DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE

CURS II - semestrul II - 05.04.2008

Relatia dintre Drept Comunitar si Dreptul National

Prioritatea dreptului comunitar fata de normele contrare ale dreptului national

Dreptul comunitar se aplica pe teritoriul statelor membre ca un drept

national intern, iar nu ca un drept strain.
Daca o norma ce este prevazuta in Constitutie, este contrara unei norme
din Regulament, se aplica norma comunitara.
Aplicabilitatea prioritara a dreptului comunitar - inseamna ca judecatorul
national care are sarcina de a aplica dreptul comunitar are obligatia de a asigura
efectul deplin al normei de drept comunitar.
Va lasa neaplicata norma nationala contrara fara a trebui sa ceara
eliminarea prealabila a normei contrare pe cale legislativa sau alt procedeu
national.
Din prioritatea dreptului comunitar asupra normelor de drept comunitar
decurge si aplicarea dreptului comunitar.
Aplicabilitate directa – judecatorul national va proceda la aceasta aplicare a
normei, pentru ca aplicabilitatea directa a actului comunitar nu necesita masuri
de supunere adoptate la nivel national.
Acest principiu al aplicarii directe nu se confunda cu principiul aplicarii
imediate.
Prima se refera la crearea de drepturi pentru resortisantii statelor membre,
in timp ce aplicarea imediata se refera la momentul in timp la care se aplica o
norma pentru state.
Efectul direct al normelor comunitare
Presupune ca o norma comunitara creaza drepturi in patrimoniul
persoanelor fizice sau juridice pe care acestia nu le pot valorifica prin aplicarea
directa dar care le pot invoca in fata instantei de judecata.
Efectul direct orizontal si vertical
Efectul direct vertical – resortisanti persoane fizice se indreapta spre stat;
Efectul direct orizontal – se refera la persoane.
O norma comunitara trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- clara;
- precisa;
- neconditionata.
Pentru directive se mai cere in plus fata de aceste conditii ca aceasta sa nu
fie transpusa in termen, sau daca a fost transpusa incorect si deasemenea sa
produca prejudiciu in patrimoniul unei persoane. Tratatele isi produc direct
efectele verticale.
DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE CURS II

Principiul autonomiei procedurale

Exista cateva exceptii
- deciziile cadru in ceea ce priveste procedura civila si penala.
- judecatorul national este obligat sa interpreteze dreptul intern cu dreptul
comunitar.
Cand statul incalca dreptul comunitar incalca prejudiciile persoanei.
Particularii pot actiona statul in judecata atunci cand s-a stabilit de
Curtea Europeana, ca statul este raspunzator prin prejudiciul incalcat
particularilo,r prin incalcarea dreptului comunitar.

Curtea de Justitie a Comunitatii Europene de la Luxemburg

Este formata din :
- 27 de judecatori
- 8 avocati generali
Acestia sunt desemnati de guvernele statelor membre pe 6 ani, care pot fi
reinnoiti.
Sunt alesi din randul juristilor, care indeplinesc conditiile pentru
exercitarea lor si a caror competenta este notorie.
Judecatorii Curtii desemneaza la randul lor Presedintele Curtii pe 3 ani
si care poate fi reinnoit.
Presedintele Curtii conduce lucrarile si prezideaza audierile.
Avocatii generali asista Curtea. Prezinta in mod absolut, impartial si
independent, un aviz numit concluzii, in dosarele in care Curtea este
sesizata.
Grefierul este secretarul general al institutiei si conduce serviciile sub
autoritatea presedintelui Curtii.
Curtea se poate intruni in Adunarea Plenara, in Marea Camera,
formata din 13 judecatori sau in camere de 5 sau 3 judecatori.
Adunarea Plenara este sesizata in cazurile speciale prevazute de
Statutul Curtii. De exemplu: atunci cand propune:
- destituirea Ombudsmanului European;
- sa destituie din serviciu un comisar European;
sau atunci cand apreciaza ca:
- o anumita cauza prezinta o importanta exceptionala.
Curtea se intruneste in Marea Camera, atunci cand un stat membru
sau institutie este parte in proces, solicita acest lucru, precum si in cauzele
cele mai importante.
Toate celelalte cauze sunt solutionate in Camera de 3 sau 5
judecatori.
Presedintele camerelor formate din 5 judecatori sunt alesi pe o
perioada de 3 ani.
Presedintele camerelor formate din 3 judecatori sunt alesi pe o
perioada de un an.

2
DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE CURS II

Tratatul de la Lisabona a introdus infiintarea unui Comitet care va

verifica masura in care candidatii propusi de state indeplinesc cerintele
necesare de a deveni judecatori ai Curtii.
Deliberarea are loc sub forma unei Camere de Consiliu, iar
Presedintele nu are un vot dominant.
Curtea are competenta jurisdictionala clar stabilita pe care o exercita
in cadrul procedurii avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare.
Competenta ratione personae – Curtea solutioneaza litigii intre:
- statele membre;
- intre statele membre si instantele comunitare;
- intre instantele comunitare intre ele;
- litigii intre particulari, persoane fizice si juridice, resortisanti ai statelor
membre cu indeplinirea unor conditii,
- litigii intre particulari si organe sau institutii comunitare.
Competenta ratione materie – competenta materiala – principala
misiune a Curtii este de a asigura interpretarea uniforma a dreptului
comunitar.
Categorii de actiuni:
- Curtea exercita controlul legalitatii actelor comunitare prin intermediul
recursului in anulare a exceptiei de legalitate si a recursului in carenta.
- Curtea interpreteaza unitar tratatele si actele comunitare derivate –
recursul in interpretare;
- Curtea controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre
in raport cu dispozitiile tratatelor transand litigiile acestora.
- Curtea solutioneaza actiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de
organizatiile comunitatilor sau de agentii acestora.
- Curtea solutioneaza litigii privind raporturile functionarilor comunitari.
- Curtea devine instanta arbitrara daca o clauza compromisorie exista in
acest sens.
- Solutioneaza in recurs cauzele solutionate in instanta in raport cu
hotararea Tribunalului de prima instanta.

Tribunalul de prima instanta

Este format din 25 de judecatori alesi pe 6 ani, cu posibilitatea innoirii.
Nu are avocati generali.
Functioneaza in Camere. De regula toate activitatile sunt solutionate
in Camere, iar cele in Plen sunt exceptie.
Tribunalul de prima instanta judeca in prima instanta recursurile
preliminare.
Solutioneaza recursurile formulate de catre persoanele fizice, care se
refera la punerea in aplicare a regulilor de concurenta aplicate
intreprinderilor.
Solutioneaza recursurile in despagubire care urmaresc repararea
prejudiciului produs de o institutie comunitara, urmare a unui act sau unei
retineri care face recursul in anulare sau in lipsa, formulat de acelasi
reclamant care tine de aceeasi competenta a Tribunalului.

3
DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE CURS II

Procedura in fata Curtii:

- este contradictorie;
- publica;
- mixta (scrisa si orala)
- de tip inchizitorial (partile nu vor pune concluzii).
- procedura gratuita;
- procedura ordinara – cunoaste mai multe etape :
- scrisa;
- orala;
- deliberarilor care implica adoptarea hotararilor.
Scrisa – implica sesizarea Curtii. Plangerea formulata se depune la
Grefa si trebuie redactata intr-una din limbile comunitare.
Termenul este de decadere intre o luna si 5 ani.
Termenul de decadere – se poate formula anumite acte.
Termenul de recurs – sunt prevazute in toate Tratatele si pentru
declararea raspunsului de la distanta.
Etapa orala – debuteaza cu audierea publica a raportului pus la
dispozitie de catre judecator si raportor.
Presedintele Camerei deschide lucrarile, dezbaterile. Partile nu au
drept sa pledeze personal. Partea nu are ce cauta in fata Curtii. Avocatul
General prezinta concluzii. Presedintele inchide cauzele.
Deliberarea este secreta, are loc in Camera de Consiliu, hotararea
adoptata in urma deliberarii este data in numele Curtii, se prezinta in
sedinta publica. Trebuie semnate de catre Presedinte, de judecatorii de la
deliberari, judecatorii raportori si grefieri.
Principalele actiuni in fata Curtii
Recursuri care de fapt sunt actiuni.
- Recursul in anulare, reglementat de art.230 din Tratat;
- Recursul in carenta, reglementat de art 232 din Tratat;
- Recursul in neindeplinirea obligatiilor, reglementat de art. 226 – 227 din
Tratat;
- Exceptia de ilegalitate, reglementata de art.241 din Tratat;
- Recursul prealabil, reglementat de art.234 din Tratat.

Recursul in anulare reprezinta posibilitatea pe care o au statele,

instanta comunitara si persoanele fizice si juridice de a ataca in fata Curtii
un act obligatoriu emis de Consiliu sau Comisie si de a obtine in anumite
conditii desfiintarea acestuia.
Acest recurs este un mijloc de control conform actelor comunitare, un
control de legalitate si urmareste desfiintarea actului ilegal, nu modificarea
lui.
Recursul in neindeplinirea obligatiilor statelor membre este
intentat de un stat membru sau de Comisia Europeana, impotriva statelor
membre care incalca dreptul comunitar prin omisiuni sau actiuni.
Curtea are rolul de a constata incalcarea si de a aplica sanctiuni
pecuniare statului (ori suma forfetara).

4
DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE CURS II

Exceptia de ilegalitate – reprezinta calea indirecta care poate fi

invocata prin recurs, in carenta sau anulare. Prin intermediul exceptiei se
invoca neconformitatea cu dreptul comunitar a unei actiuni sau institutii,
sau act comunitar adoptat de institutii.

Recursul prealabil ( subiect de examen)

Curtea este obligata sa statueze:

- asupra tratatului,
- validitatii actului asupra institutiei comunitare;
- asupra interpretarii statelor organismelor create printr-un act al
Consiliilor. Aceasta a fost abrogata prin Tratatul de la Lisabona. Conditii
care trebuiesc indeplinite:
- sa existe un litigiu pendinte in fata unei jurisdictii nationale indiferent de
grad.
Jurisdictia nationala – obiectul procedurii este reprezentat de
intrebarile adresate de instantele nationale privind validitatea actelor
nationale.
Curtea nu poate fi intrebata cu privire la aplicarea sau
compatibilitatea actelor normative interne cu actul comunitar.
Cine adreseaza intrebarea preliminara?
Numai instantele pot adresa intrebarea preliminara a statelor
membre.
Partile cer instantei dar nu se poate adresa direct.
Instanta – este un organ stabilit prin lege – are caracter permanent,
are o jurisdictie obligatorie, procedura obligatorie si contradictorie, sa aplice
dreptul, sa fie independenta. Intrebarea trebuie sa apara in exercitarea
functiei judiciare.
Obiectul recursului prealabil
Poate fi obiect al recursului:
- tratatele dar numai in ceea ce priveste interpretarea pentru tratat;
- sunt obiect al recursului prealabil, actele tuturor instantelor comunitare
si ale Bancii Europene care sunt examinate in ceea ce priveste
interpretarea.
- Pot fi obiect al recursului prealabil si statutele organelor infiintate prin
act al Consiliului.
Regula – magistratul poate introduce recurs prealabil daca se
considera ca raspunsul Curtii este necesar adoptarii deciziei nationale.
Alte instante trebuie sa introduca recurs prealabil atunci cand aceasta
intrebare apare in cadrul unei instante, cand aceste decizii nu sunt supuse
niciunei cai de atac.
Caracterul facultativ al cererii
- cand se ridica o problema de drept comunitar;
- cand o decizie cu privire la aceasta problema este necesara din punct de
vedere a institutiei nationale;

5
DREPT COMUNITAR SI INSTITUTII COMUNITARE EUROPENE CURS II

1. cand raspunsul determina in mod substantial raspunsul pe fond;

2. cand nu exista o hotarare a Curtii pe materia in cauza;

Caracterul obligatoriu al cererii preliminare:

- cand se ridica o problema de drept comunitar;
- cand o decizie cu privire la aceasta problema este necesara din punct de
vedere a institutie nationale;
1. cand raspunsul determina in mod substantial raspunsul pe fond;
2. cand nu exista o hotarare a Curtii pe materia in cauza;
3. cand decizia magistratului nu poate fi obiectul unei cai de atac
ordinare;

Exista 3 exceptii:
- intrebarea nu este relevanta;
- cand exista o Hotarare anterioara a Curtii pe o problema identica si
similara si raspunsul poate fi dat sau dedus dintr-o Hotarare anterioara a
Curtii;
- - raspunsul Curtii este evident ( Teoria actului clar);
Teoria actului clar a fost dezvoltat de catre Curte.
Introducerea recursului in interpretare nu este obligatoriu daca nu
exista nicio indoiala rezonabila cu privire la recurs.
Instanta nationala trebuie sa verifice ca raspunsul este evident pentru
toate instantele, inclusiv Curte, in toate statele membre si toate versiunile
lingvistice.
Intrebarea trebuie pusa in contextul dreptului comunitar si nu a
dreptului intern.