem de coordonate cartezian, în care se pot defini
geometria structurii •i alte caracteristici. Vederile pentru vizualizarea modelului se
definesc în acest sistem de coordonate. Pozi•ia •i direc•ia axelor sunt reprezentate pe
ecran.

La un model nou, pe ecran se afi•eaz• vederea selectata. Originea sistemului de


coordonate este marcat• cu o cruce albastr• în partea stânga jos a ecranului. Programul
AxisVM lucreaz• cu dou• origini. Originea global• marcheaz• originea caroiajului •i
este fix•. Coordonatele fa•• de aceast• origine se pot citi în fereastra de coordonate
când butonul delta este decuplat.
Pozi•ia actual• a originii relative este marcat• cu crucea albastr•. În timpul edit•rii
modelului originea relativ• se poate muta cu [Alt]+ [Shift] sau [Insert] în pozi•ia
cursorului, care va deveni originea nou•. Cu ajutorul originii relative se pot determina
distan•e sau la definirea elementelor noi putem folosi coordonate locale. În cazul
folosirii direc•iilor blocate se pot utiliza origini arbitrare. La realizarea elementelor noi
originea relativ• se mut• în pozi•ia actual•. Dac• ambele butoane delta sunt decuplate,
pozi•ia coincide cu originea global• ca •i la ini•ializarea programului.
F Dac• vederile X-Y sau Y-Z sunt în planul ecranului axa a treia (Z respectiv X) iese
din ecran; dac• vederea X-Z este în planul ecranului, axa Y intr• în ecran.Axele
globale sunt notate cu majuscule, iar cele locale cu minuscule.

Vezi detaliat... 4.9.16 Referin•e

4.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric •i sferic)


În cazul unor tipuri de modele este în ajutorul utilizatorului dac• geometria se poate
edita nu numai în sistemele ortogonale (X, Y, Z). Pentru aceste cazuri, în program s-au
introdus sistemele de coordonate cilindrice •i sferice. Din cele dou• sisteme numai
unul poate s• fie activ concomitent cu sistemul de coordonate carteziene. Comutarea
lor se face la op•iunea Coordonate Speciale din meniul Op•iuni/Set•ri/Editare.
La activarea sistemului de coordonate cilindrice în paleta de coordonate apar cei trei
parametri care descriu pozi•ia punctului în spa•iu în acest sistem. Axa sistemului de
coordonate este perpendicular• pe planul imaginii •i trece prin originea relativ• a
sistemului. Coordonatele unui punct P sunt precizate prin raza r a cilindrului pe care
se afl• punctul, în•l•imea h a acestuia fa•• de planul imaginii, pozitiv• în sensul axei
de coordonate perpendicular• pe plan (vezi obs. de la 4.3.1) •i unghiul a m•surat în
sens trigonometric de la axa cartezian• orizontal• a planului pân• la dreapta din plane
care trec prin origine •i proiec•ia punctului P.
În cazul sistemului de coordonate sferice, R este distan•a punctului de la originea
sistemului de coordonate, a m•surat în sens trigonometric de la axa cartezian•
orizontal• la dreapta care trece prin origine •i proiec•ia în plan a punctului P, iar b
unghi m•surat în sens trigonometric de la dreapta care trece prin origine •i proiec•ia
punctului P în planul imaginii •i dreapta care trece prin origine •i punctul P.

Sistemul de coordonate cilindrice Sistemul de coordonate sferice


108 AxisVM 8c

4.4. Paleta de coordonate

În paleta de coordonate sunt date informa•iile referitoare la pozi•ia cursorului în


sistemul de coordonate global sau local. În coloana din stânga a ferestrei sunt afi•ate
coordonatele carteziene ale cursorului, iar în cea din dreapta coordonatele în sistemul
ajut•tor de coordonate. Lâng• valorile coordonatelor se afl• comutatorul delta cu care
se poate trece la afi•area coordonatelor în raport cu originea relativ•. Activarea
func•iei este marcat• cu apari•ia literei d lâng• coordonate (activarea comutatorului cu
litera d).

Cu tasta [Alt] + litera coordonatei [X], [Y], [Z], [L], [R], [A], [B], [H], se poate fixa valoarea
coordonatei care apare în chenar negru. Dezactivarea func•iei se face tot cu aceste
combina•ii de taste.

F Activarea comutatorului delta are efect asupra func•ion•rii unghiurilor fixate.


Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate
Valorile pozitive ale unghiului α:

4.5. Caroiajul ecranului de lucru (grid)


În fereastra de editare se poate vizualiza o re•ea care ajut• la orientare.
Vezi detailat...2.15.14 Set•ri.

4.6. Pasul cursorului


Cu aceast• func•ie se poate
activa o re•ea de puncte
imaginare care d•
posibilitatea de deplasare a
cursorului numai în aceste
puncte. Pasul cursorului
poate s• fie diferit pentru cele
trei direc•ii ortogonale •i se
poate regla în meniul
Op•iuni/Set•ri/Editare
/Grid&Cursor/Pasul
cursorului.
Vezi detailat... 2.15.14
Set•ri.
Manual de utilizare 109

În câmpul [Ctrl+ x] se poate seta un multiplicator cu care, în timpul edit•rii, se poate


mic•ora sau m•rii pasul cursorului.
Activarea în timpul edit•rii se face cu tasta [Ctrl].
Pasul cursorului este dezactivat dac• acesta se afl• pe o linie. În acest caz cursorul se
deplaseaz• pe linie.
La utilizarea direc•iilor blocate, pasul cursorului se subîn•elege în direc•ia blocat•, deci
cursorul se va deplasa în direc•ia respectiv• cu pasul definit ca primul din valorile
(∆X, ∆Y, ∆Z).
Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate

4.7. Instrumente ajut•toare de editare


Cu aceste elemente putem u•ura editarea structurii.

4.7.1. Aura cursorului


Aceast• func•ie ajut• la a•ezarea exact• a
cursorului pe elementele sau pe punctele
caracteristice ale elementelor de pe ecran.

Punctele •i liniile de la o anumit• distan•• atrag asupra lor cursorul. Distanta în care
are efect aceast• func•ie se poate regla în fereastra Set•ri/Editare/Aura cursorului.
Forma cursorului arat• elementul identificat de program în pozi•ia respectiv•. Aceste
elemente pot fi:
Nod

Punct median

Reazem

Articulatie pe muchie

Încarcare concentrat• pe
domeniu
Punctul final al înc•rc•rii

Centrul arcului

Arc

Tengent•

Referin•e

Linie

Suprafa••

Corp rigid

Intersec•ie

Perpendicular

Linie de ghidare

Domeniu
110 AxisVM 8c

Cot•, linie de cot•

Pentru func•ia “Preluare”

Fereastr• de text,
fereastr• de rezultate

Dac• într-o pozi•ie a cursorului programul g•se•te mai multe elemente suprapuse,
identificarea lor se face dup• prioritatea de mai sus •i num•rul de ordine cel mai mic.
Simbolurile de mai sus sunt dublate dac• într-o pozi•ie sunt mai multe elemente
identice suprapuse.

F În fereastra de coordonate se afi•eaz• care din elementele suprapuse sunt


identificate de cursor (ex. noduri).

4.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastatur•


În timpul edit•rii unui model, coordonatele nodurilor se pot defini introducându-le
direct în fereastra de coordonate, în câmpurile coordonatelor. Câmpurile se pot
completa în dou• moduri:
1. Se tasteaz• litera coordonatei •i se introduce valoarea;
2. Clicând cu mausul în câmpul respectiv •i introducând valoarea coordonatei.
Valorile astfel introduse cu comutatorul delta cuplat reprezint• coordonata local•, iar
cu comutatorul decuplat coordonata global•. La introducerea mai multor coordonate
contradictorii programul consider• ultima valoare introdus•.
F Dintr-un punct existent se poate m•sura o distan•• dat• într-o direc•ie dat•, dac•
originea local• se fixeaz• în punctul deja existent, în c•su•a coordonatei d a[o] se
introduce unghiul, iar în c•su•a coordonatei d r[m] se introduce distan•a pentru
direc•ia respectiv•.

În timpul edit•rii, pozi•ia originii locale se poate schimba arbitrar, punctele unei
linii putând fi definite de la dou• puncte diferite.

4.7.3. M•surarea distan•elor


Distan•a dintre punctele existente se poate afla dac• comutatorul delta este activat,
fixând originea pe unul dintre puncte •i deplasând cursorul pe punctul cel•lalt.
Valoarea distan•ei se poate citi în c•su•a dL.

4.7.4. Unghiuri fixate


În timpul edit•rii •i în timpul folosirii func•iilor de editare prin ap•sarea tastei [Shift]
direc•ia de deplasare a cursorului se poate fixa. Utilizarea direc•iilor fixate se bazeaz•
pe dou• valori unghiulare:

Unghi ∆α

Unghi unic

∆α Valoarea implicit• 15°


•inând ap•sat• tasta [Shift], cursorul se deplaseaz• numai pe dreapta cu direc•ia n*∆α,
unde valoarea cea mai apropiat• a lui n depinde de pozi•ia cursorului

α unic •inând ap•sat• tasta [Shift], cursorul se deplaseaz• numai pe direc•ia dreptei care trece
prin originea local• cu unghiul α sau α+n*90°.
Manual de utilizare 111

La utilizarea unghiurilor ∆α sau α, originea folosit• pentru fixarea direc•iilor poate s•


fie originea global• cu butoanele delta decuplate sau originea local• cu un buton delta
cuplat în fereastra de coordonate.

n·∆α

Unghi α+90°

α unic

Fixarea direc•iilor de deplasare a cursorului se mai poate face în felul urm•tor:


1.Dac• cursorul este deasupra unei linii, la ap•sarea tastei [Shift], aceasta se poate
deplasa numai pe direc•ia definit• pe dreapt•. Aceast• func•ie se poate utiliza •i în
perspectiv•.

Direc•ie fixat•

2. Dac• cursorul este a•ezat pe un punct al ecranului ap•sând tasta [Shift], acesta se
deplaseaz• numai pe dreapta ce une•te originea relativ• cu punctul respectiv.
Aceast• func•ie se poate utiliza •i în perspectiv•.
Dac• cursorul este pe domeniu sau element de suprafa•• •i se apas• tasta [Shift]
aceast• se deplaseaz• în planul elementelor.

Intersec•ie
Nod

Perpendicular
Punct
median
112 AxisVM 8c

Instrumente pentru
editare

Cu instrumentele pentru editare se poate fixa direc•ia liniilor trasate.


Vezi detaliat... 2.15.8 Instrumente pentru editare

4.7.5. Fixarea coordonatei


Cu aceast• func•ie se poate fixa orice Alt + X
coordonat• din fereastra de coordonate, X fixat
în a•a fel încât la deplasarea cursorului
valoarea acesteia nu se schimb•.
Activarea sau dezactivarea acestei func•ii
se face cu ap•sarea concomitent• a
tastelor [Alt] •i a literei coordonatei.

Alt + A
Unghi fixat

4.7.6. Intersectare automat•


Dac• func•ia intersectare automat• este activat•, atunci la crearea noilor elemente ale
re•elei în punctele de intersec•ie ale liniilor se genereaz• noduri care împart liniile
respective.
Activarea sau dezactivarea func•iei se face din meniul Op•iuni
/Set•ri/Editare/Automat/Intersectare.
Elementele definite ca suprafa•• se împart în elemente de suprafa••. Dac• sunt
intersectate elemente care au ata•ate elemente finite, acestea sunt împ•r•ite în elemente
finite având propriet••ile •i înc•rc•rile elementului ini•ial.
Manual de utilizare 113

4.8. Instrumente în editorul geometric

Cu aceste instrumente se pote realiza •i modifica geometria elementelor. Aici se


g•sesc •i func•iile cu care se pot diviza elementele existente sau se poate verifica
re•eaua editat•.

F Dac• la crearea noilor elemente este activat• func•ia Modificare detaliu


(Op•iuni/Set•ri/Editare/Automat/Utilizare detaliu), detaliile activate se completeaz•
automat cu noile elemente create.

4.8.1. Nod
Cu aceast• func•ie se poate defini nodul, elementul de baz• al re•elei de elemente finite

Definirea unui nod se poate face în modurile urm•toare:


1. Clicând cu butonul stâng al mausului în pozi•ia actual• a cursorului;
2. Se introduc valorile coordonatelor punctului în paleta de coordonate
3. Se introduc valorile coordonatelor punctului direct în tabel
Vezi... 4.7.2 Introducerea coordonatelor de la tastatur•.
Noul nod se poate defini •i pe o linie deja existent•. Dac• func•ia intersectare automat•
este activat•, clicând pe o linie se define•te noul nod care împarte linia. Dac• nu este
activat• func•ia intersectare automat• se define•te un nod independent. Nodul nou
definit pe conturul sau în interiorul elementului de suprafa••, împarte pe aceast•
suprafa•• în elemente de suprafa•• noi. Din utilizarea func•iei pe elementele finite deja
existente rezult• elemente finite care mo•tenesc propriet••ile •i înc•rc•rile elementului
finit ini•ial.

F Programul une•te punctele care sunt mai apropiate decât precizia de editare.

4.8.2. Linia

Cu aceast• func•ie se poate crea linia care serve•te la definirea axei barelor, corpurilor
rigide sau conturului elementelor plane.
Ap•sând tasta dreapta a mausului deasupra butonului func•iei se poate alege din
urm•toarele posibilit••i:

Linie Definirea unei linii prin dou• puncte. Punctele de la cap•tul liniei se pot defini cu
ajutorul cursorului sau prin fereastra de coordonate, introducând coordonatele
respective. În perspectiv•, func•ia se poate utiliza numai între puncte existente.

Poligon Se poate desena un lan• din linii în


a•a fel încât ultimul punct al fiec•rei
linii este automat primul punct pentru
linia urm•toare.
Desenarea poligonului se poate
întrerupe în urm• toarele moduri:
114 AxisVM 8c

1. La ap•sarea tastei [Esc] se întrerupe desenarea poligonului la linia curent•;


2. La ap•sarea tastei [Esc] de dou• ori se p•r•se•te func•ia de desenare a poligonului;

3. 8 tasta dreapt• meniu rapid/Renun••;


4. Cu clicare repetat• pe ultimul punct al poligonului.
În perspectiv•, func•ia se poate utiliza numai între punctele deja existente.

Dreptunghi Prin definirea vârfurilor opuse (pe diagonal•) se deseneaz• un dreptunghi având
laturile paralele cu axele sistemului de coordonate. Dup• definirea primului vârf,
func•ia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. Func•ia nu se poate utiliza în perspectiv•.

Dreptunghi rotit Prin definirea a dou• laturi se deseneaz• un dreptunghi rotit arbitrar.

Dup• definirea primului vârf, func•ia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. Func•ia nu se
poate utiliza în perspectiv•.
Poligon Desenare poligon cu centrul •i dou• puncte.
Dup• activarea func•iei într-o ferestr• de dialog se define•te num•rul laturilor iar dup•
asta marcheaz• centrul, punctul ini•ial •i final al poligonului.

4.8.3. Arc de cerc

Desenare cerc sau arc de cerc. Cu butonul [Esc] poate fi întrerupt• func•ia.

Definirea Arcului de cerc cu ajutorul punctului central, razei •i unghiului central.

Punctul 3. Arc

Punctul 2.

Punctul 1. (Centru)
Manual de utilizare 115

Definirea Arcului de cerc prin trei puncte. Aceast• func•ie poate fi utilizat• •i în
perspectiv•.

Punctul 2. Arc
Punctul 3.

Punctul 1. Punct final

4.8.4. Divizare orizontal•


Func•ia define•te o linie de împ•r•ire orizontal• paralel• cu planul ecranului, într-un
plan definit cu coordonata de adâncime care trece prin pozi•ia actual• a cursorului. În
punctele de intersec•ie g•site în planul respectiv, programul genereaz• noduri noi.
Dac• func•ia este folosit• pe elemente deja definite, rezult• elemente finite care
mo•tenesc propriet••ile elementelor ini•iale.

În perspectiv• func•ia nu se poate folosi.


F Datorit• faptului c• func•ia se poate folosi numai în planurile de lucru
(X-Z, X-Y, Z-Y) parelele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elemente care
nu sunt paralele cu acest plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu ecranul
iar, dup• împ•r•ire, aduse înapoi în pozi•ia ini•ial•.
Rotirea elementelor existente Vezi detaliat... 2.15.5.2 Rotire

4.8.5. Divizare vertical•


Func•ia define•te o linie de împ•r•ire vertical• paralel• cu planul ecranului într-un plan
definit cu coordonata de adâncime care trece prin pozi•ia actual• a cursorului. În
punctele de intersec•ie g•site în planul respectiv, programul genereaz• noduri noi.
Dac• func•ia este folosit• pe elemente finite deja definite, rezult• elemente finite care
mo•tenesc propriet••ile elementelor ini•iale.

În perspectiv• func•ia nu se poate folosi.

F Datorit• faptului c• func•ia se poate folosi numai în planurilede lucru


(X-Z, X-Y,Z-Y) parelele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elementele care
nu sunt paralele cu acest plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu ecranul
iar dup• împ•r•ire, aduse înapoi în pozi•ia ini•ial•.
Rotirea elementelor existente Vezi detaliat... 2.15.5.2 Rotire
116 AxisVM 8c

4.8.6. Împ•r•ire în patrulatere, împ•r•ire în triunghiuri


Generarea re•elei patrulater, triunghi sau mixt. Se poate folosi la generarea re•elelor de
elemente finite pentru structuri alc•tuite din elemente plane.

Îndesire Între patru puncte arbitrare în spa•iu genereaz• o


dreptunghiular• I. re•ea liniar• alc•tuit• din patrulatere. Dac• între
dou• puncte din cele patru deja exist• o linie,
aceasta este împ•r•it• conform împ•r•irii re•elei.
În fereastra func•iei se poate regla separat
împ•r•irea în fiecare direc•ie.

$ În timpul desen•rii, programul reprezint• re•eaua cu linie întrerupt• ro•ie dac• cursorul
este într-o pozi•ie în care re•eaua nu se poate genera (ex. dreptunghi concav).
Programul vizualizeaz• re•eaua cu linie întrerupt• gri dac• cursorul este într-o pozi•ie
în care se poate genera o re•ea care con•ine elemente deformate.
Programul consider• ca element deformat dreptunghiul care are unghiul interior mai
mic de 30° sau mai mare de 150°.

Îndesire Modul de func•ionare al acestei func•ii este


dreptunghiular• II . asem•n•tor cu Împ•r•ire în patrulatere I, dar se
genereaz• •i diagonala acestora, ob•inându-se o
re•ea alc•tuit• din triunghiuri. Pentru a ob•ine o
re•ea cât mai optim•, se genereaz• diagonala
mai scurt• a patrulaterelor.

$ În timpul desen•rii, programul vizualizeaz• re•eaua cu linie întrerupt• ro•ie dac•


cursorul este într-o pozi•ie în care re•eaua nu se poate genera (ex. patrulater concav).
Programul vizualizeaz• re•eaua cu linie întrerupt• gri dac• cursorul este într-o pozi•ie
în care se poate genera o re•ea dar aceasta con•ine elemente deformate.
Programul consider• ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic
de 15° sau mai mare de 165°.

Îndesire Între trei puncte arbitrare în spa•iu se genereaz• o


triunghiular• I. re•ea din patrulatere care pe prima latur• desenat•
con•ine •i triunghiuri. Dac• între dou• puncte din
cele trei deja exist• o linie, aceasta este împ•r•it•
conform împ•r•irii re•elei. În fereastra func•iei se
poate regla separat împ•r•irea laturilor.

$ În timpul desen•rii, programul reprezint• re•eaua cu linie întrerupt• ro•ie dac• cursorul
este într-o pozi•ie în care re•eaua nu se poate genera. Programul reprezint• re•eaua cu
linie întrerupt• gri dac• cursorul este într-o pozi•ie în care se poate genera o re•ea, dar
aceasta con•ine elemente deformate.
Programul consider• ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic
de 15° sau mai mare de 165°.
Manual de utilizare 117

Programul consider• ca element deformat patrulaterul care are unghiul interior mai
mic de 30° sau mai mare de 150°.

Îndesire Modul de func•ionare al acestei func•ii este


triunghiular• II. asem•n•tor cu Împ•r•ire în triunghi I, dar se
genereaz• •i diagonala dreptunghiurilor •i se
ob•ine o re•ea alc•tuit• numai din triunghiuri.
Diagonalele generate sunt paralele cu prima
latur• desenat• a triunghiului.

$ În timpul desen•rii, programul reprezint• re•eaua cu linie întrerupt• ro•ie dac• cursorul
este într-o pozi•ie în care re•eaua nu se poate genera. Programul reprezint• re•eaua cu
linie întrerupt• gri dac• cursorul este într-o pozi•ie în care se poate genera o re•ea dar
aceasta con•ine elemente deformate.
Programul consider• ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic
de 15° sau mai mare de 165°.

4.8.7. Divizare linie


Aceast• func•ie împarte o linie •i genereaz• noduri noi pe aceasta. Linia este împ•r•it•
automat în dou• sau mai multe segmente. În fereastra func•iei se pot alege urm•toarele
op•iuni:
Dup• raport:
linia este împ•r•it• în dou• •i se precizeaz• raportul
de împ•r•ire a lungimii liniei;
Dup• lungime:
linia este împ•r•it• în dou• •i se precizeaz• distan•a
de la punctul i pân• la punctul de împ•r•ire.
Uniform:
linia este împ•r•it• în n p•r•i egale
Uniform pe lungime:
Linia va fi divizat• uniform dup• lungimea dat•

Ini•ial Dup•

Dac• func•ia este aplicat• pe linii la care au fost deja ata•ate elemente finite, acestea
vor mo•teni propriet••ile •i înc•rc•rile elementului finit vechi.

F Elementul finit plan î•i pierde caracteristicile dac• una din liniile delimitatoare este
împ•r•it•.

Elementele se pot selecta •i înainte de executarea func•iei.


118 AxisVM 8c

4.8.8. Intersec•ie
Dac• în timpul edit•rii geometriei func•ia de intersectare automat• nu a fost activat•,
cu aceast• func•ie se pot genera nodurile la intersec•ia liniilor.
În intersec•ia liniilor selectate, programul genereaz• noduri •i împarte liniile în raport
cu punctele de intersec•ie. Dac• func•ia este aplicat• pe linii la care au fost deja ata•ate
elemente finite, acestea vor mo•teni propriet••ile •i înc•rc•rile elementului finit vechi.
Se poate aplica numai pe elemente liniare.

F Elementele se pot selecta •i înainte de executarea func•iei.

4.8.9. Perpendicular transversal


Traseaz• perpendicular între dou• linii în spa•iu.

4.8.10. Trasarea liniei de intersec•ie a domeniilor


Trasarea liniei de intersec•ie între dou• domenii sau între linie •i domeniu.
Dup• activarea func•iei se selecteaz• domeniile între care se dore•te trasarea liniei de
intersec•ie.

4.8.11. Verificarea re•elei


Cu func•ia se poate indep•rta
liniile si nodurile din intervalul
specificat.

Func•ia une•te toate punctele care sunt mai apropiate decât parametrul definit la
Interval •i liniile generate între aceste puncte. În centrul de greutate al nodurilor unite,
programul genereaz• un nod nou iar nodurile vechi sunt •terse. În fereastra func•iei se
poate da valoarea intervalului de verificare. La alegerea op•iunii Selectarea nodurilor
•i re•elelor independente programul avertizeaz• dac• modelul actual con•ine puncte •i
p•r•i independente.

F În cazul în care o linie •i un poligon sunt


suprapuse •i punctele lor de început •i final
sunt identice, eroarea nu este eliminat•. În
acest caz se poate utiliza func•ia de
intersectare, care intersecteaz• liniile care
sunt suprapuse.
Manual de utilizare 119

4.8.12. Suprafa••
Cu aceast• func•ie se pot crea elementele necesare pentru definirea elementelor finite
de suprafa••. În toate cazurile când se modeleaz• suprafe•e (învelitoare, plac•, •aib•),
re•eaua trebuie format• din patrulatere convexe •i triunghiuri. Func•ia caut• în re•eaua
selectat• suprafe•ele plane convexe delimitate de trei sau patru linii. Trebuie selectate
într-unul sau în mai mul•i pa•i toate liniile care fac parte din suprafa•a ce va fi
modelat•. Elementele finite plane se pot defini numai cu ajutorul elementelor definite
ca suprafa••.

F Programul consider• patrulaterele plane dac• distan•a de la al patrulea punct pân•


la planul definit de restul de trei puncte este mai mic• decât valoarea setat• δ [m] în
meniul Op•iuni/Set•ri/Editare/Toleran•a.

4.8.13. Modificare, transformare


Modificarea elementelor geometrice deja definite.
Modificarea pozi•iei unei linii sau a unui nod se poate face în felul urm•tor:
1. Cursorul se pozi•ioneaz• pe linie / nod.
2. În timp ce este ap•sat• tasta stâng• a mausului, se deplaseaz• linia/nodul.
3. Se deplaseaz• linia/nodul în pozi•ia dorit• sau se introduce noua coordonat• în
fereastra de coordonate, dup• care se apas• o tast• de comand•.
Bare de instrumente În func•ie de tipul elementului care se modific• se afi•eaz• bare de instrumente rapide
rapide pe ecran. Pozi•ia de afi•are a acestor instrumente se poate seta în
Optiuni\Preferinte\Bare de instrumente (3.3.8 Preferin•e).

Instrumente pentru translatie


120 AxisVM 8c

Modificare nod

Clicând pe o icoan• se execut• urm•toarele func•ii:


1. Deplasarea nodului cu liniile care se conecteaza
2. Desprinderea liniilor selectate din nod
3. Transla•ia paralele a liniilor care sunt conecta•i în nodul selectat
4. Prelungirea sau scurtarea arcului de cerc
Icoanele urm•toare ajut• la modificarea arcelor:
- la activare unghiul central al arcului nu se schimb•
- arcul nou este definit de punctul modificat, punctul median •i punctul final
Modificare numeric•: Clicând pe un nod se deschide editorul de tabel cu
Noduri, unde se poate modifica coordonata nodului. Dac• sunt selectate mai multe
noduri, clicând pe un nod dintre acestea se pot edita coordonatele nodurilor selectate.
Modificarea se poate efectua si in editorul de proprietati dupa selectarea nodurilor.
Trecerea nodurilor selectate în acela•i plan se poate face în modul urm•tor:
1. Se selecteaz• nodurile
2. În editorul de propriet••i se d• valoarea coordonatei.
Modificarea liniei

Clicând pe o icoana se execut• urmatoarele func•ii:


1. Transla•ie paralel•
2. Frângerea liniei într-un punct
3. Transformarea liniei în arc cu p•strarea nodurilor de la capete
4. •i 5. vezi la Modificare nod.
Modificare arc

Clicând pe o icoana se execut• urm•toarele func•ii:


1. Transla•ie paralel•
2. Transformarea arcului în linie
3. Modificarea razei arcului cu p•strarea nodurilor de la capete
4. Modificarea razei arcului cu modificarea nodurilor de la capete
5. •i 6. vezi la Modificare nod.
F Dac• au fost selectate mai multe linii sau noduri, modificarea schimb• pozi•ia
tuturor liniilor sau nodurilor selectate.

Transformarea Vezi detailat… 2.15.5 Copierea obiectelor


obiectelor

4.8.14. •tergere
[Del] Vezi detaliat…3.2.5 •tergere
Manual de utilizare 121

4.9. Elemente

Definirea elementelor finite •i caracteristicile acestora.


Pentru definirea elementelor finite sunt necesare urm•toarele caracteristici:

Element finit Material Sec•iune Referin•• Rigiditate Suprafa••


Z•brea * * o
Bar• * * * o
Nervur• * * o
•aib• * * *
Plac• * * *
Învelitoare * * *
Reazem o *
Corp rigid
Arc o
Contact o
El. de leg•tur• o *
Articula•ie pe o
muchie
o: op•ional
Cu aceste func•ii se pot defini diferite elemente finite.
În cursul definirii se dau caracteristicile specifice pentru fiecare element. În continuare
sunt prezentate func•iile referitoare la aceste elemente finite.

4.9.1. Materiale
Definire tipuri de
materiale

Definirea materialelor folosite în modelul structurii.


Datele se pot înc•rca din baza de date a programului sau se pot preciza în tabel. Dac•
se •terge un material definit anterior, se •terg •i elementele la care s-a folosit acest
material.
Înc•rcare din Biblioteca de materiale con•ine toate caracteristicile materialelor uzuale în proiectarea
biblioteca de structural• curent• conform normativelor STAS, Eurocode,
materiale DIN •i MSz. Materialele prezentate aici pot fi folosite la orice model.
Biblioteca con•ine urm•toarele caracteristici de material:
[Ctrl+L]

F Dac• se •terge un material definit atunci se sterg •i elementele care au fost definite
cu acest material.
122 AxisVM 8c

Definire Pentru elementele finite este necesar s• se defineasc• urm•toarele caracteristici de


caracteristici materiale:
materiale

Elementul finit E ν α ρ
Z•brea * * *
Bar• * * *
Nervur• * * *
•aib• * * * *
Plac• * * * *
Învelitoare * * * *
Reazem
Corp rigid
Arc
Contact
Element de leg•tur•

Vizualizarea •i modificarea caracteristicilor materialelor se face sub form• tabelar•


conform celor descrise în capitolul 3.1.12 Biblioteca de materiale.

F Pentru elemente tip z•brea, bar•, nervur•, plac•, •aib•, învelitoare •i reazem
programul aplic• un model de material liniar-elastic, izotrop (conform legii lui
Hooke), iar pentru element de contact, arc cu rezisten••, z•brea neliniar• •i reazem
neliniar un model neliniar-elastic.

Modelul de material neliniar este luat în considerare numai în cazul unui calcul
neliniar.

4.9.2. Sec•iuni
Definirea tipurilor
de sec•iuni

Definirea tipurilor de sec•iune pentru bare, z•brele •i nervuri.


Caracteristicile sec•ionale se pot înc•rca din baza de date a sec•iunilor sau se pot
completa direct în tabel. Caracteristicile sec•ionale se precizeaz• în func•ie de sistemul
local de coordonate al barelor, z•brelelor •i nervurilor.
Pentru Biblioteca de sectiuni si interpretarea parametriilor vezi detaliat... 3.1.13
Biblioteca de sec•iuni.
F Dac• din tabel se •terge o sec•iune se •terg •i elementele de z•brea, bar• •i nervur•
care au fost definite cu aceast• sec•iune. În locul elementelor •terse ramân liniile
re•elei.
Caracteristicile sec•ionale se definesc conform sistemului local de coordonate al
elementelor z•brea, bar• •i nervur•.
Manual de utilizare 123

4.9.3. Domeniu
Domeniul este un element geometric •i
structural complex. Geometria lui este
descris• de un poligon închis, care poate
s• con•in• goluri, linii •i puncte
interioare. Domeniul descris de punctele
poligonului, golurilor precum •i ale
liniilor trebuie s• se afle obligatoriu în
acela•i plan.
Conturul poate sa contina linii si arce de
cerc.

Domeniul este definit prin urm•torii parametrii:


Tip element (plac•, •aib•, învelitoare)
Material
Grosime
Sistem local de coordonate
La poligonul liniilor •i punctelor interioare, precum •i marginii golurilor interioare
domeniului se pot asocia urm•toarele elemente:
Razem nodal, liniar •i de suprafa••
Eement tip nervur•
Înc•rcare distribuit•
Geutate proprie
Înc•rcare dat• de varia•ia de temperatur•
Gad de libertate nodal

$ Domeniul este reprezentat în


interiorul conturului prin linie verde
(învelitoare), ro•ie (plac•) sau
albastr• (•aib•).

Domeniul se poate aplica pentru modelarea plan•eelor, pere•ilor ca elemente


structurale complexe.
Se poate opta pentru generarea automat• a re•elei la domenii.
Vezi... 4.11.1.2 Generare re•e
Un element structural poate fi alc•tuit dintr-unul sau din mai multe domenii.

Domeniul 2

Domeniul 1 Domeniul 1

Domeniul 3

Domeniul poate s• con•in• alte domenii interioare.


124 AxisVM 8c

Definirea Se selecteaz• liniile care sunt contururile unuia sau a mai multor domenii. Programul
domeniului alege dintre liniile selectate poligoanele cele mai mari care se afl• în acela•i plan •i le
asociaz• parametrii defini•i în fereastra de dialog:

Modificare Clicând pe linia de contur interioar• a domeniului apare fereastra de dialog de mai sus
în cu func•ia Modificare.

•tergere Clicând pe butonul [Delete] •i selectând domeniile dorite, dup• închiderea ferestrei de
dialog programul •terge numai propriet••ile domeniului (înc•rc•ri, reazeme), nu •i
punctele sau liniile componente ale lui.

4.9.4. Gol
Definirea golurilor în interiorul domeniilor.

Se selecteaz• poligoanele închise din


interiorul domeniului (dome-niilor),
care vor defini golurile.
Golurile pot fi mutate în cadrul unui
domeniu sau dintr-un do-meniu în
altul, geometria lor poate fi
schimbat• dup• preferin••. Poligonul
golului •i cel al domeniului trebuie
neap•rat s• se situeze în acela•i plan. Domeniu Gol

$ Golurile sunt reprezentate în exteriorul conturului cu linie verde (învelitoare), ro•ie


(plac•) sau albastr• (•aib•).
Manual de utilizare 125

4.9.5. Elemente liniare

Definirea si modificarea elementeor de linie se face intr-o fereastra de dialog comun•


în care se pot definii caracteristiciile z•brelelor, barelor •i a nervurilor.
Z•brea

C•utare în biblioteca de
materiale

Editor grafic de sec•iuni

C•utare în biblioteca de
sec•iuni

Element spa•ial cu dou• noduri, ax•


rectilinie •i sec•iune constant•. Elementul
z•brea are trei grade de libertate nodal•.
Este conectat în noduri cu articula•ii
sferice. Preia numai solicit•ri axiale (Nx).

Definire Se selecteaz• liniile la care se vor ata•a elemente de z•brea cu acelea•i caracteristici
sec•ionale •i materiale. Daca sunt selectate elemente cu proprietati diferite se va activa
optiunea de definire
Definire material •i Materialul •i sec•iunea se poate înc•rca din baza de date sau din model care deja
sec•iune con•ine aceste caracteristici.

Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog C•utare în biblioteca de materiale,


de unde se pot înc•rca materiale noi pentru model.
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog C•utare în biblioteca de sec•iuni, de
unde se pot înc•rca sec•iuni noi pentru model.
Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de sec•iuni, unde se pot defini sec•iuni
noi pentru model.

Direc•ia locala x Sistemul local al elementului de linie se poate inversa. Se poate seta ca s• arate din i în
j, din j în i sau s• fie definit automat. În acest caz programul define•te axa locala x în
func•ie de coordonatele capetelor elementului de linie.
i à j : din nodul cu num•rul mai mic spre nodul cu num•rul mai mare
j à i : din nodul cu num•rul mai mare spre nodul cu num•rul mai mic
Sec•iune:
Dintre caracteristicile sec•ionale, la calculul rigidit••ilor se ia în considerare numai aria
Ax.
$ Pe ecran, elementul z•brea apare în culoare ro•ie.
Pentru op•iunea Auto programul fixeaz• automat direc•ia axei locale x.
126 AxisVM 8c

Referin•a pentru Axele locale y, respectiv z ale z•brelei se pot seta cu asocierea unui punct sau vector
axa locala z de referin••. Prin alegerea referin•elor automate programul fixeaz• direc•iile vectorilor
de referin•• (Vezi detaliat...4.9.16 Referin•e). Fixarea axelor locale are efect numai
asupra vizualiz•rii barelor.
Caracteristici Pentru elementele tip z•brea se pot defini parametrii neliniari. Elementul z•brea poate
neliniare s• lucreze numai la întindere sau numai la compresiune.
Cu introducerea solicit•rii maxime se poate limita for•a maxim• ce este preluat• de
element.
F Parametrii neliniari sunt lua•i în considerare numai în analiza neliniar•.
În analizele static• liniar•, modal• •i de stabilitate se iau în considerare rigiditatea
ini•ial• a barelor identic• la solicit•rile de compresiune •i întindere.
Bara

C•utare în biblioteca de
materiale

Editor grafic de sec•iuni

C•utare în biblioteca de
sec•iuni

Element spa•ial cu dou• noduri, ax• rectilinie •i sec•iune constant• sau cu sectiune
variabila. Pentru fixarea axelor locale (sistemul local de coordonate) ale elementului,
este necesar un punct sau un vector de referin••.
Pe fiecare nod, barele au trei grade de libertate de transla•ie •i trei de rotire.
În sec•iunea elementului rezult• trei eforturi perpendiculare între ele, unul axial •i
dou• de forfecare (Nx, Vy, Vz), precum •i trei momente perpendiculare între ele, unul
de torsiune •i dou• de încovoiere (Tx, M y, M z) .
F Cap•tul i este cap•tul cu num•rul de ordine mai mic al barei.
Nodul de start marcheaz• originea axei x.
Nodul final marcheaz• sfâr•itul axei locale x.
Dac• direc•ia axei locale x este direc•ia i→j
(vezi figura), atunci i este nodul de start.
Dac• j→i, atunci nodul de start este j.

Definire Se selecteaz• liniile la care se vor ata•a elemente de bar• cu acelea•i caracteristici
sec•ionale •i materiale.

Material sec•iune •i Definirea caracteristicilor se face identic cu elementul z•brea


axa locala x
Manual de utilizare 127

Referin•• automat• Programul asociaz• elementelor tip bar• un vector de referin•• dup• urm•toarele
criterii:
1. Dac• axa local• x a barei este paralel• cu axa global• Z, atunci vectorul de
referin•• va avea direc•ia axei globale X.
2. În toate celelalte cazuri vectorul va avea direc•ia axei globale Z.
Sistemul local de coordonate al barei se poate inversa. Exist• posibilitatea ca axa
local• x s• arate dinspre cap•tul i înspre cap•tul j, sau invers. Mai exist• posibilitatea
set•rii automate, caz în care programul alege direc•ia axelor x locale ale barelor
selectate pe baza coordonatelor capetelor de bar•.
$ Elementele de bar• apar cu culoarea albastr• pe ecran.
Articula•ii Definirea articula•iilor la capetele barelor în sistemul local de coordonate. Implicit,
capetele barelor sunt prinse rigid în nodurile structurii. Dac• utilizatorul dore•te o alt•
prindere decât cea implicit•, trebuie s• selecteze barele cu aceea•i prindere de cap•t.
Definirea prinderii se face cu butoane de alegere.

Leg•tur• rigid•: bara este conectat rigid în nod conform componentelor de deplasare
Leg•tur• articulat•: deplasarea libera conform componentei
Leg•tur• semirigid•: bara este prins• elastic în nod

˜ Leg•tur• plastic•: pe cap•tul barei poate sa apara valoarea momentului plastic calculat
pe baza caracteristicilor sectionale •i materiale.
Cele •ase coduri corespund pentru solicit•rile dup• axele x, y, z locale.
Leg•turile de bar• curent utilizate se pot alege dintr-o list• de selec•ie •i se pot ata•a
barelor.

Tipul leg•turii Simbol


Articula•ie în jurul axei z
nu preia moment încovoietor Mz.

Articula•ie în jurul axei y


nu preia moment încovoietor My.

Articula•ie în jurul axelor y •i z


nu preia moment încovoietor My Mz.

Articula•ie sferic•
nu preia moment Tx, My, Mz articula•ie în jurul
axelor x, y, z.
Reazem cu role în lungul axei y
nu preia for•• t•ietoare Vy.
Reazem cu role în lungul axei z
nu preia for•• t•ietoare Vz.
128 AxisVM 8c

F Dac• o bar• se define•te cu articula•ii sferice la ambele capete, va avea mi•care


liber• de corp rigid, care nu este permis• (rotire în jurul axei x locale). În asemenea
situa•ii, la un cap•t al barei trebuie blocat• rotirea articula•iei sferice în jurul axei x.
ex.: punct start punct final

Leg•tur• Definirea rigidit••ilor la rotire ale capetelor de bar•.


semirigid• În cazul leg•turilor articulate semirigide, în primul pas se definesc codul leg•turii, dup•
care se asociaz• rigidit••ile la încovoiere referitoare la axele y •i z.
Pentru leg•turi semirigide se selecteaz• optiunea leg•tura semirigid• dup• care se
define•te rigidit••ile de rotire dup• axele y •i z.

Se dau rigidit••ile unui arc liniar elastic în raport cu axele locale y •i z care modeleaz•
o leg•tur• caracterizat• cu moment-rotire. În cazul unei rela•ii neliniare moment- rotire
se d• de regul• rigiditatea ini•ial•.
leg•tur•: model:

Diagrama moment-rotire:

F Condi•iile de utilizare sunt detaliate în Eurocode 3.


Moment limit• Capetelor de bar• încastrate sau semirigide se pot defini •i momente limit• prin care se
poate limita valoarea momentului încovoietor preluat de articula•ie.

F Parametrul referitor la moment limit• are efect numai în contextul unei analize
statice neliniare.
Articula•ie plastic• Definirea rigidit••iilor de la cap•tul barelor:
Pentru leg•turi semirigide se selecteaz• op•iunea leg•tur• plastic•. În câmpul
momentului plastic se va afi•a valoarea acestuia (nu se poate edita). În cazul în care
sunt selectate mai multe elemente cu caracteristici identice în câmpul momentului
plastic ne se va afi•a nici o valoare dar articula•iile plastice vor fi definite.
F Articula•ia plastic• se poate definii numai pentru elementele din o•el.

$ Prezen•a articula•iilor este marcat• de program cu un cerc albastru.


Leg•tura semirigid• de bar• este marcat• cu o cruce albastr• în interiorul unui cerc
albastru.
Articula•ia sferic• este marcat• cu un cerc ro•u.
Articulatia plastic• este marcat• cu un cerc plin.
Bare sunt reprezentate cu culoarea albastru deschis.
Manual de utilizare 129

Nervura

C•utare în biblioteca de
materiale

Editor grafic de sec•iuni

C•utare în biblioteca de
sec•iuni

Pentru modelarea nervurilor se poate utiliza o bar• spa•ial• cu trei noduri, cu axa
dreapt• •i sec•iune constant• sau variabila. Elementul nervur• se poate defini ca bar•
individual• sau ata•at la un element finit de suprafa••. Nervurile se pot ata•a centric sau
excentric la elementele de suprafa••.
Definire La se selecteaz• liniile la care sunt ata•ate elemente de nervur•.
Material sec•iune •i Definirea caracteristicilor se face identic cu elementul z•brea
axa local• x
Material:
Materialul nervurii poate s• fie diferit de materialul elementului plan la care este ata•at.
Sec•iune:
Sec•iunea nervurii se ia ca în figurile de mai jos . Conform acestora se dau •i
caracteristicile sec•ionale ale nervurii.

Referin•• Nervura are sistemul local de coor-donate Punct de referin••


care se poate fixa cu punct de referin••
sau automat: axa x local• este axa
nervurii, iar axa z local• este paralel• cu
bisectoarea axelor locale z ale elementelor
finite plane.

Dac• într-o muchie sunt conectate mai multe elemente plane •i la definire sunt
selectate una sau dou• muchii, referin•a automat• este stabilit• pe baza sistemelor
locale ale elementelor plane.

Punct de referin••
130 AxisVM 8c

Excentricitate Excentricitatea se în•elege în direc•ia axei z locale. Semnul ei este pozitiv dac•
suprafa•a median• a pl•cii este la z local al pl•cii pozitiv •i negativ în caz invers.

unde:
exc = distan•a de la centrul de greutate al sec•iunii nervurii pân• la planul median al
elementului de suprafa••, luat• cu semnul corespunz•tor.
F În cazul pl•cilor, excentricitatea nervurii modific• numai momentul de iner•ie la
încovoiere al nervurii conform formulei:
I *y = I y + A * exc 2
În cazul învelitoarelor nervura este legat• excentric de acestea, rezultând astfel
solicit•ri axiale în ambele elemente.

$ Elementele de nervur• definite sunt reprezentate cu culoarea albastru închis.


Modificare Daca elementele de linie selectate sunt de acela•i tip se activeaz• op•iunea de
modificare. Propriet••iile elementelor se pot modifica dac• sunt activate cu butonul
propriet••ii.
Dac• o proprietatea elementelor selectate difer• atunci câmpul propriet••ii r•mâne
necompletat. Proprietatea definit• va fi valabil• pentru toate elementele selectate.

Preluare>> Se poate prelua proprietatea elementelor deja definite. Dup• apasarea butonului
fereastra de dialog se închide •i se clicheaza pe elementul de la care se dore•te
preluarea propriet••iilor.
Programul preia numai propriet••iile activate în fereastra de dialog.

4.9.6. Elemente de suprafa••


Modelarea Pentru modelarea suprafe•elor se pot utiliza elemente finite plane izoparametrice cu
suprafe•elor •ase, opt sau nou• noduri. Cu aceste elemente finite se pot modela •aibe, pl•ci sub•iri
•i învelitoare în domeniul deplas•rilor mici.
Grosimea elementelor trebuie s• fie mai mic• decât o zecime din deschiderea mai
mic• a pl•cii, iar s•geata (w) s• nu fie mai mare decât 20% din grosimea pl•cii sau a
învelitoarei.

Punct de referin•• Punct de referin••

Suprafe•ele •i fe•ele curbe se pot aproxima cu suprafe•e plane, ceea ce nu conduce la


rezultate satisf•c•toare în toate cazurile.
Elementele trebuie s• fie triunghiuri sau patrulatere convexe cu raportul laturilor nu
1 1
mai mare decât •i raportul grosime lungime nu mai mic decât .
5 100
Manual de utilizare 131

•aib•

Selectare tip
element de
suprafa••

Selectare
referin•• din Selectare
desen referin•• din list•

Selectare punct
de referin•• din
list•

Elementele de •aib• se pot utiliza la probleme de stare plan• de tensiune


( σ zz = σ xz = σ yz = 0, ε xz = ε yz = 0 , ε zz ≠ 0 ), sau la stare plan• de deforma•ie
( ε zz = ε xz = ε yz = 0 , σ xz = σ yz = 0, σ zz ≠ 0 ).
F •aiba se poate înc•rca numai în planul ei. Înc•rc•ri cu alt• direc•ie decât aceasta
nu pot fi preluate de element.
Rezult• eforturi nx, ny, nxy [kN/m] din care se determin• eforturile principale n1, n2 •i
direc•ia lor αn.
La definirea elementelor de •aib• se precizeaz• urm•toarele date:
Stare plan• de tensiune/ stare plan• de deforma•ie
Material
Grosime
Punct/vector/ax•/plan de referin•• pentru axa local• x
Punct de referin•• pentru axa local• z
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog C•utare în biblioteca de materiale,
de unde se pot înc•rca materiale noi pentru model.
Axa locala x si z al elementului se pot defini cu elementele de referinta descrise in
capitolul 4.9.16 Referin•e sau se poate opta pentru referinte automate.
$ Punctul central al elementelor de •aib• este marcat cu culoarea albastr•.
Plac•
Selectare tip
element de
suprafa••

Selectare
Selectare referin•• din
referin•• din list•
desen

Selectare punct
de referin•• din
list•

În cazul elementelor finite tip Lagrange cu •ase noduri sau a elementelor tip Heterosis
cu nou• noduri, conform teoriei Mindlin-Reissner, la calculul deplas•rilor se va •ine
cont de efectul for•elor t•ietoare. In acest fel elementul se poate folosii pentru
modelarea placilor grosi si subtiri.
F Elementul de plac• se poate înc•rca numai perpendicular pe planul lui. În cazul
unei înc•rc•ri cu alt• direc•ie decât aceasta, elementul nu va prelua înc•rcarea.
Rezult• momentele mx, my, mxy [kNm/m], for•e t•ietoare vx, vy din sec•iuni
perpendiculare pe planul elementului, se determin• momentele principale
m1, m2 unghiul, αm •i rezultanta qR a for•elor t•ietoare.
132 AxisVM 8c

La definire se precizeaz•:
Material
Grosime
Punct/vector/ax•/plan de referin•• pentru axa local• x
Punct de referin•• pentru axa local• z
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog C•utare în biblioteca de materiale.

Axa locala x •i z al elementului se pot defini cu elementele de referin•• descrise în


capitolul 4.9.16 Referin•e sau se poate opta pentru referinte automate.
$ Punctul central al elementelor de plac• se marcheaz• cu culoarea ro•ie.
Învelitoare Selectare tip
element de
suprafa••

Selectare
referin•• din
Selectare list•
referin•• din
desen
Selectare punct
de referin•• din
list•

Elementul de învelitoare se ob•ine din cuplarea elementului de •aib• •i plac•. În cazul


învelitoarelor efectul de •aib• •i plac• se consider• independent.
F Elementul se poate înc•rca în planul lui •i perpendicular pe planul lui.
Se ob•in eforturi de •aib• •i plac• conform explica•iilor de la elemente finite de •aib•
•i Plac•.
La definire elementelor de învelitoare se dau urmatoarele date:
Material
Grosime
Punct/vector/ax•/plan de referin•• pentru axa local• x
Punct de referin•• pentru axa local• z
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog C•utare în biblioteca de materiale.

Axa locala x •i z al elementului se pot defini cu elementele de referin•• descrise în


capitolul 4.9.16 Referin•e sau se poate opta pentru referinte automate.

$ Punctul central al elementelor de plac• este marcat cu culoarea verde.


Modificare In cazul in care sunt selectate elemente de acelasi tip in fereastra de dialog se pot
modifica proprietatiile comune. Se pot modifica proprietatiile numai daca este activat
butonul proprietatii.
Daca elementele un sunt de acelasi tip se va activa optiunea de modificare.

Preluare>> Func•ia este identic• cu cel de la elementele de linie (4.9.5).

4.9.7. Reazem nodal


Reazem nodal Elementul de reazem este alc•tuit din arcuri cu un cap•t legat de un punct fix, iar cu
cel•lalt de nodul care este rezemat. În sistemul lor local de coordonate, arcurile au
rigidit••i la deplasare •i rotire.
Pentru reazemele nodale •i liniare defi nite parametric se pot definii •i stâlpi care în
analiza de str•pungere sunt considera•i ca •i date de intrare (de exemplu: rezemarea
plan•eelor intermediare). Stâlpii •i pere•ii folosi•i la modelare sunt vizualiza•i.
Manual de utilizare 133

Activ numai la compresiune

Activ numai la întindere

Direc•ia rezem•rii poate s• fie:


global•
dat• de referin••
relativ• la bar• sau nervur•
relativ• la muchie

F Valoarea implicit• a rigidit••ii reazemelor este de 1.000E+10 [kN/m],


[kNm/rad][reazem fix].

Global• Reazeme paralele cu sistemul global de


coordonate.
Se selecteaz• nodurile pentru care rezemarea
este identic•, dup• care se completeaz• valorile
rigidit••ilor în fereastra func•iei.
Trebuie precizate rigidit••ile pentru transla•ii
(Rx, Ry, Rz) •i la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).

F Pentru un nod se poate defini un singur reazem global. Pentru punctele centrale ale
liniilor de margine la elemente de suprafa•• nu se pot defini reazeme nodale.

Dup• referin•• Reazem definit cu un punct de referin•• sau


vector de referin••.
La un nod se pot ata•a mai multe reazeme.
Dup• selectarea nodului, se precizeaz•
rigiditatea la transla•ie Rx, •i la rotire Rxx.

Direc•ia resortului este definit• de nodul elementului •i punctul de referin•• sau


vectorul de referin••, dup• cum urmeaz•:

Punct de referin••
Vector de referin••

În cazul în care la un punct de În cazul în care la un vector de


referin•• sunt ata•ate mai multe referin•• sunt ata•ate mai multe
reazeme, toate vor ar•ta în direc•ia reazeme, toate vor fi paralele cu
acestuia. acesta.
134 AxisVM 8c

Relativ• la Reazeme definite în direc•ia sistemului


bar•/nervur• local de coordonate al barelor sau
nervurilor.
Se selecteaz• barele •i nervurile pentru
care rezemarea este identic•, dup• care se
completeaz• valorile rigidit••ilor în
fereastra func•iei.

Rigidit••ile trebuie date pentru transla•ii (Rx, Ry, Rz) •i la rotiri


(Rxx, Ryy, Rzz).
Relativ• la muchie Reazeme nodale cu direc•ia x, y, z relativ• la muchia elementelor,
unde:
x = axa definit• de muchia elementului
y = axa perpendicular• pe x orientat• în interiorul elementului,
z = axa perpendicular• pe planul elementului, cu sensul în semispa•iul în care se
afl• punctul de referin•• al elementului.
Se selecteaz• barele •i nervurile pentru care rezemarea este identic• dup• care se
completeaz• valorile rigidit••ilor în fereastra func•iei. Dac• în muchie sunt conectate
dou• elemente de suprafa••, axa z va fi perpendicular• pe bisectoarea unghiului închis
de elemente, iar axa y va fi perpendicular• pe aceasta •i axa x.
Dac• în muchie sunt conectate mai multe
Punct de referin••
elemente de suprafa••, la definirea reazemului
se pot selecta una sau dou• elemente de
suprafa•• cu care programul fixeaz• direc•ia
reazemului pe baza celor descrise mai sus.
Rigidit••ile trebuie date pentru transla•ii
(Rx, Ry, Rz) •i la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).

Comportare În cazul unei comport•ri neliniare se poate alege pentru fiecare component• de
neliniar• deplasare: o rigiditate activ• la compresiune sau la întindere •i pentru o comportare
neliniar•.
F Parametrii de mai sus sunt lua•i în considerare numai la calcul static neliniar, în
cazul analizelor static liniar, modal• I/II •i stabilitate reazemele se iau în calcul cu
rigidit••ile lor ini•iale.

$ Reazemele definite sunt reprezentate cu trei linii pe directia sistemului global de


coordonate cu culoarea maro

Calcul reazem nodal C•utare în biblioteca de


materiale

Editor grafic de sec•iuni

C•utare în biblioteca
de sec•iuni
Încastrare/articula•ie
partea de sus

Încastrare/articula•ie
partea de jos
Manual de utilizare 135

Pentru reazemele definite parametric se pot defini stâlpul inferior •i superior cu care se
poate efectua analiza de str•pungere (exemplu: modelarea rezem•rii unei pl•ci
intermediare). Stâlpii folosi•i la modelarea reazemelor sunt vizualizate pe
reprezentarea randat• •i cu mausul este posibil identificarea lor.
Clicând pe butonul Calcule... programul determin• rigidit••ile reazemelor la deplasare
•i rotire. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele: materialul, sec•iunea,
lungimea barei •i prinderile stâlpului.

Modificare În cazul în care sunt selectate elemente de acela•i tip în fereastra de dialog se pot
modifica propriet••iile comune. Se pot modifica propriet••iile numai dac• este activat
butonul propriet••ii.
Dac• elementele un sunt de acela•i tip se va activa op•iunea de modificare.

Preluare>> Func•ia este identic• cu cel de la elementele de linie (4.9.5).

4.9.8. Reazem liniar

Direc•ia rezem•rii poate s• fie:


global•
relativ• la bar•
relativ• la muchie
Asigur• rezemarea continu• a elementelor bar•, nervur• sau a muchiei elementelor de
suprafa••. Cu rezemarea continu• se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip
Winkler.
Se selecteaz• elementele de suprafa••, barele •i nervurile pentru care rezemarea este
identic•, dup• care se completeaz• valorile rigidit••ilor în fereastra func•iei.
F Valoarea implicit• a rigidit••ilor este de 1.000E+07 [kN/m/m], [kNm/rad/m].
136 AxisVM 8c

Global• Reazeme paralele cu sistemul global


Punct de referin••
de referin•e. Rigidit••ile trebuie
definite la transla•ii (Rx, Ry, Rz) •i la
rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).

Relativ• la Rezemarea barelor •i nervurilor paralel cu sistemul lor local de coordonate.


bar•/nervur• Cu rezemarea continu• se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler.
Rezemarea elastic• se comport• identic pentru întindere/compresiune •i este constant•
în interiorul elementului.

F Barele •i nervurile rezemate pe pat elastic trebuie împ•r•ite în cel pu•in patru
segmente în toate cazurile.
La definirea reazemului liniar programul verific• rela•ia de mai jos •i comunic•
împ•r•irea corespunz•toare.

1  4E I 4E x I y 
L ≤ lk = min  4 x z 4
,  , unde L este lungimea barei.
2  R y Rz 

F În cazul barelor pe mediu elastic, solicit•rile din câmp sunt calculate din solicit•rile
de la capetele barelor, cu metoda interpol•rii lineare (un alt motiv, care impune
necesitatea unei segment•ri suficient de dese).

Relativ• la muchie Reazem la muchia cu direc•ia x, y, z relativ la muchia elementelor,


unde:
x = axa definit• de muchia elementului
y = axa perpendicular• pe x care arat• în interiorul elementului,
z = axa perpendicular• pe planul elementului care arat• în semispa•iul în care se
afl• punctul de referin•• al elementului.
Dac• în muchie sunt conectate dou• elemente de suprafa••, axa z va fi perpendicular•
pe bisectoarea unghiului închis de elemente iar axa y va fi perpendicular• pe aceasta •i
axa x.
Dac• în muchie sunt conectate mai multe elemente Punct de referin••

de suprafa•• la definirea reazemului se pot selecta


una sau dou• elemente de suprafa•• cu care
programul fixeaz• direc•ia reazemului pe baza
celor descrise mai sus.
Rigidit••ile trebuie definite pentru transla•ii
(Rx, Ry, Rz) •i la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz)

Rigiditatea reazemului liniar este constant• în interiorul muchiei elementului.


Comportare În cazul unei comport•ri neliniare se poate alege pentru fiecare component• de
neliniar• deplasare: o rigiditate activ• la compresiune sau la întindere sau pentru o comportare
neliniara.
F Parametrii de mai sus sunt lua•i în considerare numai la calcul static neliniar, în
cazul analizelor static liniar, modal• I/II •i stabilitate reazemele se iau în calcul cu
rigidit••ile lor ini•iale.
Manual de utilizare 137

Calcul reazem liniar


local

Clicând pe butonul Calcule... programul determin• rigidit••ile reazemelor la deplasare


•i rotire. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele: materialul, sec•iunea,
lungimea barei •i prinderile peretelui.

4.9.9. Reazem de suprafa••

Rezemarea elementului de suprafa•• în direc•ia sistemului local de coordonate al


acestuia.
Cu rezemarea se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler pentru care
trebuie date rigidit••ile [kN/m/m2] pentru deplas•ri (Rx, Ry, Rz). Rezemarea elastic•
se comport• identic pentru întindere/compresiune •i este constant• în interiorul
elementului de suprafa••.
F Valoarea implicit• a rigidit••ilor de rezemare este de 1.000E+04 [kN/m/m2].

Comportare În cazul unei comport•ri neliniare se poate alege pentru fiecare component• de
neliniar• deplasare: o rigiditate activ• la compresiune sau la întindere sau pentru o comportare
neliniara.
F Parametrii de mai sus sunt lua•i în considerare numai la calcul static neliniar, în
cazul analizelor static liniar, modal• I/II •i stabilitate reazemele se iau în calcul cu
rigidit••ile lor ini•iale.
138 AxisVM 8c

4.9.10. Articula•ie pe muchie


Articula•iile pe muchie se pot defini între dou• domenii sau între nervur• •i marginea
domeniului. Pentru definire se selecteaz• muchia •i domeniul. În fereastra de dialog se
pot definii rigidit••iile în sistemul local de cordonate relativ la muchie.

4.9.11. Corp rigid


Cu corpurile rigide este posibil• modelarea unor p•r•i dintr-o structur•, care au
rigiditatea mult mai mare decât restul elementelor. De exemplu: leg•turi excentrice de
bare, leg•turi dintre bare •i •aibe.
Corpul rigid este indeformabil, dar se deplaseaz• cu structura •i transmite deplas•rile
•i eforturile la elementele vecine.
Modelare leg•tur• •aib•-bar•: Leg•tur• excentric• de bare:

Definire Definirea unui corp rigid nou se face prin marcarea liniilor care formeaz•. Liniile
selectate care formeaz• un grup de linie independent•, va fi considerat ca •i un corp
rigid independent.

Dac• la modificarea corpurilor rigide sunt selectate linii care unesc aceste corpuri,
rezult• unirea lor într-un singur corp rigid.
Dac• la modificarea corpurilor rigide liniile selectate nu formeaz• o re•ea de linii
continu•, rezult• fragmentarea lor în mai multe corpuri rigide.
F În procesul de definire a elementelor finite este interzis ca toate nodurile/muchiile
unui element finit s• fie legate la acela•i corp rigid. Un nod al unui corp rigid are
întotdeauna •ase grade de libertate care nu pot fi legate.
$ Corpurile rigide apar pe ecran cu linie neagr• îngro•at•.
Manual de utilizare 139

4.9.12. Elementul de arc (resort)

Element cu comportare neliniar•, cu care se pot lega dou• noduri din structur•.
Elementul arc dispune de sistemul lui local de coordonate. În acest sistem local de
coordonate se dau rigidit••ile arcului la transla•ii (Kx, Ky, Kz) •i la rotiri
(Kxx, Kyy, Kzz).
Direc•ia sistemului local de coordonate poate s• fie:
global•
definit• cu ajutorul geometriei
dat• de referin•e
relativ• la element finit
definit• relativ la nod
La fiecare component• a rigidit••ii se
poate asocia o for•• limit•.
Componenta arcului nu poate prelua for••
mai mare decât aceast• component•.

F For•a limit• se ia în considerare numai în cazul analizei neliniare.


În analizele static• liniar• I, analiz• modal• de ordinul I •i II •i stabilitate,
rigiditatea elementelor de arc este luat• în considerare cu valoarea ei ini•ial• •i
r•mâne constant• în timpul analizei.
140 AxisVM 8c

4.9.13. Elementul de contact

Cu acest element se poate modela contactul între dou• elemente. Modul de lucru al
elementului contact poate s• fie activ sau inactiv. În modul de lucru activ, rigiditatea
lui este mai mare cu multe ordine de m•rime decât în modul inactiv. Datorit• faptului
c• în modul inactiv rigiditatea elementului nu este zero, elementul contact lucreaz• cu
o oarecare aproximare. Cu utilizarea acestui element se p•streaz• forma de band• a
matricii de rigiditate a structurii, iar în cadrul modelului este posibil• utilizarea unui
num•r nelimitat de elemente de contact.

Elementul de contact este un element puternic neliniar (o schimbare mic• de deplasare


produce un efort foarte mare), fapt care d• dificult••i în a asigura convergen•a metodei
de iterare Newton-Raphson, sensibil• pentru schimb•ri bru•te ale rigidit••ii.
Determinarea unei rigidit••i optimale este o problem• dificil•. Din aceast• cauz•, dac•
este posibil, rigiditatea activ• a elementului de contact nu trebuie s• fie constant•.
Dac• convergen•a procesului de iterare întâmpin• dificult••i, exist• posibilitatea de a
reduce schimb•rile rapoartelor de rigiditate, care reduc neliniaritatea indus• a
elementului de contact.
Modul activ poate s• apar• pentru întindere (ex. un •urub întins de la o prindere) sau
pentru compresiune (ex. contactul a dou• table).
Definirea Elementul contact se poate defini între dou• noduri.
elementului de
contact
Definirea axiei locale x se face identic elementelor de bare.
Valoarea implicit• a rigidit••ii active este de 1E+08 kN/m. Valoarea rigidit••ii
inactive este de 1E-02 kN/m. În majoritatea cazurilor, aceste valori s-au dovedit
satisf•c•toare, dar se pot schimba dup• preferin•ele utilizatorului.
Pentru elementul contact se poate da o fant• ini•ial• (o distan•• ≥0), care rezult• din
geometria nodului (optiunea Prin geometrie).. Când se închide fanta, elementul devine
activ, altfel fiind inactiv.
Adaptarea rigidit••ilor active: Acest proces este controlat de program cu respectarea
valorii de p•trundere.
Manual de utilizare 141

Dac• p•trunderea este mai mic• decât valoarea minim•, atunci rigiditatea
contactului se poate mic•ora. Valoarea implicit• este de 1E-05.
Dac• p•trunderea este mai mare decât valoarea maxim•, atunci rigiditatea
contactului (pentru a p•stra precizia calculelor) se majoreaz•. Valoarea implicit• este
de 1E-05. Dac• p•trunderea este între valorile minime •i maxime, rigiditatea
elementului de contact nu se schimb•.
Adaptarea rigidit••ii active se face numai în limitele admise de raportul de adaptare.
Rigiditatea activ• poate s• ia valori înmul•ite sau împ•r•ite cu acest raport. Valoarea
raportului de adaptare poate s• fie 10, 100 sau 1000. Valoarea implicit• este 100.
F În analiza static• I, modal• I/II •i stabilitate, rigiditatea elementului de contact se ia
în func•ie de m•rimea ini•ial• a fantei. Dac• fanta ini•ial• este zero, elementul
contact va participa în analiza respectiv• cu rigiditatea activ•, dac• nu, cu
rigiditatea inactiv•. Acest contact este echivalent cu un element de arc care are
rigiditatea definit• conform elementului de contact.

4.9.14. Element de leg•tur•

Elementele de leg•tur• modeleaz• leg•tura între dou• noduri sau dou• linii
concentrând propriet••ile de rigiditate în interfa•a dintre ele (leg•tur• de transmitere
efort •i deplasare). Pozi•ia acestei interfe•e în cadrul elementului de leg•tur• trebuie
definit• în momentul definirii elementului. Elementele de leg•tur• au •ase componente
de rigiditate, care pot fi •i cu caracter neliniar.

Element de leg•tur• nod-nod

Element de leg•tur• între dou• noduri cu interfa•• definit•. Pozi•ia interfe•ei în cadrul
elementului este arbitrar•. Prin definirea componentelor de rigiditate ale leg•turii dup•
sistemul de coordonate global, transmiterea de efort •i rotire între cele dou• noduri
devine reglabil•. Se mai poate defini •i comportare neliniar• pentru toate
componentele.
142 AxisVM 8c

De obicei se aplic• la: leg•turi pan•-rigl•, leg•tura între barele unor grinzi cu z•brele,
la leg•tura barelor contravântuirilor în cruce, la realizarea transmiterii corecte nod-
nod.
Exemplu: leg•tur• pan•-rigl• (vezi exemplul Steelframe.axs în directorul Exemple).
S• presupunem axa global• Z vertical•, deasemenea fiind paralel• cu axa local• z. Fie
rigla un profil IPE-400 în planul XZ, iar pana un profil I-200. Dorim transmiterea
eforturilor de pe pan• pe rigl•, dar nu •i a momentelor încovoietoare.

Cele dou• elemente sunt modelate cu axele lor. Elementul de leg•tur• trebuie introdus
între cele dou• axe, în intersec•ia aparent• a axelor. În acest caz elementul de leg•tur•
trebuie asociat unei linii a c•rui lungime este egal• cu distan•a dintre axe, adic• 30 cm
(40/2+20/2). Punctul de origine al elementului de leg•tur• s•-l consider•m cel de pe
rigl•. Interfa•a trebuie a•ezat• întotdeauna în punctul efectiv de tangen•• al celor dou•
elemente liniare (pan•-rigl•). În cazul de fa•• interfa•a se a•eaz• la 20 cm (40/2) de la
punctul de origine al elementului de leg•tur•, deci pozi•ia lui va fi 20/30 = 0.6666.
Dac• se presupune încastrare rigid• la deplasare, putem da valoarea 1E10 rigidit••ii la
deplasare, iar la rotire valori nule. Panele nefiind legate altfel, pentru evitarea rotirii de
corp rigid în jurul axei locale x trebuie s• fie KYY= 0.001 sau o valoare la fel de mic•.

Comportare În cazul unei comport•ri neliniare se poate alege pentru fiecare component• o
neliniar• caracteristic• efort-deplasare.

Element de leg•tur• linie-linie

Element de leg•tur• alc•tuit din •ase noduri care leag• elemente tip nervur• sau
muchiile ale elementelor de suprafa•• Pozi•ia interfe•ei în cadrul elementului poate fi
aleas• arbitrar. Transmiterea eforturilor •i a deplas•rilor între dou• elemente de
nervur• (sau legatur• între dou• elemente finite de suprafa•• sau legatur• între un
element finit plan •i o nervur•) se face prin definirea corespunz•toare a componentelor
rigidit••ilor elementului de leg•tur•. Axa local• x este definit• de linia interfe•ei, iar
axa local• z este perpendicular• pe planul interfe•ei. Axa local• y se consider• dup•
regula mâinii drepte cunoscând celelalte dou• axe deja. Componentele de rigiditate la
rotire de obicei se iau cu valoarea zero. Se mai poate defini •i comportare neliniar•
pentru toate componentele.
Manual de utilizare 143

De obicei se aplic• la: leg•tur• plac•-perete, interfa•a leg•turii între diferitele


materiale ale grinzilor compuse, grinzilor par•ial compuse sau celor necompuse,
leg•tur• semirigid• nervur•-plac• sau la modelarea barelor suprapuse.
Exemplu: leg•tur• plac•-perete articulat•.
S• presupunem axa global• Z vertical•, peretele paralel cu planul YZ, placa paralel•
cu planul XY •i c• modelarea peretelui s-a f•cut cu elemente tip învelitoare. Fie
grosimea pl•cii egal• cu 15 cm. Dorim transmiterea eforturilor de pe plac• pe perete,
dar nu •i a momentelor încovoietoare.

Cele dou• elemente sunt modelate cu planele lor mediane. În acest caz peretele trebuie
luat doar pân• la cota inferioar• a pl•cii, iar elementele de leg•tur• trebuie incluse între
cele dou• suprafe•e, adic• între muchia peretelui •i marginea pl•cii. În cazul de fa••
elementele de leg•tur• se vor afla în planul vertical al peretelui.
Distan•a dintre muchii este de 7.5 cm (15/2). Punctul de origine al elementului s•-l
consider•m nodurile aflate pe muchia peretelui, •i interfa•a dintre elemente (linia de
tangen•• efectiv• plac•-perete) se afl• la cota inferioar• a pl•cii, adic• la distan•a de 0
cm de origine. Astfel pozi•ia interfe•ei va fi 0/7.5 = 0. Dac• se presupune încastrare
rigid• la deplasare, putem da valoarea 1E+10 rigidit••ii la deplasare, iar la rotire valori
nule.
144 AxisVM 8c

Comportare În cazul unei comport•ri neliniare se poate alege pentru fiecare component• de
neliniar• rigiditate o caracteristic• efort-deplasare..

Etapele definirii elementului de leg•tur• linie-linie sunt urm•toarele:


1. Se definesc domeniile
(Vezi... 4.9.3 Domeniu) •i se unesc cu
linii nodurile adiacente. Pe laturile
opuse al domeniilor trebuie s• fie
acela•i num•r de puncte.

2. Se selecteaz• dreptunghiul dintre cele


dou• domenii.

3. Se definesc punctele de origine pentru


elementul de leg•tur• (dac• nu sunt
selectate puncte elementul de leg•tur•
se va defini între cele dou• muchii la
mijloc).
4. Se definesc rigidit••ile (se va crea
elementul de leg•tur•).

5. Se genereaz• automat re•eaua de


elemente finite
(Vezi... 4.11.1.2 Generare re•e).

6. Odat• cu generarea re•elei sunt


împ•r•ite •i elementele de leg•tur•.

4.9.15. Grade de libertate nodale


Nodurile nu sunt elemente separate, dar din punctul de vedere al grup•rii intr• în
aceast• categorie.
Prin gradul de libertate al unui nod se în•elege posibilitatea de a fi deplasat într-o
direc•ie. Fiecare nod are •ase grade de libertate nodale: transla•ii
eX, eY, eZ •i rotiri θX, θY, θZ pe direc•ia axelor globale.
În timpul analizelor se genereaz• ecua•iile pentru fiecare grad de libertate liber. Acest
fapt asigur• un randament deosebit în capacitatea de calcul •i în timpul de analiz•.
Pentru structurile cele mai des folosite, gradele de libertate nodale se pot alege dintr-o
list• de selec•ie.
Tipuri de modele:
grind• cu z•brele plan•
grind• cu z•brele spa•ial•
cadru plan
re•ea de grinzi
•aib•
plac•
Manual de utilizare 145

Definire Definirea gradelor de libertate pentru elementele selectate.


Suprascriere, Unire

Se selecteaz• gradele de libertate care se modific• •i cu butoanele Fix/Liber se seteaz•


valorile.
Modul definirii Suprascriere
Shimb• gradele de libertate definite cu noile grade de libertate definite de utilizator.
Unire
Combin• gradele de libertate existente ale nodurilor cu cele noi în felul urm•tor:
deplasarea nodului pe direc•ia dat• este permis• dac• sunt permise în cele dou•
coduri iar în caz contrar nu sunt permise. Aceast• op•iune se poate defini la modelul
cu plan de simetrie.
Exemplu eX eY eZ θX θY θZ
Cod existent: liber blocat liber blocat liber blocat
Cod nou: liber liber liber blocat blocat blocat
Cod final: liber blocat liber blocat blocat blocat
Fiecare nod are un cod cu •ase simboluri pentru deplas•rile eX, eY, eZ •i rotirile θX,
θY, θZ dup• axele globale.

F Implicit toate nodurile sunt libere •i se pot modifica dup• preferin••. Pe direc•iile
blocate, componentele înc•rc•rilor •i ale maselor nu sunt luate în considerare.
Suma înc•rc•rilor care ac•ioneaz• pe direc•ia gradelor de libertate blocate sunt
afi•ate în tabelul cu înc•rc•rile neechilibrate.
$ Nodurile care au grade de libertate blocate pe o direc•ie din cele •ase, apar cu culoarea
albastru deschis
146 AxisVM 8c

Tabelul gradelor de libertate nodale predefinite:


Legend•: deplasare liber•, rotire liber• în jurul axei.
Grad de libertate Figura Grad de Figura
libertate
Grinzi cu z•brele
Grind• cu z•brele în Grind• cu
planul X-Y z•brele în
planul X-Z

Grind• cu z•brele în Grind• cu


planul Y-Z z•brele spa•ial•

Structuri în cadre
Cadru în planul Cadru în planul
X-Y X-Z

Cadru în planul
Y-Z

Re•ele de grinzi
Re•ea de grinzi în Re•ea de grinzi
planul X-Y în planul X-Z

Re•ea de grinzi în
planul Y-Z

•aibe
•aib• în planul •aib• în planul
X-Y X-Z

•aib• în planul
Y-Z

Plac• plan•
Plac• în planul Plac• în planul
X-Y X-Z

Plac• în planul
Y-Z

Simetrii
Plan de simetrie Plan de simetrie
X-Y X-Z

Plan de simetrie
Y-Z

Preluare>> Se pot prelua gradelede libertate nodale deja definite.


Manual de utilizare 147

4.9.16. Referin•e

Definirea referin•elor pentru fixarea sistemelor locale de coordonate pentru elementele


finite.
Referin•ele pot fi puncte, vectori, axe •i planuri.
Pozi•ia elementelor finite în spa•iu, orientarea, precum •i alte caracteristici
(caracteristici sec•ionale, solicit•ri •i direc•ii de armare) sunt date în raport cu sistemul
local de coordonate.
La elementele de suprafa••, momentele mx, my, mxy, solicit•rile de •aib• vxz, vyz •i
nx, ny, nxy, iar la bare solicit•rile sec•ionale Nx, Vy, Vz, •i momentele încovoietoare
Tx, M y, Mz , sunt date în aceste sisteme locale de referin••.
Sistemul local de coordonate al elementelor finite se poate defini cu ajutorul
referin•elor.
Modificare rapid•: Clicând pe simbolul grafic al referin•ei apare tabelul cu referin•e.
Dac• sunt selectate mai multe referin•e tabelul va con•ine datele tuturor referin•elor
selectate. Definirea vectorului •i a axului de referin•• se face cu dou• puncte. Planul de
referin•• se define•te cu trei puncte. Dup• închiderea tabelului programul
normalizeaz• axa de referin•• •i vectorul de referin••.
$ Coordonatele locale sunt afi•ate cu urm•toarele culori pe ecran: x = ro•u,
y = galben, z = verde.
Definirea •i utilizarea referin•elor sunt prezentate mai jos:
Referin•e automate Referin•• automat• la elemente tip z•brea sau bar•:
Optând pentru referin•• automat• programul asociaz• elementelor tip z•brea sau bar•
un vector de referin•• dup• urm•toarele criterii: Dac• axa local• x a z•brelei sau barei
este paralel• cu axa global• Z, atunci vectorul de referin•• va avea direc•ia axei globale
X. În toate celelalte cazuri vectorul va avea direc•ia axei globale Z.
Referin•• automat• la elemente tip nervur•:
În cazul când avem nervuri independente de plac•, asocierea unui vector de referin••
este identic cu cele descrise mai sus. În toate celelalte cazuri îns• când elementele tip
nervur• sunt legate de elemente de suprafa••, se întâmpl• astfel: Vectorul de referin••
va fi paralel cu bisectoarea unghiului axelor z locale ale elementelor de suprafa••
legate de nervura respectiv•.
Referin•• automat• la elemente de suprafa••:
Optând pentru referin•• automat• programul asociaz• elementelor tip z•brea sau bar•
un vector de referin•• dup• urm•toarele criterii:
Fixarea axei locale x
Dac• planul suprafe•ei este paralel cu planul X-Y global, atunci vectorul va avea
direc•ia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu linia de
intersec•ie a celor dou• plane mai sus amintite.
Fixarea axei locale z
Dac• planul suprafe•ei este vertical, atunci vectorul de referin•• are direc•ia spre
originea sistemului global de coordonate. În toate celelalte cazuri el este direc•ionat
paralel cu axa global• Z.
148 AxisVM 8c

Punct de referin•• Definirea orient•rii în spa•iu (sisteme locale) a elementelor de reazem, bar• •i a
direc•iei pozitive z pentru elemente de suprafa••.
Pentru fiecare bar• se poate ata•a un punct de referin•• în sistemul global de
coordonate, care define•te sistemul local de coordonate al elementului în spa•iu
(x, y, z axe locale) prin fixarea planului x-z •i direc•ia pozitiv• a axei z.

Definirea sistemului local de coordonate pentru bare cu ajutorul punctului de


referin••
Punct de referin•• Punct de referin••

În cazul elementelor de suprafa••, punctul de referin•• este utilizat pentru fixarea


direc•iei pozitive a axei z locale (normal• la suprafa••).
Punct de referin•• Punct de referin••

Axa local• z pozitiv• este în semispa•iul în care se afl• punctul de referin••.


Axa z este perpendicular• pe elementul de suprafa••. Punctul de referin•• nu trebuie s•
fie pe axa z.
$ Punctele de referin•• au culoarea ro•ie pe ecran.
Axa local• x a elementului de suprafa•• arat• în direc•ia punctului de referin••.
(punctul de referin•• trebuie s• fie în planul elementelor de suprafa••).

Punct de referin••

În cazul reazemelor, direc•ia rezem•rii se poate fixa cu ajutorul punctului de referin••


dup• cum urmeaz•:

Punct de referin••

Dac• cu un punct de referin•• sunt definite direc•iile mai multor elemente de reazem,
toate vor fi orientate în direc•ia punctului de referin••.
Manual de utilizare 149

Vector de referin•• În cazul elementelor de suprafa••, sistemul local de coordonate al elementului finit, cu
fixarea direc•iei axei x •i a direc•iei pozitive a axei z , este complet definit. Cu ajutorul
punctului, vectorului, axei sau planului de referin••, se poate fixa direc•ia pozitiv• a
axei x în felul urm•tor:
Axa local• x a elementului va
fi paralel• cu vectorul de
referin•• (vectorul de
referin•• trebuie s• fie paralel
cu planul elemen-tului de Vector de referin••
suprafa••).

Definirea sistemului local de coordonate pentru elemente de bare


Vector de referin•• Vector de referin••

Referin•ele ata•ate la elemente definesc direc•ia pozitiv• a axelor x •i z din care


direc•ia pozitiv• a axei y rezult• conform sistemului drept de referin••. O referin•• se
poate ata•a la mai multe elemente.

În cazul reazemelor, direc•ia rezem•rii se poate fixa cu ajutorul vectorului de referin••


dup• cum urmeaz•:

Dac•, cu un vector de referin•• sunt definite direc•iile mai multor elemente de reazem,
toate vor fi paralele cu vectorul de referin••.
Ax• de referin•• Axa local• x a elementului de suprafa•• arat• spre axa de referin••. (centrul
elementului de suprafa•• nu poate s• fie pe axa de referin••).

Ax• de referin••
150 AxisVM 8c

Plan de referin•• Axa local• x a elementului de suprafa•• este paralel• cu linia care rezult• din
intersec•ia planului de referin•• cu planul elementului (planul de referin•• nu poate s•
fie paralel cu planul elementului).

Plan de referin••

Setarea intervalului complet

$ Referin•ele au culoarea ro•ie pe ecran.


Referin•ele ata•ate la elemente definesc direc•ia pozitiv• a axelor x •i z din care
direc•ia pozitiv• a axei y rezult• conform sistemului drept de referin••.

4.9.17. Generarea schemei statice din model arhitectural


În cazul în care fi•ierele importate cu func•ia Fi•ier\Import
(Vezi detaliat...3.1.6 Import) au formatul ACH (fi•ier de interfa•• ArchiCAD) sau IFC
(fi•ier Industry Foundation Classes) generarea schemei statice se poate face cu aceast•
icoan•.

Vizualizare Se poate selecta care dintre nivelele •i tipurile de elemente ale modelului arhitectural
original s• apar• pe folia de dos.
La generarea unei scheme statice sau la •tergerea unor obiecte, apare paleta de
selectare. Pe aceast• palet• se poate seta în ce domeniu de sec•iune (stâlpi, grinzi) sau
domeniu de grosime (pere•i, plan•ee •i învelitoare) s• se încadreze elementele
vizualizate.

•tergerea obiectelor Cu aceast• op•iune se pot •terge elementele selectate ale modelului arhitectural.

F Schema static• nu se •terge dac• se •terge obiectul arhitectural aferent.


Generarea schemei Cu elementele selectate ale foliei de dos programul genereaz• o schem• static•.
statice Elementele preluate se consider• astfel: stâlpii •i grinzile prin axa lor central•, iar
elementele tip plan•eu, perete •i învelitoare prin planul lor median.
La generarea schemei statice este posibil modelarea pere•iilor articula•i cu articula•ie
pe muchie.
Pe baza nivelurilor •i a elementelor existente în modelul arhitectural programul
genereaz• detalii. Elementele schemei statice sunt introduse automat în aceste
detalii.Vezi...2.15.10 Detaliu
Manual de utilizare 151

Obiectelor arhitecturale selectate se pot asocia propriet••i de element dup• cum


urmeaz•:

Plan•eu Se poate defini plan•eul ca


plac• plan• sau învelitoare.
Trebuie definit materialul •i
grosimea plan•eului.
În cazul unor plan•ee din mai
multe straturi vor ap•rea •i
straturile (cu grosimile lor)
obiectelor arhitecturale în lista
din figura al•turat•. Putem seta
grosimea •i prin selectarea
straturilor. Impli-cit programul
alege stratul cu grosimea cea
mai mare.

Perete Perete poate fi definit ca •i tip


•aib• sau învelitoare. Trebuie
definit materialul •i grosimea
peretelui.
În cazul unor pere•i din mai
multe straturi vor ap•rea •i
straturile (cu grosimile lor)
obiectelor arhitecturale în list•
din figura al•turat•. Putem seta
grosimea •i prin selectarea
straturilor. Impli-cit programul
alege stratul cu grosimea cea
mai mare.

Se poate asocia reazem liniar p•r•ii inferioare a peretelui clicând în c•su•a Rezemare la
partea inferioar•.
Obiectul perete selectat poate fi modificat într-un reazem liniar prin op•iunea
Convertirea pere•ilor în reazeme. Astfel reazemele vor ap•rea în locul muchiei de sus
a peretelui. La calculul rigidit••ilor reazemelor programul •ine cont de modul de
rezemare a p•r•ii inferioare •i superioare a peretelui.

Stâlp Programul preia obiectele de tip


stâlp ca elemente bar•. Trebuie
definit materialul •i sec•iunea
stâlpului.
În cazul alegerii variantei
Automat la sec•iune, programul
alege tipul sec•iunii dup• carac-
teristicile geometrice ale
modelului arhitectural. Se poate
Editor grafic de
asocia reazem nodal p•r•ii de
sec•iuni jos a stâlpului clicând în c•su•a
Rezemare la partea inferioar•.
Import din biblioteca
de sec•iuni
152 AxisVM 8c

Obiectele stâlp selectate pot fi schimbate în reazeme nodale prin op•iunea Convertirea
stâlpilor în reazeme. Astfel reazemele vor ap•rea în cap•tul de sus a stâlpului. La
calculul rigidit••ilor reazemelor programul •ine cont de modul de rezemare al stâlpului.
Grind• Obiectele tip grind• se pot
defini ca nervur• sau ca bar•.
Trebuie definit mate-rialul •i
sec•iunea grinzii.
În cazul alegerii variantei
Automat la sec•iune, prog-
ramul alege tipul sec•iunii dup•
caracteristicile geo-metrice ale
modelului arhitectural.

Acoperi• Obiectele tip acoperi• sunt


întotdeauna considerate ca
elemente tip învelitoare.
Trebuie definit materialul •i
grosimea acoperi•ului.
În cazul unor elemente din mai
multe straturi vor ap•rea •i
straturile (cu grosimile lor)
obiectelor arhitectural în lista
din figura al•turat•. Grosimea
putem seta •i prin selectarea
straturilor. Implicit programul
alege stratul cu grosimea cea
mai mare.

4.9.18. Modificare
Modificarea caracteristicilor elementelor finite deja definite.
Modificarea se poate face astfel:
1. Se •ine ap•sat• tasta [Shift] •i se selecteaz• cu cursorul elementele de
modificat. Pentru selectare se poate utiliza •i fereastra sau bara de selectare.
2. Se d• un clic pe butonul elementului.
3. În rândul datei de modificat se comut• butonul de modificare.
4. Se modific• data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.

Modificare rapid•: clicând pe domeniul sau elementul finit apare fereastra de dialog
aferent• acestuia. Dac• sunt selectate mai multe elemente finite, clicând pe unul dintre
acestea este posibil• modificarea propriet••ilor tuturor elementelor acest tip deodat•.
Dac• sunt selectate elemente finite •i se clicheaz• pe un element neselectat, selec•ia se
anuleaz• iar modificarea va fi valabil• pentru elementul pe care s-a clicat. Clicând pe
un nod este posibil• modificarea rapid• a gradelor de libertate ale acestuia.
Propriet••iile elementelor se pot modifica •i cu Editorul de propriet••i.(3.5.1)

4.9.19. •tergere
[Del] Vezi detaliat… 3.2.5 •tergere
Manual de utilizare 153

4.10. Înc•rc•ri

Definirea ipotezelor de înc•rcare pentru analizele static•, modal• •i stabilitate.


F Pentru analiza static•, modal• •i stabilitate trebuie definit• cel pu•in o ipotez• de
înc•rcare.
Dintre ipotezele de înc•rcare definite se poate alege
cea dorit• direct din meniul rapid care apare prin
clicarea pe s•geata aflat• lâng• butonul Ipoteze •i
grup•ri de înc•rcare (înc•rc•rile definite sunt
valabile pentru aceast• ipotez• de înc•rcare).

4.10.1. Ipoteze •i grup•ri de înc•rcare

Ipoteza nou• Clicând pe un icon din câmpul Ipotez• nou•, în lista ipotezelor de înc•rcare apare un
câmp nou, necompletat. În câmp se poate completa numele ipotezei. Sunt permise
denumiri de ipotez• care înc• nu figureaz• în lista ipotezelor. Se pot defini maxim 99
de ipoteze.
Tipul ipotezei poate s• fie unul din urm•toarele trei :
1. Static
Aceast• ipotez• se poate folosi la analiza modal• sau stabilitate. În cazul analizei
modale, înc•rc•rile dintr-o ipotez• static• se pot transforma în mase nodale. Ipoteza
se poate asocia la o grupare de înc•rcare. La generarea combina•iilor de
dimensionare, ipoteza va participa cu parametrii grup•rii.

F Combina•iile de dimensionare se pot genera numai din rezultatele analizelor statice


de ordinul I.
2. Linie de influen••
În aceast• ipotez• de înc•rcare se pot defini numai deplas•ri relative sec•ionale
pentru generarea liniilor de influen••. Ipoteza se poate folosi în analiza static•
liniar•. Rezultatul va fi linia de influen•• pentru eforturile unitare X, Y •i Z.
154 AxisVM 8c

F În ipoteza de înc•rcare Linii de influen•• se pot defini numai tipuri de înc•rc•ri


pentru linie de influen••.
3. Seismic
În aceast• ipotez• se definesc parametrii necesari pentru generarea înc•rc•rilor din
seism. Pentru generarea acestei ipoteze, este obligatorie efectuarea analizei modale.
Pentru fiecare form• de vibra•ie pe baza maselor nodale •i a frecven•elor, programul
genereaz• o ipotez• de înc•rcare. La definirea înc•rc•rilor seismice se genereaz•
k+2 ipoteze, unde k este num•rul modurilor de vibra•ie iar dou• ipoteze con•in
media p•tratic• a eforturilor cu semnele ´+´ •i ´-´.
Vezi detaliat... 4.10.19 Seism
F În ipoteza de înc•rcare Seismic se pot defini numai tipuri de înc•rc•ri pentru seism.
Duplicare
Se poate face o copie a ipotezei de înc•rcare. La copiere trebuie dat numele noii
ipoteze •i un factor de multiplicare. Înc•rc•rile din ipoteza nou• se înmul•esc cu
acest factor. Valoarea factorului poate fi •i negativ•.
•tergere
•terge ipoteza selectat•.
Selectarea unei ipoteze de înc•rcare
Se selecteaz• o ipotez• de înc•rcare din lista ipotezelor de înc•rcare din partea
stânga a ecranului. Dup• închiderea ferestrei de dialog, ipoteza actual• va fi ipoteza
selectat•.
Setarea rapid• a ipotezei de înc•rcare.
Ap•sînd s•geata pe lîng• iconul de înc•rc•ri, cu ajutorul meniul de
rulare pute•i alege înc•rcarea actual•.

F Înc•rcarea actual• este vizibil în fereastra Info.


Înc•rc•rile definite vor fi introduse în înc•rcarea actual•.

Grupare nou• Pentru generarea combina•iilor de dimensionare este necesar• definirea grup•rilor de
înc•rcare. Clicând pe un icon din Grupare nou•, în lista ipotezelor de înc•rcare apare
un câmp gol. În acest câmp se poate completa numele grup•rii. Sunt permise denumiri
de grup•ri care înc• nu figureaz• în lista grup•rilor. La definirea unei grup•ri trebuie
da•i •i coeficien•ii de grupare (coeficien•i de siguran••, de simultaneitate •i dinamici).
Ipotezele de înc•rcare se pot asocia în aceste grup•ri de înc•rcare. Ipoteza selectat• va
face parte din gruparea selectat• din lista grup•rilor de înc•rcare. Ipotezele de
înc•rcare se pot grupa •i cu ajutorul mausului din lista ierarhic• a grup•rilor •i a
ipotezelor.
Vezi detaliat... 4.10.2 Combina•ii de înc•rc•ri
Grupe de incarcare În grupare poate (in functie de standardul ales) s• fie una din urm•toarele tipuri de
înc•rc•ri:
1. Permanente
Grupa înc•rc•rilor permanente (greutatea proprie, înc•rc•ri permanente…).
Toate înc•rc•rile din aceast• categorie sunt luate în considerare în fiecare
combina•ie calculat• cu coeficientul maxim •i minim de siguran••.
2. Cvasipermanente
Grupa înc•rc•rilor cvasipermanente. Toate înc•rc•rile din aceast• categorie sunt
luate în considerare când efectul lor este defavorabil.
3. Variabile
Grupa înc•rc•rilor temporare variabile (înc•rc•ri utile, înc•rc•ri din vânt,
z•pad•, …). Toate înc•rc•rile din aceast• categorie sunt luate în considerare când
efectul lor este defavorabil.
4. Excep•ionale
Grupa înc•rc•rilor excep•ionale (•oc,seism, cedare de reazem, explozie, ...).
Din grupa înc•rc•rilor excep•ionale, la formarea unei combina•ii de dimensionare se
ia numai o singur• ipotez• de înc•rcare cu înc•rc•ri excep•ionale.
5. Grupa înc•rc•rilor seismice (Seism dup• Eurocode)
Într-un grup de înc•rcare ipotezele de înc•rc•ri sunt excep•ionale, adic• în timpul
gener•rii unei combina•ii, dintr-un grup de înc•rcare simultan poate s• apar• o
singur• ipotez• de înc•rcare. Dintr-un grup de înc•rc•rcare poate fi przent numai o
singur• ipotez• (coeficient de simultaneitate = 0).
Manual de utilizare 155

Tipul înc•rc•rilor Diferitele tipuri de elemente finite se pot înc•rca cu urm•toarele tipuri de înc•rc•ri:

Tipul înc•rc•rii Tipul elementului


Concentrat Nod, bar•
Distribuit Bar•, nervur•, plac•, învelitoare
Pe muchie •aib•, plac•, învelitoare
Greutatea proprie Z•brea, bar•, nervur•, •aib•, plac•, învelitoare
Varia•ie de lungime Z•brea, bar•
Varia•ie de temperatur• Z•brea, bar•, nervur•, •aib•, plac•, învelitoare
For•• de tensionare Z•brea, bar•
Cedare de reazem Reazem
Lichid Plac•, învelitoare
Linie de influen•• Z•brea, bar•
Seism Nod

4.10.2. Combina•ii de înc•rc•ri

Generarea Cu aceast• func•ie din ipotezele de înc•rcare definite se pot genera combina•ii de
combina•iilor de înc•rc•ri. La definirea unei combina•ii, fiec•rei ipoteze de înc•rcare trebuie s• i se
înc•rcare asocieze un coeficient, în func•ie de m•sura în care aceasta particip• într-o combina•ie.
Programul calculeaz• combina•iile însumând rezultatele ipotezelor (deplas•ri, eforturi,
reac•iuni), multiplicate cu coeficien•ii da•i. Dac• folosim coeficientul 0, ipotezele de
înc•rcare respective nu vor participa în combina•ia respectiv•.

F Exist• posibilitatea de a modifica, •terge sau crea o combina•ie nou• •i ulterior,


dup• efectuarea calculelor. Dup• modificarea tabelului de combina•ii, când se trece
din nou la rezultate, programul genereaz• automat •i rezultatele acestor combina•ii
noi (Se poate utiliza doar la rezultatele calculelor de ordinul I).
În cazul modific•rii combina•iilor de înc•rcare aferente analizei de ordinul II,
rezultatele acestora se •terg.
Inserarea tabelului cu combina•iile de înc•rcare în breviarul de calcul.

Generarea •i înc•rcarea combina•iilor de înc•rcare pe baza grupelor de înc•rcare în


tabelul combina•iilor de dimensionare.
STAS Combina•iile (grup•rile) de dimensionare vor fi calculate conform STAS 101077/OA-
77 în modul urm•tor:
1. Eforturi, reac•iuni (st•ri limit• ultime):

∑ n ⋅ P + ∑ n C +n ⋅ ∑ n ⋅V = X(G.F.)
i i i i g i i

∑ P +∑ C + ∑ n ⋅V + E = X ( G .S .)
i i
d
i i 1

Programul calculeaz• automat toate combina•iile posibile în gruparea fundamental• •i


în gruparea special• pe baza formulelor de mai sus, dup• care selecteaz• valorile
maxime •i minime ale eforturilor/reac•iunilor referitoare la sec•iunea dat•.
156 AxisVM 8c

2. Deplas•ri (st•ri limit• ale exploat•rii normale):

∑ P +∑ C
i i + n g ⋅ ∑ Vi = Y(G.F.)
Sunt calculate automat toate combina•iile posibile în gruparea fundamental•, pe baza
formulei de mai sus, dup• care sunt selectate valorile maxime •i minime ale
deplas•rilor.
Semnifica•ia nota•iilor:
P - componenta înc•rc•rii permanente
C - componenta înc•rc•rii cvasipermanente
V - componenta înc•rc•rii variabile
E - componenta înc•rc•rii excep•ionale
n - coeficientul înc•rc•rii (de supraînc•rcare - conduce la intensit••i de calcul
limit•)
nd - coeficientul înc•rc•rii (de lung• durat• - conduce la intensit••i de calcul
reduse)
ng - coeficient de grupare - este luat în considerare automat în func•ie de num•rul
înc•rc•rilor variabile luate în considerare în combina•ia respectiv•, cu
urm•toarele valori:
1,0 în cazul unei singure înc•rc•ri variabile;
0,9 în cazul a dou• sau trei înc•rc•ri variabile;
0,8 în cazul a patru sau mai multe înc•rc•ri variabile;

EUROCODE Combina•iile de dimensionare conform EUROCODE sunt calculate pe baza rela•iilor


de mai jos:
Pentru eforturi:
permanente •i variabile:

∑γ Gi G ki + γ Qj Q kj + ∑γ
i≠ j
Qi Ψ0 i Q ki

excep•ionale:

∑γ GAi G ki + A k + Ψ1 j Q kj + ∑Ψi≠ j
2 i Q ki

seismice:

∑G ki + γ I A Ed + ∑Ψ 2 i Q ki

Pentru deplas•ri:
rar:

∑G ki + Q kj + ∑Ψ
i≠ j
0 i Q ki

de lung• durat•:

∑G ki + Ψ1 j Q kj + ∑Ψ
i≠ j
2 i Q ki

cvasipermanente:

∑G + ∑Ψ
ki 2 i Q ki

Generarea combinatiilor de dimensionare din eforturi se face automat. Pentru


determinarea deplasarilor aceasta depinde de tipul structurii. Pentru combinatia
potrivita se alege componenta deplasarii dupa care se aleg optiunile din Parametrii de
afisare a rezultatelor.
Manual de utilizare 157

4.10.3. For•e concentrate în noduri

Înc•rc•rile nodale se definesc cu cele •ase componente


Fx, Fy, Fz, M x, My, M z dup• direc•ia axelor de coordonate
globale. Dac• înc•rcarea se define•te într-un nod în care
deja exist• o înc•rcare, atunci se poate opta pentru
ad•ugare sau suprascriere.

Modificare Înc•rcarea se poate selecta, deplasa, copia, modifica independent de nod.


Modificarea 1. Selecta•i înc•rcarea pe care dori•i s• modifica•i
intensit••ii 2. Clica•i pe iconul Înc•rcare concentrat•
înc•rc•rii 3. Modifica•i parametrele dorite
Modificarea locul 1. Selecta•i înc•rc•rile c•rei pozi•ia dori•i s•-l modifica•i împreun•.
înc•rc•rilor 2. Prinde•i pe o înc•rcare pe care deja a•i selectat •inând ap•sat butonul stâng al
mausului.
3. Deplasa•i în pozi•ia dorit•.
4. Clica•i cu butonul stâng, sau ap•sa•i pe un buton de comand•.
Înc•rcarea pozi•ionat• pe un nod ulterior putem deplasa •i pe un element de bar•,
z•brea sau domeniu.
Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate globale.
F Dac• nodul nu are posibilitate de deplasare liber• în direc•ia componentei înc•rc•rii
(gradul de libertate corespunz•tor este blocat), nu va avea efect asupra structurii.
$ For•ele concentrate aplicate în noduri sunt reprezentate cu s•ge•i galbene iar
momentele încovoietoare concentrate cu s•ge•i duble de culoare verde.

4.10.4. For•e concentrate pe bare


158 AxisVM 8c

Înc•rc•rile concentrate se definesc cu cele •ase componente Fx, Fy, Fz,


Mx, My, M z dup• direc•ia axelor de coordonate globale sau locale.
Dac• înc•rcarea se define•te într-o sec•iune în care deja exist• o înc•rcare atunci se
poate opta pentru ad•ugare sau suprascriere.
Înc•rcarea, independent de bar• putem selecta, deplasa, copia, modifica. Modificarea
se produce identic ca la modificarea înc•rc•rii nodale.
Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate globale sau
locale.
$ For•ele concentrate sunt notate cu s•ge•i galbene iar momentele încovoietoare
concentrate cu s•ge•i duble de culoare verde.

4.10.5. For•e concentrate pe domeniu


În pozi•ia actual• a cursorului se poate defini o for•• concentrat• pe domeniu sau
element finit. Programul determin• tipul •i planul suprafe•ei. Se pot defini numai
înc•rc•ri concentrate care sunt compatibile cu suprafa•a.
Pozi•ia înc•rc•rilor se poate da •i cu coordonate.
Corsorul cu ajutorul paletei de coordonate îl a•ez•m în pozi•ia corect•, dup• care cu
ajutorul unui buton de comand• pozi•ion•m înc•rcarea.
Vezi... 4.7.2 Introducerea coordonatelor de la tastatur•
Direc•ia înc•rc•rii poate s• fie :
- paralel• cu sistemul global de coordonate
- paralel• cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului finit
- conform referin•ei.

Modificare Se poate modifica pozi•ia •i valoarea for•ei concentrate deja existente.


Modificarea pozi•iei 1. Se deplaseaz• cursorul pe imaginea înc•rc•rii
(Lâng• corsor o s• apar• simbolul înc•rc•rii)
2. Ap•sând butonul din stânga al mausului se poate muta înc•rcarea.
3. Prin mi•carea mausului sau prin introducerea coordonatelor înc•rcarea se
poate muta în pozi•ia nou•.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului înc•rcarea concentrat• se muta în
pozi•ia nou•.
Modificarea valorii 1. Se deplaseaz• cursorul pe imaginea înc•rc•rii.
2. Se apas• pe butonul din stânga a mausului.
3. În fereastra înc•rc•rii se modific• înc•rcarea.
4. Se închide fereastra de dialog a înc•rc•rii.
Modificarea înc•rc•rii se poate face •i în tabel.

F Înc•rc•rile definite pe domenii se p•streaz• •i la regenerarea re•elei de elemente


finite.
Manual de utilizare 159

4.10.6. Înc•rc•ri distribuite pe bare •i nervuri

Pe barele selectate se pot defini înc•rc•ri distribuite. Într-o ipotez• de înc•rcare pe o


bar• se pot defini mai multe înc•rc•ri distribuite.
Înc•rcarea se poate selecta, deplasa, copia, modifica independent de bar•/nervur•.
Modificarea se produce identic ca la modificarea înc•rc•rii nodale.
160 AxisVM 8c

Parametrii care se dau:


Direc•ia: local, global, global proiectat
Tip: dreptunghi, trapez, triunghi
Pozi•ia: A-dup• raport, H-dup• distan••
Sec•iunea 1: x1 distan•a m•surat• de la nodul i
Valoarea înc•rc•rii în sec•iunea 1: px1, py1, pz1 [kN/m]
Sec•iunea 2: x2 distan•a m•surat• de la nodul i
Valoarea înc•rc•rii în sec•iunea 2: px2, py2, pz2 [kN/m]

Definit dup• raport → 0 ≤ x1 / x2 ≤ 1.


Definit dup• lungime → 0 ≤ x1 < x2 ≤ L unde L [m] este lungimea barei.
Dac• tipul înc•rc•rii este global proiectat aceasta are valoarea: pb = p ⋅ sin α , unde
α este unghiul între axa barei •i direc•ia înc•rc•rii.
F Înc•rc•ri distribuite pe nervuri se pot defini numai pe toat• lungimea ei.

4.10.7. Înc•rc•ri uniform distribuite pe muchie

Înc•rcarea uniform distribuit• pe muchie se define•te pe muchia elementelor finite


plane. În cazul învelitoarelor înc•rcarea se poate defini •i în proiec•ia global•.
Intensitatea înc•rc•rii este constant• în lungul muchiei.
Dac• la o muchie sunt legate trei sau mai multe elemente finite, sau sistemul local ale
elementelor care sunt legate sunt diferite, atunci împreun• cu muchia trebuie selectate •i
elementul finit al c•rui sistemul local corespunde direc•iei locale ale înc•rc•rilor care
urmeaz• s• fie definite.
Manual de utilizare 161
În func•ie de tipul elementului finit, înc•rcarea poate fi:

Tip În direc•ia coordonatelor locale În direc•ia coordonatelor globale


direc•ica-x

•aib•
direc•ica-y

direc•ica-z

-
Plac•
plan•

direc•ica-x direc•ica-X

direc•ica-y direc•ica-Y

Înveli-
toare

direc•ica-z direc•ica-Z
162 AxisVM 8c

4.10.8. Înc•rcare liniar• pe domeniu


Definire înc•rcare liniar• pe domeniu sau pe element finit plan. Se pot defini numai
înc•rc•ri concentrate care sunt compatibile cu suprafa•a.
Direc•ia înc•rc•rii poate s• fie:
- paralel• cu sistemul global de coordonate
- global• proiectat•
- paralel• cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului finit

Definirea înc•rc•rii
liniare pe domeniu
între dou• puncte

Definirea
înc•rc•rii liniare pe
domeniu pe un
poligon.

Definirea înc•rc•rii Selectând linia sau arcul dintr-un domeniu programul define•te înc•rcarea liniar• cu
liniare pe linie sau valoarea dat•.
arc existent

Modificare Se poate modifica pozi•ia, punctul de rupere, valoarea înc•rc•rilor deja pozi•ionate.
Modificarea pozi•iei 1. Se deplaseaz• cursorul pe imaginea înc•rc•rii
2. Ap•sând butonul din stânga a mausului se poate muta înc•rcarea.
3. Prin mi•carea mausului sau prin introducerea coordonatelor înc•rcarea se
poate muta în pozi•ia nou•.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului înc•rcarea concentrat• se mut• în
pozi•ia nou•.
Modificarea 1. Deplasa•i cursorul pe peasupra punctului de rupere. (Lâng• cursor o s• apar•
punctului de rupere simbolul punctului de col• al înc•rc•rii.)
2. •inând ap•sat butonul stâng al mausului, deplasa•i punctul de rupere.
3. Deplasând mausul sau cu o coordonat• relativ• deplasa•i la locul dorit punctul
de rupere al înc•rc•rii.
4. Cu un clic cu butonul stâng al mausului, punctul de rupere va fi pozi•ionat la
locul dorit.
Modificarea valorii 1. Se deplaseaz• cursorul pe imaginea înc•rc•rii.
(Lâng• cursor apare simbolul înc•rc•rii.)
2. Se apas• pe butonul din stânga a mausului.
3. In fereastra înc•rc•rii se modifica înc•rcarea.
4. Se închide fereastra de dialog al înc•rc•rii
Modificarea înc•rc•rii se poate face •i în tabel. În tabel se poate modifica •i forma
liniei de distribu•ie a înc•rc•rii.
Manual de utilizare 163

•tergere Selecta•i înc•rc•rile pe care dori•i s• le •tege•i, apoi ap•sa•i tasta Delete.
F Înc•rc•rile definite pe domenii se p•streaz• •i la regenerarea re•elei de elemente
finite.

4.10.9. Înc•rc•ri uniform distribuite pe suprafa••

Intensitatea înc•rc•rii uniform distribuite pe un element de suprafa•• este constant•.


Înc•rc•rile uniform distribuite pe suprafa•• se pot definii pe elemente finite de
suprafa•• •i domenii.
F Înc•rc•rile definite pe domenii se p•streaz• •i la regenerarea re•elei de elemente
finite.
În func•ie de tipul elementului finit de suprafa•• înc•rc•rile pot fi:

Tip În direc•ia coordonatelor locale În direc•ia coordonatelor globale


direc•ica-x

•aib•
direc•ica-y

direc•ica-z

-
Plac•
plan•
164 AxisVM 8c

Tip În direc•ia coordonatelor locale În direc•ia coordonatelor globale


direc•ica-x direc•ica-X

direc•ica-y direc•ica-Y

Înveli-
toare

direc•ica-z direc•ica-Z

4.10.10. Înc•rcare de suprefa•• independent• de re•ea


Înc•rcare de suprafa•• independent• de re•ea.
Cu ajutorul func•iei este posibil• aplicarea înc•rc•rilor de suprafa•• pe domeniu
independent de re•ea.
Se pot introduce numai înc•rc•ri care pot fi definite pe domeniul respectiv.
•aib•: se poate aplica înc•rcare numai în planul domeniului
plac•: se poate aplica înc•rcare perpendicular• pe planul dome niului
învelitoare: se poate aplica înc•rcare de orice direc•ie
Înc•rcarea poate s• fie dup• distribu•ia: global de suprafa••, global proiectat sau local
de suprefa••. Intensitatea înc•rc•rii poate s• fie constant• sau linar•.
Se poate seta ca înc•rcarea s• fie aplicat• •i pe goluri acoperite.

Dac• este activat, programul nu ia în considerare înc•rc•rile aplicate pe goluri.

•tergerea
înc•rc•rilor pe
goluri
Dac• este activat, programul ia în considerare înc•rc•rile aplicate pe goluri.

Aplicare înc•rcare
•i pe goluri

Intensitate
constant•

Pentru definirea unui înc•rc•ri parcurge•i urm•toarii pa•i:


Manual de utilizare 165

Înc•rcare
dreptunghiular•

1. Introduce•i intensitatea înc•rc•rii în fereastra de dialog (px, py, pz)


2. Defini•i punctele de cap•t al diagonalei dreptunghiului- grafic sau cu ajutorul
coordonatelor. Fun•ia este aplicabil• numai în palnul principal.

Înc•rcare pe
domeniu de form•
dreptungi rotit

1. Introduce•i intensitatea înc•rc•rii în fereastra de dialog (px, py, pz)


2. Defini•i trei col•uri ale dreptunghiului înclinat grafic sau cu ajutorul coordonatelor.
1. Introduce•i intensitatea înc•rc•rii în fereastra de dialog (px, py, pz)
2. Defini•i col•urile poligonului grafic sau cu ajutorul coordonatelor.
Înc•rcare de form• Dac• definirea poligonului se efectueaz• cu ajutorul coordonatelor, dup• ultimul
poligon oarecare punct ap•sa•i tasta de comand•.
închis Dac• definirea poligonului se define•te grafic, închiderea poligonului se efectueaz•
prin clicarea la primul punct al poligonului, sau prin ap•sarea tastei de comand•.
1. Introduce•i intensitatea înc•rc•rii în fereastra de dialog (px, py, pz)
2. Clic•i în domeniu
Înc•rcare uniform
distribuit• pe tot Încarc• tot domeniul cu o înc•rcare de intensitate dat•. Înc•rcarea astfel definit• este
domeniu legat• de domeniul. Dac• modifica•i conturul domeniului, automat conturul înc•rc•rii
va urm•rii conturul domeniului.
Pe un domeniu se poate aplica o singur• înc•rcare. Ultima care a fost definit• se
suprascrie peste cea aflat• mai înainte.

Intensitate linear
variabil

Planul înc•rc•rii distribuite pe domeniu se define•te prin trei puncte


(p1, p2, p3). Aceste puncte le vom numi puncte de referin•• ale intensit••ii înc•rc•rii.
Punctele de referin•• pot fi amplasate oriunde în planul elementului înc•rcat. Dac•
dori•i s• ata•a•i pentru mai multe înc•rc•ri aceea•i puncte de referin••, atunci ca primul
pas înscrie•i intensit••ile p1, p2, p3, defini•i punctele de referin••, dup• care cu iconul
lac•t bloca•i valorile. Dup• aceasta defini•i conturul înc•rc•rii.
Definirea punctul de referin•• al intensit••ii înc•rc•rii

Blocarea/deblocarea punctelor de referin••

1. Introduce•i intensitatea înc•rc•rii în fereastra de dialog (p1, p2, p3)


2. Defini•i punctele de cap•t al diagonalei dreptunghiului- grafic sau cu ajutorul
Înc•rcare coordonatelor. Fun•ia este aplicabil• numai în palnul principal.
dreptunghiular• pe 3. Defini•i pozi•ia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor
domeniu
166 AxisVM 8c

1. Introduce•i intensitatea înc•rc•rii în fereastra de dialog (p1, p2, p3)


2. Defini•i punctele de cap•t al diagonalei dreptunghiului- grafic sau cu ajutorul
Înc•rcare coordonatelor.
dreptunghiular• 3. Defini•i pozi•ia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor
rotit• pe domeniu
1. Introduce•i intensitatea înc•rc•rii în fereastra de dialog (p1, p2, p3)
2. Defini•i grafic sau cu ajutorul coordonatelor col•urile poligonului.
Definirea unui Dac• definirea poligonului se efectueaz• cu ajutorul coordonatelor, dup• ultimul
poligon oarecare punct ap•sa•i tasta de comand•.
înc•rcare Dac• definirea poligonului se define•te grafic, închiderea poligonului se efectueaz•
prin clicarea la primul punct al poligonului, sau prin ap•sarea tastei de comand•.
3. Defini•i pozi•ia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor
1. Introduce•i intensitatea înc•rc•rii în fereastra de dialog (p1, p2, p3)
2. Clica•i în domeniu
Pozi•ionarea 3. Defini•i pozi•ia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor.
înc•rc•rii uniform
distribuite pe Pe un domeniu pute•i definii numai o singur• înc•rcare, valoarea va fi aceea care a fost
domeniul întreg introdus• ultima.

Modificare Locul, punctul de col•, intensitatea înc•rc•rii de suprafa•• independent de re•ea se


poate modifica în felul urm•tor.

Modificarea locul înc•rc•rii


1. Deplasa•i cursorul pe deasupra conturului înc•rc•rii. (lâng• cursor apare simbolul
înc•rc•rii)
2. •inând ap•sat butonul stâng al mausului deplasa•i pe aceasta.
3. Prin deplasarea mausului sau cu ajutorul coordonatelor relative deplasa•i înc•rcarea
la locul dorit.
4. Clicând cu butonul stâng al mausului sau prin ap•sarea unui buton de comand•
înc•rcarea va fi pozi•ionat• la locul dorit.
Modificarea punctului de col• al înc•rc•rii
1. Deplasa•i cursorul pe punctului de col• al înc•rc•rii. (Lâng• cursor apare simbolul
punctului de col• al înc•rc•rii.)
2. Deplasa•i, •inând ap•sat butonul stâng al mausului.
3. Prin deplasarea mausului sau cu ajutorul coordonate relative defini•i pozi•ia nou• a
punctului de col•.
4. Clicând cu butonul stâng sau cu ajutorul unui buton de comand• punctul de col• se
va deplasa în pozi•ia nou•.
Modificare intensit••ii înc•rc•rii
1. Deplasa•i cursorul pe deasupra conturului înc•rc•rii. (lâng• cursor apare simbolul
înc•rc•rii)
2. Clica•i cu butonul sâng al mausului.
3. Pe fereastra corespunz•toare schimba•i valoarea înc•rc•rii.
4. Închide•i fereastra cu ajutorul butonului Modificare
Putem selecta •i modifica împreun• mai multe înc•rc•ri de aceea•i tip.
Modificarea valoarei de înc•rcare se poate efectua •i în tabelul de înc•rc•ri,
modificând valoarea dorit•. Aici se poate modifica •i forma poligonului de înc•rcare.
•tergere Selecta•i înc•rc•rile pe care dori•i s• le •tege•i, apoi ap•sa•i tasta Delete.
F Înc•rcarea ata•at• la domeniu va r•mâne •i dup• regenerarea re•elei de element
finit.
Manual de utilizare 167

4.10.11. Înc•rc•ri tip lichid

Elementelor selectate li se poate


aplica înc•rcare liniar• din lichid.
Valoarea înc•rcarii aplicat• pe
elementele de plac• sau •aib•
programul o define•te prin
intensit••ile calculate în col•urile
acestora.

Înc•rc•rile din lichid definite cu un singur pas programul le va trata ca o singut•


înc•rcare. De accea dac• aplic•m la mai multe elemente înc•rc•ri lichide, atunci
clicând la oricare dintre conturul înc•rc•rii, toate înc•rc•rile vor fi selectate, astfel se
poate modifica u•or valoarea acestora.
Dac• numai câteva dinte înc•rc•ri dori•i s• le modifica•i, atunci în locul select•rii
unice este recomandat• folosirea metodei de selectare cu selec•ie par•ial• dup• care
alege•i elementele c•rora dor•i s• le modifica•i înc•rcarea.

4.10.12. Înc•rc•ri din greutatea proprie


Programul calculeaz• greutatea proprie a elementelor în func•ie de aria sec•iunii
transversale •i densitate în cazul barelor respectiv grosime •i densitate în cazul
elementelor de suprafa•• •i le asociaz• la ipoteza actual•.

$ Reprezentarea se face cu litera G de culoarea albastru deschis.

4.10.13. Varia•ie de lungime


Pentru barele •i z•brelele selectate
se poate defini o varia•ie de
lungime (eroare de fabrica•ie) de
m•rimea dL.
O varia•ie de lungime dL pozitiv•
induce compresiune în element.
Efectul este asem•n•tor cu
înc•rcarea din temperatur•
dT = dL (α ⋅ L ) .
168 AxisVM 8c

4.10.14. For•• de tensionare


Pentru barele •i z•brelele selectate
se poate defini o for•• de tensionare
P[kN].
O for•• de tensionare pozitiv•
induce în element întindere.

Efectul este asem•n•tor cu înc•rcarea dat• de temperatur• dT = − P (α ⋅ E ⋅ A ) .


=

4.10.15. Înc•rc•ri date de varia•ie de temperatur• pe elemente de bar•

Z•brea Z•brelelor selectate li se asociaz• o varia•ie de temperatur• uniform•.


Se dau urm•torii parametrii:
Tref temperatura ini•ial• (în stare netensionat•)
T temperatura final• (în timpul analizei)

Bar•/nervur• Barelor sau nervurilor selectate li se asociaz• de asemenea o varia•ie de temperatur•


uniform•.
Se dau urm•torii parametrii:
Tref : temperatura ini•ial•
T1: temperatura fibrei superioare în direc•ia selectat•
T2: temperatura fibrei inferioare în direc•ia selectat•
=
dT =T - Tref varia•ia uniform• de temperatur•.
=
Dac• dT este pozitiv nervura sau bara se înc•lze•te.
Temperatura în centrul de greutate (T):

Cu direc•ia local• y yG
T = T2 + (T1 − T2 )
Hy

Cu direc•ia local• z zG
T = T2 + (T1 − T2 )
Hz
unde (yG, z G) este centrul de greutate al sec•iunii iar Hy, Hz dimensiunile sec•iunii
descrise în baza de date a sec•iunilor.
dT•=T1 - T2 varia•ia de temperatur• neuniform•.
Manual de utilizare 169

4.10.16. Înc•rc•ri date de varia•ie de temperatur• pe elemente plane

Elementelor plane selectate li se poate asocia o varia•ie de temperatur• uniform• sau


neuniform•.
Se dau urm•torii parametrii:
Tref : temperatura ini•ial• (în stare netensionat•)
T1 : temperatura fe•ei dinspre punctul de referin•• (la z > 0)
T2 : temperatura fe•ei opuse punctului de referin•• (la z < 0)
=
dT varia•ia uniform• de temperatur• luat• în considerare în planul median al
=
elementului. Dac• dT este pozitiv, elementul se înc•lze•te.
dT = = (T1 + T2 ) / 2 − Tref
dT• varia•ia neuniform• de temperatur•.

dT ≠ = T1 − T2
Punct de referin••

T1

T2

F Pentru elementele tip •aib• se ia în considerare numai componenta dT=.


Pentru elementele tip plac• se ia în considerare numai componenta dT•.

4.10.17. Cedare de reazem

În direc•ia rezem•rilor, reazemele nodale se încarc• cu deplasarea e [m] sau rotirea θ


[rad]. Dac• deplasarea nodului este blocat• pe direc•ia componentei ced•rii de reazem
(grad de libertate blocat) aceasta nu are efect asupra structurii.
Ordinea de m•rime a rigidit••ii reazemului trebuie s• fie de 3-4 ori mai mare decât
rigiditatea structurii pe direc•ia reazemului. Cedarea de reazem este luat• în
considerare cu for•a Preazem = K reazem ⋅ edeplasare care ac•ioneaz• pe direc•ia
respectiv•.
170 AxisVM 8c

Semnele pozitive ale ced•rilor de reazem sunt prezentate în figur•:

4.10.18. Linii de influen••


Pentru sec•iunea barei
selectate se poate da
deplasarea relativ• a sec•iunii
ex /ey /ez /θx /θy /θz.
Pentru aceast• înc•rcare
componentele diagramelor de
deplasare reprezint• linia de
influen•• a sec•iunii date a
barei.
Valoarea deplas•rilor relative
e sau θ trebuie s• fie +1.00
sau -1.00.

F Înc•rcare pentru inie de influen•• se poate defini numai în ipoteza de linie de


influen••. Vezi... 4.10.1 Ipoteze •i grup•ri de înc•rcare

Z•brea Pentru sec•iunea barei selectate se poate da deplasarea


relativ• a sec•iunii ex. Pentru aceast• înc•rcare,
componentele diagramelor de deplasare reprezint• linia de
influen•• a sec•iunii date a barei. Valoarea deplas•rilor
relative ex trebuie s• fie +1.00 sau -1.00.

Bar• Pentru sec•iunea barei selectate se poate da deplasarea relativ• a sec•iunii


ex /ey /ez /θx /θy /θz. Pentru aceast• înc•rcare, componentele diagramelor deplas•ri
reprezint• liniile de influen•• ale sec•iunii date a barei. Valoarea deplas•rilor relative e
sau θ trebuie s• fie +1.00 sau -1.00.
Manual de utilizare 171

4.10.19. Seism
Metoda spectrului Determinarea înc•rc•rilor din seism se
de r•spuns face prin metoda spectrului de r•spuns
pentru elemente plane •i spa•iale. Din
modurile de vibrare calculate anterior
programul genereaz• valorile for•elor
seismice echivalente •i aplic• pe acestea
ca for•e statice pe structur•, dup• care
valorile astfel calculate prin însumarea
rezultatelor apar•inând modurilor de
vibrare determin• solicitarea maxim•
provenit• din efectul seismic.

Standarde Calculul seismic se poate efectua în urm•toarele standarde:


Eurocode 8 (EN 1998-1:2004)
STAS Român (P 100-2005)
Programul face numai calculele aici descrise, altele trebuie calculate •i introduse de
c•tre utilizator. Programul nu ia în considerare torsiunea provenit• din excentricitatea
maselor.
Generarea înc•rc•rilor din efectul seismului •i setarea spectrelor de r•spuns se pot
defini dup• cum urmeaz•.
1. Calcul•m primele n moduri de vibrare •i frecven•a proprie a structurii.
Coeficien•ii de echivalen•• pentru fiecare moduri de vibrare pe direc•iile X, Y, Z
sunt introduse în tabel C•utare în tabel/Coeficient de echivalen••.

F Unele standarde prescriu propor•ia minim• din masa total• care se ia în considerare
la analiza modurilor de vibra•ie.
Ex. În cazul Eurocode 8 • • 0.9, adic• suma maselor propor•ionale trbuie s• fie
minim 90% din masa total• în fiecare direc•ie analizat•, •i trebuie luat în
considerare fiecare mod de vibra•ie a c•rei mas• propor•ional• este mai mare de
5%.
2. Deschidem o ipotez• de înc•rcare de tip seism.
La deschiderea ipotezei de seism programul genereaz• mai multe ipoteze de seism,
dup• cum urmeaz•:
172 AxisVM 8c

a.) În cazul în care nu este calculat efectul de torsiune majorat:


Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia X. Rezultatele acestei ipoteze de înc•rcare
con•in valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe direc•ia X.
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia Y. Rezultatele acestei ipoteze de înc•rcare
con•in valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe direc•ia Y.
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia Z. Rezultatele acestei ipoteze de înc•rcare
con•in valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe direc•ia Z.
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia + •i -. Rezultatele acestei dou• ipoteze de
înc•rcare con•in valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe
direc•iile X, Y, Z .
b.) În cazul în care este calculat efectul de torsiune majorat:
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia Xa. Rezultatele acestei ipoteze de înc•rcare
con•in valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe direc•ia X •i din
efectul de torsiune cu excentricitatea + .
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia Xb. Rezultatele acestei ipoteze de înc•rcare
con•in valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe direc•ia X •i din
efectul de torsiune cu excentricitatea - .
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia Ya. Rezultatele acestei ipoteze de înc•rcare
con•in valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe direc•ia Y •i din
efectul de torsiune cu excentricitatea + .
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia Yb. Rezultatele acestei ipoteze de înc•rcare
con•in valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe direc•ia Y •i din
efectul de torsiune cu excentricitatea - .
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia Z. Rezultatele acestei ipoteze de înc•rcare
con•in valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe direc•ia Z.
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia 1+ •i 1-. Rezultatele acestei dou• ipoteze de
înc•rcare con•in suma valorilor maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe
direc•iile Xa, Ya, Z cu semn pozitiv •i negativ.
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia 2+ •i 2 -. Rezultatele acestei dou• ipoteze de
înc•rcare con•in suma valorilor maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe
direc•iile Xa, Yb, Z cu semn pozitiv •i negativ.
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia 3+ •i 3 -. Rezultatele acestei dou• ipoteze de
înc•rcare con•in suma valorilor maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe
direc•iile Xb, Ya, Z cu semn pozitiv •i negativ.
Ipotez• de înc•rcare cu termina•ia 4+ •i 4 -. Rezultatele acestei dou• ipoteze de
înc•rcare con•in suma valorilor maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor din seism pe
direc•iile Xb, Yb, Z cu semn pozitiv •i negativ.
F Efectul seismic pe direc•ia Z va fi luat• în considerare numai dac• a fost definit
spectru de r•spuns pe direc•ia vertical•.

3. Setarea parametrilor seismului.


În fereastra de dialog se pot introduce spectrul de proiectare •i urm•toarele
caracteristici de seism.
Manual de utilizare 173

F Fereastra de dialog •i parametrii aflate aici nu sunt identice la diferite standarde. Pe


acestea vom detalia mai târziu.
Dup• închiderea ferestrei de dialog se vor genera urm•toarele ipoteze de înc•rcare.
Ipoteze de înc•rcare cu termina•ia 01X, 02X, ...nX. Acestea con•in for•ele seis-
mice apar•inând modurilor de vibra•ie provenite din efectul seismic pe direc•ia X.
Ipoteze de înc•rcare cu termina•ia 01Y, 02Y, ...nY. Acestea con•in for•ele seis-
mice apar•inând modurilor de vibra•ie provenite din efectul seismic pe direc•ia Y.
Ipoteze de înc•rcare cu termina•ia 01Z, 02Z, ...nZ. Acestea con•in for•ele seis-
mice apar•inând modurilor de vibra•ie provenite din efectul seismic pe direc•ia Z.
Ipoteze de înc•rcare cu termina•ia 01tX, 02tX, ...ntX. Acestea con•in for•ele din
efectul de torsiune majorat provenite din efectul seismic pe direc•ia X.
Ipoteze de înc•rcare cu termina•ia 01tY, 02tY, ...ntY. Acestea con•in for•ele din
efectul de torsiune majorat provenite din efectul seismic pe direc•ia Y.

4.10.19.1. Calcul seism conform EUROCODE

Eurocode 8 Spectru de proiectare


(EN 1998-1:2004) Sd(T) (pentru analiz• liniar•)
Programul folose•te dou• spectre de proiectare pentru analiz•: unul pentru efecte
seismice orizontale •i unul pentru efecte seismice verticale.
Spectrele de proiectare se pot defini prin dou• metode
1.) Diagram• definit• de utilizator
2.) Forma parametric• dup• Eurocode 8 - EC8 prEN 1998-1 (4.2.4.)
Spectru de proiectare parametric pentru efectul seismic pe direc•ia orizontal•:
Sd[m/s2]

T [s]

2 T  2,5 2 
0 • T < TB : S d (T ) = a g ⋅ S ⋅  +  − 
 3 TB  q 3 
2,5
TB • T < T C : S d (T ) = a g ⋅ S ⋅
q
2,5  TC 
S d (T ) = a g ⋅ S ⋅ ≥ β ⋅ ag
q  T 
TC • T < T D :

2,5  TC ⋅ TD 
S d (T ) = a g ⋅ S ⋅ ≥ β ⋅ ag
q  T 2 
TD • T :

unde:
S, TB, TC, TD: EC8 ENV 1998-1 (Tabelul 3.2., 3.3.)
Ace•ti parametrii sunt diferi•i func•ie de clasa terenului de fundare •i de spectrul
seismic.
174 AxisVM 8c

Spectru seismic tip 1


Tip S TB TC TD
Sol [s] [s] [s]

A 1,0 0,15 0,4 2,0


B 1,2 0,15 0,5 2,0
C 1,15 0,20 0,6 2,0
D 1,35 0,20 0,8 2,0
E 1,40 0,15 0,5 2,0

Spectru seismic tip 2


Tip S TB TC TD
Sol [s [s [s
A 1,0 0,05 0,25 1,2
B 1,35 0,05 0,25 1,2
C 1,50 0,10 0,25 1,2
D 1,80 0,10 0,30 1,2
E 1,60 0,05 0,25 1,2

F Parametrii de mai sus pot fi modificate la definirea spectrelor de r•spuns.


ag : accelera•ia de dimensionare
•: factorul de limit• inferioar• la spectrul orizontal de dimensionare (valoare
recomandat• 0,2)
q : coeficient de comportare la efectul de seism în direc•ie orizontal•
Coeficient care depinde de tipul •i materialul structurii. Valoarea coeficientului de
comportare q face leg•tur• între calculul elastic linear •i comportarea neliniar•
(elasto-plastic) al structurii.
Spectru de proiectare parametric pentru efectul vertical al seismului:
EC8 prEN 1998-1 (3.2.2.5.)
Spectrul de proiectare pentru efectul vertical se calculeaz• din spectrul orizontal al
seismului, dup• cum urmeaz•.
Valorile ag •i q se vor înlocui cu avg •i qv, respectiv valorile S, TB, TC, TD se vor lua
din tabelele de mai jos.

Spectru seismic tip 1


avg/ag S TB TC TD
[s] [s] [s]
0,90 1,0 0,05 0,15 1,0

Spectru seismic tip 2


avg/ag S TB TC TD
[s] [s] [s]
0,45 1,0 0,05 0,15 1,0

agv : accelera•ia seismic• în sol pe direc•ie vertical•, valoare de dimensionare


qv : coeficient de comportare la efectul de seism pe direc•ie vertical•
Efect de torsiune /op•ional/ conform EC8 prEN 1998-1 (4.3.3.3.3.)
Programul determin• for•ele de torsiune majorate, în jurul axei verticale pentru fiecare
nivel •i mod de vibra•ie, aceste for•e provenind din excentricit••ile aleatoare ale
maselor.
Dimensiunile maxime în direc•iile X •i Y ale diferitelor nivele.
Manual de utilizare 175

Moment de torsiune majorat din efectul de seism pe direc•iile X •i Y.


M tXi = FXi ⋅ ( ±0,05 ⋅ H Yi )
M tYi = FYi ⋅ (±0,05 ⋅ H Xi )
unde:
FXi •i FYi reprezint• for•a de nivel corespunz•tor modului de vibra•ie pe nivelul i din
efectul de seism pe direc•ia X sau Y. Programul ia în considerare momentul de
torsiune majorat atât cu semnul pozitiv, cât •i cu cel negativ (identic pe toate nivelele).

For•e seismice generate


Pkr = S D (Tr ) ⋅ mk ⋅η kr
unde:
•kr: factorul de multiplicare provenit din ordonatele modurilor de vibra•ie,
corespunz•tor distribu•iei maselor
k : gradele de libertate ale nodurilor
r : modul de vibrare
Etapele de calcul
Efectul seismului este calculat în trei direc•ii independente:
Direc•ia X global (orizontal)
Direc•ia Y global (orizontal)
Direc•ia Z global (vertical) /op•ional/
F Programul ia în considerare efectul seismului pe direc•ia X •i Y ca efecte simultane,
dar independente ca efect static.
Combina•ie de r•spuns modal pe o direc•ie a efectului seismic
EC8 prEN 1998-1-2 (3.3.3.2.)
Programul aplic• dou• metode pentru determinarea maximelor solicit•rilor •i
deplas•rilor.

1. Metoda SRSS (Square Root of Summ of Squares):

E= ∑Ei
i
2

2. Metoda CQC (Complete Quadratic Combination):


E= ∑∑ E
i j
i ⋅ rij ⋅ E j

unde:
E componenta solicit•rii sau deplas•rii unui punct.
Combina•iile efectelor seismice pe o direc•ie
Programul aplic• dou• metode pentru determinarea componentelor efectelor seismice
pe o direc•ie dat•.
Valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor (E) din înc•rc•rile seismice pe
direc•iile X, Y, Z ap•rute simultan.
176 AxisVM 8c

1. Calculul cu media p•tratic•:

E= E X2 + E Y2 + E Z2
2. Combina•ia „30%”:
E X "+"0.3EY "+"0.3 EZ
E = max 0.3E X "+" EY "+"0.3E Z
0.3E X "+"0.3 EY "+" E Z
unde:
EX, EY, EZ sunt valorile maxime independente pe direc•iile X, Y, resp. Z.
Calculul deplas•rilor
Metoda de calcul ale deplas•rilor luând în considerare comportarea neliniar•.
Es = q d ⋅ E
unde:
qd: coeficient de comportare pentru deplas•ri
E: maximul de deplasare din analiza neliniar•

F În general qd=q.
Verificarea sensibilit••ii de gradul doi conform EC8 prEN 1998-1 (4.4.2.2.)
Programul verific• la finalul calculului seismic sensibilitatea fiec•rui nivel la efect
seismic de gradul doi. Calculeaz• pentru fiecare nivel un factor de sensibilitate seismic
• din efect de seism pe direc•iile X •i Y.
Ptot ⋅ d r
θ=
Vtot ⋅ h

unde:
Ptot este suma înc•rc•rilor gravita•ionale deasupra nivelului current
dr este deplasarea între nivele calculat din valorile medii ale diferen•elor între
deplas•rile de nivel din efect de seism pe direc•iile X sau Y

Vtot este suma eforturilor de forfecare deasupra nivelului current din efect de seism pe
direc•iile X sau Y
h este în•l•imea nivelului curent
Manual de utilizare 177

Setarea
parametrilor
seismice
(Eurocode 8)
Factorul de comportare
la deplasare

Acceleratia
seismica in sol

Editor de
Tip sol raspuns
spectral

Parametrii
raspunsului
spectral

În fereastra de dialog se pot seta parametrii seismici, spectrele de r•spuns, respectiv se


pot seta modurile de combina•ie.
Editor de spectre de Dac• ve•i schimba tipul spectrului din forma Parametric• la forma Unic•, dup• care
r•spuns ap•sa•i butonul Spectru r•spuns, apare fereastra de dialog de mai jos. Aici func•ia
spectrului de r•spuns se poate defini prin puncte sau se poate modifica pe aceasta.

Modurile de
combina•ie

Setarea combina•iilor modurilor de r•spuns


Automat:
Dac• este satisf•cut rela•ia Tj / Ti < 0.9 pentru toate perioadele de vibrare luate în
considerare (deci modurile de vibrare sunt considerate independente) atunci
programul va aplica metoda SRSS, altfel metoda CQC.
Combina•ia componentelor efectelor seismice
Utilizatorul poate s• aleag• între valoarea medie p•trat• sau însumarea cu valoarea
30%.
178 AxisVM 8c

4.10.19.2. Calcul seism conform STAS (P100-2004)

P100-2004 Spectru de proiectare


Sd(T) (pentru analiz• liniar•)
Programul folose•te dou• spectre de proiectare pentru analiz•: unul pentru efecte
seismice orizontale •i unul pentru efecte seismice verticale.
Spectrele de proiectare se pot defini prin dou• metode
1.) Diagram• definit• de utilizator
2.) Forma parametric• dup• P100
Spectru de proiectare parametric pentru efectul seismic pe direc•ia orizontal•:
Sd[m/s2]

T [s]

 β0 
 −1 
q
0 • T < TB : S d (T ) = a g 1 + T
 TB 
 
β0
TB • T < T C : S d (T ) = ag
q
β 0 TC
TC • T < T D : S d (T ) = a g
q T
β 0 TCTD
TD • T : S d (T ) = a g
q T2
unde:
S, TB, TC, TD: sunt conform P100-2004

Ace•ti parametrii sunt diferi•i func•ie de clasa terenului de fundare •i de spectrul


seismic.
Interval mediu de recuren•• a Valori ale perioadelor de control (col•)
magnitudinii cutremurului
TB, s 0,07 0,10 0,16
IMR = 100ani,
TC, s 0,7 1,0 1,6
Pentru starea limit• ultim•
TD, s 3 3 2

F Parametrii de mai sus pot fi modificate la definirea spectrelor de r•spuns.


ag : accelera•ia de dimensionare
•0: este factorul de amplificare dinamic• maxim• a accelera•iei orizontale a
terenului de c•tre structur•
q : coeficient de comportare la efectul de seism în direc•ie orizontal•
Coeficient care depinde de tipul •i materialul structurii. Valoarea coeficientului
de comportare q face leg•tur• între calculul elastic linear •i comportarea
neliniar• (elasto-plastic) al structurii.
Manual de utilizare 179

Spectru de proiectare parametric pentru efectul vertical al seismului:


Spectrul de proiectare pentru efectul vertical se calculeaz• din spectrul orizontal al
seismului, dup• cum urmeaz•.
Valorile ag •i q se vor înlocui cu avg •i qv, respectiv cu valorile Sve, TBv, TCv, TDv.

Accelera•ia seismic• în sol pe direc•ie vertical•, valoare de dimensionare:


avg = 0,7 ag
Coeficient de comportare la efectul de seism pe direc•ie vertical•:
qv=1.5 pentru toate materialele
Perioadele de col•:
TBv = 0,10 TCv
TCv = 0,45 TC
TDv = T D.

Efect de torsiune /op•ional/ conform P100-2004


Programul determin• for•ele de torsiune majorate, în jurul axei verticale pentru
fiecare nivel •i mod de vibra•ie, aceste for•e provenind din excentricit••ile aleatoare
ale maselor.
Dimensiunile maxime în direc•iile X •i Y ale diferitelor nivele.

Moment de torsiune majorat din efectul de seism pe direc•iile X •i Y.


M tXi = FXi ⋅ ( ±0,05 ⋅ H Yi )
M tYi = FYi ⋅ (±0,05 ⋅ H Xi )
unde:
FXi •i FYi reprezint• for•a de nivel corespunz•tor modului de vibra•ie pe nivelul i din
efectul de seism pe direc•ia X sau Y. Programul ia în considerare momentul de
torsiune majorat atât cu semnul pozitiv, cât •i cu cel negativ (identic pe toate
nivelele).

For•e seismice generate


Fb ,k = γ I S d (Tk ) mk
unde:
mk este masa modal• efectiv• asociat• modului propriu de vibra•ie k •i se
determin• cu rela•ia
2
 n 
 ∑ mi si ,k 
mk =  i =n1 

∑ mi si2,k
i =1
unde:

γI este factorul de importanta-expunere al constructiei


mi masa de nivel
Tk perioada proprie în modul propriu de vibra•ie k
180 AxisVM 8c

S d (Tk ) ordonata spectrului de r•spuns de proiectare corespunz•toare perioadei


fundamentale Tk
si ,k componenta vectorului propriu în modul de vibra•ie k pe direc•ia
gradului de libertate dinamic• de transla•ie la nivelul “i”

For•a seismic• care ac•ioneaz• în nodul “i” se calculeaz• cu rela•ia


mi si .k
Fi .k = Fb ,k n

∑m s
i =1
i i ,k

Etapele de calcul
Efectul seismului este calculat în trei direc•ii independente:
Direc•ia X global (orizontal)
Direc•ia Y global (orizontal)
Direc•ia Z global (vertical) /op•ional/
F Programul ia în considerare efectul seismului pe direc•ia X •i Y ca efecte
simultane, dar independente ca efect static.
Combina•ie de r•spuns modal pe o direc•ie a efectului seismic

Programul aplic• dou• metode pentru determinarea maximelor solicit•rilor •i


deplas•rilor.

1. Metoda SRSS (Square Root of Summ of Squares):


E= ∑E
i
i
2

2. Metoda CQC (Complete Quadratic Combination):


E= ∑∑ E ⋅ ρ
i j
i ij ⋅ Ej

unde:
E componenta solicit•rii sau deplas•rii unui punct.
Combina•iile efectelor seismice pe o direc•ie
Programul aplic• dou• metode pentru determinarea componentelor efectelor
seismice pe o direc•ie dat•.
Valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor (E) din înc•rc•rile seismice pe
direc•iile X, Y, Z ap•rute simultan.

1. Calculul cu media p•tratic•:

E= E X2 + E Y2 + E Z2
2. Combina•ia „30%”:
E X "+"0.3EY "+"0.3 EZ
E = max 0.3E X "+" EY "+"0.3E Z
0.3E X "+"0.3 EY "+" E Z
unde:
EX, EY, EZ sunt valorile maxime independente pe direc•iile X, Y, resp. Z.
Calculul deplas•rilor pentru SLS
Metoda de calcul ale deplas•rilor luând în considerare comportarea neliniar•.
ds = υ q de
unde:
u: factor de reducere care •ine seama de perioada de revenire mai scurt• a ac•iunii
seismice
de: deplasarea aceluia•i punct din sistemul structural, determinat• prin calcul static
elastic sub înc•rc•ri seismice de proiectare
Manual de utilizare 181

Calculul deplas•rilor pentru ULS


Metoda de calcul ale deplas•rilor luând în considerare comportarea neliniar•.
d s = c q de
unde:
c: factor supraunitar care •ine seama de faptul c• în r•spunsul seismic inelastic
cerin•ele de deplasare sunt superioare celor din r•spunsul elastic
Verificarea sensibilit••ii de ordinul doi
Programul verific• la finalul calculului seismic sensibilitatea fiec•rui nivel la efect
seismic de gradul doi. Calculeaz• pentru fiecare nivel un factor de sensibilitate seismic
• din efect de seism pe direc•iile X •i Y.
Ptot ⋅ d r
θ=
Vtot ⋅ h

unde:
Ptot este suma înc•rc•rilor gravita•ionale deasupra nivelului current
dr este deplasarea între nivele calculat din valorile medii ale diferen•elor între
deplas•rile de nivel din efect de seism pe direc•iile X sau Y

Vtot este suma eforturilor de forfecare deasupra nivelului current din efect de seism pe
direc•iile X sau Y
h este în•l•imea nivelului curent

Setarea
parametrilor
seismice P100
Factorul de comportare
la deplasare

Acceleratia
seismica in sol
Editor de
raspuns
spectral
Tip sol

Parametrii
raspunsului
spectral

În fereastra de dialog se pot seta parametrii seismici, spectrele de r•spuns, respectiv se


pot seta modurile de combina•ie.
182 AxisVM 8c

Editor de spectre de Dac• ve•i schimba tipul spectrului din forma Parametric• la forma Unic•, dup• care
r•spuns ap•sa•i butonul Spectru r•spuns, apare fereastra de dialog de mai jos. Aici func•ia
spectrului de r•spuns se poate defini prin puncte sau se poate modifica pe aceasta.

Modurile de
combina•ie

Setarea combina•iilor modurilor de r•spuns


Automat:
Dac• este satisf•cut rela•ia Tj / Ti < 0.9 pentru toate perioadele de vibrare luate în
considerare (deci modurile de vibrare sunt considerate independente) atunci
programul va aplica metoda SRSS, altfel metoda CQC.
Combina•ia componentelor efectelor seismice
Utilizatorul poate s• aleag• între valoarea medie p•trat• sau însumarea cu valoarea
30%.
Manual de utilizare 183

4.10.20. Mase nodale

Pentru analiza modal• I/II masele care nu sunt introduse în ipotezele de înc•rcare se
pot lua în considerare ca mase concentrate în noduri.
Pentru analiza modal• II masele nodale se pot lua în considerare ca înc•rc•ri statice
care prin efectul de ordinul II afecteaz• rezultatele.
Pentru nodurile selectate se pot defini mase concentrate mx, my, mz [kg] pe cele trei
direc•ii globale.
In cazul in care masele sunt egale pe cele trei directii este suficient definirea a unei
singure mase (Aplica aceeasi masa pe fiecare directie).
$ Masele nodale sunt vizualizate cu un cerc dublu de culoare ro•u închis.

4.10.21. Modificare
Modificarea înc•rc•rilor deja definite.
Modificarea se poate face astfel:
1. Se •ine ap•sat• tasta [Shift] •i se selecteaz• cu cursorul elementele a c•ror
înc•rcare se modific•. Pentru selectare se poate utiliza •i fereastra sau bara de
selectare.
2. Se d• un clic pe butonul înc•rc•rii.
3. În rândul datei de modificat se comut• butonul de modificare.
4. Se modific• data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.

Modificare rapid•: clicând pe elementul finit înc•rcat se afi•eaz• fereastra de dialog


aferent• înc•rc•rii.
Dac• sunt selectate mai multe elemente finite, clicând pe unul dintre acestea se pot
modifica înc•rc•rile pentru toate elementele deodat•. Dac• sunt selectate elemente
finite •i clicarea se face pe un element care nu este ales, selectarea se anuleaz• iar
modificarea se poate face numai pentru acest element. Dac• elementul este înc•rcat cu
mai multe înc•rc•rcare se poate modifica numai o înc•rcare. În acest caz se poate
modifica înc•rcarea concentrat• sau distribuit• care este mai aproape de punctul unde
s-a clicat.
F Modificarea înc•rc•rilor se face în mod asem•n•tor cu definirea, diferen•a fiind
numai în aspectul c• la modificare se poate schimba •i o caracteristic• a înc•rc•rii.
Caracteristicile înc•rc•rii elementelor selectate care nu au fost modificate în
fereastr• r•mân neschimbate.
Dac• sunt selectate elemente a c•ror înc•rcare nu se poate modifica cu func•ia
apelat•, acestea r•mân neschimbate.

4.10.22. •tergere

[Del] Vezi detaliat… 3.2.5 •tergere


184 AxisVM 8c

4.11. Re•ea

Generare re•ele pe elemente de linie, domenii, îndesire local• re•ea •i verificarea


geometriei elementelor finite.

4.11.1. Generare re•ea


La generarea re•elei recunoa•terea liniilor care se intersecteaz• •i care se suprapun are
ca efect diminuarea erorilor de editare a modelului.

4.11.1.1. Generare re•ea pentru elementele liniare

Barele •i nervurile curbe la analize sunt considerate elemente cu axe drepte. Pentru
elementele curbe este necesar definirea unui poligon cu densitatea corespunz•toare. În
mod similar se procedeaz• •i pentru barele cu sec•iune variabil• pentru ca aceste
elemente sunt considerate cu sec•iune constant• între dou• noduri. Precizia rezultatelor
depinde de densitatea re•elei de elemete finite.
Re•ea de elemente finite – similar cu re•elei pentru domenii – se poate •terge sau
modifica. Propriet••iile •i înc•rc•rile definite pe aceste elemente nu se •terg la
•tergerea re•elei.
Re•eaua de lemente finite se poate definii •i pentru elemente liniare. Aceast•
posibilitate se poate utiliza eficient pentru analizele neliniare •i dinamice unde pentru
o precizie mai mare este necesar împ•r•irea barelor în mai multe segmente.
Parametrii de
generare re•ea
pentru elemente de
linie

Generarea re•elei este posibil în modurile urm•toare:


Deviere maxim• de la arcul de cerc
Re•eaua se va genera la densitatea pentru care în•l•imea corzii nu este mai mare
decât valoarea definit•
M•rimea maxim• de element
Re•eaua se va genera în a•a fel încât lungimea liniilor s• nu fie mai mare decât
valoarea definit•
Împ•r•ire în N
Elementul de linie va fi împ•r•it în N p•r•i egale.
Cu unghi
Unghiul central corespunz•tor re•elei nu va fi mai mare decât valoarea definit•.
Manual de utilizare 185

4.11.1.2. Generare re•ea pentru domenii


Genereaz• o re•ea de elemente finite triunghiulare având lungimea laturilor cea setat•
în fereastra de dialog de mai jos. Re•eaua generat• ia în considerare toate golurile,
punctele •i liniile interioare ale domeniului.
Se poate opta pentru generarea re•elei în func•ie de pozi•ia înc•rc•rilor.

Parametrii generare
re•ele pe domenii

Dimensiune re•ea Se poate definii o m•rime medie pentru elemente finite. În urma gener•rii poate sa
rezulte elemente •i mai mici •i mai mari.
Ajustarea re•elei la Cu aceste op•iuni se poate seta ca la ce tipuri •i m•rimi de înc•rc•ri s• fie ajustata
înc•rc•ri re•eaua. Pentru înc•rc•rile concentrate se vor genera noduri iar pentru înc•rc•rile
liniare linii.
Metoda de Elemente uniforme
împ•r•ire a La generarea re•elei conturul domeniilor •i liniile interioare vor fi imp•r•ite pe baza
conturului m•rimii medie a unui element finit. Cu aceasta op•iune elementele finite
triunghiulare vor fi aproximativ de aceeasi dimensiune.
Adaptare m•rimea de re•ea
Programul •inând cont de forma domeniului genereaz• re•eaua optim•. Unde
dimensiunea de re•ea definit• de utilizator este corespunz•tor se va genera aceast•
re•ea iar unde nu este corespunz•tor se va genera automat o re•ea mai dens•.
Dac• op•iunea Generare re•ea numai pe domenii f•r• re•ele este activat• se vor
genera re•ele numai pe domeniile care nu au re•ea definit•.

Generarea re•elei poate fi urm•rit• într-o fereastr• separat• în care clicând pe butonul
Renun•a se poate opri generarea re•elei.

La generarea re•elei în cazul unor elemente finite tip bar• care sunt incluse total sau
par•ial în domeniu, programul ia în considerare numai nodurile de la capetele de bar•,
nu •i liniile aferente acesteia.
Dac• în interiorul domeniului se g•sesc elemente patrulatere sau triunghiulare pe care
deja au fost generate re•ele, programul le include f•r• modific•ri pe acestea în re•eaua
nou•.
186 AxisVM 8c

Înaintea gener•rii re•elei Dup• generarea re•elei

F Generarea unei re•ele noi pe un domeniu pe care anterior s-a generat o re•ea are ca
efect schimbarea re•elei domeniului în cel nou.

4.11.2. Îndesirea re•elei de elemente finite

Cu aceste func•ii se poate m•ri fine•ea de discretizare în elemente finite. În urma


aplic•rii func•iilor, elementele finite noi mo•tenesc propriet••ile, (material, grosime,
referin•e, …), rezemarea •i înc•rc•rile elementelor finite originale. Se poate alege
dintre urm•toarele posibilit••i de îndesire:

Uniform•

înainte de îndesire dup• îndesire

înainte de îndesire dup• îndesire

Se d• lungimea maxim• a laturii unui element finit din re•eaua îndesit•. Func•ia
realizeaz• îndesirea re•elei astfel încât fiecare element va avea laturile de lungime mai
mic• decât valoarea dat•.
Manual de utilizare 187

Îndesirea unei zone Se face o îndesire uniform• pe elementele selectate.

înainte de îndesire dup• îndesire


Elementele selectate sunt împ•r•ite în felul urm•tor:

element dreptunghiular element triunghiular

Îndesire în jurul
unui punct

înainte de îndesire dup• îndesire


Trebuie selectate nodurile, în jurul c•rora se dore•te îndesirea re•elei
(ex: rezem•rile pe stâlpi ale pl•cilor). Trebuie dat un raport de împ•r•ire. Re•eaua din
jurul nodurilor selectate va fi generat• astfel, încât s• împart• liniile de re•ea dup•
raportul dat. Acest raport poate avea valori între 0.2-0.8.
188 AxisVM 8c

Îndesire dup•
muchie

înainte de îndesire dup• îndesire

Trebuie selectate liniile (muchiile) în jurul c•rora se cere îndesirea re•elei


(ex: rezem•ri pe muchie, înc•rc•ri distribuite) •i dat un raport de împ•r•ire. Re•eaua
(din jurul liniilor marcate) va fi generat• astfel încât s• împart• liniile legate la liniile
marcate dup• raportul dat. Raportul poate avea valori între 0.2-0.8.

4.11.3. Verificare re•ea

F Programul verific• unghiul cel mai (α ) mic al elementelor finite.


Elementul finit se consider• deformat dac•
- α • 15 pentru triunghiuri
- α • 30 pentru dreptunghi.
Manual de utilizare 189

5. Analiz•
Cu acest program se pot efectua analize statice de ordinul I •i II, modale de ordinul I •i
II •i de stabilitate. În sistemul de programe AxisVM, analiza structurilor se bazeaz• pe
metoda elementului finit. Metoda elementului finit este prezentat• detaliat în
bibliografia manualului de utilizare. Condi•ia utiliz•rii sistemului de programe este
cunoa•terea metodei elementului finit aferent programului •i experien•• în utilizarea
acestuia.
Analiza unei structuri este efectuat• în trei etape:

1. Preg•tirea datelor pentru analiz•


2. Efectuarea analizei (în func•ie de tipul analizei)
3. Prelucrarea rezultatelor pentru vizualizare
Etapele, durata unei analize •i datele referitoare la model, se pot vizualiza prin
ap•sarea butonului Detalii.
Preg•tirea datelor În cadrul preg•tirii datelor, programul verific• datele de intrare •i avertizeaz•
pentru analiz• utilizatorul dac• acestea nu sunt corecte. În func•ie de tipul erorii, analiza este
întrerupt• sau se poate continua sau întrerupe în func•ie de op•iunea utilizatorului.
Dup• aceasta, programul efectueaz• o opera•ie de optimizare a numerot•rii nodurilor
pentru a reduce l••imea semibenzii sistemului de ecua•ii •i implicit spa•iul ocupat de
aceasta. În cadrul opera•iei se utilizeaz• metodele Cutchill-McKee invers •i Akhras-
Dhatt într-un singur ciclu de itera•ie. Evolu•ia procesului de optimizare •i spa•iul
ocupat de sistemul de ecua•ii aferente sunt afi•ate în fereastra analizei.

Analiza Etapele analizei sunt afi•ate în fereastra analizei.


Sistemul simetric liniar de ecua•ii este rezolvat cu metoda Cholesky modificat• în
cazul analizelor statice •i prin iterare în subspa•iu în cazul analizei modale •i
stabilitate.
În cadrul analizelor, erorile de rezolvare a sistemului de ecua•ii provenite din rotunjiri
•i de rezemare a modelului, se determin• în toate cazurile •i sunt afi•ate în fereastra de
Info ca Eeq. Dac• aceast• valoare este mai mare de 0.00001 precizia rezultatelor nu
este satisf•c•toare din cauza faptului c• sistemul de ecua•ii nu este bine condi•ionat.
Precizia deplas•rilor ob•inute va fi asem•n•toare.
Fiecare nod al modelului poate s• aib• •ase grade de libertate nodale de deplasare.
Matricea de rigiditate a structurii •i matricea maselor se genereaz• în func•ie de aceste
grade de libertate nodale. În acest mod se ob•ine un randament asem•n•tor pentru
structuri plane •i spa•iale.
Prelucrarea La prelucrarea datelor, rezultatele sunt ordonate în func•ie de numerotarea ini•ial• a
rezultatelor pentru nodurilor •i preg•tite pentru vizualizare grafic•.
vizualizare
Parametrii necesari pentru diferitele tipuri de analiz• sunt prezenta•i în continuare.
190 AxisVM 8c

5.1. Static•
Liniar• În cadrul analizei liniare, diagrama for••-deplasare este liniar•.
La apelarea func•iei, analiza se efectueaz• imediat pentru toate ipotezele de înc•rcare.
Comportarea geometric liniar• a structurii presupune c• deplas•rile structurii sunt
mici, iar materialul utilizat este izotrop sau anizotrop •i se comport• liniar (legea lui
Hooke).

F Vezi descrierea elementelor contact, arc •i utilizarea acestora în analiza liniar•


static•.
Neliniar• În cadrul analizei neliniare diagrama for••-deplasare este neliniar•.
Aceast• comportare provine din utilizarea elementelor neliniare (contact, arc) sau
dintr-o analiz• geometric neliniar• (bare •i z•brele).

La apelarea analizei neliniare apare fereastra cu parametrii necesari ai analizei:

Parametrii Se dau parametrii pentru analiza incremental•:


analizei
Ipoteza de Se alege ipoteza de înc•rcare pentru care se face analiza (numai o singur• ipotez• sau
înc•rcare combina•ie).
Selectarea parametrilor de control (for••/deplasare) pentru analiza neliniar•:
Înc•rcare În cazul controlului în for•e, incrementele se dau în incremente uniforme de for••. În
acest caz, structura va fi înc•rcat• în trepte uniforme cu înc•rc•rile multiplicate cu
factorul de for••.
Deplasare În cazul controlului în deplas•ri, incrementele se dau în incremente uniforme de
deplasare. În acest caz, structura va fi înc•rcat• în nodul selectat pe direc•ia gradului
de libertate ales în trepte uniforme de deplasare.
Factor de În func•ie de control, se d• factorul de for•• (control în for•e) sau valoarea deplas•rii
For••/Deplasare maxime (control în deplas•ri).
maxim•
Num•rul Se dau num•rul pa•ilor pentru analiza incremental•. Valoarea implicit•
incrementelor este 1, dar pentru structuri cu comportare neliniar• pronun•at•, pentru asigurarea
convergen•ei numerice, sunt necesari mai mul•i pa•i.
Manual de utilizare 191

Actualizarea În prima itera•ie a fiec•rui increment, programul corecteaz• rigidit••ile structurii.


rigidit••ilor Pentru setarea implicit• (n=1), corec•ia se face pentru fiecare itera•ie. Aceast• valoare
are efect favorabil asupra comport•rii numerice •i conduce la convergen•• pentru un
num•r minim de pa•i. În unele cazuri, actualizarea mai rar• a rigidit••ilor conduce la
un timp de rulare mai favorabil, chiar dac• num•rul itera•iilor este mai mare. În aceste
cazuri valoarea lui n se d• în consecin••.

Criterii de Analiza convergen•ei asigur• precizia rezultatelor analizei neliniare. Este foarte
convergen•• important ca parametrii convergen•ei s• fie da•i corespunz•tor. În procesul de iterare,
valoarea incrementului deplas•rii •i vectorul for•elor neechilibrate trebuie s• se
anuleze (s• tind• c•tre zero).
Num•rul maxim de Se alege în func•ie de nelinearitatea structurii •i parametrii analizei folosite. Valoarea
itera•ii implicit• este 20. Dac• criteriile de convergen•• nu sunt îndeplinite în num•rul maxim
de itera•ii, programul nu d• rezultate.
Deplasare/ Criterii multiple de convergen•• se pot exprima în deplas•ri, for•• sau lucru mecanic
Înc•rcare/ Lucru (este obligatoriu cel pu•in un criteriu). În majoritatea cazurilor, criteriul exprimat cu
mecanic ajutorul lucrului mecanic este suficient. În anumite situa•ii, pentru o eroare mare a
incrementului de deplasare, corespunde o for•• mic• neechilibrat• sau invers. Valorile
implicite pentru parametrii de convergen•• sunt urm•toarele: deplasare 0.001, for••
0.0001 lucru mecanic 0.0000001.

Luarea in In cazul placilor de beton armat este posibilitatea efectuarii analizei tinand cont de
considerare a armarea placii. Se poate seta ca programul sa tina cont de armarea minima calculata sa
armarii armarea efectiva.
Programul determina deformatiile si eforturile in placa de beton armat pe baza
diagramei moment-curbura. Deformatiile astfel obtinute reprezinta deformatia exacta a
placii. Eforturile obtinute reprezinta o eventuala redistribuite lor in placa.
Neliniaritate geometric• pentru bare
Pentru aceast• op•iune programul determin• echilibrul pentru structura deformat•. În
func•ie de m•rimea deplas•rilor programul face o analiz• de ordinul I sau de ordinul II.
Programul •ine cont de neliniaritatea geometric• numai pentru elementele z•brea, bar•
•i nervur•.
Dac• în model nu sunt elemente neliniare (contact, arc) se activeaz• doar op•iunea
Neliniaritatea geometric•.
Dac• în model sunt elemente neliniare, atunci în analiz• se ia în considerare
neliniaritatea acestor elemente (contact, arc). Prin activarea op•iunii Neliniaritatea
geometric• pentru bare se poate •ine cont •i de neliniaritatea elementelor de bar• •i
z•brea.

F Barele trebuie împ•r•ite în cel pu•in patru segmente.


Luarea în considerare a arm•rii efective
În cazul pl•cilor de beton armat este posibil• efectuarea analizei cu armarea efectiv•.
În acest caz deplas•rile •i eforturile în plac• sunt determinate pe baza diagramei de
moment-curbur•. Deplas•rile •i eforturile (redistribu•ia eforturilor) determinate în
acest fel •in cont de comportarea neliniar• a betonului armat.
Salvarea ultimului increment
Dac• analiza neliniar• se efectueaz• cu mai multe incremente de înc•rcare programul
determin• deplas•rile •i eforturile pentru fiecare incremente de înc•rcare. În
majoritatea cazurilor este suficient• salvarea numai a ultimului increment. În acest caz
se selecteaz• op•iunea respectiv•.
F În cazul în care se salveaz• numai ultimul increment comportarea structurii în
fazele intermediare nu se poate urm•rii.
192 AxisVM 8c

Observa•ie În aceast• analiz•, programul folose•te o metod• iterativ• de tip


Newton-Raphson. Metoda este cunoscut• în mai multe variante, care difer• între ele
prin modul de corectare a matricii de rigiditate.
Pentru o mai bun• în•elegere a analizei, în continuare este exemplificat• comportarea
unui sistem cu un singur grad de libertate:

Arc neliniar elastic Comport•ri posibile

Dac• n=1 (valoarea implicit•), atunci Dac• n>Num•rul maxim al itera•iilor,


rigidit••ile se corecteaz• în fiecare itera•ie atunci rigidit••ile se corecteaz• numai în
•i metoda de iterare se nume•te metoda prima itera•ie, iar metoda de itera•ie se
Newton-Raphson obi•nuit•. nume•te metoda Newton-Raphson
modificat•.
Dac• 1<n<Num•rul maxim a itera•iilor,
atunci se poate utiliza o metod• Newton-
Raphson modificat•.
În figur• este reprezentat procesul de
iterare pentru n=2.

Observa•ie În cazul sistemelor cu consolidare, analiza se confrunt• cu instabilitatea numeric•,


ceea ce conduce la divergen•a procesului de iterare dac• n>1. Datorit• acestui fapt, la
schimbarea st•rii elementului contact se corecteaz• rigiditatea elementelor chiar dac•
aceasta nu este necesar• conform parametrului n.
Comport•rile cu palier snap-through nu se pot analiza cu control în for•e. În acest caz,
solu•ia este utilizarea controlului în deplas•ri.

Control de În figur• este prezentat•, cu linie continu•, o


for••/deplasare solu•ie cu control de for•• pentru o structur• cu
o caracteristic• for••-deplasare care, la valoarea
P0 a for•ei, d• eroare datorit• faptului c•
structura are deplas•ri foarte mari. În acest caz,
structura se poate analiza f•r• probleme cu
control în deplas•ri.
Manual de utilizare 193

5.2. Analiza modal•


În cadrul analizei modale, programul determin• primele n valori proprii cerute •i
vectorii proprii aferen•i. Analiza este o rezolvare a unei probleme generale de valori
proprii (programul folose•te metoda iter•rii în subspa•ii). Programul verific• dac• au
fost determinate valorile proprii cele mai mici.
La analiz•, programul folose•te matricea diagonal• a maselor, aceasta con•inând doar
mase de transla•ie.

F În cadrul analizei structurii, programul determin• numai valori proprii pozitive.


Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina.

Parametrii analizei Se dau parametrii pentru analiza modal•:


Ordinul I Efectul for•elor de întindere/compresiune asupra rigidit••ii elementelor nu este luat în
calcul în timpul analizei pentru determinarea modurilor de vibra•ie.
Ordinul II În cadrul analizei sunt luate în calcul efectele for•elor axiale asupra rigidit••ii
elementelor.
În analiza modal• de ordinul II for•ele de întindere m•resc rigiditatea elementelor iar
for•ele de compresiune scad rigiditatea. Acest fenomen influen•eaz• rezultatele
analizei modale. În toate cazurile, la acest tip de analiz• se folosesc rezultatele de la o
ipotez• static•.
Num•rul modurilor Se d• num•rul modurilor de vibra•ie care se determin• în cadrul analizei. Valoarea
de vibra•ie implicit• este 6 iar valoarea maxim• 99. Num•rul modurilor cerute nu poate s• fie mai
mare decât num•rul gradelor de libertate dinamic• ale structurii.
Ipotez• Se poate selecta ipoteza de înc•rcare sau doar masa care s• se ia în considerare în
cadrul analizei (numai o singur• ipotez• sau combina•ie).
În cadrul analizei modale de ordinul I •i II înc•rc•rile pot fi convertite în mase. La
analiza modal• de ordinul II programul folose•te rezultatele de la o ipotez• static•.
Convertirea Se poate opta pentru convertirea înc•rc•rilor de natur• gravita•ional• în mase din
înc•rc•rilor în mase ipoteza de incarcare selectata.
Doar masele Programul efectueaza analiza numai cu masele concentrate definite.
Componenta de Se poate seta ca ce componanta de masa sa fie utilizat pentru analiza. Optiuniile se pot
masa uriliza pentru determinarea formelor de vibratie pentru diferite directii.
194 AxisVM 8c

Criterii de Analizele de convergen•• asigur• precizia rezultatelor analizei modale, din acest motiv
convergen•• este foarte important• alegerea parametrilor de convergen••.
Num•rul maxim de Num•rul maxim a itera•iilor se alege în func•ie de modurile de vibra•ie care se
itera•ii determin• (valoare mai mare pentru num•r mai mare de valori proprii). Valoarea
implicit• este de 30. Dac• nu sunt îndeplinite criteriile de convergen•• cu parametrii de
convergen•• ale•i, programul nu d• rezultate.
Convergen•a Se determin• convergen•a relativ• a valorii proprii. Valoarea implicit• este de 1.0E-10.
valorilor proprii
Convergen•a Valoarea de referin•a implicit• este de 0.00001. Valoarea erorilor cu care au fost
vectorilor proprii determinate vectorii proprii sunt comparate cu aceast• valoare de referin••. Dac•
eroarea este mai mare decât valoarea de referin••, atunci aceasta va apare în paleta de
informa•ii cu culoarea ro•ie.
F În analiz•, programul folose•te matricea diagonal• a maselor. În consecin••, pentru
o modelare corespunz•toare a distribu•iei maselor în model este necesar• împ•r•irea
barelor în mai multe segmente •i discretizarea corespunz•toare în cazul elementelor
finite plane. Precizia rezultatelor este suficient de bun• dac• pentru fiecare
semiund• elementele sunt împ•r•ite în patru segmente (în cazul elementelor de
suprafa•• pe ambele direc•ii).

Pentru structuri în cadre etajate se poate adopta modelul cu masele concentrate în


noduri. Pentru acoperi•uri cu deschideri mari •i structur• în re•ea suficient de
dens• (grinzi, ferme, cabluri, etc.) este suficient a considera masele aplicate în
noduri.
Formele de vibra•ii sunt normalizate în raport cu matricea maselor:
{U }T ⋅ [M ] ⋅ {U } = 1

5.3. Stabilitate
În cadrul analizei de stabilitate programul determin• num•rul cerut de parametrii
critici de înc•rcare minimi •i formele de pierdere a stabilit••ii aferente. Analiza este o
rezolvare a unei probleme generale de valori proprii (programul folose•te metoda
iter•rii pe subspa•ii). Programul verific• dac• au fost determinate valorile proprii cele
mai mici.
F În cadrul analizei structurii, programul determin• numai valori proprii pozitive.
Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina.

Parametrii analizei
Se dau parametrii pentru analiz•:
Ipoteza Se alege o ipotez• de înc•rcare pentru care se face analiza de stabilitate (numai o
singur• ipotez•).
Num•rul formelor Se dau num•rul formelor de pierdere a stabilit••ii dorite. Valoarea implicit• este 6.
de pierdere a Numai valoarea cea mai mic• are semnifica•ie fizic• (aceast• valoare d• parametrul
stabilit••ii critic al înc•rc•rii).
Manual de utilizare 195

Criterii de Vezi în capitolul Analiza modal•


convergen••
Flambajul barelor Prin flambajul barelor se în•elege flambaj într-un plan (axa deformat• a barei este o
curb• plan•, •i sec•iunea barei nu se rote•te în jurul axei x locale). Sec•iunea barei
trebuie s• aib• una sau dou• axe de simetrie (dac• înc•rc•rile ac•ioneaz• în planurile
de simetrie) sau trebuie definite cu momentele de iner•ie principale I1 •i I2.
F Barele trebuie împ•r•ite în cel pu•in patru segmente.
λcr < 0 , pierderea stabilit••ii are loc pentru înc•rcarea cu semnul opus, iar
Dac•,
parametrul critic al înc•rc•rii aferente ipotezei este λefectiv
cr ≥ λcr
În cazul structurilor care con•in elemente de z•brea programul determin•
parametrul critic al înc•rc•rii aferente pierderii globale a stabilit••ii. Programul nu
analizeaz• flambajul z•brelelor.

5.4. Elemente finite


Structurile analizate pot s• con•in• diferite elemente structurale. Pentru modelarea
acestor elemente programul dispune de numeroase elemente finite.
Toate tipurile de elemente finite se pot utiliza în analizele static• I, modal• I •i
stabilitate. Analiza static• geometric nelinear• •i analiza modal• de ordinul II se poate
efectua numai pentru structurile alc•tuite din bare.

Z•brea Bar• Nervur•

Element finit patrulater de •aib•, plac•, Element finit triunghiular de •aib•, plac•,
învelitoare învelitoare

Arc Contact Reazem


(numai o singur• (numai o singur•
component• este component• este
reprezentat•) reprezentat•)
196 AxisVM 8c

Deplas•rile nodale ale elementelor finite în sistemul local de coordonate sunt


prezentate în tabelul urm•tor:
Element finit ex ey ez θx θy θz Figura
u v w

Z•brea *

Element liniar izoparametric cu dou• noduri

Bar• * * * * * *

Element cubic Hermit de tip Euler-Bernoulli-Navier cu dou• noduri

Nervur• * * * * * *

Element izoparametric Thimosenko cu trei noduri cu câmp cvadratic


de deplas•ri

•aib• * *

Element cvadratic izoparametric de tip Serendipity cu opt noduri,


Element cvadratic izoparametric cu •ase noduri

Plac• * * *

Element cvadratic izoparametric de tip Hughes cu nou• noduri


(Mindlin), element cvadratic izoparametric cu •ase noduri (Mindlin)

Învelitoare * * * *

Element combinat din elementele •aib• •i plac•


Element finit ex ey ez θx θy θz Figura
u v w

Reazem
* * * * * *
(numai dou•
componente)

Arc * * * * * * (numai dou•


componente)
Contact *
Corp rigid
Element de
legatur• * * * * * * (numai dou•
componente)

Unde:
u, v, w transla•ii locale în direc•ia axelor x, y, z
θx, θy, θz rotiri locale în direc•ia axelor x, y, z
(*) rigiditatea în direc•ia dat•
Manual de utilizare 197

Eforturi Eforturile în elementele finite în sistemul local de referin••:

Element finit Solicitare


Z•brea Nx
Bar• Nx Vy Vz Tx My Mz
Nervur• Nx Vy Vz Tx My Mz
•aib• nx ny nxy
Plac• mx my mxy vx vy
Învelitoare nx ny nxy mx my mxy vx vy
Arc Nx Ny Nz Mx My Mz
Contact Nx
Reazem Nx Ny Nz Mx My Mz
Corp rigid
Element de leg•tur• N- Nx Ny Nz Mx My Mz
N
Element de leg•tur• nx ny nxy mx my mz
L-L

5.5. Etapele unei analize


Analiza unei structuri cu metoda elementului finit are urm•toarele etape:
Etapele unei analize 1. Determinarea propriet••iilor geometrice, de elasticitate, de rezemare •i a
înc•rc•rilor pe structur•.
2. Determinarea modului de preluare a înc•rc•rilor (efectul de •aib•, plac•,
învelitoare, grind•).
3. Definirea discontinuit••ilor locale (rigidiz•ri, goluri).
4. Alegerea tipurilor de elemente finite pentru modelarea structurii. În aceast•
etap•, materialul elementelor •i propriet••ile de rigiditate se concentreaz• în
axa elementelor.
5. Discretizarea structurii. Fine•ea discretiz•rii trebuie s• fie în concordan•• cu
precizia dorit• de calcul •i hardware-ul disponibil.
6. Preg•tirea datelor conform punctul 5.:
a.) Caracteristici geometrice
b.) Caracteristici de rigiditate
c.) Topologia elementelor
d.) Caracteristici de rezemare
e.) Înc•rc•ri (static•), mase (analiza modal•).
7. Verificarea datelor de intrare (precizie, compatibilitate).
8. Analiza structurii.
9. Alegerea rezultatelor caracteristice.
10. Verificarea rezultatelor dup• criteriile:
a.) Corectitudinea •i precizia rezultatelor (convergen•a).
b.) Compatibilitatea rezultatelor cu condi•iile definite în punctul 6.d.
c.) În cazul structurilor speciale, analiza cu alt• metod• sau program pentru
compararea •i analiza rezultatelor.
11. Reluarea analizei. Dac• în punctul 10. nu este satisf•cut• o condi•ie se reia
parcurgerea punctelor 1.-6. cu modific•rile necesare.
12. Extragerea rezultatelor caracteristice sub form• tabelar• sau diagrame.
Concluzii finale privind rezisten•a •i stabilitatea structurii cu respectarea
criteriilor de rezisten•• •i stabilitate.

Modelare Construirea modelului de calcul al structurii înseamn• acceptarea unor ipoteze


(simplificatoare), a c•ror efecte asupra rezultatelor trebuie luate în considerare (la
dimensionare).
La elementele de suprafa••, la baza împ•r•irii în elemente finite trebuie s• fie o analiz•
atent• a st•rii de tensiune •i deforma•ie a structurii, luând în considerare forma,
materialele, înc•rc•rile •i rezem•rile efective.
Pozi•ia nodurilor •i a liniilor (topologia împ•r•irii în elemente finite) de re•ea depind •i
de discontinuit••ile ap•rute în geometrie (linii de contur neregulate, reazeme
intermediare) •i înc•rc•rile (for•e concentrate sau distribuite variabile) structurii.
În locurile cu concentr•ri de tensiuni (unghiuri ascu•ite) este indicat• o discretizare
mai fin•. Evitarea singularit••ilor, cauzate de efecte concentrate, se face prin aplicarea
acestora pe suprafe•e mici, dar finite. Contururile curbe pot fi aproximate cu un num•r
corespunz•tor de segmente drepte.
Pentru a m•ri precizia rezultatelor este necesar• îndesirea re•elei de elemente finite. În
fiecare caz, re•eaua cu o împ•r•ire mai fin• trebuie s• con•in• împ•r•irea anterioar•.
198 AxisVM 8c

5.6. Mesaje de eroare

Mesaje Matricea de rigiditate nu este pozitiv•


Determinantul matricii de rigiditate este zero sau negativ, din cauza unei model•ri
gre•ite.

Matrice singular• Jacobi


Matricea de rigiditate Jacobi a unui element finit este singular• (geometrie
deformat•).
Nodurile nu au grad de libertate liber
Toate gradele de libertate sunt blocate.
Deforma•ie foarte mare în incrementul actual
Elementul a suferit deforma•ii foarte mari în incrementul actual.
Incrementul de rotire este foarte mare
Incrementul de rotire al elementului dep••e•te π/4 rad (90°). Pentru o solu•ie corect•
trebuie majorat num•rul treptelor de for••.
Component• de deplasare necorespunz•toare
Componenta controlului în deplas•ri este aleas• pe direc•ia unui grad de libertate
blocat.
Criteriile de convergen•• nu au fost îndeplinite
Num•rul itera•iilor nu este suficient.
Divergen•• în itera•ia actual•
În procesul de iterare a ap•rut divergen••. Pa•ii de incrementare sunt prea mari sau
criteriile de convergen•• nu sunt suficient de restrictive.
Prea multe valori proprii
Rangul matricii maselor este mai mic decât a modurilor de vibra•ie cerute.
Nu s-a g•sit nici o valoare proprie
Criteriile de convergen•• nu au fost îndeplinite pentru nici o valoare proprie.
Aceasta nu este valoarea proprie minim• (xx)
Exist• xx valori proprii mai mici decât cea calculat•.
Modelul con•ine elemente denaturate (foarte deformate). Modifica•i re•eaua!
Modifica•i geometria elementelor finite denaturate.
Elementul finit a suferit deforma•ii excesive în timpul analizei.
M•ri•i num•rul incrementelor de înc•rcare.
Rezultatele nu sunt convergente nici dup• num•rul maxim de itera•ii
M•ri•i num•rul maxim de itera•ii.
Nodul ... pe direc•ia ... nu are rigiditate.
Verifica•i rezemarea pe direc•ia respectiv• •i gradele de libertate nodale.
Manual de utilizare 199

6. Rezultate

6.1. Static•
De pe foaia Static• se poate efectua analiza static• de ordinul I •i II. Vizualizarea
rezultatelor ob•inute.
Scara de reprezentare

Reprezentare
Componenta diagrame
Parametrii de reprezentat• neliniare
reprezentare
Analiz• static• Modul de
neliniar• reprezentare
Ipoteza de înc•rcare, C•utare valori
combina•ia, înf••ur•toarea min/max
Analiz• static•
liniar• sau combina•ia de
dimensionare

Analiz• static• Analiza static• liniar• Vezi detaliat... 5.1 Static•


liniar•

Analiz• static• Analiza static• neliniar• Vezi detaliat... 5.1 Static•


neliniar•

Parametrii de Modul grafic •i parametrii de reprezentare a rezultatelor. Se poate selecta ipoteza de


reprezentare înc•rcare, combina•ia, înf••ur•toarea sau combina•ia de dimensionare.

Sectiuni afisate
in mod de
afisare sectiuni

Semnificatia parametrilor de reprezentare din fereastra de dialog sunt urmatoarele:


În func•ie de analiza efectuat• se poate selecta din rezultatele liniare sau neliniare.
Pentru aceste rezultate se pot alege dou• sau trei tipuri de rezultate:
1. Rezultatele pentru o ipotez• sau combina•ie de înc•rcare.
2. Diagrama înf••ur•toare din ipoteze •i/sau combina•ii de înc•rcare.
Programul, din ipotezele selectate, alege valorile minime •i maxime •i le
vizualizeaz•.
3. În cazul analizei liniare programul genereaz• combina•ii de dimensionare
folosind gruparea înc•rc•rilor.

În cazul diagramelor înf••ur•toare •i de dimensionare se pot alege din op•iunile:


Valori afisate Min, Max concomitent• a valorilor maxime •i minime.
Min Vizualizarea numai a valorilor minime (valoarea cu semnul).
Max Vizualizarea numai a valorilor maxime (valoarea cu semnul).
200 AxisVM 8c

Metoda de Pentru Eurocod si standardele care se bazeaza pe Eurocod se poate seta metoda de
combinare combinare.

Forma de afisare Nedeformat


Reprezentarea structurii •i în forma nedeformat•.
Deformat
Structura este vizualizat• numai în forma deformat•.
Mod de afisaree Diagram•
Componenta rezultatelor selectate este reprezentat• sub form• de diagram•. Pe
diagrame se poate afi•a •i valoarea solicit•rilor.
Sec•iune
Componenta rezultatelor selectate este reprezentat• pe sec•iune cu sau f•r•
afi•area valorile solicit•rilor. Sunt reprezentate sec•iunile deja definite •i
selectate.
Izolinie
Este un mod de reprezentare a componentei solicit•rii. Intervalul valorilor
minime •i maxime este împ•r•it în subintervale ale c•ror limite sunt reprezentate
cu linii de culori diferite. Valorile solicit•rilor corespunz•toare culorilor sunt
afi•ate în Fereastra de scar• a culorilor. Detaliile pentru setarea ferestrei de
scar• a culorilor.
Vezi: 2.17.3 Paleta de culori
Suprafa•• de nivel
Este un mod de reprezentare a componentei solicit•rii. Intervalul valorilor
minime •i maxime este împ•r•it în subintervale care sunt reprezentate cu
suprafe•e de culori diferite. Valorile solicit•rilor corespunz•toare limitelor
culorilor sunt afi•ate în Fereastra de scar• a culorilor. Detaliile pentru setarea
ferestrei de scar• a culorilor.
Vezi: 2.17.3 Paleta de culori
Inactiv
Este dezactivat• reprezentarea grafic•.
Sec•iuni Se pot activa reprezentarea sec•iunilor deja definite. Dac• pentru modul de
reprezentare se alege op•iunea Sec•iuni, atunci diagramele sunt afi•ate numai în
sec•iunile selectate. Dac• exist• sec•iune definit• printr-un plan de sec•iune, afi•area
conturului dreptunghiular al acesteia se poate seta prin op•iunea Desenarea conturului
sec•iunii.
Componenta Se poate alege componenta de reprezentat.

Scara Scara de reprezentare a diagramelor. Valoarea implicit• este de 1.00 pentru care
valoarea maxim• din diagram• va fi 50 de pixeli. Scara se poate modifica dup•
preferin••.

Valori numerice Nod


pe…
Afi•area valorii componentei pe nod sau pe reazem nodal.
Linie
Afi•area valorii componentei rezultatelor pe bar•, nervur•, sec•iuni, reazeme de
muchie, elemente de contact •i arc.
Manual de utilizare 201

Suprafa••
Afi•area valorii componentei rezultatelor pe elemente de suprafa•• •i reazeme de
suprafa••. Rezultatele pe elemente de suprafa•• sunt date în •apte sau nou•
noduri. Programul determin• valoarea maxim• absolut• pe elementul finit •i o
afi•eaz• numai pe aceasta. Punctul cu valoarea maxim• este marcat cu un punct
negru pe ecran.

Numai Min./Max.
Valorile afi•ate pe noduri, lini sau suprafe•e vor fi minimele •i maximele locale.

Componenta my a momentului Componenta R z a reac•iunii


încovoietor
Cu butonul Alte setari … se poate opta pentru urmatoarele optiuni:

Uniformizarea Nu este
solicit•rilor Solicit•rile ob•inute în noduri nu sunt mediate.
Selectiv
Solicit•rile ob•inute în noduri sunt mediate în func•ie de sistemul local de
coordonate a elementelor care sunt legate în nodul respectiv •i înc•rc•rile
aferente elementelor.
Toate
Solicit•rile ob•inute în noduri sunt mediate f•r• a se lua în considerare
caracteristicile elementelor •i înc•rc•rile pe acestea.
Varia•ia intensit••ii Setarea parametrilor de intensitate.
202 AxisVM 8c

Ipoteza de
înc•rcare,
combina•ia,
înf••ur•toare sau
combina•ia de
dimensionare

Din lista de selec•ie se poate alege:


Ipoteza sau combina•ia de înc•rcare
Pasul analizei neliniare
Înf••ur•toarea
Combina•ie de dimensionare

Componenta Din lista de selec•ie se poate alege componenta de:


reprezentat•
Deplas•ri (eX, eY, eZ θX, θY,
θZ,eR, θR)
Solicit•ri de bar• (Nx, Vy, Vz, Tx, My, Mz)
Efort unitar în bar• (Smin, Smax,Ty, Tz )
Eforturi de suprafa•• (nx, ny, mx, my, mxy, vx, vy,
qR, n1, n2, αn, m1, m2, αm,
nxD, nyD, mxD, myD)

Varia•ia intensit••ii (dnx, dny, dnxy, dmx, dmy, dmxy, dvx, dvy)
Efort unitar în suprafa•• (Sxx, Syy, Sxy, Sxz, Syz, So, S1, S2)
Reac•iune reazem nodal (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
Reac•iune reazem pe muchie (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
Reac•iune reazem de suprafa•• (Rx, Ry, Rz)
Solicitare arc (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
Solicitare contact (Nx)

Modul de
Modul de reprezentare
reprezentare

Din lista de selec•ie se poate alege modul de reprezentare a componentei rezultatelor:


Diagram•
Sec•iune
Izolinie
Suprafa•• de nivel
Inactiv
F La reprezentarea componentelor rezultatelor înf••ur•toare Min, Max •i combina•ii
de dimensionare Min, Max, modul de reprezentare cu Izolinie •i Suprafe•e de nivel
nu se poate folosi

Scara reprezent•rii
Cu scara reprezent•rii se poate modifica scara diagramelor.
Manual de utilizare 203

6.1.1. Valori minime •i maxime


Programul caut• valorile minime •i maxime în ipoteza de înc•rcare •i detaliul actual
(dac• sunt activate detalii, valorile minime •i maxime se refer• numai la acestea).
Func•ia determin• valoarea minim• •i maxim• a componentei selectate. Dac• aceste
valori extreme apar în mai multe noduri acestea sunt marcate de program.

6.1.2. Anima•ie

Salvare în fi•ier
video

Setarea parametrilor de
Butoane de comand• Setarea vitezei de
anima•ie
rulare

Se pot vizualiza deplas•rile, eforturile, formele de vibra•ii •i de pierdere a stabilit••ii


cu faze de mi•care.
204 AxisVM 8c

Parametrii
Anima•ie Derulare

Unidirec•ional
Derulare de la zero pân• la
valoarea maxim•.

Bidirec•ional
Derulare continu• de la zero pân•
la valoarea maxim•.

Generare faze Secven•e


Num•rul cadrelor folosite pentru anima•ie între 3-99.
Recalcularea rand•rii
Vizualizarea solicit•rii cu acoperire în fiecare faz•.
Recalculare culori
Culorile sunt schimbate în fiecare faz• conform valorilor zero •i maxim• setat• în
Fereastra de scar• a culorilor.

Fi•ier video Realizare fi•ier video: Clicând pe butonul ro•u putem salva anima•ia sub numele
numefisier.avi, care ulterior poate fi vizualizat cu programul Windows Media Player.
Programul genereaz• în fi•ierul video un num•r de secven•e care se poate seta la
Parametri.... De obicei aceste filme au durata setat• în fereastra Durata pozelor - dac•
hardware-ul are capacitatea necesar• pentru vizualizare. Implicit aceast• valoare este
de 100 ms, ceea ce înseamn• o vitez• de 10 poze/sec.

6.1.3. Reprezentare diagrame


Parametrii diagramei

Reprezentarea rezultatelor calculului neliniar sub form• de diagrame.


Se pot reprezenta maxim dou• diagrame.
Pentru diagram• trebuie selectat• o component• pentru axa X •i una pentru Y.
Perechile de valori aferente pa•ilor de itera•ie se reprezint• cu o linie
continu•.
Manual de utilizare 205

Setarea parametrilor:

6.1.4. Tabele cu rezultate


În tabele sunt afi•ate valorile rezultatelor. Dac• o parte din elementele structurii sunt
selectate, în tabel se afi•eaz• numai rezultatele pe aceste elemente. Dup• preferin••, se
pot selecta •i alte criterii de filtrare pentru afi•area tabelar• a rezultatelor (de ex. în
func•ie de tipul de sec•iune). Con•inutul tabelului, cu ajutorul memoriei temporare
(Clipboard), se poate transfera în alte programe (de ex. Excel, Word). Vezi...2.9
Tabele
Op•iuni de Se poate opta ca tabelul afi•at s• con•in• toate rezultatele sau/•i un extras din rezultate.
reprezentare Tot în aceast• fereastr• de dialog se selecta componenta de rezultat care este afisat în
[CTRL]+[R] tabel. Func•ia se poate accesa •i din meniul Format\Afisarea rezultatelor….
În tabelul Combina•ii de dimensionare (vezi... 4.10.2), în afar• de valorile
componentelor min/max, sunt afi•ate datele ipotezelor participante în aceste
combina•ii cu nota•iile urm•toare:
[] ipotezele cu înc•rc•rile permanente
|| ipotezele cu înc•rc•rile cvasipermanente
{} ipotezele cu înc•rc•rile variabile
() ipotezele cu înc•rc•rile excep•ionale
206 AxisVM 8c

Rezultate Dac• op•iunea este selectat• atunci se vor


afi•a toate liniile tabelului dac• nu numai
extrasul rezultatelor.

Extras La cap•tul fiec•rui tabel se g•se•te un


extras care este întocmit din valorile
rezultatelor din tabel. În acest extras sunt
afi•ate valorile eforturilor minime •i
maxime din tabel.

Caut• valori În tabel valorile minime •i maxime sunt extrase numai pentru elementele selectate.
extreme Componentele aferente valorilor maxime se afi•eaz• în toate cazurile.
Dac• componenta min/max apare într-o singur• sec•iune valorile aferente din acel loc
se afi•eaz• •i în tabel. În caz contrar în locul componentelor aferente se afi•eaz• ∗.
În coloana Distan•• se afi•eaz• locul primei apari•ii a componentei min/max.

Filtrare propriet••i Vezi în capitolul 2.9 Tabele.

Imprimare Clicând pe icoana cu imprimant• se va afi•a fereastra de dialog descris în capitolul


3.1.9 Imprimare. Func•ia se poate accesa •i din File\Imprimare. Se va imprima tabelul
cu coloanele setate conform propriet•tiilor de filtrare.

6.1.5. Deplas•ri
Nod Ca rezultat, se ob•in valorile
componentelor deplas•rii dup• direc•iile
globale, pe baza c•rora este determinat•
rezultanta transla•iilor (eR) •i rezultanta
rotirilor (fR).

Reprezent•rile deplas•rilor pentru o •aib• în consol•:


diagram• cu afi•area valorilor sec•iune cu afi•area valorilor

curb• de nivel suprafa•• de nivel


Manual de utilizare 207

Bar• Se ob•in componentele rezultatelor deplas•rilor sec•ionale a barelor în sistemul global


•i local de coordonate.
Se activeaz• prin selectarea barei.
La vizualizarea modelului sau detaliile modelului, valorile deplas•rilor nodale •i
sec•ionale se afi•eaz• în sistemul global de coordonate.
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu deplas•rile nodale •i sec•ionale
ale barei în sistemul local de coordonate al acestuia.
Concomitent se pot afi•a mai multe bare în aceast• fereastr•, dac•:
a.) diferen•a dintre unghiurile locale de coordonate a barelor nu
dep••e•te o valoare dat•
b.) direc•iile axelor locale x coincid
c.) materialele barelor sunt identice

În cadrul ferestrei exist• posibilitatea afi••rii rezultatelor •i a altor ipoteze sau


combina•ii de înc•rcare. În cazul înf••ur•toarelor se poate opta pentru activarea sau
dezactivarea func•iilor componente.
Prin mi•carea liniei albastre ale diagramelor, pe bar• se citesc rezultatele în diferite
puncte.

Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate


208 AxisVM 8c

6.1.6. Eforturi în elemente de z•brea sau bar•


Z•brea În elementele de tip z•brea apar numai eforturi axiale Nx.

Dac• semnul for•ei axiale este pozitiv, elementul de z•brea este întins. Valorile
min/max pentru solicit•rile înf••ur•toare •i de dimensionare se pot afi•a concomitent
pe model.
Diferite moduri de reprezentare pentru solicit•rile unei grinzi cu z•brele:
diagrama Nx cu afi•area valorilor valori min/max Nx cu afi•area valorilor

Bar• În elemente bar• se stabilesc urm•toarele eforturi: Nx , V y , Vz , T x , M y , Mz.


Eforturile în bare sunt date în sistemul
local de coordonate. Sensurile pozitive
ale eforturilor sunt date în figur•.
Diagramele de momente încovoietoare
sunt desenate de program pe fibra întins•
a barei.

Diferite moduri de reprezentare pentru eforturi pe cadre:


diagrama Nx cu afi•area valorilor valori min sau max Vz cu afi•area
valorilor

diagrama M y cu afi•area valorilor valori min/max My cu afi•area valorilor

La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu diagramele acesteia.


Concomitent, se pot afi•a mai multe bare în aceast• fereastr•, dac•:
a.) diferen•a dintre unghiurile locale de coordonate ale barelor nu
b.) dep••e•te o valoare dat•
c.) direc•iile axelor locale x coincid materialele barelor sunt identice
Manual de utilizare 209

În cadrul ferestrei exist• posibilitatea afi••rii rezultatelor •i a altor ipoteze sau


combina•ii de înc•rcare. În cazul înf••ur•toarelor se poate opta pentru activarea sau
dezactivarea func•iilor componente.
Prin mi•carea liniei albastre ale diagramelor, pe bar• se citesc rezultatele în diferite
puncte.
Tabele cu rezultate Se pot afla solicit•rile în orice sec•iune a barei.
La selectarea unei ipoteze sau combina•ii de înc•rcare, în tabele apar solicit•rile
calculate în toate sec•iunile barei.
Vezi detailat... 6.1.4 Tabele cu rezultate
F Pentru combina•iile de înf••ur•toare •i de dimensionare pe bare se afi•eaz• numai
valorile componentelor min/max.

Dac• componenta min/max apare într-un singur loc în model valorile aferente ale
solicit•rilor în acel loc se afi•eaz• •i în tabel. În caz contrar, în locul solicit•rilor
aferente se afi•eaz• ∗, iar în coloana Distan•• se afi•eaz• locul primei apari•ii a
componentei min/max.

6.1.7. Solicit•ri de nervur•


Pentru elemente de nervur• se stabilesc
urm•toarele eforturi: Nx , V y , Vz , Tx , M y , M z.
Eforturile în elementul de nervur• sunt date în
sistemul local de coordonate cu originea în
centrul de greutate al sec•iunii acestuia. Sensurile
pozitive ale eforturilor sunt date în figur•.
Diagramele de momente încovoietoare sunt
desenate de program pe fibra întins• a barei.

În nervurile cuplate excentric de elemente de învelitoare, pe lâng• momentele


încovoietoare •i for•ele t•ietoare, apare •i for•a axial•.
Eist• posibilitatea de a reprezenta un poligon format din mai multe elemente de
nervur• dac• unghiul axelor locale acestora coincid.
210 AxisVM 8c

Diferite moduri de reprezentare pentru solicit•rile de nervur•:


diagrama Tx cu afi•area valorilor diagrama M y

Tabele cu rezultate Vezi detailat... 6.1.4 Tabele cu rezultate

6.1.8. Eforturi în elemente de suprafa••


Eforturi În elementele de suprafa•• se produc urm•toarele eforturi:

Element de suprafa•• Nota•ie


•aib• nx
ny
nxy

Plac• mx
my
mxy
vxz
vyz

Învelitoare nx
ny
nxy
mx
my
mxy
vxz
vyz
Manual de utilizare 211

Diferite moduri de reprezentare pentru o plac• rigidizat• cu nervuri:


diagram• sec•iune cu valori

izolinie suprafa•• de nivel

F În cazul momentelor unei pl•ci, indicii x •i y reprezint• direc•ia fibrelor încovoiate


paralele cu axele locale sau direc•ia arm•rii. Momentul încovoietor mx rote•te în
jurul axei locale y iar m y în jurul axei x.
Eforturile de încovoiere pentru plac• sunt pozitive dac• întind fibra de sus (fa•a
elementului dinspre direc•ia pozitiv• a axei z ), •i negative dac• întind fa•a opus• .
Varia•ia intensit••ii Toate modelele de elemente finite •i analiza cu elementele finite sunt aproxim•ri
inginere•ti. În func•ie de num•rul elementelor finite din model, de forma lor, de
condi•iile de solicitare •i de rezemare •i de al•i factori, precizia aproxim•rii poate s• fie
foarte corect• sau gre•it•.
La aprecierea preciziei de aproximare ne ajut•, f•r• a efectua o analiz• nou•,
vizualizarea varia•iei intensit••ilor. Varia•ia intensit••ilor pe baza rezultatelor de calcul
ne arat• m•rimea varia•iei solicit•rilor în interiorul elementelor, în procente, în raport
cu valoarea maxim• a solicit•rii. La elementele care arat• varia•ii mari de intensit••i,
pentru o aproximare mai exact• se recomand• îndesirea re•elei. Valoarea acceptabil• a
modific•rii intensit••ilor se poate determina pe baz• de experien••.

Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate


Eforturi principale Pentru elementele de suprafa•• programul determin•
eforturi principale n1, n2, αn, m1, m2, αm •i rezultanta
for•ei t•ietoare qR.
Valorile sunt afi•ate corespunz•tor urm•toarelor
condi•ii •i semne:
m1 ≥ m2 n1 ≥ n 2
,

− 90 o < α ≤ +90 o în raport cu axa local• x a


elementului finit plan
212 AxisVM 8c

Învelitoare
•aib• Plac•
2
n x + ny  n x − ny  -
n1 n1 = +   + n xy

2
2  2 
2
nx + n y  nx − n y  -
n2 n2 = −   + n 2xy

2  2 
2n xy
tg ( 2α n ) =
αn nx − ny
-

2
- mx + my  mx − m y 
m1 m1 = +   + m xy

2
2  2 
2
- mx + my  m x − my 
m2 m2 = −   + m xy

2
2  2 
2m xy
- tg ( 2α m ) =
αm mx − my
2
vSz = v xz + v yz
vSz -

F În cazul elementului de •aib• solicitat în starea plan• de deforma•ie n ≠ 0 , dar


z
aceste valori nu sunt calculate.
$ Eforturile se pot afi•a sub form• de diagram•, sec•iune, curb• de nivel •i suprafe•e de
nivel.
În cazul reprezent•rii direc•iilor principale (αn, αm) sub form• de diagram• sunt
vizualiza•i vectorii corespunz•tori, a c•ror lungime •i culoare variaz• în func•ie de
efortul principal în direc•ia respectiv•. Cap•tul vectorului este marcat cu o linie
perpendicular• dac• valoarea efortului principal este negativ•.

Efort principal negativ

Tabele cu rezultate Vezi detailat... 6.1.4 Tabele cu rezultate

Eforturi pentru La elementele de suprafa•• se determin• for•ele normale •i momentele nxv, nyv, mxv,
dimensionarea myv , la care se dimensioneaz• arm•turile.
arm•turilor Valorile se determin• astfel:
n xv = nx ± nxy , n yv = n y ± nxy

m xv = m x ± m xy , m yv = m y ± m xy

$ M•rimea eforturilor de dimensionare a arm•turilor se poate vizualiza sub form• de


diagrame, diagrame pe sec•iuni, curbe sau suprafe•e de nivel.
Manual de utilizare 213

6.1.9. Reac•iuni
În elemente de reazem (resort) deplas•rile cu semn
pozitiv corespund reac•iunilor cu semn pozitiv (efort
axial •i moment de torsiune).
De exemplu, alungirea reazemului (resort) produce
întindere.
$ Reac•iunile se pot vizualiza sub form• de diagrame
sau cu culori. În modul de reprezentare cu diagrame
reac•iunea apare reprezentat• cu vector.

Rezultanta În cazul reazemelor sunt calculate •i rezultantele ReR •i RθR. pe baza urm•toarelor
reac•iunilor formule:
2 2 2
R eR = R ex + R ey + R ez R θR = R θ2x + R θ2y + R θ2z

Diferite moduri de reprezentare a reac•iunilor:

Momente Ryy în reazeme Rezultanta ReR a reac•iunilor

Solicitare Ry în reazeme de muchie Rezultanta ReR a reac•iunilor de muchie

Tabele cu rezultate
Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate

6.1.10. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de z•brea •i bar•


Z•brea În elemente de z•brea sunt calculate eforturile unitare de compresiune/întindere:
Nx
Sx =
Ax
Dac• semnul efortului unitar este pozitiv, elementul de z•brea este întins. Valorile
min/max pentru solicit•rile înf••ur•toare •i de dimensionare se pot afi•a concomitent
pe model.
Modul de vizualizare a eforturilor unitare este identic cu vizualizarea eforturilor de
z•brea (curbe •i suprafe•e de nivel).
214 AxisVM 8c

Bar•/nervur• În sec•iunile barelor •i nervurilor sunt calculate urm•toarele eforturi unitare:


N x M y ⋅ I z + M z ⋅ I yz M z ⋅ I y + M y ⋅ I yz
S x ,i = + 2
⋅ z i − 2
⋅ yi
Ax I y ⋅ I z − I yz I y ⋅ I z − I yz
unde yI , zI sunt coordonatele cu semne a punctelor de tensiune asociate sec•iunii.
Dac• semnul efortului unitar este pozitiv, în punctul respectiv este întindere.
Ty T
Ty ,media = , Tz , media = z ,
Ay Az
daca Ay, Az = 0, atunci Ay=Az=Ax
Modul de vizualizare a eforturilor unitare sec•ionale este identic cu vizualizarea
eforturilor de bar•.
Dintre eforturile unitare sec•ionale Sx,I numai Smin, Smax sunt vizualizate sub form• de
diagram• sau curb• de nivel.
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu eforturile unitare
Smin, Smax , Ty,medie, Tz,medie ale acesteia.
Se pot reprezenta diagrame pe poligoane formate din mai multe bare dac• sunt
satisf•cute condi•iile de la punctul 6.1.6.

În cadrul ferestrei exist• posibilitatea afi••rii rezultatelor •i a altor ipoteze sau


combina•ii de înc•rcare. În cazul înf••ur•toarelor se poate opta pentru activarea sau
dezactivarea func•iilor componente. Prin mi•carea liniei albastre ale diagramelor, pe
bar• se citesc rezultatele în diferite puncte.

Tabele cu rezultate Se pot afi•a tensiunile pentru orice sec•iune a barei.


În cazul ipotezelor sau combina•iilor de înc•rcare în tabel sunt afi•ate valorile pentru
fiecare sec•iune.
Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate
F Pentru înf••ur•toare •i combina•iile de dimensionare pe bare se afi•eaz• numai
valorile componentelor min/max.

Dac• componenta min/max apare într-un singur loc în model, valorile aferente ale
eforturilor unitare în acel loc se afi•eaz• •i în tabel. În caz contrar, în locul
eforturilor unitare aferente se afi•eaz• ∗, iar în coloana Distan•• se afi•eaz• locul
primei apari•ii a componentei min/max.
Manual de utilizare 215

6.1.11. Eforturi unitare în elemente de suprafa••


Eforturi unitare Programul determin• în noduri eforturile unitare în fibrele inferioare, mediane •i
superioare:

Componenta •aib• Plac• Învelitoare


nx 6 nx 6
sxx sxx = sxx = ± ⋅ mx sxx = ± ⋅ mx
t t2 t t2
ny 6 ny 6
syy syy = syy = ± ⋅ my syy = ± ⋅ my
t t2 t t2
nxy 6 nxy 6
sxy sxy = sxy = ± ⋅ mxy sxy = ± 2 ⋅ mxy
t t2 t t
sxz 3v xz 3v xz
s xz = s xz =
2t 2t
syz 3v yz 3v yz
s yz = s yz =
2t 2t
F În cazul elementelor de •aib• în stare plan• de deforma•ie
szz ≠ 0 .
În acest caz valoarea Szz este calculat• cu formula:

s zz =ν ⋅ ( s xx + s yy )

În cazul momentelor unei pl•ci, indicii x •i y reprezint• direc•ia fibrelor încovoiate


paralele cu axele locale.
Momentul încovoietor mx se rote•te în jurul axei locale y, iar m y în jurul axei x.
Efortul unitar Von Pentru elementele de suprafa•• se calculeaz• efortul unitar Von Mises cu rela•ia:
Mises
sö = 0.5 [( s xx − s yy ) 2 + ( s yy − s zz ) 2 + ( s zz − s xx ) 2 ] + 3(s xy
2 2
+ s yz 2
+ s zx )

$ Valoarea eforturilor unitare se poate vizualiza sub form• de diagram•, diagram• pe


sec•iune •i curb• sau suprafa•• de nivel.

Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate

6.1.12. Linii de influen••


Pentru for•ele unitare PX, PY, PZ se determin• liniile de influen•• care se pot vizualiza
grafic sau se pot afi•a numeric. For•ele unitare sunt dirijate dup• direc•ia pozitiv• a
axelor globale de referin••.
Ordonatele liniei de influen•• ne dau valorile solicit•rilor în sec•iunea corespunz•toare
liniei de influen•• din for•a +1, care ac•ioneaz• în locul ordonatei.
Z•brea Clicând pe o z•brea, apare valoarea absolut• maxim• de pe z•brea.
Reprezentarea liniei de influen•• la element de z•brea:
Interpretarea for•ei 1 în direc•ia Z. Linia de influen•• a grinzii cu z•brele
216 AxisVM 8c

Linia de influen•• a unei Linia de influen•• a t•lpii de


z•brele la grinzi cu z•brele jos la grinzi cu z•brele

Bar• Clicând pe bar•, apare ordonata cu valoarea absolut• maxim• de pe elementul de bar•.
Reprezentarea liniilor de influen•• la bare:
Interpretarea for•ei 1 în direc•ia Z. Linie de influen•• Nx

Linie de influen•• Vz Linie de influen•• My

6.1.13. Înc•rc•ri neechilibrate

Pentru fiecare ipotez• de înc•rcare programul determin• rezultanta înc•rc•rilor


exterioare pe direc•iile X, Y, Z, XX, YY, ZZ ale sistemului global de referin•e, care
sunt afi•ate în rândul notat cu E.
În tabel pentru fiecare ipotez• de înc•rcare este ata•at un rând notat cu I în care se
afi•eaz• rezultanta înc•rc•rilor neechilibrate pe nod. Dac• aceast• valoare nu este 0, o
parte a înc•rc•rilor exterioare nu încarc• reazemele. Acest fapt se întâmpl• când
gradele de libertate nodale nu sunt fixate corespunz•tor.

F Se recomand• verificarea echilibrului dup• fiecare analiz• static•.


Manual de utilizare 217

6.2. Analiza modal•

Se ob•in rezultatele analizei modale.


Modurile de vibra•ii se pot vizualiza grafic sub form• de diagrame •i valoric în tabele.
Formele de vibra•ii sunt normalizate în raport cu masele.
Vizualizarea formelor de vibra•ie:
cadru, modul 1 de vibra•ie cadru, modul 2 de vibra•ie

plac•, modul 2 de vibra•ie plac•, modul 6 de vibra•ie

În fereastra de informa•ii sunt afi•ate urm•toarele date:


f: frecven•a [Hz]
ω: frecven•a circular• [radiani/s]
T: perioada [s]
V.p.: valoarea proprie
Eroare: eroarea relativ• a solu•iei
Num•rul itera•iilor: num•rul itera•iilor în care s-a g•sit solu•ia
F Analiza se efectueaz• o dat• numai pentru o ipotez• sau combina•ie de înc•rcare
dar programul salveaz• rezultatele tuturor analizelor efectuate.

Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate

6.3. Stabilitate

Se ob•in rezultatele analizei de stabilitate.


Forma de pierdere a stabilit••ii se poate vizualiza
grafic, sub form• de diagrame •i valoric, în tabele.
În fereastra de informa•ii sunt afi•ate urm•toarele date:
ncr: parametrul înc•rc•rii critice
Eroare: eroarea relativ• a solu•iei
Itera•ie: num•rul itera•iilor efectuate

F Analiza se efectueaz• o dat• numai pentru o ipotez• sau combina•ie de înc•rcare


dar programul salveaz• rezultatele tuturor analizelor efectuate.
218 AxisVM 8c

6.4. Armare

6.4.1. Calculul arm•turii pentru elemente plane


Calculul arm•turii elementelor plane se poate face dup• urm•toarele standarde:
STAS STAS 10107/0-90
Eurocode 2: EN 1992-1-1:2004
Direc•iile de armare sunt considerate direc•iile x, y ale sistemului local de coordonate
ale elementelor plac•, •aib• sau învelitoare. Pentru Eurocod 2 momentele si fortele
axiale de dimensionare se determina cu un calcul optim de armare pentru direc•ii
legate.
F Nu este stabilit• cantitatea de arm•tur• minim• necesar• într-o sec•iune. Cantit••ile
de arm•tur• mai mici decât cantitatea minim• necesar•, sunt numai informative.

Componentele mxv, myv, nxv, nyv eforturi de dimensionare


rezultatelor axi, aria de arm•tur• inferioar• necesar• pe direc•ia x
ayi, aria de arm•tur• inferioar• necesar• pe direc•ia y
axs, aria de arm•tur• superioar• necesar• pe direc•ia x
ays, aria de arm•tur• superioar• necesar• pe direc•ia y
xi aria de arm•tur• inferioar• efectiv• pe direc•ia x
yi aria de arm•tur• inferioar• efectiv• pe direc•ia y
xs aria de arm•tur• superioar• efectiv• pe direc•ia x
ys aria de arm•tur• superioar• efectiv• pe direc•ia y
wk(i) deschiderea fisurii în axul arm•turii inferioare
wk(s) deschiderea fisurii în axul arm•turii superioare
wk2(i) deschiderea fisurii în fibra inferioar• a pl•cii
wk2(s) deschiderea fisurii în fibra superioar• a pl•cii
wR(i) imaginea fisurilor inferioare
wR(s) imaginea fisurilor superioare
Manual de utilizare 219

Parametrii de Pentru calculul arm•turii necesare se dau urm•torii parametrii:


armare

Materiale Tipul betonului


Tipul o•elului
Grosimea Grosimea h al elementului
Valoarea relativ• a în•l•imii zonei comprimate (numai pentru STAS)
Excentricitatea Pentru Eurocod 2 exentricitatea nefavorabil• în func•ia de grosimea h adun• la
nefavorabil• excentricitatea calculat• din momentul încovoietor •i for•a axial• în a•a fel încât s•
majoreze valoarea total• a excentricit••ii.
Pozi•ia arm•turii xinferior, yinferior,
xsuperior, ysuperior Pozi•ia arm•turii (Pozi•ia arm•turii < h/2)

F Prin pozi•ia arm•turii se în•elege distan•a între marginea betonului •i axul


arm•turii.
220 AxisVM 8c

6.4.1.1. Calculul arm•turii conform STAS

Plac• Dac• solicit•rile, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele încovoietoare
de dimensionare sunt urm•toarele:
∆m 2 = 0
Momentul optim de rezerv•:
∆m 1 = min!
mx ≥ my

m x ≥ − m xy
da nu

m xf = m x + m xy m xf = 0
2
m xy
m yf = m y + m xy m yf = m y +
mx

m y ≤ m xy
da nu

m 2xy
m xa = −m x + m xy m xa = −m x +
my
m ya = −m y + m xy m ya =0

Programul determin• cantitatea necesar• de arm•tur• în sec•iune în zona întins• •i


comprimat•.
Rezultate Rezultatele sunt urm•toarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de arm•tur• total• pe direc•ia x: Ax = axa + axf
aria de arm•tur• total• pe direc•ia y: Ay = aya + ayf
Mesaje de eroare
F Se afiseaz• mesajul •Sec•iunea nu se poate arma! •in urm•toarele cazuri
Momentul de dimensionare este mai mare decât 175 . ⋅ M R0 , unde M R0 este
momentul capabil a sec•iunii f•r• arm•tur• comprimat•.
Tabele cu rezultate Nota•ii folosite:
(-) arm•tura comprimat•
??? sec•iunea nu se poate arma în direc•ia respectiv•
Arm•tur• întins• nu este marcat• cu nici un simbol.
•aib• Programul determin• cantitatea necesar• de arm•tur• numai pentru •aiba în stare plan•
de tensiune.
Dac• eforturile, nx, ny, nxy sunt date într-un punct, eforturile normale de dimensionare
sunt urm•toarele:
For•a normal• optim• de rezerv•:
∆n 2 = 0
∆n1 = min!
n y ≥ nx
Manual de utilizare 221

n x ≥ − n xy

da nu

n x = n x + n xy nx = 0
2
n xy
n y = n y + n xy ny = ny +
nx

Programul determin• cantitatea necesar• de arm•tur• în sec•iune în zona întins• •i


comprimat•. Arm•tur• comprimat• rezult• numai în sec•iunile în care betonul nu poate
prelua for•a normal• de dimensionare.
Rezultate Rezultatele sunt urm•toarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de arm•tur• total• pe direc•ia x: Ax = axa + axf
aria de arm•tur• total• pe direc•ia y: Ay = aya + ayf
F Aria de arm•tur• necesar• pentru sec•iunea total• se ob•ine prin suma
Axi + Axs.
Mesaje de eroare Se afi•eaza mesajul •Sec•iunea nu se poate arma! •în urm•toarele cazuri

Capacitatea portant• a arm•turilor comprimate rezultat• din eforturile de


dimensionare este mai mare decât capacitatea portant• a betonului comprimat.
( A s ⋅ Rsu ≥ A b ⋅ Rbu )
Tabele cu rezultate Nota•ii folosite:
(-) arm•tura comprimat•
??? sec•iunea nu se poate arma în direc•ia respectiv•
Arm•tur• întins• nu este marcat• cu nici un simbol.

Învelitoare Dac• eforturile nx, ny, nxy, mx, my, mxy sunt date într-un punct, eforturile de
dimensionare sunt calculate conform celor descrise la armarea pl•cilor •i a •aibelor.
Programul determin• cantitatea necesar• de arm•tur• în sec•iune în zona întins• •i
comprimat•.
Rezultate Rezultatele sunt urm•toarele:
axi, axs, ayi, ays
aria de arm•tur• total• pe direc•ia x: Ax = axi + axs
aria de arm•tur• total• pe direc•ia y: Ay = ayi + ays
Mesaje de eroare
F Se afi•eaza mesajul •Sec•iunea nu se poate arma! •în urm•toarele cazuri

Capacitatea portant• a arm•turilor comprimate rezultat• din eforturile de


dimensionare este mai mare decât capacitatea portant• a betonului comprimat.
( A s ⋅ Rsu ≥ A b ⋅ Rbu )

Tabele cu rezultate Nota•ii folosite:


(-) arm•tura comprimat•
??? sec•iunea nu se poate arma în direc•ia respectiv•
Arm•tur• întins• nu este marcat• cu nici un simbol.
222 AxisVM 8c

6.4.1.2. Calculul arm•turii conform EUROCODE

Plac• Dac• solicit•rile, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele încovoietoare
de dimensionare sunt urm•toarele:
∆m 2 = 0
Momentul optim de rezerv•:
∆m 1 = min!
mx ≥ my

m x ≥ − m xy
da nu

m xf = m x + m xy m xf = 0
2
m xy
m yf = m y + m xy m yf = m y +
mx

m y ≤ m xy
da nu

2
m xy
m xa = − m x + m xy m xa = −m x +
my
m ya = −m y + m xy m ya =0

Programul determin• cantitatea necesar• de arm•tur• în sec•iune în zona întins• •i


comprimat•.
Rezultate Rezultatele sunt urm•toarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de arm•tur• total• pe direc•ia x: Ax = axa + axf
aria de arm•tur• total• pe direc•ia y: Ay = aya + ayf
Mesaje de eroare
F Se afiseaz• mesajul •Sec•iunea nu se poate arma! •in urm•toarele cazuri
A sinferior + A ssuperior > 0 , 04 A c , unde Ac aria sec•iunii de beton
Tabele cu rezultate Nota•ii folosite:
(-) arm•tura comprimat•
??? sec•iunea nu se poate arma în direc•ia respectiv•
Arm•tur• întins• nu este marcat• cu nici un simbol.
•aib• Programul determin• cantitatea necesar• de arm•tur• numai pentru •aiba în stare plan•
de tensiune.
Dac• eforturile, nx, ny, nxy sunt date într-un punct, eforturile normale de dimensionare
sunt urm•toarele:
For•a normal• optim• de rezerv•:
∆n 2 = 0
∆n1 = min!
n y ≥ nx
Manual de utilizare 223

nx ≥ − nxy

da nu

n x = n x + n xy nx = 0
n 2xy
n y = n y + nxy n y = ny +
nx

Programul determin• cantitatea necesar• de arm•tur• în sec•iune în zona întins• •i


comprimat•. Arm•tur• comprimat• rezult• numai în sec•iunile în care betonul nu poate
prelua for•a normal• de dimensionare.
Rezultate Rezultatele sunt urm•toarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de arm•tur• total• pe direc•ia x: Ax = axa + axf
aria de arm•tur• total• pe direc•ia y: Ay = aya + ayf
F Aria de arm•tur• necesar• pentru sec•iunea total• se ob•ine prin suma
Axi + Axs.
Mesaje de eroare Se afi•eaza mesajul •Sec•iunea nu se poate arma! •în urm•toarele cazuri

Asinferior + Assuperior > 0 ,04 A c , unde Ac aria sec•iunii de beton

Tabele cu rezultate Nota•ii folosite:


(-) arm•tura comprimat•
??? sec•iunea nu se poate arma în direc•ia respectiv•
Arm•tur• întins• nu este marcat• cu nici un simbol.
Învelitoare Dac• eforturile nx, ny, nxy, mx, my, mxy sunt date într-un punct, eforturile de
dimensionare sunt calculate conform celor descrise la armarea pl•cilor •i a •aibelor.
Programul determin• cantitatea necesar• de arm•tur• în sec•iune în zona întins• •i
comprimat•.
Rezultate Rezultatele sunt urm•toarele:
axi, axs, ayi, ays
aria de arm•tur• total• pe direc•ia x: Ax = axi + axs
aria de arm•tur• total• pe direc•ia y: Ay = ayi + ays
Mesaje de eroare
F Se afi•eaza mesajul •Sec•iunea nu se poate arma! •în urm•toarele cazuri

Asinferior + Assuperior > 0 ,04 A c , unde Ac aria sec•iunii de beton


Tabele cu rezultate Nota•ii folosite:
(-) arm•tura comprimat•
??? sec•iunea nu se poate arma în direc•ia respectiv•
Arm•tur• întins• nu este marcat• cu nici un simbol.
224 AxisVM 8c

6.4.2. Aria de arm•tur• efectiv•

Aria de arm•tur• În urma determin•rii ariei de arm•tur• necesar• se poate defini aria de arm•tur•
efectiv• efectiv•. Cu aria de arm•tur• efectiv• programul determin• deschidererea fisurilor
pentru pl•ci, •aibe •i învelitoare.
Cu aria de arm•tur• efectiv• se pot calcula s•ge•ile în domeniul neliniar pentru pl•ci.

Repartizare Se definesc armarea efectiv• inferioar• •i superioar• dup• cum urmeaz•:


arm•tura
Armarea efectiv• se
afi•eaz• în structura din
stânga a ferestrei de
dialog.
Dac• este selectat• în
structur• o reparti•ie
aceasta se poate
modifica în câmpurile
din dreapta a ferestrei
de dialog.

F Prin pozi•ia arm•turii se în•elege distan•a între marginea betonului •i axul


arm•turii.

Ad•ugare, •tergere Cu butonul •terge (sau cu tasta [DEL]) se poate •terge reparti•ia de arm•tur• actual•,
Cu butonul Ad•ugare (sau cu tasta [INS]) în grupa actual• se poate insera reparti•ia de
arm•tur• actual•.
Dac• sunt selectate armarea superioar• sau armarea inferioar• se poate •terge cu
butonul •terge (sau cu tasta [DEL]) toate reparti•iile de arm•tur• din aceast• iar cu
butonul Ad•ugare (sau cu tasta [INS]) se poate insera reparti•ia de arm•tur• actual•.
În grupa Armarea minim• din selec•ie sunt afi•ate ariile de arm•tur• maxime
determinate pentru direc•iile x •i y. Grosimea minim• h reprezint• grosimea minim•
definit• la parametrii de armare.

Parametrii Parametrii pentru calculul deschiderii fisurilor sunt pe pagina parametri.


standard Pentru Eurocod pentru fiecare element se poate defini coeficientul de suguranta β si
coeficientul β2 care tine cont de natura incarcarii in timp.
Manual de utilizare 225

Eurocode 2

Standard Roman (STAS)

6.4.3. Calculul deschiderii fisurilor


Calculul deschiderii fisurilor pentru elementele •aib•, plac• •i învelitoare se poate
efectua conform standardelor urm•toare:
STAS STAS 10107/0-90
Eurocode 2: EN 1992-1-1:2004
Direc•iile de armare sunt considerate
direc•iile axelor locale x, y ale elementelor de
suprafa••. Programul reprezint• deschiderea
fisurilor cu suprafe•e, •i direc•ia fisurilor cu
linii.

Rezultate În tabel sunt date


urmatoarele date:

wk : deschiderea fisurii în axul arm•turii


wk2 : deschiderea fisurii în fibra extrem• a betonului
xs2 : în•l•imea zonei comprimate de beton
σb: efortul unitar în fibra cea mai comprimat• de beton
σa: efortul unitar în arm•tura întins•
wR: direc•ia fisurii fa•• de axa local• x
Aaxs, Aays: aria de arm•tur• efectiv• superioar• pe direc•iile x •i y
Aaxs, Aays: aria de arm•tur• efectiv• inferioar• pe direc•iile x •i y

F Programul aten•ioneaz• dac• în arm•tura întins• efortul unitar dep••e•te limita de


curgere.
Calculul deschiderii fisurilor se face cu armarea efectiv•.
226 AxisVM 8c

6.4.3.1. Analiza conform STAS

d σ a2 d diametrul mediu a arm•turilor


wk = , pentru procente
σ a efortul unitar în arm•tur•
4 Eaτ amed
de armare mai mici de 0.30% sau Ea modulul de elasticitate a arm•turii
0.40% în cazul elementelor întinse
τ amed efortul unitar de aderen••
σa λ f distan•a dintre fisuri
wk = λ f ψ
Ea ψ indicele de conlucrare dintre beton •i
arm•tur•
σa efortul unitar în arm•tur•
Ea modulul de elasticitate a arm•turii

Pentru procente de armare mai mici de 0.30% sau 0.40% în cazul elementelor întinse
programul ia în considerare cea mai mare dintre valorile calculate cu rela•iile de mai
sus.
Programul •ine cont dac• direc•ia fisurii nu este perpendicular pe arm•tur• •i
determin• unghiul în func•ie de axa x locala.

6.4.3.2. Analiza conform EUROCODE

wk = sr , max ⋅ (ε sm − ε cm ) , Sr,max distan•a maxim• dintre fisuri


•sm deforma•ia specific• a o•elului beton
unde •cm deforma•ia specific• a betonului între
dou• fisuri.
f ctm E
σ s 2 − kt (1 + s ρ ρ , eff )
ρ ρ , eff Ecm σ
ε sm − ε cm = ≥ 0,6 ⋅ s 2
Es Es
φ
sr , max = 3,4 ⋅ c + 0,425 ⋅ k1 ⋅ k 2 unde,
ρ ρ , eff
φ diametrul mediu al arm•turilor
c acoperirea cu beton
k1 coeficient în func•ie de tipul o•elului (profilat/neted)
k2 coeficient în func•ie de natura întinderii excentrice
As
ρ ρ , eff = procentul de armare.
Ac , eff
În ipoteza în care sunt folosite o•eluri netede sau între armaturile profilate distan•a
medie este mai mare decât 5 ⋅ (c + φ / 2) , atunci
sr , max = 1,3 ⋅ ( h − x2 ) .
Programul •ine cont dac• direc•ia fisurii nu este perpendicular pe arm•tur• •i
determin• unghiul în func•ie de axa x local•.
Manual de utilizare 227

6.4.4. S•geata pl•cilor în domeniul neliniar

În analiza static• de ordinul I s•geata pl•cilor este determinat• pe baza teoriei


elasticit••ii. În practic• pl•cile de beton armat se comport• neliniar elastic. Arm•tura
m•re•te iar fisurile reduc rigiditatea pl•cilor din beton armat. La determinarea s•ge•ilor
în domeniul neliniar programul •ine cont de aceste dou• efecte.
În analiza pe baza diagramei de moment-curbur• programul determin• s•geata exact•
a pl•cilor. Analiza se poate efectua dup• standardele: STAS 10107/0-90, Msz, EC2 •i
NEN.

Etapele analizei:
1.) determinarea eforturilor în domeniul elastic
2.) determinarea ariei de arm•tur• necesar•
3.) definirea ariei de arm•tur• efectiv•
4.) analiza neliniar•

F La pornirea analizei neliniare op•iunea Luarea în considerare a arm•rii efective


trebuie s• fie selectat•. Analiza se poate efectua pentru o singur• ipotez• sau
combina•ie de înc•rcare.

S•geata pl•cii:
liniar neliniar

6.4.5. Determinarea for•ei t•ietoare capabile pentru pl•ci •i îvelitoare

Programul determin• pentru elementele de plac• •i învelitoare:


-for•a t•ietoare capabil• f•r• armarea de forfecare,
-for•a t•ietoare rezultant• perpendicular•,
-diferen•a între rezultanta for•ei t•ietoare •i for•a t•ietoare capabil•.

qRz = qxz2 + q 2yz rezultanta for•ei t•ietoare unde vxz ,vyz sunt componentele în
planurile x •i y.

φ = arctan( q yz / q xz ) unghiul suprafe•ei normale în care ac•ioneaz• rezultanta qRz .

d = (d x + d y ) / 2 media înal•imii active

ρ l = ρ x ⋅ cos 4 φ + ρ y ⋅ sin 4 φ procentul de armare perpendicular pe planul în


care ac•ioneaz• rezultanta qRz.
ρx •i ρy procentele de armare din armatura întins• pentru direc•iile x •i y
F Pentru EUROCODE forta ••ietoare capabil• se determin• în func•ie de armarea
efectiv• iar pentru STAS f•r• armarea efectiv•.
228 AxisVM 8c

6.4.5.1. Analiza conform STAS

For•a t•ietoare capabil•:


Q = 0.75 ⋅ b ⋅ h0 ⋅ mt ⋅ Rt
unde:
h0 x + h0 y
h0 = •i mt=1
2
Dac• în plac• este for•• axial•:
pentru compresiune mt = 1+ 0.5n ,
pentru întindere cu excentricitate mic• mt = 1
e0
− 0.5
pentru întindere cu excentricitate mare mt = h
e0
+ 0.5
h

$ For•a t•ietoare pentru Q •i diferen•a (qRz-Q) se poate reprezenta cu izolinii •i suprafe•e.

6.4.5.2. Analiza conform EUROCODE

For•a t•ietoare capabil•:


[ ]
VRd , c = C Rd , c ⋅ k ⋅ (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )1 / 3 + k1 ⋅ σ cp ⋅ d ≥ (vmin + k1 ⋅ σ cp ) ⋅ d
unde,
C Rd , c = 0,18 / γ c
k = 1 + ( 200 / d ) ≤ 2,0 , k1 = 0,15
N
σ cp = Ed ≤ 0, 2 ⋅ f cd , vmin = 0,035 ⋅ k 3 / 2 ⋅ f ck1 / 2
Ac
NEd for•a normal• perpendicular• pe planul rezultantei qRz. Semnul NEd pentru
compresiune este pozitiv.
Procentul de armare ρ l ≤ 0,02 .
$ For•a t•ietoare pentru VRdc •i diferen•a (qRz-VRdc) se poate reprezenta cu izolinii •i
suprafe•e.

6.4.6. Verificare armare stâlp

STAS : STAS 10107/0-90


Eurocode 2: EN 1992-1-1:2004

Pentru editare se folosesc tastele prezentate în capitolul 2.5 Folosirea tastaturii , a


mausului •i a cursorului.
Pe pagina Arm•tura se poate defini sec•iunea stâlpului, materialele •i lungimea de
flambaj.
Schimbând pagina pe Verificare armare programul face automat calculele •i
determin• suprafa•a de interac•iune M-N.
Manual de utilizare 229

Încarc• Înc•rcare sec•iune de beton •i/sau armare definit• în modelul actual. Se pot înc•rca
numai sec•iuni cu pere•i gro•i cu date grafice!

Salvare Salvarea arm•rii sub o denumire. Armarea salvat• astfel se poate asocia la orice
sec•iune de beton.
Definirea arm•turii Pe pagina Armare sunt urmatoarele instrumente
Parametrii Introducerea datelor necesare pentru determinarea suprafe•ei de interac•iune.

Într-un punct cu A•ezarea arm•turii într-un punct oarecare în sec•iune, cu ajutorul cursorului. Dac•
stratul de acoperire cursorul se afl• în col•ul sau pe latura sec•iunii, arm•tura se va a•eza în pozi•ia
cursorului cu stratul de acoperire.

Distribuit echidistant Se vor a•eza N+1 bare între dou• puncte împ•r•ind uniform distanta în N segmente.

Distribuit pe arc Se vor a•eza N+1 bare pe arcul de cerc definit cu centrul •i capetele, împ•r•ind
uniform arcul de cerc în N segmente.
230 AxisVM 8c

Diametrul Definirea •i modificarea diametrului arm•turii.


Pentru modificare se vor selecta arm•turile din sec•iuni dup• care, din list•, se alege
diametrul dorit sau se introduce de la tastatur• noul diametru.
Acoperire Introducerea sau modificarea stratului de acoperire.

N Num•rul în care se împarte segmentul pe care se a•eaz• arm•turile distribuite.

Transform•ri Copierea cu repetare sau deplasare a barelor selectate în


geometrice Copiere sec•iune.
Copierea cu repetare prin rotire a barelor selectate în
Rotire sec•iune.
Copierea sau deplasarea cu oglindire a barelor selectate
Oglindire în sec•iune

Modificarea pozi•iei arm•turii se poate face în felul urm•tor:


1. Se pozi•ioneaz• cursorul pe centrul arm•turii
2. Prin ap•sarea butonului din stânga al mausului •i prin mi•carea acestuia se
modific• pozi•ia arm•turii,
3. Dup• ce s-a a•ezat arm•tura pe pozi•ia nou• se introduc noile coordonate
pe paleta de coordonate •i se apas• o tast• de comand•.

Verificare armare Clicând pe pagina Verificare armare, programul cu datele definite pentru sec•iune
determin• suprafa•a de interac•iune M-N, majoreaz• momentele încovoietoare
efective calculate sau date în tabel (Nx, Mya , Mza, M yf, Mzf ) cu momentele rezultate din
excentricit••ile adi•ionale •i verific• dac• solicit•rile astfel corectate (Nxd, Myd , Mzd)
sunt în interiorul suprafe•ei de interac•iune.
Reprezentarea diagramelor se poate seta în urm•toarea fereastr• de dialog.
Se pot selecta nivelurile de for•e
axiale reprezentate pe diagramele
N-M, N-My, N-Mz.
Dac• se opteaz• pentru afi•area
solicit•rilor efective barelor
selectate, pe diagram• se vor afi•a
punctele solicit•rilor. Valoarea
for•elor axiale aferente punctelor se
poate afi•a pe diagram•.
Simbolurile folosite sunt urm•-
toarele:

$ p•trat albastru, dac• solicitarea efectiv• Nx-My-Mz este în interiorul curbei.


× cruce ro•ie, dac• solicitarea efectiv• Nx-My-Mz este în afara curbei.Valoarea
for•elor aferente acestor puncte sunt afi•ate pe diagram•.
Manual de utilizare 231

Suprafa•a N-M Reprezentarea axonometric• a suprafe•ei Nx-My-Mz.

Scara orizontal•

Scara vertical•

Curba N-M Reprezentarea axonometric• a curbelor Nx-My sau Nx-Mz.

Se poate utiliza la sec•iuni care au o ax• de simetrie.


Diagrama My-Mz Diagrama My -Mz aferenta for•ei axiale N.
232 AxisVM 8c

Curba
excentricit••ilor
limit•

M yHi
Reprezentarea curbelor cu excentricit••ile limit• determinate de valorile •i
Ni
M zHi
.
Ni

Solicit•ri Programul afi•eaz• în tabel for•ele axiale •i momentele maxime si excentricit••ile de


pe capetele inferioare •i superioare ale barelor selectate din care determin•.
Manual de utilizare 233

6.4.6.1. Verificare armare stâlp conform STAS

Momentele de dimensionare pentru cele doua direc•ii: M d = N d ⋅ ed unde Nd


for•a axial• din stâlp,
•i ed = η ⋅ (e0 + ea ) excentricitatea de dimensionare pe direc•ia încovoierii.
e0 : excentricitatea for•ei axiale
MI
e0 =
Nd
M
η = II
MI
ea : excentricitatea adi•ional•.
h
ea = dar minim 20mm, unde h este dimensiunea stâlpului în planul paralel în
30
care ac•ioneaz• momentul încovoietor

Programul determin• excentricit••iile pe cele dou• direc•ii •i analizeaz• urm•toarele


situa•ii la cele dou• capete ale stâlpului:

M dy = N d ⋅η yy ⋅ (e0 z _ i ± eaz )

M dz = − N d ⋅η zz ⋅ (e0 y _ i ± eay )

M dy = N d ⋅η yy ⋅ (e0 z _ s ± eaz )

M dz = − N d ⋅η zz ⋅ (e0 y _ s ± eay )
Programul calculeaz• solicit•rile (Mdy, M dz, Nd) •i verific• dac• sunt în interiorul
suprafe•ei de interac•iune. Dac• într-o situa•ie nu este îndeplinit• condi•ia atunci
sec•iunea cu armare nu este corespunz•tore.
Valorile e0iy , e0iz, •i e0sy , e0sz sunt excentricit••iile fortei axiale la cele dou• capete ale
stâlpului.

Pe diagramele N-M limit• sunt


vizualizate punctele asociate acestor
momente încovoietoare.
Tabelul se poate completa cu valori
suplimentare de solicit•ri.
Semnele solicit•rilor sunt conform
figurii al•turate.
Analiza presupune urm•toarele ipoteze:
234 AxisVM 8c

Diagrame σ,ε :

Barele care au diametrul mai mic de 10 mm nu se iau în considerare

6.4.6.2. Verificare armare stâlp conform EUROCODE

Momentele de dimensionare pentru cele doua direc•ii: M d = N d ⋅ ed unde Nd


for•a axial• din stâlp,
si ed = ee + ei + e2 excentricitatea de dimensionare pe direc•ia încovoierii.

e0 : excentricitatea for•ei axiale


MI
e0 =
Nd
În ipoteza în care momentele nu sunt egale la cele dou• capete ale stâlpului se
determin• o excentricitate echivalent•:
0,6 ⋅ ea + 0,4 ⋅ eb 
ee = max   •i ea ≥ eb
 0, 4 ⋅ ea 
unde, ea •i eb excentricitatea for•ei axiale la cele dou• capete ale stâlpului.

ei : excentricitatea adi•ional• (imperfec•ie).


l0
ei = α h ⋅ Θ 0 ⋅ , unde l0 este lungimea de flambaj.
2
2
αh = •i 2 / 3 ≤ α h ≤ 1,0 , unde l lungimea stâlpului.
l
e2 : excentricitatea de ordinul II
1 l02 1 f yd
e2 = , unde = K r ⋅ Kϕ
r π2 r Es ⋅ 0,45 ⋅ d ,
 N , − N Ed 
K r = min  u, ;1,0 
 N u − N bal 
Kϕ = max {1 + β ⋅ ϕ ef ;1,0}
f ck λ
β = 0,35 + − (fck [N/mm2])
200 150
h
d, = + is , unde is raza de gira•ie a barelor de o•el beton
2
Manual de utilizare 235

Programul determin• excentricit••iile pe cele dou• direc•ii •i analizeaz• urm•toarele


situa•ii:
Mdy = N d*( eez±(eiz+e2z))
Mdz = -Nd*( eey±(eiy+e2y))

La cele dou• capete ale stâlpului:


Mdy = N d*( e0az±eiz)
Mdz = -Nd*( e0ay±eiy)

Mdy = N d*(e0bz±eiz)
Mdz = -Nd*(e0by±eiy)
Programul calculeaz• solicit•rile (Mdy, M dz, Nd) •i verific• dac• sunt în interiorul
suprafe•ei de interac•iune. Dac• într-o situa•ie nu este îndeplinit• condi•ia atunci
sec•iunea cu armare nu este corespunz•tore.
Valorile e0iy , e0iz, si e0sy , e0sz sunt excentricit••iile for•ei axiale la cele dou• capete ale
stâlpului.

Pe diagramele N-M limit• sunt vizualizate


punctele asociate acestor momente
încovoietoare.
Tabelul se poate completa cu valori
suplimentare de solicit•ri.
Semnele solicit•rilor sunt conform figurii
al•turate.
Analiza presupune urmatoarele ipoteze:

Diagrame σ,ε :

Barele care au diametrul mai mic de 1/12 din distan•a între etrieri nu se iau în
considerare.
236 AxisVM 8c

6.4.7. Dimensionare armare grind•

Standarde Programul AxisVM dimensioneaz• arm•tura grinzilor conform standardelor


urm•toare:
STAS: STAS 10107/0-90
Eurocode 2: ENV 1992-1-1:1991, ENV 1992-1-1:1991/AC:1992
F Sunt considerate ca •i grinzi elementele care au o dimensiune considerabil mai
mare decât cel•lalte dou• •i nu sunt solicitate la for•• axial•.
Programul se poate folosi pentru dimensionarea grinzilor cu sec•iune: dreptunghiular•,
sec•iune în forma de T încovoiate în planul lor de simetrie cu forte axiale reduse.
Grinda pe por•iunea analizata are sec•iune constanta •i este din acela•i material.
Calitatea o•elului considerat este acela•i atât pentru armarea inferioar• cât •i
superioar•.
Armarea transversal• se poate considera din material diferit fa•• de cel din armarea
longitudinal•.
Etapele Dimensionarea const• în doua etape:
dimension•rii 1. dimensionarea armaturii longitudinale la solicit•rile My •i M z
2. dimensionarea armaturii transversale pentru solicit•rile de forfecare
Vz sau Vy •i de torsiune Tx
La determinarea arm•turilor longitudinale for•a axiala se neglijeaz•.
La for•e axiale considerabile se recomand• folosirea modulului de verificare armare
stâlp.
Încovoierea •i forfecarea sunt analizate independent dar, la determinarea VRd1 se •ine
cont de aria de arm•tura întins• (EC2, DIN1045-1, SIA262).
Arm•tura longitudinal• este calculat• pentru diagrama dilatat•.
F Programul face numai analizele descrise, orice alt• analiz• descrisa în standarde
trebuie efectuat• de c•tre utilizatorul programului.
Programul nu face analiza pentru încovoierea oblic•, solicit•rile compuse,
pierderea stabilit••ii grinzilor •i compresiunea local• din înc•rc•rile perpendiculare
pe axul grinzii.
Programul nu se poate aplica pentru armarea consolelor scurte.

Definire dimensiuni
reazeme
Manual de utilizare 237

Clicând pe reazem se afi•eaz• urm•toarea fereastr• de dialog.

Se poate seta distanta m•surata la stânga •i la dreapta din axul reazemului care nu se ia
în considerare la calcule. Solicit•rile sunt interpolate între capetele segmentului.
Pe reazeme momentele încovoietoare •i for•ele t•ietoare sunt reduse conform figurii de
mai jos.
Parametrii grinzii
238 AxisVM 8c

Solicit•ri Solicit•ri de dimensionare


Selectarea solicit•rilor din planul z-x sau y-x
al grinzii.

Etrier
Ramuri de forfecare: setarea num•rului
ramurilor de forfecare al etrierilor.

F Stratul de acoperire se m•soar• de la marginea betonului pân• la axul arm•turii.


ai distan•a dintre axul arm•turii
as inferioare •i marginea sec•iunii
as distan•a dintre axul arm•turii
superioare •i marginea sec•iunii.

ai
Vizualizarea Se pot seta componentele diagramei care se afi•eaz•, cantit••ile de arm•tur• calculate
rezultatelor •i inscrip•ionarea acestora.

Afi•area diagramei

Afi•are inscrip•ii

Rezultatele reprezint• diagramele cu cantit••ile de arm•tura longitudinal• •i distan•a


maxim• dintre etrieri:
Manual de utilizare 239

Armarea Pe diagrama cantit••ilor de arm•tura se afi•eaz• aria necesar• de arm•tura întins•, cu


longitudinal• ro•u, aria necesar• de arm•tura comprimat•, cu albastru •i aria minim• necesar• din
$ prescrip•ii, cu gri.

Distan•a dintre Linia neagr• reprezint• distan•• maxim• dintre etrieri, linia albastr• distan•• calculat•,
etrieri iar linia gri, distan•• maxim• rezultat• din prescrip•ii.
$
Armatura Arm•tura longitudinal• este reprezentat• cu o linie de culoare mov.
longitudinale pentru
torsiune $

6.4.7.1. Dimensionare armare grind• conform STAS

Nota•ii, materiale, coeficien•i:


Rc Rezisten•a de calcul a betonului la compresiune
Rt Rezisten•a de calcul a betonului la întindere
Ra Rezisten•a de calcul a arm•turii
εa Deforma•ia specific• a arm•turii
Ea (=210 kN/mm2)
Modulul de elasticitate al arm•turii

Dimensionarea arm•turii transversale la forfecare/ torsiune


conform STAS 10107/0-90
Distan•a dintre etrieri se determin• pe baza rela•iilor de mai jos:
For•a t•ietoare preluat• de beton •i etrieri se determin• cu rela•ia:
Qcap = Qb + ∑ ne Ae Rat
For•a t•ietoare preluat• de beton:
bho2 p
Qb = mt Rt
si
pentru zone plastice poten•iale
3−Q
mt = ≤1
2
în celelalte cazuri
mt = 1
nivelul de solicitare
Q
Q=
Abo Rt
240 AxisVM 8c

Dac• Q ≤ 0.50 nu este necesar• armarea la for•a t•ietoare.

Dac• Q ≤ c nu se respect• este necesar• m•rirea sec•iunii sau calit••ii betonului.


c = 2 pentru zone plastice poten•iale
c = 4 pentru celelalte cazuri.
Unde:
Aa
p = 100 procentul de armare determinat din aria arm•turilor întinse
bho
intersectat• de fisura înclinat•,
si proiec•ia orizontal• a fisurii înclinate.

Dac• sec•iunea este solicitat• •i la torsiune:


Aria necesar• de arm•tur• longitudinal• uniform dispus• pe perimetrul de calcul al
sec•iunii, se calculeaz• cu rela•ia:
M tU e
Aal =
2 Abs Ra
Distan•a dintre etrierii suplimentari pentru preluarea torsiunii, cu rela•ia:
2 Ae Abs Ra
(ae ) M =t
Mt

 Q Mt  1
Nivelul de solicitare se calculeaz• cu rela•ia Q =  + 
 Abs Wt  Rt
Unde:
1 2 b
Wt = bh (3 − ) , b fiind latura mic• a sec•iunii.
6 h
Dac• Q ≤ 0.50 nu este necesar• armarea la for•• t•ietoare •i torsiune.
Dac• Q ≤ c nu se respect•, este necesar• m•rirea sec•iunii sau a calit••ii betonului.
c = 2 pentru zone plastice poten•iale
c = 4 pentru celelalte cazuri.
Distan•a maxim• dintre etrierii care preiau forfecarea •i torsiunea se determin• cu
rela•ia:
1
ae =
1 1
+
(a e ) M t (a e ) T
.

Dimensionarea arm•turii longitudinale


Ipotezele de calcul sunt urm•toarele:
Diagrame σ,ε:

Eforturile în arm•turi ating valoarea rezisten•ei de calcul.


Manual de utilizare 241

În•l•imea zonei comprimate nu va fi mai mare decât:


ε bH − ε b 0
x0 = h ⋅
ε s 0 − ε bH
Dac• din calcule va rezulta o valoare mai mare, sec•iunea se va arma dublu, îns•
arm•tura nu va prelua mai mult• compresiune decât betonul comprimat.
Programul determin• aria necesar• de arm•tur• întins• •i comprimat• pentru fiecare
sec•iune.
Arm•tura longitudinal• întins• se dimensioneaz• la valoarea majorat• a lui
M / z din cauza fisurilor înclinate. Standardele recomand• dilatarea diagramei de
momente. (STAS 10107/0-90)
Programul determin• valorile minime (Mmin ≤ 0) •i maxime (Mmin ≤ 0) a
diagramelor dilatate pentru care dimensioneaz• arm•tura întins• •i comprimat•.
Prevederi constructive:
Ariile minime de Conform tabelului 26 din STAS 10107/0-90
arm•tur• întins•
Ariile minime de Conform tabelului 26 din STAS 10107/0-90
arm•tur•
comprimat•
Aria de arm•tur• x ≤ ξb h0
maxim• Conform condi•iei
Distan•a maxim• h
dintre etrieri ae ≤ 200 mm ; ae ≤
Pentru zone plastice poten•iale 4 Pentru celelalte cazuri
3
ae ≤ 300 mm ; ae ≤ h.
4

6.4.7.2. Dimensionare armare grind• conform EUROCODE


Eurocode 2 Nota•ii, materiale, coeficien•i:
fcd Rezistenta de calcul a betonului la compresiune

fctd• Rezistenta de calcul a betonului la întindere


α = 0.85
coeficient care •ine seama de durata înc•rc•rilor •i de alte efecte nefavorabile
γχ = 1.5
coeficientul de siguran•a a betonului
φψδ Rezistenta la curgere a armaturii

εσυ Deforma•ia specific• limit• a arm•turii


Εσ (=200 kN/mm2)
Modulul de elasticitate a arm•turii
γσ = 1.15
coeficientul de siguran•a a o•elului
Dimensionarea armaturii transversale la forfecare/ torsiune
Dimensionarea se bazeaz• pe cele trei for•e t•ietoare capabile:

VRd,c sec•iunea de beton f•r• arm•turi pentru preluarea forfec•rii


VRd,max for•a t•ietoare maxim• care se poate prelua f•r• cedarea arm•turii
comprimate
VRd,s for•a t•ietoare preluat• de arm•turi
TRd,c Momentul de torsiune capabil al sec•iunii de beton f•r• arm•tur•

TRd,max Capacitatea portant• al barele înclinate de beton


242 AxisVM 8c

Programul presupune ca unghiul fisurii este de 45° •i verific• dac• barele de beton
comprimate corespund solicit•rilor forfecare-torsiune.
VEd T
+ Ed ≤ 1
VRd ,max TRd ,max
unde:
α cw ⋅ bw ⋅ z ⋅ν 1 ⋅ f cd
V Rd , max =
cot Θ + tan Θ
TRd , max = 2 ⋅ν ⋅ α cw ⋅ f cd ⋅ Ak ⋅ t ef ,i ⋅ sin Θ ⋅ cos Θ

Dac• sec•iunea este corespunz•toare atunci se verific• dac• este necesar armare
forfecare-torsiune pe baza rela•iei:
VEd T
+ Ed ≤ 1
VRd , c TRd ,c
unde for•a t•ietoare capabil• f•r• armare de forfecare
[
V Rd , c = C Rd , c ⋅ k ⋅ (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )
1
3 ]
+ k1 ⋅ σ cp ⋅ bw ⋅ d
•i momentul de torsiune capabil f•r• armare de torsiune
TRd , c = f ctd ⋅ t ef ,i ⋅ 2 ⋅ Ak

Dac• este necesar armare de forfecare-torsiune atunci pe baza rela•iei:


∑ Asl ⋅ f yd = TEd cot Θ aria arm•turi logitudinale pentru
uk 2 ⋅ Ak
TEd ⋅ uk
torsiune: Asl = ,
tan Θ ⋅ 2 ⋅ Ak ⋅ f yd
distan•a dintre etrierii pentru forfecare-torsiune din rela•iile:
Asw
VRd , s = ⋅ z ⋅ f ywd ⋅ cot Θ si
s
VRd , s ≥ VEd + VEd ,i
Asw
s= ⋅ z ⋅ f ywd ⋅ cot Θ
VEd + VEd , i

Cu metoda diagonalelor cu înclinare variabil• se poate reduce cantitatea de arm•tura


transversal• dac• arm•turile comprimate determinate cu metoda standard au rezerva
VEd TEd
+ << 1
VRd , max TRd , max

Prin schimbarea unghiului fisurii înclinate, barele de beton comprimate preiau mai
mult efort, iar arm•turile transversale mai pu•in. Rezultatele sunt puternic influen•ate
de prevederile constructive. Ungiul fisurii înclinate (valori între 21,8° (ctg•=2,5) si
45° (ctg•=1)) se determin• în a•a fel încât eficien•a barelor de beton comprimate s•
fie maxim 100%. Unghiul fisurii înlinate se determin• pas cu pas pân• când este
satisfacut• condi•ia:
VEd TEd
+ ≤ 1.
VRd , max TRd , max
F
Sec•iunea nu este corespunz•toare dac• for•a t•ietoare de dimensionare este mai
mare decât for•a t•ietoare capabil• ale barelor de beton comprimate:

VEd TEd
+ >1
VRd , max TRd , max
Manual de utilizare 243

Prevederi constructive:

Procentul de armare conform rela•iilor: 9.2.2 (9.5N) ρ f ck , 9.2.2 (9.4)


w ,min = 0,08
f yk
A Asw
ρ w = sw si smax 1 =
s ⋅ bw ρ w, min ⋅ bw
9.2.2 (9.6N) pe baza relatiei: smax 2 = 0,75 ⋅ d

Arm•tura longitudinal•
Arm•tura longitudinal• se determin• pe baza figurii:

εc η·fcd

Fc
Ac x λ·x

As Fs
εs

În arm•tura eforturile unitare sunt egale cu rezisten•a la curgere a o•elului.


În•l•imea zonei comprimate nu va fi mai mare decât:
ε cu − ε c 1
x0 = d ⋅
εs1 − ε cu
Dac• din calcule rezult• zona comprimat• mai înalt• se utilizeaza •i arm•tura
comprimat• dar procentul total de armare nu va dep••i 4% din sec•iune.

Programul pentru fiecare ipotez• de înc•rcare •i sec•iune determin• diagrama de


momente dilatat• •i aria de arm•tur• întins• •i comprimat•.

Din cauza fisurilor înclinate arm•tura întins• armatura rezultat• din M / z se va majora.
Majorarea se ob•ine printr-un calcul efectuat pe diagrama de momente dilatat•.

Programul determin• pe diagrama dilatata de momente valoarea minima (Mmin≤0) •i


maxim• (Mmax ≥ 0) pentru care calculeaz• aria de arm•tur• întins• •i comprimat•. Pe
diagrama de armare arm•tura întins• este reprezentat• cu linie albastr• iar cea
comprimat• ro•u. Cantitatea minim• de arm•tur• rezultat• din prevederile constructive
sunt reprezentate cu culoarea grii.

De aria de arm•tura comprimat• se •ine cont •i dac• din calcul rezult• numai arm•tura
întinsa pentru ca arm•turile comprimate cu diametrul mai mic decat 1/12 din dinstan•a
dintre etrieri nu se iau în considerare.
244 AxisVM 8c

6.4.8. Verificare la str•pungere

Programul pe baza grosimii utile a pl•cii •i sec•iunii stâlpului determin• perimetrul


critic de str•pungere. Programul •ine cont de golurile •i marginile care sunt la distan•a
mai mic• decât •ase ori grosimea util• a pl•cii.
Sec•iunile concave de stâlp se consider• ca •i sectiuni convexe.

Standarde Verificarea la str•pungere se face conform standardului:


Eurocode 2 : EN 1992-1-1:2004
STAS : STAS 10107/-90
Dup• activarea func•iei se selecteaz• stâlpul sau un reazem definit prin datele
geometrice a unui stâlp (dac• în nod este cuplat •i o nervur• analiza nu se poate
efectua). Se va afi•a fereastra urm•toare:

Materiale
Beton, Arm•tura Materialele utilizate în model
Grosimea pl•cii Grosimea pl•cii
Parametrii
Unghiul arm•turii Unghiul dintre arm•tura •i planul pl•cii (45•-90•)
Distan•a pân• la Distan•a de la marginea stâlpului convex pân• la primul cerc de bare de str•pungere
primul cerc de bare EC2 0,3d ≤ r1 ≤ 0,5d
de str•pungere
STAS 0,3d ≤ r1 ≤ 0,5d
Distan•a radial• Distan•a radiala dintre bare
dintre bare Butonul OK nu este activ pân• când nu sunt satisfacute urm•toarele condi•ii
constructive:
EC2 s r ≤ 0 ,75 ⋅ d
STAS s r ≤ 0 ,75 ⋅ d
Manual de utilizare 245

Determinarea M Ed u1
coeficientului • Calculat conform Eurocode 1+k⋅ ⋅
VEd W1
(Eurocode2,
•i STAS) Eurocode
Conform pozi•iei stâlpului Stâlp central 1,15
(valori aproximate*) Stâlp marginal 1,4
Stâlp de col• 1,5
Unic Definit de utilizator

* Valorile aproximate se pot utiliza când conexiunea plac• stâlp nu particip• la


preluarea for•elor orizoltale aplicate structurii •i deschideriile nu difer• cu mai mult de
25% între ele.
mbt (STAS) Se poate da coeficientul condi•iilor de lucru. Valoarea de baza este 1.00. Teoretic se
poate definii orice valoare din intervalul [0.75, 1.00].

Racordarea Se poate opta pentru racordarea conturului de str•pungere


conturului (STAS)
Se •ine cont de Dac• op•iunea este activat• for•a de str•pungere este determinat• în fun•ie de
reac•iunea solului reac•iunea solului. Efectul este semnificativ la dista•e mai mari fa•• de stâlp care se
reflect• în reducerea ariei de armatur• necesare pe cercuri de str•pungere. Necesarul
de arie de arm•tur• se pot vizualiza în fereastra de rezultate.

Dup• efectuarea analizei se afi•eaza liniile de str•pungere •i aria de arm•tura necesar•


pe linia de str•pungere.

$ Programul analizeaz• marginile •i golurile •i determin• conturul real de str•pungere.


În prima etap• programul efectuez• analiza pentru linia critic• de str•pungere (aceste
rezultate sunt afi•ate in fereastra de rezultate) dup• care se determin• ariile necesare de
arm•tura pe cercurile de bare definite la datele de intrare •i linia de str•pungere unde
nu mai este necesar• arm•tura de str•pungere.
Cu linia de culoare rosie este reprezentat• linia critic• de str•pungere iar cu linia
neagr• cercurile de bare de str•pungere. Pe cercurile de bare sunt afi•ate ariile
necesare de armatur•.
Cu linie albastr• se reprezint• zona unde nu mai este necesar• arm•tura de
str•pungere.
Cu linie punctat• se reprezint• punctele care sunt la distan•a de •ase ori grosimea util•
de plac•.
Programul la determinarea lungimii liniei critice de str•pungere presupune ca barele
din aceea•i cerc nu sunt la distan•e mai mare decât 2 d. Aceast• condi•ie nu este
verificat•.
Înc•rcarea parametrilor de str•pungere din lista salvat•.

Salvarea parametrilor actuale cu denumire

Afi•area •i modificarea parametrilor de str•pungere.

Extinderea marginii pl•cii în a•a fel încât toat• sec•iunea stâlpului s• fie în interiorul
conturului pl•cii.
Afi•area pe tot ecranul a stâlpului •i a pl•cii.
246 AxisVM 8c

Reprezentare în sistemul local de coordonate al stâlpului

Reprezentare în sistemul global de coordonate.

Afi•area a cercurilor de armare


Manual de utilizare 247

6.4.8.1. Verificarea la str•pungere conform EUROCODE

Programul determin• aria de arm•tura necesar• cu rela•iile de mai jos:


Conexiunea stâlp-plac• corespunde la str•pungere dac• for•a t•ietoare specific• nu este
mai mare decât capacitatea portant• al barelor înclinate de beton comprimate •i
capacitatea portant• determinat• pe baza arm•rii de str•pungere.
vEd ≤ vRd ,max si vEd ≤ vRd ,cs
vEd for•a t•ietoare specific•
vRd ,max capacitatea portant• al barelor înclinate de beton

vRd ,cs capacitatea portant• determinat• pe baza arm•rii de str•pungere

V Ed
v Ed = β ⋅
ui ⋅ d
unde de str•pungerea excentric• se •ine cont cu coeficientul
M Ed u i
β = 1+ k ⋅ ⋅
V Ed W1

Standardul presupune ca linia critic• de str•pungere este la distan•a 2h fa•• de


marginea sec•iunii stâlpului. Linia critic• de str•pungere •i momentul static a acesteia
este determinat• •inând cont de marginile pl•cii •i goluri.
Capacitatea portant• la str•pungere f•r• arm•tura transversal•:
1
vRd ,c = C Rd ,c k (100 ρ1 f ck )3 + k1σ cp ≥ (ν min + k1σ cp )
Dac• vEd > vRd ,c , programul cu rela•iile
d Asw ⋅ f ywd ,ef
. vRd ,cs = 0,75 ⋅ v Rd ,c + 1,5 ⋅ ⋅ ⋅ sin α
sr u1 ⋅ d
•i vEd ≤ vRd ,cs determin• aria de armatura necesar• pentru linia critic• de
spr•pungere.
Programul la determinarea lungimii liniei critice de str•pungere presupune ca barele
din aceea•i cerc nu sunt la distan•e mai mare decât 2 d.

VEd
Programul pe baza rela•iei vEd = β ⋅ ≤ v Rd ,c determin• aria de arm•tura
ui ⋅ d
necesar• pentru fiecare cerc de bare linia de str•pungere pentru care nu mai este
necesar armatur• de str•pungere.
248 AxisVM 8c

6.4.8.2. Verificarea la str•pungere conform STAS


Programul determin• aria de arm•tura necesar• cu rela•iile de mai jos:
Conexiunea stâlp-plac• corespunde la str•pungere dac• for•a t•ietoare specific• nu este
mai mare decât capacitatea portant• al barelor înclinate de beton comprimate •i for•a
taietoare capabil• a arm•turilor de str•pungere.
Efectele ce apar din solicit•rile excentrice se •ine cont de coeficientul
Pentru analizele f•r• arm•tur• de str•pungere se folose•te rela•ia:
β ⋅ Q ≤ 0,75 ⋅ U cr ⋅ h0 ⋅ mbt ⋅ Rt
Pentru analizele cu arm•tur• de str•pungere se folosesc rela•iile:

1, 2 ⋅ U cr ⋅ h0 ⋅ m bt ⋅ R t
β ⋅Q ≤ 
 0 ,5 ⋅ U cr ⋅ h0 ⋅ m bt ⋅ R t + Aa ⋅ m at ⋅ R a ⋅ sin α
unde:
Q: for•a de str•pungere
mbt : coeficientul condi•iilor de lucru. Valoarea de baza este 1.00.
Teoretic se poate definii orice valoare din intervalul [0.75, 1.00].
Rt : rezisten•a la întindere a betonului,
Aa : aria arm•turii de str•pungere,
α: unghiul arm•turilor de str•pungere •i plac•
mat : coeficientul condi•iilor de lucru pentru armatur•, 0.80 pentru
PC60, PC52 •i OB37 •i 0.70 pentru STNB •i SPPB
Ra : rezisten•a de calcul pentru arm•turi

Linia critic• de str•pungere se presupune c• este la distan•a h p / 2 . Op•ional se poate


opta pentru racordarea conturului de str•pungere.
Liniile de str•pungere sunt determinate în func•ie de marginea pl•cii •i golurile din
plac•. Ariile de armatur• necesare pentru str•pungere sunt determinate din valorile
maxime a solicit•rilor β ⋅ Q .

Mesaje de eroare
Mesaj For•a axial• din plac• este prea mare
Eveniment Dac• eficien•a barelor comprimate de beton este mai mare decât 1.
Solu•ionare Majorarea grosimii pl•cii sau sec•iunii stâlpului.
Alege•i betoane cu rezisten•e superioare.
Manual de utilizare 249

6.5. Dimensionarea elementelor din o•el

6.5.1. Verificarea barelor de o•el conform STAS

STAS 10108/0-78 Verificare structuri de o•el conform STAS 10108/0-78


Conform standardului STAS 10108/0-78, dimensionarea structurilor metalice se poate
face manual. În standard sunt detaliate metodele pentru un calcul manual •i, de regul•,
se trateaz• structurile plane. În aceast• situa•ie, modulul de dimensionare a structurilor
metalice din programul AxisVM, se bazeaz• pe metodele de calcul manuale aplicate la
structurile spa•iale.

În continuare, se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM, care sunt
concepute pe baza formulelor care exprim• eficien•a în sec•iunile de bar•. Aceste
formule difer• doar ca form• de cele exprimate în standarde.
Pentru a în•elege metoda folosit• de programul AxisVM, se va exemplifica analiza
barelor de o•el la încovoiere-r•sucire. Programul face verificarea chiar dac• aceasta nu
este necesar• folosind singura metod• introdus• în program. Aceast• exemplificare
este necesar• pentru a în•elege metodele de calcul care au fost implementate în
program.

Modulul de dimensionare conform STAS 10108/0-78 se poate utiliza la:


a.) profile laminate I e.) sec•iuni dreptunghiulare pline
b.) profile sudate I f.) sec•iuni circulare pline
c.) •eav• dreptunghiular•
d.) •evi
Sec•iunile care nu se încadreaz• în descrierea de mai sus, nu se pot verifica. Programul
consider• c• sec•iunile nu con•in sl•biri (g•uri sau goluri) •i nu sunt mai groase de
40mm. Se presupune c• sec•iunea este constant•, are dou• axe de simetrie •i este
înc•rcat• în centrul de forfecare.
Programul efectueaz• analizele descrise în acest capitol. Orice alt• analiz• prev•zut•
în standarde •i normative trebuie efectuat• de c•tre utilizatorul programului.
Programul consider• ca inima profilului este paralel• cu axa locala z a sec•iunii.

Analize Programul efectueaz• urm•toarele analize:


Compresiune-Încovoiere [N-M] (STAS 10108 6.1, 7.1, 8.1)
Compresiune-Încovoiere-Stabilitate [N-M] (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2)
Forfecare /y [Vy]
Forfecare /z [Vz]
Tensiune echivalent• în punctul de leg•tur• a inimii •i a t•lpii [σech ] (STAS 10108
8.3)
250 AxisVM 8c

În rela•iile de calcul sunt folosite capacit••ile portante ale sec•iunilor:


Ay
1) raportul ariei de forfecare pe direc•ia y
Ax
Az
2) raportul ariei de forfecare pe direc•ia z
Ax
3) W y modulul de rezisten•• pe direc•ia y
4) W z modulul de rezisten•• pe direc•ia z
5) ( )
max λ y , λ z zvelte•ea maxim• a sec•iunii

6) ϕ min coeficientul de flambaj minim


7) ϕ g coeficientul de flambaj la r•sucire
Programul furnizeaz• aceste date ca rezultate par•iale.
Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficien•elor. Descrierea variabilelor,
expresiilor lor •i situa•iile în care acestea sunt aplicate, sunt detaliate în standard. În
continuare, sunt prezentate etapele în care sunt determinate eforturile capabile (pentru
detalii suplimentare se va consulta standardul).

Compresiune- Este o verificare de rezisten••. Analiza este exprimat• cu rela•iile de mai jos formulate
Încovoiere pe baza rela•iilor din standard (STAS 6.1, 7.1, 8.1).

N My
+ ≤1
AR W y R

N Mz
+ ≤1
AR W z R

N My Mz
+ + ≤1
1.1AR 1.1W y R 1.1W z R
Compresiune- Analiza este exprimat• cu rela•iile de mai jos formulate pe baza rela•iilor din standard
Încovoiere- (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2):
Stabilitate
My
≤1 (7.8)
ϕ gW y R

My Mz
+ ≤1 (7.9)
1.1ϕ g W y R 1.1W z R

Nc cyM y
+ ≤1 (8.5)
ϕ min AR  N 
ϕ g 1 − Wy R
 N Ey 

Nc cz M z
+ ≤1 (8.5)
ϕ min AR  N 
 1 − W z R
 N Ez 

Nc cyM y cz M z
+ + ≤ 1 (8.10)
1.1ϕ min AR  N   N 
1.1ϕ g 1 − Wy R 1.1 1 − W z R
 N Ey   N Ez 

Pentru solicit•rile de întindere, standardul nu ofer• rela•ii explicite. În aceste cazuri,


analiza se face conform EC3:

My N 
M eff , y =  − 0. 8 t W y
 Wy A 
 
Nt M eff , y
+ ≤1
AR ϕ g W y R
Manual de utilizare 251

Nt M eff , y Mz
+ + ≤1
1.1AR 1.1ϕ g W y R 1.1W z R
Forfecare /y Este o verificare de rezisten••. Analiza este exprimat• cu rela•ia:
Qy
1.2 ≤1
Ay R f

unde A y este aria de forfecare pe direc•ia y, •i Rf=0.6R.


Coeficientul 1.2 •ine cont de distribu•ia eforturilor unitare

Forfecare /z Pentru profile cu inim•:


τ z max Qz S y
= ≤1
Rf tI y R f
(7.2)
pentru alte profile:
Qz
1.2 ≤1
Az R f

unde A y aria de forfecare pe direc•ia y, t grosimea total• a inimilor, •i Rf=0.6R.

A y , •i Az sunt calculate de program •i nu sunt identice cu valorile date la definirea


sec•iunilor.

Tensiune Verificarea se face pe baza rela•iei (pentru profile I •i •evi dreptunghiulare):


echivalent• în
punctul de leg•tur•
al inimii •i al t•lpii σ ech = σ 2 + 3τ 2 ≤ 1.1R

unde σ ,τ reprezint• eforturile unitare calculate în punctul de leg•tur• al inimii •i al


t•lpii.

Parametrii de Pentru verificarea conform STAS 10108/0-78 în fereastra de dialog Parametrii de


proiectare proiectare, se dau urm•torii parametrii:

Flambaj µyy, µzz : coeficien•ii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z conform STAS
10108/0-78 Ace•ti coeficien•i se determin• conform recomand•rilor din
standard.
252 AxisVM 8c

Dac• rezemarea se poate considera continu•, atunci coeficientul lungimii de flambaj


va avea o valoare mic•.
În cazul stâlpilor rigidiza•i cu rigle de fronton •i al grinzilor rigidizate cu pane,
coeficien•ii lungimii de flambaj în planul rigidiz•rilor, se vor lua corespunz•tor
raportului între distan•a dintre rigidiz•ri •i lungimea elementului.
Încovoiere cu µ0 : dac• pierderea stabilit••ii la încovoiere nu este împiedicat•, se d• valoarea 1.
torsiune ν: distan•a dintre centrul de greutate al sec•iunii •i punctul de aplicare al înc•rc•rii,
conform STAS 10108/0-78.
Se presupune c• axa local• z este axa slab• •i înc•rc•rile care produc pierderea
stabilit••ii ac•ioneaz• în acest plan.
Programul consider• c• coeficientul µz, se poate utiliza •i pentru talpa comprimat•.

Asamblare piese Având în vedere c• analiza structurii se efectueaz• cu metoda elementului finit, iar
dimensionarea •i verificarea se face pentru elementele de structur•, este necesar ca
elementele finite s• fie asamblate în elemente de structur•. Elementul de structur•
poate con•ine un num•r arbitrar de elemente finite. Elementele finite grupate în
elementele structurale trebuie s• satisfac• urm•toarele condi•ii: s• fie din acela•i
material, sec•iunea •i sistemul local de coordonate s• fie identic•, iar elementele finite
s• fie coliniare. Respectarea acestor condi•ii vor fi verificate de c•tre program.
Pentru definirea punctelor de cap•t ale elementelor structurale exist• dou• posibilit••i:
Elementele structurale vecine sunt
împ•r•ite de elementele conectate în
nodurile elementelor selectate.

Elementele selectate formeaz• un singur


element structural care este independent
de celelalte elemente conectate în noduri.

Diagrama pe bare Clicând pe un element structural se afi•eaz• fereastra de dialog cu diagramele


rezultatelor •i a eficien•elor maxime.
În fereastra de dialog se pot afi•a rezultatele pe orice element, în orice sec•iune, pentru
orice ipotez• sau combina•ie de înc•rcare.
Manual de utilizare 253

6.5.2. Verificarea barelor de o•el conform EUROCODE


Verificare Modulul de dimensionare se poate utiliza la:
structuri de o•el
conform
Eurocode3
a.) profile laminate I e.) sec•iuni dreptunghiulare pline
b.) profile sudate I f.) sec•iuni circulare pline
c.) •eav• dreptunghiular•
d.) •evi

Sec•iunile care nu se încadreaz• în descrierea de mai sus nu se pot verifica.

Programul verific• sec•iunile care se încadreaz• în clasele 1, 2 •i 3. Programul nu


verific• sec•iunile care se încadreaz• în clasa 4.
Programul presupune c• sec•iunile nu con•in sl•biri (g•uri sau goluri) •i nu sunt mai
groase de 40mm.
F Programul efectueaz• analizele descrise în acest capitol. Orice alt• analiz•
prev•zut• în standarde •i normative trebuie s• fie efectuate de c•tre utilizatorul
programului.

Programul presupune c• inima profilului este paralel• cu axa local• z a sec•iunii.

Analize Programul efectuez• urm•toarele analize:


Compresiune-Încovoiere-Forfecare [N-M-V] (EC3 5.4.8-9)
Compresiune-Încovirere-Flambaj [N-M] (EC3 5.5.4)
Copresiune-Încovoiere-R•sucire [N-M] (EC3 5.5.4)
Forfecare /y [Vy] (EC3 5.4.6, 5.6.3)
Forfecare /z [Vz] (EC3 5.4.6)
Forfecare inim•-Încovoiere-Compresiune [Vw-M-N] (EC3 5.6.7.2)
Capacitati portante În rela•iile de calcul sunt folosite capacit••ile portante a sec•iunilor:
For•a axial• plastic• capabil• [N pl,Rd] (EC3 5.4.4)
For•a axial• plastic• capabil• / axa y [Vpl,y,Rd ] (EC3 5.4.6)
For•a axial• plastic• capabil• / axa z [Vpl,z,Rd] (EC3 5.4.6)
For•a axial• plastic• capabil• la voalare [Vba,Rd] (EC3 5.6.3)
Momentul încovoietor capabil /yy [Mel,y,Rd] (EC3 5.4.5)
Momentul încovoietor capabil /zz [Mel,z,Rd ] (EC3 5.4.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /yy [Mpl,y, Rd ] (EC3 5.4.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /zz [Mpl,z,Rd] (EC3 5.4.5)
For•a axial• plastic• capabil• la flambaj /yy [Nb,y,Rd ] (EC3 5.5.1)
For•a axial• plastic• capabil• la flambaj /zz [Nb,z,Rd] (EC3 5.5.1)
Momentul încovoietor capabil la r•sucire [Mb,Rd] (EC3 5.5.2)

Programul furnizeaz• aceste date ca •i rezultate par•iale.


Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficien•elor. Descrierea variabilelor,
expresiilor lor •i a situa•iilor în care sunt aplicate, sunt detaliate în standard. În
continuare, sunt prezentate etapele în care sunt determinate eforturile capabile (pentru
detalii suplimentare se va consulta standardul).
254 AxisVM 8c

Compresiune- For•a axial• de dimensionare poate fi de întindere sau compresiune. For•a t•ietoare de
Încovoiere- dimensionare poate (forfecare puternic•), sau nu (forfecare moderat•) s• dep••easc•
Forfecare jum•tatea for•ei t•ietoare capabile a sec•iunii.

În cazul forfec•rii moderate (EC3 5.4.8), pentru clasele de sec•iune 1. •i 2. verificarea


se face conform (5.4.8.1), iar pentru clasele de sec•iune 3. cu aproxima•ii acoperitoare
conform (EC3 5.4.8.2).
Pentru sec•iunile de clasa 1. •i 2.:

N Sd M y ,Sd M z ,Sd
+ + ≤1
N pl ,Rd M pl , y , Rd M pl ,z ,Rd

Pentru sec•iunile de clasa 3.:

N Sd M y ,Sd M z ,Sd
+ + ≤1
A fyd Wel ,y , fyd Wel ,z , fyd

Pentru sec•iunile I •i •evi dreptunghiulare forfecate puternic (EC3 5.4.9), calculul se


face cu momentul încovoietor redus plastic capabil, conform
(EC3 5.4.7).
Compresiune- Conform EC3 5.5.4, analiza este exprimat• cu rela•ia:
Încovoiere-Flambaj
Pentru sec•iunile de clasa 1. •i 2.:

N Sd k y M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χ min A Wpl ,y Wpl , z
γ M1 γ M1 γ M1

Pentru sec•iunile de clasa 3.:

N Sd k y M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χ min A Wel ,y Wel ,z
γ M1 γ M1 γ M1

Compresiune-
Încovoiere-R•sucire Se presupune c• sec•iunea este constant•, are dou• axe de simetrie •i este înc•rcat• în
centrul de forfecare. Valoarea lui k (EC3 F1.2) este egal• cu minimul dintre valoarea
Kz sau cu 1. Axa slab• este axa local• z.
Condi•iile sunt exprimate în (EC3 5.5.4), paragrafele (5.52 •i 5.54).
Pentru sec•iunile de clasa 1. •i 2.:

N Sd k LT M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χzA χ LT Wpl ,y Wpl ,z
γ M1 γ M1 γ M1

Pentru sec•iunile de clasa 3.:

N Sd k LT M y , Sd k z M z , Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χz A χ LT Wel , y Wel , z
γ M1 γ M1 γ M1

Pentru întindere - încovoiere analiza se face conform (EC3 5.5.3).


Forfecare /y Conform condi•iilor din (EC3 5.4.6; EC3 5.6.7.2), paragrafele (5.20 •i 5.66b).
Vy ,Sd
≤1
Vpl , y , Rd
Forfecare /z
Conform condi•iilor din (EC3 5.4.6; EC3 5.6.7.2), paragrafele (5.20 •i 5.66b).
Vz ,Sd
≤1
min (Vpl , z , Rd , Vba , Rd )
Manual de utilizare 255

Forfecare inim•-
Încovoiere- Pentru sec•iunile cu inim• (I, •eava dreptunghiular•) pentru completarea analizei la
Compresiune forfecare pe direc•ia /z, este necesar• efectuarea acestei analize, conform (EC3 5.6.7).
Se folose•te metoda post-critic•.

M g ,Sd
≤1
M f , Rd
Parametrii de Pentru verificarea conform EC3 în fereastra de dialog Parametrii de proiectare, se dau
proiectare urm•torii parametrii:

αkr Valoarea minim• pentru coeficientul critic de flambaj αkr corespunz•toare ipotezelor
de înc•rcare, care con•in toate înc•rc•rile verticale. Valoarea minim• este 4. (dac• este
mai mic• decât 4 este necesar• efectuarea analizei de ordinul II)
Coeficien•i de stabilitate:
Flambaj Ky, Kz:
Coeficien•ii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z, conform EC3 5.2.6 •i EC3
5.5.1.5.
Încovoiere cu Coeficientul Kω •ine cont de încovoierea cu torsiune:
torsiune - dac• torsiunea nu este impiedicat• are valoarea 1,0.
- dac• torsiunea este impiedicat• le cele dou• capete are valoarea 0,5.
- dac• torsiunea este impiedicat• le un cap•t are valoarea 0,7.
Vezi detaliat : EC3 1993-1-1:1995, anexa F1.
C1, C2:
Se determin• în func•ie de raportul momentelor pe capetele barei, Kz •i natura
înc•rc•rii. Valoarea coeficientului C1 se poate introduce sau se poate determina
automat. Pentru op•iunea Auto C1, C1=1, dac• kz nu este egal• cu 1 sau dac•
momentul intermediar pe bar• este mai mare decât momentul de pe un cap•t, sau
dac• bara este înc•rcat• direct. În acest caz, C1 este calculat conform EC3,
paragraful F1.2, rela•ia F3 •i se presupune c• înc•rcarea ac•ioneaz• în centrul de
forfecarea al barei (Za=0). În cazul unei console se ia C1=1 f•r• op•iunea Auto C1.
Programul nu poate s• determine dac• bara este o consol• sau nu.
Dac• bara este înc•rcat• direct •i valoarea Za este diferit• de 0, valoarea C2 se
introduce conform tabelului F1.2.
Za: distan•a dintre centrul de greutate al sec•iunii •i punctul de aplicare al înc•rc•rii,
conform EC3, figura F1.1.
256 AxisVM 8c

Voalare Inima grinzilor poate fi:


Nerigidizat•: se presupune c• grinzile nu au rigidiz•ri în câmp
Rigidiz•ri transversale: se presupune c• grinzile au rigidiz•rila distan•a a
Programul presupune c• la cap•tul grinzilor exist• întotdeauna rigidiz•ri.
Asamblare piese Având în vedere c• analiza structurii se efectueaz• cu metoda elementului finit, iar
dimensionarea •i verificarea se face pentru elementele de structur•, este necesar ca
elementele finite s• fie asamblate în elemente de structur•. Elementul de structur•
poate con•ine un num•r arbitrar de elemente finite. Elementele finite grupate în
elementele structurale trebuie s• satisfac• urm•toarele condi•ii: s• fie din acela•i
material, sec•iunea •i sistemul local de coordonate s• fie identic•, iar elementele finite
s• fie coliniare. Respectarea acestor condi•ii vor fi verificate de c•tre program.
Pentru definirea punctelor de cap•t ale elementelor structurale exist• dou• posibilit••i:
Elementele structurale vecine sunt
împ•r•ite de elementele conectate în
nodurile elementelor selectate.

Elementele selectate formeaz• un


singur element structural care este
independent de celelalte elemente
conectate în noduri.

Diagrama pe bare
Clicând pe un element structural se afi•eaz• fereastra de dialog cu diagramele
rezultatelor •i a eficientelor maxime.
În fereastra de dialog se pot afi•a rezultatele pe orice element, în orice sec•iune, pentru
orice ipotez• sau combina•ie de înc•rcare.

Ipoteza de înc•rcaresau
Breviar de calcul Bibliteca de
combina•ie
imagini

Imprimare Numerotare bar•


Manual de utilizare 257

6.5.3. Verificare îmbinare cu •uruburi

Cu ajutorul programului pentru înc•rc•ri statice se pot efectua urm•toarele analize:


- trasare diagram• moment-curbur• pentru îmbinare, conform
EC3, (Part 1.8 Design of Joints) ,
- moment încovoietor capabil (MRd) îmbinare,
rigiditate ini•ial• (Sj,init) îmbinare.
- Programul se poate utiliza pentru dimensionarea •i verificarea îmbin•rilor,
conform EC3 •i Msz.
Cu ajutorul programului se pot analiza urm•toarele îmbin•ri:
- leg•tur• grind• stâlp col• de cadru
- leg•tur• grind• stâlp
- leg•tur• grind•-grind•

F Sec•iunile barelor pot fi din profile laminate sau alc•tuite prin sudur•. Flan•a de
cap•t este fixat• pe talpa profilului stâlpului. Unghiul grinzii trebuie s• fie ± 30°.
Sec•iunea grinzii trebuie s• se încadreze în clasele de sec•iune 1, 2 sau 3. For•a
axial• din grind• nu poate s• dep••easc• 5% din Npl,Rd.

Programul va verifica îndeplinirea acestor condi•ii.


Etapele proiect•rii
Se selecteaz• grinda •i nodul în care se proiecteaz• îmbinarea.
Se pot selecta mai multe grinzi dac• au aceea•i sec•iune, sunt din material identic,
modul de fabricare este asem•n•tor •i stâlpul pe care sunt rezemate este identic.
Se clicheaz• pe icoana de proiectare a îmbin•rii.
Se afi•eaz• urm•toarea fereastra de dialog:

Editor de breviar Salvare imagine în


de calcul biblioteca de imagini

Introducerea parametrilor de proiectare se face în trei pa•i.


258 AxisVM 8c

Rigidiz•ri Rigidizarea îmbin•rii se poate face cu rigidiz•ri orizontale, oblice •i rigidiz•ri de


inim•, m•rind astfel momentul capabil al nodului. Rigidiz•rile se pot dispune conform
figurilor de mai jos:

Rigidiz•ri orizontale

Rigidiz•ri oblice

Rigidiz•ri de inim•

Grosimea rigidiz•rilor se poate modifica cu ajutorul parametrilor t1 •i t2.


Aria de forfecare a Aria de forfecare a inimii este determinat• inclusiv cu rigidizarea de inim•. Prin
inimii reducerea ariei se poate conta pe reducerea sec•iunii din cauza g•urilor pentru
•uruburi.

Flan•• de cap•t

Pentru flan•a de cap•t se pot da urm•torele parametrii:


grosime
material
grosimea a a sudurii
l••imea (a)
în•l•imea (c)
distan•a dintre marginea pl•cii •i a t•lpii superioare a grinzii(b)
rând de buloane pe prelungirea pl•cii
Manual de utilizare 259

Prin modificarea dimensiunii pl•cii de baz• se poate a•eza un rând suplimentar de


buloane.

•uruburi

•uruburile se pot a•eza pe doua rânduri simetrice. Pentru o îmbinare se pot utiliza
buloane de aceea•i dimensiune •i din acela•i material.
Pentru •uruburi se dau urm•torii parametrii:
diametrul
calitatea
num•rul •uruburilor
distan•a dintre cele dou• coloane de •uruburi (d)

Pentru selectarea op•iunii Pozi•ionare automat•, programul a•eaz• rândurile de


•uruburi definite de utilizator la distan•e egale, •inând cont de distan•ele minime de la
margini •i dintre •uruburi.
Dac• op•iunea Pozi•ionare automat• este deselectat•, distan•a dintre rândurile de
buloane se poate seta manual.

F Programul afi•eaz• mesaj de aten•ionare dac• distan•ele dintre •uruburi sunt mai
mici decât cele prev•zute în standarde.
Distan•ele minime se iau conform:
MSz Eurocode
• între •uruburi 3d • între •uruburi 2,2d
• de la cap•t pe direc•ia for•ei 2d • de la cap•t pe direc•ia for•ei 1,2d
• de la cap•t perpendicular pe direc•ia • de la cap•t perpendicular pe direc•ia
for•ei 1,5d for•ei 1,2d
260 AxisVM 8c

Rezultate Clicând pe pagina Rezultate, programul calculeaz•:


diagrama de moment-rotire,
momentul capabil (MrD) al îmbin•rii,
rigiditatea ini•ial• (Sj,init) a îmbin•rii.

F Programul afi•eaz• mesaj de aten•ionare dac• momentul încovoietor capabil este


mai mic decât momentul încovoietor de dimensionare.
Programul •ine cont la dimensionarea îmbin•rii de:
for•a axial•,
for•a t•ietoare,
momentul încovoietor.
Pentru fiecare ipotez• sau combina•ie de înc•rcare, momentul încovoietor capabil MrD,
este diferit. Condi•ia MrD • •Msd trebuie s• fie satisf•cut• pentru fiecare ipotez• sau
combina•ie de înc•rcare.

Bara de
instrumente

Inc•rcarea îmbin•rii descrise anterior.


Salvarea îmbin•rii cu parametrii defini•i. Ulterior îmbinarea se poate ata•a •i altor
bare.
Imprimarea diagramei vizualizate. Vezi… 3.1.9 Imprimare

Copiere diagrama în memoria rapid•.

Salvare diagram• în biblioteca de imagini.

Tabelul con•ine urm•toarele date:


Num•rul nodului
Num•rul barei
Num•rul ipotezei sau al combina•iei de înc•rcare
Momentul încovoietor capabil
Fi•ierul de text cu datele de intrare •i rezultate.
Manual de utilizare 261

7. Scheme de introducere a datelor

7.1. Grind• cu z•brele

Geometria
1.) Generarea re•elei geometrice (ex. în planul X-Z)
fixarea planului X-Z

realizarea re•elei continue din linii


(se pot utiliza func•iile: poligon sau nod •i linie)

ð
Poligon

Elemente
1.) Definirea z•brelelor

ð Z•brea

se selecteaz• z•brelele care au acela•i material •i sec•iune.


2.) Definire materiale (ex. înc•rcare din baza de date)

ð Baza de date (O•el)

3.) Definire sec•iuni (ex. alegere din baza de date)

ð Baza de date (76x7.0)


4.) Definire reazeme nodale
Reazeme
ð nodale

ð Global

ð Dat de referin••

se selecteaz• nodurile care sunt rezemate identic

5.) Definirea gradelor de libertate nodale


Grade de
ð libertate

se selecteaz• toate nodurile •i din lista func•iei se alege grind• cu z•brele în planul X-
Z (în z•brele vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direc•iile X, Z)
262 AxisVM 8c

Înc•rc•ri
1.) Definire ipoteze •i combina•ii de înc•rcare
Ipotez• de
ð înc•rcare si
Gruparea
înc•rc•rilor

ð Combina•ie

2.) Definirea înc•rc•rilor nodale, greutatea proprie, din varia•ie de temperatur•, varia•ie de
lungime •i pretensionare.

ð Nodal

ð Z•brea

ð Z•brea

ð Z•brea

ð Z•brea

se selecteaz• elementele de z•brea care sunt înc•rcate identic

Static• 1.) Pornirea analizei statice

7.2. Structur• în cadre

Geometria
1.) Generarea re•elei geometrice (în planul X-Z)
fixarea planului X-Z

realizarea re•elei continue din linii


(se pot utiliza func•iile: poligon sau nod •i linie)

2.)
ð
Poligon
Manual de utilizare 263

Elemente
1.) Definire element finit de bar•

ð Bar•

se selecteaz• barele care au acela•i material •i sec•iune.

2.) Definire materiale (ex. înc•rcare din baza de date)

ð Baza de date (O•el)

3.) Definire sec•iuni (ex. alegere din baza de date)

ð Baza de date (I 240)

4.) Definire reazeme nodale

Reazeme
ð nodale

ð Global

ð Relativ la bar•

ð Local

se selecteaz• nodurile care sunt rezemate identic


5.) Definirea gradelor de libertate nodale
Grade de
ð libertate

se selecteaz• toate nodurile •i din lista func•iei se alege cadru în planul X-Z (în bare
vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direc•iile X, Z •i rotirea în jurul axei Y)

Înc•rc•ri
1.) Definire ipoteze •i combina•ii de înc•rcare

Ipotez• de
ð înc•rcare si
Gruparea
înc•rc•rilor

ð Combina•ie
264 AxisVM 8c

2.) Definirea înc•rc•rilor nodale, concentrate pe bare, uniform distribuite, greutatea


proprie, din varia•ie de temperatur•, varia•ie de lungime •i pretensionare.

ð Nodal

ð Bar•

ð Bar•

ð Bar•

ð Bar•

ð Bar•

ð Bar•

se selecteaz• elementele de bar• care sunt înc•rcate identic

Static• Pornirea analizei


Manual de utilizare 265

7.3. Plac•

Geometria
1.) Generarea re•elei geometrice (ex. în planul X-Y)
fixarea planului X-Y

realizarea re•elei continue din linii


(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice func•ie)

ð Dreptunghi

Elemente
1.) Definire domeniu

..ð Plac• ð Material ð Grosime

2.) Definirea reazemelor de muchie sau nodale

ð Reazeme
nodale

Reazeme
ð de muchie
Relativ
ð
ð Global

se selecteaz• elementele care au acela•i tip de rezemare pe muchie dup• care se


selecteaz• muchiile rezemate
în cazul reazemelor relative la muchie, muchia d• direc•ia axei local x, axa z este
perpendicular• pe plac•, iar axa y pe axele x •i z.

Înc•rc•ri
1.) Definire ipoteze •i combina•ii de înc•rcare
Ipotez• de
ð înc•rcare si
Gruparea
înc•rc•rilor

ð Combina•ie
266 AxisVM 8c

2.) Definirea înc•rc•rilor nodale, uniform distribuite, greutatea proprie, •i din varia•ie de
temperatur•.

Nodal
ð

Plac•
ð

ð Plac•

ð Plac•

ð Plac•

se selecteaz• domeniul
direc•ia de înc•rcare în cazul elementelor de plac• este cea perpendicular• pe aceasta,
iar semnul este dat de direc•ia axei locale z
(ex. p z=-10.00 kN/m2)

Elemente
1.) Generare re•ea

-se selecteaz• domeniul


-se d• lungimea medie a laturii (ex.:0,5 m)

2.) Definirea gradelor de libertate nodale


Grade de
ð libertate
Se selecteaz• toate nodurile •i din tabel se alege setarea Plac• în planul
X-Y. Deplasarea pe direc•ia Z •i rotirile dup• axele X si Y sunt libere (în plac• se nasc
eforturi din aceste deplas•ri).

Static• Pornirea analizei


Manual de utilizare 267

7.4. •aib•
Geometria
1.) Generarea re•elei geometrice (ex. în planul X-Z)
• fixarea planului X-Z

• realizarea re•elei continue din linii


(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice func•ie)

Împ•r•ire în
ð dreptunghi

Suprafe•ele sunt generate automat.


(centrele suprafe•elor sunt marcate cu un punct alb)
Elemente
1.) Definirea elementelor de •aib•

ð Selectare

ð •aib•

Se selecteaz• elementele care au acela•i material, grosime •i vector de referin••.

2.) Definirea materialelor (ex. din baza de date de materiale)

ð Încarc• (Beton C20)

3.) Definirea grosimii ex:20 cm

4.) Referin•ele sunt generate automat

În direc•iile locale x-y sunt date solicit•rile nx, ny, nxy.


268 AxisVM 8c

5.) Definirea reazemelor liniare sau nodale

Reazeme
ð nodale

Reazeme
ð de muchie
Relativ
ð
ð Global

Se selecteaz• muchiile elementelor care au rezemare identic•.


În cazul reazemelor relative la muchie, aceasta d• direc•ia axei locale x, axa z este
perpendicular• pe placa iar axa y pe axele x •i z
6.) Definirea gradelor de libertate nodale

Grade de
ð libertate

Se selecteaz• toate nodurile •i din lista func•iei se alege •aib• in planul X-Z (în
elemente de •aib• vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direc•ia axelor X,Z)

Înc•rc•ri
1.) Definire ipoteze si combina•ii de înc•rcare

Ipotez• de
ð înc•rcare si
Gruparea
înc•rc•rilor

ð Combina•ie

2.) Definire înc•rcare uniform distribuit•

ð Nodal

•aib•
ð

ð •aib•

ð •aib•

ð •aib•
Manual de utilizare 269

Se selecteaz• elementele de •aib• care sunt înc•rcate identic


Elementele de •aib• se pot înc•rca numai în planul lor, iar direc•ia pozitiv• a
înc•rc•rilor este dat• de direc•ia pozitiv• a axelor locale
(ex. p y = -10.00 kN/m2)

Static• 1.) Pornirea analizei

7.5. Schema de introducere a datelor pentru analiza seismic•


Geometrie
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 7.1 - 7.4 (Vezi detaliat...7.1).

Elemente
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 7.1 - 7.4 (Vezi detaliat...7.1).

Înc•rc•ri/1.
1.) Definire ipotez• de înc•rcare pentru mase

ð Ipotez• de înc•rcare

2.) Se dau toate masele sau înc•rc•rile cu care se efectueaz• analiza modal• •i seismic•.

Analiz• modal•/1.

1.) Analiza modal•


(de regul• pentru o structur• plan• se determin• 3 moduri proprii de vibra•ie, iar pentru
o structur• spa•ial•, 9)

Dac• la op•iunea Ipotez• presupus• simultan se alege ipoteza de înc•rcare definit• la


Înc•rc•ri/1, înc•rc•rile sunt convertite în mase.

Înc•rc•ri/2.
1.) Definire ipotezei de înc•rcare SEISM

ð Ipotez• de înc•rcare

Se d• o ipotez• de înc•rcare de tip seism


2.) Definirea parametrilor ipotezei seismice

Seism
ð
Se dau parametrii
270 AxisVM 8c

Analiz•/2.

1.) Analiza static•


Solicit•rile rezultate din înc•rc•rile seismice se ob•in în mod similar cu cele ob•inute
din înc•rc•rile statice. Ipotezele de înc•rcare cu semnul +, respectiv - la cap•tul
denumirii sunt cele rezultate din însumarea solicit•rilor din modurile de vibra•ie iar
ipotezele de înc•rcare cu 01, 02, …, n la cap•tul denumirii sunt cele aferente
modurilor de vibra•ie. Aceste ipoteze pot fi utilizate •i în combina•iile de
dimensionare.

M y(+ ) M y(-)

M înf
y
Manual de utilizare 271

8. Exemple simple

8.1. Cadru plan - analiza static• de ordinul I

Date AK-ST-I.axs

Geometria structurii:

material: o•el
profil: I 240

Înc•rc•ri:

Rezultate AK-ST-I.axe

Componenta Analitic AxisVM 7.0


ipot.1. e (C ) 17.51 17.51
X [mm]

M (yA ) [kNm] -20.52 -20.52

2. te. e (C ) 7.91 7.91


X [mm]

M (yA ) [kNm] 63.09 63.09


272 AxisVM 8c

8.2. Cadru plan - analiza static• de ordinul II

Date AK-ST-II.axs

Geometria structurii:

material: o•el
profil: I 240

Înc•rc•ri:

Rezultate AK-ST-II.axe

Componenta Analitic AxisVM 7.0


1. te. e (C ) 20.72 20.56
X [mm]

M (yA ) [kNm] -23.47 -23.40

2. te. e (C ) 9.26 9.22


X [mm]

M (yA ) [kNm] 66.13 66.25

Verificare În cazul analizei statice de ordinul II echilibrul structurii este exprimat pe structura
deformat•
Manual de utilizare 273

8.3. Cadru plan - analiza de stabilitate

Date AK-KI.axs

Geometria •i înc•rc•rile:

material: o•el
profil: I 240

Rezultate AK-KI.axe

Forma de pierdere a stabilit••ii:

Parametrul critic Cosmos/M AxisVM 7.0


al înc•rc•rii
nkr 6.632 6.633
274 AxisVM 8c

8.4. Cadru plan - analiza modal• de ordinul I

Date AK-RZ-I.axs

Geometria structurii:

material: o•el
profil: I 240

Rezultate AK-RZ-I.axe

Frecven•a [Hz]
Forma Cosmos/M AxisVM 7.0
1 6.957 6.957
2 27.353 27.353
3 44.692 44.692
4 48.094 48.094
5 95.714 95.714
6 118.544 118.544
Manual de utilizare 275

8.5. Cadru plan - analiza modal• de ordinul II

Date AK-RZ-II.axs

Geometria •i înc•rc•ri:

material: o•el
profil: I 240

Rezultate AK-RZ-II.axe

Frecven•a [Hz]
Forma Cosmos/M AxisVM 7.0
1 0.514 0.514
2 11.427 11.426
3 12.767 12.766
4 17.146 17.146
5 27.111 27.109
6 39.458 39.456
276 AxisVM 8c

8.6. •aib• - analiza static• de ordinul I

Date VT1-ST-I.AXS

E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.10 m
p=100 kN/m
Discretizare:
4x16 elemente

Rezultate VT1-ST-I.AXE

Componenta Analitic AxisVM 7.0


(cu efectul forfec•rii)
e (B )
[mm] 15.09 15.10
z

N x( A ) [kN/m] 1800.00 1799.86


Manual de utilizare 277

8.7. Plac• simplu rezemat• pe contur- analiza static• de ordinul I

Date VL1-ST-I. AXS

Material: beton
E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m2
Discretizare:
8x8 elemente

Rezultate

Componenta Analitic AxisVM 7.0


(f•r• efectul forfec•rii)
e (zA ) [mm] 51.46 51.46

m(xA ) [kNm/m] 46.11 46.31

Analiza
convergen•ei

Variante de discretiz•ri:
278 AxisVM 8c

8.8. Plac• încastrat• pe contur- analiza static• de ordinul I

Date VL2-ST-I. AXS


Material: beton E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m2
Discretizare
16x16 elemente

Rezultate VL2-ST-I.AXE

Componenta Analitic AxisVM 7.0


(f•r• efectul forfec•rii)
e (zA) [mm] 16.00 16.18

m (xA ) [kNm/m] 22.01 22.15

m(B ) 64.43 63.25


x [kNm/m]

q x(B) [kN/m] 111.61 109.35

Analiza
convergen•ei

Variante de discretizare:
Manual de utilizare 279

9. Bibliografie
1. Bathe, K. J., Wilson, E. L., Numerical Methods in Finite Element Analysis, Prentice Hall, New
Jersey, 1976.
2. Bojtár I., Vörös G., A végeselemmódszer alkalmazása lemez- és héjszerkezetekre, M•szaki
Könyvkiadó, Budapest, 1986.
3. Chen, W. F., Lui, E. M., Structural Stability, Elsevier Science Publishing Co., Inc., New York,
1987
4. Hughes, T. J. R., The Finite Element Method, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey,
1987.
5. Owen D. R. J., Hinton E., Finite Elements in Plasticity, Pineridge Press Limited, Swansea, 1980
6. Popper Gy., Csizmás F., Numerikus módszerek mérnököknek, Akadémiai Kiadó Typotex, Budapest,
1993.
7. Przemieniecki, J. S., Theory of Matrix Structural Analysis, McGraw Hill Book Co., New York,
1968.
8. Weaver Jr., W., Johnston, P. R., Finite Elements for Structural Analysis, Prentice-Hall, Inc.,
Englewood Cliffs, New Jersey, 1984.
9. Dr. Szalai Kálmán, Vasbetonszerkezetek, vasbeton-szilárdságtan, Tankönyvkiadó, Budapest, 1990.
1998.
10. P100-92, NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMIC• A CONSTRUC•IILOR DE
LOCUIN•E, SOCIAL-CULTURALE, AGROZOTEHNICE •I INDUSTRIALE.
11. STAS 10107/OA-77, AC•IUNI ÎN CONSTRUC•II. CLASIFICAREA •I GRUPAREA
AC•IUNILOR PENTRU CONSTRUC•II CIVILE •I INDUSTRIALE.
12. STAS 10107/0-90, CONSTRUC•II CIVILE •I INDUSTRIALE-CALCULUL •I ALC•TUIREA
ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT •I BETON
PRECOMPRIMAT.
13. 10108/0-78, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE. CALCULUL
ELEMENTELOR DE O•EL.
280 AxisVM 8c

Memo
Manual de utilizare 281

Memo
282 AxisVM 8c

Memo

You might also like