Professional Documents
Culture Documents
Scopul sistemului de proiectare este u•urarea calculelor în proiectare. Utilizarea programului nu reduce
r•spunderea utilizatorului. Calculele trebuie efectuate cu grija necesar• precum •i cu respectarea întru totul a
normelor legale, a normelor de calcul •i a standardelor în vigoare.
2 AxisVM 8c
Toate m•rcile •i numele de produse sunt m•rci înregistrate ale produc•torilor respectivi.
INTER-CAD Ltd. î•i rezerv• dreptul de modificare a produsului f•r• anun• prealabil.
Manual de utilizare 3
5. ANALIZ•...................................................................................................................................... 189
5.1. STATIC• .................................................................................................................................. 190
5.2. ANALIZA MODAL• .................................................................................................................... 193
5.3. STABILITATE ............................................................................................................................ 194
5.4. ELEMENTE FINITE ..................................................................................................................... 195
5.5. ETAPELE UNEI ANALIZE ............................................................................................................ 197
5.6. MESAJE DE EROARE .................................................................................................................. 198
6. REZULTATE ................................................................................................................................ 199
6.1. STATIC• .................................................................................................................................. 199
6.1.1. Valori minime •i maxime ................................................................................................ 203
6.1.2. Anima•ie ........................................................................................................................ 203
6.1.3. Reprezentare diagrame.................................................................................................... 204
6.1.4. Tabele cu rezultate.......................................................................................................... 205
6.1.5. Deplas•ri ........................................................................................................................ 206
6.1.6. Eforturi în elemente de z•brea sau bar•............................................................................ 208
6.1.7. Solicit•ri de nervur•........................................................................................................ 209
6.1.8. Eforturi în elemente de suprafa•• ..................................................................................... 210
6.1.9. Reac•iuni ........................................................................................................................ 213
6.1.10. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de z•brea •i bar• ................................................... 213
6.1.11. Eforturi unitare în elemente de suprafa••.......................................................................... 215
6.1.12. Linii de influen•• ............................................................................................................ 215
6.1.13. Înc•rc•ri neechilibrate..................................................................................................... 216
6.2. ANALIZA MODAL• .................................................................................................................... 217
6.3. STABILITATE ............................................................................................................................ 217
6.4. ARMARE .................................................................................................................................. 218
6.4.1. Calculul arm•turii pentru elemente plane......................................................................... 218
6.4.1.1. Calculul arm•turii conform STAS ............................................................................... 220
6.4.1.2. Calculul arm•turii conform EUROCODE.................................................................... 222
6.4.2. Aria de arm•tur• efectiv• ................................................................................................ 224
6.4.3. Calculul deschiderii fisurilor ........................................................................................... 225
6.4.3.1. Analiza conform STAS............................................................................................... 226
6.4.3.2. Analiza conform EUROCODE.................................................................................... 226
6.4.4. S•geata pl•cilor în domeniul neliniar ............................................................................... 227
6.4.5. Determinarea for•ei t•ietoare capabile pentru pl•ci •i îvelitoare ........................................ 227
6.4.5.1. Analiza conform STAS............................................................................................... 228
6.4.5.2. Analiza conform EUROCODE.................................................................................... 228
6.4.6. Verificare armare stâlp.................................................................................................... 228
6.4.6.1. Verificare armare stâlp conform STAS........................................................................ 233
6.4.6.2. Verificare armare stâlp conform EUROCODE............................................................. 234
6.4.7. Dimensionare armare grind• ........................................................................................... 236
6.4.7.1. Dimensionare armare grind• conform STAS................................................................ 239
6.4.7.2. Dimensionare armare grind• conform EUROCODE .................................................... 241
6.4.8. Verificare la str•pungere ................................................................................................. 244
6.4.8.1. Verificarea la str•pungere conform EUROCODE ........................................................ 247
6.4.8.2. Verificarea la str•pungere conform STAS ................................................................... 248
6.5. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN O•EL .................................................................................. 249
6.5.1. Verificarea barelor de o•el conform STAS ....................................................................... 249
6.5.2. Verificarea barelor de o•el conform EUROCODE............................................................ 253
6.5.3. Verificare îmbinare cu •uruburi ....................................................................................... 257
7. SCHEME DE INTRODUCERE A DATELOR ............................................................................ 261
7.1. GRIND• CU Z•BRELE ................................................................................................................ 261
7.2. STRUCTUR• ÎN CADRE .............................................................................................................. 262
7.3. PLAC•..................................................................................................................................... 265
7.4. •AIB• ..................................................................................................................................... 267
7.5. SCHEMA DE INTRODUCERE A DATELOR PENTRU ANALIZA SEISMIC• ............................................... 269
8. EXEMPLE SIMPLE ..................................................................................................................... 271
8.1. CADRU PLAN - ANALIZA STATIC• DE ORDINUL I .......................................................................... 271
8.2. CADRU PLAN - ANALIZA STATIC• DE ORDINUL II ......................................................................... 272
8.3. CADRU PLAN - ANALIZA DE STABILITATE .................................................................................... 273
8.4. CADRU PLAN - ANALIZA MODAL• DE ORDINUL I.......................................................................... 274
8.5. CADRU PLAN - ANALIZA MODAL• DE ORDINUL II......................................................................... 275
8.6. •AIB• - ANALIZA STATIC• DE ORDINUL I .................................................................................... 276
8.7. PLAC• SIMPLU REZEMAT• PE CONTUR - ANALIZA STATIC• DE ORDINUL I ....................................... 277
8.8. PLAC• ÎNCASTRAT• PE CONTUR- ANALIZA STATIC• DE ORDINUL I ................................................ 278
9. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 279
Manual de utilizare 7
Generale
Utilizare fereastr• de deschidere pentru ultimul model editat •i F 3.3.8 Preferin•e
model nou
Bare de instrumente cu posibilitate de personalizare F 2.15 Bara de instrumente
Salvarea desenelor în biblioteca de desene care ulterior se pot F 2.10 Editorul de breviar de
înc•rca pe suprafa•a de lucru sau se pot însera în breviarul de calcul calcul
(manipularea desenelor în mod asociativ)
F 3.5.7 Biblioteca de desene
F 3.5.8 Salvare în biblioteca de
desene
Import fi•ier IFC (Industry Foundation Classes) versiunile 2.0, 2x •i F 3.1.6 Import
2x2
Înc•rcarea elipselor din fi•ier DXF
Exportatrea elementelor cu profile variabile •i unice în format DSTV
Editorul de propriet••i pentru editarea •i modificarea propriet••ilor F 3.5.1 Editorul de proprietati
elementelor
Înserare imagine de fundal F 3.5.3 Imagine de fundal
Imagine randat• cu efecte de lumin• F 2.15.4 Modul de reprezentare
Imagini randate cu conturul total al elementelor din profile cu perete
sub•ire
Imagini randate corecte •i pentru structuri deformate
Posibilitatea de afi•are punctat• a modelului întreg când detaliile F 2.15.10 Detaliu
sunt activate
Editare
Planuri de lucru pentru editare într-un plan arbitrar al modelului F 2.15.6 Planuri de lucru
F 2.16 Taste rapide
Desenarea arcelor F 4.8.3 Arc de cerc
Instrument de editare în mod perpendicular pe plan F 4.7.4 Unghiuri fixate
Cursor sensibil la perpendicular pe plan
Importare contur profil din fi•ier DXF F 3.1.13.1 Biblioteca de sec•iuni
Bare de instrumente pentru simplificarea modific•rilor (modificarea F 4.8.13 Modificare,
razei cercului, frângere linie, etc. ) transformare
Elemente
În biblioteca de materiale posibilitate de definire a deforma•iei F 3.1.12 Biblioteca de
specifice limite materiale
Definire profile cu raza de racordare F 3.1.13 Biblioteca de sec•iuni
Profile noi în editorul grafic de sec•iuni (profile I împ•nate, arc de F 3.1.13.1 Biblioteca de sec•iuni
cerc, semicerc)
Cotare în editorul grafic de sec•iuni
Caracteristici sec•ionale noi in biblioteca de sec•iuni F 3.1.13 Biblioteca de sec•iuni
Înserare nod pe conturul profilului
Bare •i nervuri cu sec•iuni variabile F 4.9.5 Elemente liniare
Lucrul cu fi•iere IFC ca •i model arhitectural F 4.9.17 Generarea schemei
statice din model
arhitectural
Generarea inteligent• a re•elei de elemente finite, salvarea F 3.3.8 Preferin•e
parametrilor de re•ea
Generare re•ele pe elemente de linie F 4.11.1.1 Generare re•ea pentru
elementele liniare
8 AxisVM 8c
Inc•rc•ri
Num•rul ipotezelor de înc•rcare •i a modurilor de vibra•ie în F 2.2 Instalare, lansare,
varianta profesional• nu este limitat. Pentru varianta standard schimbare de versiune,
num•rul lor maxim este 99. capacitate, limb•
Afi•area selectiv• a înc•rc•rilor F 2.16 Taste rapide
Înc•rcare liniar• independent• de re•ea pe conturul domeniilor •i pe F 4.10.8 Înc•rcare liniar• pe
linii interioare. domeniu
Generarea automat• a combina•iilor de dimensionare în tabele F 4.10.2 Combina•ii de
înc•rc•ri
Analiz•
Analiza seismica conform P100-2004 F 4.10.19.2 Calcul seism
conform STAS
(P100-2004)
Analiza de ordinul II •i III pentru elemente de învelitoare F 5.1 Static•
Rezultate
Textele din breviarul de calcul se pot salva în fi•ier ASCII F 2.10.1 Breviar de calcul
Generare breviar de calcul cu ajutorul filtrelorl F 2.10.2 Editare
Salvarea rezultatelor (înf••ur•tor, de dimensionare) calculate F 3.3.8 Preferin•e
Posibilitate de definire a linilor de sec•iune (determinarea valorilor F 2.15.11 Sec•iune
medii •i definirea a l••imii fâsiilor)
Combina•ii de dimensionare afi•ate cu ipotezele de înc•rcare •i
coeficien•ii înc•rc•rilor
Netezirea reac•iunilor pe reazeme liniare F 6.1.9 Reac•iuni
Fi•iere cu rezultate peste 2 Gbyte
În fiecare fereastr• de lucru se pot afi•a diferite ipoteze de înc•rcare
Inscrip•ionarea izoliniilor F 2.15.9.7 Text izolinie
Manual de utilizare 9
Proiectare
Verificare si dimensionare elemente de beton armat conform F 6.4 Armare
Eurocode2, EN 1992-1-1:2004
Verificare stâlp din beton armat conform Eurocode2 F 6.4.6 Verificare armare stâlp
EN 1992-1-1:2004, DIN 1045-1:2001-07 si SIA 262:2003
Verificarea elementelor de nervur• în modulul de verificare a
stâlpilor de beton armat
Determinarea for•ei t•ietoare capabile pentru pl•ci de beton armat F 6.4.5 Determinarea for•ei
conform MSz, EC2, DIN 1045-1 si SIA 262 t•ietoare capabile
pentru pl•ci •i
îvelitoare
Verificare la str•pungere conform MSz, EC2, DIN 1045-1 •i SIA 262 F 6.4.8 Verificare la
str•pungere
Verificarea deschideri fisurilor conform Eurocode2 EN 1992-1- F 6.4.3 Calculul deschiderii
1:2004 si DIN 1045-1 fisurilor
10 AxisVM 8c
2. Utilizarea sistemului
Varianta limitat•:
Parametru Maxim
Noduri nelimitat
Tipuri de materiale nelimitat
Elemente z•brea 500
bar• 250
z•brea+ bar• 250
nervur• 1500
•aib• 1500
plac• 1500
învelitoare 1500
•aib•+plac•+învelitoare 1500
reazem Nelimitat
corp rigid Nelimitat
arc Nelimitat
contact Nelimitat
de leg•tur• Nelimitat
Ipoteze de înc•rcare 99
Combina•ii Nelimitat
Moduri de vibra•ii 99
Editorul de
propriet••i
Bare de
instrument Paleta de culori
e deschise
Bare de instrumente cu
posibilitate de deplasare
Suprafa•a de lucru
Fereastra de informa•ii
Fereastra de
coordonate
Instrumente
ajutattoare
Bara de stare
Taste rapide
Con•inutul ecranului În bara de titlu a ferestrei de lucru se g•sesc numele directorului •i a modelului curent.
de lucru Sub linia de titlu a ferestrei se afl• bara de meniuri a programului. În partea central• a
ecranului se g•se•te suprafa•a de desenare care se poate împ•r•i în ferestre.
Dimensiunea •i pozi•ia ferestrelor se poate modifica dup• preferin•a utilizatorului cu
comenzile din meniu sau icoane. În partea dreapt• din jos se g•sesc Tastele rapide.
Vezi... 2.16 Taste rapide
În partea stâng• a ecranului se g•sesc butoanele cu func•iile accesibile din orice etap•
de lucru a programului.
În linia inferioar• a ferestrei de lucru se g•se•te rândul cu informa•iile referitoare la
func•iile curent activate (bara de stare).
Navigare în meniu Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu.
Modelul Datele de intrare •i rezultatele unei structuri le denumim în continuare model. Pentru
fiecare model nou se alege un nume care poate s• fie un •ir de caractere (litere •i
cifre). Ulterior prin acest nume poate fi identificat modelul. În func•ie de sistemul de
operare Windows folosit, anumite caractere nu pot fi utilizate la denumirea modelului.
Manual de utilizare 15
Taste speciale Mi•carea cursorului se poate realiza u•or cu mausul sau cu urm•toarele taste
speciale:
Taste de navigare, Mi•carea cursorului în planul curent
8
[Ctrl] + Mi•carea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul [Ctrl]
Taste de navigare,
8
[Shift]+ Miscarea cursorului in planul curent pe directiile cu unghiurile n·∆α , α unic sau
+[↑][↓][←][→], 8 α +n·90° .
[Home] [End] Mi•carea cursorului în direc•ie perpendicular• pe planul curent
Rezultate
18 AxisVM 8c
2.9. Tabele
Modul de lucru cu tabelele din program este independent de con•inutul acestora. Toate
[F12] datele de intrare •i rezultatele sunt date •i în tabele, care se pot accesa clicând pe
butonul de C•utare în tabel sau cu tasta [F12]. Tabelul dorit se poate alege din
structura ierarhic• a datelor din partea stânga a ferestrei de dialog (vezi figura de mai
jos). Con•inutul tabelelor se afi•eaz• în func•ie de etapa de utilizare a programului
(introducere date, rezultate).
F În tabele apar numai datele conform criteriilor de filtrare. Dac• sunt selectate
elemente sau sunt activate detalii, în tabele apar datele referitoare numai la aceste
elemente. Criteriile actuale de filtrare sunt afi•ate în partea stânga de jos a ferestrei
de dialog.
Criteriul actual de filtrare este afi•at• în titlul tabelului, iar rezultatul filtr•rii în partea
stânga inferioar• a ferestrei de dialog.
Ad•ugare tabel
la Breviar de
calcul
Câmp activ
Bara de defilare
vertical•
Manual de utilizare 19
Meniul Fi•ier
Selectare din baza Din baza de date a programului se pot înc•rca materiale sau sec•iuni în tabel.
de date
, [Ctrl]+[L]
Înc•rcarea Încarc• în tabel fi•ierul DBase sub forma nume.dbf. Programul verific• valorile
fi•ierului DBase câmpurilor fi•ierului Dbase. În cazul în care aceste valori nu pot fi scrise în tabel
programul d• un mesaj de eroare.
Salvare într-un Tabelul se salveaz• într-un fi•ier nume.dbf. Denumirile câmpurilor în fi•ierul Dbase
fi•ier DBase programul le creeaz• pornind din denumirile coloanelor. Toate câmpurile sunt de tip
text.
Salvare într-un Tabelul se salveaz• într-un fi•ier nume.htm. Un fi•ier astfel creat poate fi importat sub
fi•ier HTML form• tabelar• de exemplu •i de programul Microsoft Word. Anumite set•ri ale
coloanelor nu pot fi transpuse în fi•ierul HTLM, astfel acestea se vor seta în editorul
de texte.
Salvare într-un Tabelul se salveaz• într-un fi•ier nume.txt (ASCII).
fi•ier de text
Salvare într-un Tabelul se salveaz• într-un fi•ier nume.rtf cu fi•ierul •ablon actual. Pentru fi•ierul
fi•ier RTF •ablon Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul. Fisierul salvat se poate importa in editorul de
documente Word.
Tabel nou Creare tabel nou cu sec•iuni, care este salvat în fi•ierul nume.sec. Programul introduce
tabelul astfel creat în baza de date a sec•iunilor.
În tabelul creat se pot stoca profile unice, tipul tabelului influen•eaza numai pozi•ia în
structura tabelului.
Caracteristici tabel Se pot modifica parametrii tabelului dat de utilizator (denumirea tabelului, tipul
cu profile... profilului)
Stergearea tabelului Se poate sterge tabelul cu profile dat de utilizator.
cu profile
Imprimare Con•inutul tabelului este tip•rit pe imprimanta selectat• cu antetul •i observa•ia dat•.
,
[Ctrl]+[P]
Ie•ire Se închide tabelul, este identic cu butonul Renun••.
[Alt]+[F4]
20 AxisVM 8c
Meniul Editare
[Ctrl]+[Insert]
•tergere rânduri •terge rândul selectat
[Ctrl]+[Delete]
Selectarea tabelului Selecteaz• con•inutul tabelului
[Ctrl]+[A]
Editor grafic de Pornirea editorului grafic de sec•iuni
sec•iuni
, [Ctrl]+[G]
Modificarea Modificarea sec•iunilor înc•rcate din baza de date sau create cu editorul grafic de
grafica a sec•iunii sec•iuni
, [Ctrl]+[M]
Copiere Copierea rândurilor în memorie temporar• (clipboard)
, [Ctrl]+[C]
Înserare Înserarea con•inutului memoriei temporare
, [Ctrl]+[V]
Introducerea În cazul în care c•su•ele selectate fac parte dintr-o singur• coloan•, se poate introduce
valorilor comune o valoare comun• pentru acestea clicând cu butonul drept al mausului pe acestea •i
selectând op•iunea Introducerea valorilor comune. De exemplu: în tabelul Noduri
selectând coloana coordonatelor Z, se poate da o valoare comun• pentru acestea
aliniind nodurile într-un singur plan.
Salt la… Salt în rândul dat al tabelului.
[F5]
Meniul Format
Formatul Se poate regla modul de afi•are a cifrelor în coloane. În lista din partea stâng• a
coloanelor ferestrei de dialog apare con•inutul capului de tabel, iar în coloana al•turat• se poate
selecta coloana care se afi•eaz•. În listele de selec•ie din partea dreapt• a ferestrei de
, dialog se poate regla formatul de afi•are a con•inutului coloanelor. Se poate alege
[Ctrl]+[Alt]+[F] num•rul zecimalelor cu care se afi•eaz• cifrele în coloana (ex. -371.6), sau în format
exponen•ial (-3.716E+02).
La introducerea numerelor reale se poate utiliza numai separatorul de zecimale setat în
Windows, în Start / Settings / Control Panel / Regional Settings / Number / Decimal
symbol.
L••imea coloanelor se poate regla prin mi•carea delimit•rilor c•su•elor din capul de
tabel.
Formatul de baz• Datele în tabel sunt afi•ate conform formatului implicit inclusiv l••imea coloanelor.
[Ctrl]+[D]
Unit••i de m•sur•… Vezi... 3.3.6 Unit••i de m•sur•
Manual de utilizare 21
Optiuni de In fereastra de dialog se poate seta modul de afisare a tabelului: tabel detaliat sau
reprezentare… numai extras din rezultate. Vezi detaliat : 6.1.4 Tabele cu rezultate
[Ctrl]+[R]
Rezltate Afi•area rezultatelor în tabel
[Ctrl]+[T]
Extras Extras din rezultate
[Ctrl]+[E]
Filtrare proprietati
[CTRL]+[Q]
Cu ajutorul filtrului se poate seta propriet••ile elementelor a caror rezultate sunt afi•ate
în tabel. Programul în func•ie de mul•imea ini•ial• creaz• tabelul cu rezultate.
Breviar de calcul
Breviar actual Se poate selecta breviarul de calcul actual în care se va introduce tabelul.
Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul
Ad•ugare tabel Ad•ugarea tabelului la breviarul de calcul actual. Dac• din structura ierarhic• a datelor
din partea stânga a ferestrei se selecteaz• un element care con•ine mai multe tabele (de
exemplu MODEL sau Înc•rc•ri) atunci cu aceast• func•ie, tot con•inutul elementului
[F9] se introduce în breviarul de calcul. În cazul tabelelor cu rezultate dac• acestea con•in
numai extrasul rezultatelor atunci •i tabelele ad•ugate vor con•ine numai extrasele
rezultatelor.
Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul
Editor de breviar de Pornire editor de breviar de calcul
calcul…
[F10]
22 AxisVM 8c
Help
Mi•care, selectare
în tabel
[Tab] Deplasarea câmpului activ (modificabil) al tabelului sau defilarea rândurilor din tabel.
Taste de navigare, La ap•sarea simultan• a tastei [Shift] cu tastele s•ge•ilor se pot selecta c•su•e din tabel.
8 buton stâng C•su•ele tabelului pot fi alese cu butonul stâng •inut ap•sat •i cu deplasarea mausului.
Clicând pe capul de coloan• se selecteaz• întreaga coloan•. Clicând pe capul de rând
se selecteaz• întregul rând. Clicând pe prima c•su•• din stânga sus al tabelului se
selecteaz• întregul tabel. C•su•ele alese pot fi copiate ca un tabel în clipboard. Dac•
este aleas• doar o singur• coloan•, poate fi dat• o valoare comun• pentru fiecare
c•su•• din coloan•. Pentru informa•ii suplimentare vezi: Setarea valorilor comune.
[Home] Salt în prima c•su•• a rândului.
[Page Up] Defilarea tabelului în sus. Cu 8 •inut ap•sat clicând pe partea superioar• a barei de
defilare se ajunge la acela•i efect.
[Page]+[Down] Defilarea tabelului în jos. Cu 8 •inut ap•sat clicând pe partea inferioar• a barei de
defilare se ajunge la acela•i efect.
[Ctrl]+[→] Defilare în tabel spre dreapta sau salt la c•su•a urm•toare. Poate fi utilizat• doar în
cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodat•. Cu 8 •inut ap•sat
clicând pe partea dreapt• al barei de defilare se ajunge la acela•i efect.
Defilare în tabel spre stânga sau salt la c•su•a urm•toare. Poate fi utilizat• doar în
[Ctrl]+[←] cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodat•. Cu 8 •inut ap•sat
clicând pe partea stâng• al barei de defilare se ajunge la acela•i efect.
[Enter] Terminarea introducerii datelor în c•su•a aleas• (modificabil•). Se activeaz• automat
c•su•a urm•toare a coloanei sau la cap•tul coloanei prima c•su•• din coloana
urm•toare.
Cu 8 clicând în oricare c•su•• acesta devine activ•.
[Esc] Întreruperea introducerii datelor în c•su•a activ•. În c•su•• va r•mâne valoarea ini•ial•.
Cu 8 clicând cu butonul drept/Renun•• se ajunge la aceea•i efect.
Ok Ie•ire din tabel cu salvare.
Renun•• Ie•ire din tabel f•r• salvare.
F În tabelele de rezultate dac• în fereastra de Op•iuni de afi•are este selectat• •i
op•iunea de extras apar •i valorile minime/ maxime a rezultatelor. Dac• este
selectat• numai op•iunea de extras în tabel apar numai valorile extreme.
Manual de utilizare 23
Activând fereastra Biblioteca de desene se poate selecta unul din desenele salvate.
Diferen•a între desene •i imagini este ca în cazul desenelor sunt salvate set•rile
aferente desenelor. Avantajul în acest caz este ca desenele urm•resc modific•rile
modelului.
Vezi detaliat… 3.5.7 Biblioteca de desene, 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene
Activ•nd fereastra Biblioteca de imagini se poate selecta unul din imaginile bitmap
(.BMP, .JPG) sau Windows Metafile (.WMF, .EMF) salvate din program. Imaginile
sunt salvate în subdirectorul cu numele Images_numemodel creat în subdirectorul care
con•ine fi•ierul modelului (.AXS). Imaginile se pot ad•uga la orice breviar de calcul.
Vezi detaliat... 2.10.4 Biblioteca de imagini
Cu func•ia Editare\Salvare figura in biblioteca de imagini ([F9]) se poate salva
imaginea sau tabelul actual in biblioteca de imagini.
Cu aceast• func•ie se salveaz• imaginea actual• în vederea introducerii în breviarul de
calcul.
Vezi... 3.2.8 Salvarea imaginilor •i a tabelelor de dimensionare
Elementul selectat din breviarul de calcul (texte, imagini, tabele, page break) se pot
muta în sus sau în jos în structura documenta•iei cu un rând. Cu ajutorul mausului
p•r•ile se pot muta în pozi•ia dorit• din document.
Cu ajutorul meniului elementul selectat se poate muta la sfâr•itul altor documenta•ii.
Imaginile selectate se pot insera în breviar de calcul cu icoana s•geata sau cu ajutorul
mausului.
Editorul de breviar de calcul genereaz• automat cuprinsul documentelor create. Pentru
p•r•ile scrise se genereaz• cuprinsul numai dac• sunt formatate cu un stil de titlu.
Imaginile sunt introduse în cuprins numai dac• au titlu.
Breviar de calcul Cu aceast• func•ie se poate crea un breviar de calcul nou. Lungimea maxim• a
nou denumirii este de 32 de caractere.
•tergerea Cu aceast• func•ie se poate •terge breviarul de calcul selectat din structura afi•at• în
breviarului de stânga sus a ferestrei. Imaginile folosite într-un breviar de calcul •ters nu se •terg,
calcul r•mân în biblioteca de imagini.
[Del],[Ctrl]+[Del]
Redenumire Se poate schimba denumirea unei breviar de calcul existent.
Salvare in fisier Textele din documentatie sunt salvate in fisier ASCII.
text...
Rtf Model Programul salveaz• documenta•ia (implicit fi•ierul NormalSablon.rtf din subdirectorul
programului) cu ajutorul unui •ablon în fi•ier RTF. Cu aceast• func•ie se poate alege
fi•ierul •ablon cu care lucreaz• programul. Cu modificarea fi•ierului •ablon se poate
schimba coperta •i antetul breviarului de calcul. Înainte de modificarea fi•ierului
•ablon citi•i con•inutul fi•ierului •ablon!
Export în fi•ier RTF Breviarul de calcul cu ajutorul fi•ierului de •ablon este exportat în fi•ierul nume.rtf.
Dac• breviarul de calcul nu este salvat în subdirectorul modelului toate imaginile
[Ctrl]+[W] folosite în breviarul de calcul sunt copiate în subdirectorul Images_numemodel creat în
subdirectorul fi•ierului RTF. Imaginile nu sunt salvate în fi•ierul RTF numai
referin•ele. Pentru tip•rirea fi•ierului RTF sunt necesare •i imaginile din subdirectorul
Images_numemodel din subdirectorul fi•ierului RTF.
Manual de utilizare 25
Textele sunt salvate în fi•ierul RTF cu alinierea •i tipul de caracter care au fost folosite
în editorul de breviar de calcul cu excep•ia culorilor. Tabelele sunt exportate ca •i
tabele RTF, care cu editorul de documente Word se pot edita.
Deoarece titlurile tabelelor se afi•eaz• cu tipul Heading 3, foarte simplu se poate
realiza cuprins pentru documenta•ie (func•ie de limb• •i versiunea programului) cu
ajutorul meniului Înserare / Editor de obiecte •i cuprins, Înserare / Referire / Editor
de obiecte •i cuprins sau cu Insert / Index and Tables
În fereastra de dialog la Cuprins alage•i din •ablon formatul •i seta•i valoarea
Nivelelor mai mare de trei.
Previzualizare Previzualizarea breviarului de calcul tip•rit.
breviar de calcul Paginile breviarului de calcul se pot vizualiza înainte de tip•rire. M•rimea de
tip•rit vizualizare a breviarului se poate regla între 10%-500%, defilarea paginilor se poate
face cu tastele de comand• sau cu tastatur• ([Home] = prima pagin•, [PgUp] = pagina
[F3] anterioar•, [PgDown] = pagina urm•toare, [End] = ultima pagin•).
2.10.2. Editare
Filtru
Setari de baza
Inserare mapa... Insereaz• mapa în structura documenta•iei dup• nivelul selectat. Pe partea dreapt• sub
desenul mapei apare denumirea mapei selectate.
Înserare text Pornirea editorului de texte. Textul creat •i formatat se insereaz• în breviarul de calcul
dup• elementul selectat.
[Ctrl]+[T]
Page Break Se insereaz• un Page Break în breviarul de calcul dup• elementul selectat.
[Ctrl]+[Alt]+[B]
Mutarea în sus a Elementul de breviar de calcul selectat se mut• în sus în breviarul de calcul cu un rând.
elementului selectat
Manual de utilizare 27
Mutarea în jos a Elementul de breviar de calcul selectat se mut• în jos în breviarul de calcul cu un rând.
elementului selectat
Selectarea integral• Dac• este selectat, la nivelul •i sub curent sunt selectate toate mapele.
a ramurilor
Deseletare Selec•iile din documenta•ie sunt anulate.
Selectarea integral• Are ca efect selectarea integral• a documenta•iei.
a documenta•iei
•terge Elementul de breviar de calcul selectat (text, imagine, tabel, Page Break) se •terge.
Dac• este selectat un breviar de calcul întreg aceasta se •terge cu toate elementele
componente.
[Del],[Ctrl]+[Del]
•tergerea •terge toate elementele din breviarul de calcul. Breviarul de calcul nu se •terge, la
elementelor acesta ulterior se pot ad•uga alte elemente de breviar de calcul.
breviarului de
calcul
2.10.3. Desene
Inserare desene în Desenele marcate în biblioteca de desene insereaz• în breviarul de calcul selectat.
breviarul de calcul
Locul inser•ri este ramura selectat• din structura breviarului de calcul
Efectul este identic folosirea butonului .
•tergerea Imaginile selectate se •terg definitiv din biblioteca de imagini respectiv din breviarul
imaginilor din de calcul.
breviarul de calcul
28 AxisVM 8c
•tergerea Cu aceast• func•ie se •terg imaginile din biblioteca de imagini care nu sunt folosite în
imaginilor breviarul de calcul.
nefolosite
Aranjare dup• Imaginile sunt ordonate dup• nume.
nume
Aranjare dup• tip Imaginile sunt ordonate dup• tip (.BMP, .EMF, .JPG, .WMF,) iar imaginile de acela•i
tip dup• nume.
Aranjare dup• data Imaginile sunt ordonate dup• dat•. Pentru a afi•a pe prima pozi•ie imaginea cea mai
nou• selecta•i op•iunea Ordine invers•.
Ordine invers• Dac• aceast• op•iune este selectat• ordonarea se face în ordinea descresc•toare iar
dac• nu în ordinea cresc•toare.
Subliniere
[Ctrl]+[U] Subliniaz• textul selectat.
Culoare Coloreaz• textul selectat.
[Ctrl]+[Alt]+[C]
Paragraf
Aliniere la stânga Textul selectat se aliniaz• la stânga.
[Ctrl]+[L]
Centrare Textul selectat se centreaz•.
[Ctrl]+[E]
Aliniere la dreapta Textul selectat se aliniaz• la dreapta.
[Ctrl]+[R]
Introducere simbol Pentru aliniamentele noi se introduce simbolul de enumerare.
de enumerare
[Ctrl]+[Alt]+[U]
2.11. Redesenare
În caz de nevoie se poate reactualiza imaginea ecranului.
Selectare
M•rire, mic•orare
Vederi, perspectiv•
Modul de
reprezentare
Deplasare
Planuri de lucru
Linii de ghidare
Instrumente pentru
editare
Cote/Inscrip•ionare
Detaliu
Sec•iune
C•utare
Simboluri
Setari
Informa•ii
La folosirea butoanelor Planuri de lucru sau Linii de cote apare o fereastr• de dialog.
Deplasarea barelor Este posibilitatea de a deplasa •i repozi•iona barele de instrumente pe suprafa•a de
de instrumente lucru.
2.15.1. Selectare
Activeaz• bara de selectare.
Ad•ugare
Renun•are la Filtru
selec•ie
Invertare Metoda
Linii de
intersectie
Aplic• peste tot
Suprafa•• inelar•
Selec•ia Sector circular
precedent•
Poligon
Detalii
Dreptunghi rotit
Dreptunghi
Bara de selectare apare în toate cazurile când func•ia în execu•ie se refer• la mai multe
elemente. Cu ajutorul barei de selectare se pot selecta elementele pentru care se va
aplica func•ia. (În acest paragraf prin elemente se în•eleg nodurile, liniile, elementele
finite •i incarcarile.) Programul consider• încheiat• selectarea când utilizatorul apas•
butonul OK.
Selectarea sau deselectarea se poate face prin clicare cu mausul pe element sau cu
fereastra de selectare.
Folosirea ferestrei de selectare se face identic cu programul AutoCAD:
- trasând fereastra de selectare din stânga la dreapta se vor selecta elementele care sunt
integral în fereastra,
- iar trasând fereastra din dreapta la stânga se vor selecta elementele care sunt par•ial în
fereastr•.
Ad•ugare la selec•ie Se selecteaz• elementele identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu
fereastr•.
Renun•area la Renun•• la selectarea elementelor identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu
selec•ie fereastr•.
Invertare selec•ie Inverseaz• starea de selectare a elementelor identificate prin clicare cu ajutorul
cursorului sau cu fereastr•.
Aplic• peste tot În func•ie de modul de selectare, pentru fiecare element se execut• selectarea,
deselectarea sau inversarea.
Filtru Setarea tipurilor de elemente selectabile. Cu ajutorul filtrului de caracteristici este mai
u•oar• alegerea elementelor cu anumite caracteristici. (Ex. Elemente de bar• cu acela•i
lungime, profil, material sau referin••, elemente de suprafa•• de aceea•i grosime, etc.)
Dreptunghi
Dreptunghi rotit
Poligon
Sector circular
34 AxisVM 8c
Suprafa•• inelar•
Linii de intersectie
M•rire, mic•orare, desenul întreg, deplasare desen, vedere înapoi, vedere din nou.
M•rire M•re•te zona marcat• a ecranului. Înainte de m•rire
Se deplaseaz• cursorul cruce în pozi•ia
dorit• •i se apas• o tast• de comand•. Cu
tastele sau cu mausul se regleaz•
dreptunghiul la m•rimea dorit•. La Dup• m•rire
ap•sarea înc• o dat• a unei taste de
comand• pe ecranul întreg apare
dreptunghiul marcat.
M•rirea se poate efectua •i cu ajutorul
scrollului.
Mi•carea figurii Cu ajutorul acestei comenzi, desenul se poate deplasa cu maxim m•rimea ecranului.
Pozi•ia nou• a hârtiei de desen se poate da cu un vector care se poate defini cu dou•
puncte de pe fereastra de desenare. Pozi•ionând desenul în locul dorit •i ap•sând o
tast• de comand•, desenul apare în pozi•ia nou•.
Mi•carea se poate efectua •i prin ap•sarea butonului scroll. •inînd ap•sat scrollul se
pozi•ioneaz• desenul.
Mi•carea 1. Clica•i pe butonul Mi•carea figurii.
modelului 2. Ap•sa•i butonul din stânga al 8 •i mi•ca•i mausul în pozi•ia dorit•. Are ca efect
mi•carea modelului în pozitia dorit•.
$
Cursorul cu forma atrage aten•ia ca modelul se poate “prinde” •i se poate mi•ca.
Vedere înapoi Redeseneaz• ultima vedere sau situa•ia înainte de vederea în perspectiv• (View Undo).
Num•rul maxim al pa•ilor Vedere înapoi este de 50.
Vedere din nou Revine la vederea precedent• ob•inut• cu func•ia Vedere înapoi (View Redo).
Vedere de sus
Desenul este reprezentat în proiec•ie pe planul X-Y.
Vedere lateral•
Desenul este reprezentat în proiec•ie pe planul Y-Z.
36 AxisVM 8c
Bara cu instrumentele
Axonometrie
de setare a Vedere din fa••
perspectivei Perspectiv•
Rotirea în jurul axei y Vedere de sus
Distan•a observator
$
Cursorul atrage aten•ia ca modelul se paote “prinde” •i se poate roti.
Vederi, perspectivei Vizualizarea celor trei vederi •i a perspectivei structurii. Cu pozi•ionarea cursorului în
vederea dorit• •i prin ap•sarea unei taste de comand• se poate lucra în vederea
perspectiv•.
Manual de utilizare 37
2.15.5.1. Copiere
Cu multiplicare Genereaz• un num•r arbitrar de copii ale elementelor selectate în a•a fel încât sfâr•itul
unui vector de translatare este începutul noului vector translatare.
Deplasare Elementele selectate sunt mutate prin transla•ie la distan•a •i direc•ia definit• de
vectorul de deplasare.
Noduri conectate
Nu sunt Programul nu une•te noduri.
Dublu selectate •inând ap•sat• tasta [Alt] •i clicând pe nod înc• o dat•, acesta se selecteaz• dublu.
La copiere, aceste noduri sunt legate de copiile lor.
2.15.5.2. Rotire
Cu unghi dat Se genereaz• copii la unghiuri definite cu parametrul α în direc•ia rotirii. Num•rul
copiilor este egal cu num•rul ce rezult• din împ•r•irea unghiului de rotire •i a
unghiului α rotunjit la partea întreag•.
Cu multiplicare Se genereaz• un num•r arbitrar de copii ale elementelor selectate în vederea curent• în
raport cu o singur• ax• de rota•ie, cu direc•ii •i unghiuri de rota•ii diferite pe copii.
Deplasare Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat cu diferen•a de în•l•ime h dat•.
2.15.5.3. Oglindire
2.15.5.4. Scalare
Cu împ•r•ire Se genereaz• N copii ale elementelor selectate în a•a fel încât locul elementului n se
ob•ine prin înmul•irea coordonatelor cu factorul de scalare •i împ•r•irea cu n.
Cu multiplicare Se genereaz• un num•r arbitrar de copii ale elementelor selectate cu un singur centru
de scalare, având puncte de referin•• diferite pentru fiecare copie.
Rescalare Elementele selectate se scaleaz• cu un factor de scalare dat.
Noduri conectate Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere
Optiuni Copiere elemente, înc•rc•ri •i cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere
F Dac• axele locale ale elementului finit sunt modificate se modific• automat •i
planul de lucru. Dac• elementul finit este sters se sterge •i planul de lucru.
Modificarea paramitrilor Clicând pe denumirea planului de lucru sunt afi•a•i parametrii. Dup• editarea
ai planurilor de lucru parametrilor selectând butonul OK sau un alt plan de lucru planul de lucru modificat
se salveaza.
•terge •terge planul de lucru selectat.
Preluare>> Cu ajutorul butonului Preluare se poate defini sau modifica propriet••iile (origine,
axe) planului de lucru.
b
a
Perpendicular Paralel
Perpendicular pe plan
Pa•ii utilizarii func•ia: activa•i func•ia de desenarea liniei. Clica•i pe butonul
perpendicular pe plan dup• care în interiorul sau pe marginea domeniului care
marcheaza planul. Cursorul se va deplasa perpendicular pe plan. Planul se poate defini
•i cu trei puncte.
Punct median
Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, dup• care se clicheaz• la cele dou•
capete a liniei a c•rui punct median se dore•te pentru fixarea direc•iei.
Bisectoare
Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, dup• care se selecteaz• liniile care
formeaz• unghiul a c•rui bisectoare se dore•te pentru fixarea direc•iei.
Instrumente pentru editare se pot folosi u•or la introducerea geometriei modelului.
44 AxisVM 8c
Cot• de unghi
Cot• de nivel
Linie de cote aliniate Fereastr• de text
Managerul de folii
Setare stil de cotare
Cotare semiautomat•
Cotare pe direc•ia x
Cotare pe directia z
Cotare pe direc•ia y
În model se pot a•eza linii de cote (linii de cote continue) pe direc•ia axelor sistemului
global de coordonate. Etapele cot•rii sunt urm•toarele:
1. Clicare pe punctele de cap•t a liniei care se coteaz•. Dac• între cele dou•
puncte exist• deja o linie, se poate clica •i pe acea linie.
2. Deplasarea cursorului. Direc•ia liniei de cot• apare automat. Nu apare direc•ia
liniei de cot• dac• linia care se coteaz• nu este paralel• cu nici un plan global
•i se editeaz• în perspectiv•. În acest caz, direc•ia cot•rii dX, dY, dZ se alege
de pe icoanele barei de instrumente.
3. Fixarea liniei de cot• cu ajutorul mausului prin clicare.
Pentru a•ezarea liniilor de cote continue, clica•i pe rând pe punctele sau liniile de cotat.
Etapele 2 •i 3 sunt identice cu etapele a•ez•rii liniilor de cote individuale. Liniile de
cote continue se selecteaz• concomitent, cu ajutorul tastei [Shift], iar deplasarea lor se
face împreun•, cu ajutorul mausului. O linie de cot• se poate extrage din linia de cot•
continu• prin selectarea acesteia cu fereastra •i deplasare cu ajutorul mausului.
Manual de utilizare 45
Delimitarea liniilor Setarea delimit•rii liniei de cot• •i dimensionarea acesteia. Se poate alege din nou•
de cot• tipuri de delimit•ri.
Culoare Pentru fiecare linie de cot•, se poate alege o culoare sau culoarea foliei. Programul
pentru cote creeaz• automat o folie Cote, dar utilizatorul î•i poate crea •i propriile
folii.
M•rimi Se pot seta m•rimile referitoare la delimitarea liniei de cot•.
Linia de cot• Din lista se poate alege tipul •i grosimea liniei de cot•. Pentru op•iunea Dup• folie,
grosimea liniei de cot• va fi grosimea setat• pentru folie.
Linie ajut•toare Vizualizarea liniilor ajut•toare este op•ional•.
Din list• se poate alege tipul •i grosimea liniei ajut•toare. Pentru op•iunea Dup• folie,
grosimea liniei de cot• va fi grosimea setat• pentru folie.
Orientarea Se poate seta pozi•ia textului (orizontal, vertical, automat sau aliniat dup• linia cotei)
inscrip•iei fa•• de linia de cot•. Setarea se poate face astfel încât textul s• apar• în interiorul sau
exteriorul liniei de cot•.
Resetare Pentru op•iunea Salvare ca setare de baz•, programul salveaz• toate set•rile ca set•ri
de baz•. Func•ia Resetare, reseteaz• toate set•rile cu set•rile de baz• salvate.
Op•iunea Aplic• la toate liniile de cot•, reactualizeaz• toate liniile de cot• cu set •rile
curente, în acest fel, toate liniile de cot• vor fi uniforme.
Modificarea a Se va aplica acest font pentru toate cotele.
tuturor liniilor de
cot•
46 AxisVM 8c
Managerul de folii La pornirea cot•rii, dac• modelul nu con•ine nici o folie, programul creaz• automat
folia Cote. Prin clicarea pe icoana Folii, utilizatorul poate s•-•i creeze propriile folii
sau s• le modifice pe cele existente (vizibilitate, culoare, tipul de linie, etc.).
Valoare m•surat• Dac• op•iunea este selectat•, pe linia de cot• se va înscrie valoarea m•surat• a
distan•ei, dac• nu, atunci doar textul definit pentru prefix •i sufix. Formatul de afi•are
al lungimii se poate seta în fereastra Unit••i de m•sur•, pagina Cotare/Cot• de
dimensiune.
Afi•area unit••iilor Afi•area unit••ii de m•sur• pentru valoarea m•surat•.
de m•sur•
Se poate seta tipul •i m•rimea cotei.
Prefix Prefixul textului de cot• poate s• fie un text definit de utilizator sau automat, în acest
caz, se afi•eaz• un prefix, conform direc•iei de cotare dX =, dY =,
dZ = sau DX =, DY =, DZ =.
Sufix Sufixul textului de cot• poate fi un text definit de c•tre utilizator.
Etapele cot•rii cu linii de cote aliniate sunt identice cu etapele cot•rii cu linii
perpendiculare. Planul liniei de cote rezult• automat, face excep•ie situa•ia în care linia
de cotat nu este paralel• cu nici un plan global. În aceste situa•ii, planul liniei de cote
se alege cu icoanele de pe bara de instrumente. Planul liniei de cote aliniate este definit
de axele globale X, Y, sau Z •i de linia paralel• cu linia care se coteaz• •i intersecteaz•
axa global•.
Manual de utilizare 47
Setarea stilului de cotare este identic• cu setarea stilului de cotare pentru cote
perpendiculare. Excep•ie face prefixul care în toate cazurile este
dL = sau DL =.
În model se pot folosi cote unghiulare asociative care m•soar• unghiul între dou• linii.
Etapele cot•rii sunt urm•toarele:
1. Clicare pe punctele de cap•t ale celei de-a doua linii. Dac• între cele dou•
puncte exist• deja o linie, se poate clica •i pe acea linie.
2. Clicare pe punctele de cap•t a dou• linii. Dac• între cele dou• puncte exist•
deja o linie, se poate clica •i pe acea linie.
3. Deplasarea cursorului. Pozi•ia cotei de
unghi rezult• automat. În func•ie de
pozi•ia cursorului, se poate cota unghiul,
unghiul complemetar sau unghiul altern
între cele dou• drepte.
Stilul de cotare pentru unghiuri poate fi setat analog cu stilurile de cotare pentru linii
de cote.
În model se pot a•eza cote de nivel •i cote de în•l•imi. Cele dou• tipuri de cote
folosesc formatul de afi•are setat din fereastra de dialog Unit••i de m•sur•, pagina
Geometrie/Distan•• (identic cu formatul afi••rii coordonatelor) Vezi... 3.3.6 Unit••i de
m•sur•
Co•ele de nivel se pot a•eza în vederea de sus clicând pe un punct al modelului.
Vederea de sus este considerat• vederea care coincide cu direc•ia gravita•iei. Vezi...
3.3.7 Gravita•ia
Co•ele de în•l•ime se pot a•eza în vederea din fa•• •i în vederea lateral•. Etapele cot•rii
sunt urm•toarele:
Func•iile de cote de nivel •i cote de în•l•ime se pot accesa cu acela•i icon, tipul cotei
se activeaz• automat în func•ia de vedere actual•. Stilul de cotare pentru aceste tipuri
de cote se poate seta în aceea•i fereastr•.
Cot• de nivel Setarea stilului de cotare pentru cote de nivel: alegerea simbolului, al formatului
(afi•area semnului) •i m•rimea simbolului.
Cot• de în•l•ime Setarea stilului de cotare pentru cote de în•l•ime: alegerea simbolului, al formatului
(afi•area semnului) •i m•rimea simbolului.
Manual de utilizare 49
În model putem a•eza ferestre de text (inscrip•ii). În ferestrele de text poate fi introdus
text pe mai multe linii, dar tipul de caracter •i aliniamentul textului va fi unic.
O fereastr• de text poate fi creeat• în etapele care urmeaz•:
1. Se introduce textul în fereastra de dialog Parametrii ferestrei de text, sau în
câmpul de pe bara de instrumente (în cazul textelor pe un rând).
2. Se selecteaz• punctul la care se ata•eaz• fereastra de text.
3. Se deplaseaz• cursorul •i se fixeaz• fereastra de text cu ajutorul mausului.
Text
Culoarea Se poate seta culoarea comun• pentru linia ajut•toare, chenar •i text. Pentru op•iunea
Dup• folie, culoarea va fi cea setat• pentru folie în Managerul de folii.
Fereastra de text Se poate seta desenul ferestrei de text, afi•area liniei ajut•toare •i a chenarului,
transparen•a •i alinierea textului. Se poate defini distan•a d de la punctul de referin••
pân• la linia ajut•toare.
Tipul de caractere Se poate seta stilul •i m•rimea caracterelor folosite pentru fereastra de text.
Op•iunile pentru ferestrele de text sunt urm•toarele: resetarea set•rilor, aplicarea
fonturilor pentru toate ferestrele de text, salvare ca setare de baz• •i aplicarea stilului
setat pentru toate ferestrele de text.
50 AxisVM 8c
Managerul de folii În managerul de folii putem definii folii noi sau putem modifica cele existente.
Func•ia se poate apela din meniul Optiuni\Managerul de folii.
[F11] Vezi... 3.3.3 Managerul de folii.
52 AxisVM 8c
2.15.10. Detaliu
Cu ajutorul func•iei Detaliu se pot vizualiza p•r•i din structur•. Detaliul vizualizat se
poate edita sau tip•ri.
În fereastra de dialog se pot defini, modifica, selecta •i •terge detaliile.
Este posibil• vizualizarea mai multor detalii în acela•i timp.
Vizualizarea ulterioar• se refer• la detaliile selectate în aceast• fereastr•.
În continuare, sub denumirea de detaliu, se va în•elege detaliul definit în aceast•
fereastr• de dialog.
Detalii activate
Detalii definite
Clicând pe numele detaliului deja definit, acesta se poate activa sau dezactiva.
Detaliile se pot activa sau dezactiva •i cu icoanele aflate în partea de jos a ferestrei de
lucru.
Detaliile se pot activa cu tasta rapida din partea stanga jos a ecranului.
Manual de utilizare 53
2.15.11. Sec•iune
Sec•iunile se pot utiliza pentru reprezentarea deplas•rilor, eforturilor, tensiunilor •i a
cantit••ilor de arm•tur• la elementele finite de plac•, •aib• •i învelitoare.
Dac• o bar•, nervur• sau z•brea se afl• într-o sec•iune activ• •i reprezent•m o
component• de rezultate pe acest element, atunci diagrama de rezultate apare pe
element.
Rezultanta
Manual de utilizare 55
Media
Plan de sec•iune Aici totdeauna trebuie s• definim un plan.
La definirea planului de sec•iune se va da denumirea sec•iunii, iar într-o vedere se
fixeaz• planul sec•iunii cu dou• puncte.
În perspectiv•, planul de sec•iune se fixeaz• cu trei puncte. La afi•area rezultatelor,
planul de sec•iune este afi•at ca un dreptunghi cu linie punctat• (afi•area planurilor de
sec•iune se poate dezactiva dup• preferin••).
Planul de sec•iune sec•ioneaz• modelul întreg, în liniile sec•iunii se va reprezenta
componenta activat• a rezultatelor.
Afi•area sec•iunii putem s• o folosim când dorim s• vedem toat• structura, dar
solicit•rile numai în anumite p•r•i ale structurii.
2.15.12. C•utare
Caut• nodul sau elementul finit cu num•rul de ordine specificat de utilizator. Cursorul
este pozi•ionat pe elementul c•utat. Dac• op•iunea Selectare element este activat•,
elementul g•sit se va selecta cu culoarea mov.
Referin••
Vizualizarea sistemelor de referin•• cu ajutorul c•rora se precizeaz• sistemele de
coordonate locale ale elementelor finite
(Vezi... 4.9.16 Referin•e).
$ Cruce, vector sau triunghi ro•u.
Forma sec•iunii transversale
Vizualizarea sec•iunilor transversale ale barelor, z•brelelor •i nervurilor.
$ Reprezentarea se face la scar•. La sec•iunile compuse apare dreptunghiul
circumscris.
Articula•ii
Vizualizarea articula•iilor la capetele de bar•.
Articulatii la capatul barelor
$ cerc albastru: articula•ie/rol• la cap•t de bar•
cerc albastru cu cruce: articula•ie semirigid•
cerc ro•u: articula•ie sferic•.
cerc plin albastru articula•ie plastic• la cap•t de bar•
Articula•ii pe muchie
$ Reprezentare: cu cercuri desenate pe muchie
Elemente structurale
Vizualizarea elementelor structurale.
$ Reprezentare: cu linie portocalie în lungul elementului cu num•rul de ordin
al acestuia.
Parametru de armare
Marcheaz• atribuirea parametrilor de armare la elemente plane.
Masa
Vizualizarea maselor concentrate în noduri.
$ Cerc dublu de culoare ro•u închis.
Sisteme locale Vizualizeaz• sistemele locale de coordonate pentru elementele alese.
Etichete
2.15.14. Set•ri
Reglare caroiaj
Caroiaj & Cursor
Caroiaj Se poate regla distan•a dintre liniile de caroiaj (retea ajutatoare) dup• direc•iile X, Y, Z
în [m].
Editare
La deplasarea cursorului pe desen, programul g•se•te elementul (nod, linie) care este
în interiorul aurei. Dac• sunt mai multe elemente în aur•, este g•sit elementul cel mai
apropiat de cursor.
Vezi detaliat... 4.7.1 Aura cursorului
Toleran•a plan Nodurile domeniilor •i a elementelor de suprafa•• trebuie s• fie în acela•i plan. Dac•
un nod al domeniului sau al elementului de suprafa•• este în afar• planului definit de
celalte noduri, mai mult decât valoarea aici setat• atunci elementul este •ters.
Toleran•a se poate definii în felul urm•tor:
-Relativ [%]: procentul dimensiunii cel mai mare a poligonului elementului,
-Absolut [m]: cu o valoare dat•.
:
Coordonate - Coordonate cilindrice
speciale - Coordonate sferice
Vezi detaliat... 4.3.2 Sisteme de coordonate speciale (cilindric •i sferic)
Manual de utilizare 61
Desen
Muchie
reprezentat•
Muchie
nereprezentat•
Factor de m•rire Se poate regla factorul m•ririi •i al mic•or•rii care se poate activa cu tastele
+ •i -.
Comanda afecteaz• scara reprezent•rii geometriei, nu •i a for•elor.
62 AxisVM 8c
2.15.15. Informa•ii
Se afi•eaz• o fereastr• cu informa•iile despre model: num•rul nodurilor, num•rul
elementelor finite pe tipuri, num•rul ipotezelor de înc•rcare •i num•rul combina•iilor.
Activare/dezactivare detalii
Activare/dezactivare sec•iuni
Activare/dezactivare re•ea EF
Activare/dezactivare simboluri
Activare/dezactivare vizualizare
coordonate locale
Activare/dezactivare elemente
Informa•ii despre
setare •i set•rile actuale
Limitele
intervalului
actual
Vizualizarea
set•rilor salvate ale
paletei de culori
Pe partea dreapta a paletei sunt afisate valorile actuale al intervalului iar pe paleta din
staânga se pot seta valorile dup• necesit••i.
Scara de valori Moduri de reglare al intervalului:
Min/max model
Se determin• valorile minime •i maxime •i acestea sunt atribuite la limita
inferioar•, respectiv superioar• de culoare. Valorile intermediare se determin•
prin interpolare.
Min/max detalii
Se determin• valorile minime •i maxime pe întreaga structur• ale solicit•rii
reprezentate în fereastr• •i acestea sunt atribuite la limita inferioar•, respectiv
superioar• de culoare. Valorile intermediare se determin• prin interpolare.
Max absolut pentru model
Se determin• maxima în valoarea absolut• din structur• a solicit•rii afi•ate •i
aceasta este atribuit• la limita inferioar•, respectiv superioar• de culoare. Valorile
intermediare se determin• prin interpolare.
Max absolut pentru detalii
Se determin• maxima în valoarea absolut• din detaliul activ •i aceasta este
atribuit• la limita inferioar•, respectiv superioar• de culoare. Valorile
intermediare se determin• prin interpolare.
Unic
Clicând pe un câmp din list• se poate regla individual valoarea aferent• a culorii.
În timpul edit•rii, în list• se poate deplasa cursorul cu tastele s•ge•ilor.
La ap•sarea tastei OK, valorile trebuie s• fie monoton descresc•toare de sus
în jos.
Interpolare automat•
Dac• este activat• op•iunea Interpolare automat•, la modificarea valorii unui
câmp din list• se recalculeaz• •i valorile pentru restul câmpurilor. Dac• au fost
schimbate prima •i ultima valoare din list•, valorile intermediare se determin• cu
interpolare liniar•. Dac• este modificat• o valoare intermediar•, programul
folose•te interpolare biliniar• pentru determinarea valorilor intermediare •i
interpolare liniar• între valoarea minim• •i valoarea intermediar• dat• respectiv
valoarea intermediar• dat• •i valoarea maxim•, dar pa•ii pentru cele dou•
intervale pot s• fie diferi•i.
Conform pasului
Valorile pentru culori sunt calculate conform pasului ∆. În cazul definirii noilor
valori pentru culori restul valorilor sunt calculate conform pasului. Dac• se trece
la aceast• setare din alta setare scara culorilor porne•te de la nivelul cel mai de jos
cu ultimul pas definit.
Valorile numerice ale paletei de culori pot fi salvate prin clicare pe butonul
Salveaz• ca … cu posibilitatea de reînc•rcare ulterioar•. Programul împreun• cu
set•rile salvate re•ine •i componenta rezultant• la care s-a utilizat. Printr-un meniu
rulant putem alege dintre set•rile salvate. La •tergerea set•rilor putem utiliza fereastra
de dialog care apare la clicarea pe butonul …
F Alte valori se pot selecta din meniul rapid care apare la clicarea cu butonul din
dreapta al mausului pe fereastra de scar• a culorilor
Calcul din Se poate defini repartizarea •i diametrul
repartizare
arm•turii, arm•tura calculat• va fi introdus• în
fereastr•. Este posibil definirea amai multor
rânduri de arm•tur•.
La afisarea diagramelor pentru ariile de armatura
calculate valorile pentru culori se pot determina
si cu armarea efectiva. In acest caz valorile
calculate se vor trece in campurile paletei de
culori.
Manual de utilizare 65
3. Bara de MENIU
3.1.1. Nou
3.1.2. Deschide
Deschide un model existent. Se selecteaz• un model din directorul sau subdirectorul
[Ctrl]+[O] curent.
Modele în
directorul curet
Hard-discul
actual
Datele modelului
Schi•a modelului
3.1.3. Salvare
[Ctrl]+[S] Salveaz• datele modelului actual. Datele salvate sunt stocate sub acelea•i nume cu
care au fost înc•rcate. Dac• modelul actual înc• nu are nume se activeaz• comanda
Salvare cu nume. Dac• este activat• op•iunea Copie de siguran•• în meniul de
Op•iuni/Set•ri de baz•/Siguran•a datelor programul face o copie de siguran•• despre
datele de intrare în fi•ierul numemodel.~AX
3.1.5. Export
Fi•ier DXF Geometria (noduri, linii, suprafe•e) modelului actual este salvat• într-un fi•ier cu
format DXF cu denumirea numefi•ier.DXF. Modelul salvat este spa•ial la scara real•.
Dac• modelul con•ine elemente de suprafa•• •i acestea sunt salvate în fi•ierul DXF,
ulterior este posibil• vizualizarea modelului în mod fotorealist (cu programul 3D
Studio).
Exportul fi•ierelor în format DXF pentru programul AutoCAD •i alte programe se
poate efectua în urm•toarele formate:
- AutoCAD 2000
- AutoCAD R12
- fi•ier AutoCAD pentru desenarea betonului armat.
Fi•ier AOF Export• structura alc•tuit• din bare în Axis într-un fi•ier cu format AOF (AxisVM
Object File) pentru programele ArchiCAD 6.0, 6.5 sau 7.0.
F Fi•ierul AOF poate fi deschis în programul ArchiCAD doar dac• ini•ial s-a copiat
fi•ierul Axisvm65_70.apx în biblioteca AddOns.
Exportul Poate fi setat• ca în fi•ierul de export s• fie introduse doar elementele selectate sau
elementelor modelul întreg.
selectate
Unitatea Se poate seta unitatea de masura pentru coordonatele exportate.
coordonatelor DXF Setarea imlicit• este metrul [m].
3.1.6. Import
Fi•ier ArchiCAD *.ach Dintr-un fi•ier cite•te elementele structurale ale modelului ArchiCAD (perete, plac•,
stâlp, grind•, acoperi•). Elementele astfel citite pot fi vizualizate ca folie de dos, iar
punctele •i liniile elementelor pot fi utilizate la editarea modelului.
Dac• deja ave•i un model ArchiCAD, atunci modelul va fi suprascris cu modelul nou.
Programul genereaz• automat sec•iunile elementelor de stâlpi •i grinzi din fi•ierul de
import utilizând datele geometrice ale acestora.
Se poate opta pentru generarea scheletului structurii. Geometria astfel ob•inut• devine
parte activ• a modelului.
Vezi: 4.9.17 Generarea schemei statice din model arhitectural
68 AxisVM 8c
Import DXF
Inserare
Se poate defini planul de baz• pentru folia de dos care se import•.
$ Folia de dos apare pe ecran cu culoarea verde.
Fi•ierul IFC 2.0, 2x Din fi•ierul cu format IFC citeste elementele (perete, plac•, stâlp, grind•, acoperi•)
•i 2x2 *.ifc modelului arhitectural. Obiectele importate se pot afi•a ca •i un desen 3D a c•rui
puncte •i linii se pot utiliza la editarea modelului.
Importarea modelelor bazate pe obiecte arhitecturale este posibil din urm•toarele
programe: ArchiCAD, AutoDesk Architectural Desktop, Nemetscheck Allplan •i
Xsteel.
Dac• este înc•rcat model arhitectural aceasta va fi suprascris cu modelul nou.
Programul din fi•ierul importat din datele geometrice ale elementelor genereaz•
automat sectiuniile acestora.
Pe baza propriet••iilor obiectelor selectate al modelului arhitectural se poate opta
pentru generarea schemei statice. Schema static• astfel generat• va fi parte integrant• a
modelului AxisVM. Vezi detaliat... 4.9.17 Generarea schemei statice din model
arhitectural
F În cazul programului ADT (Architectural Desktop) înainte de exportarea modelului
în format IFC trebuie dezactivat• intersectarea automat• a pere•ilor.
Fi•ier AxisVM În modelul actual se încarc• datele modelului AxisVM ales. Nodurile •i liniile duble
*.axs rezultate în urma înc•rc•rii se elimin• conform intervalului de verificare. În locurile în
care rezult• elemente suprapuse, programul p•streaz• elementul din modelul actual. Se
încarc• numai acele materiale, sec•iuni, referin•e care nu sunt definite în modelul
actual. Dac• modelul importat con•ine grupare sau combina•ie de înc•rc•ri, acestea
apar în model ca •i grup•ri •i combina•ii noi.
Dac• modelul actual nu con•ine grup•ri sau combina•ii de înc•rc•ri •i modelul
importat con•ine ipotez• de înc•rcare care exist• •i în modelul actual, ipotezele sunt
unite. Dac• pe un element, într-o ipotez• de înc•rcare unit•, exist• o înc•rcare care se
poate defini numai o dat• (ex. înc•rcarea din varia•ie de temperatur•), este luat• în
considerare doar cea din modelul actual. Sunt înc•rcate •i detaliile, sec•iunile •i
perspectivele din modelul importat. Detaliile •i sec•iunile cu nume identice sunt unite
de program.
La importare apare urm•toarea fereastr• de dialog:
Fi•ierul Stereo Cite•te dintr-un fi•ier binar cu format STL datele re•elei triunghiulare care descriu
Lithography *.stl suprafa•a corpului. Eventualele noduri duble •i triunghiurile degenerate la citirea
fi•ierului sunt filtrate.
3.1.7. Antet
Pentru orice model se poate definii un antet cu dou• rânduri care con•ine denumirea
proiectului •i numele proiectantului.
3.1.9. Imprimare
Trimite pe
Selectarea modului •i a locului imprim•rii. Direct la imprimant•, plotter, în fi•ier
DXF, BMP, JPG sau WMF/EMF.
Imprimant•
Setarea tipului de imprimant• •i a parametrilor de imprimare. În cazul select•rii
op•iunii Tip•rire în fi•ier tip•rirea se face în fi•ier. Se poate introduce num•rul
exemplarelor. Prin ap•sarea butonului Set•ri se deschide fereastra de dialog
pentru setarea imprimantei din Windows.
Scara
Setarea sc•rii desenului de tip•rit. Pentru desenele reprezentate în perspectiv•
scara nu se poate specifica.
Margini
Setarea unit••ilor de m•sur• pentru margini. Cu punctele de prindere se poate
modifica l••imea marginilor.
Dimensiune Bitmap (BMP)
Se poate seta rezolu•ia pentru bitmap în dpi (puncte ecran/in), puncte ecran, în
mm sau cm.
Manual de utilizare 71
Vizualizare
Previzualizarea imaginii tip•rite. Dac• pentru tip•rire este selectat• o imprimant•,
cursorul tras pe imaginea previzualizat• se transform• într-o mân•. Cu ajutorul
mausului imaginea se poate translata în interiorul chenarului. Aceast• transla•ie
afecteaz• numai imaginea tip•rit•.
Antet
Se poate specifica data, num•rul de la care se începe numerotarea paginilor •i o
observa•ie.
Orientare
Orientarea paginii.
Set•ri culori
În cazul imprimantelor •i plotterelor color se poate opta pentru o imprimare în
nuan•ele griului.Pentru imprimantele Alb/Negru dac• este selectat• op•iunea
Culori
Culorile sunt convertite în nuan•ele griului de driverul de imprimant•. Dac• este
activat• op•iunea
Grayscale
Convertirea se face prin program. La prima tip•rire se recomand• încercarea
ambelor variante pentru a vedea cu care op•iune se poate ajunge la o calitate mai
bun• a imaginii.
Dimensiunea hârtiei
Selectarea m•rimii hârtiei.
Fonturi
Reglarea tipului •i a m•rimii caracterelor tip•rite.
Grosimi de linii
Setarea grosimilor de linii la imprimarea
desenului.
Programul deseneaz• cu linii groase
reazemele, cu grosime medie- liniile de
nivel, diagramele sec•iunilor (exclusiv
ceea a deplas•rilor)•i diagramele de la
armarea grinzilor. Pentru celelalte linii ale
desenului sunt asociate linii sub•iri.
Ferestre
Se poate opta pentru tip•rirea ferestrei active sau a tuturor ferestrelor pe aceea•i
pagin•.
Tip•rire într-un fi•ier
Avem posibilitatea s• cerem tip•rirea datelor de intrare/ie•ire într-un fi•ier. În
acest caz tip•rirea se execut• într-un fi•ier nume.prn care va fi salvat• în
biblioteca setat• în fereastra de dialog.
Imprimare in fisier
Un fi•ier *.prn poate fi extins sau suprascris.
Tip•rirea în fi•ier poate fi realizat •i în felul urm•tor: în fereastra de dialog din meniul
Start/Set•ri/Imprimante din Windows clicând cu butonul drept al mausului pe iconul
imprimantei alese. Din meniul rapid se alege Propriet••i/Port •i se alege portul FILE.
În acest caz extinderea fi•ierelor existente *.prn nu este posibil.
72 AxisVM 8c
Imprimare tabel
La pornirea tip•ririi dintr-un tabel, pot fi alese pentru tip•rire paginile pare/impare sau
pârtile dorite.
De exemplu: în rubrica domeniilor trecând expresia 1,3,7-10,20-18 vor fi tip•rite
paginile 1., 3., 7., 8., 9., 10., 20., 19., 18. ale tabelului.
Exist• posibilitatea imprim•rii mai multor fi•iere odat•. Ordinea acestora poate fi
aleas• cu ajutorul s•ge•ilor sau poate fi schimbat• cu tragerea la locul dorit a fi•ierului
cu ajutorul mausului.
Manual de utilizare 73
Modelul actual
Map• nou•
Creare subdirector nou cu nume.
Copiere
Copierea modelelor selectate dintr-un subdirector în cel•lalt.
Redenumire
Redenumirea sau mutarea modelelor selectate într-un alt subdirector.
•terge
•tergerea modelelor selectate. Se poate opta pentru •tergerea ambelor fi•iere sau
numai a fi•ierelor de rezultate.
Deschide
Înc•rcarea modelului selectat.
$ Fi•ierele AxisVM au iconul . Dac• modelul are •i rezultate, col•ul din dreapta jos al
iconului este colorat albastru.
Vizualizare
Previzualizarea re•elei modelului selectat în vederea în care acesta a fost salvat.
Lâng• model se afi•eaz• datele sintetice ale structurii.
Închide
P•r•sirea bazei de date a modelelor.
74 AxisVM 8c
În cazul lemnului:
ρ densitatea corespunz•toare unei umidit••i de 12%, E modulul de elasticitate ob•inut
pe cale experimental• (prin încerc•ri la încovoiere). Deforma•iile de scurt• durat• nu
sunt luate în considerare.
Parametrii de
Paramtrii se dau in functie de standard si material:
proiectare
EC, fy Limit• de curgere
DIN 1045-1, fu Rezisten•• la rupere
SIA 26x, o•el
Italian f y* Limit• la curgere (40mm <t< 100mm)
f u* Rezisten•• la rupere (40mm <t< 100mm)
fy Limit• de curgere
d
f yt Rezisten•• la rupere
NEN o•el *
f yd Limit• la curgere (40mm <t< 100mm)
f yt* Rezisten•• la rupere (40mm <t< 100mm)
Rezisten•a la curgere
Rc
STAS o•el Rezisten•• la rupere
R
σH Rezistenta admisibil•
MSz o•el σ pH Rezisten•• la presiune pe gaur•
Ry Rezisten•• la rupere
Rezisten•• la compresiune
Rbc
Rezisten•• la întindere
Rbi
STAS beton Φ Caracteristica deforma•iei în timp a betonului
ε b1 Deforma•ia specific• a betonului
Denumire profil La fiecare sec•iune nou definit• se d• un nume •i se introduc urm•toarele caracteristici
sec•ionale:
Nume
Procedura de Laminat, Tras la rece, Sudat, Alte
fabricare
Forma I, U, L, •eav•, Cerc, Dreptunghiular, C, Z, S, J, T, Închis, Unic
Manual de utilizare 77
Caracteristici În cazul în care sec•iunile se definesc în tabel în mod obligatoriu se completeaz• toate
sec•ionale câmpurile:
Ax [cm2] aria sec•iunii
A1 (*)
[cm2] Aria de forfecare pe direc•ia 1
A2(*) [cm2] Aria de forfecare pe direc•ia 2
r1..3 [cm] Raze de racordare
Ix [cm4] Momentul de iner•ie dup• axa local• x (torsiune)
Iy [cm4] Momentul de iner•ie dup• axa local• y (încovoiere)
Iz [cm4] Momentul de iner•ie dup• axa local• z (încovoiere)
Iyz [cm4] Momentul de iner•ie centrifugal
I1(*) [cm4] Momentul de iner•ie pricipal dup• axa 1
I2(*) [cm4] Momentul de iner•ie pricipal dup• axa 2
Iω [cm4] Momentul de iner•ie torsional pentru profile I necesare la
proiectarea structurilor metalice
W1,el,sup* [cm3] Modulul de rezisten•• elastic sec•ional
W1,el,inf* [cm3] Modulul de rezisten•• elastic sec•ional
W2,el,sup* [cm3] Modulul de rezisten•• elastic sec•ional
W2,el,inf* [cm3] Modulul de rezisten•• elastic sec•ional
W1,pl* [cm3] Modulul de rezisten•• plastic sec•ional
W2,pl* [cm3] Modulul de rezisten•• plastic sec•ional
i1 [cm] Raza de gira•ie pe direc•ia 1
i2 [cm] Raza de gira•ie pe direc•ia 2
b [cm] Pozi•ia centrului de greutate dup• axa local• y, m•surat• fa•• de
col•ul inferior stâng al dreptunghiului circumscris sec•iunii
transversale
h [cm] Pozi•ia centrului de greutate dup• axa local• z, m•surat• fa•• de
col•ul inferior stâng al dreptunghiului circumscris sec•iunii
transversale
yS, zS [cm] Coordonatele relative a centrului de forfecare fa•• de centrul de
greutate a sec•iunii
P.t. Puncte de calcul al tensiunilor
(*) Dac• direc•iile principale coincid cu axele locale y •i z
caracteristicile sec•ionale se vor nota cu indicile 1 •i 2
Definire, modificare
•i •tergere sec•iune În tabel se pot introduce, modifica •i •terge grafic •i numeric sec•iuni dup• preferin••.
Tabele se pot completa din fi•iere Dbase sau prin memoria rapid•.
În editorul de tabele, datele profilelor se pot copia dintr-un tabel în altul inclusiv cu
datele grafice. În alte aplica•ii prin memoria temporar• se pot copia numai datele
numerice.
Profil nou se poate ad•uga la orice tabel. Se cere op•iunea Date noi sau [Ctrl+Ins] sau
prin clicarea pe butonul + •i se completeaz• rândul.
Profil nou se poate defini •i cu editorul grafic de sec•iuni (Editare/Editor de sec•iuni,
[Ctrl+G] ). Este posibil• •i modificarea grafic• a profilelor dac• acestea au date
grafice profile (Editare/Modificarea grafic• a sec•iunii, [Ctrl+M] ).
Stergere profil se poate face cu unbuton sau cu combinatia tastelor [Ctrl+Del].
Editorul grafic de sec•iuni vezi detaliat în capitolul 3.1.13.1 Editorul grafic de sec•iuni
Sec•iuni În baza de date sunt introduse sec•iunile dreptunghiulare •i circulare cele mai des
transversale de utilizate, de la 20x20 cm pân• la 80x80 cm, cu trepte de 2 •i 5cm.
beton
Bara cu icoane Comenzile mai importante se pot accesa din bara de icoane.
Se poate imprima profilul editat. Vezi…3.1.9 Imprimare
Din biblioteca de Înc•rcare profil din biblioteca de profile. Se poate alege profile cu pere•i sub•iri sau cu
profile pere•i grosi în func•ie de tipul profilului editat.
Din fi•ier DXF În cazul profilelor cu pere•i gro•i conturul se poate înc•rca din fi•ier DXF.
Puncte de tensiune La sec•iuni create se pot defini puncte de tensiune, adic• puncte în care se determin•
tensiunile. În centrul de greutate se ia automat un astfel de punct. Num•rul maxim a
acestor puncte este 8. Cu comanda de mi•care, punctele de tensiune se pot mi•ca cu
sec•iunea.
Definirea profilelor Cu editorul de sec•iuni se pot crea sec•iuni cu pere•i sub•iri sau gro•i. O sec•iune
compus• poate s• fie alc•tuit• numai din componente de acela•i tip. Profilele
componente pot s• fie contururi formate din cerc, dreptunghi, inel, poligon sau profile
din baza de date a sec•iunilor. Dup• descrierea sec•iunii compuse, programul
determin• caracteristicile sec•ionale ale acesteia, precum •i direc•iile principale.
Profilele componente se pot mi•ca, copia, roti •i oglindi. Dup• p•r•sirea editorului
sec•iunea astfel creat• se poate salva în baza de date a sec•iunilor, cu o denumire dat•.
Manual de utilizare 81
Sec•iuni cu pere•i
sub•iri
Caracteristici Suprafa•a de
sec•ionale lucru
Conturul nou se poate a•eza cu punctul de baz•. Punctul de baz• este marcat cu un
cerc ro•u. Punctul de baz• al conturului se poate modifica clicând cu mausul pe acesta.
Definirea profilelor standardizate se pot face •i parametric.
În fereastra de dialog se dau urm•toarele:
Procedura de Se poate alege din trei optiuni (laminat, format la rece •i sudat).
fabrica•ie
Dimensiuni În func•ie de tipul sec•iunii (în•l•ime, l••ime, grosimi de pere•i, raze de racordare,
diametru).
Rotire Prin definirea unghiului α se d• rotirea. Implicit are valoarea 0.
Profil I
,
Profil I imp•nat
Dreptunghi
Inel Definirea sec•iunii inelare cu diametrul exterior D •i grosimea peretelui v. În acest caz
linia median• a inelului este considerat• ca un contur închis •i este vizualizat• cu o
linie întrerupt•.
Alte profile
Toate profilele se pot definii cu în•l•ime, l••ime, grosimi de pere•i •i raze de racordare
, ,
(în cazul profilelor laminate •i formate la rece).
, ,
Poligon Definirea unui poligon de grosime v. Editarea poligonului se poate termina cu [Esc]
sau prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea poligonului.
•tergere La ap•sarea tastei [Del] apare bara de selectare. Dup• închiderea barei de selectare
elementele selectate se •terg.
Element Dac• se •terge un element care f•cea parte dintr-un contur închis se •terge •i acest
contur.
Punct de tensiune •terge punctul de tensiune selectat.
Profile cu pere•i
gro•i
,
Sec•iune I Definirea unei sec•iuni I cu parametrii a1, a2, a3, b1, b2, b3. Dintre parametrii (a1, a3),
(b1, b3) unul se poate defini cu valoarea 0 pentru a putea fi definite sec•iuni de T, U •i
L.
Poligon Definirea unui element poligonal. Editarea poligonului se poate termina cu [Esc] sau
prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea poligonului.
Introducere nod Se poate definii un nod pe conturul profilului. Prin mi•carea cu mausul se poate
modifica forma profilului.
Contur Dac• butonul Contur este activat se poate definii conturul profilului. Dac• butonul nu
este activat se va activa butonul Gol.
Gol Prin activarea op•iunii Gol, în sec•iune se pot introduce goluri de form•: cerc,
dreptunghi, poligon în acest caz momentul de iner•ie torsional nu este determinat.
Ax Aria sec•iunii
A1* Aria de forfecare pe direc•ia 1
A2* Aria de forfecare pe direc•ia 2
Ix Momentul de iner•ie dup• axa x (torsiune)
Iy Momentul de iner•ie dup• axa y (încovoiere)
Iz Momentul de iner•ie dup• axa z (încovoiere)
Iyz Momentul de iner•ie centrifugal
I1 * Momentul de iner•ie pricipal dup• axa 1
I2 * Momentul de iner•ie pricipal dup• axa 2
• Unghiul axei 1 fa•• de axa y
Iω Momentul de iner•ie torsional (necesar la proiectarea structurlor
metalice)
W1,el,sup* Modulul de rezisten•• elastic
W1,el,inf* Modulul de rezisten•• elastic
W2,el,sup* Modulul de rezisten•• elastic
W2,el,inf* Modulul de rezisten•• elastic
W1,pl* Modulul de rezisten•• plastic
W2,pl* Modulul de rezisten•• plastic
i1* Raza de gira•ie pe direc•ia 1
i2* Raza de gira•ie pe direc•ia 2
yG Pozi•ia centrului de greutate pe direc•ia locala y
zG Pozi•ia centrului de greutate pe direc•ia locala z
ys ,zs Coordonatele centrului de forfecare fa•• de centrul de greutate
* Dac• direc•iile principale coincid cu axele locale y •i z caracteristicile
sec•ionale se vor nota cu indicile 1 •i 2
Manual de utilizare 85
Momente de iner•ie
principale
2
Iy + Iz Iy − Iz
I1 I1 = + + I yz
2
2 2
2
Iy + Iz Iy − Iz
I2 I2 = − + I yz
2
2 2
α 2 I yz
tg ( 2α ) =
Iy − Iz
3.1.14. Ie•ire
[Ctrl]+[Q] P•r•sirea programului.
[Ctrl]+[Z] lista
lista
[Shift]+[Ctrl]+[Z]
3.2.4. Copiere
Copierea con•inutului ferestrei active în memoria temporar•.
[Ctrl ]+[C]
3.2.5. •tergere
•tergerea elementelor selectate. Dac• nu sunt selectate elemente apare bara de selec•ie
[Delete] iar dup• selectarea obiectelor se deschide fereastra de dialog de •tergere.
•tergerea elementelor geometrice deja definite.
•tergerea se poate face în felul urm•tor:
1. Se selecteaz• elementele dorite a fi •terse. În timpul select•rii se poate utiliza
bara de selec•ie.
2. Se apas• tasta [Del]. Daca nu este selectat nici un element apare bara de
intrumente pentru selectare unde se poate selecta elementele in modul
cunoscut (vezi...2.15.1 Selectare).
3. În fereastra de dialog a func•iei se aleg tipurile de date care se •terg.
4 Cu butonul OK se închide fereastra.
Geometrie Dac• la elementele geometrice au fost ata•ate elemente finite •i înc•rc•ri se •terg
elementele finite •i înc•rc•rile.
Elemente Dac• la elementele finite au fost ata•ate •i alte elemente (ex. reazem sau nervur• la
elemente de suprafa••), reazemele sau înc•rc•rile se •terg de asemenea.
Referin•• Cu referin•ele •terse se •terge defini•ia elementelor finite •i înc•rc•rile la care s-au
folosit referin•ele respective.
Manual de utilizare 87
3.2.6. Tabele
Vezi detaliat... 2.9 Tabele
[F12]
În ce format s• Formatele bitmap (.BMP, .JPG) stocheaz• punctele imaginii. Acest mod de
salv•m imaginea? reprezentare la tip•rire ofer• a calitate mai slab• decât fi•ierele Windows metafile.
Dintre cele dou• formate de fi•iere, formatul JPG ocup• spa•iu de 30 de ori mai pu•in
pe disc.
Simboluri
[Ctrl]+[Y] Vezi detaliat... 2.15.13 Op•iuni de reprezentare
Etichete
[Ctrl]+[L] Vezi detaliat... 2.15.13 Op•iuni de reprezentare
Selector
[Ctrl]+[D] Vezi detaliat... 2.15.13 Op•iuni de reprezentare
3.3.2. Setari
[F11]
În managerul de folii sunt afi•ate toate foliile create în AxisVM •i foliile înc•rcate
DXF respectiv ArchiCAD. În model se poate înc•rca un singur fi•ier ArchiCAD sau
mai multe fi•iere DXF. Programul la pornirea cot•rii automat creeaz• o folie Cota
dac• aceasta înc• nu exist•.
În structura foliilor din partea stâng• a ferestrei de dialog se poate seta denumirea
foliilor. În câmpurile din dreapta se poate seta: culoarea, tipul de linie, grosimea liniei,
vizibilitatea •i sensibilitatea pentru elementele foliei. Dac• este selectat• denumirea
unui fi•ier DXF atunci se pot selecta caracteristicile tuturor foliilor care apar•in
fi•ierului DXF. Propriet••ile foliilor structurale AxisVM nu se pot modifica.
Prin ap•sarea butonului Aplic• peste tot se poate seta propriet••ile (culoarea foliei,
Tipul liniei foliei, Grosimea liniei foliei) elementelor conform foliei DXF.
Vizibilitatea •i senzitivitatea foliilor •i a fi•ierelor DXF se poate seta cu becule•ul sau
cursorul afi•at în structura foliilor AxisVM.
Folie nou• AxisVM La crearea foliei se poate seta denumirea, culoarea •i grosimea liniei.
•terge În lista sau în structura foliilor se pot selecta mai multe folii sau grupuri de folii •i se
pot •terge cu tasta [Del] sau butonul de Stergere.
3.3.5. Standard
90 AxisVM 8c
În aceast• fereastr• se pot alege unit••ile de m•sur• •i formatul afi••rii lor. În partea
dreapt• sunt afi•ate unit••ile de m•sur• din categoria aleas• din partea stâng• a
ferestrei de dialog.
Se poate opta pentru unit••ile de m•sur• din •i derivatele acestora (ex. For•• [N,
kN,etc.] lungime [m, cm, etc.]) sau anglo-saxone (ex. For•• [pound] lungime [feet,
inch], etc.).
Set•rile individuale ale utilizatorului se pot salva cu nume pentru utiliz•ri ulterioare.
Din lista de selec•ie al•turat• de unit••ile de m•sur• se poate alege formatul •i num•rul
zecimalelor.
3.3.7. Gravita•ia
Se poate seta direc•ia gravita•iei. În mod implicit aceast•
direc•ie este setat• în direc•ia negativ• a axei Z.
Direc•ia gravita•iei se poate seta în direc•iile conform
sistemului global de coordonate.
Aici se poate definii •i valoarea accelera•iei gravi-
ta•ionale.
Manual de utilizare 91
3.3.8. Preferin•e
Siguran•a datelor
Lista fi•ierelor La aceast• op•iune se poate regla num•rul fi•ierelor afi•ate la sfâr•itul meniului Fi•ier
recente precum •i înc•rcarea ultimului fi•ier deschis.
Fereastra de deschidere (vezi ... Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate,
limb•) se poate utiliza din nou daca optiunea Utilizare fereastra de deschidere este
selectat.
Salvare Perioda
Se poate seta salvarea modelului în intervale de 1-99 minute. Datele sunt salvate în
fi•ierul AUTOSAVE.TMP. Dac• în timpul rul•rii programului apare o eroare •i se
blocheaz•, la urm•toarea pornire programul ofer• op•iunea de recuperare a ultimei
salv•ri.
Copie de siguran••
Se poate opta pentru salvarea unei copii de siguran•• înainte de salvare.
Aceast• copie se face numai cu datele de intrare.
Copie de siguran•• la salvare: înainte de salvare, programul face o copie a fi•ierului
care se suprascrie. Numele fi•ierului creat este numemodel.~AX.
Salvarea rezultatelor derivate
Selectând op•iunea Salvare rezultate derivate tensiunile, înf••ur•torile, combina•iile de
dimensionare •i rezultatele dimension•rilor sunt salvate în fi•ierul cu rezultate.
Înapoi (Undo) Num•rul pa•ilor care se pot anula, se pot regla între 1-99. Dac• func•ia Înapoi grupat
este dezactivat•, obiectele geometrice realizate cu o singur• comand• se pot reface
linie cu linie.
92 AxisVM 8c
Time-out de re•ea În cazul utiliz•rii unei chei de protec•ie în re•ea, dup• expirarea timpului setat aici se
întrerupe rularea programului AxisVM dac• între timp nu s-a administrat cheia de
protec•ie în re•ea.
Aceasta în general se poate întâmpla în cazul unui apel de telefon când nu folosi•i
programul pân• la dep••irea time out-ului de re•ea, dup• care un alt utilizator dore•te
s• acceseze la cheia hardware. Atunci serverul pentru utilizatorul nou emite o licen••
nou•. Dup• care, dac• încerca•i s• lucra•i în continuare, la urm•toarea citire de
hardware programul se opre•te •i va afi•a un mesaj de eroare.
Culori
Se poate selecta doar culoarea de fundal (negru, gri închis, gri deschis sau alb) pentru
fereastra de lucru a programului. Culorile elementelor (simboluri, fonturi, elemente)
din desene sunt ata•ate culorilor de fundal.
Fonturi
Schimbare tip
caracter
Editare
Generare retele
Bare de
instrumente
Bare de instrumente Dac• op•iunea Bare de intrumente orizontale deschise este selectat• toate butoanele
se vor afi•a unul lâng• celalat. Func•iile separate se vor delimita cu o linie vertical•.
Dac• op•iunea Butoane suprapuse este activat• butoanele se vor grupa prin
suprapunere sub un buton reprezentativ. Aceste butoane reprezentative la partea stânga
inferioar• au o sageat• pe care clicând se afi•eaz• toate butoanele suprapuse.
Bare de instrumente Pozi•ionarea poate s• fie:
rapide Relativ
În acest caz distan•a dx •i dy se poate definii în pixeli.
Pe pozi•ia anterioar•
Barele de instrumente se vor afi•a pe pozi•ia anterioar•.
Afi•are
Diagrama de Se poate seta ca diagrama de moment s• fi desenat Pe fibra intins• sau Pe fibra
moment comprimat•.
Împ•rtire arc Reprezentarea arcelor se face prin linii drepte. Se poate defini densitatea liniilor.
Definirea se face cu un buton deplasabil care se poate mi•ca de la dur pana la fin. Cu
cât setarea este mai fin• cu atât reprezentarea va fi mai exact• (acest• setare
influenteaz• numai reprezentarea •i nu influen•eaz• analiza).
Manual de utilizare 95
Analiza
3.4. Afi•are
M•rire
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
[+], [Ctrl] + [+]
Mic•orare
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
[-], [Ctrl] + [-]
Modelul întreg
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
[Ctrl]+[W]
Deplasare
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
Rotire
Vezi detaliat...2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectiv•
Manual de utilizare 97
Reluarea vederii
precedente
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
Reluarea vederii
urm•toare
Vezi detaliat...2.15.2 M•rire, mic•orare
Reprezentare cu Vezi detaliat...2.15.4 Modul de reprezentare
linii
Reprezentare cu Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare
suprafe•e
Reprezentare Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare
randat•
Profile cu linii La reprezentarea randata profilele cu pereti subtiri se vor reprezenta cu liniile
peretiilor.
Profile cu contur La reprezentarea randat• profilele cu pere•i sub•iri ca •i profilele cu pere•i gro•i se vor
reprezenta cu liniile de contur.
Reprezentare cu Dac• este activat, în timpul rotirii sau deplas•rii modelului modelul va fi reprezentat în
linii la deplasare linii.
Deplasare f•r• Dac• op•iunea este activat• în timpul deplas•rii pe model nu se vor afi•a inscrip•iile.
afi•are inscrip•ii
Informatii
Filtrarea
elementelor
Schimbare
proprietate
3.5.2. Palete
ü Selectarea op•iunilor pentru vizualizarea paletelor de Info, Coordonate •i Culoare.
Vezi detaliat... 2.17 Palete de informa•ii
Se pot înc•rca imagini de fundal pe suprafa•a de lucru AxisVM pentru a a•eza modelul
în spa•iul propus.
Cu o fereastra de dialog se poate selecta imaginea (în cazul utiliz•rii ferestrelor
multiple în fiecare fereastr• se poate înc•rca alt• imagine). Imaginea este salvat• in
fi•ierul *.AXS.
Dup• înc•rcarea imaginii de fundal cu func•iile mic•orare, m•rire, deplasare •i rotire
se poate pozi•iona modelul.
Manual de utilizare 99
Fereastra inactiv•
Fereastra activ•
Împarte fereastra activ• în dou• ferestre orizontale. Pentru ferestrele astfel create
parametrii de vizualizare se pot seta separat. Activarea uneia din ferestre se face prin
clicare. Fereastra activ• are ata•at• barele de defilare.
Fereastra activ• se poate m•rii la m•rimea ferestrei programului sau se poate reduce la
m•rimea ini•ial• cu butonul din col•ul din dreapta sus a ferestrei.
Fereastra inactiv•
Fereastra activ•
Fereastra inactiv•
Împarte fereastra activ• în dou• ferestre verticale. Pentru ferestrele astfel create
parametrii de vizualizare se pot seta separat.
Fereastra activ• se poate m•ri la m•rimea ferestrei programului sau se poate reduce la
m•rimea ini•ial• cu butonul din col•ul din dreapta sus a ferestrei.
Posibilitatea împ•r•irii în ferestre este avantajoas• la editarea geometriei structurii, la
vizualizarea rezultatelor •i la documentare. In fiecare fereastra se poate seta
combinatie de incarcare diferita.
100 AxisVM 8c
3.5.6. Închide
Închide fereastra activ•.
Desenele salvate se pot vizualiza, înc•rca pe suprafa•a de lucru sau se pot •terge.
•tergerea desenului din biblioteca de desene
Înc•rcarea desenului selectat în fereastra activ•
(în cazul în care suprafa•a de lucru este împ•rti••)
Înc•rcarea desenului selectat pe toat• suprafa•a de lucru
Cu ajutorul icoanei se pote salva un desen sau mai multe desene în biblioteca de
desene.
Dac• desenul deja exist• în biblioteca de desene se afi•eaza mesajul: “Desenul deja
exist• în biblioteca de desene”. Dup• aceast• se poate opta pentru suprascrierea
desenului sau salvarea sub o denumire nou• •i pastrarea desenului vechi.
Clicând pe butonul Mai multe desene… •i selectând din structuara de arbore ipoteze de
înc•rcare, combina•ii de înc•rc•ri sau componente de rezultate se pot salva deodat•
mai multe desene.
Clicând pe butonul biblioteca de desene se afi•eaz• fereastra Biblioteca de desene cu
desenele salvate.
3.6.1. Con•inut
Con•inutul Help-ului.
[F1]
3.7.1. Nou
3.7.2. Deschide
3.7.3. Salveaz•
3.7.4. Imprimare
3.7.5. Înapoi
[Shift]+[Ctrl]+[Z]
3.7.7. Redesenare
Redeseneaz• desenul.
[Ctrl] + [R]
4. Introducerea datelor
4.1. Geometria
Cu editorul geometric se editeaz• vizual geometria structurii •i se modific• în caz de
nevoie. În cadrul acestei etape se introduce schema geometric• a structurii cu ajutorul
c•reia se definesc elementele finite. Schema este alc•tuit• din noduri •i linii.
În cazul pl•cilor, •aibelor •i învelitoarelor re•eaua elementelor finite reprezint• o re•ea
continu• triunghiular• sau patrulater• în planul median al acestor elemente.
Editorul de
propriet••i
Bare de
instrumente Paleta de culori
deschise
Bare de instrumente cu
posibilitate de deplasare
Suprafa•a de lucru
Fereastra de informa•ii
Fereastra de
coordonate
Instrumente
ajutattoare
Bara de stare
Taste rapide
106 AxisVM 8c
Împ•r•ire orizontal• Fereastra activ• este împ•r•it• în dou• ferestre egale •i paralele pe orizontal• în a•a fel
încât fereastra de sus r•mâne activ•.
Vezi detaliat... 3.5.4 Împ•r•ire orizontal•
Împ•r•ire vertical• Fereastra activ• este împ•r•it• în dou• ferestre egale •i paralele pe vertical• în a•a fel
încât fereastra din stânga r•mâne activ•.
Vezi detaliat... 3.5.5 Împ•r•ire vertical•
Închide Are ca efect închiderea ferestrei active.
Fereastra activ• va fi cea pe care s-a clicat ultima dat•, iar func•iile de vizualizare se
refer• tot la aceast• fereastr•. În ferestrele rezultate din împ•r•iri se pot seta vederi
dup• preferin••, iar rezultatul edit•rii structurii apare imediat în toate ferestrele.
În orice fereastr• se pot utiliza toate comenzile de editare geometric•. Orice func•ie se
poate lansa •i termina în orice fereastr•.
Cu tasta [Alt] + litera coordonatei [X], [Y], [Z], [L], [R], [A], [B], [H], se poate fixa valoarea
coordonatei care apare în chenar negru. Dezactivarea func•iei se face tot cu aceste
combina•ii de taste.
Punctele •i liniile de la o anumit• distan•• atrag asupra lor cursorul. Distanta în care
are efect aceast• func•ie se poate regla în fereastra Set•ri/Editare/Aura cursorului.
Forma cursorului arat• elementul identificat de program în pozi•ia respectiv•. Aceste
elemente pot fi:
Nod
Punct median
Reazem
Articulatie pe muchie
Încarcare concentrat• pe
domeniu
Punctul final al înc•rc•rii
Centrul arcului
Arc
Tengent•
Referin•e
Linie
Suprafa••
Corp rigid
Intersec•ie
Perpendicular
Linie de ghidare
Domeniu
110 AxisVM 8c
Fereastr• de text,
fereastr• de rezultate
Dac• într-o pozi•ie a cursorului programul g•se•te mai multe elemente suprapuse,
identificarea lor se face dup• prioritatea de mai sus •i num•rul de ordine cel mai mic.
Simbolurile de mai sus sunt dublate dac• într-o pozi•ie sunt mai multe elemente
identice suprapuse.
În timpul edit•rii, pozi•ia originii locale se poate schimba arbitrar, punctele unei
linii putând fi definite de la dou• puncte diferite.
Unghi ∆α
Unghi unic
α unic •inând ap•sat• tasta [Shift], cursorul se deplaseaz• numai pe direc•ia dreptei care trece
prin originea local• cu unghiul α sau α+n*90°.
Manual de utilizare 111
n·∆α
Unghi α+90°
α unic
Direc•ie fixat•
2. Dac• cursorul este a•ezat pe un punct al ecranului ap•sând tasta [Shift], acesta se
deplaseaz• numai pe dreapta ce une•te originea relativ• cu punctul respectiv.
Aceast• func•ie se poate utiliza •i în perspectiv•.
Dac• cursorul este pe domeniu sau element de suprafa•• •i se apas• tasta [Shift]
aceast• se deplaseaz• în planul elementelor.
Intersec•ie
Nod
Perpendicular
Punct
median
112 AxisVM 8c
Instrumente pentru
editare
Alt + A
Unghi fixat
4.8.1. Nod
Cu aceast• func•ie se poate defini nodul, elementul de baz• al re•elei de elemente finite
F Programul une•te punctele care sunt mai apropiate decât precizia de editare.
4.8.2. Linia
Cu aceast• func•ie se poate crea linia care serve•te la definirea axei barelor, corpurilor
rigide sau conturului elementelor plane.
Ap•sând tasta dreapta a mausului deasupra butonului func•iei se poate alege din
urm•toarele posibilit••i:
Linie Definirea unei linii prin dou• puncte. Punctele de la cap•tul liniei se pot defini cu
ajutorul cursorului sau prin fereastra de coordonate, introducând coordonatele
respective. În perspectiv•, func•ia se poate utiliza numai între puncte existente.
Dreptunghi Prin definirea vârfurilor opuse (pe diagonal•) se deseneaz• un dreptunghi având
laturile paralele cu axele sistemului de coordonate. Dup• definirea primului vârf,
func•ia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. Func•ia nu se poate utiliza în perspectiv•.
Dreptunghi rotit Prin definirea a dou• laturi se deseneaz• un dreptunghi rotit arbitrar.
Dup• definirea primului vârf, func•ia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. Func•ia nu se
poate utiliza în perspectiv•.
Poligon Desenare poligon cu centrul •i dou• puncte.
Dup• activarea func•iei într-o ferestr• de dialog se define•te num•rul laturilor iar dup•
asta marcheaz• centrul, punctul ini•ial •i final al poligonului.
Desenare cerc sau arc de cerc. Cu butonul [Esc] poate fi întrerupt• func•ia.
Punctul 3. Arc
Punctul 2.
Punctul 1. (Centru)
Manual de utilizare 115
Definirea Arcului de cerc prin trei puncte. Aceast• func•ie poate fi utilizat• •i în
perspectiv•.
Punctul 2. Arc
Punctul 3.
$ În timpul desen•rii, programul reprezint• re•eaua cu linie întrerupt• ro•ie dac• cursorul
este într-o pozi•ie în care re•eaua nu se poate genera (ex. dreptunghi concav).
Programul vizualizeaz• re•eaua cu linie întrerupt• gri dac• cursorul este într-o pozi•ie
în care se poate genera o re•ea care con•ine elemente deformate.
Programul consider• ca element deformat dreptunghiul care are unghiul interior mai
mic de 30° sau mai mare de 150°.
$ În timpul desen•rii, programul reprezint• re•eaua cu linie întrerupt• ro•ie dac• cursorul
este într-o pozi•ie în care re•eaua nu se poate genera. Programul reprezint• re•eaua cu
linie întrerupt• gri dac• cursorul este într-o pozi•ie în care se poate genera o re•ea, dar
aceasta con•ine elemente deformate.
Programul consider• ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic
de 15° sau mai mare de 165°.
Manual de utilizare 117
Programul consider• ca element deformat patrulaterul care are unghiul interior mai
mic de 30° sau mai mare de 150°.
$ În timpul desen•rii, programul reprezint• re•eaua cu linie întrerupt• ro•ie dac• cursorul
este într-o pozi•ie în care re•eaua nu se poate genera. Programul reprezint• re•eaua cu
linie întrerupt• gri dac• cursorul este într-o pozi•ie în care se poate genera o re•ea dar
aceasta con•ine elemente deformate.
Programul consider• ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic
de 15° sau mai mare de 165°.
Ini•ial Dup•
Dac• func•ia este aplicat• pe linii la care au fost deja ata•ate elemente finite, acestea
vor mo•teni propriet••ile •i înc•rc•rile elementului finit vechi.
F Elementul finit plan î•i pierde caracteristicile dac• una din liniile delimitatoare este
împ•r•it•.
4.8.8. Intersec•ie
Dac• în timpul edit•rii geometriei func•ia de intersectare automat• nu a fost activat•,
cu aceast• func•ie se pot genera nodurile la intersec•ia liniilor.
În intersec•ia liniilor selectate, programul genereaz• noduri •i împarte liniile în raport
cu punctele de intersec•ie. Dac• func•ia este aplicat• pe linii la care au fost deja ata•ate
elemente finite, acestea vor mo•teni propriet••ile •i înc•rc•rile elementului finit vechi.
Se poate aplica numai pe elemente liniare.
Func•ia une•te toate punctele care sunt mai apropiate decât parametrul definit la
Interval •i liniile generate între aceste puncte. În centrul de greutate al nodurilor unite,
programul genereaz• un nod nou iar nodurile vechi sunt •terse. În fereastra func•iei se
poate da valoarea intervalului de verificare. La alegerea op•iunii Selectarea nodurilor
•i re•elelor independente programul avertizeaz• dac• modelul actual con•ine puncte •i
p•r•i independente.
4.8.12. Suprafa••
Cu aceast• func•ie se pot crea elementele necesare pentru definirea elementelor finite
de suprafa••. În toate cazurile când se modeleaz• suprafe•e (învelitoare, plac•, •aib•),
re•eaua trebuie format• din patrulatere convexe •i triunghiuri. Func•ia caut• în re•eaua
selectat• suprafe•ele plane convexe delimitate de trei sau patru linii. Trebuie selectate
într-unul sau în mai mul•i pa•i toate liniile care fac parte din suprafa•a ce va fi
modelat•. Elementele finite plane se pot defini numai cu ajutorul elementelor definite
ca suprafa••.
Modificare nod
4.8.14. •tergere
[Del] Vezi detaliat…3.2.5 •tergere
Manual de utilizare 121
4.9. Elemente
4.9.1. Materiale
Definire tipuri de
materiale
F Dac• se •terge un material definit atunci se sterg •i elementele care au fost definite
cu acest material.
122 AxisVM 8c
Elementul finit E ν α ρ
Z•brea * * *
Bar• * * *
Nervur• * * *
•aib• * * * *
Plac• * * * *
Învelitoare * * * *
Reazem
Corp rigid
Arc
Contact
Element de leg•tur•
F Pentru elemente tip z•brea, bar•, nervur•, plac•, •aib•, învelitoare •i reazem
programul aplic• un model de material liniar-elastic, izotrop (conform legii lui
Hooke), iar pentru element de contact, arc cu rezisten••, z•brea neliniar• •i reazem
neliniar un model neliniar-elastic.
Modelul de material neliniar este luat în considerare numai în cazul unui calcul
neliniar.
4.9.2. Sec•iuni
Definirea tipurilor
de sec•iuni
4.9.3. Domeniu
Domeniul este un element geometric •i
structural complex. Geometria lui este
descris• de un poligon închis, care poate
s• con•in• goluri, linii •i puncte
interioare. Domeniul descris de punctele
poligonului, golurilor precum •i ale
liniilor trebuie s• se afle obligatoriu în
acela•i plan.
Conturul poate sa contina linii si arce de
cerc.
Domeniul 2
Domeniul 1 Domeniul 1
Domeniul 3
Definirea Se selecteaz• liniile care sunt contururile unuia sau a mai multor domenii. Programul
domeniului alege dintre liniile selectate poligoanele cele mai mari care se afl• în acela•i plan •i le
asociaz• parametrii defini•i în fereastra de dialog:
Modificare Clicând pe linia de contur interioar• a domeniului apare fereastra de dialog de mai sus
în cu func•ia Modificare.
•tergere Clicând pe butonul [Delete] •i selectând domeniile dorite, dup• închiderea ferestrei de
dialog programul •terge numai propriet••ile domeniului (înc•rc•ri, reazeme), nu •i
punctele sau liniile componente ale lui.
4.9.4. Gol
Definirea golurilor în interiorul domeniilor.
C•utare în biblioteca de
materiale
C•utare în biblioteca de
sec•iuni
Definire Se selecteaz• liniile la care se vor ata•a elemente de z•brea cu acelea•i caracteristici
sec•ionale •i materiale. Daca sunt selectate elemente cu proprietati diferite se va activa
optiunea de definire
Definire material •i Materialul •i sec•iunea se poate înc•rca din baza de date sau din model care deja
sec•iune con•ine aceste caracteristici.
Direc•ia locala x Sistemul local al elementului de linie se poate inversa. Se poate seta ca s• arate din i în
j, din j în i sau s• fie definit automat. În acest caz programul define•te axa locala x în
func•ie de coordonatele capetelor elementului de linie.
i à j : din nodul cu num•rul mai mic spre nodul cu num•rul mai mare
j à i : din nodul cu num•rul mai mare spre nodul cu num•rul mai mic
Sec•iune:
Dintre caracteristicile sec•ionale, la calculul rigidit••ilor se ia în considerare numai aria
Ax.
$ Pe ecran, elementul z•brea apare în culoare ro•ie.
Pentru op•iunea Auto programul fixeaz• automat direc•ia axei locale x.
126 AxisVM 8c
Referin•a pentru Axele locale y, respectiv z ale z•brelei se pot seta cu asocierea unui punct sau vector
axa locala z de referin••. Prin alegerea referin•elor automate programul fixeaz• direc•iile vectorilor
de referin•• (Vezi detaliat...4.9.16 Referin•e). Fixarea axelor locale are efect numai
asupra vizualiz•rii barelor.
Caracteristici Pentru elementele tip z•brea se pot defini parametrii neliniari. Elementul z•brea poate
neliniare s• lucreze numai la întindere sau numai la compresiune.
Cu introducerea solicit•rii maxime se poate limita for•a maxim• ce este preluat• de
element.
F Parametrii neliniari sunt lua•i în considerare numai în analiza neliniar•.
În analizele static• liniar•, modal• •i de stabilitate se iau în considerare rigiditatea
ini•ial• a barelor identic• la solicit•rile de compresiune •i întindere.
Bara
C•utare în biblioteca de
materiale
C•utare în biblioteca de
sec•iuni
Element spa•ial cu dou• noduri, ax• rectilinie •i sec•iune constant• sau cu sectiune
variabila. Pentru fixarea axelor locale (sistemul local de coordonate) ale elementului,
este necesar un punct sau un vector de referin••.
Pe fiecare nod, barele au trei grade de libertate de transla•ie •i trei de rotire.
În sec•iunea elementului rezult• trei eforturi perpendiculare între ele, unul axial •i
dou• de forfecare (Nx, Vy, Vz), precum •i trei momente perpendiculare între ele, unul
de torsiune •i dou• de încovoiere (Tx, M y, M z) .
F Cap•tul i este cap•tul cu num•rul de ordine mai mic al barei.
Nodul de start marcheaz• originea axei x.
Nodul final marcheaz• sfâr•itul axei locale x.
Dac• direc•ia axei locale x este direc•ia i→j
(vezi figura), atunci i este nodul de start.
Dac• j→i, atunci nodul de start este j.
Definire Se selecteaz• liniile la care se vor ata•a elemente de bar• cu acelea•i caracteristici
sec•ionale •i materiale.
Referin•• automat• Programul asociaz• elementelor tip bar• un vector de referin•• dup• urm•toarele
criterii:
1. Dac• axa local• x a barei este paralel• cu axa global• Z, atunci vectorul de
referin•• va avea direc•ia axei globale X.
2. În toate celelalte cazuri vectorul va avea direc•ia axei globale Z.
Sistemul local de coordonate al barei se poate inversa. Exist• posibilitatea ca axa
local• x s• arate dinspre cap•tul i înspre cap•tul j, sau invers. Mai exist• posibilitatea
set•rii automate, caz în care programul alege direc•ia axelor x locale ale barelor
selectate pe baza coordonatelor capetelor de bar•.
$ Elementele de bar• apar cu culoarea albastr• pe ecran.
Articula•ii Definirea articula•iilor la capetele barelor în sistemul local de coordonate. Implicit,
capetele barelor sunt prinse rigid în nodurile structurii. Dac• utilizatorul dore•te o alt•
prindere decât cea implicit•, trebuie s• selecteze barele cu aceea•i prindere de cap•t.
Definirea prinderii se face cu butoane de alegere.
Leg•tur• rigid•: bara este conectat rigid în nod conform componentelor de deplasare
Leg•tur• articulat•: deplasarea libera conform componentei
Leg•tur• semirigid•: bara este prins• elastic în nod
˜ Leg•tur• plastic•: pe cap•tul barei poate sa apara valoarea momentului plastic calculat
pe baza caracteristicilor sectionale •i materiale.
Cele •ase coduri corespund pentru solicit•rile dup• axele x, y, z locale.
Leg•turile de bar• curent utilizate se pot alege dintr-o list• de selec•ie •i se pot ata•a
barelor.
Articula•ie sferic•
nu preia moment Tx, My, Mz articula•ie în jurul
axelor x, y, z.
Reazem cu role în lungul axei y
nu preia for•• t•ietoare Vy.
Reazem cu role în lungul axei z
nu preia for•• t•ietoare Vz.
128 AxisVM 8c
Se dau rigidit••ile unui arc liniar elastic în raport cu axele locale y •i z care modeleaz•
o leg•tur• caracterizat• cu moment-rotire. În cazul unei rela•ii neliniare moment- rotire
se d• de regul• rigiditatea ini•ial•.
leg•tur•: model:
Diagrama moment-rotire:
F Parametrul referitor la moment limit• are efect numai în contextul unei analize
statice neliniare.
Articula•ie plastic• Definirea rigidit••iilor de la cap•tul barelor:
Pentru leg•turi semirigide se selecteaz• op•iunea leg•tur• plastic•. În câmpul
momentului plastic se va afi•a valoarea acestuia (nu se poate edita). În cazul în care
sunt selectate mai multe elemente cu caracteristici identice în câmpul momentului
plastic ne se va afi•a nici o valoare dar articula•iile plastice vor fi definite.
F Articula•ia plastic• se poate definii numai pentru elementele din o•el.
Nervura
C•utare în biblioteca de
materiale
C•utare în biblioteca de
sec•iuni
Pentru modelarea nervurilor se poate utiliza o bar• spa•ial• cu trei noduri, cu axa
dreapt• •i sec•iune constant• sau variabila. Elementul nervur• se poate defini ca bar•
individual• sau ata•at la un element finit de suprafa••. Nervurile se pot ata•a centric sau
excentric la elementele de suprafa••.
Definire La se selecteaz• liniile la care sunt ata•ate elemente de nervur•.
Material sec•iune •i Definirea caracteristicilor se face identic cu elementul z•brea
axa local• x
Material:
Materialul nervurii poate s• fie diferit de materialul elementului plan la care este ata•at.
Sec•iune:
Sec•iunea nervurii se ia ca în figurile de mai jos . Conform acestora se dau •i
caracteristicile sec•ionale ale nervurii.
Dac• într-o muchie sunt conectate mai multe elemente plane •i la definire sunt
selectate una sau dou• muchii, referin•a automat• este stabilit• pe baza sistemelor
locale ale elementelor plane.
Punct de referin••
130 AxisVM 8c
Excentricitate Excentricitatea se în•elege în direc•ia axei z locale. Semnul ei este pozitiv dac•
suprafa•a median• a pl•cii este la z local al pl•cii pozitiv •i negativ în caz invers.
unde:
exc = distan•a de la centrul de greutate al sec•iunii nervurii pân• la planul median al
elementului de suprafa••, luat• cu semnul corespunz•tor.
F În cazul pl•cilor, excentricitatea nervurii modific• numai momentul de iner•ie la
încovoiere al nervurii conform formulei:
I *y = I y + A * exc 2
În cazul învelitoarelor nervura este legat• excentric de acestea, rezultând astfel
solicit•ri axiale în ambele elemente.
Preluare>> Se poate prelua proprietatea elementelor deja definite. Dup• apasarea butonului
fereastra de dialog se închide •i se clicheaza pe elementul de la care se dore•te
preluarea propriet••iilor.
Programul preia numai propriet••iile activate în fereastra de dialog.
•aib•
Selectare tip
element de
suprafa••
Selectare
referin•• din Selectare
desen referin•• din list•
Selectare punct
de referin•• din
list•
Selectare
Selectare referin•• din
referin•• din list•
desen
Selectare punct
de referin•• din
list•
În cazul elementelor finite tip Lagrange cu •ase noduri sau a elementelor tip Heterosis
cu nou• noduri, conform teoriei Mindlin-Reissner, la calculul deplas•rilor se va •ine
cont de efectul for•elor t•ietoare. In acest fel elementul se poate folosii pentru
modelarea placilor grosi si subtiri.
F Elementul de plac• se poate înc•rca numai perpendicular pe planul lui. În cazul
unei înc•rc•ri cu alt• direc•ie decât aceasta, elementul nu va prelua înc•rcarea.
Rezult• momentele mx, my, mxy [kNm/m], for•e t•ietoare vx, vy din sec•iuni
perpendiculare pe planul elementului, se determin• momentele principale
m1, m2 unghiul, αm •i rezultanta qR a for•elor t•ietoare.
132 AxisVM 8c
La definire se precizeaz•:
Material
Grosime
Punct/vector/ax•/plan de referin•• pentru axa local• x
Punct de referin•• pentru axa local• z
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog C•utare în biblioteca de materiale.
Selectare
referin•• din
Selectare list•
referin•• din
desen
Selectare punct
de referin•• din
list•
F Pentru un nod se poate defini un singur reazem global. Pentru punctele centrale ale
liniilor de margine la elemente de suprafa•• nu se pot defini reazeme nodale.
Punct de referin••
Vector de referin••
Comportare În cazul unei comport•ri neliniare se poate alege pentru fiecare component• de
neliniar• deplasare: o rigiditate activ• la compresiune sau la întindere •i pentru o comportare
neliniar•.
F Parametrii de mai sus sunt lua•i în considerare numai la calcul static neliniar, în
cazul analizelor static liniar, modal• I/II •i stabilitate reazemele se iau în calcul cu
rigidit••ile lor ini•iale.
C•utare în biblioteca
de sec•iuni
Încastrare/articula•ie
partea de sus
Încastrare/articula•ie
partea de jos
Manual de utilizare 135
Pentru reazemele definite parametric se pot defini stâlpul inferior •i superior cu care se
poate efectua analiza de str•pungere (exemplu: modelarea rezem•rii unei pl•ci
intermediare). Stâlpii folosi•i la modelarea reazemelor sunt vizualizate pe
reprezentarea randat• •i cu mausul este posibil identificarea lor.
Clicând pe butonul Calcule... programul determin• rigidit••ile reazemelor la deplasare
•i rotire. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele: materialul, sec•iunea,
lungimea barei •i prinderile stâlpului.
Modificare În cazul în care sunt selectate elemente de acela•i tip în fereastra de dialog se pot
modifica propriet••iile comune. Se pot modifica propriet••iile numai dac• este activat
butonul propriet••ii.
Dac• elementele un sunt de acela•i tip se va activa op•iunea de modificare.
F Barele •i nervurile rezemate pe pat elastic trebuie împ•r•ite în cel pu•in patru
segmente în toate cazurile.
La definirea reazemului liniar programul verific• rela•ia de mai jos •i comunic•
împ•r•irea corespunz•toare.
1 4E I 4E x I y
L ≤ lk = min 4 x z 4
, , unde L este lungimea barei.
2 R y Rz
F În cazul barelor pe mediu elastic, solicit•rile din câmp sunt calculate din solicit•rile
de la capetele barelor, cu metoda interpol•rii lineare (un alt motiv, care impune
necesitatea unei segment•ri suficient de dese).
Comportare În cazul unei comport•ri neliniare se poate alege pentru fiecare component• de
neliniar• deplasare: o rigiditate activ• la compresiune sau la întindere sau pentru o comportare
neliniara.
F Parametrii de mai sus sunt lua•i în considerare numai la calcul static neliniar, în
cazul analizelor static liniar, modal• I/II •i stabilitate reazemele se iau în calcul cu
rigidit••ile lor ini•iale.
138 AxisVM 8c
Definire Definirea unui corp rigid nou se face prin marcarea liniilor care formeaz•. Liniile
selectate care formeaz• un grup de linie independent•, va fi considerat ca •i un corp
rigid independent.
Dac• la modificarea corpurilor rigide sunt selectate linii care unesc aceste corpuri,
rezult• unirea lor într-un singur corp rigid.
Dac• la modificarea corpurilor rigide liniile selectate nu formeaz• o re•ea de linii
continu•, rezult• fragmentarea lor în mai multe corpuri rigide.
F În procesul de definire a elementelor finite este interzis ca toate nodurile/muchiile
unui element finit s• fie legate la acela•i corp rigid. Un nod al unui corp rigid are
întotdeauna •ase grade de libertate care nu pot fi legate.
$ Corpurile rigide apar pe ecran cu linie neagr• îngro•at•.
Manual de utilizare 139
Element cu comportare neliniar•, cu care se pot lega dou• noduri din structur•.
Elementul arc dispune de sistemul lui local de coordonate. În acest sistem local de
coordonate se dau rigidit••ile arcului la transla•ii (Kx, Ky, Kz) •i la rotiri
(Kxx, Kyy, Kzz).
Direc•ia sistemului local de coordonate poate s• fie:
global•
definit• cu ajutorul geometriei
dat• de referin•e
relativ• la element finit
definit• relativ la nod
La fiecare component• a rigidit••ii se
poate asocia o for•• limit•.
Componenta arcului nu poate prelua for••
mai mare decât aceast• component•.
Cu acest element se poate modela contactul între dou• elemente. Modul de lucru al
elementului contact poate s• fie activ sau inactiv. În modul de lucru activ, rigiditatea
lui este mai mare cu multe ordine de m•rime decât în modul inactiv. Datorit• faptului
c• în modul inactiv rigiditatea elementului nu este zero, elementul contact lucreaz• cu
o oarecare aproximare. Cu utilizarea acestui element se p•streaz• forma de band• a
matricii de rigiditate a structurii, iar în cadrul modelului este posibil• utilizarea unui
num•r nelimitat de elemente de contact.
Dac• p•trunderea este mai mic• decât valoarea minim•, atunci rigiditatea
contactului se poate mic•ora. Valoarea implicit• este de 1E-05.
Dac• p•trunderea este mai mare decât valoarea maxim•, atunci rigiditatea
contactului (pentru a p•stra precizia calculelor) se majoreaz•. Valoarea implicit• este
de 1E-05. Dac• p•trunderea este între valorile minime •i maxime, rigiditatea
elementului de contact nu se schimb•.
Adaptarea rigidit••ii active se face numai în limitele admise de raportul de adaptare.
Rigiditatea activ• poate s• ia valori înmul•ite sau împ•r•ite cu acest raport. Valoarea
raportului de adaptare poate s• fie 10, 100 sau 1000. Valoarea implicit• este 100.
F În analiza static• I, modal• I/II •i stabilitate, rigiditatea elementului de contact se ia
în func•ie de m•rimea ini•ial• a fantei. Dac• fanta ini•ial• este zero, elementul
contact va participa în analiza respectiv• cu rigiditatea activ•, dac• nu, cu
rigiditatea inactiv•. Acest contact este echivalent cu un element de arc care are
rigiditatea definit• conform elementului de contact.
Elementele de leg•tur• modeleaz• leg•tura între dou• noduri sau dou• linii
concentrând propriet••ile de rigiditate în interfa•a dintre ele (leg•tur• de transmitere
efort •i deplasare). Pozi•ia acestei interfe•e în cadrul elementului de leg•tur• trebuie
definit• în momentul definirii elementului. Elementele de leg•tur• au •ase componente
de rigiditate, care pot fi •i cu caracter neliniar.
Element de leg•tur• între dou• noduri cu interfa•• definit•. Pozi•ia interfe•ei în cadrul
elementului este arbitrar•. Prin definirea componentelor de rigiditate ale leg•turii dup•
sistemul de coordonate global, transmiterea de efort •i rotire între cele dou• noduri
devine reglabil•. Se mai poate defini •i comportare neliniar• pentru toate
componentele.
142 AxisVM 8c
De obicei se aplic• la: leg•turi pan•-rigl•, leg•tura între barele unor grinzi cu z•brele,
la leg•tura barelor contravântuirilor în cruce, la realizarea transmiterii corecte nod-
nod.
Exemplu: leg•tur• pan•-rigl• (vezi exemplul Steelframe.axs în directorul Exemple).
S• presupunem axa global• Z vertical•, deasemenea fiind paralel• cu axa local• z. Fie
rigla un profil IPE-400 în planul XZ, iar pana un profil I-200. Dorim transmiterea
eforturilor de pe pan• pe rigl•, dar nu •i a momentelor încovoietoare.
Cele dou• elemente sunt modelate cu axele lor. Elementul de leg•tur• trebuie introdus
între cele dou• axe, în intersec•ia aparent• a axelor. În acest caz elementul de leg•tur•
trebuie asociat unei linii a c•rui lungime este egal• cu distan•a dintre axe, adic• 30 cm
(40/2+20/2). Punctul de origine al elementului de leg•tur• s•-l consider•m cel de pe
rigl•. Interfa•a trebuie a•ezat• întotdeauna în punctul efectiv de tangen•• al celor dou•
elemente liniare (pan•-rigl•). În cazul de fa•• interfa•a se a•eaz• la 20 cm (40/2) de la
punctul de origine al elementului de leg•tur•, deci pozi•ia lui va fi 20/30 = 0.6666.
Dac• se presupune încastrare rigid• la deplasare, putem da valoarea 1E10 rigidit••ii la
deplasare, iar la rotire valori nule. Panele nefiind legate altfel, pentru evitarea rotirii de
corp rigid în jurul axei locale x trebuie s• fie KYY= 0.001 sau o valoare la fel de mic•.
Comportare În cazul unei comport•ri neliniare se poate alege pentru fiecare component• o
neliniar• caracteristic• efort-deplasare.
Element de leg•tur• alc•tuit din •ase noduri care leag• elemente tip nervur• sau
muchiile ale elementelor de suprafa•• Pozi•ia interfe•ei în cadrul elementului poate fi
aleas• arbitrar. Transmiterea eforturilor •i a deplas•rilor între dou• elemente de
nervur• (sau legatur• între dou• elemente finite de suprafa•• sau legatur• între un
element finit plan •i o nervur•) se face prin definirea corespunz•toare a componentelor
rigidit••ilor elementului de leg•tur•. Axa local• x este definit• de linia interfe•ei, iar
axa local• z este perpendicular• pe planul interfe•ei. Axa local• y se consider• dup•
regula mâinii drepte cunoscând celelalte dou• axe deja. Componentele de rigiditate la
rotire de obicei se iau cu valoarea zero. Se mai poate defini •i comportare neliniar•
pentru toate componentele.
Manual de utilizare 143
Cele dou• elemente sunt modelate cu planele lor mediane. În acest caz peretele trebuie
luat doar pân• la cota inferioar• a pl•cii, iar elementele de leg•tur• trebuie incluse între
cele dou• suprafe•e, adic• între muchia peretelui •i marginea pl•cii. În cazul de fa••
elementele de leg•tur• se vor afla în planul vertical al peretelui.
Distan•a dintre muchii este de 7.5 cm (15/2). Punctul de origine al elementului s•-l
consider•m nodurile aflate pe muchia peretelui, •i interfa•a dintre elemente (linia de
tangen•• efectiv• plac•-perete) se afl• la cota inferioar• a pl•cii, adic• la distan•a de 0
cm de origine. Astfel pozi•ia interfe•ei va fi 0/7.5 = 0. Dac• se presupune încastrare
rigid• la deplasare, putem da valoarea 1E+10 rigidit••ii la deplasare, iar la rotire valori
nule.
144 AxisVM 8c
Comportare În cazul unei comport•ri neliniare se poate alege pentru fiecare component• de
neliniar• rigiditate o caracteristic• efort-deplasare..
F Implicit toate nodurile sunt libere •i se pot modifica dup• preferin••. Pe direc•iile
blocate, componentele înc•rc•rilor •i ale maselor nu sunt luate în considerare.
Suma înc•rc•rilor care ac•ioneaz• pe direc•ia gradelor de libertate blocate sunt
afi•ate în tabelul cu înc•rc•rile neechilibrate.
$ Nodurile care au grade de libertate blocate pe o direc•ie din cele •ase, apar cu culoarea
albastru deschis
146 AxisVM 8c
Structuri în cadre
Cadru în planul Cadru în planul
X-Y X-Z
Cadru în planul
Y-Z
Re•ele de grinzi
Re•ea de grinzi în Re•ea de grinzi
planul X-Y în planul X-Z
Re•ea de grinzi în
planul Y-Z
•aibe
•aib• în planul •aib• în planul
X-Y X-Z
•aib• în planul
Y-Z
Plac• plan•
Plac• în planul Plac• în planul
X-Y X-Z
Plac• în planul
Y-Z
Simetrii
Plan de simetrie Plan de simetrie
X-Y X-Z
Plan de simetrie
Y-Z
4.9.16. Referin•e
Punct de referin•• Definirea orient•rii în spa•iu (sisteme locale) a elementelor de reazem, bar• •i a
direc•iei pozitive z pentru elemente de suprafa••.
Pentru fiecare bar• se poate ata•a un punct de referin•• în sistemul global de
coordonate, care define•te sistemul local de coordonate al elementului în spa•iu
(x, y, z axe locale) prin fixarea planului x-z •i direc•ia pozitiv• a axei z.
Punct de referin••
Punct de referin••
Dac• cu un punct de referin•• sunt definite direc•iile mai multor elemente de reazem,
toate vor fi orientate în direc•ia punctului de referin••.
Manual de utilizare 149
Vector de referin•• În cazul elementelor de suprafa••, sistemul local de coordonate al elementului finit, cu
fixarea direc•iei axei x •i a direc•iei pozitive a axei z , este complet definit. Cu ajutorul
punctului, vectorului, axei sau planului de referin••, se poate fixa direc•ia pozitiv• a
axei x în felul urm•tor:
Axa local• x a elementului va
fi paralel• cu vectorul de
referin•• (vectorul de
referin•• trebuie s• fie paralel
cu planul elemen-tului de Vector de referin••
suprafa••).
Dac•, cu un vector de referin•• sunt definite direc•iile mai multor elemente de reazem,
toate vor fi paralele cu vectorul de referin••.
Ax• de referin•• Axa local• x a elementului de suprafa•• arat• spre axa de referin••. (centrul
elementului de suprafa•• nu poate s• fie pe axa de referin••).
Ax• de referin••
150 AxisVM 8c
Plan de referin•• Axa local• x a elementului de suprafa•• este paralel• cu linia care rezult• din
intersec•ia planului de referin•• cu planul elementului (planul de referin•• nu poate s•
fie paralel cu planul elementului).
Plan de referin••
Vizualizare Se poate selecta care dintre nivelele •i tipurile de elemente ale modelului arhitectural
original s• apar• pe folia de dos.
La generarea unei scheme statice sau la •tergerea unor obiecte, apare paleta de
selectare. Pe aceast• palet• se poate seta în ce domeniu de sec•iune (stâlpi, grinzi) sau
domeniu de grosime (pere•i, plan•ee •i învelitoare) s• se încadreze elementele
vizualizate.
•tergerea obiectelor Cu aceast• op•iune se pot •terge elementele selectate ale modelului arhitectural.
Se poate asocia reazem liniar p•r•ii inferioare a peretelui clicând în c•su•a Rezemare la
partea inferioar•.
Obiectul perete selectat poate fi modificat într-un reazem liniar prin op•iunea
Convertirea pere•ilor în reazeme. Astfel reazemele vor ap•rea în locul muchiei de sus
a peretelui. La calculul rigidit••ilor reazemelor programul •ine cont de modul de
rezemare a p•r•ii inferioare •i superioare a peretelui.
Obiectele stâlp selectate pot fi schimbate în reazeme nodale prin op•iunea Convertirea
stâlpilor în reazeme. Astfel reazemele vor ap•rea în cap•tul de sus a stâlpului. La
calculul rigidit••ilor reazemelor programul •ine cont de modul de rezemare al stâlpului.
Grind• Obiectele tip grind• se pot
defini ca nervur• sau ca bar•.
Trebuie definit mate-rialul •i
sec•iunea grinzii.
În cazul alegerii variantei
Automat la sec•iune, prog-
ramul alege tipul sec•iunii dup•
caracteristicile geo-metrice ale
modelului arhitectural.
4.9.18. Modificare
Modificarea caracteristicilor elementelor finite deja definite.
Modificarea se poate face astfel:
1. Se •ine ap•sat• tasta [Shift] •i se selecteaz• cu cursorul elementele de
modificat. Pentru selectare se poate utiliza •i fereastra sau bara de selectare.
2. Se d• un clic pe butonul elementului.
3. În rândul datei de modificat se comut• butonul de modificare.
4. Se modific• data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.
Modificare rapid•: clicând pe domeniul sau elementul finit apare fereastra de dialog
aferent• acestuia. Dac• sunt selectate mai multe elemente finite, clicând pe unul dintre
acestea este posibil• modificarea propriet••ilor tuturor elementelor acest tip deodat•.
Dac• sunt selectate elemente finite •i se clicheaz• pe un element neselectat, selec•ia se
anuleaz• iar modificarea va fi valabil• pentru elementul pe care s-a clicat. Clicând pe
un nod este posibil• modificarea rapid• a gradelor de libertate ale acestuia.
Propriet••iile elementelor se pot modifica •i cu Editorul de propriet••i.(3.5.1)
4.9.19. •tergere
[Del] Vezi detaliat… 3.2.5 •tergere
Manual de utilizare 153
4.10. Înc•rc•ri
Ipoteza nou• Clicând pe un icon din câmpul Ipotez• nou•, în lista ipotezelor de înc•rcare apare un
câmp nou, necompletat. În câmp se poate completa numele ipotezei. Sunt permise
denumiri de ipotez• care înc• nu figureaz• în lista ipotezelor. Se pot defini maxim 99
de ipoteze.
Tipul ipotezei poate s• fie unul din urm•toarele trei :
1. Static
Aceast• ipotez• se poate folosi la analiza modal• sau stabilitate. În cazul analizei
modale, înc•rc•rile dintr-o ipotez• static• se pot transforma în mase nodale. Ipoteza
se poate asocia la o grupare de înc•rcare. La generarea combina•iilor de
dimensionare, ipoteza va participa cu parametrii grup•rii.
Grupare nou• Pentru generarea combina•iilor de dimensionare este necesar• definirea grup•rilor de
înc•rcare. Clicând pe un icon din Grupare nou•, în lista ipotezelor de înc•rcare apare
un câmp gol. În acest câmp se poate completa numele grup•rii. Sunt permise denumiri
de grup•ri care înc• nu figureaz• în lista grup•rilor. La definirea unei grup•ri trebuie
da•i •i coeficien•ii de grupare (coeficien•i de siguran••, de simultaneitate •i dinamici).
Ipotezele de înc•rcare se pot asocia în aceste grup•ri de înc•rcare. Ipoteza selectat• va
face parte din gruparea selectat• din lista grup•rilor de înc•rcare. Ipotezele de
înc•rcare se pot grupa •i cu ajutorul mausului din lista ierarhic• a grup•rilor •i a
ipotezelor.
Vezi detaliat... 4.10.2 Combina•ii de înc•rc•ri
Grupe de incarcare În grupare poate (in functie de standardul ales) s• fie una din urm•toarele tipuri de
înc•rc•ri:
1. Permanente
Grupa înc•rc•rilor permanente (greutatea proprie, înc•rc•ri permanente…).
Toate înc•rc•rile din aceast• categorie sunt luate în considerare în fiecare
combina•ie calculat• cu coeficientul maxim •i minim de siguran••.
2. Cvasipermanente
Grupa înc•rc•rilor cvasipermanente. Toate înc•rc•rile din aceast• categorie sunt
luate în considerare când efectul lor este defavorabil.
3. Variabile
Grupa înc•rc•rilor temporare variabile (înc•rc•ri utile, înc•rc•ri din vânt,
z•pad•, …). Toate înc•rc•rile din aceast• categorie sunt luate în considerare când
efectul lor este defavorabil.
4. Excep•ionale
Grupa înc•rc•rilor excep•ionale (•oc,seism, cedare de reazem, explozie, ...).
Din grupa înc•rc•rilor excep•ionale, la formarea unei combina•ii de dimensionare se
ia numai o singur• ipotez• de înc•rcare cu înc•rc•ri excep•ionale.
5. Grupa înc•rc•rilor seismice (Seism dup• Eurocode)
Într-un grup de înc•rcare ipotezele de înc•rc•ri sunt excep•ionale, adic• în timpul
gener•rii unei combina•ii, dintr-un grup de înc•rcare simultan poate s• apar• o
singur• ipotez• de înc•rcare. Dintr-un grup de înc•rc•rcare poate fi przent numai o
singur• ipotez• (coeficient de simultaneitate = 0).
Manual de utilizare 155
Tipul înc•rc•rilor Diferitele tipuri de elemente finite se pot înc•rca cu urm•toarele tipuri de înc•rc•ri:
Generarea Cu aceast• func•ie din ipotezele de înc•rcare definite se pot genera combina•ii de
combina•iilor de înc•rc•ri. La definirea unei combina•ii, fiec•rei ipoteze de înc•rcare trebuie s• i se
înc•rcare asocieze un coeficient, în func•ie de m•sura în care aceasta particip• într-o combina•ie.
Programul calculeaz• combina•iile însumând rezultatele ipotezelor (deplas•ri, eforturi,
reac•iuni), multiplicate cu coeficien•ii da•i. Dac• folosim coeficientul 0, ipotezele de
înc•rcare respective nu vor participa în combina•ia respectiv•.
∑ n ⋅ P + ∑ n C +n ⋅ ∑ n ⋅V = X(G.F.)
i i i i g i i
∑ P +∑ C + ∑ n ⋅V + E = X ( G .S .)
i i
d
i i 1
∑ P +∑ C
i i + n g ⋅ ∑ Vi = Y(G.F.)
Sunt calculate automat toate combina•iile posibile în gruparea fundamental•, pe baza
formulei de mai sus, dup• care sunt selectate valorile maxime •i minime ale
deplas•rilor.
Semnifica•ia nota•iilor:
P - componenta înc•rc•rii permanente
C - componenta înc•rc•rii cvasipermanente
V - componenta înc•rc•rii variabile
E - componenta înc•rc•rii excep•ionale
n - coeficientul înc•rc•rii (de supraînc•rcare - conduce la intensit••i de calcul
limit•)
nd - coeficientul înc•rc•rii (de lung• durat• - conduce la intensit••i de calcul
reduse)
ng - coeficient de grupare - este luat în considerare automat în func•ie de num•rul
înc•rc•rilor variabile luate în considerare în combina•ia respectiv•, cu
urm•toarele valori:
1,0 în cazul unei singure înc•rc•ri variabile;
0,9 în cazul a dou• sau trei înc•rc•ri variabile;
0,8 în cazul a patru sau mai multe înc•rc•ri variabile;
∑γ Gi G ki + γ Qj Q kj + ∑γ
i≠ j
Qi Ψ0 i Q ki
excep•ionale:
∑γ GAi G ki + A k + Ψ1 j Q kj + ∑Ψi≠ j
2 i Q ki
seismice:
∑G ki + γ I A Ed + ∑Ψ 2 i Q ki
Pentru deplas•ri:
rar:
∑G ki + Q kj + ∑Ψ
i≠ j
0 i Q ki
de lung• durat•:
∑G ki + Ψ1 j Q kj + ∑Ψ
i≠ j
2 i Q ki
cvasipermanente:
∑G + ∑Ψ
ki 2 i Q ki
•aib•
direc•ica-y
direc•ica-z
-
Plac•
plan•
direc•ica-x direc•ica-X
direc•ica-y direc•ica-Y
Înveli-
toare
direc•ica-z direc•ica-Z
162 AxisVM 8c
Definirea înc•rc•rii
liniare pe domeniu
între dou• puncte
Definirea
înc•rc•rii liniare pe
domeniu pe un
poligon.
Definirea înc•rc•rii Selectând linia sau arcul dintr-un domeniu programul define•te înc•rcarea liniar• cu
liniare pe linie sau valoarea dat•.
arc existent
Modificare Se poate modifica pozi•ia, punctul de rupere, valoarea înc•rc•rilor deja pozi•ionate.
Modificarea pozi•iei 1. Se deplaseaz• cursorul pe imaginea înc•rc•rii
2. Ap•sând butonul din stânga a mausului se poate muta înc•rcarea.
3. Prin mi•carea mausului sau prin introducerea coordonatelor înc•rcarea se
poate muta în pozi•ia nou•.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului înc•rcarea concentrat• se mut• în
pozi•ia nou•.
Modificarea 1. Deplasa•i cursorul pe peasupra punctului de rupere. (Lâng• cursor o s• apar•
punctului de rupere simbolul punctului de col• al înc•rc•rii.)
2. •inând ap•sat butonul stâng al mausului, deplasa•i punctul de rupere.
3. Deplasând mausul sau cu o coordonat• relativ• deplasa•i la locul dorit punctul
de rupere al înc•rc•rii.
4. Cu un clic cu butonul stâng al mausului, punctul de rupere va fi pozi•ionat la
locul dorit.
Modificarea valorii 1. Se deplaseaz• cursorul pe imaginea înc•rc•rii.
(Lâng• cursor apare simbolul înc•rc•rii.)
2. Se apas• pe butonul din stânga a mausului.
3. In fereastra înc•rc•rii se modifica înc•rcarea.
4. Se închide fereastra de dialog al înc•rc•rii
Modificarea înc•rc•rii se poate face •i în tabel. În tabel se poate modifica •i forma
liniei de distribu•ie a înc•rc•rii.
Manual de utilizare 163
•tergere Selecta•i înc•rc•rile pe care dori•i s• le •tege•i, apoi ap•sa•i tasta Delete.
F Înc•rc•rile definite pe domenii se p•streaz• •i la regenerarea re•elei de elemente
finite.
•aib•
direc•ica-y
direc•ica-z
-
Plac•
plan•
164 AxisVM 8c
direc•ica-y direc•ica-Y
Înveli-
toare
direc•ica-z direc•ica-Z
•tergerea
înc•rc•rilor pe
goluri
Dac• este activat, programul ia în considerare înc•rc•rile aplicate pe goluri.
Aplicare înc•rcare
•i pe goluri
Intensitate
constant•
Înc•rcare
dreptunghiular•
Înc•rcare pe
domeniu de form•
dreptungi rotit
Intensitate linear
variabil
Cu direc•ia local• y yG
T = T2 + (T1 − T2 )
Hy
Cu direc•ia local• z zG
T = T2 + (T1 − T2 )
Hz
unde (yG, z G) este centrul de greutate al sec•iunii iar Hy, Hz dimensiunile sec•iunii
descrise în baza de date a sec•iunilor.
dT•=T1 - T2 varia•ia de temperatur• neuniform•.
Manual de utilizare 169
dT ≠ = T1 − T2
Punct de referin••
T1
T2
4.10.19. Seism
Metoda spectrului Determinarea înc•rc•rilor din seism se
de r•spuns face prin metoda spectrului de r•spuns
pentru elemente plane •i spa•iale. Din
modurile de vibrare calculate anterior
programul genereaz• valorile for•elor
seismice echivalente •i aplic• pe acestea
ca for•e statice pe structur•, dup• care
valorile astfel calculate prin însumarea
rezultatelor apar•inând modurilor de
vibrare determin• solicitarea maxim•
provenit• din efectul seismic.
F Unele standarde prescriu propor•ia minim• din masa total• care se ia în considerare
la analiza modurilor de vibra•ie.
Ex. În cazul Eurocode 8 • • 0.9, adic• suma maselor propor•ionale trbuie s• fie
minim 90% din masa total• în fiecare direc•ie analizat•, •i trebuie luat în
considerare fiecare mod de vibra•ie a c•rei mas• propor•ional• este mai mare de
5%.
2. Deschidem o ipotez• de înc•rcare de tip seism.
La deschiderea ipotezei de seism programul genereaz• mai multe ipoteze de seism,
dup• cum urmeaz•:
172 AxisVM 8c
T [s]
2 T 2,5 2
0 • T < TB : S d (T ) = a g ⋅ S ⋅ + −
3 TB q 3
2,5
TB • T < T C : S d (T ) = a g ⋅ S ⋅
q
2,5 TC
S d (T ) = a g ⋅ S ⋅ ≥ β ⋅ ag
q T
TC • T < T D :
2,5 TC ⋅ TD
S d (T ) = a g ⋅ S ⋅ ≥ β ⋅ ag
q T 2
TD • T :
unde:
S, TB, TC, TD: EC8 ENV 1998-1 (Tabelul 3.2., 3.3.)
Ace•ti parametrii sunt diferi•i func•ie de clasa terenului de fundare •i de spectrul
seismic.
174 AxisVM 8c
E= ∑Ei
i
2
unde:
E componenta solicit•rii sau deplas•rii unui punct.
Combina•iile efectelor seismice pe o direc•ie
Programul aplic• dou• metode pentru determinarea componentelor efectelor seismice
pe o direc•ie dat•.
Valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor (E) din înc•rc•rile seismice pe
direc•iile X, Y, Z ap•rute simultan.
176 AxisVM 8c
E= E X2 + E Y2 + E Z2
2. Combina•ia „30%”:
E X "+"0.3EY "+"0.3 EZ
E = max 0.3E X "+" EY "+"0.3E Z
0.3E X "+"0.3 EY "+" E Z
unde:
EX, EY, EZ sunt valorile maxime independente pe direc•iile X, Y, resp. Z.
Calculul deplas•rilor
Metoda de calcul ale deplas•rilor luând în considerare comportarea neliniar•.
Es = q d ⋅ E
unde:
qd: coeficient de comportare pentru deplas•ri
E: maximul de deplasare din analiza neliniar•
F În general qd=q.
Verificarea sensibilit••ii de gradul doi conform EC8 prEN 1998-1 (4.4.2.2.)
Programul verific• la finalul calculului seismic sensibilitatea fiec•rui nivel la efect
seismic de gradul doi. Calculeaz• pentru fiecare nivel un factor de sensibilitate seismic
• din efect de seism pe direc•iile X •i Y.
Ptot ⋅ d r
θ=
Vtot ⋅ h
unde:
Ptot este suma înc•rc•rilor gravita•ionale deasupra nivelului current
dr este deplasarea între nivele calculat din valorile medii ale diferen•elor între
deplas•rile de nivel din efect de seism pe direc•iile X sau Y
Vtot este suma eforturilor de forfecare deasupra nivelului current din efect de seism pe
direc•iile X sau Y
h este în•l•imea nivelului curent
Manual de utilizare 177
Setarea
parametrilor
seismice
(Eurocode 8)
Factorul de comportare
la deplasare
Acceleratia
seismica in sol
Editor de
Tip sol raspuns
spectral
Parametrii
raspunsului
spectral
Modurile de
combina•ie
T [s]
β0
−1
q
0 • T < TB : S d (T ) = a g 1 + T
TB
β0
TB • T < T C : S d (T ) = ag
q
β 0 TC
TC • T < T D : S d (T ) = a g
q T
β 0 TCTD
TD • T : S d (T ) = a g
q T2
unde:
S, TB, TC, TD: sunt conform P100-2004
∑ mi si2,k
i =1
unde:
∑m s
i =1
i i ,k
Etapele de calcul
Efectul seismului este calculat în trei direc•ii independente:
Direc•ia X global (orizontal)
Direc•ia Y global (orizontal)
Direc•ia Z global (vertical) /op•ional/
F Programul ia în considerare efectul seismului pe direc•ia X •i Y ca efecte
simultane, dar independente ca efect static.
Combina•ie de r•spuns modal pe o direc•ie a efectului seismic
unde:
E componenta solicit•rii sau deplas•rii unui punct.
Combina•iile efectelor seismice pe o direc•ie
Programul aplic• dou• metode pentru determinarea componentelor efectelor
seismice pe o direc•ie dat•.
Valorile maxime ale solicit•rilor •i deplas•rilor (E) din înc•rc•rile seismice pe
direc•iile X, Y, Z ap•rute simultan.
E= E X2 + E Y2 + E Z2
2. Combina•ia „30%”:
E X "+"0.3EY "+"0.3 EZ
E = max 0.3E X "+" EY "+"0.3E Z
0.3E X "+"0.3 EY "+" E Z
unde:
EX, EY, EZ sunt valorile maxime independente pe direc•iile X, Y, resp. Z.
Calculul deplas•rilor pentru SLS
Metoda de calcul ale deplas•rilor luând în considerare comportarea neliniar•.
ds = υ q de
unde:
u: factor de reducere care •ine seama de perioada de revenire mai scurt• a ac•iunii
seismice
de: deplasarea aceluia•i punct din sistemul structural, determinat• prin calcul static
elastic sub înc•rc•ri seismice de proiectare
Manual de utilizare 181
unde:
Ptot este suma înc•rc•rilor gravita•ionale deasupra nivelului current
dr este deplasarea între nivele calculat din valorile medii ale diferen•elor între
deplas•rile de nivel din efect de seism pe direc•iile X sau Y
Vtot este suma eforturilor de forfecare deasupra nivelului current din efect de seism pe
direc•iile X sau Y
h este în•l•imea nivelului curent
Setarea
parametrilor
seismice P100
Factorul de comportare
la deplasare
Acceleratia
seismica in sol
Editor de
raspuns
spectral
Tip sol
Parametrii
raspunsului
spectral
Editor de spectre de Dac• ve•i schimba tipul spectrului din forma Parametric• la forma Unic•, dup• care
r•spuns ap•sa•i butonul Spectru r•spuns, apare fereastra de dialog de mai jos. Aici func•ia
spectrului de r•spuns se poate defini prin puncte sau se poate modifica pe aceasta.
Modurile de
combina•ie
Pentru analiza modal• I/II masele care nu sunt introduse în ipotezele de înc•rcare se
pot lua în considerare ca mase concentrate în noduri.
Pentru analiza modal• II masele nodale se pot lua în considerare ca înc•rc•ri statice
care prin efectul de ordinul II afecteaz• rezultatele.
Pentru nodurile selectate se pot defini mase concentrate mx, my, mz [kg] pe cele trei
direc•ii globale.
In cazul in care masele sunt egale pe cele trei directii este suficient definirea a unei
singure mase (Aplica aceeasi masa pe fiecare directie).
$ Masele nodale sunt vizualizate cu un cerc dublu de culoare ro•u închis.
4.10.21. Modificare
Modificarea înc•rc•rilor deja definite.
Modificarea se poate face astfel:
1. Se •ine ap•sat• tasta [Shift] •i se selecteaz• cu cursorul elementele a c•ror
înc•rcare se modific•. Pentru selectare se poate utiliza •i fereastra sau bara de
selectare.
2. Se d• un clic pe butonul înc•rc•rii.
3. În rândul datei de modificat se comut• butonul de modificare.
4. Se modific• data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.
4.10.22. •tergere
4.11. Re•ea
Barele •i nervurile curbe la analize sunt considerate elemente cu axe drepte. Pentru
elementele curbe este necesar definirea unui poligon cu densitatea corespunz•toare. În
mod similar se procedeaz• •i pentru barele cu sec•iune variabil• pentru ca aceste
elemente sunt considerate cu sec•iune constant• între dou• noduri. Precizia rezultatelor
depinde de densitatea re•elei de elemete finite.
Re•ea de elemente finite – similar cu re•elei pentru domenii – se poate •terge sau
modifica. Propriet••iile •i înc•rc•rile definite pe aceste elemente nu se •terg la
•tergerea re•elei.
Re•eaua de lemente finite se poate definii •i pentru elemente liniare. Aceast•
posibilitate se poate utiliza eficient pentru analizele neliniare •i dinamice unde pentru
o precizie mai mare este necesar împ•r•irea barelor în mai multe segmente.
Parametrii de
generare re•ea
pentru elemente de
linie
Parametrii generare
re•ele pe domenii
Dimensiune re•ea Se poate definii o m•rime medie pentru elemente finite. În urma gener•rii poate sa
rezulte elemente •i mai mici •i mai mari.
Ajustarea re•elei la Cu aceste op•iuni se poate seta ca la ce tipuri •i m•rimi de înc•rc•ri s• fie ajustata
înc•rc•ri re•eaua. Pentru înc•rc•rile concentrate se vor genera noduri iar pentru înc•rc•rile
liniare linii.
Metoda de Elemente uniforme
împ•r•ire a La generarea re•elei conturul domeniilor •i liniile interioare vor fi imp•r•ite pe baza
conturului m•rimii medie a unui element finit. Cu aceasta op•iune elementele finite
triunghiulare vor fi aproximativ de aceeasi dimensiune.
Adaptare m•rimea de re•ea
Programul •inând cont de forma domeniului genereaz• re•eaua optim•. Unde
dimensiunea de re•ea definit• de utilizator este corespunz•tor se va genera aceast•
re•ea iar unde nu este corespunz•tor se va genera automat o re•ea mai dens•.
Dac• op•iunea Generare re•ea numai pe domenii f•r• re•ele este activat• se vor
genera re•ele numai pe domeniile care nu au re•ea definit•.
Generarea re•elei poate fi urm•rit• într-o fereastr• separat• în care clicând pe butonul
Renun•a se poate opri generarea re•elei.
La generarea re•elei în cazul unor elemente finite tip bar• care sunt incluse total sau
par•ial în domeniu, programul ia în considerare numai nodurile de la capetele de bar•,
nu •i liniile aferente acesteia.
Dac• în interiorul domeniului se g•sesc elemente patrulatere sau triunghiulare pe care
deja au fost generate re•ele, programul le include f•r• modific•ri pe acestea în re•eaua
nou•.
186 AxisVM 8c
F Generarea unei re•ele noi pe un domeniu pe care anterior s-a generat o re•ea are ca
efect schimbarea re•elei domeniului în cel nou.
Uniform•
Se d• lungimea maxim• a laturii unui element finit din re•eaua îndesit•. Func•ia
realizeaz• îndesirea re•elei astfel încât fiecare element va avea laturile de lungime mai
mic• decât valoarea dat•.
Manual de utilizare 187
Îndesire în jurul
unui punct
Îndesire dup•
muchie
5. Analiz•
Cu acest program se pot efectua analize statice de ordinul I •i II, modale de ordinul I •i
II •i de stabilitate. În sistemul de programe AxisVM, analiza structurilor se bazeaz• pe
metoda elementului finit. Metoda elementului finit este prezentat• detaliat în
bibliografia manualului de utilizare. Condi•ia utiliz•rii sistemului de programe este
cunoa•terea metodei elementului finit aferent programului •i experien•• în utilizarea
acestuia.
Analiza unei structuri este efectuat• în trei etape:
5.1. Static•
Liniar• În cadrul analizei liniare, diagrama for••-deplasare este liniar•.
La apelarea func•iei, analiza se efectueaz• imediat pentru toate ipotezele de înc•rcare.
Comportarea geometric liniar• a structurii presupune c• deplas•rile structurii sunt
mici, iar materialul utilizat este izotrop sau anizotrop •i se comport• liniar (legea lui
Hooke).
Criterii de Analiza convergen•ei asigur• precizia rezultatelor analizei neliniare. Este foarte
convergen•• important ca parametrii convergen•ei s• fie da•i corespunz•tor. În procesul de iterare,
valoarea incrementului deplas•rii •i vectorul for•elor neechilibrate trebuie s• se
anuleze (s• tind• c•tre zero).
Num•rul maxim de Se alege în func•ie de nelinearitatea structurii •i parametrii analizei folosite. Valoarea
itera•ii implicit• este 20. Dac• criteriile de convergen•• nu sunt îndeplinite în num•rul maxim
de itera•ii, programul nu d• rezultate.
Deplasare/ Criterii multiple de convergen•• se pot exprima în deplas•ri, for•• sau lucru mecanic
Înc•rcare/ Lucru (este obligatoriu cel pu•in un criteriu). În majoritatea cazurilor, criteriul exprimat cu
mecanic ajutorul lucrului mecanic este suficient. În anumite situa•ii, pentru o eroare mare a
incrementului de deplasare, corespunde o for•• mic• neechilibrat• sau invers. Valorile
implicite pentru parametrii de convergen•• sunt urm•toarele: deplasare 0.001, for••
0.0001 lucru mecanic 0.0000001.
Luarea in In cazul placilor de beton armat este posibilitatea efectuarii analizei tinand cont de
considerare a armarea placii. Se poate seta ca programul sa tina cont de armarea minima calculata sa
armarii armarea efectiva.
Programul determina deformatiile si eforturile in placa de beton armat pe baza
diagramei moment-curbura. Deformatiile astfel obtinute reprezinta deformatia exacta a
placii. Eforturile obtinute reprezinta o eventuala redistribuite lor in placa.
Neliniaritate geometric• pentru bare
Pentru aceast• op•iune programul determin• echilibrul pentru structura deformat•. În
func•ie de m•rimea deplas•rilor programul face o analiz• de ordinul I sau de ordinul II.
Programul •ine cont de neliniaritatea geometric• numai pentru elementele z•brea, bar•
•i nervur•.
Dac• în model nu sunt elemente neliniare (contact, arc) se activeaz• doar op•iunea
Neliniaritatea geometric•.
Dac• în model sunt elemente neliniare, atunci în analiz• se ia în considerare
neliniaritatea acestor elemente (contact, arc). Prin activarea op•iunii Neliniaritatea
geometric• pentru bare se poate •ine cont •i de neliniaritatea elementelor de bar• •i
z•brea.
Criterii de Analizele de convergen•• asigur• precizia rezultatelor analizei modale, din acest motiv
convergen•• este foarte important• alegerea parametrilor de convergen••.
Num•rul maxim de Num•rul maxim a itera•iilor se alege în func•ie de modurile de vibra•ie care se
itera•ii determin• (valoare mai mare pentru num•r mai mare de valori proprii). Valoarea
implicit• este de 30. Dac• nu sunt îndeplinite criteriile de convergen•• cu parametrii de
convergen•• ale•i, programul nu d• rezultate.
Convergen•a Se determin• convergen•a relativ• a valorii proprii. Valoarea implicit• este de 1.0E-10.
valorilor proprii
Convergen•a Valoarea de referin•a implicit• este de 0.00001. Valoarea erorilor cu care au fost
vectorilor proprii determinate vectorii proprii sunt comparate cu aceast• valoare de referin••. Dac•
eroarea este mai mare decât valoarea de referin••, atunci aceasta va apare în paleta de
informa•ii cu culoarea ro•ie.
F În analiz•, programul folose•te matricea diagonal• a maselor. În consecin••, pentru
o modelare corespunz•toare a distribu•iei maselor în model este necesar• împ•r•irea
barelor în mai multe segmente •i discretizarea corespunz•toare în cazul elementelor
finite plane. Precizia rezultatelor este suficient de bun• dac• pentru fiecare
semiund• elementele sunt împ•r•ite în patru segmente (în cazul elementelor de
suprafa•• pe ambele direc•ii).
5.3. Stabilitate
În cadrul analizei de stabilitate programul determin• num•rul cerut de parametrii
critici de înc•rcare minimi •i formele de pierdere a stabilit••ii aferente. Analiza este o
rezolvare a unei probleme generale de valori proprii (programul folose•te metoda
iter•rii pe subspa•ii). Programul verific• dac• au fost determinate valorile proprii cele
mai mici.
F În cadrul analizei structurii, programul determin• numai valori proprii pozitive.
Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina.
Parametrii analizei
Se dau parametrii pentru analiz•:
Ipoteza Se alege o ipotez• de înc•rcare pentru care se face analiza de stabilitate (numai o
singur• ipotez•).
Num•rul formelor Se dau num•rul formelor de pierdere a stabilit••ii dorite. Valoarea implicit• este 6.
de pierdere a Numai valoarea cea mai mic• are semnifica•ie fizic• (aceast• valoare d• parametrul
stabilit••ii critic al înc•rc•rii).
Manual de utilizare 195
Element finit patrulater de •aib•, plac•, Element finit triunghiular de •aib•, plac•,
învelitoare învelitoare
Z•brea *
Bar• * * * * * *
Nervur• * * * * * *
•aib• * *
Plac• * * *
Învelitoare * * * *
Reazem
* * * * * *
(numai dou•
componente)
Unde:
u, v, w transla•ii locale în direc•ia axelor x, y, z
θx, θy, θz rotiri locale în direc•ia axelor x, y, z
(*) rigiditatea în direc•ia dat•
Manual de utilizare 197
6. Rezultate
6.1. Static•
De pe foaia Static• se poate efectua analiza static• de ordinul I •i II. Vizualizarea
rezultatelor ob•inute.
Scara de reprezentare
Reprezentare
Componenta diagrame
Parametrii de reprezentat• neliniare
reprezentare
Analiz• static• Modul de
neliniar• reprezentare
Ipoteza de înc•rcare, C•utare valori
combina•ia, înf••ur•toarea min/max
Analiz• static•
liniar• sau combina•ia de
dimensionare
Sectiuni afisate
in mod de
afisare sectiuni
Metoda de Pentru Eurocod si standardele care se bazeaza pe Eurocod se poate seta metoda de
combinare combinare.
Scara Scara de reprezentare a diagramelor. Valoarea implicit• este de 1.00 pentru care
valoarea maxim• din diagram• va fi 50 de pixeli. Scara se poate modifica dup•
preferin••.
Suprafa••
Afi•area valorii componentei rezultatelor pe elemente de suprafa•• •i reazeme de
suprafa••. Rezultatele pe elemente de suprafa•• sunt date în •apte sau nou•
noduri. Programul determin• valoarea maxim• absolut• pe elementul finit •i o
afi•eaz• numai pe aceasta. Punctul cu valoarea maxim• este marcat cu un punct
negru pe ecran.
Numai Min./Max.
Valorile afi•ate pe noduri, lini sau suprafe•e vor fi minimele •i maximele locale.
Uniformizarea Nu este
solicit•rilor Solicit•rile ob•inute în noduri nu sunt mediate.
Selectiv
Solicit•rile ob•inute în noduri sunt mediate în func•ie de sistemul local de
coordonate a elementelor care sunt legate în nodul respectiv •i înc•rc•rile
aferente elementelor.
Toate
Solicit•rile ob•inute în noduri sunt mediate f•r• a se lua în considerare
caracteristicile elementelor •i înc•rc•rile pe acestea.
Varia•ia intensit••ii Setarea parametrilor de intensitate.
202 AxisVM 8c
Ipoteza de
înc•rcare,
combina•ia,
înf••ur•toare sau
combina•ia de
dimensionare
Varia•ia intensit••ii (dnx, dny, dnxy, dmx, dmy, dmxy, dvx, dvy)
Efort unitar în suprafa•• (Sxx, Syy, Sxy, Sxz, Syz, So, S1, S2)
Reac•iune reazem nodal (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
Reac•iune reazem pe muchie (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
Reac•iune reazem de suprafa•• (Rx, Ry, Rz)
Solicitare arc (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
Solicitare contact (Nx)
Modul de
Modul de reprezentare
reprezentare
Scara reprezent•rii
Cu scara reprezent•rii se poate modifica scara diagramelor.
Manual de utilizare 203
6.1.2. Anima•ie
Salvare în fi•ier
video
Setarea parametrilor de
Butoane de comand• Setarea vitezei de
anima•ie
rulare
Parametrii
Anima•ie Derulare
Unidirec•ional
Derulare de la zero pân• la
valoarea maxim•.
Bidirec•ional
Derulare continu• de la zero pân•
la valoarea maxim•.
Fi•ier video Realizare fi•ier video: Clicând pe butonul ro•u putem salva anima•ia sub numele
numefisier.avi, care ulterior poate fi vizualizat cu programul Windows Media Player.
Programul genereaz• în fi•ierul video un num•r de secven•e care se poate seta la
Parametri.... De obicei aceste filme au durata setat• în fereastra Durata pozelor - dac•
hardware-ul are capacitatea necesar• pentru vizualizare. Implicit aceast• valoare este
de 100 ms, ceea ce înseamn• o vitez• de 10 poze/sec.
Setarea parametrilor:
Caut• valori În tabel valorile minime •i maxime sunt extrase numai pentru elementele selectate.
extreme Componentele aferente valorilor maxime se afi•eaz• în toate cazurile.
Dac• componenta min/max apare într-o singur• sec•iune valorile aferente din acel loc
se afi•eaz• •i în tabel. În caz contrar în locul componentelor aferente se afi•eaz• ∗.
În coloana Distan•• se afi•eaz• locul primei apari•ii a componentei min/max.
6.1.5. Deplas•ri
Nod Ca rezultat, se ob•in valorile
componentelor deplas•rii dup• direc•iile
globale, pe baza c•rora este determinat•
rezultanta transla•iilor (eR) •i rezultanta
rotirilor (fR).
Dac• semnul for•ei axiale este pozitiv, elementul de z•brea este întins. Valorile
min/max pentru solicit•rile înf••ur•toare •i de dimensionare se pot afi•a concomitent
pe model.
Diferite moduri de reprezentare pentru solicit•rile unei grinzi cu z•brele:
diagrama Nx cu afi•area valorilor valori min/max Nx cu afi•area valorilor
Dac• componenta min/max apare într-un singur loc în model valorile aferente ale
solicit•rilor în acel loc se afi•eaz• •i în tabel. În caz contrar, în locul solicit•rilor
aferente se afi•eaz• ∗, iar în coloana Distan•• se afi•eaz• locul primei apari•ii a
componentei min/max.
Plac• mx
my
mxy
vxz
vyz
Învelitoare nx
ny
nxy
mx
my
mxy
vxz
vyz
Manual de utilizare 211
Învelitoare
•aib• Plac•
2
n x + ny n x − ny -
n1 n1 = + + n xy
2
2 2
2
nx + n y nx − n y -
n2 n2 = − + n 2xy
2 2
2n xy
tg ( 2α n ) =
αn nx − ny
-
2
- mx + my mx − m y
m1 m1 = + + m xy
2
2 2
2
- mx + my m x − my
m2 m2 = − + m xy
2
2 2
2m xy
- tg ( 2α m ) =
αm mx − my
2
vSz = v xz + v yz
vSz -
Eforturi pentru La elementele de suprafa•• se determin• for•ele normale •i momentele nxv, nyv, mxv,
dimensionarea myv , la care se dimensioneaz• arm•turile.
arm•turilor Valorile se determin• astfel:
n xv = nx ± nxy , n yv = n y ± nxy
m xv = m x ± m xy , m yv = m y ± m xy
6.1.9. Reac•iuni
În elemente de reazem (resort) deplas•rile cu semn
pozitiv corespund reac•iunilor cu semn pozitiv (efort
axial •i moment de torsiune).
De exemplu, alungirea reazemului (resort) produce
întindere.
$ Reac•iunile se pot vizualiza sub form• de diagrame
sau cu culori. În modul de reprezentare cu diagrame
reac•iunea apare reprezentat• cu vector.
Rezultanta În cazul reazemelor sunt calculate •i rezultantele ReR •i RθR. pe baza urm•toarelor
reac•iunilor formule:
2 2 2
R eR = R ex + R ey + R ez R θR = R θ2x + R θ2y + R θ2z
Tabele cu rezultate
Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate
Dac• componenta min/max apare într-un singur loc în model, valorile aferente ale
eforturilor unitare în acel loc se afi•eaz• •i în tabel. În caz contrar, în locul
eforturilor unitare aferente se afi•eaz• ∗, iar în coloana Distan•• se afi•eaz• locul
primei apari•ii a componentei min/max.
Manual de utilizare 215
s zz =ν ⋅ ( s xx + s yy )
Bar• Clicând pe bar•, apare ordonata cu valoarea absolut• maxim• de pe elementul de bar•.
Reprezentarea liniilor de influen•• la bare:
Interpretarea for•ei 1 în direc•ia Z. Linie de influen•• Nx
6.3. Stabilitate
6.4. Armare
Plac• Dac• solicit•rile, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele încovoietoare
de dimensionare sunt urm•toarele:
∆m 2 = 0
Momentul optim de rezerv•:
∆m 1 = min!
mx ≥ my
m x ≥ − m xy
da nu
m xf = m x + m xy m xf = 0
2
m xy
m yf = m y + m xy m yf = m y +
mx
m y ≤ m xy
da nu
m 2xy
m xa = −m x + m xy m xa = −m x +
my
m ya = −m y + m xy m ya =0
n x ≥ − n xy
da nu
n x = n x + n xy nx = 0
2
n xy
n y = n y + n xy ny = ny +
nx
Învelitoare Dac• eforturile nx, ny, nxy, mx, my, mxy sunt date într-un punct, eforturile de
dimensionare sunt calculate conform celor descrise la armarea pl•cilor •i a •aibelor.
Programul determin• cantitatea necesar• de arm•tur• în sec•iune în zona întins• •i
comprimat•.
Rezultate Rezultatele sunt urm•toarele:
axi, axs, ayi, ays
aria de arm•tur• total• pe direc•ia x: Ax = axi + axs
aria de arm•tur• total• pe direc•ia y: Ay = ayi + ays
Mesaje de eroare
F Se afi•eaza mesajul •Sec•iunea nu se poate arma! •în urm•toarele cazuri
Plac• Dac• solicit•rile, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele încovoietoare
de dimensionare sunt urm•toarele:
∆m 2 = 0
Momentul optim de rezerv•:
∆m 1 = min!
mx ≥ my
m x ≥ − m xy
da nu
m xf = m x + m xy m xf = 0
2
m xy
m yf = m y + m xy m yf = m y +
mx
m y ≤ m xy
da nu
2
m xy
m xa = − m x + m xy m xa = −m x +
my
m ya = −m y + m xy m ya =0
nx ≥ − nxy
da nu
n x = n x + n xy nx = 0
n 2xy
n y = n y + nxy n y = ny +
nx
Aria de arm•tur• În urma determin•rii ariei de arm•tur• necesar• se poate defini aria de arm•tur•
efectiv• efectiv•. Cu aria de arm•tur• efectiv• programul determin• deschidererea fisurilor
pentru pl•ci, •aibe •i învelitoare.
Cu aria de arm•tur• efectiv• se pot calcula s•ge•ile în domeniul neliniar pentru pl•ci.
Ad•ugare, •tergere Cu butonul •terge (sau cu tasta [DEL]) se poate •terge reparti•ia de arm•tur• actual•,
Cu butonul Ad•ugare (sau cu tasta [INS]) în grupa actual• se poate insera reparti•ia de
arm•tur• actual•.
Dac• sunt selectate armarea superioar• sau armarea inferioar• se poate •terge cu
butonul •terge (sau cu tasta [DEL]) toate reparti•iile de arm•tur• din aceast• iar cu
butonul Ad•ugare (sau cu tasta [INS]) se poate insera reparti•ia de arm•tur• actual•.
În grupa Armarea minim• din selec•ie sunt afi•ate ariile de arm•tur• maxime
determinate pentru direc•iile x •i y. Grosimea minim• h reprezint• grosimea minim•
definit• la parametrii de armare.
Eurocode 2
Pentru procente de armare mai mici de 0.30% sau 0.40% în cazul elementelor întinse
programul ia în considerare cea mai mare dintre valorile calculate cu rela•iile de mai
sus.
Programul •ine cont dac• direc•ia fisurii nu este perpendicular pe arm•tur• •i
determin• unghiul în func•ie de axa x locala.
Etapele analizei:
1.) determinarea eforturilor în domeniul elastic
2.) determinarea ariei de arm•tur• necesar•
3.) definirea ariei de arm•tur• efectiv•
4.) analiza neliniar•
S•geata pl•cii:
liniar neliniar
qRz = qxz2 + q 2yz rezultanta for•ei t•ietoare unde vxz ,vyz sunt componentele în
planurile x •i y.
Încarc• Înc•rcare sec•iune de beton •i/sau armare definit• în modelul actual. Se pot înc•rca
numai sec•iuni cu pere•i gro•i cu date grafice!
Salvare Salvarea arm•rii sub o denumire. Armarea salvat• astfel se poate asocia la orice
sec•iune de beton.
Definirea arm•turii Pe pagina Armare sunt urmatoarele instrumente
Parametrii Introducerea datelor necesare pentru determinarea suprafe•ei de interac•iune.
Într-un punct cu A•ezarea arm•turii într-un punct oarecare în sec•iune, cu ajutorul cursorului. Dac•
stratul de acoperire cursorul se afl• în col•ul sau pe latura sec•iunii, arm•tura se va a•eza în pozi•ia
cursorului cu stratul de acoperire.
Distribuit echidistant Se vor a•eza N+1 bare între dou• puncte împ•r•ind uniform distanta în N segmente.
Distribuit pe arc Se vor a•eza N+1 bare pe arcul de cerc definit cu centrul •i capetele, împ•r•ind
uniform arcul de cerc în N segmente.
230 AxisVM 8c
Verificare armare Clicând pe pagina Verificare armare, programul cu datele definite pentru sec•iune
determin• suprafa•a de interac•iune M-N, majoreaz• momentele încovoietoare
efective calculate sau date în tabel (Nx, Mya , Mza, M yf, Mzf ) cu momentele rezultate din
excentricit••ile adi•ionale •i verific• dac• solicit•rile astfel corectate (Nxd, Myd , Mzd)
sunt în interiorul suprafe•ei de interac•iune.
Reprezentarea diagramelor se poate seta în urm•toarea fereastr• de dialog.
Se pot selecta nivelurile de for•e
axiale reprezentate pe diagramele
N-M, N-My, N-Mz.
Dac• se opteaz• pentru afi•area
solicit•rilor efective barelor
selectate, pe diagram• se vor afi•a
punctele solicit•rilor. Valoarea
for•elor axiale aferente punctelor se
poate afi•a pe diagram•.
Simbolurile folosite sunt urm•-
toarele:
Scara orizontal•
Scara vertical•
Curba
excentricit••ilor
limit•
M yHi
Reprezentarea curbelor cu excentricit••ile limit• determinate de valorile •i
Ni
M zHi
.
Ni
M dy = N d ⋅η yy ⋅ (e0 z _ i ± eaz )
M dz = − N d ⋅η zz ⋅ (e0 y _ i ± eay )
M dy = N d ⋅η yy ⋅ (e0 z _ s ± eaz )
M dz = − N d ⋅η zz ⋅ (e0 y _ s ± eay )
Programul calculeaz• solicit•rile (Mdy, M dz, Nd) •i verific• dac• sunt în interiorul
suprafe•ei de interac•iune. Dac• într-o situa•ie nu este îndeplinit• condi•ia atunci
sec•iunea cu armare nu este corespunz•tore.
Valorile e0iy , e0iz, •i e0sy , e0sz sunt excentricit••iile fortei axiale la cele dou• capete ale
stâlpului.
Diagrame σ,ε :
Mdy = N d*(e0bz±eiz)
Mdz = -Nd*(e0by±eiy)
Programul calculeaz• solicit•rile (Mdy, M dz, Nd) •i verific• dac• sunt în interiorul
suprafe•ei de interac•iune. Dac• într-o situa•ie nu este îndeplinit• condi•ia atunci
sec•iunea cu armare nu este corespunz•tore.
Valorile e0iy , e0iz, si e0sy , e0sz sunt excentricit••iile for•ei axiale la cele dou• capete ale
stâlpului.
Diagrame σ,ε :
Barele care au diametrul mai mic de 1/12 din distan•a între etrieri nu se iau în
considerare.
236 AxisVM 8c
Definire dimensiuni
reazeme
Manual de utilizare 237
Se poate seta distanta m•surata la stânga •i la dreapta din axul reazemului care nu se ia
în considerare la calcule. Solicit•rile sunt interpolate între capetele segmentului.
Pe reazeme momentele încovoietoare •i for•ele t•ietoare sunt reduse conform figurii de
mai jos.
Parametrii grinzii
238 AxisVM 8c
Etrier
Ramuri de forfecare: setarea num•rului
ramurilor de forfecare al etrierilor.
ai
Vizualizarea Se pot seta componentele diagramei care se afi•eaz•, cantit••ile de arm•tur• calculate
rezultatelor •i inscrip•ionarea acestora.
Afi•area diagramei
Afi•are inscrip•ii
Distan•a dintre Linia neagr• reprezint• distan•• maxim• dintre etrieri, linia albastr• distan•• calculat•,
etrieri iar linia gri, distan•• maxim• rezultat• din prescrip•ii.
$
Armatura Arm•tura longitudinal• este reprezentat• cu o linie de culoare mov.
longitudinale pentru
torsiune $
Q Mt 1
Nivelul de solicitare se calculeaz• cu rela•ia Q = +
Abs Wt Rt
Unde:
1 2 b
Wt = bh (3 − ) , b fiind latura mic• a sec•iunii.
6 h
Dac• Q ≤ 0.50 nu este necesar• armarea la for•• t•ietoare •i torsiune.
Dac• Q ≤ c nu se respect•, este necesar• m•rirea sec•iunii sau a calit••ii betonului.
c = 2 pentru zone plastice poten•iale
c = 4 pentru celelalte cazuri.
Distan•a maxim• dintre etrierii care preiau forfecarea •i torsiunea se determin• cu
rela•ia:
1
ae =
1 1
+
(a e ) M t (a e ) T
.
Programul presupune ca unghiul fisurii este de 45° •i verific• dac• barele de beton
comprimate corespund solicit•rilor forfecare-torsiune.
VEd T
+ Ed ≤ 1
VRd ,max TRd ,max
unde:
α cw ⋅ bw ⋅ z ⋅ν 1 ⋅ f cd
V Rd , max =
cot Θ + tan Θ
TRd , max = 2 ⋅ν ⋅ α cw ⋅ f cd ⋅ Ak ⋅ t ef ,i ⋅ sin Θ ⋅ cos Θ
Dac• sec•iunea este corespunz•toare atunci se verific• dac• este necesar armare
forfecare-torsiune pe baza rela•iei:
VEd T
+ Ed ≤ 1
VRd , c TRd ,c
unde for•a t•ietoare capabil• f•r• armare de forfecare
[
V Rd , c = C Rd , c ⋅ k ⋅ (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )
1
3 ]
+ k1 ⋅ σ cp ⋅ bw ⋅ d
•i momentul de torsiune capabil f•r• armare de torsiune
TRd , c = f ctd ⋅ t ef ,i ⋅ 2 ⋅ Ak
Prin schimbarea unghiului fisurii înclinate, barele de beton comprimate preiau mai
mult efort, iar arm•turile transversale mai pu•in. Rezultatele sunt puternic influen•ate
de prevederile constructive. Ungiul fisurii înclinate (valori între 21,8° (ctg•=2,5) si
45° (ctg•=1)) se determin• în a•a fel încât eficien•a barelor de beton comprimate s•
fie maxim 100%. Unghiul fisurii înlinate se determin• pas cu pas pân• când este
satisfacut• condi•ia:
VEd TEd
+ ≤ 1.
VRd , max TRd , max
F
Sec•iunea nu este corespunz•toare dac• for•a t•ietoare de dimensionare este mai
mare decât for•a t•ietoare capabil• ale barelor de beton comprimate:
VEd TEd
+ >1
VRd , max TRd , max
Manual de utilizare 243
Prevederi constructive:
Arm•tura longitudinal•
Arm•tura longitudinal• se determin• pe baza figurii:
εc η·fcd
Fc
Ac x λ·x
As Fs
εs
Din cauza fisurilor înclinate arm•tura întins• armatura rezultat• din M / z se va majora.
Majorarea se ob•ine printr-un calcul efectuat pe diagrama de momente dilatat•.
De aria de arm•tura comprimat• se •ine cont •i dac• din calcul rezult• numai arm•tura
întinsa pentru ca arm•turile comprimate cu diametrul mai mic decat 1/12 din dinstan•a
dintre etrieri nu se iau în considerare.
244 AxisVM 8c
Materiale
Beton, Arm•tura Materialele utilizate în model
Grosimea pl•cii Grosimea pl•cii
Parametrii
Unghiul arm•turii Unghiul dintre arm•tura •i planul pl•cii (45•-90•)
Distan•a pân• la Distan•a de la marginea stâlpului convex pân• la primul cerc de bare de str•pungere
primul cerc de bare EC2 0,3d ≤ r1 ≤ 0,5d
de str•pungere
STAS 0,3d ≤ r1 ≤ 0,5d
Distan•a radial• Distan•a radiala dintre bare
dintre bare Butonul OK nu este activ pân• când nu sunt satisfacute urm•toarele condi•ii
constructive:
EC2 s r ≤ 0 ,75 ⋅ d
STAS s r ≤ 0 ,75 ⋅ d
Manual de utilizare 245
Determinarea M Ed u1
coeficientului • Calculat conform Eurocode 1+k⋅ ⋅
VEd W1
(Eurocode2,
•i STAS) Eurocode
Conform pozi•iei stâlpului Stâlp central 1,15
(valori aproximate*) Stâlp marginal 1,4
Stâlp de col• 1,5
Unic Definit de utilizator
Extinderea marginii pl•cii în a•a fel încât toat• sec•iunea stâlpului s• fie în interiorul
conturului pl•cii.
Afi•area pe tot ecranul a stâlpului •i a pl•cii.
246 AxisVM 8c
V Ed
v Ed = β ⋅
ui ⋅ d
unde de str•pungerea excentric• se •ine cont cu coeficientul
M Ed u i
β = 1+ k ⋅ ⋅
V Ed W1
VEd
Programul pe baza rela•iei vEd = β ⋅ ≤ v Rd ,c determin• aria de arm•tura
ui ⋅ d
necesar• pentru fiecare cerc de bare linia de str•pungere pentru care nu mai este
necesar armatur• de str•pungere.
248 AxisVM 8c
1, 2 ⋅ U cr ⋅ h0 ⋅ m bt ⋅ R t
β ⋅Q ≤
0 ,5 ⋅ U cr ⋅ h0 ⋅ m bt ⋅ R t + Aa ⋅ m at ⋅ R a ⋅ sin α
unde:
Q: for•a de str•pungere
mbt : coeficientul condi•iilor de lucru. Valoarea de baza este 1.00.
Teoretic se poate definii orice valoare din intervalul [0.75, 1.00].
Rt : rezisten•a la întindere a betonului,
Aa : aria arm•turii de str•pungere,
α: unghiul arm•turilor de str•pungere •i plac•
mat : coeficientul condi•iilor de lucru pentru armatur•, 0.80 pentru
PC60, PC52 •i OB37 •i 0.70 pentru STNB •i SPPB
Ra : rezisten•a de calcul pentru arm•turi
Mesaje de eroare
Mesaj For•a axial• din plac• este prea mare
Eveniment Dac• eficien•a barelor comprimate de beton este mai mare decât 1.
Solu•ionare Majorarea grosimii pl•cii sau sec•iunii stâlpului.
Alege•i betoane cu rezisten•e superioare.
Manual de utilizare 249
În continuare, se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM, care sunt
concepute pe baza formulelor care exprim• eficien•a în sec•iunile de bar•. Aceste
formule difer• doar ca form• de cele exprimate în standarde.
Pentru a în•elege metoda folosit• de programul AxisVM, se va exemplifica analiza
barelor de o•el la încovoiere-r•sucire. Programul face verificarea chiar dac• aceasta nu
este necesar• folosind singura metod• introdus• în program. Aceast• exemplificare
este necesar• pentru a în•elege metodele de calcul care au fost implementate în
program.
Compresiune- Este o verificare de rezisten••. Analiza este exprimat• cu rela•iile de mai jos formulate
Încovoiere pe baza rela•iilor din standard (STAS 6.1, 7.1, 8.1).
N My
+ ≤1
AR W y R
N Mz
+ ≤1
AR W z R
N My Mz
+ + ≤1
1.1AR 1.1W y R 1.1W z R
Compresiune- Analiza este exprimat• cu rela•iile de mai jos formulate pe baza rela•iilor din standard
Încovoiere- (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2):
Stabilitate
My
≤1 (7.8)
ϕ gW y R
My Mz
+ ≤1 (7.9)
1.1ϕ g W y R 1.1W z R
Nc cyM y
+ ≤1 (8.5)
ϕ min AR N
ϕ g 1 − Wy R
N Ey
Nc cz M z
+ ≤1 (8.5)
ϕ min AR N
1 − W z R
N Ez
Nc cyM y cz M z
+ + ≤ 1 (8.10)
1.1ϕ min AR N N
1.1ϕ g 1 − Wy R 1.1 1 − W z R
N Ey N Ez
My N
M eff , y = − 0. 8 t W y
Wy A
Nt M eff , y
+ ≤1
AR ϕ g W y R
Manual de utilizare 251
Nt M eff , y Mz
+ + ≤1
1.1AR 1.1ϕ g W y R 1.1W z R
Forfecare /y Este o verificare de rezisten••. Analiza este exprimat• cu rela•ia:
Qy
1.2 ≤1
Ay R f
Flambaj µyy, µzz : coeficien•ii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z conform STAS
10108/0-78 Ace•ti coeficien•i se determin• conform recomand•rilor din
standard.
252 AxisVM 8c
Asamblare piese Având în vedere c• analiza structurii se efectueaz• cu metoda elementului finit, iar
dimensionarea •i verificarea se face pentru elementele de structur•, este necesar ca
elementele finite s• fie asamblate în elemente de structur•. Elementul de structur•
poate con•ine un num•r arbitrar de elemente finite. Elementele finite grupate în
elementele structurale trebuie s• satisfac• urm•toarele condi•ii: s• fie din acela•i
material, sec•iunea •i sistemul local de coordonate s• fie identic•, iar elementele finite
s• fie coliniare. Respectarea acestor condi•ii vor fi verificate de c•tre program.
Pentru definirea punctelor de cap•t ale elementelor structurale exist• dou• posibilit••i:
Elementele structurale vecine sunt
împ•r•ite de elementele conectate în
nodurile elementelor selectate.
Compresiune- For•a axial• de dimensionare poate fi de întindere sau compresiune. For•a t•ietoare de
Încovoiere- dimensionare poate (forfecare puternic•), sau nu (forfecare moderat•) s• dep••easc•
Forfecare jum•tatea for•ei t•ietoare capabile a sec•iunii.
N Sd M y ,Sd M z ,Sd
+ + ≤1
N pl ,Rd M pl , y , Rd M pl ,z ,Rd
N Sd M y ,Sd M z ,Sd
+ + ≤1
A fyd Wel ,y , fyd Wel ,z , fyd
N Sd k y M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χ min A Wpl ,y Wpl , z
γ M1 γ M1 γ M1
N Sd k y M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χ min A Wel ,y Wel ,z
γ M1 γ M1 γ M1
Compresiune-
Încovoiere-R•sucire Se presupune c• sec•iunea este constant•, are dou• axe de simetrie •i este înc•rcat• în
centrul de forfecare. Valoarea lui k (EC3 F1.2) este egal• cu minimul dintre valoarea
Kz sau cu 1. Axa slab• este axa local• z.
Condi•iile sunt exprimate în (EC3 5.5.4), paragrafele (5.52 •i 5.54).
Pentru sec•iunile de clasa 1. •i 2.:
N Sd k LT M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χzA χ LT Wpl ,y Wpl ,z
γ M1 γ M1 γ M1
N Sd k LT M y , Sd k z M z , Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χz A χ LT Wel , y Wel , z
γ M1 γ M1 γ M1
Forfecare inim•-
Încovoiere- Pentru sec•iunile cu inim• (I, •eava dreptunghiular•) pentru completarea analizei la
Compresiune forfecare pe direc•ia /z, este necesar• efectuarea acestei analize, conform (EC3 5.6.7).
Se folose•te metoda post-critic•.
M g ,Sd
≤1
M f , Rd
Parametrii de Pentru verificarea conform EC3 în fereastra de dialog Parametrii de proiectare, se dau
proiectare urm•torii parametrii:
αkr Valoarea minim• pentru coeficientul critic de flambaj αkr corespunz•toare ipotezelor
de înc•rcare, care con•in toate înc•rc•rile verticale. Valoarea minim• este 4. (dac• este
mai mic• decât 4 este necesar• efectuarea analizei de ordinul II)
Coeficien•i de stabilitate:
Flambaj Ky, Kz:
Coeficien•ii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z, conform EC3 5.2.6 •i EC3
5.5.1.5.
Încovoiere cu Coeficientul Kω •ine cont de încovoierea cu torsiune:
torsiune - dac• torsiunea nu este impiedicat• are valoarea 1,0.
- dac• torsiunea este impiedicat• le cele dou• capete are valoarea 0,5.
- dac• torsiunea este impiedicat• le un cap•t are valoarea 0,7.
Vezi detaliat : EC3 1993-1-1:1995, anexa F1.
C1, C2:
Se determin• în func•ie de raportul momentelor pe capetele barei, Kz •i natura
înc•rc•rii. Valoarea coeficientului C1 se poate introduce sau se poate determina
automat. Pentru op•iunea Auto C1, C1=1, dac• kz nu este egal• cu 1 sau dac•
momentul intermediar pe bar• este mai mare decât momentul de pe un cap•t, sau
dac• bara este înc•rcat• direct. În acest caz, C1 este calculat conform EC3,
paragraful F1.2, rela•ia F3 •i se presupune c• înc•rcarea ac•ioneaz• în centrul de
forfecarea al barei (Za=0). În cazul unei console se ia C1=1 f•r• op•iunea Auto C1.
Programul nu poate s• determine dac• bara este o consol• sau nu.
Dac• bara este înc•rcat• direct •i valoarea Za este diferit• de 0, valoarea C2 se
introduce conform tabelului F1.2.
Za: distan•a dintre centrul de greutate al sec•iunii •i punctul de aplicare al înc•rc•rii,
conform EC3, figura F1.1.
256 AxisVM 8c
Diagrama pe bare
Clicând pe un element structural se afi•eaz• fereastra de dialog cu diagramele
rezultatelor •i a eficientelor maxime.
În fereastra de dialog se pot afi•a rezultatele pe orice element, în orice sec•iune, pentru
orice ipotez• sau combina•ie de înc•rcare.
Ipoteza de înc•rcaresau
Breviar de calcul Bibliteca de
combina•ie
imagini
F Sec•iunile barelor pot fi din profile laminate sau alc•tuite prin sudur•. Flan•a de
cap•t este fixat• pe talpa profilului stâlpului. Unghiul grinzii trebuie s• fie ± 30°.
Sec•iunea grinzii trebuie s• se încadreze în clasele de sec•iune 1, 2 sau 3. For•a
axial• din grind• nu poate s• dep••easc• 5% din Npl,Rd.
Rigidiz•ri orizontale
Rigidiz•ri oblice
Rigidiz•ri de inim•
Flan•• de cap•t
•uruburi
•uruburile se pot a•eza pe doua rânduri simetrice. Pentru o îmbinare se pot utiliza
buloane de aceea•i dimensiune •i din acela•i material.
Pentru •uruburi se dau urm•torii parametrii:
diametrul
calitatea
num•rul •uruburilor
distan•a dintre cele dou• coloane de •uruburi (d)
F Programul afi•eaz• mesaj de aten•ionare dac• distan•ele dintre •uruburi sunt mai
mici decât cele prev•zute în standarde.
Distan•ele minime se iau conform:
MSz Eurocode
• între •uruburi 3d • între •uruburi 2,2d
• de la cap•t pe direc•ia for•ei 2d • de la cap•t pe direc•ia for•ei 1,2d
• de la cap•t perpendicular pe direc•ia • de la cap•t perpendicular pe direc•ia
for•ei 1,5d for•ei 1,2d
260 AxisVM 8c
Bara de
instrumente
Geometria
1.) Generarea re•elei geometrice (ex. în planul X-Z)
fixarea planului X-Z
ð
Poligon
Elemente
1.) Definirea z•brelelor
ð Z•brea
ð Global
ð Dat de referin••
se selecteaz• toate nodurile •i din lista func•iei se alege grind• cu z•brele în planul X-
Z (în z•brele vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direc•iile X, Z)
262 AxisVM 8c
Înc•rc•ri
1.) Definire ipoteze •i combina•ii de înc•rcare
Ipotez• de
ð înc•rcare si
Gruparea
înc•rc•rilor
ð Combina•ie
2.) Definirea înc•rc•rilor nodale, greutatea proprie, din varia•ie de temperatur•, varia•ie de
lungime •i pretensionare.
ð Nodal
ð Z•brea
ð Z•brea
ð Z•brea
ð Z•brea
Geometria
1.) Generarea re•elei geometrice (în planul X-Z)
fixarea planului X-Z
2.)
ð
Poligon
Manual de utilizare 263
Elemente
1.) Definire element finit de bar•
ð Bar•
Reazeme
ð nodale
ð Global
ð Relativ la bar•
ð Local
se selecteaz• toate nodurile •i din lista func•iei se alege cadru în planul X-Z (în bare
vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direc•iile X, Z •i rotirea în jurul axei Y)
Înc•rc•ri
1.) Definire ipoteze •i combina•ii de înc•rcare
Ipotez• de
ð înc•rcare si
Gruparea
înc•rc•rilor
ð Combina•ie
264 AxisVM 8c
ð Nodal
ð Bar•
ð Bar•
ð Bar•
ð Bar•
ð Bar•
ð Bar•
7.3. Plac•
Geometria
1.) Generarea re•elei geometrice (ex. în planul X-Y)
fixarea planului X-Y
ð Dreptunghi
Elemente
1.) Definire domeniu
ð Reazeme
nodale
Reazeme
ð de muchie
Relativ
ð
ð Global
Înc•rc•ri
1.) Definire ipoteze •i combina•ii de înc•rcare
Ipotez• de
ð înc•rcare si
Gruparea
înc•rc•rilor
ð Combina•ie
266 AxisVM 8c
2.) Definirea înc•rc•rilor nodale, uniform distribuite, greutatea proprie, •i din varia•ie de
temperatur•.
Nodal
ð
Plac•
ð
ð Plac•
ð Plac•
ð Plac•
se selecteaz• domeniul
direc•ia de înc•rcare în cazul elementelor de plac• este cea perpendicular• pe aceasta,
iar semnul este dat de direc•ia axei locale z
(ex. p z=-10.00 kN/m2)
Elemente
1.) Generare re•ea
7.4. •aib•
Geometria
1.) Generarea re•elei geometrice (ex. în planul X-Z)
• fixarea planului X-Z
Împ•r•ire în
ð dreptunghi
ð Selectare
ð •aib•
Reazeme
ð nodale
Reazeme
ð de muchie
Relativ
ð
ð Global
Grade de
ð libertate
Se selecteaz• toate nodurile •i din lista func•iei se alege •aib• in planul X-Z (în
elemente de •aib• vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direc•ia axelor X,Z)
Înc•rc•ri
1.) Definire ipoteze si combina•ii de înc•rcare
Ipotez• de
ð înc•rcare si
Gruparea
înc•rc•rilor
ð Combina•ie
ð Nodal
•aib•
ð
ð •aib•
ð •aib•
ð •aib•
Manual de utilizare 269
Elemente
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 7.1 - 7.4 (Vezi detaliat...7.1).
Înc•rc•ri/1.
1.) Definire ipotez• de înc•rcare pentru mase
ð Ipotez• de înc•rcare
2.) Se dau toate masele sau înc•rc•rile cu care se efectueaz• analiza modal• •i seismic•.
Analiz• modal•/1.
Înc•rc•ri/2.
1.) Definire ipotezei de înc•rcare SEISM
ð Ipotez• de înc•rcare
Seism
ð
Se dau parametrii
270 AxisVM 8c
Analiz•/2.
M y(+ ) M y(-)
M înf
y
Manual de utilizare 271
8. Exemple simple
Date AK-ST-I.axs
Geometria structurii:
material: o•el
profil: I 240
Înc•rc•ri:
Rezultate AK-ST-I.axe
Date AK-ST-II.axs
Geometria structurii:
material: o•el
profil: I 240
Înc•rc•ri:
Rezultate AK-ST-II.axe
Verificare În cazul analizei statice de ordinul II echilibrul structurii este exprimat pe structura
deformat•
Manual de utilizare 273
Date AK-KI.axs
Geometria •i înc•rc•rile:
material: o•el
profil: I 240
Rezultate AK-KI.axe
Date AK-RZ-I.axs
Geometria structurii:
material: o•el
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-I.axe
Frecven•a [Hz]
Forma Cosmos/M AxisVM 7.0
1 6.957 6.957
2 27.353 27.353
3 44.692 44.692
4 48.094 48.094
5 95.714 95.714
6 118.544 118.544
Manual de utilizare 275
Date AK-RZ-II.axs
Geometria •i înc•rc•ri:
material: o•el
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-II.axe
Frecven•a [Hz]
Forma Cosmos/M AxisVM 7.0
1 0.514 0.514
2 11.427 11.426
3 12.767 12.766
4 17.146 17.146
5 27.111 27.109
6 39.458 39.456
276 AxisVM 8c
Date VT1-ST-I.AXS
E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.10 m
p=100 kN/m
Discretizare:
4x16 elemente
Rezultate VT1-ST-I.AXE
Material: beton
E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m2
Discretizare:
8x8 elemente
Rezultate
Analiza
convergen•ei
Variante de discretiz•ri:
278 AxisVM 8c
Rezultate VL2-ST-I.AXE
Analiza
convergen•ei
Variante de discretizare:
Manual de utilizare 279
9. Bibliografie
1. Bathe, K. J., Wilson, E. L., Numerical Methods in Finite Element Analysis, Prentice Hall, New
Jersey, 1976.
2. Bojtár I., Vörös G., A végeselemmódszer alkalmazása lemez- és héjszerkezetekre, M•szaki
Könyvkiadó, Budapest, 1986.
3. Chen, W. F., Lui, E. M., Structural Stability, Elsevier Science Publishing Co., Inc., New York,
1987
4. Hughes, T. J. R., The Finite Element Method, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey,
1987.
5. Owen D. R. J., Hinton E., Finite Elements in Plasticity, Pineridge Press Limited, Swansea, 1980
6. Popper Gy., Csizmás F., Numerikus módszerek mérnököknek, Akadémiai Kiadó Typotex, Budapest,
1993.
7. Przemieniecki, J. S., Theory of Matrix Structural Analysis, McGraw Hill Book Co., New York,
1968.
8. Weaver Jr., W., Johnston, P. R., Finite Elements for Structural Analysis, Prentice-Hall, Inc.,
Englewood Cliffs, New Jersey, 1984.
9. Dr. Szalai Kálmán, Vasbetonszerkezetek, vasbeton-szilárdságtan, Tankönyvkiadó, Budapest, 1990.
1998.
10. P100-92, NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMIC• A CONSTRUC•IILOR DE
LOCUIN•E, SOCIAL-CULTURALE, AGROZOTEHNICE •I INDUSTRIALE.
11. STAS 10107/OA-77, AC•IUNI ÎN CONSTRUC•II. CLASIFICAREA •I GRUPAREA
AC•IUNILOR PENTRU CONSTRUC•II CIVILE •I INDUSTRIALE.
12. STAS 10107/0-90, CONSTRUC•II CIVILE •I INDUSTRIALE-CALCULUL •I ALC•TUIREA
ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT •I BETON
PRECOMPRIMAT.
13. 10108/0-78, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE. CALCULUL
ELEMENTELOR DE O•EL.
280 AxisVM 8c
Memo
Manual de utilizare 281
Memo
282 AxisVM 8c
Memo