1

Dialog cu Parintele Serafim Rose despre varsta pamantului,

datarea cu carbon 14 , straturile geologice, originea corpurilor
ceresti, creationistii stiintifici, evolutionism, limitele schimbarii
biologice, evolutia umana.


NTREBRI Sl RSPUNSURI
Din cursul despre Cartea Facerii (1981 si 1982) - Parintele Serafim Rose
1. Vrsta pmntului
STUDENT: Dup cronologia biblic, pmntul are cam 7500 de ani vechime; dar dup evolutionisti, si chiar
dup istoria predat n licee, pmntul are miliarde de ani vechime. Cum explicati acest lucru ?
Parintele SERAFIM: Avem cteva crti pe aceast tem, pe care vi le voi arta. Exist destui oameni care, n
ultimii zece sau douzeci de ani, au nceput s contraatace pe cei ce sunt extrem de siguri de aceast teorie.
Exist un grup n San Diego numit Institutul de cercetri creationiste si un altul n Michigan, numit Societatea
pentru cercetarea creatiei. Ei au dat la iveal cteva crti de stiint care examineaz problema: pe ce temei fac
oamenii aceste prezumtii despre milioanele si miliardele de ani ? Se dovedeste c teoria contine mult mai multe
ipoteze dect fapte.
Exist o carte scris de un evolutionist, intitulat Cum s-a alctuit scala timpului preistoric (The Growth of a
Prehistoric Time Scale), in care autorul (William B.N. Berry) admite c pentru a interpreta milioanele si
miliardele de ani trebuie presupus c fiintele fosilizate din nivelurile inferioare de roci sunt strmosii evolutivi
ai celor din nivelurile superioare. Dar se ntmpl adeseori ca aceste straturi s fie n ordine gresit dup teoria
evolutioniststraturile cu organisme mai primitive se afl n partea de sus.
Prin urmare, este la fel ca n vremea lui Copernic. Pe-atunci exista interpretarea ptolemeic a miscrii corpurilor
ceresti, potrivit creia soarele planetele si stelele se nvrteau toate n jurul pmntului. S-a pus ntrebarea- de
ce oare planetele nu corespund cu stelele ? Unii antici ziceau c aceasta se datoreaz faptului c se afl n sfere
diferite. Adic stelele sunt mai ndeprtate iar planetele mai apropiate; deci planetele par a se deplasa mai iute
Dar atunci de ce uneori planetele merg nainte iar alteori napoi ? Pentru explicarea miscrii lor astronomii
ptolemeici trebuiau s spun c ele se rotesc fiecare n jurul alteia, ntr-o miscare foarte complex de cicluri si
epicicluri oscilnd n jurul pmntului. Unele merg napoi, altele alctuiesc cifra opt'
Urmrirea miscrilor planetelor dup modelul ptolemeic devenise att de complicat, nct lui Copernic i-a
venit ideea c poate toate acestea sunt gresite - poate c pmntul si planetele se miscau n jurul soarelui. A
nceput s fac socoteli pomind de la aceast idee, iar teoria lui s-a dovedit mult mai simpl. Pn la urm am
ajuns s acceptm c teoria lui era cea adevrat.
Asemeni astronomilor ptolemeici, evolutionistii ce studiaz straturile care contin fosile descoper adesea c ele
sunt cu susul n jos, n ordinea gresit, sau prea apropiate ntre ele conform ideilor evolutioniste. Ei numesc
aceste lucruri "disconformitti", "paraconformitti" sau "pseudo-conformitti". Ei trebuie s gseasc justificri
pentru faptul c totul este n ordinea gresit. Dac i ntrebi de unde stiu care e ordinea corect, vor admite c
singurul motiv dup care cunosc ordinea corect este faptul c stiu c evolutia e adevrat.[Vezi W.B.N. Berry,
Growth ofa Prehistoric Time Scale, ed. cit., p. 42.] Vedeti, este ceva necurat la mijloc. Ar trebui s dovedeasc
teoria, iar pentru a dovedi teoria trebuie s porneasc de la ea. Deci nu este ceva att de concret pe ct se spune.
2
Creationistii stiintifici, cum si spun ei nsisi, au cteva crti interesante despre dovezile vechimii
pmntului.[Principalele crti la care fcea referint Printele Serafim sunt Potopul din Cartea Facerii (1961) si
Creationismul stiintific (1974), ambele de Dr. Henry Morris.] Depinde doar de felul dovezilor de care te
servesti. Este o ceva foarte ipotetic. Nu este nici pe departe la fel de clar precum Cartea Facerii.
2. Datarea cu Carbon 14
STUDENT: Ce ne puteti spune despre sistemul de datare cu Carbon 14 ?
Printele SERAFIM: Datarea cu carbon se foloseste doar pentru substante organice. Perioada de njumttire
al Carbonului 14 este de 5700 de ani, deci e limpede c aceast metod nu poate merge prea departe n urm.
Unii cred c se poate ajunge cu ea pn la 20 000 de ani sau mai mult, dar aceasta ar implica att de multe
presupuneri, nct nu poate fi precis. Chiar aprtorii ei spun c te poti ncrede n ea cam pn la 3000 de ani
n urm, dar, dac se merge mai departe, devine din ce n ce mai putin demn de ncredere. Sistemul se bazeaz
pe un ntreg set de presupozitii.
[Robert Lee, redactor sef adjunct la revista Anthropologcal Joumal of Canada, scrie despre incertitudinea
datarii cu radiocarbon: "Problemele metodei de datare cu radiocarbon sunt incontestabil adnci si serioase. n
ciuda celor 35 de ani de perfectionare tehnologic si unei mai bune ntelegeri, principiile ce stau la baza
metodei au fost putemic puse la ndoial... Continuarea folosirii metodei depinde de un demers de tipul
ndreptrii pe parcurs, permitnd aici o contaminare, dincolo o fractionare si ajustare ori de cte ori este
posibil. Astfel c nu e de mirare c cel putin jumtate din datari sunt respinse. E de mirare faptul c cealalt
jumtate ajunge s fie acceptat. [...] Indiferent ct de util este, totusi metoda radiocarbonului nu este
capabil s ofere rezultate precise si demne de ncredere. Exist mari discrepante, cronologia e neuniform si
relativ, iar datele acceptate sunt de obicei datele selectate" ("Radiocarbon, Ages in Error", n
Anthropological Joumal of Canada, vol. 19, nr. 3, 1981, pp. 9; 29).]
Conform specialistilor, cel mai de ncredere sistem de datare nu este ra diocarbonul, ci datarea dup inelele de
crestere a copacilor [dendrocronologie]. Recent s-au putut testa o ntreag serie de lucruri, comparndu-se
datele sistemului radiocarbon cu datele oferite de cercurile copacilor, si s-a descoperit c metoda datrii cu
radiocarbon se abtea mult mai mult dect se credea. Calculele dup inelele copacilor aveau tendinta s dea
vrste mai mari cu cteva secole dect cele cu radiocarbon. Alte metode radiometrice se folosesc pentru a
obtine vrste de milioane si miliarde de ani: metoda potasiu-argon etc. Si aceste metode se bazeaz pe tot felul
de idei preconcepute; trebuie s accepti acele idei preconcepute nainte ca sistemul s "functioneze".
[Datarea cu radiocarbon de bazeaz pe un alt set de presupuneri dect celelalte metode. Pentru o scurt
trecere n revist a acelor presupuneri vezi Henry M. Morris, Scientlfic Creationisin, op. cit., pp. 140-49; 162-
67.]
Toate pornesc de la presupunerea c nu a existat vreo contaminare de-a lungul secolelor ntre un element si
cellalt, si c nici unul dintre elementele fmale [componentele "fiice"] nu a fost prezent la nceput.
Evolutionistii nu stiu aceste lucruri; ei presupun c totul era uniform, de la zero pn la ceea ce cunoastem
acum. Dac lucrul acesta e adevrat, iar rata schimbrii a fost uniform, atunci putem calcula vrsta fosilelor
oarecum precis; dar dac nu e adevrat, ntregul sistem poate fi foarte departe de realitate. Au existat greseli
notorii. Oamenii au fcut teste radiometrice asupra unor roci care se formaser de putin timp, si au ajuns la
vrste de pn la trei miliarde de ani.
3. Straturile geologice
STUDENT: Ce ne puteti spune despre diferitele straturi, precum cele din Marele Canion, despre care se
presupune c s-au depus cu o anume periodicitate ?
Printele SERAFIM: Exista o vast problematic stiintific legat de straturi. Straturile nu au etichete care s
spun: "Eu am cinci milioane de ani vechime; eu am zece milioane de ani vechime". Exist o carte excelent pe
3
aceast tem, Potopul din Cartea Facerii (The Genesis Flood) de Henry Morris, n care el interpreteaz straturile
n termenii unei singure catastrofe, adic Potopul lui Noe. Prezentarea este stiintific. O puteti cerceta si puteti
vedea dac are sau nu dreptate.
Cred c ar trebui ca mai multi oameni s priveasc ambele fete ale medaliei si s vad care model are mai mult
sens. In foarte multe privinte modelul evolutionist are lipsuri n ceea ce priveste straturile; de fapt, chiar
evolutionistii nsisi ti-ar spune, probabil, acelasi lucru. Intrebarea este: oare cellalt model este mai corect ?
Cnd se ajunge la ceva de felul straturilor, este vorba, desigur, de o problem stiintific. Depunerea straturilor
este, evident, un proces stiintific ce a avut loc n timp.
[Una dinti-e cele mai interesante cercetri n domeniu a fost fcut de geologul francez Guy Berthault, nti la
Institute de Mechanique des Fluides din Marsilia, iar apoi la laboratorul hidraulic de la Colorado University's
Engineering Research Center. "ncepand din 1985", scrie Richard Milton, "Berthault a realizat o serie de
experimente de laborator ce cuprindeau vrsarea unor sedimente n niste recipiente mari cu ap n miscare,
pentru a studia structura intern a straturilor si felul cum are loc stratificarea... Berthault a descoperit c...
sedimentele se asezau la fund aproape imediat, dar particulele fine erau separate de particulele mai mari de
curentul apei, dnd impresia de straturi... Rezultatele au fost publicate de ctre Academia Francez de Stiinte
n 1986 si 1988 si au fost prezentate la Congresul national al sedimentologilor de la Brest n 1991... Lucrrile
de laborator nu au fost fcute izolat, ci au fost suplimentate cu observatii pe teren ale unor dezastre naturale
precum inundatia de la Bijou Creek, Colorado, din 1965, formatiile sedimentare ce au urmat eruptiei de la
Mount St. Helens din 1980, ca si forajele marine fcute de vasul Glomar Challenger n 1975... Dup Berthault,
Experimentele contrazic ideea lentei construiri a unui strat dup altul. Scala temporal se reduce de la sute
de milioane de ani la una sau dou catastrofe ce produc aproape instantaneu stratificri [Berthault, Compte-
Rendus Academie des Science II, 3 decembrie 1986, 16 februarie 1988]. Aceste cuvinte aparent inocente
vestesc moartea ideii c existenta miilor de metri de sedimente este in sine o dovad in favoarea unei vrste
mari a pmntului" (Milton, Shattering the Myths ofDarwinism, ed. cit., pp. 77-78). (n. ed.)]
Prin urmare, este altceva dect cele Sase Zile ale Facerii - este vorba despre ceea ce a avut loc dup cele Sase
Zile. Este un lucru supus dezbaterii stiintifice.

4. O chestiune de modele
Printele SERAFIM: Savantii dispun de ceea ce se cheam modele. Ieri am vorbit de modelul ptolemeic - n
care pmntul e centrul universului, iar toate stelele si planetele se nvrt n jurul pmntului. Intruct, dup
cum se poate observa, planetele se misc n jurul pmntului cu viteze diferite de ale stelelor, trebuia ca
astronomii ptolemeici s aib teorii despre felul cum mergeau napoi si nainte, formau cifra opt etc. Cum puteti
vedea chiar acum, n ultimele sase luni sau cam asa, Saturn si Jupiter au fost pe cer mpreun. Dac le-ati fi
observat, ati fi putut vedea cum la nceput una mergea nainte, apoi amndou au mers napoi, apoi Saturn a
devenit mai palid iar Jupiter mai strlucitoare. Dup modelul copernican se poate explica de ce se ntmpl
asa, fiindc ele sunt n faze diferite n orbitele pe care se rotesc n jurul soarelui. Din punctul nostru de vedere
ele par a se apropia, cnd de fapt ele nu fac dect s se roteasc n jurul soarelui. Un alt exemplu e Venus. Chiar
acum Venus a devenit nc o dat luceafr de sear n jos, la orizont.
Acum cteva luni era luceafr de dimineat - fiind deja acolo n zori nainte de rsritul soarelui.
Modelul ptolemeic a fost dovedit deficitar fiindc nu explica faptele la fel de bine ca modelul copemican.
Copemic a spus c, dac interpretm pmntul si celelalte planete ca rotindu-se n jurul soarelui, atunci toate
miscrile capt sens; adic sunt foarte usor de explicat matematic. Pn la urm acest lucru a fost acceptat.
Astzi, calculnd conform modelului copemican, putem trimite nave spatiale pn aproape de Saturn fr s
gresim; de fapt este chiar ceva uimitor de precis. Pare deci evident c toate planetele se nvrt n jurul soarelui,
chiar dac, dup observatiile noastre, soarele se roteste in jurul pmntului.
4
Prin urmare, este foarte important ce model adoptm. n cursul de fat vom studia modelul patristic despre cele
Sase Zile ale Facerii.


5. Originea corpurilor ceresti (cosmogonia patristica)
Printele SERAFIM: Relatarea Crtii Facerii despre Ziua a Patra a Facerii este greu de adaptat ideilor
obisnuite despre univers, fiindc Scriptura si Sfintii Printi afirm cu certitudine c soarele a fost creat n acea
Zi, dup ce pmntul, plantele si copacii existau deja. Mai mult, Printii spun c soarele, luna si stelele (ca si
toate gurile negre si tot ce se mai afl n spatiu) au fost create n Ziua a Patra ntr-o clipit. Dumnezeu a fcut
un semn cu mna si toate au luat fiint, la distante de triliarde de mile. Binenteles c Dumnezeu este mai mare
dect universul, deci de ce nu ar fi fost n stare s fac acest lucru ? Pentru el nu e deloc greu.
Aceasta d o cu totul alt perspectiv asupra lumii. E o ntreag cosmogonie - explicarea nceputului lucrurilor.
Cosmogonia evolutionist modern, popularizat de oameni precum Carl Sagan, sustine c a existat un punct
care a avut un "big-bang", iar apoi totul s-a dezvoltat din el fr nici un Dumnezeu.
[Omul recunoscut a fi "printele" cosmogoniei Big-Bang-ului a fost Abatele George Lematre (1894-1966), un
preot iezuit. Intr-o zi a anului 1931, pe cand citea un articol despre originea si sfrsitul lumii, i-a venit ideea c
universul a explodat si apoi a evoluat dintr-un "atom primordial". Contemporan cu colegul su iezuit Teilhard
de Chardin, el a ncercat s fac pentru astronomie ceea ce Teilhard fcuse pentru biologie: s creeze o
sintez a crestinismului cu conceptia evolutionist a stiintei moderne. Desigur c "atomul primordial" este
echivalentul cosmogonic al "supei primordiale" a lui Darwin (din care se presupune c a aprut si a evoluat
viata). "Ideea de evolutie", scria Lematre, "a jucat un rol important n dezvoltarea astrofizicii... Evolutia lumii
poate fi asemuit cu un spectacol de artificii ce tocmai s-a ncheiat" (C.G. Lematre, The Primeval Atom, D.
Van Nostrand Company, New York, 1950, pp. 87, 78). (n. ed.)]
Dac crezi acest lucm, este firesc s crezi c cel mai mare corp, soarele, a aprut primul, iar apoi a fcut s
apar cumva pmntul. Sunt tot felul de teorii despre cum a fcut acest lucru. Unii cred c soarele s-a format
dintr-un nor de gaze si praf, iar cldura sa a fcut ca gazul s fie eliminat, rmnnd numai praful, care s-a
condensat si s-a rcit, formnd planetele. Altii cred c soarele s-a ciocnit partial cu o stea cltoare, fcnd
gazele s fie smulse de pe suprafata solar, gaze care mai trziu s-au transformat n planete. Diferitele teorii
sunt n ntregime speculatii, fiindc nimeni nu a fost acolo n acele momente, iar astfel de lucruri nu mai au loc
n prezent. Poate c ele sunt n concordant cu ceea ce credem noi c trebuie s fie adevrat, ntruct ni se pare
c toate corpurile mai mari trebuie s fie anterioare celor mai mici. Dar dup Cartea Facerii si dup Sfintii
Printi, pmntul - acest mruntis nensemnat, aceast pictur din univers - a fost primul, iar grozavul soare a
aparut dup el.
Astzi filosofilor atei le place s spun c dimensiunea relativ a pmntului dovedeste c omul e doar o
pictur pierdut n univers. Ei spun: "Pmntul este att de mic, iar universul att de mare - deci evident
universul e mai nsemnat dect omul, iar Dumnezeu nu a fcut totul pentru om". Dar dac gndesti n termenii
celor spuse de Printi - c soarele a fost fcut dup ce pmntul exista deja - atunci este limpede c totul a fost
fcut pentru om.
STUDENT: n galaxia noastr exist multi alti sori. Spun ceva Sfintii Printi despre acesti sori ?
Printele SERAFIM: Nu, fiindc ei cunosteau mai putin despre alctuirea universului dect stim noi acum.
Pur si simplu nu exist practic vreun motiv s vorbim prea mult despre ei, n afar de a spune c ei se afl acolo
si c i-a fcut Dumnezeu. Singuml loc unde stim c locuieste omul este numai acesta.
5
STUDENT: Exist vreo contradictie ntre ntelegerea ortodox a facerii lumii si faptul c exist mai mult dect
un soare ?
Printele SERAFIM: Nu, fiindc pentru noi exist un singur soare.
STUDENT: Ceilalti sori sunt stele.
Printele SERAFIM: Da. Pentru noi nu sunt sori. Soarele e un lucru deosebit, centrul vietii noastre, care ne d
lumin si cldur, pe lng care crestem si fr de care nu putem tri. Celelalte stele nu sunt pentru noi centrale,
ca aceasta. Dac ar exista alti sori, cu alte pmnturi, lucrurile s-ar complica. Dar nu avem nici o dovad c
ceva de felul acesta ar fi adevrat.
Scripturile si Printii privesc ntotdeauna lucrurile asa cum se vd de pe pmnt. Nu te poti plasa ntr-un loc
ipotetic, n vreo alt galaxie, ca s te uiti napoi spre pmnt. Acesta e un mod cu totul abstract de a privi
lucrurile, fiindc noi nu ne aflam acolo, ci aici. Nou ni s-a spus ceea ce avem nevoie s stim spre a ne mntui
sufletele, nespunndu-ni-se nici mcar un singur lucm despre acesti alti sori, planete etc. Dac ne-ar fi fost de
folos s le stim, Dumnezeu ni le-ar fi spus.
Este totusi un lucru interesant: toate datele sondelor spatiale trimise ctre alte planete pn acum parc ne-ar da
indicatii deliberate spre a ne arta c pmntul este locul vietii. Alte locuri sunt corpuri moarte.
STUDENT: Ce prere aveti despre speculatiile privitoare la fiintele de pe alte planete ?
Printele SERAFIM: Oamenii care caut fiinte de pe alte planete intr n legtur cu o ntreag filosofie
ocult a vietii care vorbeste despre existenta unor fiinte superioare ce vin s ne salveze si s ne dea ajutor; nu
trebuie dect s ne prostemm n fata lor si ei ne vor da toate puterile de care avem nevoie. In fapt, toate
miturile despre fiinte de pe alte planete corespund cu ceea ce stim despre diavoli si despre felul cum ei lucreaz.
Dac ncepem s speculm despre aceste fiinte si ne lsm cuprinsi de idei despre rase superioare de
extraterestri - totul duce ctre diavoli. In afar de ngeri, singurul fel de fiinte inteligente despre care stim sunt
diavolii.

6. Creationistii stiintifici
Printele SERAFIM: Exist o multime de scrieri n prezent privitoare la problema creatiei si evolutiei,
problem ce a devenit vital mai ales n ultimii zece sau douzeci de ani.
Recent a aprut un articol foarte prtinitor n revista Time, unde erau luati n rs cei ce sunt mpotriva evolutiei,
prezentati ca niste fraieri - imbecili ce se ntorc la vremurile de dinaintea Procesului Maimutelor al lui Scopes,
si asa mai departe.
["Darwin din nou pe banca acuzatilor - Creationistii stiintifici atac teoria evolutiei", n rev. Time, 16 martie
1981, pp. 80-82. Articolul se ncheia cu un citat din Theodosius Dobzhansky: "Nimic nu are sens n biologie,
dect numai n lumina evolutiei." (n. ed.)]
Dar citirea scrierilor unora dintre creationisti este ceva foarte interesant. Exist un grup in San Diego, numit
Institutul de cercetri creationiste, care a scos cteva crti foarte interesante. Una dintre ele se numeste "Creatia:
realittile vietii", abordnd cteva dintre problemele stiintifice; o alta este despre fosile: "Evolutie ? Fosilele
spun nu !" Exist o carte excelent cu titlul "Creationism stiintific", destinat a fi manual pentru licee. Mai
exist o carte bun si serioas despre dinozauri, deloc greoaie. Ea nu pomeneste nimic despre evolutie, ci doar
spune povestea dinozaurilor. Este o carte pentru oameni ce vor s citeasc fr s li se bage pe gt tot felul de
ipoteze stiintifice.
6
Grupul de care am pomenit este foarte bun, cci nu ncearc s se ocupe de Biblie. Ei stiu c nu pot ptrunde n
scolile publice dac fac acest lucru, astfel c scot crti (precum Creationismul stiintific) ce prezint materialul
dintr-un punct de vedere pur stiintific. Si nu l prezint doar ca niste antievolutionisti, ci prezint dou modele.
Asa cum v-am vorbit despre modelul copernican fat in fat cu cel ptolemeic, ei prezint modelul creationist
fat n fat cu cel evolutionist, apoi pun ntrebarea: care model explic mai bine faptele ? Cartea Creationismul
stiintific d o serie de fapte, apoi d explicatia conform modelului creationist si conform celui evolutionist. Ei
cred c modelul creationist are mai mult sens, cci evolutionistii sunt obligati s alctuiasc tot felul de "cicluri"
si "epicicluri" spre a explica tot felul de lucruri stnjenitoare.
In 1960, celebrul film "Procesul maimutelor", despre procesul lui Scopes din 1925, a influentat puternic felul
cum privea publicul larg dezbaterea creatie/evolutie. Filmul l nftisa pe faimosul avocat ateu Clarence Darrow
ca pe un mare erou, ntruct apra stiinta, progresul, viitorul omenirii s.a.m.d. Dar lucrurile nu stteau chiar asa.
[n realitate, acest film (bazat pe piesa scris de Jerome Lawrence si Robert E. Lee) era o redare foarte
departe de realitate a procesului si evenimentelor din jurul lui. n viata real procesul lui Scopes nu a fost o
actiune penal serioas, ci o nscenare juridic folosit ca test de ctre A.C.L.U. John T. Scopes a fost un
aprtor voluntar, care nu a riscat nicidecum s ajung la nchisoare. Vezi Phillip E. Johnson, Defeating
Darwinism by Opening Minds, ed. cit.,pp. 24-32.]
Dar dup aparitia filmului multi oameni ce stteau la ndoial n privinta evolutiei s-au cam speriat, fiindc nu
voiau s fie acuzati c sunt mpotriva progresului si a stiintei.
Cu toate acestea, n ultimii douzeci de ani s-au scris cteva tratate stiintifice foarte interesante pe aceast tem,
punnd n discutie numeroasele "dovezi" ndoielnice asupra evolutiei, dovezi ce sunt prezentate n manualele
scolare ca adevr si fapt real, dar, cnd le examinezi mai ndeaproape, descoperi c nu sunt realitti de fapt. De
pild, ei pun n discutie asa numitul fapt c embrionul uman recapituleaz mostenirea sa evolutiv, c pe gt
exist fante branhiale etc. Dar dac citesti orice manual evolutionist de azi despre embriologie, vei afla c
acesta este un mit. "Pantele branhiale" nu au nimic de-a face cu evolutia sau cu recapitularea; pur si simplu asa
se dezvolt embrionul. De fapt, dezvoltarea creierului, nervilor, inimii etc. nuntrul embrionului contrazice
total modul cum ar trebui s aib loc dac ar trebui s fie recapitularea mostenirii evolutioniste.
Exist o multime de lucruri despre evolutionism care, chiar dac nu doresti s crezi din start una sau alta dintre
preri, te fac s te opresti, s-ti pui ntrebri si s chibzuiesti mai mult asupra probelor pro si contra. La fel se
ntmpl si cu sistemul datrii radiometrice si cu interpretarea evolutionist-uniformist a straturilor geologice.
Exist o carte excelent a profesorului de geologie Henry Mords, numit Potopul din Cartea Facerii, ce ncearc
s interpreteze straturile, vrsta ghetii etc. n termenii Potopului lui Noe. Cartea prezint dovezi si este alctuit
foarte stiintific. Poti s o citesti si s fii sau nu de acord cu ea, dar este prezentat la nivel stiintific.
Institutul scoate lunar un buletin de informatii numit Acts and Facts, prezentnd lucrrile lor, si n fiecare
numr exist o mic completare ce trateaz un aspect al evolutiei sau creatiei. Au avut numeroase dezbateri
publice in cursul ultimilor cinci ani n universitti, care s-au bucurat de o bun participare; uneori au venit mii
de studenti. Savantii creationisti sunt foarte bine pregtiti - au citit tot ce s-a scris recent - pe cnd savantii
evolutionisti sunt adesea asa de ncreztori n ei nsisi, nct nu prea sunt la curent cu ultimele evenimente.
Astfel c n ultimul numr al revistei Science, care e foarte evolutionist, unul dintre articole spune c s-a ajuns
ntr-o situatie asa de proast n prezent - savantii evolutionisti sunt asa de prost pregtiti si predau studentilor
asa de precar - nct nu ai dect s aduci un savant creationist cu trei sau patru fapte din ultiniii cinci ani, si-i va
reduce la tcere pe evolutionisti. Astfel c evolutionistii au nceput s se trezeasc si s-si spun c si-au
neglijat datoria de a-si creste odraslele n spiritul cuvenit. Acum ncearc s-i educe mai bine, spre a se ntoarce
la principiile originare ale evolutiei.



7
7. Diferite idei evolutioniste
Printele SERAFIM: Exist o doz att de mare interpretare personal cuprins n teoria evolutionist, nct,
dac ceri evolutionistilor s-ti explice cum are loc evolutia, nu se pot pune de acord asupra unui singur rspuns.
Ei obisnuiau s spun c evolutia are loc prin selectie natural cuplat cu mutatiile: mici schimbri care, dup
un numr de generatii, duc n final la un nou fel de creatur. Dar se ntmpl c mutatiile sunt, n general, asa de
duntoare, nct nu se poate explica nici un fel de progres prin mutatii. Chiar n prezent se discut aprins dac
nu ar trebui eliminat complet gradualismul darwinist si s se adopte o alt teorie. Ultima idee la care au revenit
- o idee lansat n urm cu patruzeci de ani - se numeste teoria "monstrului dttor de sperant". Proeminentul
genetician Richard Goldschmidt [de la Berkeley University of California] a lansat aceast idee fiindc a vzut
c cumularea selectiei naturale cu mutatia nu poate produce structuri complexe.
[Teoria a fost respins la nceput de darwinisti, n 1940, cnd a fost propus pentru prima dat de
Goldschmidt, dar a fost reabilitat n 1980 de evolutionistul Stephen Jay Gould de la Harvard, n cunoscutul
su articol "Rentoarcerea monstrului dttor de sperant". (n. ed.)]
De pild, nu poti explica ochiul printr-o serie de schimbri treptate, cci fie ai ochi, fie nu ai. Organismul care
ar dobndi dintr-o dat retina sau alt parte a ochiului nu ar avea la ce s o foloseasc. Trebuie s se
mperecheze cu o creatur cu aceleasi caracteristici, iar apoi caracteristica trebuie s se pstreze pn ce se
dezvolt ntr-o form superioar, ca in final s se dezvolte ochiul ntreg. Pur si simplu acest lucru nu se poate
ntmpla; nu are nici un sens. Ochiul trebuie s apar dintr-o dat ntreg.
[In cartea sa The Blind Watchmaker (Ceasornicarul orb) (1985), apologistul neodarwinist Richard Dawkins a
ncercat s explice evolutia ochiului. Argumentele lui Dawkins au fost respinse cu probe de ctre biochimistul
Michael Behe n fecunda sa carte Darwin's Black Box (Cutia neagr a lui Darwin) (1996), ed. cit., pp. 15-22;
36-39. Phillip Johnson comenteaz: "A trece de la Dawkins la Behe este ca si cum ai trece din biblioteca
copiilor n laborator" (Johnson, Objections Sustained, ed. cit., p. 54). (n. ed.)]
Prin urmare, Goldschmidt a sugerat c evolutia are loc n salturi - mutatii pe scar larg ce duc la un "monstru
dttor de sperant" care este n stare s supravietuiasc si s se reproduc.
Goldschmidt a invocat aceast teorie spre a explica originea psrilor. Aripa unei psri e un lucru extraordinar.
Dac o reptil are doar un os ce i iese din spate, ea nu va fi prea bine adaptat supravietuirii. Ea trebuie s aib
dou aripi ntregi care functioneaz, si trebuie s existe un mascul si o femel cu acelasi fel de aripi ca s le
poat reproduce. Deci ideea "monstrului dttor de sperant" sugera c o reptil a depus un ou din care a iesit o
pasre ! Oamenii se ntorc acum cu seriozitate la aceast idee si caut s gseasc un acord ntre ea si
darwinism, dndu-si seama c micile schimbri nu pot produce structuri extrem de complexe.
[Un alt motiv pentru care paleontologul Stephen Jay Gould voia s reabiliteze teoria "monstrului dttor de
speranta" era nevoia de a argumenta lipsa speciilor intermediare din arhiva fosilifer. Revizuirea teoriei lui
Goldschmidt de ctre Gould, numit "echilibru punctual", este dezbtut n mod curent de ctre evolutionisti.
Vezi Johnson, Darwin on Trial, ed. cit., pp. 32-44 si Denton, Evolution: A Theory in Crisis, ed. cit., pp. 192-95.
(n. ed.)]
Ideile de acest fel trebuie discutate de savanti, dar si pentru noi este interesant s stim despre ce anume discut.





8
8. Limitele schimbrii biologice
Printele SERAFIM: Oricare dintre speciile existente nc n prezent n jurul nostru descinde, ntr-o
succesiune nentrerupt, din acelasi fel de creaturi din trecut. Sunt multe specii ce nu mai exist azi; dar pn la
stingerea lor au rmas acelasi fel de fpturi care erau de la nceput.
Inuntrul fiecrui fel de creaturi se pot observa numeroase schimbri. De pild, coteiul si ciobnescul german
provin din acelasi fel, dar rmn tot cini, si se pot mperechea si reproduce. La fel se ntmpl si cu "rasele" de
oameni: desi arat foarte diferit, toate tin de acelasi fel.
Cei ce si spun creationisti nu sustin c nu exist schimbri. Exist o multime de schimbri n natur, dar toate
au loc ntre anumite limite. Iat ntreaga problematic a dezbaterilor despre evolutie si creatie: sunt oare limitele
bine definite dup "gen" - care poate s nu fie exact acelasi lucru cu "specia" - ori totul provine dintr-un glob
originar de materie organic ce s-a dezvoltat, dnd toate felurile de lucruri. Tot ceea ce stim n prezent despre
codul genetic pare a fi mpotriva ideii din urm. Un organism nu poate "evolua" n ceva ce nu se potriveste cu
codul su genetic[Adic ceva aflat in afara marjei de variatie specificate de ADN pentru acel organism anume.
(n. ed.)]. In prezent o mare parte din discutiile dintre evolutionisti se nvrt in jurul ntrebrii cum este posibil
acest lucru. Noi nc nu am aflat cum.
[Cartea cea mai bun pe aceast tem este Not by Chance ! (Nu ntmpltor !) de Dr. Lee Spetner, expert n
codul genetic. (n. ed.)]

9. "Evolutia uman"
STUDENT: Ce credeti despre oamenii fosili care au fost descoperiti ?
Printele SERAFIM: In ultimii ai au aprut o multime de teorii. In Africa, sotii Leakey fceau tot felul de
descoperiri n fiecare an. Binenteles c fiecare persoan ce face descoperiri doreste ca "omul" su s fie
strmosul ntregii omeniri; astfel c vrea s rstoarne toate ideile anterioare, s aduc una nou si s pretind c
el a gsit "veriga lips". Asa c lum ntotdeauna cu prudent spusele acestor oameni.
In 1959 Louis si Mary Leakey au descoperit un craniu al unei specii stinse de maimute, Australopithecus
("Maimuta sudic"), despre care toat lumea a presupus c era maimuta-strmos pentru toti oamenii fosili -
Homo erectus etc. Cinci ani mai trziu ei au anuntat c au descoperit fosile umane n acelasi strat cu cele ale
Australopithecului.
[Statutul de maimut disprut al Australopithecului a fost stabilit nc din 1954 prin anatomie comparat de
ctre zoologul Solly Zuckerman. Faptul c oameni adevarati au trit n acelasi timp cu australopithecii indic
faptul c acestia din urm nu au nimic de-a face cu originea omului. In urma descoperirilor sotilor Louis si
Mary Leakey, fiul lor Richard Leakey a descoperit si el fosile de Australopithecus si Homo erectus n acelasi
strat. (n. ed.)]
Intruct s-au gsit si unelte de piatr, ei si-au numit noua descoperire Homo habilis sau "Omul ndemnatic".
["Din 1964 ncoace", scrie Richard Milton, ,homo habilis a fost reevaluat si s-a sugerat c unul din oasele
minii este o bucat de vertebr, c alte dou oase ar fi putut apartine unei maimute ce tria n copaci, si c
alte sase provin de la un ne-humanoid neidentificat. Dar oricare ar fi meritele descrierii originare, ramne
faptul c Homo habilis este o fiint uman - nu veriga lips. S-a calculat c Homo habilis avea un creier mic:
poate doar jumtate din mrimea celui al oamenilor moderni obisnuiti. Dar, asa cum a artat Dr. A..T. White,
habilinele erau si mici de statur, astfel c creierul lor nu era mic n raport cu marimea corpului, flind mai
curnd asemeni pigmeilor moderni.
9
Intr-adevr, unul din aspectele hazlii ale descoperirii lui Homo habilis este acela c n timp ce darwinistii si
concentrau atentia s interpreteze oasele degetelor si vertebrele la Olduvai Gorge (locul unde s-au descoperit
fosilele lui Homo habilis), ncercnd s alctuiasc scrisorile de acreditare ale acelei creaturi ca fiind veriga
lips, se pare c au trecut cu vederea faptul c la numai cteva sute de mile spre vest, n pdurile Zairului, se
afl populatia Mbuti, care au de obicei doar - patru picioare si sase inci - nltime si, ca statur, mrime a
creierului si chiar ca mod de viat sunt comparabili cu Homo habilis. Dar acesti Mbuti sunt oameni modemi n
toat puterea cuvntului, cu exceptia faptului c nu se uit la documentare TV si nu primesc premii de la
societtile de finantare a stiintei" (Shattering the Myths of Darwinism, ed. cit., pp. 206-207). Vezi si Lubenow,
Bones of Contention, ed. cit., pp. 157-166. (n. ed.)]
Acest lucru a ntors pe dos ntregul scenariu al evolutiei umane, fiindc n teoria evolutionist un strmos nu se
poate gsi n acelasi strat cu descendentii si. Si Homo erectus a fost scos din locul su si plasat dup Homo
habilis; iar acum se spune c fiintele umane ce au folosit unelte de piatr au trit n urm cu dou milioane de
ani.
Binenteles c toate aceste lucruri sunt doar presupuneri. Exist attea lipsuri si dificultti in feluritele teorii,
nct fiecare evolutionist ncearc mai mult s-si impun propriile pretentii.
Exist chiar si mistificri de-a dreptul. Cnd studiam zoologia la facultate, n anii 1950, una dintre dovezile
evolutiei omului era "Omul de Piltdown". ncepnd din 1890, a existat o cutare concertat pentru a se gsi
veriga lips, despre care se credea c ar fi jumtate maimut si jumtate om. Asa c, n 1911, un englez istet pe
nume Charles Dawson a luat un craniu uman, l-a combinat cu osul maxilar al unei maimute si a completat dintii
de maimut. Un an mai trziu Teilhard de Chardin a descoperit si caninul care lipsea. Cu maxilarul su foarte
primitiv si craniul foarte avansat, acest "Om de Piltdown" a fost socotit a fi un strmos evolutionist al omului.
Unii savanti l-au pus la ndoial si au avut discutii aprinse, dar marea majoritate l-au acceptat. In sfrsit, in
1950, niste savanti l-au testat cu metoda de datare cu Carbon 14, care d rezultate destul de precise pn pe la
2000-3000 de ani vechime. Ei au descoperit c o parte era mai veche, iar cealalt era mai nou, astfel c s-a
dovedit c erau dou creaturi diferite.[n 1982, imediat dup moartea Printelui Serafim, s-a descoperit c
maxilarul apartinea cu sigurant unui urangutan. (n. ed.)] Prin urmare, totul a fost discreditat.
STUDENT: Ce ne puteti spune despre descoperirile craniilor omului de Neanderthal ?
Printele SERAFIM: n prezent se accept c Omul de Neanderthal este Homo erectus: aceeasi specie cu
omul, dar alt varietate - nu mult mai diferit fat de om dect este englezul de chinez.
[La sfrsitul anului 1980 ctiva evolutionisti au sugerat ca omului de Neanderthal s i se redea vechea
denumire de Homo neanderthalensis. Totusi chiar si acestia admiteau c neanderthalienii erau contemporani
cu fiintele umane moderne si se puteau ncrucisa cu ei. Vezi Lubenow, Bones of Contention, ed. cit., p. 68. (n.
ed.)]
De fapt, oamenii fosili sunt foarte putin numerosi. Si, desigur, totul se bazeaz pe felul cum interpretezi: este
om sau maimut ?
[ Richard Leakey si citeaz colegul paleontolog David Pilbeam care spunea: "Dac ai aduce un om de stiint
inteligent dintr-o alt disciplin si i-ai arta slabele dovezi pe care le-am gsit, cu sigurant c ti-ar zice: Las-
o balt; nu prea ai cu ce s mergi mai departe. Desigur, nici David si nici altii dintre cei implicati n
cercetarea omului nu pot urma acest sfat, dar rmnem deplin constienti de pericolele de a trage concluzii din
probe att de incomplete" (Richard E. Leakey, The Making ofMankind, Michael Joseph, Londra, 1981). (n.
ed.)]
Nu este chiar simplu s gsesti ceva ntre cele dou specii. Pe nici o fosil pe care o vezi, fie c e a oamenilor
"primitivi" sau a maimutelor "avansate", nu scrie "Eu sunt strmosul oamenilor de azi". Deci nu poti spune dac
e strmos, vr sau nici un fel de rud. Depinde cum interpretezi. Pn acum nu exist de fapt vreun om vechi
convingtor care s arate cu adevrat ca si cum ar fi intermediar ntre om si maimut. Exist diferite feluri de
oameni fosili, unii "primitivi", unii cu cranii mari, unii cu cranii mici; dar nu se deosebesc ntre ei mai mult
10
dect se deosebesc diferitii oameni ce triesc n prezent. Deci cei ce trebuie s aduc dovezi n acest caz, cred
eu, sunt aceia care vor s dovedeasc c unul se trage din cellalt.
Desigur c toat problema descendentei unuia din cellalt ridic o multime de ntrebri fat de textul Facerii -
de pild, despre genealogii. Dac omul are milioane de ani vechime, trebuie s alctuiesti niste uriase epicicluri
spre a rezolva genealogiile Patriarhilor. Unii chiar spun c Patriarhii nu sunt persoane adevrate: ei ar fi n
realitate doar niste denumiri pentru mari perioade de timp.

10. Limitele investigatiilor stiintifice
STUDENT: Nu sunt surprins cnd spuneti c ideile despre evolutia uman se schimb, pe msur ce se
descoper mai multe lucruri ce contribuie la teoria evolutiei. Pn la urm vom vedea cum ntreaga imagine a
evolutiei iese la lumin.
Printele SERAFIM: Totul depinde de premisele de la care pornesti, fiindc adeseori premisele sunt foarte
puternice.
STUDENT: Vreau s spun c n general, n stiint, ei merg cu o teorie, apoi descoper c presupunerile lor
erau incorecte, asa cum ati spus. Apoi sunt nevoiti s-si schimbe teoria, iar acest lucru este un pas, un spor de
cunoastere n stiint.
Printele SERAFIM: Da. Exist unele puncte slabe si n teoria evolutiei nssi, asa cum se nftiseaz astzi.
Desigur, trebuie s ntelegem c si cuvntul acesta are mai multe ntelesuri. Evolutia unei anumite varietti de
cintezoi sau asa ceva - nu are legtur cu discutia noastr. Este vorba doar de o schimbare nuntrul aceleiasi
firi. Dar evolutia ca teorie despre originea lumii - acest lucru e dincolo de domeniul stiintei. Este o speculatie
despre nceputuri, la fel ca anticele speculatii grecesti despre infinitatea lumii sau existenta ei vesnic etc.
Spre a putea s accepti teoria evolutionist despre origini, asa cum e prezentat de obicei n prezent, trebuie s
accepti c cele Sase Zile ale Facerii nu sunt o lucrare suprafireasc, adic o lucrare de tip diferit fat de ceea ce
se ntmpl n prezent. Dup tlcuirea Bisericii, este o mare deosebire: au existat Sase Zile ale Facerii, n care
Dumnezeu a fcut ntreaga lume, lucru pe care nu l mai face defel astzi. Deci nu se poate deduce cum anume
au fost. Probabil c poti face deductii cel mult pn n acel punct, dar nu poti deduce cum a fost cu adevrat
nceputul. Deci cred c n aceast privint savantii ar trebui s fie mult mai putin dogmatici n felul cum privesc
si discut despre nceputul nsusi.
Textul Facerii arat foarte clar c cele sase lucrri au fost cu totul n afara sferei cunoasterii noastre de azi. Nu
putem sti nimic despre ele, afar de ceea ce Dumnezeu nsusi a ales s ne descopere. Tocmai de aceea as zice c
savantii rmn pe dinafar cnd ncearc s deduc nceputul din ceea ce se ntmpl n prezent. Poti duce ideea
uniformist (adic faptul c toate s-au petrecut cu aceeasi vitez cu care se ntmpl acum) pn la un anumit
punct - poate pn la cteva mii de ani. Mai departe este foarte ndoielnic c totul s-a petrecut mereu n mod
constant.

11. Cronologia biblica
STUDENT: Stim oare ct de vechi este pmntul dup cronologiile biblice ?
Printele SERAFIM: Problema este controversat. Textul grecesc (Septuaginta) si textul ebraic (masoretic) al
Facerii sunt diferite. Dup Septuaginta, lumea are cam 7500 de ani vechime;594 dup textul ebraic, are cam
6000 de ani vechime. Este o discrepant evident. Cum putem rezolva probleme de acest tip ? Printii admit c
poate exista o oarecare greseal care s se fi transmis; pot fi simple greseli de copiere etc. Fericitul Augustin are
un ntreg capitol despre acest lucru.[Fericitul Augustin, Cetatea lui Dumnezeu 15.13. (n. ed.)] Poate c unii
copisti au adugat sau au scos ici si colo cte o sut de ani atunci cnd au copiat textul. Printii admit c n
11
Scriptur pot fi mici greseli. Nu exist nici o nvttur patristic care s spun c trebuie s definim lumea ca
avnd exact 7490 de ani vechime. Poate fi ceva mai mult sau ceva mai putin: nu este ceva att de important.
Dar faptul c Adam a trit acum sapte sau opt mii de ani, sau a trit n urm cu milioane de ani - aceasta este o
ntrebare important. Este un subiect nsemnat ce influenteaz ntregul text al Facerii. Trebuie s ntelegem cine
a fost Adam - dac a fost sau nu o persoan s.a.m.d. Dac a trit n urm cu milioane de ani, apar o grmad de
ntrebri pe care trebuie s ti le pui despre felul cum omenirea a interpretat traditia ncepnd de atunci.

12. Preexistenta sufletelor, rencarnare si evolutie
STUDENT: De ce credea Origen c sufletul a cobort in timp din trmul duhovnicesc ?
Printele SERAFTM: Se afla sub influenta unor filosofi care spuneau c materia este rea. Oamenii priveau n
jur si vedeau c pcatele se produc din pricina crnii, astfel a aprut ideea, mai ales ntre maniheisti si cei cu
invtturi similare, c materia nssi este rul iar sufletul e un lucru nobil, ntemnitat n materie. De aici au
ajuns la ideea c sufletul a petrecut odinioar ntr-un alt trm.
STUDENT: De ce au cobort sufletele n materie dac materia este rea ?
Printele SERAFIM: Dup Origen, aceasta se datora faptului c au pc tuit n acel alt trm. Este vorba de o
conceptie dualist asupra universului: exist un aspect bun - sufletul, si unul ru - materia, trupul. Pe de alt
parte, conceptia crestin vede sufletul si trupul laolalt, cunoscnd c trupul se va transfigura cu adevrat. De
fapt, cum vom vedea cnd vom studia Cartea Facerii, trupul la nceput era diferit de felul n care a ajuns dup
cdere.
STUDENT: A fost oare influentat Origen de idei orientale ?
Printele SERAFIM: Nendoielnic. La Alexandria, unde tria Origen, ve neau oameni din India care predau
acolo. Unul dintre profesorii lui Origen era din India.
STUDENT: Ideea preexistentei sufletelor seamn cu ceea ce nvat hin duismul despre transmigrarea
sufletelor si "rencarnare".
Printele SERAPTM: Corect.
STUDENT: Si ce legtur are cu evolutia ?
Printele SERAFIM: Ideea aflat ndrtul cosmogoniei evolutiei este aceea ca totul provine dintr-un singur
filament: la nceput a existat o singur pictur, din care provin toate viettile: animale, insecte, plante etc.
(Desigur, teoria are imense dificultti, fiindc trebuie s arti cum anume, n acea pic-' tur originar, au aprut
simultan codul genetic si mijloacele translatrii sale; apoi trebuie s arti cum s-a adugat informatia spre a
produce codul genetic pentru om si toate celelalte creaturi. Acest lucru nu a fost nicicnd realizat.)
Ideea "rencarnrii" se aseamn prin faptul c, dup conceptia vechilor budisti, hindusi, greci si romani, ea
cuprindea transmigrarea in diferite creaturi, fiare slbatice, insecte si chiar plante. (n vremurile moderne
oamenii au schimbat aceast idee: ei sustin c n "vietile anterioare" au fost fiinte umane, fiindc nu le place
ideea de a fi fost maimute sau copaci sau altoeva. Oamenilor le place s cread c au fost Napoleon sau Iulius
Cezar, dar nu le place s cread c au fost o grind de stejar pe undeva prin Roma. Se lingusesc pe ei nsisi.)
Indeobste, putem spune c ideea c totul este una - ca un singur "Lant de Lumin" ce se mparte n diferite
feluri de fiinte - nu este deloc acceptata de Sfintii Printi. Ei spun c toate felurile de fpturi au fost prezente la
nceput, iar smnta lor produce acelasi fel de fpturi pn la sfrsitul vremii.
12

13. Natura Raiului
Printele SERAFIM: nainte de a ncepe un nou capitol, poate cineva s fac un rezumat despre felul cum era
Raiul pmntesc ?
STUDENT: Nu este lumea material asa cum o cunoastem noi, dar nici un trm intelectual, ci unul oarecum
intermediar. E mai curnd un loc fizic rarefiat.
Printele SERAFIM: Da. Si era pe pmnt sau n cer ?
STUDENT: Niciunde. Cred c era ridicat deasupra pmntului.
Printele SERAFIM: Da, dar de fapt la nceput era parte a pmntului, chiar dac era probabil pe un loc mai
nalt. Iar acum ?
STUDENT: Este un loc care exist n mod real, dar nu poti ajunge acolo ntr-un mod lumesc, geografic.
Printele SERAFIM: A mai fost cineva acolo n ultimele mii de ani?
STUDENT: Tlharul de pe cruce [cf. Luca 23, 43].
Printele SERAFIM: Asa e, dar el nu s-a mai ntors s ne povesteasc. S-a ntors oare cineva ?
STUDENT: Sfntul Andrei cel Nebun pentru Hristos din Constantinopole.
Printele SERAFIM: Da. Si mai cine ?
STUDENT: A mai fost un buctar dintr-o mnstire.
Printele SERAFIM: Corect, Sfntul Eufrosin Buctarul.
STUDENT: Este vreunul dintre cei pomeniti n cartea Sufletul dup moarte ?
Printele SERAFIM: Da, sunt unii dintre cei pomeniti acolo care s-au rentors ca s ne povesteasc. Ei spun
ntotdeauna, precum Sfntul Pavel, c nu pot descrie exact ceea ce au vzut. Ei dau anumite descrieri ale
Raiului (de pild Sfntul Andrei vorbeste despre plante, o grdin minunat, si cerul nsusi deasupra ei), dar e
ceva asa de departe de experienta noastr normal, nct nu pot vorbi prea mult despre el. Ei au vzut starea n
care urmeaz sa ajungem n veacul viitor.
Raiul a fost un loc aparte de pe pmnt care a fost fcut, dup Sfntul Efrem Sirul, mpreun cu plantele, n
Ziua a Treia. n Ziua Sasea Dumnezeu l-a asezat n el pe om. La obrsie a fost un loc al pmntului, ca spre a
arta c omul era sortit s urce de pe pmnt la cer. Nu era n ntregime material, ci dintr-o materie rafinat pe
care nu o ntelegem. Dar, din pricina cderii omului, acest aspect ceresc al pmntului - o parte special a
pmntului dintru nceput - s-a ridicat cumva si a disprut din vederea noastr, desi nc suntem n stare s ne
ntoarcem n el. In acelasi timp, dup cdere, pmntul dintru nceput a czut ntru stricciune.
STUDENT: Cnd a fost fcut iadul dup prerea Printilor ? A fost fcut o dat cu facerea cerurilor sau o dat
cu facerea pmntului ?
Printele SERAFIM: Iadul nu a fost fcut n mod concret, tot asa cum nici rul nu a fost fcut n mod concret.
Iadul este doar locul si starea unde au czut ngerii czuti. Cu alte cuvinte, ntr-un anumit sens, ei nsisi l-au
fcut. Scriptura vorbeste despre locul "gtit diavolului si ngerilor lui" [Mat. 25, 41], dar nu pomeneste cum a
13
luat fiint. Nu ni se povesteste amnuntit nici despre ngeri, nici despre cderea lor; exist doar scurte referiri
ici-colo. Este vdit c acestea s-au petrecut nainte de aparitia sarpelui din Cartea Facerii.
Mai sunt alte ntrebri ? Este greu de nteles acest concept despre un lucru care nu e nici cu totul material, nici
cu totul duhovnicesc ?
STUDENT: Suntem foarte obisnuiti s gndim dualisdc: materialul in opozitie cu spiritualul.
Printele SERAFIM: Asa este. n veacul viitor vom avea trupuri, dar vor fi trupuri duhovnicesti. Va fi un
trm asemntor cu Raiul de la nceput, desi Raiul era mai "grosier", adic relativ material. Trmul viitor va
fi un slas duhovnicesc, dar n acelasi timp n el vor exista trupuri
[Sf. Simeon Noul Teolog scrie despre zidirea rennoit din veacul viitor: "Toate vor fi mai presus de cuvnt, ca
unele ce vor ntrece toat gndirea, iar fiind duhovnicesti si dumnezeiesti, se vor uni cu cele inteligibile si se
vor face un alt Rai inteligibil si un Ierusalim ceresc, asemnat si unit cu cele ceresti, si o mostenire neclintit a
fiilor lui Dumnezeu" (Discursuri teologice si etice, ed. cit., p. 130). (n. ed.)]
Care a fost primul exemplu de astfel de trup ?
STUDENT: Hristos nviat.
Printele SERAFIM: Da - trupul nviat al lui Hristos, care putea trece prin usi nchise si prin ziduri. Putea
arta c mnnc, desi El nu avea nevoie s mnnce; El avea rani ce puteau fi atinse, dar arta asa de diferit,
nct ucenicii nu L-au recunoscut atunci cnd L-au vzut. Este o stare foarte tainic, totusi tine de trup.
STUDENT: Dac Adam si Eva nu ar fi czut, ar fi putut Adam s nainteze pn la starea desvrsirii far
Hristos ?
Printele SERAFIM: Teoretic poti gndi si asa. E o alt problem faptul dac Hristos ar fi venit oricum.
Dumnezeu stia ce voia s fac de mai nainte si stia cum se vor petrece lucrurile. Si lucrurile erau astfel, nct
Hristos a venit. Dar nu ar fi fost nevoie ca El s vin s ne mntuiasc dac Adam nu ar fi pctuit.
Desigur, sunt lucruri foarte adanci. Mai trziu voi cita cteva dintre slujbele ce vorbesc despre aceste lucruri.
Teologia Bisericii ni se d necontenit n slujbe, fiindc ea ne face s ne amintim de unde venim si ncotro
mergem.

14. Vointa liber
STUDENT: Cnd Adam a czut, si-a dat seama n acel moment c are voint liber ?
Printele SERAFIM: De ndat ce nu a ascultat, si-a dat seama c era gol, a vzut c fugea de Dumnezeu si a
nceput s caute scuze. Cu alte cuvinte, i s-a deschis ntreaga cale care este urmarea pcatului. Deci a vzut
acest adnc n el nsusi - c era n stare s aleag rul, chiar dac nu ar fi vrut cu adevrat s-o fac.
STUDENT: Deci nu era cu totul constient de voia sa liber pn n acel moment ?
Printele SERAFIM: Ei bine, Printii spun c, desi era matur cu trupul si foarte nalt cu cugetul, totusi era
nc foarte naiv, nefiind ncercat. Era n starea bunttii fr s fi fost ispitit de ctre ru.
STUDENT: Deci a stiut Adam ce anume face atunci cnd a czut ?
Printele SERAFIM: Stia un lucru: c exist o porunc. Dar nu era nc ncercat n ascultarea poruncilor si, n
simplitatea sa, a czut.
14
STUDENT: Inainte de a mnca din mr, Adam constientiza ce este rul ?
Printele SERAFIM: Cred c nceputul constientizrii rului a fost, proba bil, atunci cnd a observat c exist
ispite.
[ Sf. Ioan Gur de Aur scrie: "Adam [nainte de cdere] stia c ascultarea era bun si neascultarea era rea; si-
aceasta a aflat-o nc mai limpede cnd, dup ce a mncat din pom, a fost izgonit din Rai si lipsit de acea
fericire" (Opt omilii. la Facere 7, 3). (n. ed.)]
De nu ar fi czut, constientizarea n sine i-ar fi putut fi ca si cum ar fi gustat din pom fr a cdea. Dac ar fi
fost matur si pregtit, ar fi putut cunoaste urmrile rului fr a cdea el nsusi n ru.
Totusi, aceasta e doar prerea mea. Printii nu vorbesc despre acest as pect aparte, dar spun c pomul
cunoasterii binelui si rului este numai pentru oameni maturi.
(n treact fie spus, nici unul dintre Sfintii Printi nu spune c fructul a fost mr. Nu ni se spune nimic anume
despre aceasta; era doar un pom cu fructe.)

15. Facerea lui Adam si a Evei
STUDENT: Dumnezeu a creat doar un brbat si o femeie ? Sau Adam si Eva sunt reprezentantii unui anume
fel de persoane sau grup de persoane ?
Printele SERAFIM: El a creat ntreaga fire omeneasc ntr-un om - ntiul om, Adam - iar din carnea lui a
luat-o pe prima femeie. Din ei provine restul omenirii.
STUDENT: Cnd Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam, a luat nsusirile proprii firii femeiesti din
Adam sau a nzestrat-o cu alte nsusiri complementare ?
Printele SERAFIM: Nu ni se spune. I-a dat toate acele nsusiri pe care trebuia s i le dea, pornind de la acea
coast. Coasta unui brbat nu produce o femeie; deci este o minune. Dumnezeu a luat o parte din Adam spre a
arta c obrsia omenirii este una singur. Intregul omenirii este deja prezent n omul dintru nceput. Oricine s-a
nscut dup aceea - din acest unic om - are aceeasi fire, acelasi chip al lui Dumnezeu, care se vdeste n suflet.
STUDENT: Trupul si sufletul omului erau fcute de la nceput s fie desprtite ?
Printele SERAFIM: Nu. Dac Adam nu ar fi murit, nu am mai fi avut de ce s vorbim despre trup si suflet,
fiindc trupul nsusi s-ar fi subtiat si s-ar fi fcut asemenea sufletului. Pn la urm am fi ajuns n starea de trup
duhovnicesc.
STUDENT: Dumnezeu a insuflat un suflet si n Eva ?
Printele SERAFIM: Pe calea pe care o stie El, i-a dat si ei acelasi lucru pe care l-a dat lui Adam. Nu ni se dau
amnunte de acest fel. Este pur si simplu o minune dumnezeiasc.
STUDENT: De ce se numeste Hristos al doilea Adam ?
Printele SERAFIM: Noi suntem urmasii lui Adam. Chiar dac Adam nu ar fi czut si nu s-ar fi pus nceput
modului de reproducere animal, ar fi existat un mijloc oarecare de nastere din acest unic om. Toti oamenii se
trag din Adam, astfel c Adam este ca si omenirea. Adam a nimicit ntregul plan pentru omenire, dar Dumnezeu
a fost mai "istet", cci El si-a "nchipuit" de mai nainte cum s mplineasc planul fr Adam. Prin urmare,
Acela prin Care este reasezat firea dintru nceput a omului, prin Care ni se d prilejul s fim din nou n Rai, se
numeste al Doilea Adam.
15
STUDENT: Oare nu spune Sfntul Pavel despre felul cum moartea a venit la toti printr-un singur om ?
Printele SERAFIM: Asa e, moartea a venit de la un om si viata vine de la un Om.
[Cor. 15, 21-22: C de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om si nvierea mortilor. Cci,
precum n Adam toti mor, asa si n Hristos toti vor nvia. (n. ed.)]
Fiindc Adam a gustat din pom, firea noastr s-a schimbat. De-aceea, cnd vorbesc despre firea omului, Sfintii
Printi se refer uneori la firea czut, striccioas, pe care o avem ca urmare a cderii; dar uneori (de pild
Avva Dorothei) vorbesc despre firea dintru nceput a omenirii, spre a ne da o imagine a strii la care ar trebui s
ne ntoarcem.
Dar, fiindc a venit vorba, ideea romano-catolic este diferit. Ei spun c ntru nceput omul era firesc, avnd
un har supraadugat care l fcea suprafiresc; iar cnd a czut, a pierdut harul si s-a ntors la starea n care a fost
fcut. Este o conceptie cu totul diferit, care se potriveste cu evolutia, cci d de nteles c ntreaga creatie era
natural la nceput, iar Dumnezeu nu a fcut toate nestriccioase. Dup conceptia romano-catolic, Adam nu a
fost fcut nemuritor; el a devenit nemuritor atunci cnd Dumnezeu i-a adugat harul. Dar n conceptia ortodox
omul a fost fcut nemuritor; ntreaga sa fire era diferita, iar cnd a czut acea fire s-a deformat si s-a schimbat.
Desigur, ne putem nc ntoarce la starea dintru nceput, dar numai dac harul lui Dumnezeu, prin Hristos
nsusi, ne ridic din nou.
STUDENT: Dar starea la care noi ne strduim s ajungem nu este starea n care era Adam; este starea n care
Adam ar fi trebuit s ajung.
Printele SERAFIM: Corect. Dar starea dintru nceput este chipul celeilalte stri, fiindc era deja aproape de
ea.

16. Mintea lui Adam
STUDENT: Cunoasterea pe care o avea Adam era o revelatie dumnezeiasc. El nu si-a dobndit cunoasterea
asa cum facem noi acum. Este corect ?
Printele SERAFIM: Da. Cnd animalele au venit naintea lui el nu stia despre ele. El le-a dat dintr-o dat
ceea ce Dumnezeu i-a pus n minte.
STUDENT: Totul era duhovnicesc.
Printele SERAFIM: Da. Era ceva foarte nalt. Avem o imagine a acestui lucru atunci cnd un printe vztor
cu duhul vede pe cineva pentru prima oar si i spune pe nume, i spune pcatele si i spune ce s fac pentru a-
si mntui sufletul. Este exact acelasi lucru. Este lucrarea lui, dar numai prin harul lui Dumnezeu. Mintea sa i d
aceast informatie neasteptat, dar el poate face acest lucru numai fiindc este n legtur direct cu Dumnezeu.
STUDENT: Spun oare Sfintii Printi c nchipuirea tine de firea noastr czut ?
Printele SERAFIM: Da.
STUDENT: Inchipuirea este acum att de prezent n gndirea noastr !
Printele SERAFIM: Corect.
STUDENT: Cum anume gndea Adam ? Cum spun Printii c era starea mintii sale ?
16
Printele SERAFIM: Era starea numit trezvie, nipsis in greceste. Cu alte cuvinte, el privea lucrurile si le
vedea asa cum sunt. Nu era "gnd" duplicitar.
[Sf. Grigorie Sinaitul (1265-1346) scrie: "Inceputul si pricina gndurilor este mpartirea prin neascultare a
amintirii simple si unitare a omului. Prin aceasta a pierdut si amintirea de Dumnezeu. Cci, fcndu-se din
simpl compus si din unitar felurit, si-a pierdut unitatea mpreun cu puterile ei" (Cuvinte felurite despre
porunci 61, Filocalia vol. 7, ed. cit., p. 108). (n. ed.)]
De fapt, nu numai c se uita la ele si le vedea asa cum sunt, ci a si numit toate fpturile pe msur ce veneau
naintea lui.
STUDENT: Dar am auzit pe unii zicnd c nchipuirea e legat de puterile noastre creative, care sunt
oglindirea puterilor creatoare ale lui Dumnezeu. Acesta e un lucru bun, n felul acesta realizm lucruri
minunate...
Printele SERAFIM: Depinde ce anume ntelegi prin cuvntul "nchipuire". Ea are mai multe aspecte. Unul
dintre aspecte este capacitatea creatoare, care e parte a firii noastre originare.
STUDENT: Si cu aceast capacitate a numit Adam fpturile ?
Printele SERAFIM: Corect. Dar n starea noastr czut acest talent creator se amestec cu gndirea
duplicitar: privesti lucrurile si ti nchipui altceva. Deci cuvntul "nchipuire" are dou ntelesuri, dar in starea
noastr czut este ntotdeauna legat de gndirea duplicitar.
[ Sf. Maxim Marturisitorul (580-662) nvat: "Mintea lui Adam la nceput nu era ptruns de nchipuire, care
st ntre minte si gnduri, cldind un zid n jurul mintii si nengdumdu-i s intre n cele mai simple si lipsite de
chipuri ratiuni (logoi) ale existentelor zidite". Sfntul Nicodim Aghioritul (1748-1809) explic cum anume
amgeste diavolul prm nchipuire: "Diavolul are o foarte strns legtur si familiaritate cu nchipuirea...
Cci el, fiind creat de Dumnezeu nti ca o minte simpl si fr form ori chip, ca si ceilalti ngeri
dumnezeiesti, a ajuns mai trziu a iubi formele si nchipuirea. Inchipuindu-si c si poate aseza scaunul mai
presus de ceruri si se poate face precum Dumnezeu, a czut din starea de nger de lumin si s-a fcut diavol al
ntunericului... Diavolul foloseste nchipuirea ca unealt a sa. El l-a nselat pe Adam prin nchipuire si i-a
starnit n minte nlucirea de a fi asemenea cu Dumnezeu. Inainte de neascultare, Adam nu avea nsusirea
nchipuirii" (Sf. Nicodim Aghioritul, Rzboiul nevzut I, 25). (n. ed.)]
STUDENT: Dup prerea Sfintilor Printi, de ce a aprut nchipuirea si gndirea duplicitar ?
Printele SERAFIM: Aceasta pare a fi o parte fireasc a strii noastre czute. Nu mai vedem lucrurile
ntocmai cum sunt, fiindc suntem slabi - suntem, ntr-un fel, incapacitati. Privim lucrurile si nu prea le mai
vedem asa cum sunt. Cnd ne trezvim, reusim; dar de obicei nu suntem n stare.
STUDENT: Acum vedem ca prin oglind, n ghicitur [1 Cor. 13, 12].
Printele SERAFIM: Asa este. Adam vedea ntreaga zidire limpede, att zidirea de jos, ct si pe cea de sus. Si,
prin urmare, cunostea pe deplin realitatea de fapt a tuturor lucrurilor, numai c avea nevoie de experient spre a
fi ncercat.
STUDENT: Am citit undeva c oamenii si folosesc nchipuirea spre a recstiga imaginea Raiului pe care l-au
pierdut.
Printele SERAFIM: Bine, poti s spui asa, cci e evident c omul, odat czut, tnjeste dup fericire. Chiar
necredinciosii si oamenii care socotesc c ei nu cred n Dumnezeu si nu ar accepta Raiul sau ceva de felul
acesta - toti tnjesc dup fericire. Si, desigur, numai n Biseric primim plintatea fericirii si aflm calea ctre
ea, care trece prin urmarea lui Hristos pe Cruce. Dac te apuci de scris poezii, esti foarte nflcrat vreme de o
zi, dar n ziua urmtoare cazi n deprimare. Pur si simplu nu poti s treci dincolo de firea ta n acest mod. Ca s
17
poti s-ti depsesti firea czut este vdit c Cineva de sus trebuie s te ridice. Insusi Acela ce a fcut firea
trebuie s te schimbe.
STUDENT: M-ar interesa s aud mai multe despre felul cum a numit Adam animalele.
Printele SERAFIM: Intruct Adam era la nceput ntr-o stare de neptimire, mintea sa era ntr-o stare foarte
nalt atunci cnd Duirmezeu a adus animalele naintea lui ca s le dea nume. Adam a dat nume animalelor
dup nsusirile lor. Cu alte cuvinte, el avea un fel de facultate suprafireasc; mintea sa era limpede ca cristalul,
nct vedea imediat care erau nsusirile fiecrei fpturi si ce nume trebuie s aib. Desigur, limba vorbit de el
s-a pierdut. Noi nu mai avem acea limpezime a mintii; este un lucru cu totul mai presus de noi.
Sfntul Simeon Noul Teolog spune c Adam era "un mprat nemuritor peste o zidire nemuritoare" - nu doar
Raiul, ci ntregul pmnt. Desigur, Raiul a fost fcut ca s-i fie slas. El a fost plsmuit n afara Raiului, pe p
mnt, iar apoi dus n Rai, locuinta sa. Animalele nu erau direct n Rai; ele au fost "aduse" acolo. Nou ne-ar
prea a fi niste fiinte paradisiace, dar de fapt ele erau n afara hotarelor Raiului si au fost aduse n el atunci cnd
Adam le-a numit. Cnd Adam a czut, s-a ntors pe pmntul de unde venise. A fost trimis din nou afar, s
triasc pe pmnt cu sudoarea fruntii sale.

17. Raiul si cerul
STUDENT: n viata viitoare omul va fi n Rai sau n cer. Raiul si cerul sunt acelasi lucru sau nu ?
Printele SERAFIM: Din punctul nostru de vedere, al celor ce suntem asa de departe, este acelasi lucru.
Multumeste lui Dumnezeu dac ajungi n oricare din ele. Dar se pare c vor exista deosebiri, fiindc multe
lcasuri sunt [Ioan 14, 2] si locuri osebite; adic unii sfinti aiung la o mai mare libertate, mai mare apropiere de
Dunmezeu, iar altii abia de intr. Si cei blnzi vor mosteni p mntul [Ps. 36, 11; cf. Mat. 5, 5]. Sfntul Simeon
Noul Teolog spune c aceasta nseanm c cei blnzi vor mosteni chiar pmntul acesta de aici. Deci se pare c
unii se vor afla pe pmnt, cu putinta de a merge mai sus, altii vor fi pe trepte mai nalte. Nu ni s-a descoperit
totul; am fost lsati doar s aruncm o privire. Dac vom intra n acea stare, vom vedea exact ce se ntmpl.
Intreaga zidire - cea care trebuia s fie ntru nceput - va fi din nou. Nu ni s-a spus dac vor fi exact aceleasi
fiare slbatice anume (cci fiecare fptur individual are o "personalitate" diferit). Dar vor fi aceleasi fpturi.
Se pare c va fi exact acelasi sarpe, numai c vom fi prieteni cu el. Chiar scorpionii si tot restul... Dac nu te
mai pot vtma, atunci toate aceste animale nu mai strnesc spaima.
STUDENT: Dreptii care au murit deja, precum noii mucenici - se afl n Rai, n cer sau ntr-un loc aparte ? Ce
nvat Printii despre aceasta ?
Printele SERAFIM: Nu putem dect s ne lum dup vedeniile unor oameni, precum Sfntul Salvius [din
Albi] care a murit si a ajuns n cer. De obicei, cnd este vorba n mod specific de Rai, se vede verdeat. Dar
Sfntul Salvius a ajuns ntr-un alt loc, unde nu crestea ceva verde, ci erau doar o multime de oameni n alb:
sfinti, mucenici. Cu alte cuvinte, ei sunt n cer. Sfntul Andrei cel Nebun pentru Hristos, cnd s-a dus n Rai, nu
a vzut oameni, dar a vzut oameni n cer. Nu ni dau amnunte despre lucruri de felul acesta.

18. Diavolul
STUDENT: n legtur cu vrjmsia dintre Adam si sarpe: ati spus c diavolul l pizmuia pe Adam nainte de
cdere din pricina bunttilor revr sate asupra lui. Dar ati mai spus si c Adam era inferior sarpelui.
Printele SERAFIM: Diavolul e superior fiindc e fiint mintal. Nu e supus trupului. Trupul e un element
inferior; deci el este superior. Dar omul urmeaz s dobndeasc ceea ce diavolul a pierdut, adic Raiul si cerul.
Tocmai de aceea, pn azi, diavolul este numai mnie. Iti poti nchipui diavolul chiar si dup psihologia
18
omeneasc. Gndeste-te: aveai viat nemuritoare si stiai c esti osndit la iad. Apoi o alt fiint, mai prejos de
tine, nevrednic nici mcar s o scuipi, urmeaz s dobndeasc ceea ce tu ai pierdut. Binenteles c vei ajunge
groaznic de invidios, cci pentru tine nu exist pocint. Vei continua s ncerci s faci tot ce este cu putint ca
s l aduci si pe el n aceeasi stare n care te afli tu.
STUDENT: Ati citat din Facere, acolo unde se spune c sarpele va ntepa clciul [Pac. 3, 15]. Oare astfel
ncearc s ne aduc napoi n starea n care este el - lipsit de orice ndejde ? Ar fi corect s spunem c n acest
fel el ncearc s ne mpiedice mersul mpreun cu Dumnezeu ?
Printele SERAFIM: Da. Se pot da multe interpretri acelei propozitii. nseamn c diavolul nu are putere s
fac prea mult. Dac ar fi ridicat, atunci ar fi un dusman primejdios; ne-ar musca peste tot.
STUDENT: Dar dac nu poate face prea mult, cum de e n stare s ne smulg din orice stare si s ne trag n
cele mai de jos ?
Printele SERAFIM: Dac avem harul lui Dumnezeu si nu cooperm cu diavolul, nu poate; numai dac noi
nsine ne lsm vointa s fie ademenit de ctre diavol. De fapt, noi nsine ne putem lsa ademeniti, asa cum a
fost Adam, chiar fr diavol. Adam putea s pctuiasc si far diavol, fiindc vzuse nftisarea plcut a
fructului oprit si avea deja ispita de a-l dori pentru sine peste porunca lui Dumnezeu.
STUDENT: Poate c e o ntrebare cam fr rost, dar ati putea s spuneti ceva despre mblnzitorii de serpi
indieni ? Este ntr-adevr ciudat felul cum fac ca serpii s se ridice, s stea drept si asa mai departe.
Printele SERAFIM: E semnificativ faptul c se ocup tocmai de acest fel de fpturi. Aceasta arat c, pe
undeva, se lucreaz cu dracii. La modul general, se poate spune si asta.
STUDENT: Este satana folosit ca unealt de Dumnezeu ?
Printele SERAFIM: Oho ! Asta-i o ntrebare adnc.
STUDENT: Stiti cum Dumnezeu l-a lsat pe satana s-l ispiteasc pe Iov.
Printele SERAFIM: E adevrat. Noi nu credem in dualism: c exist un Dumnezeu si un diavol, si c se lupt
ntre ei - cum cred maniheii. Noi credem c, de fapt, Dumnezeu stpneste totul; si chiar cnd lucrurile merg
mpotriva Lui, le foloseste fie pentru mai marea Lui slav, fie spre a-i aduce pe oameni la mntuire. Deci totul
n lume se ntmpl fie pentru c Dumnezeu voieste asa, fie pentru c ngduie s fie astfel, din pricina
liberttii, spre a face s se mplineasc un bine si mai mare.
Satana are o personalitate independent, dar pe termen lung el este cel care pierde. Chiar cnd pricinuieste un
lucru nspimnttor, precum Revolutia Ruseasc, din ea ies Noii Mucenici, o cutremurtoare pild pentru
oameni. V puteti nchipui ce s-ar fi ntmplat cu Rusia fr Revolutie, dup cum mergeau lucrurile. Probabil c
ar fi fost mai rea Grecia de azi - un loc nfricostor de impregnat cu duhul lumesc, ortodox doar cu pretentiile -
ns n loc de aceasta a fost pedepsit. Deci, de fapt, din Revolutie a iesit ceva bun, n ciuda faptului c diavolul
a vrut rul. Diavolul e independent, poate face ru, dar Dumnezeu scoate ntotdeauna bine pentru cei ce a caror
voint doreste binele.
STUDENT: Nu-i asa c diavolul nu poate face nimic fr ngduinta lui Dumnezeu ?
Printele SERAFIM: Nu, nu poate. Cnd spunem c diavolul a fost legat pentru o mie de ani - timpul ntre
ntia si a doua ventre a lui Hristos aceasta nu nseamn c nu poate face nimic. Inseamn c poate face doar ce
i ngduie Dumnezeu.
[Sf. Petru Damaschinul (sec. XI) nvat: "Nu este nimic ntmpltor sau ru n zidire, si chiar ceea ce are loc
mpotriva voii lui Dumnezeu este schimbat n chip minunat de ctre Dumnezeu n ceva bun. De pild, cderea
diavolului nu a fost voia lui Dunmezeu, dar totusi ea a fost ntoars n folosul celor ce se mntuiesc" (Filocalia,
19
vol. 5). La fel scrie si Sf. Macarie Egipteanul: "Stpnitorul lumii acesteia [diavolul] le este celor prunci cu
duhul toiag de povtuire si bici care bate. Prin aceasta, precum s-a mai spus si nainte, lor le pricinuieste slav
mare si cinste tot mai mult prin necazuri si ispite, cci din acestea au prilejul de a se face desvarsiti, iar siesi
si gteste o mai mare si mai grea osnd. Peste tot, prin el se mplineste o mare iconomie. Cum s-a zis undeva,
rul ajut binelui printr-o intentie care nu vrea binele. Cci sufletelor bune si cu o voint bun si cele ce par de
ntristare li se sfrsesc n bine, precum zice Apostolul: Celor ce iubesc pre Dumnezeu, toate li se lucreaz spre
bine (Rom. 8, 28)" (Filocalia, vol. 5, Ed. IBMBOR, Bucuresti 1976, p. 315). (n. ed.) Dup Sfintii Printi, cei "o
mie de ani" pomeniti n Apocalips 20, 2 reprezint perioada ntre ntia si a doua venire a lui Hristos. Noi ne
aflam acum n aceast perioad. Vezi Arhiepiscopul Averchie Tausev si Parintele Serafim Rose, Apocalipsa n
nvttura Sfintilor Parinti, Ed. Icos, 2000, pp. 216-217. (n. ed.)]
Cnd cineva umbl n harul lui Dumnezeu, atunci numai dac el nsusi cade din acela poate diavolul s-i fac
ceva. Cnd avem ispite, ele sunt asemeni sarpelui ce nteap clciul: sunt ceva mrunt si trebuie s ne
dezbrm de ele. Numai dac ne lsm coplesiti de ele cdem n dezndejde, mnie si tot felul de pcate. Deci
puterea diavolului e foarte limitat.
STUDENT: Dar nainte de Hristos nu era asa.
Printele SERAFIM: nainte de venirea lui Hristos, satana avea mult mai mult putere, fiindc fiecare se
nchina idolilor, care erau demonici.
STUDENT: Dar n ntregul ansamblu al lucrurilor, totul era n planul lui Dumnezeu.
Printele SERAFIM: Sigur c da, dar e un lucru foarte tainic. Totul e cu prins n plan, si totusi fiecare
persoan este liber s fac ceea ce doreste n acest plan. Iar Dumnezeu scoate buntate si bun rnduial din
toate lu crurile, indiferent cti demoni sau oameni doresc s fac ru.

19. Trupul duhovnicesc al lui Hristos
STUDENT: Cum se potriveste Hristos cu locul unde se afl acum sfintii si cu starea la care spuneti c trebuia
s ajung Adam ?
Printele SERAFIM: Iisus Hristos este Dumnezeu.
STUDENT: Da, si Lui i slujesc sfintii; dar are El un trup duhovnicesc asa cum vor avea sfintii ?
Printele SERAFIM: Da, are nc trupul Su. Sfntul Andrei, de pild, L-a vzut pe Hristos tronnd n cer.
STUDENT: Dar El este Dumnezeu deja fiint, si noi ne mprtsim cu El duhovniceste.
Printele SERAFIM: Da, Dumnezeu este pretutindeni. El este Lumina. Dar Hristos se afl si n cer, n trupul
Su cel nviat. Cum se ntmpl practic acest lucru nu suntem vrednici s stim; adic, dac vom merge alturi
de El, vom sta de vorb cu El. Dar ia gnditi-v - El a mers pe pmnt cu ucenicii Si.
STUDENT: Asa se explic. El este Dumnezeu deja fiint, dar...
Printele SERAFIM: Dar a luat trup. S-a fcut asemeni nou, si deci acel trup este acolo, n lumea cealalt. n
cer ne vom ntlni cu Dumnezeu duhovniceste, dar si cu El n trupul Su.
STUDENT: Si vom avea prtsie cu el n fiinta Sa ?
20
Printele SERAFIM: Nu. Exist o nvttur a Sfntului Grigorie Palama despre fiinta si energiile lui
Dumnezeu. Noi nu avem nici un contact direct cu Dumnezeu n fiinta Sa, dar l cunoastem n energiile Sale (n
har).
STUDENT: Deci sfintii nu au contact cu fiinta dumnezeirii ?
Printele SERAFIM: Nu, ei au contact prin energii, si astfel se fac prtasi cu Dumnezeu. Noi nu putem gndi
ca Dumnezeu: nu putem gndi gndurile Sale sau s gndim ce anume fcea nainte de facerea lumii, sau alte
lucruri de acest fel. Putem doar s participm dup cum ne ngduie El, prin harul Su.

20. Tria cerului
STUDENT: Ce anume era tria ?
Printele SERAFIM: Iat o ntrebare foarte interesant. Dati-mi voie s fac un scurt rezumat. Textul Facerii
vorbeste despre o trie ce desprtea ntre apa care era sub trie si ntre apa care era deasupra tariei (Fac. 1, 7).
Mai trziu, n Grecia antic, a aprut teoria c universul era compus din zece sfere, cu pmntul, luna si fiecare
planet ocupndu-si propria sfer.
[ Prorocul Moisi, autorul Crtii Facerii, a trit n secolul XVI .H. Conceptul grecesc al universului sferic a
fost lansat nti de Pitagora, n sec. 6 .H. si revizuit de Euxodus n sec IV d.H. (n. ed.)]
Unii, sub influenta acestei teorii, au crezut c textul Facerii nvat c exista un fel de castron de sticl peste
pmnt. Sfntul Vasile cel Mare a discutat anume aceast problem, spunnd c nu exista asa ceva: era doar o
fort a naturii care desprtea apele de deasupra - adic un fel de ape mai rarefiate - de apele de dedesubt.
In vremea lui Noe, cnd a nceput Potopul, ferestrele cerului s-au deschis si apele au intrat. Cu alte cuvinte, se
pare c tria "s-a sfrmat", astfel c acea fort natural ce tinea apele de deasupra a fost cumva dezlegat.
Acesta e unul din motivele pentru care Potopul a fost un dezastru universal. Apele de sub pmnt s-au ridicat n
sus, si n acelasi timp apele ce se aflau mai nainte deasupra triei au venit n jos.
Exist o teorie foarte incitant, avansat de unele persoane, n legtur cu faptul c curcubeul a fost dat lui Noe
ca semn c nu va mai fi un nou potop, ceea ce arat c ploaia asa cum o cunoastem si curcubeul legat de ea au
fost experiate atunci pentru prima oar. Unele studii au artat c n urm cu vreo cinci mii de ani s-a produs o
anumit schimbare n atmosfera pmntului care a permis radiatiei cosmice s o strbat.
[Studiile respective se bazau pe msurarea formrii radiocarbonului in atmosfera superioar a pmntului,
care are loc printr-un complicat set de reactii ntre radiatia cosmic ce ptrunde si Nitrogenul 14 din
atmosfer. Data de cinci mii de ani a fost furnizat de Robert L. Whitelaw, consilier nuclear si profesor de
inginerie mecanic la Virginia Polytechnic Institute and State University. Vezi Scientific Creationism, ed. cit.,
pp. 165-166. (n. ed.)]
Este foarte posibil ca apele de deasupra triei s fi fost un strat de nori peste ntregul pmnt, ce producea un
efect de ser. Resturile fosile din ntreaga lume dovedesc faptul c n trecut pmntul avea un climat cald
universal, cu mult umezeal, pentru o viat vegetal si animal mbelsugat. Pe lng dovezile fosile, acelasi
lucru l dovedeste si faptul c exist resturi de animale n solul nghetat din Insulele Arctice din nordul Siberiei
- zone ce nu ar fi putut ntretine astfel de animale n conditiile climatice prezente.
[Dup E.H. Colbert, un evolutionist, "Multe linii de dinozauri au evoluat n timpul celor 100 de milioane de ani
sau mai mult ai istoriei mezozoice n care au trit... n acele zile pmntul avea un climat tropical sau sub-
tropical pe mare parte a suprafetei uscatului su, iar n ntinsele tinuturi tropicale exista o abundent de
vegetatie luxuriant. Pamntul era ses si nu existau munti nalti care s formeze bariere fizice sau climatice"
("Evolutionary Growth Rates in the Dinosaurs", Scientific Monthly, august 1949, p. 71). W..T. Arkell, n cartea
21
sa Jurassic Geology of the World (Hafner Publishing Co., New York, 1956, p. 615) scrie: "O flor destul de
bogat de tip temperat prospera nuntrul sau n apropierea ambelor Cercuri Polare, arctic si antarctic, in
Groenlanda de Est si n Grahamland." n 1991, rmsitele fosile ale unui dinozaur vegetarian, de 25-30 de
picioare lungime, au fost descoperite la vreo 400 de mile de Polul Sud. nc si mai aproape de Pol (cam la 250
de mile), geologii au gsit mii de frunze bine pstrate, pstrndu-si structura celular original si continutul
organic. (Vezi Raymond Chris, Chronicle of Higher Education, 20 martie, 1991). (n. ed.)
J.K. Charlesworth, in cartea The Quaternary Era (Edward Amold Co., Londra, vol. 2, 1957, p.650) afirm:
"Marile turme de mamuti si alte animale (Insulele Noii Siberii din nordul ndeprtat al Asiei au dat mamuti,
rinoceri prosi, boi moscati, antilope saiga, reni, tigri, vulpi arctice, gulo-gulo, ursi si cai printre cele 66 de
specii animale), aveau nevoie de pduri, fanete si stepe pentru a se hrni... si nu ar fi putut tri ntr-un climat
precum cel prezent, cu vnturile sale nghetate, iernile pline de zpad, solurile nghetate si mlastinile de
tundr care exist mai tot anul." (n. ed.)]

21. "Localizarea" Raiului
Printele SERAFIM: Legtura dintre Rai si lumea contemporan este una foarte adnc, fiindc la nceput
Raiul era parte a pmntului - un loc mai nalt, ca un fel de munte. Cnd Adam a fost scos afar din Rai, a
cobort n jos pe pant si a nceput s triasc acolo. Apoi Cain avea s coboare si mai jos.
STUDENT: In Facere se spune c rul ce iesea din Rai s-a desprtit si s-a transformat n Eufrat si n alte ruri.
Printele SERAFIM: Da. Se pomenesc patru ruri, interpretate de obicei ca fiind Tigrul, Eufratul, Nilul si
Gangele. Exist diferite interpretri.
STUDENT: Mai exist muntele in acel loc ?
Printele SERAFIM: Nu. Vedeti, ceea ce avem n prezent e o alt realitate. Un singur fapt: a venit Potopul lui
Noe, si se pare c au avut loc catastrofe nspimnttoare n acea vreme - probabil eruptii vulcanice, munti care
se ridicau - ale cror rezultate le vedem acum. Este foarte probabil ca nainte de Noe s nu fi existat cele cinci
continente pe care le cunoastem acum era un pmnt grozav de diferit. Poate c exista un singur continent. Nu
avem, de fapt, nici o idee; nu ni se spune nimic despre aceste lucruri. Pmntul a devenit asa de diferit, nct azi
nu mai putem spune cum era. n prezent cele patru ruri nu mai au acelasi izvor; s-au schimbat. Cu toate
acestea, poti arta locul si poti spune c n acea zon este leagnul civilizatiei antice; se pare c de acolo
provenim toti.
Desigur, acum Raiul a fost desprtit de pmnt. Dar oamenii nc ajung n Rai. Stim despre oameni care au fost
acolo, precum Sfntul Eufrosin Buctarul. El a adus napoi mere, pe care oamenii le-au mncat ca pe o pine
sfintit. El a experiat Raiul ca si cum ar fi fost ceva fizic, dar era diferit de realitatea noastr material de fiecare
zi. Poti ajunge acolo doar ntr-o stare de rpire; trebuie s iesi din tine. Raiul s-a dus acum de la noi, fiindc
Adam era la nceput diferit de ceea ce suntem noi n prezent. El avea o fire mai nalt. De fapt, Printii spun c
era din carne, dar era o carne oarecum la mijloc ntre ceea ce numim trup si duh. Este ceva cu totul diferit.

22. Intre Cadere si Potop
STUDENT: Dup izgonirea lui Adam dm Rai, cum era starea de desprtire ?
Printele SERAFIM: Adam a fost izgonit din Rai, dar se spune c sttea si privea la el. Era nc vizibil, si
chiar Cain putea nc s vad Raiul. Unul dintre Printi spune c, probabil, pn la Potop oamenii puteau nc
s vad Raiul. Nu puteau intra n el, fiindc erau doi ngeri care l pzeau, dar stim c erau oarecum mai
aproape, fiindc Dumnezeu vorbea necontenit cu Patriarhii. Era o stare complet diferit, foarte greu de imaginat
22
acum, fiindc dup Noe ncepe noua perioad n care nu mai avem contact cu Dumnezeu n acest fel. Inainte de
Potop Dumnezeu venea si vorbea direct chiar si cu Cain, pctosul.

23. Potopul
STUDENT: Unii spun c Potopul a avut loc doar ntre Tigru si Eufrat.
Printele SERAFIM: Acela ar fi fost un potop local. Dar n Scriptur ni se descrie un Potop universal, peste
ntreg pmntul.
STUDENT: De-aceea se gsesc scoici pe vrfurile muntilor ?
Printele SERAFIM: Da. Desigur, aceasta se datoreaz si ridicrii muntilor.
Cum anume erau muntii nainte de Potop si ct de mult a urcat apa nu se poate spune in mod decisiv, fiindc
este foarte posibil s fi fost o catastrof att de mare, nct ntregul pmnt dinaintea ei s fi fost cu totul diferit.
Se poate ca toti muntii s se fi ridicat n acea vreme. Se vor fi creat trsturi geografice si geologice cu totul
diferite. Oamenii care accept ideea Potopului n studiile lor - precum Henry Morris n Potopul din Cartea
Facerii - spun c cele mai multe stratificri s-au format n timpul si imediat dup perioada Potopului, nu vreme
de milioane de ani. Cititi cartea.

24. Tlcuire patristic si critic textual modern
STUDENT: Oare Moisi a scris fiecare cuvnt din primele cinci crti ale Bibliei ? Se stie exact cnd au fost
redactate ?
Printele SERAFIM: Cnd se zice la nceput "cartea lui Moisi etc.", nseamn "de la Moisi, n traditia lui".
Una dintre carti (Deuteronomul) pomeneste de moartea lui Moisi; deci nu el a scris acea parte. Nici Psalmii lui
David nu au fost scrisi toti de David. Poate jumtate sunt scrisi de el, iar ceilalti au fost scrisi de alte persoane.
Biserica Ortodox nu-si pune problema dac fiecare cuvnt e scris de persoana cruia i este atribuit. Nu ne
facem attea probleme, fiindc avem ideea de traditie, adic aceasta e cartea lui Moisi, "n traditia lui" Moisi.
Partea principal este chiar de mna lui; alte prti au fost adugate mai trziu, dar toate sunt n traditia lui
Moisi.
Nu v pot spune n mod exact cnd anume au fost redactate crtile. O mare parte s-au pstrat n traditia oral.
Textul de baz al Facerii a fost descoperit prorocului Moisi. Nu ne facem griji nici mcar s aflm dac fiecare
cuvnt este chiar asa cum l-a primit. Probabil c protestantii se vor supra foarte tare. Dar nu ne facem griji
fiindc, dac se tlcuieste n Biseric, Biserica nssi este garantia c se va pstr n duhul adevrat. Textul
ebraic si cel grecesc se deosebesc ntr-o multime de amnunte - de pild, n ce priveste vrsta Patriarhilor.
STUDENT: Primul capitol din Facere vorbeste de cele Sase Zile si de facerea brbatului si a femeii. Apoi, n
capitolul al doilea, textul pare a o lua de la nceput, spunnd cum brbatul a fost plsmuit din trna pmntului,
iar Eva a fost fcut din coasta lui Adam. Parc ar fi fost dou istorisiri.
Printele SERAFIM: Nu, este doar o repovestire a istorisirii dintr-un alt punct de vedere. O relatare se refer
la obrsia Omului nsusi; cealalt se refer ndeosebi la obrsia primilor oameni, Adam si Eva. Eruditii moderni
obisnuiesc s spun: "Aha, nseamn c erau doi autori diferiti, care trebuie desprtiti, si trebuie cercetat
punctul de vedere al fiecruia - ce vrea s spun fiecare ?" Nu este nevoie de asa ceva, fiindc, chiar dac textul
s-a transmis pe undeva ntr-o form mai corupt, totusi textul de baz a ajuns la noi, si stim c el, ca ntreg, ne
pune n legtur cu Adevrul.
23
Deci tlcuirea Bisericii este cheia pentru a ntelege cum se armonizeaz cele dou relatri. Cnd dm peste
lucruri de felul acesta, spunem doar c aceeasi istorisire este povestit din dou puncte de vedere diferite - dou
accente diferite. Nu este, de fapt, o dificultate real.
Ideea c trebuie s existe doi autori diferiti sau c exist trei Isaia, fiindc se vorbeste despre trei perioade
diferite - este ceva foarte pueril. Eruditii moderni pornesc de la premisa c nimeni nu poate vorbi despre viitor.
Binenteles c, n spiritul acestei idei, ar trebui eliminati toti prorocii.
STUDENT: Uneori uitm c exist o ntreag scoal teologic ce este n principal umanist si porneste de la
prezumtia c o carte ce vorbeste despre un lucru din viitor trebuie neaprat s fi fost scris mai trziu, astfel
nct privea, de fapt, spre trecut.
Printele SERAFIM: Da, si asta este doar o prejudecat a lor. Dup credinta noastr, noi nu putem pur si
simplu s acceptm acest lucru, fiindc noi credem c exist proroci. Exist o carte de prorocii ce nc nu s-au
mplinit: Cartea Apocalipsei. Dup unii eruditi moderni ea nu vorbeste despre evenimente viitoare. ns noi
credem c urmeaz s vedem mplinirea acelor evenimente n viitor, dar ntr-o form care este putin ascuns.
Nu putem spune cu precizie c lumea se va sfrsi n 2005 sau la o alt dat anume; dar, pe msur ce vedem c
evenimentele se mplinesc, vedem ntelesul adnc al prorociei care a fost scris nainte de eveniment.
Chiar dac s-ar putea ca unele prti ale Cartii Facerii s fi fost redactate de diferiti copisti n vremuri diferite, s-
ar explica astfel unele diferente de limbaj, dar este un lucru cu totul secundar, care nu afecteaz esentialul.
Esentialul este acesta: despre ce se vorbeste n aceste texte ? Iat lucrul principal, pe care trebuie s-l avem n
minte cnd tlcuim orice text sfnt: despre ce anume vorbeste textul, care e ntelesul su ? Toate micile
probleme cnd a fost redactat si n cte feluri a fost redactat (eruditii chiar analizeaz textul spre a calcula de
cte ori sunt folosite anumite cuvinte, evidentiind anumite sinonime spre a arta c au fost autori diferiti etc.) -
sunt, de fapt, pierdere de timp. Principala ntrebare este, iarsi: care este Adevrul cuprins n el ? Iar cheia
ntelegerii adevrului din Cartea Facerii sau din oricare dintre crtile Scripturii este nvttura Bisericii
transmis de Sfintii Printi.
Important este s acceptm c textul nsusi e un ntreg, si c el vorbeste despre Adevr; si trebuie s i dm cea
mai mare cinstire, fiind cuvntul lui Dumnezeu. Cnd dm de ceva ce pare a fi o contradictie, trebuie s privirn
mai n adncime si s vedem cum au rezolvat-o Sfintii Printi. Din cnd n cnd putem veni si noi cu o mic
interpretare. De pild, am discutat ideea legat de trie: nici un Sfnt Printe nu vorbeste n mod specific despre
aceast teorie. Omul modem s-a gndit la ea, si are ponderea unei teorii, dar nu e din aceeasi categorie cu
Adevrul descoperit. E doar un ajutor n tlcuirea textului.
Extras din : CARTEA FACERII, CREAREA LUMII SI OMUL INCEPUTURILOR - de Ieromonah
Serafim Rose