1.

Explicai necesitatea evalurii economice si financiare

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri
semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje,
- in ca!ul tran!aciilor comerciale,
- cu oca!ia privati!rii cnd elementele pre!entate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa
ci mai de"rab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
#. Explicai rolul bilanului contabil in evaluarea unui active sau unei intreprinderi
$rice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strate"iile aplicate de firma, el
reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si re!ultatele financiare
obinute in ultima perioada pentru care s%a incheiat.
3. Explicai diferenele dintre pre i valoare.
marimi(concret vs. conventional,
numar (pret unic, valori multiple,
locul de formare, (piata vs. ima"inatia evaluatorului
caracter obiectiv&subiectiv
4. Clasificai diferitele tipuri de evaluri.
obiect : bunuri mobile, imobile, "rupuri de bunuri, unitati "eneratoare de numerar, active
economice (sectii, fabrici, ma"a!ine, intan"ibile, intreprinderi in ansamblu
metoda : patrimoniale, ba!ate pe performante, bursiere, combinate, alte
scop : contabile, administrative, economico%financiare
beneficiar : asi"urare, creditare, impo!itare, actionari vin!atori, potentiali cumparatori, banci
valori : valoarea de piata, valori diferite de valoarea de piata
metode : clasice, bursiere
5. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii.
'ia"nosticul are drept scop
% nele"erea factorilor economici care influenea! sectorul de activitate al ntreprinderii(
% cunoa)terea re"ulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea(
% determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in pre!ent si in viitor(
% facultatea de inte"rare a re!ultatelor in repre!entarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe
care utili!atorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid
consecinele la nivelul re!ultatelor sale.
*olul dia"nosticului in evaluarea ntreprinderii :
% este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu%!isa respectiv in stabilirea ipote!elor
de evaluare,
% ale"erea metodelor,
% ajuta la anticiparea viitorului firmei,
1
% la depistarea factorilor de risc si
% la stabilirea ipote!elor de evaluare scara valorilor determinate pre!entate in raportul final.
5. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Ponderea majoritara a efortului de evaluare
*ol : +dentificarea factorilor economici si de risc, cunoasterea re"ulilor concurentiale ale
sectorului, punctelor forte si slabe in pre!ent si viitor, anticiparea viitorului, stabilirea ipote!elor,
ale"erea metodelor, e,plicarea diferentelor intre valori, fundamentarea corectiilor bilantiere,
fundamentarea proiectiilor
-hestionare
'escriere, .coruri, /fecte
. !efinii valoarea de pia.
0aloarea de piata 1 suma estimata pentru care o proprietate va fi schimbata, la data evaluarii,
intre un cumparator decis si un vin!ator hotarit, intr%o tran!actie cu pr2t determinat obiectiv,
dupa o activitate de mar3etin" corespun!atoare, in care partile au actionat in cunostinta de cau!a,
prudent si fara constrin"ere
". !efinii valoarea #ust.
0aloarea justa : pretul la care un bun ar putea fi schimbat intre un cumparator si un vin!ator,
normal informati si interesati intr%o tran!actie echilibrata
$. !efinii valoarea actual a unui bun.
0aloarea actuala : corectind valoarea de ori"ine cu inflatia care a avut loc de la data achi!itiei si
cu coeficientul de invechire (u!ura fi!ica, morala, functionala
%. !efinii valoarea de origine.
0aloarea de ori"ine&achi!itie&inventar&istorica : totalitatea costurilor necesare pentru
achi!itionarea si punerea in stare de folosire
&'. !efinii valoarea de utili(are.
0aloarea de utili!are : pentru o utili!are specifica pentru un anumit utili!ator, nefiind in relatie
cu piata +4.56
0aloarea de folosinta 1 valoarea de inlocuire : costurile de procurarea unui bun care pre!inta
aceleasi posibilitati de utili!are, in acelasi scop, in aceleasi conditii, pentru aceeasi durata de
folosinta re!iduala, cu aceleasi performante
&&. )re(entai trei momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea.
7asurarea calitatii "estiunii
*n tran(actii comerciale +v,c intreprinderii- investitie.
.chimbari in marimea & structura capitalului social
.chimbari in numarul&componenta asociatilor
'eterminarea cursului de introducere la bursa
Calculul paritatii in fu(iuni/divi(ari
0ctiuni #uridice cu scop patrimonial
.copuri fiscale
)rivati(are1 )atrimonial- valori administrative nu de piata 2 trecutul nu este
reproductibil 2 cumparatorul plateste pentru profitabilitate viitoare 2 gradul de utilitate a
elementelor patrimoniale 2 restructurari
4lte (credite, asi"urare, etc.
#
1#.!e ce este obligatorie evaluarea in ca(ul privati(rii unei intreprinderi?
% din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile
societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind
necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
% din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil(
nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital
de stat pot fi e,trapolate in perioada post privati!are
% cumparatorul nu investe)te pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine,
de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ra"andita(
% valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de "radul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penali!at pentru politica de investitii a fostului
proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. -u
oca!ia evaluarii pentru privati!are, trebuie observata si anali!ata necesitatea unei eventuale
restructurari.
&3.3biectivul si mi#loacele de reali(are ale diagnosticului #uridic
3biectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii
sau cu salariatii.
Constatari , 8innd seama de prevederile le"ale in vi"oare e,pertul evaluator va stabili daca:
- .ocietatea este constituita le"al(
- /,ista acte si contracte privind drepturile de proprietate(
- /,ista contracte incheiate cu partenerii e,terni(
- /,ista actiuni juridice in curs(
- /,ista contracte individule de munca(
- -are este re"imul fiscal al intreprinderii
Conclu(ia1 'up trecerea in revista a mijloacelor de reali!are si a procedurilor de lucru se
stabilesc:
$portunitile e,istente in mediul e,terior ntreprinderii , adic evoluii cu un caracter
previ!ibil po!itiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi le"islaie si re"lementari specifice
favorabile.
*iscurile e,istente in mediul e,tern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previ!ibil ne"ativ
(invers oportunitilor (
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna or"ani!are si funcionare a ntreprinderii(
- contract si statut corespun!toare(
- relaii contractuale corecte(
- finanare asi"urata(
- absenta liti"iilor(
- re"lementari fiscale aplicate corecte(
- obli"aii fiscale ndeplinite la timp(
puncte slabe , adic deficiente constatate in or"ani!area si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespun!toare situaiei de fapt(
- e,istenta unor liti"ii contractuale cu terii si cu proprii salariai(
- conflicte de munca(
- obli"aii fiscale nerespectate.
5
19. 3biectivul si mi#loacele de reali(are ale diagnosticului comercial
3biectivul l repre!int determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in pre!ent si in
viitor.
Constatri
a Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va
calcula ponderea lor in volumul total al activitii(
b .e va efectua o anali!a a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru ace)tia durata de
recuperare a creanelor (se vor anali!a clientii incerti(
c .e vor anali!a furni!orii(
d .e va identifica concurenta actuala si potentiala(
e .e va anali!a reteaua de distributie a intreprinderii(
f .e va anali!a "radul de permeabilitate a pietei(
" .e va anali!a tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor
publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a ima"inii firmei(
Conclu(ia
$portunitile
*iscurile
Punctele forte ca de e,: retea de van!are puternica, clienti statornici,calitate f buna a
produselor si serviciilor
puncte slabe ca de e,: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea
insuficienta a pietii.
&5. 3biectivul si mi#loacele de reali(are ale diagnosticului te4nic- te4nologic si de
exploatare
3biectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund
nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumparator.
Constatri
- se impune cunoa)terea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp(
- stabilirea dinamicii imobili!rilor(
- stabilirea nivelului de amorti!are(
- stabilirea nivelului de productivitate(
- anali!a potenialului de cercetare%de!voltare pentru a putea determina strate"ia de viitor
previ!ibil a ntreprinderii(
Conclu(iile se pre(int sub forma1
$portunitilor
*iscurilor
Punctele forte ca de e,: o buna utili!are a capitalului de producie(utilaje moderne, produse si
servicii competitive
puncte slabe ca de e,: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a
aprovi!ionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
&.3biectivul si mi#loacele de reali(are ale diagnosticului de organi(are- management si
resurse umane
3biectivul l repre!int anali!a structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la
reali!area activitii ntreprinderii.
Constatri se fac urmtoarele demersuri:
a 4nali!a structurii umane si anume:
9
- $r"ani!area ierarhica si funcionala a ntreprinderii(
- 'ate cu privire la personal: pre"tirea ,"radul de ocupare( vechimea in ntreprindere(
fluctuaiile, absenteism.
b 'ate cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pre"atire,e,perienta,stil de
conducere,sistem de remunerare,le"atura cu actionariatul
c 'ate sociale: climatul social,protectia muncii,or"ani!are sindicala.
Conclu(ia 4nali!and datele de mai sus se poate stabili:
$portunitile
*iscurile
Punctele forte : personal tanar, fle,ibil, bine pre"atir, e,ista o buna or"ani!are, e,ista
motivarea muncii.
puncte slabe : proasta functionare a conducerii(salari!are nestimulata(relatii de rudenie intre
conducere si salariati.
&".3biectivele si mi#loacele de reali(are ale diagnosticului financiar contabil
3biective1
a .tabilirea e,istentei ima"inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a re!ultatului financiar
si a strii de sntate a societarii(
b /valuarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei e,erciii
financiare(
c :tili!area relaiilor efectului de levier pentru afaceri, dia"nosticului ratei de rentabilitate a
capitalurilor proprii.
Constatri +n urma anali!ei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile
coninute in situaiile financiare, pe ultimii 5%; ani, preluate potrivit metodolo"iei specifice
evalurii lor prin metode patrimoniale.
Conclu(ile se e,prima sub forma:
$portunitile &*iscurile
Punctele forte &puncte slabe
&$.5olul bilanului in diagnosticul de evaluare
<ilanul contabil este documentul contabil de sinte!a prin care se pre!int activul si pasivul
unitatii patrimoniale, precum si re!ultatele perioadei pentru care se ntocme)te, potrivit le"ii.
<ilanul contabil este sursa de date ce se prelucrea! pentru reali!area dia"nosticului contabil si
financiar.
<ilantul economic repre!inta o retratare a bilantului contabil pentru a cuprinde corectii care sa
conduca la ima"inea fidela a patrimoniului
*olul bilantului economic este de a fundamenta deci!ii economice in ba!a unor informatii financiare
fidele, valorile istorice se inlocuiesc cu valori economice de piata
&%.5olul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.
<ilanul este instrumentul de anali!a, pe ba!a posturilor din bilant, a principalelor functii ale
ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de e,ploatare si
- de tre!orerie = in active si
- funcia de finanare in pasiv.
6'.Care sunt paii in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi ?
1..epararea tuturor elementelor de active in elemente necesare e,ploatrii si elemente in afara
;
e,ploatrii (necesare ntreprinderii
#. *eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e,ploatrii(
5. -alculul matematic al activului net corectat.
6&.Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?
-omponentele fundamentale ale oricrei evaluri sunt:
% activul net corectat si
, capacitatea beneficiara
% rata de actuali!are
66.Care sunt metodele de calcul ale activului net cori#at al unei intreprinderi?
7etodele de calcul al 4N- sunt:
- metoda substractiva si
- met. aditiva
63.*n ce consta metoda substractiva de calcul al 07C?
7et. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica a
tuturor datoriilor actuali!ate.
64. *n ce consta metoda aditiva de calcul al 07C?
7et aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
65.Cum se calculea(a valoarea substantiala bruta?Explicati semnificatia acesteia.
8al. substaniala bruta este e"ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, de)i sunt nre"istrate in
patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cau!e.
/a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate
utili!a ntreprinderea la un moment dat, pre!entnd valoarea activului pe ba!a principiului
prevalentei economicului asupra juridicului.
6.!eterm 07C al unei intreprinderi prin ambele metode- cunoscand urm. elemente din
bilantul economic al acesteia + in lei: casa 1>.>>>(banca 1;>.>>>, chelt de infiintare 1;.>>>(
cladiri #>>.>>>( echipamente #;>.>>>( stocuri 5>>.>>>>( furni!ori 9>>.>>>( creditori ?>.>>>(
imprumuturi bancare t.l. #>>.>>>( capital social 1>>.>>>( re!erve 1>.>>>( venituri anticipate
?>.>>>( profit ;;.>>>.
9et aditiva
0. -apitaluri Proprii 16;.>>> format din: -ap social 1>>.>>> @ *e!erve 1>.>>>@ Profit ;;.>>>
<.-h infiintare (1;.>>>
07C + 0, : . ; &5'.'''
9et substractiva
-ladiri #>>.>>> @ /chipamente #;>.>>> @.tocuri 5>>.>>> @-asa 1>.>>> @<anca 1;>.>>> 1
Aotal active B1>.>>>
Curni!ori (9>>.>>> @-reditori (?>.>>> @+mprum (#>>.>>> @0en anticip (?>.>>> 1
Aotal obli"atii (D6>.>>>
07C &5'.'''
6".Ce este si cum se determina rata de actuali(are?
6
5ata de actuali(are este rata de rentabilitate utili!ata pentru determinarea valorii
actuali!ate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau
de pltit ulterior.
Pentru determinarea ratei de capitali!are, de fructificare sau de actuali!are , pot fi folosite teoretic mai
multe metode:
1. 5ata egal cu dob<nda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de ba!, rat fr
riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar.
#. 5ata egal cu dob<nda practicat de banca central +ca mrime este e"al cu cea de la
alineatul precedent, plus o prim de risc
3. 5ata egal cu media dob<n(ilor practicate de bncile comerciale.
4. 5ata egal cu media tuturor dob<n(ilor practicate pe piaa financiar +primele trei
de mai sus..
;. 5ata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat
metod, mai ales n condiii de instabilitate si incertitudini n macroeconomia rii, deoarece ine
seama de condiiile concrete ale ntreprinderii e,perti!ate.
Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (-7P- se obine pe
ba!a urmtoarei relaii:
-7P-1-cp E F-cp & (-cp@-ciG @ -ci E F-ci & (-cp@-ciG, n care:
-cp 1 costul capitalului propriu( -c 1 costul capitalului mprumutat(
-cp @ -c 1 masa capitalurilor folosite de ntreprindere (se determin pe ba!a studiului bilanurilor
funcionale ale ntreprinderii pe o perioad de #%5 ani
6$. Care sunt te4nicile de actuali(are ?
4ctuali!area se reali!ea! si se e,prima prin # tehnici speciale , dup cum este luat in
considerare factorul timp, astfel:
1. 'aca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut = pre!ent % viitor , se aplica
re"ula capitali!rii sau tehnica de capitali!are numita si de fructificare(
% suma cheltuita a!i HIJ are ca echivalent in viitor, peste HnJ ani, o suma HKJ daca suma I o
amplificam cu factorul de capitali!are (1@i
n
.
I(1@iL1K( n1nr de ani, i1rata de capitali!are
#. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor =pre!ent % trecut se aplica
tehnica de actuali!are numita si re"ula de actuali!are
- suma HKJ preva!uta a fi chetuita in viitor peste HnJ ani are in pre!ent valoarea
HIJ daca suma K o aplificam cu factorul de actuali!are 1&(1@i
n
- o suma K preva!uta a se cheltui in viitor are ca echivalent suma pre!enta I dupa
re"ula : I1K&(1@i L
6%. )re(entati trei metode de determinare a ratei de actuali(are
%5entabilitatea specifica a)teptata pentru investitii alternative,
%rata de actuali(are 1 dob obli"atiunilor de stat @ prima de risc,.
, rata neutra de plasament pe piata financiara
% rata doban(ii ceruta pentru plata datoriei planificate(
*ata doban!ii care este ba!ata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata doban!ii de
ba!a fara risc
a. *ata e"ala cu dobanda la imprumutul de stat (risc !ero plus prima de risc de tara (de la a"entii
de ratin" plus prima de risc de ramura
b. *ata e"ala cu media doban!ilor practicate de bancile comerciale
c. *ata e"ala cu media tuturor doba!ilor practicate pe piata financiara
D
d. *ata e"ala cu costul capitalului intreprinderii de evaluat = recomandata (tine cont de conditiile
concrete ale intreprinderii e,perti!ate
3'. Ce este actuali(area?
0ctuali(area este estimarea valorii pre!ente, la data evaluarii, a unui flu, banesc viitor.
0ctuali(area : instrument pentru comparabilitatea indicatorilor din diferite perioade, masoara
valoarea actuala a unor sume de bani viitoare sau trecute in ba!a ratei de actuali!are:
IE(1@i L 1K I1K&(1@i L I1suma curenta K1suma viitoare i1rata de actuali!are n1numar ani
0ctuali(area unor fluxuri viitoare : I1MKn&(1@i L iar daca flu,urile viitoare sint constante:
I1K&i (i1 rata capitali!are
3&.)reci(ati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi
*ata de actuali!are poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii.
'esi"ur, se nele"e ca, atunci cnd firma nu utili!ea! credite, rata de actuali!are va fi e"ala cu
costul capitalurilor proprii.
Cormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
C9)C ; C=pr>=pr/v?C!> +&,Ci. , unde:
-7P- 1 costul mediu ponderat al capitalului
-Npr 1 costul capitalului propriu
Npr 1 capitalul propriu
0 1 valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispo!itia furni!orilor de capital
-' 1 credite
-i 1 cota de impo!it pe profit
36. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul mediu ponderat al capitalului ; C9)C ; CC)>+C)/+C)?C*..? CC*>+C*/
+C)?C*..
o --P 1 costul capitalului propriu intr%o ramura = se poate determina de pe <ursa la
intreprinderi din aceeasi ramura impartind dividendul la valoarea actiunii si facind o medie a mai
multor asemenea indicatori
o --+ = costul capitalului imprumutat 1 rata dobin!ii la creditele luate de acea entitate
o (-P@-+ 1 capital propriu @ capital imprumutat 1 totalitatea finantarii acelei entitati (capitalul
permanent
o -P&(-P@-+ 1 proportia de capital propriu in total capitaluri
Costul capitalului propriu 1 rata neutra de plasament @ (rata cu risc = rata neutraE
coeficient volatilitate
--P1*n@(*r%*nO
Costul capitalului propriu ; dividend&valoarea medie a actiunii@ crestere preconi!ata a
dividendului din profit reinvestit +&,rata de distribuire a dividendelor.>profit/capitaluri
proprii
33. Explicai relaia dintre riscuri i rata de actuali(are
*ata de actuali!are 1 rata de rentabilitate utili!ata pentru determinarea valorii actuali!ate a unei
sume
Pa risc !ero rata de actuali!are este rata neutra de plasament (bonuri de te!aur si obli"atiuni de
stat deci cea mai mica rata de actuali!are.
Pa risc mare se presupune ca remunerarea este mai mare decit cea oferita de depo!itele fara risc,
deci rata de actuali!are este mare.
?
/,ista chiar un model de calcul al ratei de actuali!are: rata neutra de plasament (bonuri de te!aur,
bonduri de stat @ risc de tara (de la a"entii de ratin" @ risc de ramura
34. Explicai relaia dintre riscuri i valoarea ntreprinderii
4bordarea pe ba!a de performanta surprinde aceasta relatie.
+n conditiile unei capacitati beneficiare -< presupusa constanta anual, valoarea intreprinderii 01
-<&i unde i este rata de capitali!are sau actuali!are (ele sint e"ale cind flu,urile de bani viitoare
sint sume anuale e"ale
-onform punctului 55, la riscuri mici rata de actuali!are este mica iar la riscuri mari rata de
actuali!are este mare.
Prin urmare, conform relatiei 0 1 -<&i, la riscuri mici 0 este mai mare iar la riscuri mai mari 0
este mai mica.
35. Explicai relaia dintre rata de actuali(are i valoarea ntreprinderii.
4bordarea pe ba!a de performanta surprinde aceasta relatie.
+n conditiile unei capacitati beneficiare -< presupusa constanta anual, valoarea intreprinderii 01
-<&i unde i este rata de capitali!are sau actuali!are (ele sint e"ale cind flu,urile de bani viitoare
sint sume anuale e"ale
Pa riscuri mici rata de actuali!are este mica iar la riscuri mari rata de actuali!are este mare.
Prin urmare, conform relatiei 0 1 -<&i, la rata de actuali!are mica 0 este mai mare iar la rata de
actuali!are mai mare 0 este mai mica.
3.Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? )re(entati cateva metode de
determinare
8aloarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului
economic si datoriile inscrise in acest bilant.
4ctivul net corijat se calculea! prin doua metode:
&. metoda aditiva
4N-1 -4P P*$P*++ %&@ '+C '/ *//04P:4*/
6. metoda substractiva
4N- 1 4-A+0/ *//04P:A/ = '4A$*++
7etodele de determinare sunt:
4ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
7etoda aditiva
7etoda substractiva
7etoda valorii substaniale
4lte metode patrimoniale (7etoda capitalului permanent necesar e,ploatarii
3".Ce este capacitatea beneficiara a intreprinderii si ce semnificatie are in evaluarea
intreprinderii?
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a "enera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in condiii de "estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nicio schimbare semnificativa nu a avut loc .
-apacitatea beneficiara se poate e,prima prin urmtorii indicatori:
- profit brut +dia"nosticul financiar%contabil2
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode ba!ate pe capitali!area
veniturilor(
- dividend folosit in evaluari ba!ate pe randamentul capitalului2
B
- prin flux de tre(orerie sau cas4,flo@ folosit in evaluarile ba!ate pe actuali!area
flu,urilor de"ajate de ntreprindere.
3$. Care sunt pasii+ etapele. pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei
intreprinderi?
/tapele determinrii capacitaii beneficiare sunt:
% studiul re!ultatelor trecute (5 ani
% e,amenul previ!iunilor
% calculul matematic al capacitatii beneficiare pe ba!a elementelor re!ultate din primele doua
etape in scopul desprinderii capacitaii beneficiare
3%.)re(entati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse re(ultatelor din bilant pentru
determinarea capacitatii beneficiare:
4. prima cate"orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs
valutar(
<. a doua cate"orie de corecii sunt le"ate de amortismente = se nltura orice e,ces de
amorti!are si se adu"a orice insuficienta de amorti!are,
-. a treia cate"orie se refera la salarii si asimilate salariilor % insuficientele sau e,a"errile
trebuie adu"ate sau eliminate, referina constituind%o standardele si studiile efectuate de e,peri
in munca si protecia sociala(
'. a patra cate"orie se refera la stocuri = se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntrea"a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr)it de perioada, anomaliile
trebuind reinte"rate sau deduse din re!ultatul contabil(
/. a cincia cate"orie se refera la profituri si pierderi e,cepionale = se rein numai acele profituri
care provin din operaiuni obi)nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
A. Corectii legate de sinergiile descoperite in cadrul dignosticului de evaluare1
siner"ii1complementaritate de activitati ale caror re!ultate sunt superioare celor reiesite din
insumarea al"ebrica a re!ultatelor individuale.
B. 0lte corectii C pe ba(a constatarilor din diagnostic si anali(a fundamentala (cau!e
conjuncturale sau e,ceptionale
+n conclu!ie, pe ba!a constatrilor din dia"nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
4'. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei
ntreprinderi?
-alculul -<, variante :
7edia profiturilor nete anuale previ!ionate
7edia profiturilor nete anuale corectate
7edia profiturilor nete anuale din intrea"a perioada trecuta si viitoare
7edie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare
4&. Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia pe
ba(a performanelor financiare?
)erioada de referinta1 se e,prima in ani( corespunde limitei de progno(a stabilita de e,perti pe
ba!a constatarilor din dia"nosticele sectoriale( perioada in care intreprinderea se presupune ca
poate functiona fara schimbari majore ale mediului intern sau e,tern si fara investitii
substantiale( pentru cumparator 1 termenul de recuperare a investitiei pe care este pe cale sa o
faca
1>
46. !efinii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i pre(entai formele de exprimare
a acesteia.
!efinire: aptitudinea de a de"aja beneficii in viitorul apropiat in conditii de "estiune normale
indentice cu cele din perioadele trecute, fara schimbari semnificative
*ndicatori 1 profit net& profit brut & dividend & flu, de tre!orerie
43. Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de tre(orerie n evaluarea unei
ntreprinderi?
7etode:
Q -apacitatea de autofinantare 1 re!ultat @amorti!ari = valaorea ramasa a iesirilor de 7C @%
provi!ioane
Q Clu,ul de numerar cashfloR 1 distin"e flu,uri operationale (apro,imativ ca mai sus, plus
variatia NC*, flu,uri de investitii si flu,uri de finantare intr%o perioada
*epre!inta punctul de pornire in proiectiile privind performanta viitoare, in metoda de evaluare
pe ba!a de performante.
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor
furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform
legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si
impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.
CP:I:P '/ A*/S$*/*+/ ./ P$4A/ .A4<+P+ +N'+*/-A:
Profit (pierdere pe an
@ dobnda pe datoria la teri
% economia la impo!itul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobn!ii pentru datoria la
terti
@ impo!itul pe venit care poate fi compensate
@ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
% venituri care nu aduc numerar
% cheltuieli de capital
@&% deducerea&cre)terea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor&datoriilor
Clu, de tre!orerie
44. Dn ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actuali(ate?
9etoda !CA consta in nsumarea flu,urilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate,
pana in anul ,,nJ, cnd se aprecia! ca proprietarul ar trebui sa%si reconsidere modul de abordare
a afacerii sale( in acest an ,,nJ se stabile)te valoarea re!iduala a activului sau a ntreprinderii
9etoda fluxurilor de disponibilitati actuali(ate +!CA.
Q -C 1 profit net @ amorti!are@provi!ioane%investitii de mentinere%variatia necesarului de fond
de rulment
-C1pn@am@pr%+r%TNC* 0('-C 1 M(-C%+r&(1@t n @ 0r&(1@t n t1 rata de actuali!are
Q -alculul -f istorice ( proiectarea pe o perioada viitoare( determinarea valorii re!iduale
Q 0r 1 activul net la sf. minus chelt. de lichidare ( sau : suma flu,urilor viitoare constante
actuali!ate (e,trapol.
0r 1 -CnES S1multiplicator re!idual (intre 5 si 6 S 1 1&(N%" N1rata de actuali!are " 1 rata de
crestere pe AP
45. Care sunt cele patru etape +pai. n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibiliti actuali(ate?
a. calcul flu, de lichiditati nete istorice (operationale, de investitii, financiare pe minim trei ani
11
b. proiectarea flu,ului de lichiditati pe o perioada cat mai lun"a posibil dar compatibila cu
ori!ontul de pro"no!a stabilit ntreprinderii(
c. determinarea valorii re!iduale ce urmea!a sa fie adau"ata la la cash%floR%ul din ultimul an
proiectat
d. 4ctuali!area flu,urilor anuale viitoare si a valorii re!iduale
4.Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?
/lementele intan"ibile sunt imobili!arile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de
cercetare de!voltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.
4". Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cite grupe se pot
clasifica?
9etodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se ba!ea!a pe
flu,urile antrenate de activitatea intreprinderii intr%o perioada trecuta sau viitoare.
7etodele de eval combinate pot fi "rupate in doua cate"orii, in functie de tehnicile aplicate:
% tehnici ba!ate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate(
% tehnici ba!ate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intan"ibile
Metoda practicienilor, indirecta, germana = media valorii patrimoniale si a celei pe
performante V = (!C " C#$i%$&
(medie simpla sau ponderata%
metoda 'etail V = (!C " C#()%$& )=multiplicator capitalistic
metode bazate pe good*ill (metoda remunerarii valorii substantiale brute, metoda remunerarii
capitalurilor permanente e+ploatarii%
4$. Cum se evaluea( aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?
+mobili!ari financiare :
Q titluri cotate (media !ilei la bursa cu tran!actii relevante
Q necotate si minoritate : capitali!area dividendelor
Q necotate majoritare: evaluarea intreprinderii
4ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evaluea!a astfel:
% atunci cand pachetul este minoritar, prin capitali!area dividendelor procurate de acestea(
% canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedea!a la evaluarea
"lobala a societatii in care s%a investit si pe aceasta ba!a se determina valoarea unui titlu
respective a pachetului(
4%.Cum se evaluea(a stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
.tocurile se evaluea!a dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile !ilei
sau la media preturilor de aprovi!ionare din cea mai recenta perioada.
.tocurile de productie in curs se evaluea!a la nivelul costurilor efective, corectate cu "radul de
inaintare in reali!area fi!ica a produsului, determinat de e,perti!a tehnica.
.tocurile de produse finite se evaluea!a la nivelul preturilor de van!are, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
5'.Cum se evaluaea(a creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
-reantele se evaluea!a dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele
in valuta se actuali!ea!a la raportul de schimb al monedei nationale din !iua respectiva
5&.Cum se evaluaea(a disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina
1#
valoarea acesteia?
'isponibilitile din bilan se evaluea! la val scriptica, cele in valuta se actuali!ea!a la raportul
de schimb al monedei nationale din !iua respectiva.
56.Cum se evaluea(a imobili(arile necorporale din bilantul unei intreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
*mobili(arile necorporale nu se iau in caculul valorii 07C cu e,ceptia chelt de cercetare
de!v. care privesc produse noi sau de!voltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val.
scriptica
53.Cum se evaluaea(a obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
$bli"atiile in valuta se actuali!ea!a la raportul de schimb al monedei nationale din !iua evaluarii,
diferentele fiind re"ulari!ate pe seama capitalurilor proprii, in ca!ul evaluarii in scopul unei
tran!actii, sau pe seama re!ultatelor financiare, in ca!ul evaluarilor in alte scopuri.
54. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?
&. 5e(umatul principalelor conclu(ii si recomandari1
Pe o pa"ina: $biectul, .copul evaluarii, *e!ultatele evaluarii, *ecomandarile privind
perspectivele intreprinderii
6.)re(entarea intreprinderii
% numele , forma juridica, adresa, -:+, repre!entanti
% .curt istoric: crearea, fa!ele cronolo"ice principale de de!voltare, transformare etc.
% pre!entarea capitalul social, modificarilor intervenite, structura actionariatului, Urupului
% obiectul de activitate, po!itia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea e,plicarii metodei
de evaluare folosite, etc.
3. )re(entarea evaluatorilor si a mandatului primit
+dentitatea, calitatea, elemente de -0( +n ca!ul in care evaluarea este facuta de catre o societate
comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la
*e"istrul -omertului.
'eclaratie de conformitate: %pre!entarile din raport sint corecte(
%anali!ele si conclu!iile sint limitate la ipote!ele si conditiile din raport(
%nu a e,istat nici un interes al evaluatorului( onorariul nu este conditionat(
%respectarea -odului /tic si .tandardelor nationale si internationale(
%evaluatorul indeplineste cerintele de calificare(
%evaluatorul a efectuat cel putin o inspectie(
%persoanele care au acordat asistenta
4. !iagnosticul de evaluare
4.&. !iagnosticul #uridic
4.6. !iagnosticul commercial
4.3. !iagnosticul te4nologic operativ sau de exploatare
4.4.!iagnosticul resurselor umane
4.5. !iagnosticul financiar contabil
4..Einte(a diagnosticelor evaluarii
.e pre!inta sub forma tabelara .V$A, cuprin!and conclu!iile stabilite pentru fiecare dia"nostic
in parte, respective datorate mediului e,terior intreprinderii (oportunitati si riscuri si mediului
intern al intreprinderii (puncte forte si puncte slabe
15
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din dia"nosticele sectoriale se elaborea!a
bilantul economic al intreprinderii.
5. :a(ele lucrarii de evaluare
'atele si inforamtiile puse la ispo!itie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din
contractul incheiat.
;.,. -+pertize si studii, proprii sau insusite: surse, inscrisuri, publicatii utili!ate la elaborarea
raportului de evaluare.
;.&. #ibliografie
../. 0actori de risc1 e+terni si interni
;.9. 2poteze de evaluare1 macroeconomice si microeconomice
.9etode de evaluare aplicate
.e vor inscrie cau!ele ipote!ele si scenariile care au determinat ale"erea metodelor de evaluare
pentru fiecare in parte, cf "rupelor:
3.,. Metode patrimoniale4
3.&.Metode prin rentabiliatte4
3./. Metode combinate4
3.5. Metode combinate4
3.5. Metode bursiere4
3...lte metode.
".Bama de valori- valoarea actiunilor.
.e vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in
mod corespun!ator se detremina valorile minime si ma,ime ale actiunilor.
$.Conclu(iile si opiniile evaluatorului
.e vor e,prima opiniile asupra re!ultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si
financiar. .e va e,prima parerea evaluatorilor asupra re!ultatelor obtinute din operatiunea de
evaluare.
55. Cum influeneat( raportul de sc4imb al monedei naionale valoarea unei
ntreprinderi?
4bordarea patrimoniala
Patrimoniul se imparte in elemente denominate in valuta si elemente denominate in moneda
nationala.
'aca pasivele in valuta sint mai mari ca activele in valuta (societate net indatorata in valuta, o
crestere a cursului de schimb cau!ea!a pierderi financiare si scaderea valorii patrimoniului iar o
scadere a cursului cau!ea!a o crestere a patrimoniului si venituri financiare. .i invers.
4cest efect este unul pe termen foarte scurt.
Efectele pe termen mediu re(ulta din abordarea ba(ata pe performante:
'aca societatea vinde in valuta si cumpara in lei (e,portator, o crestere a cursului o avantajea!a
si creste capacitatea beneficiara proiectata si implicit valoarea intreprinderii. .i invers.
'aportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel1
% influenea! rata de actuali!are prin riscul deprecierii menedei naionale
% +nfluenea! bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la
data efecturii evalurii
5. Cum influenea( modificarea preurilor valoarea unei ntreprinderi?
7odificari individuale ale preturilor: cresterea preturilor la furni!ori scad valoarea intreprinderii
si invers. -resterea preturilor la vin!are creste valaorea intreprinderii si invers.
7odificarea generala preturilor este masurata prin idicatorul inflatie (indicele "eneral al
preturilor
19
Patrimoniul intreprinderii este format din elemente monetare (care se decontea!a in bani in
viitor: creante, datorii, credite si elemente nemonetare (care nu se decontea!a in bani: mijloace
fi,e, capitaluri, stocuri. +n functie de structurta bilantiera, si de evolutia indicelui preturilor de
consum, se calculea!a efectul asupra patrimoniului.
4bordarea ba!ata pe performante ia in calcul si indicele inflatiei in aplicarea actuali!arii unor
beneficii viitoare. +n conditii de inflatie, valoarea pre!enta a unei sume viitoare devine mai mica.
Modificarea preturilor influen6eaz valoarea inteprinderii astfel1
% rata de actuali!are este influenata cu riscul de proiecie(
% bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama
de preturile pieei
5". Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
<ilantul economic 1 teoretic, de calcul, abstract, elaborat in scopul evaluarii, patrimoniu
e,primat in valori economice, profit recalculat in functie de valori de piata
5$. Explicai influena politicilor de amorti(are asupra valorii ntreprinderii.
4morti!arile simulea!a deprecierea economica a unui activ printr%un model matematic (liniar,
de"resiv, etc..
'aca amorti!arile sint mai mari decit deprecierea efectiva economica, valoarea reala a
intreprinderii este mai mare decit cea contabila si necesita corectii po!itive pe valoarea
imobili!arilor pentru a ajun"e la valori de piata.
.i invers.
.toparea amorti!arii din motive de conservare, creea!a supraevaluarea contabila a unu mijloc fi,
cu utilitate aproape nula ( in afara e,ploatarii si necesita corectii ne"ative.
+n principiu politicile de amorti!are nu afectea!a valoarea intreprinderii( ele afectea!a bilantul
contabil insa bilantul economic vine cu corectiile necesare pentru a restaura valorile economic
corecte.
7olitica de amortizare influen6eaz valoarea ntreprinderii astfel1
8 stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influen6eze in sensul unei valori
mai mari a activelor si a ntreprinderii
8 stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influen6eaz in sensul mic9orrii
valorii ntreprinderii
8 metodele de amortizare de asemenea influen6eaz, de e+emplu daca in anul in care se face
evaluarea mi:loacele fi+e achizi6ionate in acest an sunt amortizate accelerat influen6eaz
ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara.
5%.Cum explicai relaia dintre politicile contabile i valoare ntreprinderii?
+n principiu politicile contabile nu afectea!a valoarea intreprinderii( ele afectea!a bilantul
contabil insa bilantul economic vine cu corectiile necesare pentru a restaura valorile economic
corecte . /,emple:
Q politica contabila de constatare si remasurare frecventa a riscului de nerecuperare a creantelor
"enerea!a corectii cu ajustari de valoare a creantelor in bilantul contabil.
Q politica contabila de constatare a obli"atiei latente de "arantii acordate clientilor sau
discounturi de acordat clientilor inre"istrea!a provi!ioane aferente acestor aspecte contractuale
4ceste aspecte influentea!a activul net contabil( daca sint bine concepute si aplicate, activul net
contabil reflecta si realitatea economica, deci valoarea intreprinderii( altfel, sint necesare corectii
pentru a ajun"e la un bilant economic.
-ste evident ca politicile contabile influen6eaz valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate
opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situa6iile
financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare
1;
in bilant si un rezultat mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si
politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. ;e
e+emplu capitalizarea costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect
daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei.
'. Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi?
0aloarea patrimoniala 1 valoarea intrinseca 1 activul net contabil cu corectii (depreciere
monetara, modalitati de amorti!are, evolutia preturilor, modalitati de contabili!are, utilitate,
deprecieri ale stocurilor sau creantelor, riscuri, valori de piata ale imobilelor, etc.
&. Cum influenea( riscul de ar valoarea unei ntreprinderi?
*icul de tara in crestere inseamna o rata de actuali!are in crestere care inseamna o valoare a
intreprinderii in scadere, pentru aceeasi capacitate beneficiara (pentru ca 0 1 -<&i
6. Ea se determine activul net contabil pe ba(a unrmatoarelor informatii1
-apital social 1>.>>> ( re!erve 5>>>( re!ultat reportat ;>>>( cheltuieli de constituire #>>>(
-heltuieli de cercetare 1>.>>> din care 9>>> destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altuia
care va iesi de pe piata in anul urmator
-heltuieli in avans pentur abonamente la reviste de specialitate: 1>>>
7etoda aditiva:
activ net contabil: -apital social 1>.>>> @ re!erve 5>>>@ re!utlat reportat ;>>> 1 1?>>>
-orectii:
cheltuieli de constituire activ fictiv %#>>>
cheltuieli de cercetare ce nu erau inre"istrate dar se recunosc @9>>>
4ctiv net corectat 1 #>.>>>
3. Care este tratamentul activelor considerate in afara exploatarii in evaluarea unei
intreprinderi?
<unuri in afara e,ploatarii (nenecesare: fara le"atura directa cu activitatea de ba!a, sau cu "rad
redus de utili!are, se evaluea!a separat la valori de vin!are indiferent de metoda de evaluare a
intreprinderii (patrimoniale sau pe performante.
0al. care se stabileste pentru activele considerate in afara e,ploatarii, este valoarea venala, adica
suma tre!oreriei ce se va de"aja la cesiunea lor.
4. Care este definitia good@ill,ului?
UoodRill = este e,cedentul de valoare "lobala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun.
- partea invi!ibila a valorii intreprinderii, este surprins de diferenta intre evaluarea
ba!ata pe performante si evaluarea patrimoniala
- UV 1 (-<%4N-Ei&t i1rata neutra de plasament t1rata de actuali!are 4N-Ei 1
pra" de rentabilitate
5.!ai exemple privind corelaiile care pot fi aplicate activelor curente in vederea
determinrii activului net contabil corectat? 8e(i ex.4$,53
. Care sunt limitele valorilor patrimoniale?
0alorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru anali!e comparative )i pentru stabilirea
paritii n ca! de fu!iune %absorbie, asocieri etc.
16
0alorile patrimoniale sunt, de re"ul, evitate ca valori e,clusive de tran!acie, datorit unor
limite:
caracterul incomplet: elementele necorporale, deci partea Hinvi!ibilW nu este luat n calcul(
caracterul strict static: nu au n vedere strate"ia ntreprinderii(
caracterul comple,: uneori este dificil s ai o idee precis asupra valorii unor bunuri din
activul ntreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci, riscurile de eroare sunt importante(
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar reali!rii unei evaluri patrimoniale
viabile(
". !eterminati rata de capitali(are cunoscand1
*iscurile intreprinderii 1BX
*ata de ba!a 9X
-oeficientul primei de risc 1,#
-heltuieli financiare 1>>>
0enituri financiare 6>>
'atorii financiare (5>X din sursele de finantare 9>>>
-ota de impo!it pe profit 16X
*ata de capitali!are 1 costul mediu ponderat al capitalului 1 --P E pondere -P in finantare @
--+ E pondere -+ in finantare
-+ 1 capital imprumutat 1 9>>> 5>X
-P 1 capital propriu 1 B555 D>X
Aotal surse finantare 1 15.555 1>>X
--+ 1 costul capitalului imprumutat 1 rata doban!ii defiscali!ata 1 (-helt. Cinanciare = venituri
financiare&-+ E (1%16X 1 (1>>>%6>>&9>>> E (1%16X 1 1>X E (1%16X 1 ?,9X
--P 1 cost capital propriu 1 rata neutra de plasament @ (rata cu risc = rata neutraE coeficient
volatilitate
1 9X @ (1BX % 9X E 1,# 1 9X @ 1?X 1 ##X
*ata de capitali!are 1 ##X E D>X @ ?,9X E 5>X 1 1D,B#X 1 1?X
'+N 0/-Y/4 P+.A4:
$. Ce repre(int rata de actuali(are a capitalurilor?
*ata de -apitali!are: relatia care se presupune ca e,ista intre valoarea unui bun 0 si remunerarea
lui anuala constanta *: i1*&0
%. Cum poate fi definit evaluarea economic?
'efinire:
:n comple, de tehnici, procedee si metode prin care un bun, o "rupa de bunuri, un activ
economic, un activ sau element intan"ibil, o intreprindere in ansamblul sau, sint aduse din punct
de vedere valoric la nivelul pietei si prin care li se asi"ura comparabilitatea cu aceasta
4 determina !ona cea mai probabila in care s%ar putea situa pretul la care o tran!actie s%ar
putea incheia in conditii normale de piata
+nstrument de orientare a operatorilor economici
.in"urul tip de evaluare ba!at pe e,perti!a si dia"nostic si caere are drept obiectiv
determinarea valorii de piata a bunurilor si intreprinderilor sau a unor valor derivate din valoarea
de piata
"6. )re(entai semnificaia superprofitului C punct de plecare n dimensionarea good@ill,
ului.
Euperprofit ; profit obtinut de ntreprindere peste pra"ul de rentabilitate pretins de piata in
functie de efortul investitional al intreprinderii, efort e,primat prin valoarea patrimoniala a
acestuia
1D
.uperprofit 1 -< = 4N-Ei i1rata neutra de plasament 4N-Ei 1 pra" de rentabilitate
UV 1 superprofit&t t1rata de actuali!are
"3. )re(entai semnificaia bad@ill C ului aferent unei ntreprinderi.
:ad@ill; o penali!are a valoriiintreprinderii pentru insuficienta de rentabilitate fata de
e,i"entele pietei sau pentru e,ces de patrimoniu( re!ultatul ne"ativ al: (capacitate beneficiara %
pra" de rentabilitate al intrepr&rata de actuali!are
"5. )re(entai modelul FGH de evaluare a riscului de faliment al firmei.
7odelul WSW al lui 4ltman se pre!int astfel: S 1 1,# I1 @ 1,9 I# @ 5,5 I5 @ >,6 I9 @ 1,> I; ,
n care variabilele I+,...,I; sunt indicatori economico%financiari, iar constantele cu care sunt
amplificai indicatorii sunt de natur statistic )i e,prim ponderea sau importana variabilei n
evaluarea riscului de faliment.
I+ 1 capital circulant & total activ I# 1 profit reinvestit & total activ I5 1 profit naintea plaii
impo!itului )i a dobn!ilor & total activ
I9 1 capitali!are bursiera & datorii pe termen lun" I; 1 cifra de afaceri & total activ
I+ % indica o msura a fle,ibilitii companiei. -u ct re!ultatul acestui raport, daca este mai
mare, cu att capitalul circulant este mai bine folosit.
I+ = indic ct de eficient este utili!at capitalul circulant.
I# = msoar capacitatea de finanare intern a companiei( este recomandat ca valoarea
raportului sa fie ct mai mare.
I5 = semnific rata de rentabilitate economica sau de eficien a utili!rii activelor( raportul este
dorit sa fie cat mai mare.
I9 = e,prim "radul de ndatorare a companiei prin mprumuturile pe termen lun". Zn practica
evalurii companiilor din ara noastr, la numrtorul raportului se utili!ea! capitalul social(
re!ultatul raportului se recomand s fie ct mai mare.
I; = msoar randamentul activelor, indicator de eficien economic a utili!rii acestora )i
e,prima rotaia activului total n cifra de afaceri. -u ct activitatea este mai eficient, cu att
vn!rile vor fi mai mari, iar activele se vor rennoi mai repede n cifra de afaceri
1?