Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
71Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Jules Verne - Castelul Din Carpati

Jules Verne - Castelul Din Carpati

Ratings: (0)|Views: 1,054|Likes:
Published by Peter Blood
Scriitor francez, roman de fictiune, castel din Romania, Gorj
Scriitor francez, roman de fictiune, castel din Romania, Gorj

More info:

Published by: Peter Blood on Nov 08, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

 
1
 
2
Jules VerneLE CHATEAU DES CARPATHES
CASTELUL DIN CARPAŢICAPITOLUL I
Povestirea care urmează nu este fantastică, este doar românească. Trebuie,oare, având în vedere caracterul ei neverosimil, să tragem de aici concluzia că nueste adevărată? Ar fi o eroare. Suntem într-o epocă în care orice se poate întâmpla,aproape că avem dreptul să spunem că orice s-a şi întâmplat. Dacă plăsmuireanoastră nu este deloc verosimilă astăzi, poate fi mâine, graţie resurselor ştiinţei caresunt şansa viitorului, şi nimeni nu se va gândi să o aşeze în rândul legendelor. Dealtfel, la adăpostul acestui practic şi pozitiv secol al XK-lea, nu se mai născocescnicăieri legende, nici în Bretania, pe meleagurile crâncenilor korrigani, nici în Scoţia,ţinutul brownielor şi al gnomilor, nici în Norvegia, patria aşilor, elfilor, silfilor şivalkiriilor, nici chiar în Transilvania unde, decorul Carpaţilor se potriveşte atât de bineevocărilor psihagogice. Se cuvine să reţinem totuşi că regiunea transilvană estefoarte legată, încă, de superstiţiile străvechi.Provinciile acestea de la capătul Europei, domnul de Gérando
1
le-a descris,Elisée Reclus
2
le-a vizitat.Nici unul dintre ei nu a pomenit despre ciudata istorie pe care se bizuie romanulde faţă. Au avut oare cunoştinţă de ea? Poate, dar n-au vrut să-i dea crezare. Esteregretabil, căci ar fi relatat-o unul cu rigoarea unui analist, celălalt cu acel lirismnecăutat cu care sunt impregnate însemnările sale de călătorie.De vreme ce nici unul, nici celălalt nu a făcut-o, o voi face eu în locul lor. În ziua de 29 mai a anului acela, un cioban îşi păzea turma la marginea unuipodiş plin de verdeaţă, la poalele Retezatului care domină o vale fertilă, acoperită depăduri cu tulpini drepte, îmbogăţită de frumoase culturi. Iarna, galernele, care suntvânturile din nord-vest, rod acest podiş înalt, descoperit, neadăpostit, ca briciul unuibărbier. Se spune atunci, prin partea locului, că se bărbiereşte şi încă până la sânge.Ciobanul acesta nu avea nimic arcadian
3
în straiele lui şi nimic bucolic înatitudine. Nu era nici Dafnis, Amintas
4
, Tityr, Lycidas ori Meliben. La picioarele lui, înfipte în nişte încălţări grosolane şi caraghioase de lemn, nu murmura Lignon-ul
5
, ciJiul valah, ale cărui ape proaspete şi pastorale ar fi fost demne să curgă prinmeandrele romanului Astreei.Frik din satul Werst — aşa se numea acest rustic păstor — la fel de neîngrijit caşi animalele sale, bun să locuiască în acea cloacă sordidă ridicată la intrarea în sat,unde oile şi porcii lui creşteau într-o revoltătoare păducherie (acesta este singurulcuvânt, împrumutat din limba veche, potrivit pentru târlele păduchioase din comitat).
Immanum pecum
precumpănea aşadar, în purtarea numitul Frik, asupra lui
immanior ipse.
Trântit pe o movilă acoperită cu iarbă dormea cu un ochi, veghind cucelălalt, cu pipa lui mare în gură, fluierându-şi uneori câinii, când vreo oaie se îndepărta de păşune, sau sunând în bucium şi trezind ecoul munţilor.
1
August de Gérando – geograf francez
2
Elisée Reclus – geograf francez
3
Arcadian – idilic
4
 
Protagonistul dramei pastorale
 Aminte,
de Tasso
 
5
Curs de apă în Franța
 
3
Erau ceasurile patru după amiaza. Soarele începea să asfinţească. Câtevapiscuri, cu poalele înecate într-o ceaţă uşoară, dusă de vânt, se luminau spre est.Spre sud-vest două spărturi în lanţul muntos lăsau să pătrundă un mănunchi piezişde raze, ca un şuvoi de lumină ţâşnind printr-o uşă întredeschisă.Acest sistem orografic
1
aparţinea regiunii celei mai sălbatice din Transilvania,cunoscută sub denumirea de comitatul Cluj.Ciudat fragment al imperiului Austriei, este această Transilvanie, „Erdely” înmaghiară, adică „ţara pădurilor”. Este mărginită de Ungaria la nord, de Valahia lasud, de Moldova la vest. Cu o suprafaţă de şaizeci de mii de kilometri pătraţi, sauşase milioane de hectare — aproape a noua parte din Franţa — este un soi deElveţie, dar cu jumătate mai întinsă decât domeniul elveţian, fără să fie însă, maipopulată. Cu podişurile sale, în mare parte acoperite de culturi, cu păşunile salebogate cu văile sale capricios conturate, cu piscurile sale trufaşe, Transilvania,crestată de ramificaţiile de origine platonică ale Carpaţilor, este brăzdată denumeroase cursuri de ape, care se varsă în Tisa şi în acea Dunăre superbă, alecărei Porţi de Fier închid, la câteva mile mai la sud, defileul lanţului Balcanilor, lafrontiera dintre Ungaria şi Imperiul otoman.Aceasta este străvechea ţară a dacilor, cucerită de Traian în primul secol alerei creştine. Independenţa de care se bucura sub Ioan Zapolya
2
şi urmaşii acestuiapână în 1699, avea să ia sfârşit în timpul lui Leopold întâiul
3
, ţara devenind o anexăa Austriei.Dar, oricare ar fi fost statutul său politic, a rămas sălaşul mai multor seminţii,care au trăit alături fără să se contopească, valahii sau românii, ungurii, ţiganii, secuiişi, de asemenea, saxonii pe care timpul şi împrejurările aveau să-i „maghiarizeze” încele din urmă, în folosul unităţii transilvane. Cărui tip îi aparţinea fiul? Era un urmaşdegenerat al vechilor daci? Era dificil să te pronunţi, văzându-i părul vâlvoi, faţamânjită, barba zbârlită, sprâncenele groase ca două perii cu ţepi roşiatici, ochiialbastru-verzui, ale căror colţuri umede erau acoperite de cataractă. Arată de celpuţin şaizeci şi cinci de ani, dar e înalt, uscat, drept sub cojocul gălbui mai puţinblănos decât pieptul lui; un pictor nu s-ar da deloc în lături să-i schiţeze silueta când,purtând pe cap o pălărie împletită din fibre vegetale, un adevărat şomoiog de paie,se reazemă de bâta lui încovoiată, la fel de nemişcat ca o stâncă. În clipa în care fascicolul de raze pătrunse prin spărtura dinspre vest, Frik se întoarse apoi, îşi puse mâna pe jumătate strânsă în dreptul ochilor, aşa cum şi-ar fipus-o în dreptul gurii, ca să fie auzit până departe şi privi foarte atent. În geana de lumină a zării, la o milă bună mai încolo, se profila conturul unuicastel. Castelul acesta vechi se înălţa pe creasta singuratică a defileului Vulcan,partea superioară a unui podiş numit podişul Orgall. Sub razele strălucitoare de
1
 
Sistem orografic – ansamblu montan din care pornesc radiar culmi încadrate de o reţea hidrograficăcomplexă
 
2
 
Ioan Zapolya – (maghiară János Zápolya sau János Szapolyai) (n. 1487 - d. 22 iulie 1540) a fostvoievod de Transilvania între 1526 şi 1540 şi a ridicat pretenţii la tronul Ungariei. El a fost fiul luiŞtefan Szapolyai şi al prinţesei Hedvig din Cehia. Ioan Zapolya s-a aflat în fruntea unui grup de nobiliunguri care, în adunarea nobililor de la Rákos, au susţinut ca nici un străin să nu poată fi ales ca regeal Ungariei.
3
 
Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, Viena) din Casa de Habsburg a fost un împărat alSfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. A fost al doilea fiu al împăratului Ferdinand al III-lea şial Mariei Anna de Spania (fiica lui Filip al II-lea al Spaniei si al Margaretei de Austria). A fost buniculMariei Terezia.

Activity (71)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
doruk1964 liked this
the_szabika liked this
bagi4ever liked this
Radu Ion liked this
Dan liked this
Dan liked this
Dan liked this
carmen_bleu2024 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->