Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
15Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Particularităţi ale interacţiei celulă vegetală - celulă fungică de

Particularităţi ale interacţiei celulă vegetală - celulă fungică de

Ratings: (0)|Views: 1,158|Likes:
Published by macsimov

More info:

Published by: macsimov on Nov 07, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/09/2012

pdf

text

original

 
 
197
Particularit
ăţ
i ale interac
ţ
iei celul
ă
vegetal
ă
- celul
ă
fungic
ă
demicorize
CARMEN MAXIMILIAN, AURELIA BREZEANU, MONICA CARASAN, ANA ROSU*
 Institutul de Biologie al Academiei Române, Bucure
 ş
ti*Facultatea de Biotehnologie, USAMV, Bucure
 ş
ti
În jurul anului 1880, A.B. Frank a descris pentru prima dat
ă
rela
ţ
iile care se stabilescîntre speciile lemnoase de arbori
ş
i unele tulpini fungice din sol, denumindu-le "mykorhiza".Ulterior, studiile legate de biologia micorizelor, cu aplica
ţ
iile lor în ecologie, au luat o mareamploare.Cercet
ă
ri multiple privind structura, func
ţ
ionarea
ş
i implica
ţ
iile micorizelor încre
ş
terea
ş
i dezvoltarea plantelor au fost efectuate de c
ă
tre Rayner (1927), Kelly (1950),Harley (1959
ş
i 1971). A urmat apoi o explozie a descrierii asocierilor micorizale
ş
i a naturiisimbiozei dintre plante
ş
i fungi. S-a dovedit c
ă
micorizele au o r 
ă
spândire ubicuitar 
ă
, existândîn habitate naturale sau/
ş
i în culturi agricole (Harley
ş
i Smith, 1983).Asocia
ţ
iile micorizale reprezint
ă
cea mai r 
ă
spândit
ă
rela
ţ
ie de tip simbiotic în lumea plantelor. Aceast
ă
simbioz
ă
presupune stabilirea unor interac
ţ
ii strânse între celule fungice
ş
icelule ale
ţ
esutului radicular al plantelor vasculare. Asocierea de tip micorizal implic
ă
 realizarea unor rela
ţ
ii de interdependen
ţă
strict
ă
între cei doi simbion
ţ
i, planta gazd
ă
primindnutrien
ţ
i minerali via miceliu fungic, prin a
ş
a numitul proces de ”micotrofism” în timp cefungul, heterotrofic, prime
ş
te de la gazd
ă
componenta glucidic
ă
ob
ţ
inut
ă
prin fotosintez
ă
.Acestea asigur 
ă
instalarea unui “dialog” permanent între genomul celor doi parteneri(Gianninazi-Pearson
ş
i Gianninazzi, 1989a), ce culmineaz
ă
cu integrarea morfologic
ă
 func
ţ
ional
ă
, condi
ţ
ie fundamental
ă
pentru stabilirea simbiozei (Gianninazi-Pearson, 1988).Studii numeroase au relevat rolul benefic al micorizelor în timpul perioadei de cre
ş
tere
ş
i dezvoltare a plantei, privind m
ă
rirea rezisten
ţ
ei la secet
ă
 
ş
i boli, precum
ş
i amplificarea proceselor de absorb
ţ
ie a nutrien
ţ
ilor din sol (Stribley, 1987; Nelsen, 1987).În prezent se cunoa
ş
te rolul
ş
i importan
ţ
a ecto/endomicorizelor în cre
ş
terea
ş
idezvoltarea plantelor, fapt ce explic
ă
interesul deosebit de care se bucur 
ă
studiul simbiozeimicorizale (Bagyaraj, 1992). De
ş
i ecologii au ignorat mult timp importan
ţ
a acestor asocieri,Allen (1991) a publicat o excelent
ă
revist
ă
în care explic
ă
implica
ţ
iile micorizelor în ecologie
ş
i rolul lor în stimularea cre
ş
terii plantelor.Micorizele stabilizeaz
ă
ecosistemele naturale
ş
i artificiale care au fost afectate defactori cu origini diferite: climatici, geomorfici, paleotectonici, sau chiar de activit
ăţ
ile umane,factori care pot determina un declin al calit
ăţ
ii solului, având repercursiuni asupra dezvolt
ă
rii plantelor. Ac
ţ
iunea acestor factori implic
ă
modificarea structurii solului, cre
ş
terea eroziunii,mic
ş
orarea con
ţ
inutului în nutrien
ţ
i
ş
i materii organice, eliminarea sporilor microbieni sauchiar stoparea activit
ăţ
ii microbiene (Sckujins
ş
i Allen, 1986; Herrera, 1993).Irigarea intensiv
ă
, utilizarea îngr 
ăşă
mintelor chimice
ş
i a pesticidelor reprezint
ă
factorice pericliteaz
ă
stabilitatea sistemelor agricole. Alte fenomene, cum ar fi: salinizarea,
 
CARMEN MAXIMILIAN, AURELIA BREZEANU, MONICA CARASAN, ANA ROSU*198
acidifierea sau alcalinizarea
ş
i modificarea structurii solului, afecteaz
ă
buna func
ţ
ionare aecosistemelor.Se
ş
tie c
ă
micorizele, al
ă
turi de alte microoorganisme din rizosfer 
ă
 
ş
i aduc ocontribu
ţ
ie important
ă
în înl
ă
turarea efectelor nocive mai sus men
ţ
ionate
ş
i în îmbun
ă
t
ăţ
ireast
ă
rii fiziologice
ş
i nutri
ţ
ionale a plantelor (Bethlenfalvay, 1992; Zarnea, 1994).Clasificarea micorizelor s-a realizat pe baza raporturilor existente între hifele fungice
ş
i celulele corticale ale r 
ă
d
ă
cinii
ş
i tipul de micoriz
ă
dezvoltat
ă
. Conform acestor criteriimicorizele se clasific
ă
în: ectomicorize (ectotrofe), în care hifele p
ă
trund intercelular,endomicorize (endotrofe), în care hifele se localizeaz
ă
intracelular, ectendomicorize,incluzând ambele tipuri, micorize peritrofe.
ă
spândirea micorizelor în natur 
ă
este ubicuitar 
ă
, existen
ţ
a unor plantelor lipsite defungi micorizali este considerat
ă
mai degrab
ă
o excep
ţ
ie. Micorizele lipsesc la câteva familiide plante superioare cum ar fi
Cruciferae
 
ş
i
Chenopodiaceae
,
 
care produc probabil unelesubstan
ţ
e antifungice, precum
ş
i la plantele acvatice. Printre clasele fungice micorizale senum
ă
ă
:
 Basidiomicetes, Ascomicetes, Phycomicetes
(ectomicorizale),
 Endogonaceae
cugenurile
Glomus
,
Sclerocistys
,
Gigaspora
 
ş
i
 Acaulospora
(micorize endotrofe).
1
. Etapele coloniz
ă
rii celulei vegetale cu fungi micorizali
Dup
ă
cum s-a men
ţ
ionat asocia
ţ
iile de tip micorizal se încadreaz
ă
, în principal, în dou
ă
 categorii: ectomicorize
ş
i endomicorize. Pentru fiecare categorie în parte etapele coloniz
ă
rii serealizeaz
ă
prin mecanisme specifice. Ectomicorizele se stabilesc între celulele epiteliale ale
ă
d
ă
cinii
ş
i miceliile dicariotice ale fungilor care provin prin fuziunea a dou
ă
hifemonocariotice germinate din spori. Simbioza ectomicorizal
ă
se eviden
ţ
iaz
ă
prin prezen
ţ
amantalei ce ader 
ă
la suprafa
ţ
a exterioar 
ă
a celulelor radiculare, formând agregate ale hifei.Acest miceliu comunic
ă
cu hifa extramatriceal
ă
având func
ţ
ia de nutri
ţ
ie mineral
ă
 
ş
i a apei lanivelul
ţ
esutului implicat în simbioz
ă
. Câteva hife din zona interioar 
ă
a mantalei penetreaz
ă
 celulele radiculare formând re
ţ
eaua Hartig unde are loc schimbul de metaboli
ţ
i. Hifele potcoloniza atât
ţ
esutul epidermal (angiosperme) dar 
ş
i celulele corticale (gimnosperme).Simbioza endomicorizal
ă
a fost denumit
ă
 
ş
i vezicular arbuscular 
ă
datorit
ă
structurilor caracteristice pe care le formeaz
ă
în cadrul interac
ţ
iei. Arbusculele sunt structuri hifalecomplicat ramificate înconjurate de invagin
ă
ri ale membranei plasmatice
ş
i se formeaz
ă
îninteriorul celulelor corticale. Veziculele sunt structuri intracelulare fungice ce stochez
ă
lipide
ş
i nuclei, ac
ţ
ionând ca propagule. Este de men
ţ
ionat c
ă
celula fungic
ă
nu contacteaz
ă
 citoplasma celulei vegetale. La nivel microscopic se eviden
ţ
iaz
ă
structurile arbusculare ceînconjoar 
ă
nucleul celulei vegetale, fapt ce demonstreaz
ă
rela
ţ
ia intim
ă
ce se stabile
ş
te încadrul asocia
ţ
iei.Procesul de colonizare micorizal
ă
a plantei debuteaz
ă
, ca orice tip de interac
ţ
ie gazd
ă
-celul
ă
microbian
ă
, printr-un schimb de semnale celulare între cei doi parteneri ai simbiozeiurmat
ă
de aderarea
ş
i p
ă
tunderea fungului în celula vegetal
ă
. Natura r 
ă
spunsului oferit decelula gazd
ă
orienteaz
ă
tipul interac
ţ
iei ce se va stabili.Interac
ţ
ia dintre fungii micorizali
ş
i
ă
d
ă
cin
ă
implic
ă
o serie de evenimente cedetermin
ă
modific
ă
ri importante în morfogenez
ă
datorit
ă
form
ă
rii unui apresorium, apari
ţ
iaarbusculelor 
ş
i difen
ţ
ierea veziculelor micorizale (VAM) respectiv a hifelor (ectomicorize)(
figura
1
).
 
Particularit
ăţ
i ale interac
ţ
iei celul
ă
vegetal
ă
- celul
ă
fungic
ă
de micorize199
 EVENIMENT PROCES
Hife fungice din sol
ă
d
ă
cin
ă
ChemotropismContact hif 
ă
-suprafa
ţ
a celular 
ă
Recunoa
ş
tereAderarea hifei CompatibilitateModific
ă
ri ale hifei celulelor fungale Modific
ă
ri ale citoscheletului (formareaapresoriumului, ramificarea celulei fungaleectomicorizelor)P
ă
trunderea hifei printre celulele Sinteza enzimelor 
ţ
esutului radicular Alte modific
ă
ri ale hifelor Alte modific
ă
ri alefungale (formarea arbusculelor, citoscheletuluire
ţ
elei Hartig, mantalei celulelor fungiceAlter 
ă
ri ale celulelor 
ş
i morfologiei Producerea hormonilor 
ă
d
ă
ciniiIni
ţ
ierea schimburilor de nutrien
ţ
i
Figura
1
.
Etapele coloniz
ă
rii celulei vegetale cu fungi micorizali (Peterson R. L.
ş
i Farquahar M. I., 1994).
Ini
ţ
ierea coloniz
ă
rii începe prin germinarea sporilor VAM ce produc hife aseptate cese vor dezvolta doar în prezen
ţ
a celulelor radiculare sau a exudatelor sintetizate de r 
ă
d
ă
cini(punct de control 1). Semnalele chimice ce vor determina ini
ţ
ierea coloniz
ă
rii
ş
i
ă
spunsulcelulei fungice includ o serie de flavonoizi
ş
i compu
ş
i fenolici (Douds
ş
i colab., 1996;Harrison, 1997). Cercet
ă
ri recente la nivel molecular demonstreaz
ă
c
ă
extractele de acidabietic din
 Pinus
induc germinarea sporilor micorizali la concentra
ţ
ii foarte sc
ă
zute (10
-7
M)
ş
iefectul s
ă
u pare a fi specific pentru genul
Suillus
ceea ce demonstreaz
ă
specificitatea deac
ţ
iune a fungilor ectomicorizali în cadrul simbiozei (Fries et al., 1987). Mai mult, unii autoriafirm
ă
c
ă
prezen
ţ
a acestor semnale chimice sintetizate de celulele r 
ă
d
ă
cinii pot fichemoatractan
ţ
i pentru miceliile micorizale (Horan
ş
i Chilvers, 1990). Astfel, fenilpropanoizii(Weiss
ş
i colab., 1997)
ş
i flavonoizii ce se acumuleaz
ă
în r 
ă
d
ă
cinile diferitelor specii de molidsunt, se pare, semnale importante în stabilirea simbiozei ectomicorizale. R 
ă
spunsul celuleifungice se materializeaz
ă
prin sinteza unor compu
ş
i indolici, cum ar fi hipaforina(Beguiristain
ş
i colab., 1995) care, de altfel a fost purificat din
 P. tinctorius
. Prezen
ţ
a acestui

Activity (15)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Alina Vasioiu liked this
Sireag Alexandra liked this
stedana liked this
dormicro liked this
aoghita liked this
kalinka07h liked this
Andrei Toia liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->