L.

BUZO/ANU
TAXINOM/A NUMELOR PROPRII iN CARTEA I
DIN "METAMORFOZELE" lUI OVIDIU
Taxinomia - ca un concept al lingvisticii structurale 01 meto-
dologii o o de elemente, sau clase de ele-
mente. Mai preois tOXlinomia este orice procedeu de care, aplicat
unui text dat, ore ca singur scop reorganizeze din el ce
este imanent. Textul I'iterar este judecat in ambele lui aspecte: semnificat
semnificant. Opera este din punct de vedere al ei
primare, aceea de Ilimbaj. cuvintului, sugestiv muzicale, orga-
nizarea complexului prin ruperea schemelor largi, spargerea n
planuri diferite opuse, i nlocuirea personajului cu o ori cu o voce,
pe plan estetic pl'limatul formei in dauna sau pri-
matul structurii in dauna materialului amorf ' .
n ne problema togmemice spa-
a numelor in vers de sintagmatica lu Terniere),
analizele segmentale de texte, incercind surprindem in ce fel
dispunerea cuvintelor n versul'ii pune in valoare numele proprii -de
corelate cu celelalte di n context. Ur-
deci in ce fel sintagmatica versurilor noi taxi nomiei
incercind pentru "Metamorfoze" ceea ce Paul
Va l ery pnintr-o carle o carle care ne o idee moi
mai despre 2
Intr-o printr-un vocativ " Oi" 3 i n versul 2, Ovi diu
pune opera sub el va cnta opera zeilor, mai bine zis o va
recrea. Ceea ce propune este un perpetuum carmen (v. 4) de la ori ginea
lumii in vremea sa. Elementul primordial este de Ovidiu in Chaos
1 Dictionncire de Iinguistique, Librairie Lorousse, 1973. - Ori-
moderne, Ed. UO!':<:rs, Buc., 1972. - Solomon Marcus - La semiotique formelle
du folklore, Ed. KU!'::;cSlieck, Paris - Ed. Academiei, Suc., 1978.
2 Tel quel, in Oeuwes, voI. II, Poflis, Gol li mard, (Pleiade) 1960. p. 569.
3 Die Metomorphosen des P. Ovidi us Naso, Berlin, Weidmonnsche Buchhandlung,
1915.
260
L. BUlOfANU
- Xao:; in "Theogonia" lui Hesiod element primordial
Xcio<;4 nsemna vid, - printr-un termen romnesc apropiat,
cuvntului la Ovidiu de la un verb Xi.w = a o
pndi. Poetu.! o a Chaosului: rudis indigestaque
moles ?i S (v. 7). va fi n
cinci versuri: de remarcat fiecare din aceste versul1 incep prin
sau pronume tnego,tive : nee, non, nullus, nec, nec, care ideea de
discordie anuleazc efectul de hiat sugerat de apelativul Chaos (v. 8-12).
Ovidi u ele:nentul de ntuneric, reprezentat la Hesiod prin cu-
pl ul I prin Titan (se Phoebus - Soarele) Phoebe
(Luna).
De remarcat versurilor:
(v. 10-11) Nullus adhuc mundo
Nec nova crescendo
praebebat lumina
reparabat comua
Titan
Phoebe
(= atunci nici Titan nu lum'ii, nici Phoebe in
umplea gol ul coarnelor.)
a fost de a pe verticala versurilor sonorHate,
Titon Phoebe, Ilo de vers, devin sinonime accen-
,elementul de sistem de n vers il
autorul mai departe:
(v. 13 ; v. 15) . . pendebat in aere tellus
\l
Margine terrarum porrexerat Amphitrite
(= nu atrna n aerul nici Amphitrite ntinsese
de-a lungul
Tellus (= este n vers aer, unul altul de-
personificate. Tellus va fi reluat prin forma mai terrarum. Pe
sub tellus avem Amphitrite, personificarea Se tri-
unghi ul
aer tellus
V
Amphitrite
reluat pe un singur vers:

aer
\l
mare
(v. 15) : Quaque fuit tellus, illi c et pantus et aer.
(= unde era uscatul. acolo era apa aerul).
Jntr- o revenire, numele -Amphitrite este prin grupuri
consonant ice ar ! er ! era, sugestive pentru ideea rost ogoliri i valu rilor.
(v. 15) : Margnie terra ru m porrexerat Amphi trite.
"Boisacq, E. Dictionnaire etymologique de la langue grecque, Paris, 1938. -
Frisk, H. - Griechisches etymologhisches Worterbuch, Roma, 1928.
5 Traducerile au fost David Popescu, Ovidius, Metamorfoze, Ed.
a II-a.
1 AXINOM/A NUMELOR PROPRII IN CARTEA I 261
o a cuvintelor vine clarifice celor trei ele-
mente : aef,
(v. 22) Nam caelo terras et terris absoidit undas.
(= a de cer, uscatul de ope)
De remarcat terras, reluat printr-un ablativ terris, ambele plasate la
mijloc de vers, este flancat de coela undas. Se prin urmare,
trei nivele:
aer - nivelul superior
-
- nivelul infenior
Pentru a monotonie expunerii, OlJlidiu termeni noi
care desemneze din elementele primordiale: solidus orbis (pentru
umar sau ireia (v. 36 pentru Orbi s umor
lichid, se la cu alte
cuvinte sa elementul printr- un determinant al
Poetul fidel schemelor de n vers, pl asnd pe
la
(v.30) :
(v. 31) :
. circumfluus umor (=
. coercuit orbem (=
apa
a ncercuit uscatul)
Reprezentarea o cosmogoniei lui Ovidiu se reduce, deci , la
aceea de cerc sau de cercuri concentrice.
La nivel fonic, fo'losirea vocalismului deschis (a, e) de
silabe re/ro/raei reproduce a valurior care
lovesc
(v. 37) : circumdare litora terrae
(= - valurile - nconjoare uscatului) .
Vom incerca extindem reprezentarea a cosmosului la for-
mula de a intregii epopei pe care o "Metamorfozele" :
poetul de la forma aceea de Chaos, care, printr-un pra-
ces de organizare ajunge la un stadui general de aer, acest
stadiu se se n izvoare, fluV\ii, lacuri, cimpii,
frunze, sau stane de etc. Tipurile umane, ca o consacrare sau
ca urmare o unui blestem, revin la starea elementelor naturi"i, deci
un proces de sau de se celor
trei nivele primare: aer,
Urmind repartizarea celor trei nivele, poetul incepe cu zona vinturi lor,
lor ntr-un vers n care labio-dentalele f v redau ono-
matopeic vntuluii: (v. 56) : et cum fulminibus facientes fulgora
ventos.
(= vntunile de fulgere
Cele patru vnturi snt prezentate pe zone geografice, dar poetul este
foarte grijuliu cu eufonia numelor. Eurus este n vers Aurora,
262 L. BUlOfANU
grupul fonetic eur din numele vintului fiind reluat in numele Aurorei pre-
lungit prin Vlibranta r in regna recessit de la de vers.
(v. 61) : Eurus ad Auroram Nabataeque regna recessit
(= ,Eu rus s-a retras la in regatu l Nabatei)
La rindul lui, numele Aurorei se apropie de substantivul auro, - ce =
suflare, adiere, dar este pe plan cu grecesul 'Hwc; (=
amintit in vers prin radiis matufinis = roze matinale (v. 62)
Numele Zephirului incheie o al prim element este ves-
per (- apus), crei ndu-se o ves I
Zeph, ce are drept singur element distinct sonoritatea.
de plasare mai intii a abia l a a nume-
lui vintului, poetul o pentru Boreas Austrus. Consonantismul
greoi din numele lui Boreas este amplificat de determinantul horrifer (=
de verbulu,j invasit (=
(v. 64 - 65) : Scythiam septemque triones
harrifer invasit Boreas.
(= de sint bintuite de
Bareas)
Natus homo est (v. 78) (= s-a omul) o in
opera de punctul central al progresiei haos - lume
Omul este "sanctius animal mentisque copacius altoe quod dominari in
cetera posset" (v. 76 - 77) (= mai cu o minte
mai care peste celelalte).
Prin orig'ine omul este inrudit cu cerul sau divinitatea - n el divi-
num semen sau semina caeli n lut Sonctius (= mai
de"ine cuvintul cheie in explicarea dialecticii dintre
la care se reduc in "Metamorfozele", Schimbarea -
metamorfoza este n sens de la universal la particular.
In descrierea celor patru vrste ale omenirii, Ov.idiu este pe de o parte tra-
tnibutar unei casmogonice pesimiste, de unde
ia tiparul pe de parte este un novator, considernd vrs-
tele ca o de manlifestare a metamorfozelor. in interiorul celor
patru vrste metamorfoza merge ascendent:
- n v rsta de aur (aurea aetas) are loc o generare
nea ca factor determinant al metamorfozei mediului este
Metamorfoza apare abia in virsta a doua - argentea proles, este
in primul rind o schimbare a divine prin a deven'i un
fenomen natural repetabil, fiind vorba de succesiunea anotimpurilor,
succesiune ca re este ea o
va limitele naturalului, in virsta a
patra, vrsta de fier, vom avea pe plan moral o alienare a metamorfozei.
Revenind la plasarea numelor in vers, in v. 114-115 o rela-
in triunghi:
Saturn r---
Tartar
Jupiter
TAXfNOMfA NUMELOR PROPRII IN CARTEA f 263
unde Saturn Jupiter ordinea succesiunii. Numele Tartarului ,
rezultat dintr-o reduplicare To:p - ""p - o, este o onomatopee pen-
tru marcarea unui lucru - ef. - - o, Determi-
nantul tenebrosus (= ntunecosul) numele Tartarului.
Ultima care este Astrea, Numele
este apropiat de grecescul cY. v-rYjp = stea = instelat,
realizndu-se imagistica dreptate -
la nivel celest, vor iar din sngele lor va
apare o de oameni. Ideea care la baza acestui mlit
este aceea de apelativul riY"""E, avnd la o R. yo: -
YEV = a genera, n latinescu l gignere. snt la
de element din care se in la sanguis
sau cruar (= singe) ; este sangUiis explicnd caracterul
singeros 01 al ca re va apare.
Minia fiului lui Saturn este in vers prin cuvinte cu sonori-
tatea i :
(v. 166) : Ingentes animo et dignos love concipit iras
(= a in suflet o minie de Jupi ter) .
Atributul IUii Jupiter este ira minia), care va f i n vers prin
sacadate, cu n piciorul al treilea cu reluarea verbului
la prezent printr-o de participiu: vocat - yocatos, ce de teh-
nica ntrebare - (v. 167) : conciliumque vocat : tenuit mora nulla
vocotos. (- Jupi ter - a convocat adunarea: nici o intrziere nu i-a
pe cei
Simpla din cr a lui Jupiter are darul zguduie
(v. 180) : t erram, mal _ sid era m ovit
In mare'-"este in terram citit de la iar
carea este de succesiunea erramlmareleram,
sugestiv de verbul confremuere a
Jupiter este ipostabierea a lui Caesar Augustus; revolta
este o transpunere a complotului care a prin moartea lui
Caesar. Caesar a fiind muritor, jupiter. nemurjitor, va ucide Gtigan-
In persoana lui Jup.iter, Caesar se prin Augustus. Mai mul t,
Palatinul, pe care Augustus a construit un palat, replti ca n tecta
magn; Tonantis palatul marelUii (v. 170), ceea ce l
pe poet de Palatia caeli (Palatinul din cer).
Metamorfoza zeu - om are Jupiter ta de
om ca infamia tempori s vremii) (v. 211).
pe plan divin metamorloza are o pe plan uman ea este
un efect. lycaon metamorfozat n lup este un efect, pe plan etic, al impie-
de care a dat eroul. Metamorloza este etimo-
logic: apelativul Lycaon duce la numele comun ),,,1<0' = lup.
Instrument reglator al echilibrului este Er;nys.
Caracterul acestei li postazieri - este ipostazierea unui
atribut al lui Jupiter, snt cuprinse in versuri Iar.
264 L. BUlOfANU
(v. 241) qua terra patet, fera regnat Erynus.
(= Unde se intinde Erinys). Fera Efinys este
o n care determinantul fero pare n numele Erinys
terra. Erinys de arcadianul iPLVUW = a fi cuprins de funie
gpL'; = furie, mnie. este de o pedepsi crimele (faci-
nus) este nt r-un triunghi:
Erinys
6 6
facinus poenas
In acest triunghi, ca o se nscrie lui Jupiter de a
pierde prin nnec. Este trimis pe Notus, personi-
ficare a vintului de sud. n al nume o R. snot/snet - na -
= a naviga. ntreaga simfonie o putem la nivelul fonic
al versurilor. Succesiunea de labio - dentale aspirate suflarea
vinturi lor de ploaie ultima a lumii:
(v. 269) : fit fragor: hinc densi lunduntur ab aethere nimbi (= se
-mare vuiet valuri valuri se din naltul cerului).
Cuvintele redau onomatopeic rostogolirea apelor: volvuntur (v. 289),
ruunt (v. 285), gurgite (v. 290). Reluarea lui - que enclitic efec-
te:e dezasbnului : pecudesque virosque tec!aque (v. 286- 287) sau lucos,
urbesque, domosque (v. 301),
Se ajunge la haosul la dialectica (v. 292) : omnia
pontus erat deerant quoque litora panta
erau/nu erau
(= totul era o mare
Ceea ce-I pe Deucalion consoarta lui sint morale ce
de sonctius, despre care s-a vorbit a a dus la meta-
morfoza care a fost diluviul. Ultima manifestare a diluviului la
nivel fonic este n sintagma (v. 318): cetera texerat aequor
unde succesiunea fera/erat o prelungire n e din aequor.
- Deucalion Pyrrha au rugi fatidicam Themin (v. 321) (=
Themis). zeitate este personificarea unei abstracti-
801-"';' derivat dintr-o R. 8E -> = a pune; este ideea de
ordine lege avind echivalentul in pe fas.
El ementele recrea te vor reveni la cuplul
et caela, terras ostendit et aethera terris,
unde cele elemente, - cer, axei de simetrie repre-
de ostendit, sint rnd pe rind obiecte directe ale
agente contemplatoare.
Neptun nu este numit, ci apare d.in ira (= mnie)
tridentul (tricuspide tela).
(v. 330): nec maris ira manet, positaque, tricuspide telo (= nici urgia
nu a mai la a parte cu trei virfmi. .. ),
TAXINOMIA NUMELOR PROPRII IN CARTEA I 265
unde ira este in ma ris, mai mult, cuvint ul ira + m (de la manet),
citite de la ne dau maris, iar a doua parte a perioadei ne o al-
cu t: to/tri/te, ce numele rrilon. Determinant
comun pentru Neptun lriton este caeru/eus azuriu) (v. 275; 333).
Trilon este de fapt o ipostaziere a lui Neptun (in vechea triath,
trethan =- mare) atribute ale acestUlia: culoarea
(caeruleus) zgomotul (fie este vorba de o R. scr. Iri sau de o
R : ter - 't'dpw, = a uza prin frecare) .
la nivelul versurilor avem fonetism deschis a intrerupt de vibranta r ce
rostogolirea :
(v. 339) : ora dei madida roranlia barba
zeul cu barba atins de bucium buzele).
Numele lui Deucalion Pyrrhei este indicat prin
Deucalion - este Promethides (fiul lui Prometheu)
Pyrrha - este Epimethida (fiica Iui Epimetheu). Deucal.ion ,eia mitul
lui Prometheu, creatorul primului om. caracterelor: npo!J.1)8e:uc; =
= prudent / Eitt!-L7)8zuC; -= care se prea tirziu.
prin prefi xele antonime rtpo- J b" (= este
prin unirea
Actul de a lumii este o de discors.
intre putem pune, deci, semnul egal.
in a fost creat Pythonul 01 nume amin-
de participiul verbului ""e", = a putrezi, de unde lat. - puteo,
pare a fi anticipat de calificativul lumidus (= umflat) : lumidum Pythona
(v. 460).
Apollo este indicat prin unul din procedeu frecvent
la Ovidiu: deus arquitenens (= zeu de arc), particularizat in
tela (= pharetra (= Victoria unu'i zeu asupra unui
este un loc comun in mitologiile ariene. Mitul va H dezvoltat intr-o
a zeului, cea de Phoebus nume conservat in limbajul poetic ca
un califkativ. (!>oI{3o<; = se
ca <I>oc6w\I,
O reluare a ideei de o avem in Delius (v. 454) (= delianul),
unde Apollo este indicat priin locul de origine.
Ll.jjoc; (= luminoasa, dintr-o R. Ll.,F ca numele lui
Zeus, este insula ce pare a fi lui
Phoebus.
(v. 452) : Primus amor Phoebi Daphne Peneia
(= prima iubire a lui Phoebus a fost Daphne, fiica lui Peneu).
celor trei nume formula stelelor funerare cu un dativ cammodi +
nominotivul subiectului + genitivul or.iginii.
Amor va fi particularizat in Cupido (zeul iubidi), o personificore
a unui concept , unde amor Cupido se reciproc. Atr'butele aces-
tui zeu nu sint noi: e-ste vorba de cornua (= ore) de aidi rivalitatea
intre Apolo Cupido ca zei ira atribut intilni t la Jupiter Nep-
T AXJNOMJA NUMELOR PROPRII IN CARTEA J
267
Printr-o de teat ru in teatru, mitul 10 in mitul lui Syri nx,
nume ce metamorfoza instrument de
suflat, nai.
numelui este de sonata 5 din v. 692: non
semei et Satyros eluserat illa sequentes
(= nu o risese ea de Satirii care o
de determinantul Ortygiam (= artygiana) (v. 694), nume prin care este
Diana.
Erinys, devine determinant al Junonei ; pe
l a de vers avem irae/ Erinyn iar pe
Erinys este fonetic semantic de horrjferam (=
Se impun in ncheiere citeva concluzii:
- numele si nt legate prin ;
- Ovidiu de obicei numele, desemnind personajul prin determi -
patronim.ici sau prin
- dintre mituri se la nivelul cuvintelor.
formula de este aceea
de forme in Metamorfozele ne dau un prototip al dialect icii
formelor.
Ovidiu vrea ofere cititoril or o a formelor in Prin
tr-un efort de mimesis. poetul imite naturii.
Lucrarea de a ncercat pentru un anumi t domeniu
specificul poeticii ovid iene. Desigur, lucrarea nu este are un
ca racter mai mult i se pot aduce corecturi ul terioa re.
RESUME
LA TAXJNOMJE DES NOMS PROPRES DANS LE LlVRE J., DES
.. METAMORPHOSES" D'OVJDE
Cet essoi se propose de foi re une analyse syntagmatique du premier livre des
"MetomOIphoses" d'Ovide. l e texte Htteraire y est etudie sous les deux ropports: sig
nifie et signifiont. l'oeuvre est consi deree ou point de vue de sa fondion primoire -
celle de langoge.
Dans ceHe onalyse interesse le probleme de I'organisotion tagmemique spotiole
des noms dans le vers. les onolyses segmentales des textes essoient de surprendre
la maniere dont la disposition des mots dons les vers met en voleu,," les noms propres
des divinites et obstroctions, en reletion ovec les outres notions du contexte.
an a danc en vue l'etude de la maniere dont I'orgonisotion syntogmotique des
vers confere des nouvelles significotions 6 la taxinomie des divinites.