Ejemplo Calculo Edificio Hormigon

1
Exemple de proiectare a lucrarilor de interventie

CONSTRUCTII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................................................... 3
2. Prezentarea structurii ...................................................................................................................... 3
3. Evaluarea calitativa a structurii ....................................................................................................... 7
3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica ........................................................ 7
3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale ................................................................... 11
4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3 .............................................. 13
4.1. Ipotezele calculului static neliniar ......................................................................................... 13
4.1.1. Rigiditatea de calcul....................................................................................................... 13
4.1.2. Modelarea neliniariii ................................................................................................. 13
4.1.3. Rezistentele materialelor .............................................................................................. 13
4.1.4. Evaluarea momentelor capabile.................................................................................... 14
4.2. Analiza static neliniara ........................................................................................................... 14
4.3. Determinarea cerintei seismice de deplasare ....................................................................... 15
4.4. Evaluarea performantelor sesimice ...................................................................................... 16
4.4.1. Identificarea tipului de mecanism ................................................................................. 16
4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente ..................................................................... 19
4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ......................................... 22
4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa .............................................. 28
4.5. Concluzii ................................................................................................................................ 28
4.6. Solutii de consolidare ............................................................................................................ 29
5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural .................... 30
5.1. Proiectarea solutiei de consolidare ....................................................................................... 30
5.1.1. Rezistenta materialelor ................................................................................................. 30
5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare .................................................................... 30
5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare ......................................................................... 31
5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare ..................................................................... 37
5.2.1. Analiza static neliniara ................................................................................................... 37
5.2.2. Determinarea cerintei seismice de deplasare ............................................................... 38
5.2.3. Identificarea tipului de mecanism ................................................................................. 38
2

5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente ..................................................................... 41
5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ......................................... 43
5.3. Concluzii ................................................................................................................................ 46
6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului structural ......................... 47
6.1. Pereti de beton armat ........................................................................................................... 47
6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare ............................................................................... 47
6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare .................................................................................. 56
6.1.3. Concluzii......................................................................................................................... 65
6.2. Contravantuiri metalice ......................................................................................................... 66
6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare ............................................................................... 66
6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare elastica ................. 67
6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai la intindere ..... 80
6.2.4. Concluzii......................................................................................................................... 94

3

1. Introducere

Prezentul exemplu demonstreza aplicarea procedurilor din codul de evaluare si
reabilitare seismica P 100-3: 2008 pentru cazul unei structuri tip cadru, proiectate si executate
in anii 60 ai secolului trecut. Structura analizata este tipica pentru constructiile in cadre din
stocul existent realizate inaintea cutremurului distrugator din 1977 pe baza cunostintelor de
inginerie seismica si inginerie structurala din epoca respectiva. Proiectarea cladirii a fost
efectuata pe baza normativului P 13/70, document normativ ce poate fi considerat complet
depasit in raport cu nivelul codurilor in vigoare astazi.
Structurile in cadre din aceasta categorie sunt caracterizate de o rigiditate si rezistenta
laterale insuficiente in raport cu cerintele seismice ale teritoriului Romaniei, fara un control
eficient al mecanismelor structurale de disipare de energie.
Lucrarea trateaza atat aspectele evaluarii seismice cat si pe cele ale reabilitarii
structurale, investigand mai multe solutii posibile de interventie. Analizele utilizeaza
instrumentele de calcul cele mai performante care evidentiaza caracterul spatial, neliniar si
dinamic al raspunsului seismic al constructiilor de beton armat.

2. Prezentarea structurii

Sistemul structural al construciei evaluate corespunde cunotinelor i practicii
timpului n care a fost construit cdirea, respectiv mijlocul anilor 60 din secolul trecut.
Primele prescripii de proiectare seismic, P1363, aprute cu numai un an nainte de anul
ntocmirii proiectului, dei au reprezentat prin elaborarea lor un pas nainte semnificativ n
aciunea de proiectare seismic a cldirilor, erau departe de codurile de proiectare moderne,
att conceptual, ct i la nivelul regulilor de detaliere.
Cu toate acestea, din examinarea planurilor de execuie ale structurii construciei
rezult c proiectul a fost ntocmit cu un spirit ingineresc remarcabil, n care au fost
considerate i aspectele eseniale ale proiectrii seismice a structurilor de beton armat.
Structura prezinta un subsol partial, situata intre traveile centrale si are un regim de intaltime
parter + 6 etaje. Inaltimea subsolului este de 3.30m, a parterului de 3.25m, iar cea a nivelului
curent de 3.13m.
Structura vertical de rezisten este constituit din cadre ortogonale de beton armat
monolit. Stlpii sunt dispui n punctele de intersecie ale celor 16 axe transversale (15 travei
de 3,6 m) i ale celor 2 axe longitudinale (2 deschideri de 6,00 m).
Stalpii, att cei interiori, ct i cei marginali, au seciune variabila pe inaltime, pornind
de la 35x70 sau 30x60 la parter si subsol pana la 30x40 sau 30x50 cm la ultumul nivel. Stalpii
sunt orientai cu latura lung pe direcia transversal.
Grinzile cadrelor transversale au dimensiunile seciunii transversale variind pe
vertical: 30x65 cm la parter, 30x60 cm la primele 2 etaje, 30x55 la etajele 3 i 4 i 35 x 50 la
ultimile 2 niveluri.
Grinzile cadrului longitudinal central au dimensiunile seciunii 30x40 cm, la toate
nivelurile, iar grinzile cadrelor longitudinale din faade, 30x45 cm, de asemenea pe toat
nlimea cldirii.
Din compararea proprietilor de rigiditate i rezisten ale celor 2 serii de cadre, apare
cu eviden c structura principal este mai puternic n direcia transversal dect n direcia
longitudinal.
Structura vertical este completat cu nuclelul de perei care mbrac golurile
ascensoarelor. Legtura acestuia cu planeul de nivel este realizat numai pe una dintre laturi,
4

astfel nct transmiterea forelor ineriale, care acioneaz la nivelul planeelor, la pereii
lifturilor, este una limitat.
Placa planeului este completat de grinzile secundare care susin peretele longitudinal
al culoarului. Acestea au seciunea 30x40 cm pe toat nlimea cldirii. Placa planeului are
grosimea de 10 cm.
Armarea este realizat cu oel cu suprafaa neted OB37.
Examinarea planurilor de armare evideniaz prezena unei cantiti substaniale de
armtur, att n stlpi, ct i n grinzi. Aceasta se datoreaz i faptului c ncrcrile
considerate, 350 kgf/m
2
, pentru ncrcarea permanent, i 300 kgf/m
2
, pentru ncrcare util,
sunt sensibil mai mari dect cele efective, ct i, posibil, inteniei de a obine o asigurare
suficient fa de aciunile orizontale. Aceast ipotez este dovedit de reducerea armrii
grinzilor de la baz ctre partea superioar a construciei.
Pe de alt parte, prevederea unei cantiti importante de armatura continua la
reazemele grinzilor reprezint, de asemenea, o caracteristic de alctuire favorabil pentru
comportarea la cutremur.
Principalul deficit constatat din examinarea planurilor de armare este cantitatea mai
mic de armare transversal, prevzut n grinzi i stlpi, n raport cu practica actual
rezultat din cerinele mai mari prevzute de codurile de proiectare n vigoare astzi.
Subsolul este dezvoltat pe suprafaa definit de axele 5 i 13, respectiv A i C.
Pereii de contur ai subsolului sunt realizai din beton, fiind dublai de o zidrie de
crmid, probabil pentru o protecie termic superioar.
Fundaiile stlpilor structurii sunt realizate cu grinzi de fundaie de tip cuzinet de beton
armat i tlpi de beton simplu. Este de remarcat c fundaiile tuturor stlpilor sunt situate la
aceeai adncime, stlpii din afara subsolului cobornd pn la cota de fundare a stlpilor
zonei cu subsol a cldirii.

5

Fig. 2.1: Plan cofraj etaj curent

6

Atat dimensiunile elementelor, cat si armarea longitudinala si transversala din grinzi si
stalpi sunt sintetizate in tabelele de mai jos.

Cadru
transversal
curent
Grinzi
Amplasare b [cm] h [cm] P
long. superior
[%] P
long. inferior
[%] P
trans.
[%]
Curenta 30 50-65 1.25-1.63 0.42-0.75 0.17
Stalpi
total
[%] P
trans.
[%]
Marginal 30 40-60 2.43-2.53 0.28
Central 30-35 50-60 1.94-3.00 0.24-0.28
Cadru
longitudinal
de fatada
Grinzi
long. superior
[%] P
long. inferior
[%] P
trans.
[%]
Curenta 30 45 0.74-1.17 0.30-0.73 0.14
Stalpi
total
[%] P
trans.
[%]
Marginal 40-60 30 2.60-2.90 0.28
Central 40-60 30 2.43-2.53 0.28

Tab. 2.1: Dimensiuni elemente si procente de armare longitudinal/transversal

Din tabelul de mai sus se poate observa cu usurinta ca structura in cauza prezinta o
rigiditate mai mare pe directia transversala, avand stalpii orientati pe aceasta directie si grinzi
mai inalte. De asemenea armarea longitudinala, cat si transversala este mai consistenta pe
directia transversala a structurii decat pe cea longitudinala. Inca din acest stadiu al evaluarii ne
putem astepta ca structura sa aibe o comportare nesatisfacatoare la actiuni seismice, in special
pe directia longitudinala. Analiza modala prezentata in tabelul 2.2, confirma ca directia mai
flexibila este cea longitudinala. Primul mod de vibratie este translatie pe directia
longitudinala, al doilea este tot un mod preponderent de translatie, insa pe directia
transversala, iar cele de-al treilea un mod de torsiune.

Mod T [s]
Fatori de participare modali
UX UY RZ
1 1.35 0.75 0.00 0.00
2 1.15 0.00 0.72 0.00
3 1.07 0.00 0.00 0.72

Tab. 2.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri

7

3. Evaluarea calitativa a structurii
3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica
Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de
indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica - R1" stabileste masura in care sunt respectate
regulile de conformare generala a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si
nestructurale, reguli care sunt prezentate in Codul de proiectare P100-1/2006.
Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea
factiorului R1 sunt enuntate in tabelul B.2 din Anexa B a codului P100-3/2008

In continuare sunt detaliate criteriile de evaluare si sunt facute observatii si comentarii
lamuritoare pentru stabilirea punctajelor componente ale indicatorului R1.

(i) Conditii privind configuratia structurii

Criteriul este indeplinit - punctaj maxim 50
Criteriul este neindeplinit in masura moderata - punctaj 30-49
Criteriul este neindeplinit in masura majora - punctaj 0-29

(i1) traseul incarcarilor este continuu.
La fecare nivel exista o grinda secundara in dreptul holului. Doar casa scarii de la
nivelul acoperisului are stalpisori rezemati pe grinzi principale.

(i2) sistemul este redundant.
Structura de rezistenta este formata din cadre de beton armat pe ambele directii (16
cadre transversale cu cate doua deschideri si 3 cadre longitudinale cu cate 15 travee) si tubul
liftului. Stalpii au capacitati de rezistenta, in general, mai mari decat grinzile si sunt multe
zone plastice potentiale. Constructia are subsol si nu este in pericol de rasturnare.

(i3) nu exista zone slabe din punct de vedere al rezistentei.

(i4) nu existe niveluri flexibile in raport cu superioare sau inferioare.

(i5) nu exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la
nivel la nivel.
Atat stalpii cat si grinzile isi reduc inaltimea succesiv pe verticala. In general stalpii
pornesc de la nivelul fundatiei cu dimensiuni de 30 x60 cm si se termina la ultimul nivel cu
dimensiuni de 30x40 cm. Grinzile transversale peste susbol au dimensiuni 35x70 cm si ajung
la ultimul nivel 30x50 cm. Grinzile longitudinale sunt constante, 30x45 cm la fatade si 30x40
cm la interior.

(i6) nu exista discontinuitati pe verticala; toate elementele verticale sunt continue pana la
fundatii.
Atat stalpii cat si tubul liftului sunt continui pe toata verticala pana la nivelul
fundatiilor.

(i7) nu exista diferentele intre masele de nivel mai mari de 50%.
Ultimul nivel este mai inalt cu 1.3 m decat nivelul curent si, in consecinta, masa
acestuia este mai mare decat cea a etajului inferioar. Si parterul este ceva mai inalt decat
nivelul curent.

8

(i8) efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate.
Raportul laturilor este de 54 m la 12 deci 1:4,5. De asemenea elementele structurale
sunt dezvoltate pe directia transversala, rigiditatea constructiei in ansamblu este net mai mica
pe directia longitudinala decat pe directia transversala. In consecinta efectele torsiunii de
ansamblu sunt semnificative.

(i9) infrastructura (fundatiile) este in masura sa transmita la teren fortele verticale si
orizontale.
Toti stalpii reazema pe fundatii cu caracteristici de rezistenta si rigiditate net
superioare.
Terenul de fundare si fundatia liftului (un radier local cu dezvoltare redusa) nu au
capacitati portante si de rezistenta corelate cu capacitatea de rezistenta a tubului liftului. Pe de
alta parte angajarea tubului liftului prin intermediul planseelor este redusa, contactul direct
fiind facut doar in dreptul usilor, pe trei din cele patru laturi ale tubui fiind amplasata scara
principala.
Pentru incarcarile de lunga durata presiunea medie este 250 kPa, valoare moderata
pentru terenul de fundare.

Pentru criteriul (i) gradul de neindeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca
fiind 40 din maximul de 50.

(ii) Conditii privind interactiunea structurii


(ii1) distantele pana la cladirile invecinate.
Pe latura dreapta exista o cladire invecinata cu regim de inaltime parter.

(ii2) planseele intermediare (supantele) au structura laterala proprie sau sunt ancorate
adecvat de structura principala.
Nu sunt supante.

(ii3) Peretii nestructurali sunt izolati sau sunt legati flexibil de structura.
Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida sau gips-carton. Nu
sunt vizibile detalii de executie care sa confirme modul corect de de ancorare de structura. In
practica vremii acesti pereti erau realizati fara masuri speciale de izolare structurala de
rezistenta.

(ii4) nu exista stalpi scurti captivi.
La nivelul subsolului datorita ferestrelor din dreptul curtilor de lumina si la ultimul
nivel exista stalpi scurti.

Pentru criteriul (ii) gradul de neindeplinire este moderat si se valuaeza punctajul ca
fiind 5 din maximum de 10.

(iii) Conditii privind alcatuirea (armarea) elementelor structurale
9

Structuri tip cadru de beton armat.

(iii1) ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism
favorabil de disipare a energiei seismice; la fiecare nod suma momentelor capabile ale
stalpilor este mai mare decat suma momentelor capabile ale grinzilor.
Din cauza reducerii inerente a eforturilor axiale in stalpi cumulat cu reducerea
inaltimii sectiunilor acestora pe verticala, la ultimele niveluri aceasta conditie nu este
indeplinita consecvent.

(iii2) incarcarea axiala de compresiune a stalpilor este moderata <0.55
Stalpiii din axul central B nu indeplinesc acesta conditie.

(iii3) in structura nu exista stalpi scurti; raportul intre inaltimea sectiunii si inaltimea libera a
stalpuluil este <0.30.
Stalpii de la subsol din dreptul curtilor de lumina sunt scurti; la fel si cei de la ultimul
nivel situati intre grinda de la cota planseului de acoperis si grinda de deasupra ferestrelor.

(iii4) rezistenta la forta taietoare a elementelor cadrelor este suficienta pentru a de putea
mobiliza rezistenta la incovoiere la extremitatile grinzilor si stalpilor.
Aceasta conditie este, in general, indeplinita.

(iii5) Innadirile armaturilor in stalpi se dezvolta pe 45 diametre, cu etrieri la distanta de
10pe zona de innadire.
Innadirea armaturilor verticale ale stalpilor este deficitara mai ales pentru barele cu
diametrul mai mare. Aderenta redusa a barelor netede din OL38 este partial compensata de
prezenta carligelor la capete.

(iii6) Innadirile armaturlior in grinzi se realizeaza in afara zonelor critice.
Aceasta conditie este realizata cu consecventa de grinzile principale.

(iii7) etrierii in stalpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla la coltul unui
etrier sau agrafe.
Modul de armarea transversala asigura partial indeplinirea acestei conditii. Barele de
pe latura scurta sunt, in general, situate la un colt de etrier in timp ce barele intermediare de pe
latura lunga sunt la coltul unui etrier cu unghi obtuz foarte mare, intre 130
o
si 145
o
, prin
urmare legatura colt etrier-bara verticala nu functioneaza corect. O parte dintre stalpii de la
subsol si parter au bare verticale nesituate la coltul vreunui etrier.

(iii8) distantele dintre etrieri in zonele critice ale stalpilor nu depasesc 10 iar in restul
stalpului 1/4 din latura.
Etrierii nu sunt indesiti decat pe lungimile de innadire, in rest sunt situati la pas de 20
cm ceea ce reprezinta intre 2/7 si 1/2 din latura stalpilor pe directia transversala, respectiv
intre 4/7 si 2/3 din latura stalpilor pe directia longitudinala.

10

(iii9) distantele intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 10 si 1/2 din
inaltimea grinzii.
Etrierii grinzilor nu sunt indesiti la capete, in zonele plastice potentiale. Pasul etrierilor
este de 20 cm pe toata deschiderea grinzilor, ceea ce reprezinta 2/7 pana la 2/5 din inaltimea
grinzilor transversale, respectiv 1/2 din inaltimea grinzilor longitudinale.

(iii10) armarea transversala a nodurilor este cel putin cea necsara in zonele critice ale
stalpilor.
Pe inaltimea nodurilor etrierii sunt la acelasi pas de 20 cm, nu sunt indesiti.

(iii11) rezisterta grinzilor la momente incovoietoare pozitive este cel putin 30% din rezistenta
la moment incovoietor negativ in aceiasi sectiune.
Aceasta conditie nu este indeplinita de grinzile transversale de la nivelurile superioare.
In general la fata stalpilor armatura inferioara este sub 50% din armatura superioara. O
problema este si ancorarea insuficienta a armaturilor inferioare ale grinzilor longitudinale.

(iii12) la partea superioara a grinzilor sunt prevazute cel putin 2 bare continue, neintrerupte in
deschidere.
Conditie indeplinita de toate grinzile principale.

Pentru criteriul (iii) gradul de neindeplinire este major, estimand un scor de 10 puncte
dintr-un maxim de 30.
Aplicarea criteriului (iii) pentru tubul de beton armat al liftului conduce catre acelasi
punctaj redus mai ales din cauza capacitatii la forta taietoare care nu este corelata cu
capacitatea tubului la moment incovoietor, cedarea acestuia fiind casanta pentru ambele
directii principale.

(iv) Conditii referitoare la plansee

Criteriul este indeplinnit - punctaj maxim 10

(iv1) placa planseelor are o grosime de minim 100 mm si este realizata din beton armat
monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvata.
Conditie indeplinita la limita, placile din beton armat monolit avand grsosimea de 100
mm inclusiv deasupra subsolului.

(iv2) armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la
incovoiere si la forta taietoare pentru fortele seismice aplicate in planul planseului.
Conditie indeplinita.

(iv3) fortele seimice din planul planseului pot fi transmise la elementele structurii verticale
prin eforturi de lunecare si compresiune in beton si/sau prin conectori si colectori din
armatura cu sectiune suficienta.
Stalpilor le revin forte seismice relativ reduse la nivelul fiecarui planeu. Tubul liftului
are contact limitat cu placile planseelor si transmiterea fortelor orizontale din plansee catre
tubul liftului este deficitara.

11

(iv4) golurie in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat.
Golurile scarilor sunt bordate de grinzi. Golurile de instalatii au dimensiuini reduse si
nu au efect practic in comportarea planseelor.

Pentru criteriul (iv) gradul de neindeplinire este minor si apreciat cu un punctajul 9 din
maxim de 10.
In consecinta punctajul total pentru indicatorul R1 este:
40 (i) + 5 (ii) + 10 (iii) + 9 (iv) = 64 (din maximul de 100 de puncte)

Valoare indicatorului R1 este 64 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic II, din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de alcatuire seismica.

3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale

Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de degradare a
elementelor structurale R2" stabileasc dac integritatea materialelor din care este realizat
structura a fost afectat pe durata de exploatare a construciei i, dac este cazul, msura
degradrii. La cercetarea construciei trebuie s se aib n vedere c degradrile pot fi ascunse
sub finisaje bine ntreinute.
Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea factiorului
R2 sunt enuntate in tabelul B.3 din Anexa B a codului P100-3/2008

(i) Degradri produse de aciunea cutremurelor
Sunt vizibile fisuri inclinate la colturile unor goluri de usa si in unele panori de zidarie
din ochiurile cadrelor. Eventualele fisuri in stalpi sau grinzi sunt ascunse de finisajele noi.
Punctaj estimat din punctajul maxim 35/50.

(ii) Degradari produse de incarcarile verticale
Nu au fost identificate fisuri longitudinale in stalpi sau fisuri normale la intradosul
grinzilor sau placilor. Finisajele noi pot ascunde unele fisuri cu deschidere moderate.

(iii) Degradri produse de ncrcarea cu deformaii
Nu sunt vizibile defecte din tasari de reazeme le elementele structurale de la parter si
subsol. La nivelul terasei este marcata pozitia placii prin aparitia unei crapaturi orizontale la
baza aticului ca martor al fenomenului de dilatatie-contractie diferentiata.

(iv) Degradri produse de o execuie defectuoas
In unele dintre zonele de innadire a armaturii, indeosebi la unii dintre stalpii de la
parter, lipseste betonul de acoperire, armatura fiind descoperita si ruginita. Exista local si la
alte elemente structurale defecte in ceea ce priveste grosimea stratului de acoperire cu beton si
omogenitatea betonului turnat.
De-a lungul timpului s-au efectuat interventii locale care nu au fost rezolvate
corespunzator: s-au practicat goluri in peretii de inchidere si in placi fara masuri de
consolidare locala.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.

12

(v) Degradri produse de factorii de mediu
La elementele de acoperis si in zona casei scarii sunt degradari produse de infiltratia
apei meteorice, cu probabile influente asupra stari armaturii si a betonului de acoperire.
In zona grupurilor sanitare lipsa de etanseitate a instalatiilor a condus la umiditate
excesiva si corodarea locala a armaturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost
corespunzatoare si s-au practicat goluri in placi fara masuri de protectie.
La subsol , local, peretii exteriri din zidarie de caramida placata cu beton simplu
prezinta igrasie.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.

CRITERII

Punctaj estimat /
Punctaj maxim

Degradri produse de aciunea cutremurelor

Degradri produse de ncrcrile verticale

Degradri produse de ncrcarea cu deformaii

Degradri produse de o execuie defectuoas

Degradri produse de factorii de mediu

35 / 50

18 / 20

8 / 10

7 / 10

7 / 10
Total 75/100

Tab. 3.1: Evaluarea indicatorului R2

Valoarea indicatorului R2 este 75 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic III.

13

4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3

Pentru o evaluarea cat mai riguroasa a structurii se propune ca principala metoda de
evaluare metodologia de nivel 3 prezentata in P100-3/2008, bazata pe analize neliniare ale
structurilor. Acest tip de analize permit o evaluare globala a unei structuri si o corelare mai
exacta intre cerintele impuse de actiunea seismica si capacitatea structurii de a prelua aceste
solicitari. Metodologia de nivel 3, reprezinta cea mai avansata metoda de evaluare prezentata
de P100-3/2008. Metodologia este recomandata, insa numai in situatia in care exista proiectul
original al structurii avand in vedere nesitatea cunoasterii cu precizie ridicata a armarii
elementelor structurale.
Se recomanda ca prima modalitate de evaluare, analizele static neliniare, intrucat acest
tip de analize sunt relativ usor de realizat, timpul de analiza este mic, iar informatiile oferite
au un grad sporit de transparenta.

4.1. Ipotezele calculului static neliniar

n continuare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza calculului neliniar, precum i
cele luate n calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru seciunea de perete considerat.

4.1.1. Rigiditatea de calcul
Pentru elementele structurale s-a considerat o rigiditate n domeniul fisurat egal cu jumtate
din rigiditatea n domeniul nefisurat.
(EI)
fis
= 0.5 (EI)
nefis
- pentru toate elementele structurale

4.1.2. Modelarea neliniariii
Pentru modelarea elementelor de tip bara (grinzi si stalpi) s-au utilizat modelele de
articulaie plastic punctual de tip moment (M) pentru grinzi i de tip for axial moment
(PMM) pentru stlpi. Pentru ambele tipuri de articulaii plastice s-a optat pentru o lege de tip
elastic perfect plastic fr consolidare post-elastic.
Structura a fost considerata incastrata la cota inferioara a subsolului. S-a preferat acest
tip de modelare datorita rigiditatii reduse a subsolului, acesta fiind partial si realizat din pereti
de zidarie inramata. Zidaria a fost modelata prin intermediul unor diagonale echivalente ce
pot prelua numai compresiune. Pentru determinarea grosimii diagonalelor, in absenta unor
prevederi in codurile nationale, s-au utilizat prevederile din codul FEMA 356. Planseele au
fost considerate diafragme rigide.

4.1.3. Rezistentele materialelor
La evaluarea structurilor existente se utilizeaza rezistentele medii ale materialelor.
Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos pentru beton si armatura.

14

Material Tip Solicitare Rezistenta Notatie Valoare U.M.
Beton B250
Compresiune
de calcul fcd 11.07 N/mm
2

caracteristica fck 16.60 N/mm
2

medie fcm 19.37 N/mm
2

Intindere
de calcul fctd 0.95 N/mm
2

caracteristica ftk 1.43 N/mm
2

medie fctm 1.66 N/mm
2

Otel OL 38 Compresiune/Intindere
de calcul fyd 210 N/mm
2

caracteristica fyk 242 N/mm
2

medie fym 284 N/mm
2

Tab. 4.1: Rezistentele materialelor

4.1.4. Evaluarea momentelor capabile
Pentru evaluarea momentelor capabile ale elementelor modelului de analiza nelinara s-
au utilizat rezistentele medii ale materialelor. Se recomanda utilizare unui program de calcul
sectional ce aplica metoda generala de calcul.

4.2. Analiza static neliniara

Analiza static neliniar realizata cu ajutorul programului de calcul structural Perform 3D.
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala,
respectiv modul 2 pentru directia transversala).
n figurile urmtoare se prezint curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o
deplasare la varf de 0.8m.

Fig. 4.1: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia longitudinala

15

Fig. 4.2: Curba for adimenisonalizata Deplasare pe direcie transversala

4.3. Determinarea cerintei de deplasare
Cerinta seismica de deplasare se va determina cu metoda spectrelor neliniare de
raspuns pentru modul principal de vibratie in directia de calcul. Metoda este prezentata in
anexa D a codului P100-1/2006

Directia longitudinala
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 4.1 s-a obinut o for de curgere egal cu
F
y
= 5015 KN , for ce corespunde unui factor c
y
= 0.09 (unde c
y
reprezint raportul ntre
fora de curgere i greutatea total a structurii).
Cerinta seismica de deplasare impusa structurii de actiunea cutremurului de cod
asociat SLU (Starea limit ultim) cu IMR = 100ani s-a determinat cu ajutorul programului
SINEL i s-au considerat 10 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul. n tabelul 4.2
se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

Directia transversala
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 4.2 s-a obinut o for de curgere egal cu
F
y
= 9308 kN , for ce corespunde unui factor c
y
= 0.16. n tabelul 4.3 se prezint cerinele de
deplasare obinute pentru fiecare accelerogram

16

Tab. 4.2: Cerinta seismica de deplasare Tab. 4.3: Cerinta seismica de deplasare
pe direcia longitudinala [m] pe directia transversala [m]

4.4. Evaluarea performantelor sesimice
La evaluarea performantelor seismice prin metodologia de nivel 3 se urmaresc:

Identificarea tipului de mecanism (mecanism de grinda, mecanism de stalp)
Verificarea cedarilor fragile din elemente
Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

4.4.1. Identificarea tipului de mecanism

Figurile 4.3,4.4,4.5 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei seismice de
deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de
plastificare cu grinzi slabe-stalpi puternici, insa nu unul ideal datorita aparitiei unor
mecanisme locale de salpi slabi la partea superioara a etajului 4. Mai mult mecanismul de
plastificare nu se dezvolta pe intreaga inaltime a suprastructurii. Acest lucru are ca efect
concentrarea deformatiilor induse de catre cutremur intr-un numar mai redus de etaje ce
conduce la crestrea rotirilor plastice in elementele din mecanism. Acest fenomen cuplat cu
rezistenta redusa la forte laterale pe directia longitudinala conduce la rotiri plastice ridicate in
grinzi la cerinta seismica de deplasare indusa de cutremurul de cod asocita SLU.

Cerinta seismica de
deplasare SLU
Acc.01 0.375
Acc.02 0.465
Acc.03 0.515
Acc.04 0.606
Acc.05 0.440
Acc.06 0.532
Acc.07 0.374
Acc.08 0.475
Acc.09 0.423
Acc.10 0.396
Media 0.460
Cerinta seismica de
deplasare SLU
Acc.01 0.377
Acc.02 0.278
Acc.03 0.372
Acc.04 0.521
Acc.05 0.489
Acc.06 0.397
Acc.07 0.262
Acc.08 0.290
Acc.09 0.355
Acc.10 0.340
Media 0.368
17

Fig. 4.3: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A
la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Fig. 4.4: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B
18

Fig. 4.5: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

Figura 4.6 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia
transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe
intreaga inaltime a structurii, cu grinzi slabe-stalpi tari. Datorita capacitatii mari la incovoiere,
atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta seismica de deplasare asociata cutremurului de cod
pentru SLU stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile
plastice sunt reduse.

19

Fig. 4.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulelor transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]

4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Fortele taietoare sunt asociate mecanismului de plastificare la cerinta seismica de
deplasare in valori absolute, avand in vedere ca la determinarea capacitatii la incovoiere a
elementelor sau folosit rezistentele medii ale materialelor.
Evaluarea capactiatii la fortat taietoare s-a realizat conform prevederilor din STAS
10107/0-90. Anexa B din codul P100-3 prevede utilizarea rezistenele medii ale materialelor,
rezultatul obinut este afectat de un coeficient global de siguran = 1.5 si un factor de
cunoastere CF. Pentru structura analizat au exista planurile originale de armare, precum i
rezultatele unei expertize mai vechi efectuate dup cutremurul din 1977, din acest motiv s-a
considerat c exist un grad ridicat de cunoatere a structurii, iar factorul de cunoatere s-a
considerat CF = 1.

V
cap

ef.
= V
cap

med
/ (CF * )

unde: V
cap

ef.
efortul capabil efectiv;
V
cap

med.
efortul capabil obinut cu rezistene medii;
CF factor de cunoatere;
factor global de siguran.

20


Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 102 141 94 Fragila
P 137 206 138 Ductila
E1 114 188 125 Ductila
E2 114 188 125 Ductila
E3 91 177 118 Ductila
E4 91 177 118 Ductila
E5 76 168 112 Ductila
E6 76 168 112 Ductila

Tab. 4.4: Forte taietoare grinzi cadru
longitudinal de fatada [kN]
Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 15 252 168 Ductila
P 72 257 172 Ductila
E1 88 277 185 Ductila
E2 80 280 187 Ductila
E3 64 290 193 Ductila
E4 54 292 195 Ductila
E5 28 339 226 Ductila
E6 22 347 231 Ductila

Tab. 4.5: Forte taietoare stalpi marginali
cadru longitudinal de fatada [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
P 120 251 167 Ductila
E1 98 266 178 Ductila
E2 104 269 179 Ductila
E3 90 281 188 Ductila
E4 65 283 189 Ductila
E5 60 324 216 Ductila
E6 36 355 237 Ductila

Tab. 4.6: Forte taietoare stalpi centrali

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S
E1 93 171 114 Ductila
E2 76 120 80 Ductila

longitudinal central [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
P 122 287 191 Ductila
E1 109 290 193 Ductila
E2 107 336 224 Ductila
E3 89 340 227 Ductila
E4 68 382 255 Ductila
E5 61 387 258 Ductila
E6 33 391 260 Ductila

cadru longitudinal central [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
P 120 251 167 Ductila
E1 98 266 178 Ductila
E2 104 269 179 Ductila
E3 90 281 188 Ductila
E4 65 283 189 Ductila
E5 60 324 216 Ductila
E6 36 355 237 Ductila

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general,
elementele au o compoartare ductila. Exista insa si grinzi longitudinale cu o comportare
fragila, insa acestea reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare
capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.

21


Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 190 298 199 Ductila
P 190 298 199 Ductila
E1 179 280 186 Ductila
E2 179 280 186 Ductila
E3 156 261 174 Ductila
E4 156 261 174 Ductila
E5 138 242 161 Ductila
E6 105 203 135 Ductila

transversal de fronton [kN]
Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 110 283 188 Ductila
P 180 288 192 Ductila
E1 180 347 231 Ductila
E2 162 350 233 Ductila
E3 135 380 253 Ductila
E4 134 383 255 Ductila
E5 108 453 302 Ductila
E6 55 461 307 Ductila

cadru transversal de fronton [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 150 333 222 Ductila
P 250 392 261 Ductila
E1 210 397 264 Ductila
E2 225 449 299 Ductila
E3 190 454 302 Ductila
E4 175 496 331 Ductila
E5 140 501 334 Ductila
E6 60 504 336 Ductila

Tab. 4.12: Forte taietoare stalp central

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 216 350 233 Ductila
P 204 330 220 Ductila
E1 192 309 206 Ductila
E2 192 309 206 Ductila
E3 168 289 192 Ductila
E4 168 289 192 Ductila
E5 149 267 178 Ductila
E6 105 203 135 Ductila

transversal curent [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 110 278 186 Ductila
P 180 281 188 Ductila
E1 180 333 222 Ductila
E2 162 336 224 Ductila
E3 135 369 246 Ductila
E4 134 371 247 Ductila
E5 108 436 291 Ductila
E6 55 448 299 Ductila

cadru transversal curent [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 150 330 220 Ductila
P 250 382 255 Ductila
E1 210 386 257 Ductila
E2 225 436 291 Ductila
E3 190 441 294 Ductila
E4 175 487 325 Ductila
E5 140 507 338 Ductila
E6 60 563 375 Ductila

Tab. 4.15: Forte taietoare stalp central
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general,
elementele au o compoartare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate.

22

4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
In vederea determinarii capacitatii de rotire plastica in grinzi si stalpi s-a utilizat
formula emipirca din Anexa B din P100-3/2008. Rotirea plastic maxim (diferena ntre
rotirea ultim i cea de la iniierea curgerii n armtur) pe care se poate conta n verificrile la
SLU n elemente solicitate la ncovoiere, cu sau fr fora axial (grinzi, stlpi i perei), n
regim de ncrcare ciclic se poate determina cu expresia:

c
yw
x
f
f
35 , 0
V 2 , 0
c
3 , 0
'
pl
um
25
h
L
f
4
=

n care:
este un coeficient cu valoarea 0,01 pentru stlpi i grinzi i 0,007 pentru perei ;
h este nlimea seciunii transversale ;
L
v
= M/V braul de forfecare n seciunea de capt ;
c
bhf
N
= (limea zonei comprimate a elementului, N fora axial considerat pozitiv n
cazul compresiunii);
, ' coeficienii de armare a zonei comprimate, respectiv ntinse, incluznd
armtura din inim; n cazul n care valorile i au valori mai mici dect
0,01, valoarea este 0,01 ;
f
c
i f
yw
rezistenele betonului la compresiune i ale oelului din etrieri (MPa), stabilite
prin mprirea valorilor medii la factorii de ncredere corespunztori nivelului
de cunoatere atins n investigaii;
h w
x
s
x
s
s b A =

coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x (s
h
= distana
dintre etrieri)
factorul de eficien al confinrii, determinat cu relaia
=

o o
i
o
h
o
h
b h
b
h
s
b
s
6
1
2
1
2
1
2

b
o
, h
o
sunt dimensiunile miezului confinat msurat la axul etrierilor;
b
i
distana interax ntre armturile longitudinale aflate n colul unui etrier sau al
unei agrafe, n lungul perimetrului seciunii.

In continuare este prezentat modul de calcul al rotirii plastice capabile pentru o
grinda curenta din cadru longitudinal . Sectiunea de calcul este prezentata in figura de
mai jos. Calculul prezentat este realizat pentru moment negativ.

23

Fig. 4.7: Sectiune de calcul grinda de fatada directia longitudinala

0.01
h 450 mm
L
v
= M/V 1780 mm (se determina din echilibru static al grinzii aplicand momentele
capabile la capete si incarcarea uniform distribuita pe grinda din gruparea
speciala ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face
verificarea).
c
bhf
N
= 0 (forta axiala in grinda se considera egala cu 0)
'
cmed c
ymed y
f A
f A
inf
= 0.068

cmed c
ymed y
f A
f A
sup
= 0.133
s
0.0013

0.084 (pentru grinzi valoarea lui poate sa fie considerata egala cu 0).

Astfel rotirea capabila se calculeaza :

37 . 19
50 . 284
0013 . 0 084 . 0
35 , 0
2 , 0
3 , 0
0
25
450
1780
37 . 19
133 . 0
068 . 0
4
01 . 0

=
pl
um
= 0.024 radiani

Rotirea obtinuta trebuie conform prevederilor din Anexa B a codului P100-3/2008
afectata o serie de coeficienti subunitari functie de:
Profilatura armaturii: armatura neteda, coeficient 0.5.
Detalierea zonelor critice: nu sunt aplicate reguli de armare transversala ale
zonelor critice, coeficient 0.8.
Ancorajul barelor longitudinale: barele nu sunt ancorate suficient la noduri,
coeficientul de reducere se determina ca raport intre lungimea de ancoraj
efectiva si lungimea de ancoraj necesara. In cazul sectiunii alese pentru
24

exemplificare, barele sunt ancorate corestunzator, ca atare coeficientul de
reducere este 1.

In concluzie rotirea plastic capabila se va reduce cu 4 . 0 1 8 . 0 5 . 0 = si va fi egala cu
0.010 radiani.

In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice capabile
minime, maxime si respectiv medii pe inaltimea structurii ale grinzilor cadrului transversal
curent si ale cadrelor longitudinale de fatada. Semnele + sau se refera la modul in care
este incovoiata grinda (cu + intinderea este la partea inferioara, iar cu la partea superioara).

Rotire
plastica
+ -
pl
0.4
pl

pl
0.4
pl

Minima 0.030 0.012 0.022 0.009
Maxima 0.054 0.022 0.027 0.011
Med 0.039 0.016 0.025 0.010

Tab. 4.16: Rotirile plastice capabile ale
grinzilor cadrului transversal curent [radiani]

Rotire
plastica
+ -
pl
0.4
pl

pl
0.4
pl

Min 0.023 0.009 0.019 0.008
Max 0.042 0.017 0.026 0.010
Med 0.035 0.014 0.024 0.009

Tab. 4.17: Rotirile plastice capabile ale
grinzilor cadrelor longitudinale de fatada
[radiani]
Un exemplu similar de calcul al capaciatii de rotire plastica pentru un stalp este
prezentat in continuare. Sectiunea de calcul este prezentata in figura de mai jos. Directia de
calcul a stalpului este paralela cu latura lunga.

Fig. 4.8: Sectiune de calcul stalp marginal curent

0.01
h 600 mm
L
v
= M/V 1490 mm (se determina din echilibru static al stalpului aplicand momentele de
calcul la capete ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face
verificarea).
c
bhf
N
= 0.30
'
cmed c
ymed
comp
y
f A
f A
= 0.20
25

cmed c
ymed
insa
y
f A
f A
int
= 0.31
s
0.0029

252 . 0
53 23 6
27 4 8 6
1
53 2
20
1
23 2
20
1
2 2
=
(dimensiunile pentru
calculul factorului de eficienta a confinarii sunt prezentate in figura de mai jos).

Fig. 4.9: Distante b
i
pentru calculul factorului de eficienta a confinarii

Astfel rotirea capabila se calculeaza :

37 . 19
50 . 284
0029 . 0 252 . 0
35 , 0
2 , 0
3 , 0
30 . 0
25
600
1490
37 . 19
31 . 0
20 . 0
4
01 . 0

=
pl
um
= 0.015 radiani

Rotirea capabila a stalpilor trebuie si ea afectata cu coeficientii subunitari descrisi la
calculul rotirii plastice capabile a grinzilor, avand in vedere ca si stalpii sunt armati tot cu
armatura neteda, nu au detaliate corespunzator zonele plastice, in general armatura la baza
stalpilor este continua din subsol peste primul etaj.

In concluzie rotirea plastica capabila va fi egala cu 0.006 radiani.

In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si ale cadrelor longitudinale de
fatada si respectiv central.

Element
Cadru fronton Cadru curent
pl
0.4
pl

pl
0.4
pl

Stalp
central
0.017 0.007 0.015 0.006
Stalp
marginal
0.019 0.008 0.018 0.007

Tab. 4.18: Rotirile plastice capabile la
baza stalpilor cadrelor transversale
[radiani]
Element
Cadru fatada Cadru central
pl
0.4
pl

pl
0.4
pl

Stalp
curent
0.020 0.008 0.018 0.007
Stalp
marginal
0.022 0.009 0.021 0.008

Tab. 4.19: Rotirile plastice capabile la
baza stalpilor cadrelor longitudinale
[radiani]
26

Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 4.3,4.4,4.5.
Daca se compara rotirile plastice capabile, in special ale grinzilor, cu rotirile plastice la
cerinta seismica de deplasare, se poate observa cu usurinta o depasire generalizata a rotirilor
capabile, in special la incovoiere la partea superioara a grinzilor.
In figurile 4.10 si 4.11 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.

Fig. 4.10: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala

stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,
27

Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.24/0.46 = 0.52,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.16/0.46 = 0.35,
daca se reduc rotirile capabile cu 60%.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.

Directia tansversala
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 4.6.
Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta
seismica de deplasare stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa
rotirile plastice sunt reduse.
directia transversala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de

pe directia transversala

28

stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,
pe directia transversala

R3 = 0.51/0.37 = 1.38,
R3 = 0.24/0.37 = 0.65,
daca se reduc rotirile capabile cu 60%.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.

4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa
In coluzie, valoarea minima a indicatorului R3 este 0.35, fiind asociata clasei de risc
seismic II.

4.5. Concluzii
Cladirea evaluata are o vechime de cca. 45 de ani, fiind proiectata intr-o perioada de timp
in care cunostintele inginerilor proiectanti in domeniul ingineriei seismice erau forte limitate;
prima reglementare de proiectare seismica (P 13 - 63 aparuta inainte de proiectarea
constructiei expertizate) avand valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale. In aceste
conditii, constructia a fost proiectata intr-o conceptie preponderent gravitationala, reflectata in
planurile de executie ale constructiei.
Intr-o perioada de exploatare relativ lunga, pe amplasamentul constructiei s-au manifestata
trei cutremure importante, in 1977, 1986 si 1990.
Desi degradarile vizibile ale structurii si ale elementelor nestructurale sunt limitate
(indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fara indoiala, efecte mai extinse, neevidentiate prin
finisajele existente, asupra integritatii elementelor structurale si nestructurale.
Structura prezinta si o serie de deficiente de alcatuire in raport cu prevederile codurilor de
proiectare actuale (sintetizate de indicatorl R1) si de rezistenta si deformabilitate
O alta deficienta majora a structurii este flexibilitatea inalta la forte orizontale de tip
seismic, in special pe directia longitudinala.
29

Pe baza celor prezentate mai inainte constructia se incadreaza in clasa II de risc seimic
(RsII), ceea ce implica necesitatea consolidarii contructiei in vederea aducerii ei la nivelul de
siguranta impus de codurile actuale.

4.6. Solutii de consolidare
Solutiile de consolire urmaresc sa elimine principalele neajunsuri semnalate in cazul fazei
de evaluare a structurii si anume lipsa de rigiditate si rezistenta la incarcari laterale, in special
pe directia longitudinala, precum si cresterea capacitatii de deformabilitate a elementelor
structurale. In cazul prezentei de elemente cu cedare fragila se va urmari eliminarea acestora
prin cresterea capacitatii la forta taietoare.
Consolidarea structurii se poate face in doua moduri:
Prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor
laterale.
Acest mod de consolidarea presupune pastrarea sistemului existent de preluarea a
incarcarilor laterale si corectarea neajunsurilor acestuia. De regula, pentru structurile in care
se foloseste camasuirea stalpilor si/sau a grinzilor, introducerea de noi elemente (de exemplu
grinzi suplimentare, adiacente). In cazul de fata se recomanda camasuriea tuturor stalpilor cu
beton, pentru crestrea rigiditatii si a rezistentei la actiuni laterale si rezolvarea unor probleme
de ancoraj ale barelor longitudinale din grinzi. De asemenea pentru a compensa deficitul de
rezistenta pe directia longitudinala sa vor introduce grinzi aditionale exterioare la nivelul
cadrelor de fatada.
Prin solutii ce implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor
laterale
Acest mod de consolidare presupune introducerea unui sistem nou de preluarea a
fortelor laterale si descarcarea sistemului existent. Astfel consolidarea se poate realiza fie prin
introducerea de prereti de beton armat, fie prin introudcerea de alte elemente disipative, cum
ar fi diagonale metalice, linkuri metalice, diagonale cu flambaj impiedicat.
Prin solutii ce implica izolarea seismica a sistemului structural de preluare a
incarcarilor laterale
Acest mod de consolidare presupune izolarea sistemului structural existent, prin
introducerea sub fiecare stalp a unui izolator si respectiv a unui numar de amortizori.

30

5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului
structural

5.1. Proiectarea solutiei de consolidare

In vederea limitarii spargerilor in strucutura existenta si a limitarii dezvoltarii
exagerate a elementelor structurale la interior, se propune o solutie de consolidare a cadrelor
longitudinale de fatada prin camasuirea stalpilor si prevederea unei grinzi noi la exteriorul
structurii existente. Singurele spargeri vor fi la nivel de placa si vor fi detaliate in cele ce
urmeaza. Stalpii cadrului central vor fi camasuiti si ei pentru a corecta problemele de ancoraj
ale grinzilor transversale si mai mult pentru a creste rigiditatea structurii pe directia
transversala.
Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 5x1.35=6.75.

5.1.1. Rezistenta materialelor
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul atat pentru
materialele existente cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 5.1.

Beton C20/25
Compresiune
2

2

2

Intindere
2

2

2

Otel PC52
Compresiune
/Intindere
2

2

medie fym 405 N/mm
2

Tab. 5.1: Rezistentele materialelor nou intoruse

5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare
Se realizeaza in principal pe criterii de rigiditate structurala la actiuni laterale. Pentru
inceput se propune ca dimensiunea grinzii existente sa fie la fel cu cea a grinzii curente de
fatada si anume 25x45cm. Camasuirea stalpilor se realizeaza pe considerente constructive,
judecata inginereasca, intruziuni minime la interior si realizarea unor detalii adecvate de
conectarea a elementelor noi introduse si conlucrare cu cele existente. Astfel stalpii de fatada
se camasuiesc cu 20 de cm de beton pe laturile lungi si cu 15cm, respectiv 25cm pe laturile
scurte. Camasuirea de 25 cm este necesara pentru a putea reliza grinda de consolidare fara a
sparge stalpii. Stalpul central se va camasui uniform pe fiecare latura cu 15cm.
Analiza modala a structurii consolidate este prezentata in Tabelul 5.2. Se poate
observa ca in urma consolidarii cadrelor de fatada, primul mod de translatie este pe directia
transversala, al doilea mod este torsiune, iar al treilea mod este translatie pe directia
longitudinala.

31

Modul T [s]
UX UY RZ
1 0.92 0.00 0.72 0.00
2 0.79 0.00 0.00 0.73
3 0.73 0.75 0.00 0.00


Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa
consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe directia longitudinala sunt sub
valorile acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU. Pe directia transversala
insa la SLS deplasarile relative de nivel depasesc deplasarea limita impusa de codul P100-
1/2006. Cresterea sectiunilor de stalp insa nu se justifica avand in vedere ca depasirea
deplasarilor este de maxim 12%.

Etaj Hnivel Solicitare
Deplasare
elastica
Deplasare
relativa
Depl. rel.
SLS
Depl. adm.
SLS
Depl. rel.
SLU
Depl. adm.
SLU
Depl. adm. SLS /
Depl. rel. SLS
Depl. adm. SLU /
Depl. rel. SLU
E6 2.4 SXP 0.219 0.018 0.007 0.012 0.022 0.060 1.63 2.76
E5 4.43 SXP 0.201 0.022 0.009 0.022 0.026 0.111 2.52 4.26
E4 3.13 SXP 0.179 0.028 0.011 0.016 0.033 0.078 1.39 2.35
E3 3.13 SXP 0.150 0.034 0.013 0.016 0.040 0.078 1.16 1.97
E2 3.13 SXP 0.117 0.037 0.015 0.016 0.044 0.078 1.06 1.80
E1 3.13 SXP 0.080 0.038 0.015 0.016 0.045 0.078 1.04 1.75
P 3.52 SXP 0.042 0.042 0.017 0.018 0.050 0.088 1.04 1.76

Tab. 5.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]

Etaj Hnivel Solicitare
Deplasare
elastica
Deplasare
relativa
Depl. rel.
SLS
Depl. adm.
SLS
Depl. rel.
SLU
Depl. adm.
SLU
Depl. adm. SLS /
Depl. rel. SLS
Depl. adm. SLU /
Depl. rel. SLU
E6 2.4 SYP 0.302 0.047 0.019 0.012 0.047 0.060 0.63 1.27
E5 4.43 SYP 0.255 0.040 0.016 0.022 0.040 0.111 1.39 2.79
E4 3.13 SYP 0.215 0.043 0.017 0.016 0.043 0.078 0.92 1.83
E3 3.13 SYP 0.172 0.045 0.018 0.016 0.045 0.078 0.87 1.74
E2 3.13 SYP 0.128 0.044 0.018 0.016 0.044 0.078 0.88 1.77
E1 3.13 SYP 0.083 0.040 0.016 0.016 0.040 0.078 0.97 1.94
P 3.52 SYP 0.043 0.043 0.017 0.018 0.043 0.088 1.02 2.05

Tab. 5.4: Deplasari relative pe directia transversala [m]

5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare
5.1.3.1. Proiectarea grinzii de consolidare

Avand in vedere urmatoarele aspecte: armarea similara a grinzilor existente intre
deschideri, armarea longitudinala se reduce pe inaltime si ca grinzile existente au un deficit de
armatura la parea inferioara se propune ca grinda de consolidare sa fie armata simetric si
constanta pe inaltime. Acest mod de armare are avantaje, atat din punct de vedere al
comportarii elementului la actiuni ciclice, cat si din punct de vedere tehnologic si de detaliere.

32

Etaj Solicitare
Moment din
combinatie
seismica
M capabil
grinda
existenta
Moment
nescesar
grinda noua
Moment mediu
necesar grinda
noua
E6 GSXNP 76 43 33 75
E5 GSXNP 84 43 41 75
E4 GSXNP 128 68 60 75
E3 GSXNP 163 68 96 75
E2 GSXNP 193 106 87 75
E1 GSXNP 209 106 103 75
P GSXNP 199 106 94 75
S GSXNP 155 68 87 75

1208 607 601 601

Tab. 5.5: Momente pozitive in grinzile de fatada [kNm]

Etaj Solicitare
Moment din
combinatie
seismica
M capabil
grinda
existenta
Moment
nescesar
grinda noua
Moment mediu
necesar grinda
noua
E6 GSXNP -111 -80 -30 -64
E5 GSXNP -109 -80 -29 -64
E4 GSXNP -153 -98 -55 -64
E3 GSXNP -189 -98 -91 -64
E2 GSXNP -219 -126 -92 -64
E1 GSXNP -235 -126 -109 -64
P GSXNP -226 -184 -42 -64
S GSXNP -187 -125 -61 -64

-1429 -919 -510 -510

Tab. 5.6: Momente negative in grinzile de fatada [kNm]

Din tabele de mai sus se poate observa necesitatea unui spor de capacitate la
incovoiere doar la partea inferioara a grinzilor. Insa trebuie avut in vedere faptul ca
elementele existente nu au detaliere corespunzatoare actiunilor seismice si mai mult exista
probleme de ancoraj ale barelor, atat la partea inferioara, cat si la partea superioara. Astfel
avand in vedere aspectele amintite anterior si urmarind sa se reduca solicitarea seismica
asupra structurii existente grinzile se vor arma simetric cu cate 4 bare de 20. Momentul
capabil rezultat fiind de 143kNm. Armare transversala a grinzii se va realiza la forta taietoare
asociata de mecanismului local de plastificare a grinzii. Trebuie precizat faptul ca grinda de
consolidare nu are incarcari gravitationale intrucat acestea sunt transmise la momentul
realizarii ei prin grinda existenta. Astfel forta taietaore de calcul se calculeaza dupa cum
urmeaza:

33

Armarea la forta taietoare se realizeaza conform STAS10107-1 si va consta intr-un
etrier 8 dispus la 100mm in zonele critice si la 200mm in zonele necritice. Figura de mai jos
prezinta sectiunea grinzii de consolidare.

Fig. 5.1: Sectiune grinda de consolidare

5.1.3.2. Consolidaridarea stalpilor marginali
In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza
constanta pe intreaga inaltime.
Armarea stalpilor marginali va fi confirmata prin verificarea mecanismului de
plastificare si verificare la forta taietoare. Verificarea mecanismului de plastificare este pentru
directia longitudinala sens pozitiv fiind prezentata in taleblul de mai jos. Se poate observa ca
raportul intre capacitatea stalpilor si a grinzilor depaseste cu mult valoarea de 1.3, indicata de
P100-1/2006, pentru asigurarea unui mecanism favorabil de plastificare.

Existenta Consolidare Existenta Consolidare
E6 80 143 32 143 797 - 398 797 2.00
E5 80 143 32 143 831 805 398 1636 4.11
E4 98 143 50 143 871 838 434 1709 3.93
E3 98 143 50 143 901 879 434 1779 4.10
E2 126 143 78 143 950 908 491 1859 3.79
E1 126 143 78 143 980 958 491 1939 3.95
P 184 143 119 143 1100 988 589 2089 3.54
S 125 143 50 143 1223 1109 461 2332 5.05
Etaj
Mcap
grinzi
Mcap
stalpi
Mcap stalpi /
Mcap grinzi
Momente capabile grinzi (kNm) Momente capabile stalpi (kNm)
Sub Nod Peste nod
Stanga nodului Dreapta nodului

Tab. 5.7: Verificarea mecanismului de plastificate stalp marginal curent [kNm]

Pe directia transversala verificarea mecanismului de plastificare nu mai este necesara
pentru situatia de fata, avand in vedere ca din analizele realizate la partea de evaluare s-a
observat dezvoltarea unui mecanism favorabil de plastificare. Camasuirea stalpilor nu a facut
decat sa sporeasca capacitatea acestora si implicit pastrarea mecanismului favorabil avand in
vedere ca nu s-a intervenit la nivelul grinzilor.
Tabelul 5.8 prezinta verificarea unui stalp marginal curent la forta taietoare. Forta
taietoare de calcul a fost determinata conform prevederilor din P100-1/2006, fiind asociata
mecanismului global de plastificare. Capacitatea la forta taietoare a fost calculata conform
prevederilor din STAS 10107-0/90, utilizand rezistentele de calcul ale materialelor.

34

Jos Sus Jos Sus
E6 3.93 805 797 245 498 189 685
E5 2.63 838 831 266 253 197 687
E4 2.58 879 871 268 277 211 709
E3 2.53 908 901 300 275 227 711
E2 2.53 958 950 303 314 244 730
E1 2.48 988 980 349 310 266 732
P 2.63 1109 1100 1386 388 674 785
S 2.57 1353 1223 335 431 298 840
Etaj
H
liber
(m)
Momente capabile
(kNm)
Moment de calcul la forta
taietoare (kNm)
Forta taietoare de
calcul (kN)
Forta taietoare
capabila (kN)

Tab. 5.8: Verificarea forta taietoare stalp marginal curent

5.1.3.1. Consolidarea stalpilor centrali
In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza
constanta pe intreaga inaltime. In cazul stalpilor centrali verificarile necesare sunt limitate
avand in vedere ca nu se consolideaza grinzile care intra in stalpi, cerintele asupra stalpilor
asociate mecanismului de plastificare raman neschimbate, mai putin la baza acestora.

35

Fig. 5.2: Sectiuni consolidare stalpi marginali

36

Fig. 5.3: Sectiuni consolidare stalpi centrali

37

5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare
Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.

5.2.1. Analiza static neliniara
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia transversala,
respectiv modul 3 pentru directia longitudinala).
n figurile urmtoare se prezint curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o
deplasare la varf de 0.8m.



38

5.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
F
y
y
= 0.28 (unde c
y
fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 5.9 se prezint cerinele de deplasare
obinute pentru fiecare accelerogram.

F
y
y
= 0.37. n tabelul 5.10 se prezint cerinele
de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

Cerinta seismica
de deplasare SLU
Acc.01 0.279
Acc.02 0.177
Acc.03 0.160
Acc.04 0.181
Acc.05 0.222
Acc.06 0.211
Acc.07 0.161
Acc.08 0.182
Acc.09 0.213
Acc.10 0.242
Media 0.203

Tab. 5.9: Cerinta seismica de deplasare
direcia longitudinala [m]

Cerinta seismica
de deplasare SLU
Acc.01 0.333
Acc.02 0.246
Acc.03 0.235
Acc.04 0.240
Acc.05 0.283
Acc.06 0.269
Acc.07 0.216
Acc.08 0.243
Acc.09 0.291
Acc.10 0.299
Media 0.265

pe directia transversala [m]

5.2.3. Identificarea tipului de mecanism
Figurile 5.6,5.7,5.8 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare cu
articulatii plastice in grinzi si la baza stalpilor, de tip grinzi slabe-stalpi tari.
39


40


Figura 5.9 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia
transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe
intreaga inaltime a structurii, de tip grinzi slabe-stalpi tari.

Fig. 5.9: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv

41

5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente

Etaj
Grinda existenta Grinda de consolidare
Cedare
V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g
S 112 141 94 133 335 223 Fragila
P 152 206 138 133 335 223 Fragila
E1 125 188 125 133 335 223 Ductila
E2 125 188 125 133 335 223 Ductila
E3 99 177 118 133 335 223 Ductila
E4 99 177 118 133 335 223 Ductila
E5 82 168 112 133 335 223 Ductila
E6 82 168 112 133 335 223 Ductila

Tab. 5.11: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal de fatada [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 14 1060 707 Ductila
P 440 1064 710 Ductila
E1 200 1108 739 Ductila
E2 260 1111 740 Ductila
E3 180 1133 755 Ductila
E4 160 1135 757 Ductila
E5 120 1227 818 Ductila
E6 50 1233 822 Ductila

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 90 1051 701 Ductila
P 300 1053 702 Ductila
E1 420 1086 724 Ductila
E2 335 1088 725 Ductila
E3 320 1116 744 Ductila
E4 235 1117 745 Ductila
E5 205 1199 799 Ductila
E6 160 1277 851 Ductila

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S
E1 93 171 114 Ductila

longitudinal central [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 165 970 647 Ductila
P 170 1013 675 Ductila
E1 90 1016 678 Ductila
E2 120 1094 729 Ductila
E3 75 1098 732 Ductila
E4 70 1166 777 Ductila
E5 5 1170 780 Ductila
E6 -53 1172 782 Ductila


42

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
P 330 996 664 Ductila
E1 110 999 666 Ductila
E2 135 1072 714 Ductila
E3 80 1075 717 Ductila
E4 75 1148 765 Ductila
E5 25 1237 825 Ductila
E6 25 1267 845 Ductila

Tab. 5.16: Forte taietoare stalpi centrali cadru longitudinal central [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general,
elementele au o compoartare ductila. Unele grinzi de fatada prezinta o comportare fragila insa
ele sunt dublate cu grinzile de consolidare. In situatia unei cedari fragile a unei grinzi
existente momentul incovoietor va fi redistribuit grinzilor de consolidare ce prezinta rezistenta
suficienta la forta taietoare.


Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 197 298 199 Ductila
P 196 298 199 Ductila
E1 185 280 186 Ductila
E2 183 280 186 Ductila
E3 162 261 174 Ductila
E4 161 261 174 Ductila
E5 143 242 161 Ductila
E6 108 203 135 Ductila

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 225 350 233 Ductila
P 212 330 220 Ductila
E1 199 309 206 Ductila
E2 199 309 206 Ductila
E3 174 289 192 Ductila
E4 174 289 192 Ductila
E5 154 267 178 Ductila
E6 107 203 135 Ductila

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 220 1342 894 Ductila
P 520 1275 850 Ductila
E1 150 1280 853 Ductila
E2 275 1377 918 Ductila
E3 220 1381 921 Ductila
E4 190 1466 978 Ductila
E5 140 1471 981 Ductila
E6 80 1474 983 Ductila

Tab. 5.19: Forte taietoare stalp central cadru
Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 216 350 233 Ductila
P 204 330 220 Ductila
E1 192 309 206 Ductila
E2 192 309 206 Ductila
E3 168 289 192 Ductila
E4 168 289 192 Ductila
E5 149 267 178 Ductila
E6 105 203 135 Ductila

43

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 75 1361 907 Ductila
P 90 1125 750 Ductila
E1 325 1254 836 Ductila
E2 225 1256 837 Ductila
E3 225 1333 889 Ductila
E4 190 1335 890 Ductila
E5 155 1479 986 Ductila
E6 70 1503 1002 Ductila


Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 260 1331 888 Ductila
P 650 1254 836 Ductila
E1 180 1258 839 Ductila
E2 300 1348 899 Ductila
E3 230 1353 902 Ductila
E4 210 1443 962 Ductila
E5 170 1476 984 Ductila
E6 80 1609 1073 Ductila

Tab. 5.22: Forte taietoare stalp central cadru

elementele au o compoartare ductila.

5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidata.
Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a grinzilor din cadrele
longitudinale consolidate. Grinzile se compun din grinda existenta si grinda de consolidare.
Aceste doua elemente au capacitati de rotire substantial diferite in primul rand datorita
folosirii armaturii netede si a nedatierii corespunzatoare ale grinzilor existente. Modul prudent
si acoperitor de evaluare a capacitatii la rotire a ansamblului de grinzi este sa se considere ca
rotire capabila rotirea capabila a grinzii existente.
Evaluarea capacitatii la rotire a stalpilor camasuiti se realizeaza similar cu evaluarea
prezentata pentru stalpii neconsolidati. In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat
rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si
ale cadrelor longitudinale de fatada si central. In cazul evaluarii capacitatii de rotire a stalpilor
consolidati apar probleme la reducerii capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura
neprofila si detaliere necorespunzatoare a zonelor plastice in stalpul existent. Astfel reducerea
capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura neprofilata in stalpul existent se recomanda
a fi 0.75 in loc de 0.5, avand in vedere ca momentul capabil este dat in principal de armatura
din camasuire. Reducerea asociata cu nedetalierea corespunzatoare a zonei plastice din stalpul
existent se recomanda a fi 0.9 in loc de 0.8, avand in vedere detalierea corespunzatoare a
camasuirii. In concluzie rotirile plastice capabile ale stalpilor se vor reduce cu un coeficient
egal cu 70 . 0 1 90 . 0 75 . 0

Element
Cadru fronton Cadru curent
pl
0.7
pl

pl
0.7
pl

Stalp
central
0.022 0.015 0.019 0.013
Stalp
marginal
0.022 0.015 0.020 0.014

Tab. 5.23: Rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrelor transversale [radiani]

Element
Cadru fatada Cadru central
pl
0.7
pl

pl
0.7
pl

Stalp
curent
0.019 0.013 0.020 0.014
Stalp
marginal
0.022 0.015 0.024 0.017

Tab. 5.24: Rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrelor longitudinale [radiani]
44

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 5.6, 5.7, 5.8.
Cerinta de rotire in articulatiile plastice indusa de cutremurul de cod asociat SLU sunt
reduse, unele grinzi ne avand incursiuni in domeniul plastic. Rotirile plastice capabile ale
grinzilor si stalpilor sunt in general mai mari decat rotirile la cerinta seismica de deplasare
asociata cutremurului de cod pentru SLU.
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate, atat cerinta seismica de deplasare impusa de


stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala
45

R3 = 0.46/0.20 = 2.30,
R3 = 0.31/0.20 = 1.55,
daca se reduc rotirile capabile.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 5.9.
Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta
seismica de deplasare asociata cutremurului de cod pentru SLU, stalpii nu se plastifica la
baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile plastice sunt reduse cu mult sub
capacitatea lor de rotire plastica.

46

stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala

R3 = 0.44/0.27 = 1.63,
R3 = 0.30/0.27 = 1.11,
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.

5.3. Concluzii

Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3,
principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.11, in
cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia
consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al
evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic,
absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in
special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice
importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.

47

6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului
structural
6.1. Pereti de beton armat
6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare
O modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente, si anume
procentele mari de armare longitudinala din stalpi, este sa se realizeze un sistem structural cu
pereti din beton armat la care stalpii existenti sa aiba rol de bulbi. Vor fi introduse inimi de
beton cu grosime de 30 cm in ochiurile de cadru, atat pe directia longitudinala, cat si pe
directia transversala. Pe directia longitudinala pentru a nu afecta functionalitatea structurii si a
pastra configuratia acesteia peretii pot fi introdusi doar in ochiurile cadrului central. In aceasta
situatie este indicata consolidarea structruii si pe directia transversala pentru a crea o structura
cu torsiune impiedicata si cu rezistente comparabile pe cele doua directii principale.
Amplasarea pretilor de consolidare este prezentata in figura 18.
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60.
48

Fig. 6.1: Plan amplasare pereti de consolidare

49

6.1.1.1. Rezistenta materialelor
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru
materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor

Beton C25/30
Compresiune
2

2

2

Intindere
2

2

2

Otel PC52 Compresiune/Intindere
2

2

medie fym 405 N/mm
2

Tab. 6.1: Rezistentele materialelor nou intoruse

6.1.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare
Predimensionarea grosimii peretilor se face pe criteriul limitarii fortei taietoare din
pereti. In urma predimensionarii s-au propus pereti cu grosimi de 30 cm pe ambele directii,
sensibil mai mari decat valorile rezultate la predimensionare, in principal din considerente
tehnologice si anume pentru a se realiza cofrajul la fata stalpului, dar si din considerente
arhitecturale.
Tabelul 6.2 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se
observa ca structura devine mult mai rigida in directia longitudinala, perioada scazand de la
1.35s la 0.72s.

Modul T [s]
UX UY RZ
1 0.72 0.64 0.00 0.00
2 0.66 0.00 0.61 0.00
3 0.58 0.00 0.00 0.63


Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa
consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe ambele directii sunt sub valorile
acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU.

50

Etaj Hnivel Solicitare Deplasare
Deplasare
elastica
Deplasare
relativa
Depl. rel.
SLS
Depl.
adm. SLS
Depl. rel.
SLU
Depl.
adm. SLU
Depl. adm. SLS /
Depl. rel. SLS
Depl. adm. SLU
/ Depl. rel. SLU
E6 2.4 SXP 0.03 0.203 0.041 0.016 0.012 0.049 0.060 0.73 1.21
E5 4.43 SXP 0.0239 0.161 0.030 0.012 0.022 0.036 0.111 1.82 3.04
E4 3.13 SXP 0.0194 0.131 0.030 0.012 0.016 0.036 0.078 1.32 2.20
E3 3.13 SXP 0.015 0.101 0.030 0.012 0.016 0.036 0.078 1.32 2.20
E2 3.13 SXP 0.0106 0.072 0.027 0.011 0.016 0.032 0.078 1.45 2.42
E1 3.13 SXP 0.0066 0.045 0.022 0.009 0.016 0.026 0.078 1.81 3.02
P 3.52 SXP 0.0034 0.023 0.023 0.009 0.018 0.028 0.088 1.92 3.20

Tab. 6.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]

Etaj Hnivel Solicitare Deplasare
Deplasare
elastica
Deplasare
relativa
Depl. rel.
SLS
Depl.
adm. SLS
Depl. rel.
SLU
Depl.
adm. SLU
Depl. adm. SLS /
Depl. rel. SLS
Depl. adm. SLU
/ Depl. rel. SLU
E6 2.4 SYP 0.0257 0.173 0.039 0.016 0.012 0.053 0.060 0.77 1.14
E5 4.43 SYP 0.0199 0.134 0.027 0.011 0.022 0.053 0.111 2.05 2.10
E4 3.13 SYP 0.0159 0.107 0.026 0.011 0.016 0.053 0.078 1.49 1.48
E3 3.13 SYP 0.012 0.081 0.025 0.010 0.016 0.053 0.078 1.57 1.48
E2 3.13 SYP 0.0083 0.056 0.022 0.009 0.016 0.053 0.078 1.76 1.48
E1 3.13 SYP 0.005 0.034 0.017 0.007 0.016 0.053 0.078 2.32 1.48
P 3.52 SYP 0.0025 0.017 0.017 0.007 0.018 0.053 0.088 2.61 1.67

Tab. 6.4: Deplasari relative pe directia transversala [m]

6.1.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare
Avand in vedere faptul ca stalpii existenti reprezinta bulbii peretiilor de consolidare
acestia vor fi doar verificati la incovoiere si dimensionati la forta taietoare. Verificarea
peretiilor la incovoiere este prezentata in tabelul de mai jos. Avand in vedere faptul ca
armatura verticala de pe inima peretelui se conecteaza prin grinzile existente aportul ei a fost
neglijat, in favoarea sigurantei la evaluarea capacitatii la incovoiere a peretiilor.
Armare la forta taietoare se predimensioneaza pe consideretente de asigurare
ancorajului la capete prin ancoraj chimic. Rezulta astfel un diametru maximal al barelor
precum si o distanta minimala intre acestea. Astfel se dispun doua randuri de bare orizontale
cu diametru de 14 pe primele 3 nivelui si 12 in rest. Distanta intre barele orizontale pe
intreaga inaltime este de 200mm.


Etaj Zona
Moment din
combinatie
seismica
Moment de
calcul
Moment
capabil
Moment de calcul /
Moment capabil
E6 B -711 1045 10913 10.45
E5 B 1815 2665 14541 5.46
E4 B 5259 7724 17874 2.31
E3 B 10200 14981 24695 1.65
E2 B 16304 23945 27833 1.16
E1 B 23069 33882 34995 1.03
P A 33638 33638 38004 1.13
S I 22236 27635 38401 1.39

Tab. 6.5: Verificare la incovoiere perete central pe directia longitudinala [kNm]

51

Etaj Zona
Forta taietoare din
combinatie
seismica
Forta taietoare
de calcul
Forta taietoare
capabila
Forta taietoare
capabila asociata
cedarii bielei
comprimate
Forta taietaore
capabila/Forta
taietoare de calcul
Forta taietoare capabila
asociata cedarii bielei
comprimate / Forta
taietoare de calcul
E6 B 408 612 5330 6795 8.71 11.10
E5 B 1294 1942 5501 6795 2.83 3.50
E4 B 1703 2555 5663 6795 2.22 2.66
E3 B 2151 3227 5822 6795 1.80 2.11
E2 B 2519 3778 5986 6795 1.58 1.80
E1 B 2835 4252 6145 6795 1.45 1.60
P A 3361 5042 4848 6795 0.96 1.35
S I 1100 1840 4848 6795 2.64 3.69

Tab. 6.6: Verificare la forta taietoare perete central pe directia longitudinala [kN]

Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.2, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.3.


Etaj Zona
Moment din
combinatie
seismica
Moment de
calcul
Moment
capabil
Moment de calcul /
Moment capabil
E6 B 1676 2204 6371 2.89
E5 B 2241 2948 8425 2.86
E4 B 4207 5534 10430 1.88
E3 B 7312 9618 12352 1.28
E2 B 10729 14113 14196 1.01
E1 B 14446 14446 15901 1.10
P A 19198 19198 19426 1.01
S I 14699 16361 18710 1.14

Tab. 6.7: Verificare la incovoiere perete marginal pe directia transversala [kNm]

Etaj Zona
Forta taietoare din
combinatie
seismica
Forta taietoare
de calcul
Forta taietoare
capabila
Forta taietoare
capabila asociata
cedarii bielei
comprimate
Forta taietaore
capabila/Forta
taietoare de calcul
Forta taietoare capabila
asociata cedarii bielei
comprimate / Forta
taietoare de calcul
E6 B 576 864 4028 6000 4.66 6.95
E5 B 452 678 4157 6000 6.13 8.85
E4 B 966 1449 4286 6000 2.96 4.14
E3 B 1306 1959 4413 6000 2.25 3.06
E2 B 1435 2153 4538 6000 2.11 2.79
E1 B 1578 2367 4656 6000 1.97 2.53
P A 1544 2315 3547 6000 1.53 2.59
S I 218 327 3470 6000 10.62 18.37

Tab. 6.8: Verificare la forta taietoare perete marginal pe directia transversala [kN]

Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.4, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.5.

52

Fig. 6.2: Detaliere armare inima perete de consolidare central pe directia longitudinala

53

Fig. 6.3: Detaliere conectare armare inima perete de consolidare central pe directia
longitudinala

54

Fig. 6.4: Detaliere armare inima perete de consolidare marginal pe directia transversala

55

Fig. 6.5: Detaliere conectare armare inima perete marginal pe directia transversala

56

6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare
Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.

6.1.2.1. Analiza static neliniara
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 2 pentru directia transversala,
respectiv modul 1 pentru directia longitudinala).



57

6.1.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
F
y
y
= 0.185(unde c
y
fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 6.9 se prezint cerinele de deplasare
obinute pentru fiecare accelerogram.

F
y
y
= 0.235. n tabelul 6.10 se prezint
cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

Cerinta seismica
de deplasare SLU
Acc.01 0.251
Acc.02 0.170
Acc.03 0.152
Acc.04 0.217
Acc.05 0.303
Acc.06 0.248
Acc.07 0.193
Acc.08 0.159
Acc.09 0.255
Acc.10 0.208
Media 0.216

Pe direcia longitudinala [m]

Cerinta seismica
de deplasare SLU
Acc.01 0.222
Acc.02 0.127
Acc.03 0.119
Acc.04 0.191
Acc.05 0.249
Acc.06 0.139
Acc.07 0.186
Acc.08 0.145
Acc.09 0.174
Acc.10 0.175
Media 0.173

pe directia transversala [m]

6.1.2.3. Identificarea tipului de mecanism
Figurile 6.8,6.9,6.10 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare
pe directia longitudinala. Pe langa curgerea preretiilor, se pot observa rotiri plastice la nivelul
grinziilor insa acestea sunt relativ mici. Local se dezvolta si mecanisme de stalp slab insa
datorita prezentei peretiilor acestea sunt nesemnificative in evaluarea comportarii de
ansamblu. Trebuie insa acordata o atentie deosebita grinzilor care intra in pereti, care au la
cerinta seismica de deplasare rotiri mari. In situatia in care nu se intervine pentru consolidarea
acestora pentru cresterea capacitatii de rotire, la actiunea unui cutremur major acestea vor fi
avariate ca urmare a rotirilor mari impuse de deformatia peretilor.
58


59


Figura 6.11 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia transversala. Plastificarile la nivelul stalpilor sunt inexistente, iar la nivelul grinzilor
limitate cu cerinte de rotire plastica redusa.

Fig. 6.11: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv

60

6.1.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Avand in vedere ca introducerea peretiilor de consolidare modifica tipul de sistem
structural, din structura in cadre in structura cu pereti, ne intereseaza in special ca peretii sa nu
fie depasiti la forta taietoare. In tabelele de mai jos este prezentata verificarea la forta taietoare
a unui prete longitudinal si unul trasversal.


Etaj V
static neliniar
V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g V
cap. max
V
cap.max
/g Cedare
E6 114 172 8675 5784 14723 9815 Ductila
E5 2234 3351 8847 5898 14723 9815 Ductila
E4 2589 3883 9009 6006 14723 9815 Ductila
E3 3111 4666 9167 6112 14723 9815 Ductila
E2 3708 5563 9331 6221 14723 9815 Ductila
E1 3845 5767 9490 6327 14723 9815 Ductila
P 3208 4812 6137 4091 14723 9815 Fragila

Tab. 6.11: Forte taietoare perete longitudinal


Etaj
V
static
neliniar
V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g V
cap. max
V
cap.max
/g Cedare
E6 909 1364 6755 4504 13000 8667 Ductila
E5 349 524 6885 4590 13000 8667 Ductila
E4 1295 1942 7014 4676 13000 8667 Ductila
E3 1849 2774 7141 4760 13000 8667 Ductila
E2 2010 3014 7265 4844 13000 8667 Ductila
E1 2436 3655 7384 4923 13000 8667 Ductila
P 1477 2215 4315 2877 13000 8667 Ductila

Tab. 6.12: Forte taietoare perete transversal

Din tabele de mai sus se poate observa ca pe directia trasversala au o comportare
ductila, in timp ce pe directia longitudinala se recomanda cresterea armarii orizontale pe
primele doua niveluri.

6.1.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidata.
Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a peretiilor de consolidare.
De aceea, in continuare se va detalia calculul rotirii plastice a peretelui din axul 2. Se
presupune ca sectiunea peretelui respecta ipoteza lui Bernoulli, rotirea efectiva se va calucula
ca diferenta dintre deplasarile verticale ale capetelor peretelui de la primului nivel raportata la
inaltimea de nivel. Procedeul se aplica pentru primul nivel deoarece forma deformata arata
clar ca deformatiile plastice au fost localizate numai in aceasta zona.
61

Fig. 6.12: Sectiune de calcul rotire capabila perete

Fig. 6.13: Calculul rotirii plastice a peretelui

Se va detalia calculul rotirilor plastice pentru peretele din axul 2 cu metoda empirica.
Se vor lua in calcul numai armaturile longitudinale din bulbi din motivele specificate anterior.
Caracteristicile de confinare se vor calcula numai pentru zonele de capat. Calculul se
realizeaza conform anexei B din P100-3/2008. Etapele de calcul sunt urmatoarele:
1) Se calculeaza caracteristicile geometrice ale bulbului

2
2 2
2
0
0
03 . 3633
2
2 . 55
4
3
2 . 30
6
2 . 55 8 . 0 2 2 60 2
2 . 30 8 . 0 2 2 35 2
cm b
cm c h h
cm c b b
i
sw
sw
=
=
= = =
= = =

62

2) Se calculeaza factorul de eficienta al confinarii al bulbului comprimat

349 . 0 637 . 0 669 . 0 819 . 0
2 . 55 2 . 30 6
03 . 3633
1
2 . 30 2
20
1
2 . 55 2
20
1
6
1
2
1
2
1
0 0
2
0 0
= =
=

h b
b
b
s
h
s
i

3) Se calculeaza armarea transversala de confinare

2
2 2
2
2 2
37 . 1
4
8 . 0
36 . 0 2
4
8 . 0
2
94 . 1
4
8 . 0
932 . 0 2
4
8 . 0
2
cm A
cm A
swy
swx
=
=
=
=

4) Se calculeaza coeficientul de armare transversala. Se va considera coeficientul mediu de
armare.

00196 . 0
2
00114 . 0 00277 . 0
2
00114 . 0
20 60
37 . 1
00277 . 0
20 35
94 . 1
=
+
=
+
=
=
=
=
=
swy swx
sw
swy
swy
swx
swx
s h
A
s b
A

5) Se calculeaza aria de armatura intinsa si comprimata

2
2 2
2
2 2
55 . 45
4
2
2
4
5 . 2
8 20 2 25 8 '
18 . 65
4
2
2
4
5 . 2
12 20 2 25 12
cm A
cm A
s
s
=
= + =
=
= + =

6) Se calculeaza coeficientii mecanici de armare

033 . 0
37 . 19
5 . 283
30 540 2 35 60
55 . 45 '
'
047 . 0
37 . 19
5 . 283
30 540 2 35 60
18 . 65
=
+
= =
=
+
= =
cm
ym
c
s
cm
ym
c
s
f
f
A
A
f
f
A
A

7) Se calculeaza forta axiala normalizata. Se considera in mod acoperitor ca forta axiala de
calcul este cea datorata incarcarilor gravitationale, fara a lua in calcul cuplajul moale dat de
grinzile existente.
( )
06 . 0
37 . 19 350 600 2 33 300 5400
10 5 . 3665
3
=
+
=
cm c
Ed
f A
N

63

8) Peretii sunt usor cuplati, deci se va considera ca bratul de forfecare este egal cu inaltimea
peretelui de la planseul peste subsol.

m L
v
36 . 23 =

9) In final rezulta urmatoarea rotire plastica capabila:

rad rad
h
L
f
cm
ywm
sw
f
f
v
cm
pl
um
% 7 . 1 01686 . 0 25
6 . 6
36 . 23
37 . 19
047 . 0
033 . 0
4
007 . 0
25
'
4
37 . 19
5 . 283
0020 . 0 349 . 0
35 . 0
2 . 0
3 . 0
06 . 0
35 . 0
2 . 0
3 . 0
=

In zona de capat distanta dintre etrieri este de 200mm, iar distanta dintre 2 bare
longitudinale aflate la colt de etrier este mai mare de 200mm. Rezulta ca aceasta zona nu
respecta prevederile codurilor actuale de proiectare. De aceea, conform anexei B din P100-
3/2008 rotirea plastica capabila se va multiplica cu 0.8. Mai mult, pentru ca se folosesc bare
netede tip OB37, aderenta dintre armatura si beton este scazuta si rotirea plastica va fi
multiplicata si cu 0.5. Astfel rotirea plastic capabila se va reduce cu 4 . 0 1 8 . 0 5 . 0 = si va fi
egala cu 0.007 radiani.

Element
Directi
logitudianala
Directia
trasversala
pl
0.4
pl

pl
0.4
pl

Perete 0.0149 0.006 0.017 0.007

Tab. 6.13: Rotirile plastice capabile [radiani]

cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.

``

Fig. 6.14: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala
64

Fig. 6.15: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala

R3 = 0.44/0.22= 2.00,
R3 = 0.24/0.22 = 1.10,

cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.

Fig. 6.16: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala
65

Fig. 6.17: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala

R3 = 0.44/0.17= 2.59,
R3 = 0.24/0.17 = 1.41,

6.1.3. Concluzii
Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3,
principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.10, in
cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia
consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al
evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic,
absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in
special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice
importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.

66

6.2. Contravantuiri metalice
6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare
Solutia consolidarii structurii prin introducerea de contravantuiri metalice aduce un
impact minor asupra functionarii cladirii pe durata executiei lucrarilor, limiteaza spargerile in
structura existenta si limiteaza dezvoltarea exagerata a elementelor structurale la interior.
Contravantuirile metalice pot fi folosite in diferite configuratii in functie de
mecanismul de plastificare dorit.
Astfel o modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente este de a
introduce in ochiurile de cadru diagonale metalice in X cu comportare in domeniul elastic.
Diagonalele vor fi introduse in locul peretiilor de consolidare din figura 18. Modul de
comportare al structurii consolidate se va apropia foarte mult de cel al structurii consolidate
cu pereti de beton armat. Disiparea de energie se va realiza prin intermediul curgerii armaturii
din bulbi existenti, iar diagonalele metalice sunt proiectate astfel incat sa ramana in domeniul
elastic la formarea mecanismului global de plastificare.
Un alt mecanism de plastificare se poate obtine prin dirijarea disiparii de energie in
diagonalele nou introduse. Acest tip de sistem structural aparea mai vantajos in prima faza
avand in vedere faptul ca articulatiile plastice vor fi dirijate in elemente noi, detaliate
corespunzator disiparii histeretice de energie. Se propune intorducerea de diagonale centrice
atat pe directia longitudinala, cat si pe directia transversala. In functie de modul de
comportare histeretica se disting doua configuratii structurale. Un prim sistem structural este
cel in care se va conta doar pe aportul diagonalelor intinse la preluarea solicitarilor seismice,
diagonalele comprimate flamband in domeniul elastic. Un al doilea sistem structural este cel
in care se vor folosi diagonale cu comportare simetrica la intindere si compresiune, flambajul
diagonalei comprimate fiind impiedicat.
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60
pentru sistemul de consolidare cu diagonale metalice cu comportare elastica, 4 pentru sistemul
de consolidare cu diagonale metalice la care se conteaza doar pe aportul diagonalei intinse.

6.2.1.1. Rezistenta materialelor
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru
materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor

Otel S355 Compresiune/Intindere de calcul fy 355 N/mm
2

Tab. 6.14: Rezistentele materialelor nou introduse

6.2.1.2. Dimensionarea solutiei de consolidare
In cazul urmaririi unei comportari elastice a diagonalelor valorile de proiectare ale
fortei axiale din diagonale se obtin prin multiplicarea solicitarii seismice de cod cu factorul
1.1xg
ov
xW. Acesta are valoare 1.39 pe directia transversala si respectiv 1.55 pe directia
longitudinala. Se asigura astfel dimensionarea diagonalelor la solicitarea maxima, asociata
mecanismului de plastificare.
Pentru celelalte doua solutii de consolidare, cand disiparea de energie are loc in
diagonale eforturile de dimensionare se obtin in mod direct din solicitarile seismice. Urmand
ca pentru verificarea elementelor structurii existente actiunea seismica sa fie multiplicata cu
factorul 1.1xg
ov
xW.
67

Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor eforturile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor eforturile din
structura existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rigiditate comparabila
cu cea a sistemului de contravantuire. Prin cresterea participarii structurii existente la
preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii prin solutii
ce implica modificarea sistemului structural si anume descarcarea structurii existente si
limitarea cerintelor seismice asupra acesteia. Din acest motiv consolidarea structurilor in
cadre de beton armat prin intermediul sistemelor de contravantuire cu disipare de energie in
diagonale apare ca o solutie neviabiala, intr-o prima evaluare.

6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare elastica
6.2.2.1. Dimensionarea si modelarea contravantuirilor
Dimensiunile sectionale ale contravanturilor au rezultat dintr-un proces iterativ de
verificare a eforturilor efective de compresiune, rezultate din analiza static neliniara, cu
eforturile capabile de compresiune ale sectiunilor, calculate dupa stas 10108/78 asfel:

Calculul C.V., cadrul longitudinal, Ax B, P, Tv 244.5x25:

L 4.38m :=
Definirea sectiunii:
D 244.5mm :=
t 25mm :=
Definirea materialului folosit (S355JR):
R 355
N
mm
2
:=
E 2.1 10
5
N
mm
2
:=
Verificarea supletii (clasa 1):
Rol37 240
N
mm
2
:=
Rol37
R
0.5
:= 0.822 =
50 41.111 =
D
t
9.78 =
D
t
50 <
Caracteristici sectionale:
A
D
2
D 2t ( )
2
4
:= A 0.017m
2
=

68

Iy
D
4
D 2t ( )
4
64
:= Iy 1.052 10
4
m
4
=
Iz
D
4
D 2t ( )
4
64
:= Iz 1.052 10
4
m
4
=

iy
Iy
A
:= iy 0.078m =
iz
Iz
A
:= iz 0.078m =
VERIFICAREA DE ZVELTETE
lfy L := lfy 4.38m =
lfz
L
2
:= lfz 2.19m =
y
lfy
iy
:=
y 56.077 =
z
lfz
iz
:=
z 28.039 =
e
E
R
:= e 76.409 =
ry
y
e
:= ry 0.734 =

rz
z
e
:= rz 0.367 =
1.30 ry < rz 2.0 < ,
pe axa y-y, z-z se va alege curba A
y 0.6465
3621
y
2
+
0.6465
3621
y
2
+
2
7242
y
2
:=
y 0.834 =
z 0.6465
3621
z
2
+
0.6465
3621
z
2
+
2
7242
z
2
:=
z 0.966 =
min y z , ( ) := 0.834 =
Nc A R := Nc 5.102 10
6
N =

Nt A R := Nt 6.12 10
6
N =
69

Pentru contravantuirile verticale din cadrul longitudinal central amplasate la parter,
efortul de compresiune maxim are valoarea de 4630 kN. Forta axiala de compresiune
capabila a sectiunii este de 5102 kN.
Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezistenta de 20% la solicitari de intindere si o pierdere de rezistenta cuprinsa
in intervalul de 70%-80% pentru solicitarile de compresiune. Pentru determinarea
deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.

Fig. 6.18: Curba Forta-Deformatie diagonala metalica, parter, cadru longitudinal

Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare
etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala, cat si pe ceea transversala. Au fost dimensionate
mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel
incat rotirile efective sa aiba valori mai mici decat cele capabile. Pe directia transversala,
acolo unde rotirile efective nu depasesc cu mult valorile rotirilor capabile, s-a urmarit marirea
rigiditatii astfel incat perioadele de vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare.
Dimensiunile finale ale diagonalelor metalice sunt prezentate in figurile 6.19 si 6.20.

Fig. 6.19: Dimensiuni diagonale cadru longitudinal
70

Fig. 6.20: Dimensiuni diagonale cadru transversal

Tabelul 6.15 prezinta rezultatele analizei modale in urma aplicarii solutiei de
interventie. Se observa ca structura devine mult mai rigida pe directia longitudinala, perioada
scazand de la 1.35s la 0.83s.
Modul T [s]
Fatori de participare
modali
UX UY RZ
1 0.833 0.688 0.00 0.00
2 0.826 0.00 0.704 0.00
3 0.715 0.00 0.00 0.69


6.2.2.2. Evaluarea solutiei de consolidare
6.2.2.2.1. Analiza static neliniara
n figurile urmtoare se prezint curbele forta adimensionalizata-deplasare pentru
direcia longitudinala si respectiv directia transversala.

71


Fig. 6.22: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia trasversala

6.2.2.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.21 s-a obinut o for de curgere egal
cu F
y
= 12240 KN, for ce corespunde unui factor c
y
= 0.215 (unde c
y
reprezint raportul
ntre fora de curgere i greutatea total a structurii).

cu F
y
= 14518 kN, for ce corespunde unui factor c
y
= 0.255.

72


6.2.2.2.3. Identificare tipului de mecanism
Figurile 6.23, 6.24, 6.25 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de
deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii, acest lucru are ca efect scaderea cerintei de
deformatie a articulatiilor plastice din mecanism. Cu toate acestea rotirile plastice raman
ridicate, in cadrele A si C la partea superioara a stalpilor de la ultimul nivel, si in cadrul B la
extremitatile grinzilor adiacente cadrelor contravantuite. In cadrul A, in axele 8, 9 si 10 apar
mecanisme locale de stalpi.

Cerinta seismica
de deplasare SLU
Acc.01 0.326
Acc.02 0.219
Acc.03 0.222
Acc.04 0.232
Acc.05 0.288
Acc.06 0.321
Acc.07 0.261
Acc.08 0.249
Acc.09 0.242
Acc.10 0.273
Media 0.263
Cerinta seismica
de deplasare SLU
Acc.01 0.342
Acc.02 0.223
Acc.03 0.218
Acc.04 0.210
Acc.05 0.254
Acc.06 0.284
Acc.07 0.215
Acc.08 0.243
Acc.09 0.229
Acc.10 0.293
Media 0.257
73



Se poate observa o imbunatatire a mecanismului de plastificare al structurii
consolidate si o reducere generalizata a rotirilor plastice.

74

directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii. Valoarea rotirilor plastice ale grinzilor din cadrele
necontravantuite au scazut sub valoarea de 0.010 rad, iar in cadrele contravantuite rotirile
plastice au crescut usor in grinzile adiacente. Datorita capacitatii mari la incovoiere cat si a
cerintei de deplasare care a scazut, nu se mai formeaza articulatii plastice la baza stalpilor.

Fig. 6.26: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrului transversal de fronton, cadrulului
curent si cadrului contravantuit la cerinta seismica de deplasare [radiani]

75

6.2.2.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 102 141 94 Fragila
P 137 206 138 Ductila
E1 114 188 125 Ductila
E2 114 188 125 Ductila
E3 89 177 118 Ductila
E4 85 177 118 Ductila
E5 76 168 112 Ductila
E6 55 168 112 Ductila
Tab. 6.18: Grinzi cadru longitudinal de fatada
[kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 145 258 172 Ductila
E1 90 171 114 Ductila
Tab. 6.19: Grinzi cadru longitudinal central
[kN]
Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
E1 72 277 185 Ductila
E2 76 280 187 Ductila
E3 52 290 193 Ductila
E4 62 292 195 Ductila
E5 25 339 226 Ductila
E6 73 347 231 Ductila
Tab. 6.20: Stalpi marginali cadru longitudinal
de fatada [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 8 266 178 Ductila
E1 57 290 193 Ductila
E2 54 336 224 Ductila
E3 43 340 227 Ductila
E4 42 382 255 Ductila
E5 32 387 258 Ductila
E6 38 391 260 Ductila
central [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
P 125 251 167 Ductila
E1 115 266 178 Ductila
E2 110 269 179 Ductila
E3 85 281 188 Ductila
E4 85 283 189 Ductila
E5 60 324 216 Ductila
E6 95 355 237 Ductila
Tab. 6.22: Stalpi centrali cadru longitudinal de
fatada [kN]
Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
P 118 251 167 Ductila
E1 97 266 178 Ductila
E2 84 269 179 Ductila
E3 68 281 188 Ductila
E4 67 283 189 Ductila
E5 58 324 216 Ductila
E6 48 355 237 Ductila
Tab. 6.23: Stalpi centrali cadru longitudinal
central [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala elementele au o
comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind evitate.

76


Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 185 298 199 Ductila
P 185 298 199 Ductila
E1 175 280 186 Ductila
E2 175 280 186 Ductila
E3 155 261 174 Ductila
E4 155 261 174 Ductila
E5 135 242 161 Ductila
E6 80 203 135 Ductila
Tab. 6.24: Grinzi cadru transversal de fronton
[kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 225 350 233 Ductila
P 210 330 220 Ductila
E1 190 309 206 Ductila
E2 190 309 206 Ductila
E3 165 289 192 Ductila
E4 165 289 192 Ductila
E5 140 267 178 Ductila
E6 110 203 135 Ductila
Tab. 6.25: Grinzi cadru transversal
contravantuit [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 190 283 188 Fragil
P 150 288 192 Ductila
E1 185 347 231 Ductila
E2 140 350 233 Ductila
E3 120 380 253 Ductila
E4 148 383 255 Ductila
E5 102 453 302 Ductila
E6 65 461 307 Ductila
Tab. 6.26: Stalpi marginali cadru transversal de
fronton [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 215 278 186 Fragil
P 210 281 188 Fragil
E1 215 333 222 Ductila
E2 165 336 224 Ductila
E3 135 369 246 Ductila
E4 170 371 247 Ductila
E5 120 436 291 Ductila
E6 135 448 299 Ductila
Tab. 6.27: Stalpi marginali cadru transversal
contravantuit [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 227 333 222 Fragil
P 223 392 261 Ductila
E1 223 397 264 Ductila
E2 187 449 299 Ductila
E3 155 454 302 Ductila
E4 177 496 331 Ductila
E5 130 501 334 Ductila
E6 78 504 336 Ductila
Tab. 6.28: Stalp central cadru transversal de
fronton [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 222 330 220 Fragil
P 165 382 255 Ductila
E1 180 386 257 Ductila
E2 120 436 291 Ductila
E3 95 441 294 Ductila
E4 125 487 325 Ductila
E5 110 507 338 Ductila
E6 50 563 375 Ductila
Tab. 6.29: Stalp central cadru transversal
contravantuit [kN]

elementele au o comportare ductila. Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea
sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este
depasita de regula cu cel mult 10%.

77

6.2.2.2.5. Verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului
transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada.
Semnele + sau se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la
partea inferioara, iar cu la partea superioara).

Rotire
plastica
Rotiri capabile
+
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Minima 0.030 0.012 0.006 0.022 0.009 0.004
Maxima 0.054 0.022 0.020 0.027 0.011 0.018
Medie 0.039 0.016 0.013 0.025 0.010 0.011

Tab. 6.30: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal
contravantuit [radiani]

Rotire
plastica
Rotiri capabile
+
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Minima 0.033 0.013 0.003 0.023 0.009 0.002
Maxima 0.051 0.021 0.010 0.026 0.010 0.009
Medie 0.04 0.016 0.007 0.025 0.010 0.006

Tab. 6.31: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]

Rotire
plastica
Rotiri capabile
+
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Minima 0.029 0.012 0.0075 0.022 0.009 0.0035
Maxima 0.041 0.016 0.027 0.026 0.010 0.025
Medie 0.037 0.015 0.017 0.024 0.009 0.014

Tab. 6.32: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]

Rotire
plastica
Rotiri capabile +
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Minima 0.023 0.009 0.0035 0.019 0.008 0.004
Maxima 0.042 0.017 0.013 0.026 0.010 0.012
Medie 0.035 0.014 0.008 0.024 0.009 0.008

Tab. 6.33: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]

Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o
valoare medie mai mare.
78

Rotire plastica
Cadrul longitudinal Cadrul transversal
Rotiri efective + Rotiri efective - Rotiri efective + Rotiri efective -
pl ef

pl ef

pl ef

pl ef

Minima 0.013 0.012 0.012 0.009
Maxima 0.027 0.025 0.020 0.018
Medie 0.020 0.019 0.016 0.014

Tab. 6.34: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]

capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.

Element
Cadrul fronton Cadrul contravantuit
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Stalp central 0.013 0.005 elastic 0.012 0.005 0.0042
Stalp marginal 0.015 0.006 elastic 0.014 0.006 elastic

Tab. 6.35: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale
[radiani]

Element
Cadrul fronton Cadrul central
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Stalp marginal 0.018 0.007 elastic 0.017 0.007 elastic

Tab. 6.36: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale
[radiani]

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.23, 6.24, 6.25. In
cadrele de fatada, rotirile plastice de la extremitatile grinzilor nu depasesc valorile rotirilor
capabile, iar in cadrul central valorile rotirilor plastice capabile sunt depasite doar in grinzile
adiacente ochiurilor de cadru contravantuite.
Rotirile capabile de la baza stalpilor sunt depasite local, numai in cadrul central B, la
stalpii din axul 6 si 12. In cadrele de fatada, la partea superioara a stalpilor de la ultimul etaj,
se formeaza articulatii plastice ce depasesc usor valoare rotirii plastice capabile de 0.009 rad
(0.4
pl cap
).

cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 6.26. Valoarea
rotirilor plastice capabila este depasita doar in grinzile adiacente ochiurilor de cadru
contravantuite, la partea superioara. La baza stalpilor de la parter, cat si in grinzile cadrelor
necontravantuite, valorile rotirilor efective nu depasesc valorile capabile.
In figurile 6.27 si 6.28 este prezentat, pentru articulatia de la baza stalpului din axul
B6, graficul Forta axiala deformatie si graficul Moment rotire obtinut din analiza static
neliniara.
79

Deformatia ultima, asociata SLU, are valoarea de 6,5 si corespunde unei forte
axiale de intindere in stalp de 1292 kN. Rotirea efectiva are valoarea de 0.014 rad, si
reprezinta valoarea maxima monitorizata la baza tuturor stalpilor din structura.
corespunzatoare ruperii primului stalp la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 0.100/0.065= 1.53,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.050/0.065 = 0.92,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.5.

Fig. 6.27: Forta axiala si deformatia
maxima de intindere la baza stalpului din
cadrul contravantuit central [kN]

Fig. 6.28: Momentul si rotirea maxima la
baza stalpului din cadrul contravantuit
central [kNm]

6.2.2.3. Concluzii
Introducerea in structura a sistemului de contravantuiri cu comportare elastica are ca
efecte scaderea perioadei proprii de vibratie pe directia longitudinala de la 1.35sec. la 0.83sec.
si cresterea capacitatii de preluare a fortelor laterale. Factorul c
y
se majoreaza, pe directia
longitudinala, de la valoarea de 0.09 la 0.215, iar pe directia transversala, de la valoarea de
0.16 la valoarea de 0.255.
Elementele cu o comportare fragila, atat de pe directia transversala cat si de pe cea
longitudinala, sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura, iar fortele taietoare
capabile din acestea sunt depasite cu cel mult 10%. Majoritatea cedarilor sunt de natura
ductila, datorate momentului incovoietor.
Valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au scazut drastic (0.025rad), si in general
nu depasesc valorile rotirilor plastice capabile. Local, la partea superioara a stalpilor de la
ultimul nivel si in grinzile adiacente ochiurilor de cadru contravantuite, rotirile efective le
depasesc, cu valori reduse, pe cele capabile. Aceste zone, de la extremitatile grinzilor,
trebuiesc atent detaliate astfel incat sa li se mareasca ductilitatea si capacitatea de rotire.
Astfel se poate aprecia conform valorii indicatorului R3, ca structura consolidata se
incadreaza in clasa a III-a de risc seismic, sistemul de consolidare reducand cerintele de
deformare plastica asupra sistemului existent. Trebuie insa acordata o atentie deosebita
grinzilor adiacente ochiului de cadru consolidate.

80

6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai la
intindere
6.2.3.1. Dimensionarea si modelarea contravantuirilor
Dimensiunile preliminare ale contravantuirilor au rezultat din eforturile axiale de
intindere din diagonalele grinzii cu zabrele. Aceasta grinda cu zabrele s-a format intre stalpii
B6 si B7 si diagonala intinsa dintre acestia. Efortul de intindere in diagonala a fost obtinut,
din echilibrul de nod, considerand ca stalpul B6 este solicitat la forta axiala capabila de
intindere.
Dimensiunile finale ale contravantuirilor au rezultat prin scaderea progresiva a
sectiunilor preliminare, in modelul de calcul, pana in momentul in care in stalpul din axul B6,
la parter, s-a obtinut forta axiala capabila de intindere. Contravantuirile au fost verificate dupa
stas 10108/78. S-a urmarit ca toate diagonalele metalice nou introduse sa se palstifice la
intindere, iar aceste deformatii au fost monitorizate astfel incat sa nu depaseasca valorile
capabile determinate cu ajutorul prescriptilor din FEMA 273.

D
t
12.989 =

D
t
50 <

Calculul C.V., cadrul longitudinal; Ax B; P; Tv 114.3x8.8:

L 4.38m :=
Definirea sectiunii:
D 114.3mm :=
t 8.8mm :=
Definirea materialului folosit (S355JR):
R 355
N
mm
2
:=
E 2.1 10
5
N
mm
2
:=
Verificarea supletii (clasa 1):
Rol37 240
N
mm
2
:=
Rol37
R
0.5
:= 0.822 =
50 41.111 =

81

z 0.816 =

Caracteristici sectionale:
A
D
2
D 2t ( )
2
4
:= A 2.917 10
3
m
2
=
Iy
D
4
D 2t ( )
4
64
:= Iy 4.086 10
6
m
4
=
Iz
D
4
D 2t ( )
4
64
:= Iz 4.086 10
6
m
4
=
iy
Iy
A
:= iy 0.037m =
iz
Iz
A
:= iz 0.037m =
VERIFICAREA DE ZVELTETE
lfy L := lfy 4.38m =
lfz
L
2
:= lfz 2.19m =
y
lfy
iy
:= y 117.02 =
z
lfz
iz
:= z 58.51 =
e
E
R
:= e 76.409 =
ry
y
e
:= ry 1.531 =
rz
z
e
:= rz 0.766 =
1.30 ry < rz 2.0 < ,

pe axa y-y, z-z se va alege curba A
y 0.6465
3621
y
2
+
0.6465
3621
y
2
+
2
7242
y
2
:=
y 0.362 =
z 0.6465
3621
z
2
+
0.6465
3621
z
2
+
2
7242
z
2
:=
82

Ncr 4.415 10
5
N =

Pentru contravantuirile din cadrul longitudinal central amplasate la parter, deformatia
la intindere se afla in jurul valorii de 0.006. Deformatia capabila la intindere inainte de
pierderea de rezistenta este de 0.0203.
Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezistenta de 20% din forta de intindere capabila a sectiunii, la solicitari de
intindere. Pentru solicitarile de compresiune s-a modelat flambajul sectiunii ca o pierdere
drastica de rezistenta pana la valori de 0.01 din forta critica de flambaj. Pentru determinarea
deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.

Fig. 6.29: Curba forta-deformatie diagonala metalica, parter, cadrului longitudinal

Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare
etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala cat si pe ceea transversala. In final, deformatiile
efective la intindere din diagonalele de pe cadrul longitudinal se afla in intervalul 0.005-
0.0125, iar cele de pe cadrele transversale in intervalul 0.004-0.008, in timp ce valoarea
capabila a deformatiei inainte de pierderea de rezistenta este de 0.0203.
Au fost dimensionate mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, iar mai apoi
cele de pe cadrul transversal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel incat perioadele de
vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare.
In final diagonalele de metal au rezultat cu urmatoarele dimensiuni:
min y z , ( ) := 0.362 =
Nc A R :=
Nc 3.752 10
5
N =
Nt A R := Nt 1.035 10
6
N =
Ncr

2
E Iy
lfy
2
:=
83

Fig. 6.30: Dimensiuni diagonalelor cadru longitudinal central

Fig. 6.31: Dimensiunile diagonale de pe cadrele transversale consolidate

84

Tabelul 6.37 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se
observa ca structura devine mai rigida pe directia longitudinala, perioada scazand de la 1.35s
la 1.017s.
Modul T [s]
Fatori de participare
modali
UX UY RZ
1 1.017 0.728 0.00 0.00
2 0.955 0.00 0.703 0.00
3 0.845 0.00 0.00 0.712


6.2.3.2. Evaluarea solutiei de consolidare
6.2.3.2.1. Analiza static liniara
n figurile urmtoare sunt prezinte curbele forta adimensionalizata-deplasare obinut
pentru direcia longitudinala si respectiv directia transversala.

Fig. 6.32: Curba forta adimensionalizata deplasare Directia longitudinala
85


6.2.3.2.2. Determinarea cerintei de deplasare
cu F
y
= 7914 KN, for ce corespunde unui factor c
y
= 0.139 (unde c
y
fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 6.38 se prezint cerinele de
deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

cu F
y
= 11671 kN, for ce corespunde unui factor c
y
= 0.205. n tabelul 6.39 se prezint
cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.

Cerinta seismica
de deplasare
SLU
Acc.01 0.350
Acc.02 0.241
Acc.03 0.349
Acc.04 0.520
Acc.05 0.454
Acc.06 0.419
Acc.07 0.263
Acc.08 0.266
Acc.09 0.314
Acc.10 0.327
Media 0.350
Cerinta seismica
de deplasare
SLU
Acc.01 0.291
Acc.02 0.227
Acc.03 0.259
Acc.04 0.397
Acc.05 0.290
Acc.06 0.336
Acc.07 0.297
Acc.08 0.280
Acc.09 0.249
Acc.10 0.262
Media 0.304
86

6.2.3.2.3. Identificare tipului de mecanism
Figurile 6.34,6.35,6.36 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de
deplasare pe directia longitudinala. Introducerea contravantuirilor metalice, ce lucreaza numai
la intindere, nu a putut schimba mecanismul global de plastificare al structurii, deformatiile
plastice concentrandu-se in continuare in primele 5 nivele ale structurii. Singura schimbare
notabila, a acestei solutii de consolidare, este scaderea generalizata a rotirilor plastice cu
aproximativ 0.015 rad.


la cerinta seismica de deplasare in radiani [radiani]

87


Figura 6.37 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila, a
contravantuirilor metalice din cadrul longitudinal central B, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Deformatiile plastice se concentreaza in primele 6 nivele ale structurii, iar
valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.65. Contravantuirile de la
ultimul etaj raman in domeniul elastic de comportare.
Marirea sectiunilor contravantuirilor de la etajele 3 si 4, duce la schimbarea
mecanismului de plastificare al structurii in cel ideal, in care deformatiile se dezvolta pe toata
inaltimea structurii. Atat in contravantuirile metalice, cat si in grinzile de la ultimele 2 nivele
ar aparea articulatii plastice, insa in sectiunile de la baza stalpiilor de la parter ar exista forte
axiale de intindere mai mari decat cele capabile, ca urmare a de sectiunile prea mari ale
diagonalelor. In aceasta solutie de consolidare se urmareste disiparea de energie numai in
elementele nou introduse.

Fig. 6.37: Deformatile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului longitudinal B
la cerinta, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si deformatia capabila
88

directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii.

Fig. 6.38: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrulor transversale de fronton, cadrulului
curent si cadrelor contravantuite la cerinta seismica de deplasare [radiani]

Figura 6.39 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila a
contravantuirilor metalice din cadrul transversal 13 si 15, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.40 .

89

Fig. 6.39: Deformatiile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului transversal 13 si 15
la cerinta seismica de deplasare, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si
deformatia capabila

6.2.3.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 95 141 94 Fragila
P 175 206 138 Fragila
E1 110 188 125 Ductila
E2 110 188 125 Ductila
E3 90 177 118 Ductila
E4 90 177 118 Ductila
E5 73 168 112 Ductila
E6 32 168 112 Ductila
Tab. 6.40: Grinzi cadru longitudinal de fatada
[kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 165 258 172 Ductila
P 100 171 114 Ductila
E1 100 171 114 Ductila
Tab. 6.41: Grinzi cadru longitudinal central
[kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
E1 90 277 185 Ductila
E2 82 280 187 Ductila
E3 65 290 193 Ductila
E4 50 292 195 Ductila
E5 34 339 226 Ductila
E6 32 347 231 Ductila
de fatada [kN]
Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
E1 78 290 193 Ductila
E2 62 336 224 Ductila
E3 56 340 227 Ductila
E4 55 382 255 Ductila
E5 25 387 258 Ductila
E6 10 391 260 Ductila
central [kN]
90

Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
P 146 251 167 Ductila
E1 120 266 178 Ductila
E2 115 269 179 Ductila
E3 90 281 188 Ductila
E4 73 283 189 Ductila
E5 65 324 216 Ductila
E6 40 355 237 Ductila
Tab. 6.44: Stalpi centrali cadru longitudinal de
fatada [kN]
Etaj V
cerinta
V
capabil

V
capabil
/g
Cedare
S 135 248 166 Ductila
P 140 251 167 Ductila
E1 150 266 178 Ductila
E2 105 269 179 Ductila
E3 102 281 188 Ductila
E4 70 283 189 Ductila
E5 50 324 216 Ductila
E6 25 355 237 Ductila
Tab. 6.45: Stalpi centrali cadru longitudinal
central [kN]
Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 185 298 199 Ductila
P 185 298 199 Ductila
E1 170 280 186 Ductila
E2 170 280 186 Ductila
E3 150 261 174 Ductila
E4 150 261 174 Ductila
E5 135 242 161 Ductila
E6 80 203 135 Ductila
Tab. 6.46: Grinzi cadru transversal de fronton
[kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 220 350 233 Ductila
P 210 330 220 Ductila
E1 195 309 206 Ductila
E2 195 309 206 Ductila
E3 170 289 192 Ductila
E4 170 289 192 Ductila
E5 140 267 178 Ductila
E6 105 203 135 Ductila
Tab. 6.47: Grinzi cadru transversal
contravantuit [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
P 190 288 192 Ductila
E1 185 347 231 Ductila
E2 160 350 233 Ductila
E3 130 380 253 Ductila
E4 140 383 255 Ductila
E5 90 453 302 Ductila
E6 60 461 307 Ductila
Tab. 6.48: Stalpi marginali cadru transversal de
fronton [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
P 225 281 188 Fragil
E1 220 333 222 Ductila
E2 185 336 224 Ductila
E3 175 369 246 Ductila
E4 162 371 247 Ductila
E5 122 436 291 Ductila
E6 115 448 299 Ductila
Tab. 6.49: Stalpi marginali cadru transversal
contravuit [kN]

Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 140 333 222 Ductila
P 260 392 261 Ductila
E1 230 397 264 Ductila
E2 225 449 299 Ductila
E3 190 454 302 Ductila
E4 160 496 331 Ductila
E5 135 501 334 Ductila
E6 65 504 336 Ductila
Tab. 6.50: Stalp central cadru transversal de
fronton [kN]
Etaj V
cerinta
V
capabil
V
capabil
/g Cedare
S 215 330 220 Ductila
P 285 382 255 Fragil
E1 280 386 257 Fragil
E2 240 436 291 Ductila
E3 220 441 294 Ductila
E4 170 487 325 Ductila
E5 155 507 338 Ductila
E6 75 563 375 Ductila
Tab. 6.51: Stalp central cadru transversal
contravantuit [kN]
91

Din tabelele de mai sus se poate observa ca atat pe directia longitudinala, cat si pe cea
transversala elementele au o comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate.
Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea sunt reduse ca numar si amplasate
izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.

6.2.3.2.5. Verificarea verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor
capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului
transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada.
Semnele + sau se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la
partea inferioara, iar cu la partea superioara).

Rotire
plastica
Rotiri capabile
+
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Minima 0.030 0.012 0.007 0.022 0.009 0.005
Maxima 0.054 0.022 0.019 0.027 0.011 0.015
Medie 0.039 0.016 0.013 0.025 0.010 0.010

Tab. 6.52: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal
contravantuit [radiani]

Rotire
plastica
Rotiri capabile
+
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Minima 0.033 0.013 0.007 0.023 0.009 0.004
Maxima 0.051 0.021 0.018 0.026 0.010 0.015
Medie 0.04 0.016 0.013 0.025 0.010 0.010

Tab. 6.53: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]

Rotire
plastica
Rotiri capabile
+
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Minima 0.029 0.012 0.009 0.022 0.009 0.007
Maxima 0.041 0.016 0.031 0.026 0.010 0.027
Medie 0.037 0.015 0.020 0.024 0.009 0.017

Tab. 6.54: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]

92

Rotire
plastica
Rotiri capabile
+
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Minima 0.023 0.009 0.009 0.019 0.008 0.005
Maxima 0.042 0.017 0.027 0.026 0.010 0.025
Medie 0.035 0.014 0.018 0.024 0.009 0.015

Tab. 6.55: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]

Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o
valoare medie mai mare.

Rotire plastica
Cadrul longitudinal Cadrul transversal
Rotiri efective + Rotiri efective - Rotiri efective + Rotiri efective -
pl ef

pl ef

pl ef

pl ef

Minima 0.012 0.010 0.007 0.005
Maxima 0.031 0.027 0.019 0.015
Medie 0.022 0.019 0.013 0.010

Tab. 6.56: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]

capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.

Element
Cadrul fronton Cadrul contravantuit
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Stalp
marginal
0.015 0.006 elastic 0.014 0.006 0.001

Tab. 6.57: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale

Element
Cadrul fronton Cadrul central
pl cap
0.4
pl cap

pl ef

pl cap
0.4
pl cap

pl ef

Stalp central 0.015 0.006 0.008 0.015 0.006 0.013
Stalp
marginal 0.018 0.007
0.002
0.017 0.007
elastic

Tab. 6.58: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale

93

Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.34,6.35,6.36.
Rotirile plastice efective din grinzi, la incovoiere la partea superioara si inferioara, depasesc
rotirile plastice capabile.
Atat in cadrul central, cat si in cel de fronton, exista stalpi izolati, unde rotirile plastice
efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.

Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figura 6.38. In grinzi, la
partea superioara, rotirile plastice efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.
In cadrele de fronton, la baza stalpilor de la parter nu se formeaza articulatii plastice;
in cadrul central se formeaza articulatii plastice insa valoarea rotirilor este foarte mica.
corespunzatoare ruperii primei diagonale la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 1.54

6.2.3.3. Concluzii
Aportul de rigiditate al sistemului de contravantuiri cu comportare in domeniul plastic
a scazut perioada proprie de vibratie a structurii, de la 1.35sec. la 1.02sec pe directia
longitudinala si a crescut usor capacitatea de preluare a fortelor laterale. Astfel factorul c
y
s-a
majorat de la 0.09 la 0.139 pe directia longitudinal, iar pe directia transversala de la valoarea
de 0.16 la 0.205.
Mecanismul de plastificare al structurii ramane asemanator cu cel din structura
neconsolidata, deformatiile plastice concentrandu-se in primele 5 nivele ale structurii. In
elementele ultimelor 2 etaje nu se pot realiza articulatii plastice din cauza limitarii fortelor
axiale de intindere in stalpi.
La fel ca si in cazul sistemului de consolidare cu contravantuiri in domeniul elastic,
elementele cu o comportare fragila sunt limitate ca numar, iar fortele taietoare capabile, din
acestea, sunt depasite cu maxim 10%.
Comparand valorile rotirilor plastice din figurile 4.3,4.4,4.5 cu cele din figurile
6.34,6.35,6.36 se poate observa ca, in general, valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au
scazut cu 0.015rad. O valoare care nu este suficienta, astfel incat rotirile capabile sa nu fie
depasite de cele efective. Valorile capabile ale rotirilor sunt drastic afectate de lipsa detalierii
corespunzatoare a zonelor potential plastice si de folosirea armaturilor netede.
Astfel cu toate ca valoarea minima a indicatorului R3, pentru elementele de
consolidare este ridicata, clasa de risc seismic este II, ca urmare a incapacitatii sistemului de
consolidare de a reduce rotirile palastice din elementele neconsolidate, manifestandu-se o
depasiere generalizata a rotililor plastice capabile, in special la nivelul grinzilor de pe directia
longitudinala. Valoarea indicatorului R3 asociata depasirii rotiri capabile pentru grinzile de pe
directia longitudinala este egala cu:
R3 = 0.024/0.017= 1.41,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.009/0.017 = 0.53,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.4.

94

6.2.4. Concluzii
Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor solicitarile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor solicitarile
asupra structuri existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rezistenta
comparabila cu cea a sistemului de contravantuiri. Prin cresterea participarii structurii
existente la preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii,
si anume descarcarea structurii existente si limitarea cerintelor seismice asupra acesteia.

Ejemplo Calculo Edificio Hormigon

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ejemplo Calculo Edificio Hormigon

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

Exemple de proiectare a lucrarilor de interventie

You might also like