PARTEA I

PIAA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Introducere 3
Capitolul I. Piaa i produsul 5
1.1. Piaa 5
1.2. Produsul i ciclul de via al produsului 6
1.3. Produsul agroalimentar 10
1.4. Piaa produselor agroalimentare 11
Capitolul II. Cererea i oerta de produse agroalimentare 13
2.1. Cererea de produse agroalimentare 13
2.2. !erta de produse agroalimentare 1"
2.3. #eacia $ntre cerea i oerta de produse agroalimentare 1%
Capitolul III. &imensiunile pieei produselor agroalimentare 20
3.1. 'ecesitatea cercetrii pieei 20
3.2. Capacitatea pieei produselor agroalimentare 21
3.3. dimensiunea pieei produselor agroalimentare 22
3.4. (egmentarea pieei produselor agroalimentare 23
Capitolul IV. Comerciali)area pe piaa produselor agroalimentare 25
4.1.Caracteristicile comerului cu produse agroalimentare 25
4.2. Comerul en*gross cu produse agroalimentare 2%
4.3. Comerul en*datail cu produse agroalimentare 30
Capitolul V. +gri,usiness*ul 31
5.1. Consideraii generale 31
5.1.1. -iliere agroalimentare 33
5.2. (tructura agri,usiness*ului 36
5.2.1. (istem amonte . asigurarea resurselor $n agricultur 3/
5.2.2. (istem aval * comerul agroalimentar 42
5.2.3. &istri,uia produselor alimentare 52
5.2.4. #eele alimentare. Preurile produselor agroalimentare 55
5.2.5. Consideraii privind sistemul de
comerciali)are al produselor agroalimentare 55
PARTEA a II-a
Capitolul I. PIAA FRUCTELOR 60
1.1. 'oiuni introductive 60
1.1.1.Clasiicarea ructelor 60
1.1.2. 0nsuiri de calitate ale ructelor 60
1
1.2. Piaa ructelor 62
1.2.1. -actori care inluenea) consumul ructelor 62
1.2.2. Caracteristici ale pieei ructelor 62
1.2.3. Politica de produs 64
1.2.4. Politica de pre 66
1.2.5. Politica promoional 6"
1.2.6. (e)onalitatea i dinamica pieei ructelor 6%
1.3. 1voluia pieei ructelor $n #om2nia "0
1.3.1. Producia total de ructe "0
1.3.2. Cererea i oerta de ructe $n #om2nia "1
1.3.3. Preurile "1
1.3.4. Consumul de ructe "3
1.4. Piaa internaional "5
1.4.1. Producia "5
1.4.2. Comerul "6
Capitolul II. PIAA CRNII "/
2.1. Introducere "/
2.2. Carnea de ,ovine %0
2.3. Carnea de porc %4
2.4. Carnea de pasre %"
Conclu)ii /2
3i,liograie /3
2
INTRODUCERE
4ucrarea de a sinteti)ea) principalele pro,leme privind piaa produselor
agroalimentare. Pentru a cunoate piaa produselor agroalimentare se impune nevoia de a
privi $ntreprinderea agroalimentar prin prisma particularitilor sale5 ca un sistem comple6 i
dinamic5 $ntr*o continu interaciune cu mediul am,iant5 ceea ce accentuea) caracterul de
sistem desc7is.
0n economie piaa este $neleas ca iind reeaua relaiilor care se ormea) $ntre cei
care sc7im, i care sunt $n comunicaie str2ns prin orice mi8loc. Piaa este repre)entat de
toi clienii poteniali care au aceiai nevoie sau dorin i care sunt dispui s oere aceste
resurse $n sc7im,ul a ceea ce doresc. Piaa s*a e6tins i s*a diversiicat $n concordan direct
cu de)voltarea produciei i cu creterea randamentului acesteia.
0ntreprinderea agroalimentar este un sistem organi)at de elemente interconectate care
$ndeplinesc anumite unciuni. 9anagerii tre,uie s aleag cele mai potrivite variante de
integrare a tuturor compartimentelor $n cadrul $ntreprinderii agroalimentare i a acesteia $n
mediu5 care evoluea) continuu i la provocrile cruia tre,uie s rspund.. Pentru a*i
reali)a misiunea i scopurile propuse $ntreprinderea agroalimentar $i ia din mediu resursele
necesare pe care le transorm $n produs.
!rgani)area olosirii mi8loacelor de producie $n $ntreprinderile agricole poart
amprenta particularitilor proceselor ,iologice care se $mpletesc cu cele de producie c2t i a
riscului mai accentuat pe care $l oer mediul am,iant5 dec2t irmelor industriale.
Piaa $n care acionea) $ $ntreprindere agroalimentar se al $ntr*o continu micare.
+ceast micare se reer la: modiicarea dimensiunilor pieei5 sc7im,area structurii sale
interne5 mutaii $n spaiul pieii agroalimentare. Cercetarea relaiei pia economico*geograic
pre)int importan practic at2t pentru productorii agricoli c2t i pentru comerciant.
&imensiunea spaial a pieei agroalimentare este dat de: gradul de concentrare a pieei5
migraia cererii de mruri i gradul de solicitare a reelei comerciale.
Piaa pe care se tran)acionea) produsele agricole $n relaiile economice
internaionale este considerat piaa produselor de ,a). #elaiile dintre cererea i oerta de
produse agroalimentare este considerat o latur undamental a uncionalitii pieei
produselor agricole*preul re)ultat din aceast conruntare 5$n stadiul unui ec7ili,ru $ntre
cerere i oert5 aer denumirea de pre de ec7ili,ru sau pre unic.
Capacitatea pieei e6prim dimensiunile cantitative ale enomenelor de pia5
relect2nd posi,ilitatea pieei de a a,sor,i un anumit produs sau serviciu5 r a lua $n
consideraie preurile. Pentru acest motiv este necesar a ai evaluat capacitatea pieei $n
limitele creia urmea) a se desura activitile de mar;eting. 0n mar;eting5 piaa nu poate
i cunoscut i $neleas ca iind o entitate glo,al i nediereniat5 ci dimpotriv ca una
structurat pe anumite tipuri sau grupuri de clieni5 omogene su, aspectul caracteristicilor de
consum i utili)are. +ceste grupuri sau clase tipice poart denumirea de segmente de pia.
Comerciali)area produselor agroalimentare presupune contienti)area asupra
urmtorilor actori: nevoile consumatorilor5 caracteristicile agenilor economici care particip
la sc7im,ul i transormarea produselor agricole5 te7nicile comerciale respectiv acele
mi8loace ce pot i olosite de un agent economic pentru a inluena piaa. Cererea de consum
este o categorie economic a pieei repre)ent2nd orma de maniestare a nevoii sociale5
solva,ile5 ea e6prim nevoile pentru care e6ist posi,iliti reale de satisacere. Cererea de
consum poate i studiat $n uncie de: dimensiunea produs< dimensiunea grup de
3
consumatori< dimensiunea timp.
Comerciali)area en*gros cuprinde toate activitile implicate $n comerciali)area
produselor i serviciilor ctre acele irme care le cumpr pentru a le vinde sau utili)a $n
scopuri de aaceri. Comerul en*gros este reali)at de ansam,lul agenilor economici care au
activiti de distri,uie cu ridicata5 adic irmele care se al $n =primul r2nd> $n activitatea de
comer cu ridicata. +celai lucru se $nt2mpl i $n comerul cu produse agroalimentare5 en*
grositii de produse agroalimentare se al $ntre productorii agricoli i comercianii en*detail.
Comerul en*detail cu produse alimentare este o important component a procesului
de distri,uie pentru c include toate activitile implicate $n v2n)area produselor sau a
serviciilor direct ctre consumatorii inali5 pentru a i olosite de acetia $n scop personal i nu
$n interes de aaceri.
+gri,ussiness*ul este deinit $ntr*un sens larg5 el cuprinde activiti care coner
agriculturii resursele necesare situate $n amonte de agricultur c2t i activitile din aval adic
prelucrare5 distri,uie i comerciali)area produselor agroalimentare.
4
CAPITOLUL I
PIAA I PRODUSUL
1.1. Piaa
Piaa este locul de $nt2lnire5 dintre oerta v2n)torilor i cererea cumprtorilor5 prima
iind orma de maniestare a produciei $n condiiile economiei de sc7im,5 a doua e6prim2nd
nevoile umane solva,ile5 $nsoite deci de capacitatea oamenilor de a cumpra mrurile
oerite i convena,ile lor.
1
0n economie =piaa este $neleas ca iind reeaua relaiilor care se
ormea) $ntre cei care sc7im, i care sunt $n comunicaie str2ns prin orice mi8loc> ?#.
3arre@
2
Potrivit lui 3enoum
3
A piaa se poate deini ca ansam,lul care consum sau este
suscepti,il s consume un produs sau un serviciu dat $ntr*o )on geograic determinat>.
Piaa * susine P7ilip Botler
4
* este repre)entat de toi clienii poteniali care au
aceeai nevoie sau dorin i care sunt dispuse s oere aceste resurse $n sc7im,ul a ceea ce
doresc.
Potrivit lui 9. &idier
5
piaa apare ca un ansam,lu de mi8loace de comunicaii prin
care v2n)torii i cumprtorii se inormea) reciproc despre ceea ce ei au5 despre ceea ce
acetia au nevoie5 despre preurile pe care le cer i pe care le propun pentru ca tran)aciile
dintre ei s se $nc7eie>.
4a origine5 termenul de pia $nseamn locul ?de pild5 piaa unui sat@ $n care se
adunau cumprtorii i v2n)torii pentru a ace sc7im, de ,unuri.
6
!amenii de aaceri utili)ea) recvent termenul de pia atunci c2nd se reer la
diverse grupuri de clieni. 1i au $n vedere anumite piee de nevoi ?precum piaa persoanelor
au nevoie de alimentaie dietetic@5 piee de produse ?piaa produselor de $nclminte@ piee
demograice ?piaa populaiei tinere@ sau piee geograice ?piaa rance)@. Cneori5 prin
e6tensie5 noiunea acoper i grupuri oare nu. cuprind numai clientela5 cum ar i piaa celor cu
drept de vot5 piaa orei de munc etc.
Piaa s*a e6tins i s*a diversiicat $n concordana direct cu de)voltarea produciei i
cu creterea randamentului acestuia. Ca urmare5 piaa contemporan este oarte comple6 i
eterogen.
Principalele criterii de clasiicare a pieelor i ormelor de pia5 dup iecare criteriu5
sunt $n mare5 cele ce urmea).
1. &up natura economic a ,unurilor ce ac o,iectu1 tran)aciilor: piaa
satisactorilor ?,unuri corpora1e5 de olosin )ilnic@5 ,unuri de olosin
$ndelungat5 ?servicii de consum personal@< piaa prodactorilor ?piaa resurselor
naturale5 piaa capitalurilor5 piaa muncii5 piaa inormaiei5 piaa serviciilor
1
'i &o,rot5 1conomie politic5 1ditura 1conomic5 1//"5 pag 54
2
#. 3arre5 1conomie politic5 PC-5 1/635 citat de 3enoum 95 mar;eting (avoirs et (avoir -aire5 1conomica5
1///
3
3enoum 95 9ar;eting (avoirs et (avoir -aire5 1ditura 1conomica 1//15 citat de C. 'egru5 Iniiere $n
mar;eting5 1ditura +ugusta5 1//"5 pag.61
4
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureti5 1//%5 pag. 40
5
&idier 9ic7el5 1conomie: regulile 8ocului5 1ditura +cademiei #om2ne5 3ucureti5 1//05 citat de 'i &o,rot5
1conomie politic5 1ditura 1conomic5 1//"5 pag 54
6
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureti5 1//%5 pag.41
5
manageriale5 piaa de mar;eting etc@.
2. &up orma o,iectelor sc7im,ate: piee omogene i piee eterogene5 piee
uniorme i piee diversiicate.
3. In uncie de e6istena sau $n a,sena o,iectelor ?,unurilor@ $n momentul
tran)aciei: piaa real5 cererea i oerta de ,unuri de consum i actori de
producie< piaa ictiv ?,urs@5 cererea i oerta de titluri de proprietate asupra
acestora.
4. &up cadrul desurrii relaiilor de sc7im, se disting: piee locale5 piee )onale5
piee ur,ane< piee regionale< piee naionale< piee intemaionale i piaa
mondial ?unic i insepara,il@..
5. &up timpul $n care se desoar o,iectul tran)acional ctre cumprtor: piaa la
vedere5 piee disponi,ile s livre)e5 piee la termen.
6. &up locul unde se desoar actele de v2n)are * cumprare se disting: piee
intene5 piee e6terne.
Dotalitatea pieelor e6terne alctuiesc piaa internaional. (uma tuturor actelor de
v2n)are*cumprare eectuate at2t $n interiorul c2t i $n e6teriorul granielor
naionale repre)int piaa mondial.
". In uncie de raportul dintre cererea i oerta unui ,un5 a unei categorii de ,unuri:
piaa v2n)torului ?a,sor,ia@< piaa cumprtorului ?presiunea@.
%. &up gradul de cunoatere a mediului economic de ctre su,iecii pieei: piaa
transparent ?toi participanii pot cunoate i cunosc eectiv actorii pieei@< piaa
caracteri)at prin opacitate ?agenii pieei sunt prost inormai despre mecanismul
ei@.
/. &up numrul5 dimensiunea i puterea economic5 a participanilor: atomicitatea
oare semniic aptul c su,iecii pieei sunt de aceeai importan<
molecu1aritatea care sugerea) ideea de grupare a agenilor pieei ceea ce ace ca
participanii s ie egali.
10. &up numrul oertanilor i cumprtorilor se disting:
* monopolul: un singur oertant i o mulime de cumprtori<
* monopsonul: un singur cumprtor i o mulime de oertani< monopolul
,ilateral: un singur oertant i un singur cumprtor<
* oligopolul: c2iva oertani i o mulime de cumprtori<
* oligopsonul: c2iva cumprtori i o mulime de oertani<
1.! P"o#u$ul %i &i&lul #' (ia) al p"o#u$ului
0n accepiunea de mar;eting produsul repre)int ansam,lul elementelor care
declanea) cererea5 ansam,lul care $nglo,ea)5 pe l2ng orma material ?su,stana@ a
acestuia5 $ntreaga am,ian care*l $ncon8oar5 alctuit dintr*o gam tot mai larg de elemente
corporale. Produsul cuprinde ideea care*i d orma5 modul de pre)entare5 canalele de
distri,uie5 pre5 calitate5 prestigiul pe care*l oer productorul i comportamentul
v2n)torului. &eci5 produsul repre)int instrumentul concret de satisacere a nevoilor de
consum.
0n accepiunea de mar;eting5 componentele care deinesc un produs5 se pot grupa
astel
E componente corporale F cuprind caracteristicile merceologice ale produsului i
am,ala8ului su determinate de su,stana material a acestora i utilitate. (e $ncadrea) aici
dimensiunile produsului5 orma5 culoare5 structura i coninut5 greutate5 re)isten la aciunea
actorilor de mediu etc.
E componente corporale cuprind elementele ce nu au un suport material nemi8locit5
6
cum sunt : numele i marca5 instruciuni de utili)are5 preul5 licena de a,ricaie sau
comercial5 termen de garanie5 v2rst etc.
E comunicaiile privitoare la produs F cuprind ansam,lul inormaiilor transmise de
productor sau de distri,uitor5 cumprtorului potenial
* i+a,i-'a p"o#u$ului * sinte)a repre)entrilor mintale de natur cognitiv5
aectiv5 social i personal a produsului $n r2ndul cumprtorilor. 1ste o component
motivaional de natur su,iectiv5 ea este re)ultatul elului $n care un produs sau o marc se
percepe de utili)atorii sau consumatorii si. (e vor,ete i despre o teorie a imaginii
produsului F concreti)at prin unele principii i anume:
E deci)iile de cumprare sunt determinate de imagine5 care este re)ultatul unor
procese psi7ice i a e6perienei
E orice inormaie nou poate modiica imaginea5
E caracteristicile pariale pot inluena imaginea glo,al a produsului i c7iar imaginea
$ntreprinderii productoare.
9odalitile de concepere i reali)are material a ,unurilor destinate pieei dau
conturul politicii de produs. +ceast politic relect opiunea $ntreprinderii $n privina
,unurilor i serviciilor5 care ac o,iectul activitii sale.
Productorii tre,uie s cunoasc5 $nainte de diversiicarea sortimental e6istent5 at2t
preerinele viitoare ale consumatorilor c2t i condiiile de renta,ilitate a diversiicrii i
$nnoirii sortimentale a produciei. 9ar;etingul prin metodele i te7nicile sale tre,uie s a8ute
productorii $n sta,ilirea strategiei produciei pentru ca aceasta s ie competitiv
0n ma8oritatea situaiilor produsul nu este singur5 el se $ncadrea) $ntr*o anumit gam
de produs. +cesta repre)int o grup de ,unuri ce se $nrudesc prin caracteristici similare
privitoare la materia prim olosit pentru o,inerea lor5 prin te7nologia de a,ricaie sau prin
destinaie. 0n cadrul gamei se disting mai multe linii de produs. 4inia semniic un grup
omogen de produse su, aspectul materiei prime sau te7nologiei de a,ricaie ?salamuri
uscate5 c2rnai5 ,r2n)eturi ermentate5 legume $n sare etc.@.
Pornind de la aceste elemente5 dimensiunile gamei de produse ?sortimentale@ se pot
deini prin:
* l)",i+'a ,a+'i. #at) #' numrul de linii de produse ce o compun ?produse din
lapte * lapte pasteuri)at5 iaurt5 ,r2n)eturi5 sm2nt2n5 ric etc.@<
* p"o/u-0i+'a ,a+'i dat de numrul de produse distincte pe care le conine o
linie ?lapte pasteuri)at * normal5 condensat5 dietetic5 ,r2n)eturi * dulci5
ermentate5 srate etc.@<
* lu-,i+'a ,a+'i * este dat de numrul produselor tuturor liniilor. +ceast
dimensiune semniic supraaa pe care o Gacoper> o gam de produse $n
satisacerea unei anumite tre,uine.
&imensiunile gamei sortimentale servesc la aprecieri comparative pentru dou
$ntreprinderi5 care produc aceleai produse c2t i pentru comparaii ale oertei de ,unuri
destinate acelorai tre,uine. 1le repre)int $n acelai timp i puncte de reper5 pentru posi,ile
strategii de produs ce pot i adoptate de productori.
0nlocuirea gamei de produse e6istente5 sc7im,area proporiei dintre sortimente este
determinat i de a)a din ciclul de via al produsului.
Ciclul de via al produsului
Pe parcursul vieii unui produs5 o irm $i ormea) strategia de mar;eting de mai
multe ori.
1
+cest lucru este determinat nu numai de concuren5 ci i de modiicarea
intereselor i a cerinelor cumprtorilor a de produs. Iat de ce5 irma tre,uie s ela,ore)e
1
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureti5 1//%5 pag. 446
"
strategii adecvate iecrei etape din ciclul de via al produsului.
Ciclul de via al produsului este un concept de mar;eting important5 ce relect
evoluia unui produs $n raport cu celelalte produse concurente.
H2ndirea de mar;eting nu tre,uie s $nceap cu produsul sau cu o clas de produse5 ci
cu nevoia. Produsul repre)int una din multiplele soluii de satisacere a unei nevoi
1
1 $n
cadrul unui ciclu dat al cererii de te7nologie5 e6ist o succesiune de orme ale produsului care
satisac al momentul respectiv nevoia.
(e poate conclu)iona c5 dac o irm se concentrea) e6clusiv asupra ciclului de
via a propriei sale mrci5 nu*i poate orma o imagine de ansam,lu asupra ciclului de viat
al produsului. -irmele tre,uie s decid $n ce te7nologie s investeasc i c2nd s adopte una
nou. In )iua de a)i5 irmele au la dispo)iie mai multe te7nologii5 dar nu pot investii $n toate.
1le tre,uie s mi)e)e pe cea care va satisace cel mai ,ine cererea. 1le pot investi totul $ntr*o
singur te7nologie sau c2te puin $n mai multe. 0n al doilea ca)5 irmele au sla,e anse de a
deveni lideri pe pia. -irma * pioner care mi)ea) totul pe te7nologia =c2tigtoare> are
anse de a o,ine $nt2ietate pe pia. +stel5 irmele tre,uie s aleag cu atenie domeniile
strategice de aaceri $n care urmea) s opere)e.
+ spune c un produs are un ciclu de viat $nseamn a airma c:
* el are o via limitat<
* v2n)area produsului trece prin dierite a)e5 iecare ridic2nd anumite pro,leme
v2n)torului:
* proiturile sunt mai mari sau mai mici $n anumite etape ale ciclului de via al
produsului<
- el necesit aplicarea unor strategii de mar;eting5 inanciare5 de producie5 de
ac7i)iie i de personal dierite5 $n uncie de iecare etap a ciclului su de viat.
-a)ele ciclului de via ale unui produs sunt:
* introducerea pe pia<
* creterea<
* maturitatea<
* declinul.
Etapa de lansare
+tunci c2nd se lansea) un produs conducerea de mar;eting poate sta,ili un nivel
ridicat sau sc)ut pentru iecare varia,il de mar;eting5 respectiv pentru pre5 promovare5
distri,uie i calitatea produsului.
2
4u2nd $n considerare numai preul i promovarea5 conducerea poate alege una din
urmtoarele patru strategii:
(trategia de ructiicare rapid a avanta8ului de pia5 presupune lansarea
noului produs 1a un pre ridicat i cu un eort susinut de promovare.
-irma practic un pre mare pentru a o,ine un proit ,rut unitar c2t mai su,stanial.
1a investete masiv $n promovare pentru a*i convinge pe consumatori de calitile produsului.
(trategia de ructiicare lent a avanta8ului de pia5 presupune lansarea noului
produs la un pre ridicat i cu un eort de redus de promovare. Preul ridicat a8ut
la o,inerea unui proit ,rut unitar c2t mai mare5 iar eortul sc)ut al promovrii
menine c7eltuieli de mar;eting 1a un nivel redus
(trategia de ptrundere rapid pe pia presupune lansarea produsului la un
pre sc)ut i cu c7eltuieli mari de promovare. Prin aplicarea aceste strategii se are
$n vedere o ptrundere oarte rapid pe pia i o,inerea acelei mai mari cote de
pia.
1
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureti5 1//%5 pag. 44"
2
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureti5 1//%5 pag. 454
%
(trategia de ptrundere lent pe pia presupune lansarea noului produs la un
pre sc)ut i cu c7eltuieli mici de promovare. Preul sc)ut $ncura8ea) rapida
acceptare a produsului5 irma menin2nd costurile de promovare la un nivel (c)ut
pentru a reali)a proit net ridicat.
1tapa de cretere. 1tapa de cretere este marcat de o cretere rapid a v2n)rilor. Pe
pia intr noi concureni atrai de posi,ilitile mari de producie i de o,inere a proitului.
+cetia vin cu produse av2nd caracteristici noi cresc numrul punctelor de distri,uie.
Proiturile cresc $n aceast etap5 deoarece costurile de promovare se reparti)ea) la un
volum mai mare de v2n)ri iar costurile unitare de producie scad mai repede dec2t preurile
0n aceast etap irma utili)ea) urmtoarele strategii:
* irma $m,untete calitatea produsului5 adug2nd noi caracteristici i
$m,untind stilul<
* irma adopt noi modele i o serie de produse strategice<
* ptrunde pe noi segmente de pia<
* reali)ea) o mai ,un acoperire a pieei cu produse5 olosete noi canale de
distri,uie<
* scad preurile pentru a*i atrage pe cumprtorii mai sensi,ili la pre.
1tapa de maturitate.
4a un moment dat rata de cretere a v2n)rilor va $ncepe s scad i produsul va
intra $n etapa de maturitate relativ.
1tapa maturitii se poate $mpri $n trei a)e. 0n prima a)5 ceea a maturitii $n cretere5 rata
de cretere a v2n)rilor $ncepe s scad. 0n a)a a doua5 cea a maturitii sta,ile volumul
v2n)rilor pe cap de locuitor. (e sta,ili)ea) ca urmare a saturrii pieei. 0n a)a a treia cea a
maturitii $n declin5 nivelul a,solut al v2n)rilor $ncepe s scad5 iar consumatorii $i
$ndreapt atenia spre alte produse i $nlocuitori.
9ar;eterii tre,uie s anali)e)e sistematic strategiile de pia5 de produs precum i
modiicrile mi6ului de mar;eting.
* 9odiicarea pieei: -irma ar tre,uie s $ncerce s e6tind piaa de desacere a
mrcii sale a8unse $n stadiul maturitii acion2nd asupra celor doi actori care
determin volumul v2n)ri1or.
1
Iolumul v2n)rilor J numrul utili)atorilor mrcii 6 rata medie a utili)rii.
- 9odiicarea produsului. 9anagerii $ncearc s stimule)e v2n)rile modiic2nd
caracteristicile produsului. +ceasta se poate ace $n mai multe
moduri:
2
a@ (trategia $m,untirii calitii are drept scop creterea perormanelor
uncionale ale produsului dura,ilitate5 siguran. vite) Agustul.
,@ (trategia $m,untirii caracteristicilor5 are drept scop adugarea de noi
Caracteristici care sporesc posi,ilitile de utili)are5 sigurana i olosirea uoar a
produsului.
c@ (trategia $m,untirii stilului * are drept scop creterea atraciei estetice a
produsului.
* 9odiicrile mi6ului de mar;eting. &irectorii de produs ar putea $ncerca s
stimule)e v2n)rile i prin modiicarea unuia sau mai multor elemente ale
mi6ului de mar;eting.
1tapa de declin. I2n)rile celor mai multe orme i mrci de produse scad $n cele din
urm. &eclinul poate i lent sau rapid. I2n)rile pot s tind spre nivelul )ero5 sau se pot
1
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureti5 1//%5 pag. 461
2
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureti5 1//%5 pag. 461
/
sta,ili)a la un nivel sc)ut. Pe msur ce v2n)rile i proiturile scad5 unele irme ies pe pia5
cele rmase put2nd reduce numrul oertelor. 1ste posi,il ca aceste irme s se retrag de pe
segmentele de pia mai mici i din cadrul canalelor de distri,uie mai sla,e reduc2nd ,ugetul
de promovare iar ulterior i preurile.
(trategiile olosite $n aceast etap sunt: identiicarea produselor sla,e ela,orarea
strategiei de mar;eting i deci)ie de renunare.
1.2. P"o#u$ul a,"oali+'-ta"
Produsul agricol pentru a deveni un produs alimentar este necesar s suere
urmtoarele sc7im,ri:
* sc7im,are a ormei
* sc7im,are $n spaiu<
* transormare $n timp<
* sc7im,are de proprietate<
0n sera pieelor agricole pentru valoriicarea produselor agricole se pot distinge mai
multe criterii de clasiicare dintre care se pot aminti urmtoarele:
1@ &up proveniena produsului respectiv se disting: produse ale culturilor
cerealiere i te7nice5 produse 7ortiviticole5 produse animaliere5 produse agricole
secundare.
2@ &in punct de vedere al prii din plant care se consum produsele agricole se
$mpart $n: ructe5 semine5 run)ele5 inlorescena5 tulpini5 rdcini5 tu,eri)ate.
3@ &in punct de vedere a gradului de maturitate produsele agricole vegetale se
pot $mpri $n grupe dup a)a de maturitate astel: maturitatea de recoltare5
maturitatea de consum5 maturitatea comercial5 maturitatea te7nic5 maturitatea
i)iologic.
4@ &in punct de vedere al gradului de perisa,ilitate produsele sunt grupate $n
patru categorii astel:
* produse oarte uor perisa,ile
* produse uor perisa,ile
* produse perisa,ile produse re)istente
5@ &in punct de vedere comercial produsele se pot clasiica av2nd ca principal
criteriu data apariiei pe pia. &in acest punct de vedere se olosesc terminologii:
truandale produse 7orticole: de var5 de toamn5 de iama. Cneori $n locul
denumirilor de mai sus se olosesc denumirile: e6tratimpurii5 timpurii5 t2r)ii.
6@ Clasiicarea produselor agricole $n practica comercial. 4egat de acest criteriu
produsele agricole se $mpart $n urmtoarele grupe principale: mruri cerealiere
inoase5 )a7r5 miere5 produse )a7aroase5 alcoolul i ,uturile alcoolice i
nealcoolice5 stimulente i condimente5 grsimile5 laptele i produsele lactate5
oule5 carnea i produsele din carne.5 petele i produsele din pete5 legumele i
ructele proaspete i conservate.
"@ &in punct de vedere al gradului i posi,ilitilor de transormare se disting:
produse agricole ,rute5 produse alimentare intermediare5 produse agroalimentare.
%@ +v2nd $n vedere legturile e6istente $ntre produsele agroalimentare $n sera
consumului5 acestea pot i considerate: produsele independente $ntre ele< produse
su,stitui,ile< produse complementare.
10
1.3. Piaa p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'
Piaa repre)int sera economic $n care producia de mruri apare su, orma de
oert5 iar nevoile de consum su, orm de cerere de mruri. 0n literatura de specialitate piaa
este $neleas ca sera economic a conruntrii la un moment dat5 a cererii i oertei unui
anumit ,un sau serviciu i reali)area lor su, orma actelor de v2n)are cumprare.
1
0n cadrul
unei economii naionale pot e6ista i unciona urmtoarele tipuri de piee: piaa ,unurilor i a
serviciilor5 piaa capitalurilor5 piaa muncii5 piaa titlurilor de valoare5 piaa monetar.
0n anali)a i evaluarea perormanelor agromar;etingului un rol important $l are
criteriul conceptual al pieei perecte. 'oiunea de pia perect poate i e6tins pentru
cuprinderea unei perioade de timp atunci c2nd pe piaa respectiv cererea i oerta nu se
sc7im, iar preui rm2ne uniorm. !erta cantitativ a unui produs pe piaa de desacere
depinde5 $n primul r2nd5 de ,eneiciul pe care*l va reali)a $ntreprin)torul. !erta pe piaa
produselor de ,a) din agricultur este dispersat i cantitativ neregulat.
&eoarece c2tigul poate i inluenat prin sc7im,rile costurilor i preurilor se
consider c principalele cau)e care inluenea) oerta de produse agricole sunt
urmtoarele:
2
* ora de munc utili)at $n agricultur i structura acesteia<
* mi8loacele de inanare i aciliti $n acordarea de credite<
* actori socio*economici<
* preul produsului oerit pe pia
* preul mi8loacelor de producie.
* preul produsului de su,stituire.
&intre actorii enumerai anterior5 $ntreprin)torul sau productorul agricol poate
inluena de regul5 numai costurile5 nu i preul de v2n)are a1 produsului.
Pe termen scurt oerta de produse agricole este varia,il $n uncie de actorii
climatici5 sau se)onieri5 precum i de nivelul stocurilor $n ca)ul produselor agricole stoca,ile.
Pe termen lung oerta de produse agricole este relativ sta,il5 depin)2nd de valoarea
produciilor agricole anuale5 de nivelul stocurilor acumulate $n timp5 i de eectul politicilor
agricole.
#eglarea produciei este un re)ultat al 8ocului li,er al oertei productorilor agricoli i
cererii consumatorilor.
Piaa p"o#u$'lo" ali+'-ta"' 4iolo,i&'
Cn produs alimentar ,iologic5 este considerat acel produs ,iologic agricol care a ost
o,inut $n urma unor practici agricole prin care se respect condiiile reeritoare la:
3
* inter)icerii utili)rii produselor c7imice de sinte)<
* prin te7nologiile utili)ate pentru o,inerea produsului se prote8ea) mediul i
animalele<
* acceptarea ormelor de control al condiiilor de producie<
* respectarea regulilor impuse de regulamente i standarde $n producerea i
distri,uia acestor produse<
Piaa produselor alimentare ,iologice se $ncadrea) $n dou categorii de produse:
a@ produse alimentare ,iologice*ecologice re)ultate prin respectarea cu strictee a
unor te7nologii impuse de o,inere a acestor produse<
,@ produsele cu =imagine ,iologic> considerate intermediare care se impun $ntre
1
9arian Constantin5 9ar;etingul Produciei +groalimentare5 1ditura &idactic i Pedagogic5 1//"5 pag 4%
2
9arian Constantin5 9ar;etingul Produciei +groalimentare5 1ditura &idactic i Pedagogic5 1//"5 pag 4/
3
9arian Constantin5 9ar;etingul Produciei +groalimentare5 1ditura &idactic i Pedagogic5 1//"5 pag 55
11
produsele alimentare ,iologice*ecologice i produsele alimentare curente.
Pentru a cuprinde elementele eseniale ale cunoaterii pieei5 tre,uie ca $n preala,il s
avem $n vedere urmtoarele $ntre,ri: ce tre,uie v2ndutK cuiK i cumK
Prin rspunsul la aceste $ntre,ri pot i cunoscute urmtoarele elemer$te priv$nd:
capacitatea5 dinamica5 aria i structura pieei.
1
Capacitatea pieei e6prim dimensiunile cantitative ale enomenelor de pia5
relect2nd posi,ilitatea pieei de a a,sor,i un anumit produs sau serviciu5 r a lua $n
consideraie preurile. (tudiul capacitii pieei necesit luarea $n considerarea a urmtoarelor
trei dimensiuni: piaa real a unui produs5 piaa potenial sau posi,il i piaa teoretic a
produsului.
&inamica pieei. &imensiunile5 structura i condiiile concrete de desurare a
enomenelor de piaa se al $n continu sc7im,are. +ceasta se datorea) unor actori cum
sunt: creterea produciei de mruri5 creterea veniturilor ,neti ale populaiei5 politica
preurilor5 intensitatea consumatorilor etc.
+riei pieei. Caracteri)ea) dimensiunile spaiale ale acesteia prin cunoaterea relaiei
pia*spaiu5 av2nd o importan practic deose,it $n undamentarea urmtoarelor pro,leme:
structura oertei i a cererii5 amplasarea depo)itelor etc.
+ria pieei poate i deinit prin urmtorii parametrii: gradul de penetrare a pieei5
gravitatea comercial5 gradul de solicitare a reelei comerciale5 imaginea $ntreprinderii.
(tructura pieei. Piaa are un caracter deose,it de comple65 datorit diversitii largi a
produselor care ormea) o,iectul actelor de sc7im,.
0n acest el tipurile pieelor pot i structurate5 prin $ncadrarea $n mai multe categorii5
dup: locul de desurare al actelor de v2n)are cumprare ?piaa intern5 piaa e6tern@5 $n
uncie de o,iectul v2n)rii * cumprrii ?piaa mrurilor5 piaa serviciilor@5 dup natura
produselor ?piaa mi8loacelor de producie5 piaa ,unurilor de consum@.
1
9arian Constantin5 9ar;etingul Produciei +groalimentare5 1ditura &idactic i Pedagogic5 1//"5 pag 56
12
CAPITOLUL II
CEREREA I OFERTA DE PRODUSE AGROALIMENTARE
Piaa pe care se tran)acionea) produsele agricole $n relaiile economice
internaionale este considerat o pia a produselor de ,a). Ca atare $n comer5 $n piaa
produselor de ,a) se tran)acionea) i anumite produse agricole5 cum sunt: l2na5 ,um,acul5
cerealele5 pieile ,rute etc.5 care sunt incluse $n noiunea de materii prime5 iar altele5 ca
$ngrminte c7imice5 insectiungicide sunt incluse $n cadrul acelorai piee $n categoria
produselor semia,ricate situate pe dierite trepte de prelucrare. Ca principale orme ale
relaiilor $ntreprinderii cu piaa pot i considerate oerta i respectiv cererea de mruri sau
servicii5 v2n)area*cumprarea5 circulaia inormatiilor i mesa8elor.
0n anali)a i evaluarea perormanelor agromar;etingului5 un rol important revine
criteriului conceptual al pieei perecte. Conceptul de pia perect constituie un etalon
pentru aprecierea variaiilor unui pre pe teritoriul $n care sunt dispersai cumprtorii i
v2n)torii. 'oiunea de pia perect poate i e6tins pentru cuprinderea unei perioade de
timp atunci c2nd piaa respectiv cererea i oerta nu se sc7im, iar preul rm2ne uniorm
?plus sau minus c7eltuielile cu depo)itarea@. Considerate drept criterii ale unei piee perecte *
uniormitatea preului $n spaiu5 timp i clasa de calitate5 se poate spune c acestea corespund
cu cele trei utiliti pe care mar;etingul le generea) determin2nd v2n)area unui produs:
utilitate de spaiu5 timp i orm.
!. 1. C'"'"'a #' p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
Cererea de produse agroalimentare este caracteri)at prin invaria,ilitatea acesteia.
1
+stel5 cumprrile de produse agricole din punct de vedere cantitativ varia) puin< dac
preurile produselor agricole scad5 aceasta va i considerat o economie $n ,ugetul personal<
dac veniturile populaiei cresc5 cumprrile suplimentare de produse se vor ace de regul $n
aara sectorului alimentar.
Cererea de produse agroalimentare de prim necesitate este puin elastic $n raport cu
preurile e6istente pe pia. Pe termen scurt $ns5 cererea de produse agricole este varia,il.
Cererea de produse agroalimentare pe plan mondial este relativ sta,il5 dac nu au loc
creteri puternice ale produciei agricole i e6plo)ii demograice.
2
Pe )one geograice5 cererea
de alimente de ,a) varia) $n uncie de creterile demograice i calitativ $n uncie de
nivelu1 veniturilor cosumatorilor. ! evoluie calitativ a cererii este speciic mai ales $n
rile de)voltate5 unde nivelul veniturilor ace ca acestea s ie adesea elastic $n raport cu
preul5 cum este ca)ul produselor alimentare de lu6 ?ructe e6oticeA produse alimentare
re)ultate $n oarte multe prelucrri i adaosuri@.
Pentru a atinge o,iectivul de deinire a pieei de reerin prin prisma ateptrilor
cumprtorilor i nu din punctul de vedere al productorului se vor reine trei dimensiuni i
decuparea pieei $n cupluri =produs*pia>:
* unciunile sau com,inaiile de unciuni pe care le $ndeplinete produsul<
* te7nologiile e6istente5 suscepti,ile =s produc> aceste unciuni<
* categoriile de cumprtori poteniali interesate de produs.
Pornind de la aceste dimensiuni se poate ace distincia $ntre piaa glo,al i cuplu1
=produs*pia>:
* cuplul =produs*pia> se situea) la intersecia unei grupe de cumprtori i a
unei categorii de unciuni ,a)ate pe te7nologie particular<
1
'i &o,rot5 1conomie Politic5 1ditura 1conomic5 1//"
2
'i &o,rot5 1conomie Politic5 1ditura 1conomic5 1//"
13
* pia acoper ansam,lul te7nologiilor pentru. o unciune i un grup de
cumprtori.
Cele menionate permit deinirea cererii pentru un cuplu =produs*pia> dat5 ca iind:
* volumul total care ca i cumprat<
* de ctre un grup de cumprtori dat<
* $ntr*un loc i $n cursul unei perioade date<
* $n anumite condiii i cu anumite eorturi de mar;eting.
Cererea de consum poate i ca clasiicat $n uncie de mai multe criterii:
* dup modul de maniestare $n timp<
* $n uncie de deci)ia luat $n in momentul cumprrii<
* $n uncie de intensitatea sa
* dup gradul de solva,ilitate al tre,uinelor.
&up modul de maniestare $n timp cererea poate i:
* curent ?p2ine5 lapte5 came5 cartoi@<
* periodic5 se)onier ?viine5 struguri@<
* rar ?lori5 plante medicinale@.
0n uncie de deci)ia luat cererea poate i:
* erma - pentru produsele de consum curent sau pentru ,unurile de utili)are
productiv<
*spontan - pentru produsele ,ogate sortimental5 deci)ia lu2ndu*se spontan $n
momentul cumprrii ?vin5 $ng7eat@.
0n uncie de intensitatea sa5 cererea poate i:
*constant - pentru ,unuri de consum curent<
*cresctoare - $n condiiile creterii puterii de cumprare5 pentru unele produse
alimentare la care consumul este mult mai redus a de un nivel 8udecat ca ptim.
* descresctoare * sc7im,area modelelor alimentare determin reducerea cererii
pentru unele produse ?p2ine5 cartoi@<
&up gradul de solva,ilitate a tre,uinelor cererea poate i:
- eectiv * solva,il $n momentul actual iar purttorii ei sunt consumatorii
eective<
* potenial * poate i ie solva,il $n momentul actual dar nu are o ,a) real ?lipsa
oertei sau necunoaterea ei pentru produsele noi@ ie nesolva,il $n pre)ent dar
put2nd deveni pe msura creterii veniturilor.
-unciile comple6e i variate care se maniest $n cadrul cererii pieei produselor
alimentare conduc la cunoaterea unor valori multiple. Ca atare. cererea alimentar e6prim
nevoile sociale ale oamenilor pentru satisacerea tre,uinelor lor materiale legate de
alimentaie.
&e reinut aptul c $ntre tre,uinele sau nevoile sociale alimentare i cerere e6ist
dierenieri. +stel:
* numai pentru unele produse alimentare cererea este egal cu nevoia i anume
pentru produsele de prim necesitate $n alimentaie e6ist aceast tendin de
egalitate5 dar pentru alte produse nevoia este mai mare dec2t creterea<
* nevoile alimentare anticipea) cererea prin dierite orme de maniestare $n
cadrul pieei. +ceste orme de maniestare speciice produselor alimentare sunt
legate de caracteristicile nutritive5 igienice i sen)oriale ale alimentelor pre)entate
pe pia<
* $n timp ce tre,uinele evoluea)5 pe msur ce societatea se de)volt se
inluenea) $n acelai sens cererea.
&ar speciicul cererii alimentare are dierite orme de e6perimentale de ctre
14
consumatori. +stel pot i sesi)ate:
* dup modul de maniestare $n timp a cererii de produse alimentare5
distrug2ndu*se o cerere curent5 periodic i rar<
* dup evoluia $n timp a cererii alimentare e6ist cereri constante5 cresctoare i
descresctoare
* dup sigurana cererii alimentare se evidenia) cererea erm i cererea
spontan<
* conorm e6istenei gamei sortimentale i a ondului de mruri alimentare
asupra cererii alimentare e6ist o cretere sau descretere a cererii consumatorilor
&e aici reiese ca prin anali)a cererii alimentare comerciale a $nsi modului de
solicitare al produselor de ctre consumatori se pot delimita:
Piaa alimentar cultural5 prin care se $nelege segmentul de populaie pre)int o
unitate $n comportament alimentar datorit actorilor culturali. Ca atare aceast pia
$ncadrea) consumatorii dup nivelul de cultur datorat pregtirii acumulate i capacitii de
anali) i sinte) a enomenelor
Piaa alimentar sen)orial se reer la masa consumatorilor care reperea) anumite
alimente5 aprecia) anumite orme i procedee de pregtire i consum. Ca atare aceast pia
are la ,a) interrelaia de natur sen)orial $ntre produs i consumator ?prin identiicarea
dimensiunilor produsului alimentar conorm celor cinci simuri umane@.
Piaa alimentar meta,olic. se reer la relaia oert ?agregare pentru produsele
alimentare adic de dimensiunea enomenului de saietate al individului. +ceasta deoarece de
eicacitatea produselor meta,olice depinde utilitatea alimentelor i eiciena actului alimentar.
4egat $n mod direct de cererea alimentar5 comercial este necesar cunoaterea
motivaiilor i a r2nelor $n aceast cerere.
(e pot considera motivaii ale cererii de produse alimentare acele orte psi7ologice
po)itive care determin individul s materiali)e)e actul de cumprare ai produsului. (unt
incluse aici: motivaiile prin care sunt satiscute plcerile de consum ale alimentelor pentru
consumatori i L sau amilie sau anumita colectivitate< motivaiile autoe6presioniste antrenate
de dorina de airmare al individului $n sensul scoaterii $n relie a airmrii acestuia< motivaii
i)iologice legate de necesitile nutriionale.
Cererea de consum se al su, inluena direct a unor actori care imprim o
anumit mo,ilitate i c7iar sc7im,area de la o perioad la alta.
-iind o parte component a nevoii de consum5 asupra sa i $i pun amprenta aceiai
actori grupai astel:
1
* actori demograici<
* actori economici<
* actori geograici<
* actori sociali i psi7ologici.
1. Fa&to"ii #'+o,"a/i&i
Printre actorii demograici5 indispensa,ili estimrii cererii teoretice se pot preci)a:
* populaia5 mrimea sa ca ,a) de calcul a dieritelor agregate comerciale5
situaia sa $n trecut i proieciile pe termen mediu<
* structura populaiei $n uncie de v2rsta5 repre)entat printr*o piramid
a v2rstelor5 pun2nd $n eviden importana iecrei grupe<
* repartiia populaiei pe se6e<
* numrul i mrimea amiliilor<
* reparti)area geograic i densitatea populaiei pe )one care pot e6plica
dierenele )onale la nivelul consumului<
1
&o,re Costinel5 'egru Constantin5 9irela Ienc)el . 9ar;eting5 1d. +mp7ora5 1//5
15
* ponderea populaiei ur,ane i rurale $n populaia total.
* +ceti indicatori pot i completai cu alii utili $n estimarea cererii
viitoare:
* rata mortalitii
* sperana medie de viat<
* rata natalitii.
2. Fa&to"ii '&o-o+i&i permit aprecierea puterii de cumprare. Pentru aceasta se pot
utili)a indicatorii macroeconomici5 rata de cretere a produsului intern ,rut5 rata oma8ului5
rata de cretere a veniturilor etc.
&in aceast categorie de actori5 care e6plic evoluia cererii ac parte:
* veniturile populaiei<
* preurile.
a5 V'-itu"il' populai'i
(e pot identiica urmtoarele tipuri de venituri:
* ('-itul 4"ut al amiliei ca iind suma ,rut total a veniturilor
o,inute prin prestarea unei activiti i din deinerea de capital $ntr*o perioad de
un an<
* ('-itul #i$po-i4il al amiliei este suma total a veniturilor din $n
munca i din deinerea capitalului la care se adaug sunetele o,inute din alte
prestaii i din care se scad coti)aiile sociale i impo)itele<
* ('-itul #i$&"'io-a" este partea din venitul disponi,il care rm2ne
dup ce sau pltit c7eltuielile curente i cele i6e.
45 P"'u"il'
Preul tre,uie s ai, $n vedere comple6a psi7ologie a cumprtorului care determin
e6istena unor situaii particulare cum ar i:
* $n r2ndul categoriilor sociale cu venituri ridicate un mare numr de persoane
sporete volumul cumprtorilor c7iar $n condiiile unor ma8orri accentuate ale
preurilor5 nu ca e6presie a unor nevoi reale5 ci pentru a*i etala avuia5 ca eect al
sno,ismului ?eectul Ie,len@<
* $n condiiile date5 regula potrivit creia creterea preului unei mri5 atrage dup
sine micorarea cererii acesteia ia caracter invers5 adic ma8orarea preului poate
i $nsoit de ma8orarea cererii ?parado6ul Hien@<
* tendina consumatorului de a $nlocui $n consum ,unuri al cror pre rm2ne
constant printr*un alt ,un al crui pre se reduce ?tendina de su,stituire@<
* micorare preului unui ,un cu un coeicient oarecare5 are ca eect creterea a
cantitii v2ndute din acest ,un cu acelai coeicient ?legea lui Mic;s@<
* $n perioadele de inlaie galopant5 ca i*n perioadele de penurie5 cererea de
consum crete c7iar $n condiiile ma8orrii preurilor ?eectul preului@.
2. Fa&to"ii ,'o,"a/i&i. Lo&ali0a"'a ,'o,"a/i&).
+ceti actori determin dierene * $n comportamentul consumatorilor. +stel e6ist
dierene $ntre consumul populaiei din mediul ur,an i ai celei din mediul rural. &e
asemenea5 e6ist )one geograice $n care cantitatea consumat este mai mare dec2t $n alte
)one.
3. Fa&to"ii $o&iali %i p$i6olo,i&i
Ni aceti actori e6plic5 pentru multe produse i $n dierite situaii5 evoluia cererii de
consum.
Printre aceti actori se pot enumera
* categoria social
* proesia capului de amilie<
16
* trsturile ce compun personalitatea indivi)ilor care alctuiesc populaia de
reerin ?conservatorism5 autonomia5 gregarism@.
7. Ali /a&to"i
0n aceast categorie se pot include condiiile de producie i prelucrare5 se)onalitatea
produciei ?$n ca)ul produselor agricole@ etc.
!.!. O/'"ta #' p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
!erta pe piaa produselor de ,a) din agricultur este dispersat i cantitativ
neregulat. Iolumul produciei depinde pe de o parte de te7nica de dotare5 iar pe de alt parte
de condiiile climatice i ,iologice care sunt alcatorii5 imprim2nd acestor piee a produselor
de ,a) din agricultur5 un caracter e6trem de mo,il. !erta cantitativ a unui produs pe piaa
de desacere depinde $n primul r2nd5 de ,eneiciarul pe care*l va reali)a $ntreprin)torul.
&eoarece c2tigul ?,eneiciul@ poate i inluenat prin sc7im,rile costurilor i ?sau@
preurilor5 se consider ca principale cau)e care inluenea) oerta de produse agricole5
urmtoarele:
* ondul unciar cu reerire la terenurile ara,ile disponi,ile5 sistemele de
7idroameliorati utili)ate pe terenurile agricole5 recoltele o,inute $n cultura pura i
succesiva<
* capacitatea de producie i $n)estrarea te7nic a interprinderiie5 care
condiionea) i determin $nsi sistemul agricol de producie<
* actorii climatici inluenea) oerta de produse agricole prin acei actori
limitativi pentru condiiile climatice normale i situaiile accidentale care por
modiica condiiile climatice normale<
* produciile ?randamentele@ culturilor i animalelor5 care sunt legate de
sistemele de producie i te7nologiile utili)ate5 protecia itosanitar i
)ooveterinar5 energia i mecani)area disponi,ile5 alimentaia animalelor
* ora de munc utili)at $n agricultura i structura acesteia<
* mi8loacele de inanare i aciliti $n acordarea de credite<
* actorii socio*economici5 care se concreti)ea) $n accesul i sta,ilitatea pe
pia a productorului agricol<
* preul produsului oerit pe pia<
* preul produsului de su,stituire<
* preul mi8loacelor de producie.
&intre actorii enumerai anterior5 $ntreprin)torul sau productorul agricol poate
inluena5 de regul5 numai costurile5 nu i preul de v2n)are al produsului.
&e aici se poate deduce c oerta de produse agricole are anumite particulariti5 iar
cursul pieei depinde de luctuaii le oertei5 care pre)int neuniormitti.
Pe termen scurt oerta de produse agricole este varia,il $n uncie de actorii
climatici sau se)onieri5 precum i de nivelul stocurilor $n ca)ul produselor agricole stoca,ile.
Pentru aceste produse agricole perisa,ile5 a cror stocare este diicil ?legume5 ructe@5 oerta
este rigid. Pentru perioade scurte oerta de produse agricole5 mai ales $n situaia acestor
produse agricole perisa,ile5 este repre)entat de $ntreaga cantitate de produse recoltate.
Dotodat5 variaia randamentelor anuale pentru culturile agricole i produciile
animaliere ace ca oerta de produse agricole s ie varia,ila.
Pe termen lung oerta de produse agricole este relativ sta,il depin)2nd de volumul
produciilor agricole anuale.5 de nivelul stocurilor acumulate $n timp5 de eectul politicilor
agricole ctc.
&eci5 oerta depinde de producie i are raporturi dierite cu cererea5 $n uncie de o
1"
serie de condiii i particulariti ale produselor agricole5 $n uncie de nivelul de solva,ilitate
al cererii5 de actorii psi7ologici etc.
!.2. R'laia 8-t"' &'"'"'a i o/'"ta #' p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
#elaia $ntre cererea i oerta de produse agroalimentare. Iala,il i pentru
agroamar;eting. relaia dintre cerere i oert este considerat o latur undamental a
uncionalitii pieei produselor agricole. Preul re)ultat din aceast conruntare5 $n stadiul
unui ec7ili,ru $ntre cerere i oert5 are denumirea de pre de ec7ili,ru sau pre unic. -actorii
care inluenea) cererea i oerta de produse agricole tind s se a,at de la punctul de
ec7ili,ru5 motiv pentru care are loc $n mod permanent o regulari)are a preuri lor.
#eeritor la mo,ilul aciunii reciproce a cererii i oertei de produse agricole5 se pot
distinge $n general dou perioade:
* perioad scurt5 c2nd oerta este determinat de potenialul de producie al
productorilor agricoli e6isteni5 potenial care rm2ne constant $n cursul acestei
perioade<
* i o perioad lung5 $n timpul crei potenialul de producie poate varia. &eci5
prin modiicarea cantitativ i calitativ a actorilor de producie din cadrul
e6ploataiilor agricole i producia poate varia de la una sau mai multe decade
anuale.
&iversiicarea cererii de produse agroalimentare este o component important a
politicii preurilor agricole5 iind determinat deci5 de nevoile cumprtorilor i care este
generat de urmtorii actori:
* consumul alimentar actual<
* nevoile alimentare ale populaiei care include: posi,ilitile de ac7i)iionare a
produselor alimentare pe dierite categorii de populaiei< generaiile tinere de
consumatori care nu se mai conormea) sc7emelor anterioare de consum<
* inluenta gusturilor individuale $n alegerea alimentelor<
* actorii demograici5 cu reerire la: creterea populaiei. structura pc v2rst a
populaiei5 procesul de ur,ani)are<
* actorii economici i politici care privesc tendinele economice pe )one
geograice5 evoluia cererii pe cap de locuitor<
* produsele semia,ricateA pe care gospodinele le cumpr c2nd economie de
timp<
* moderni)area mi8loacelor de distri,uie care avori)ea) diu)area produselor
alimentare industriale5 condiionate atractiv<
* micorarea nevoilor de calorii cau)ate de munc sedentar de la un numr din ce
$n ce mai mare de oameni.
Pot i redate astel anumite restricii prin care reiese c cererea populaie pentru
produsele agroalimentare nu se suprapune nevoilor. +ceasta se reer la: posi,ilitatea
economic de satisacere a nevoilor de consum de ctre oerta de produse agricole5 care $n
anumite perioade poate i limitat< nevoia de consum dispune i de alte posi,iliti de
satisacere dec2t cele oerite pe pia< veniturile consumurilor care $n mod recvent limitea)
cererea la dimensiuni su, nivelul tre,uinelor5 modul de percepere sau $nsuire a produselor
alimentare de ctre consumatori.
Pentru aceste motive productorul agricol tre,uie s tin seama de actorii care
inluenea) piaa ce pot i endogen i e6ogeni
-actorii de pia endogeni se reer la:
1%
* elementele care condiionea) oerta5 cum sunt: producia5 nivelul preurilor5
serviciile<
* elementele care condiionea) distri,uia cu reerire la e6istena i diversitatea
canalelor de distri,uie5 distri,uia i)ic a produselor<
* elementele de comunicare privind: pu,licitatea5 promovarea v2n)rilor.
-actorii de pia e6ogeni pot i considerai urmtorii<
* actori e6ogeni ai mediului $n care $i desoar activitatea productorul
agricol se reer la condiiile natural*geograice5 economice5 sociale5 de
te7nologie<
* actori e6ogeni politici care se reer la legislaie5 politica economic i
social<
* actori e6ogeni cu aciune $n cadrul pieei5 cum sunt: urni)orii5 concurenii5
$ntreprinderea comercial5 $ntreprinderile prestatoare de servicii5 clientela
cumprtoare5 consumatorii inali.
&e aici se poate deduce ca reglarea produciei este un re)ultat al 8ocului li,er al
oertei productorilor agricoli i cererii consumatorilor. &ar aceast intereren $ntre cererea
i oerta care constituie o tendin incontesta,il a economiei de pia5 poate i reali)at dac
sunt $ndeplinite i respectate condiiile li,erei concurene.
1/
CAPITOLUL III
DIMENSIUNILE PIEEI PRODUSELOR AGROALIMENTARE
2.1. N'&'$itat'a &'"&'t)"ii pi''i
Cercetarea de pia este o a,ordare sistematic menit s adune apte i cire legate de
mar;etingul ,unurilor i serviciilor. Dull i MaO;ins ?1/22@ oer o deiniie oarte simpl dar
i util a cercetrii de mar;eting5 care su,linia) scopul undamental al acestei5 activitiA =un
mi8loc oicial de a o,ine inormaii necesare $n luarea deci)iilor de mar;eting>.
1
'u mai este nevoie s spunem c oarte multe deci)ii de mar;eting de )i cu )i se iau
r a se ace cercetare de mar;eting. +cest lucru ridic pro,lema: este cu adevrat necesar
cercetarea de mar;etingK ! organi)aie tre,uie s*i pun un numr de pro,leme $nainte de a
se lansa $ntr*un program de cercetare. &intre aceste pro,leme putem aminti:
1. 'u cumva am toate inormaiile necesareK 1ste totdeauna posi,il s caui mai
multe inormaii pentru a a8uta la luarea unei deci)ii5 dar la un moment dat
managerul tre,uie s*i pun $ntre,area dac are suiciente inormaii relevante
pentru a putea lua o deci)ie5 iar acest moment poate i c7iar $nainte de a se $ncepe
cercetarea5 mai ales $u ca)ul $n care pro,lema $n c7estiune este una clar.
2. Cum vor inluena deci)iile datele descoperiteK Cnele organi)aii se decid Aasupra
unor aciuni iar apoi ac cercetri de mar;eting pentru a i le 8ustiica5 dar este
inutil s aci o cercetare dac ea nu*ti va inluenta deci)iile. +cest lucru conduce
la urmtoarea $ntre,are:
3. &ar dac cercetarea $mi spune ceva ce eu nu vreau s audK Dentaia este s se
resping cercetarea ca greit cut5 dec2t s se accepte implicaiile nedorite dac
vrei s au)i numai veti ,une.
4. C2t de repede tre,uie s iau deci)ia K Cnele pro,leme tre,uie re)olvate urgent
astel c nu este timp pentru a se ace o cercetare o intuiie ,un la momentul
potrivete mai avanta8oas dec2t o deci)ie $n cunotin de cau) luat prea t2r)iu.
5. Care este acuratee rspunsurilor la $ntre,rile meleK +ceasta este o $ntre,are la
care cercetarea nu prea poate s rspund. Inteniile de cumprare5 ale
consumatorului5 de e6emplu5 pot i msurate5 $ns nu e6ist certitudinea c aceste
intenii se vor materiali)a. (au invers5 consumatorii pot respinge ideea unui nou
produs5 dar printr*o campanie de promovare persuasiv menit s $ndeprte)e
aceast atitudine negativ se poate dovedi oarte eicient5 atunci c2nd produsul
oer ,eneicii reale.
6. C2t va costa cercetareaK #spunsul la aceast $ntre,are determin de o,icei topul
de cercetare5 i poate aecta at2t procesul cercetrii $n sine5 c2t $nsi deci)ia a
ace sau nu cercetarea. Dre,uie cut $ntotdeauna o evaluare serioas a raportului
pre P relevana inormaiilor primite.
". Care sunt riscurile dac nu ac cercetri de mar;eting K #iscul $nseamn costul
potenial al unei deci)ii greite. ( presupunem5 de e6emplu5 c o organi)aie vrea
s introduc o nou linie de produse5 $ns costul unei cercetri adecvate este prea
mare. &ac costurile introducerii noii linii sunt mici5 poate i mai eicient pentru
ca s lanse)e produsele i s rite un eec pe pia5 dec2t s c7eltuiasc ,anii pe
cercetare. Pe de alt parte5 dac acest eec ar putea aecta reputaia irmei5 atunci
riscurile devin prea mari i cercetarea tre,uie cut5 indierent de cost.
0n domeniul agricol5 mar;etingul a aprut $n rile de)voltate5 $n condiiile saturrii
1
9ar;eting . 1li)a,et7 MillQDerrR !S(ullivan5 +ntet5 1//"
20
tor mai permanente a pieei. +tunci a aprut necesitatea ca $ntreprinderea agricol
?productorul@ s dispun de instrumente care s undamente)e deci)iile $n mod
corespun)tor noilor cerine de asigurare a competitivitii. 0n agricultur $ns5 datorit
posi,ilitilor mai limitate ale $ntreprinderii de a*i organi)a un sistem inormaional
satisctor5 s*a creat ideea cooperrii5 apr2nd =agromar;etingulS care tre,uie s ia $n
considerare c un element undamental $n acest domeniu $l constituie aciunile diereniate ale
productorilor. &e asemenea5 ormele multivariate ale desacerii produselor agricole reclam
o concepie oarte diereniat $n relaiile cu piaa5 iar dimensiunile consumului5
caracteristicile calitative ale produselor sunt oarte diereniate.
0n conclu)ie5 pentru a o,ine re)ultate ,eneice5 at2t pe piaa produselor
agroalimentare c2t i pe alte piee este necesar a se eectua cercetri de mar;eting
2.!. Capa&itat'a pi''i p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'
Capacitatea pieei e6prim dimensiunile cantitative ale enomenelor de pia5
relect2nd posi,ilitatea pieei de a a,sor,i un anumit produs sau serviciu5 r a lua $n
consideraie preturile. Pentru acest motiv este necesar a ie evaluat capacitatea pieei $n
limitele creia urmea) a se desura activitile de mar;eting. (tudiul capacitii pieei
necesit luarea $n considerare a urmtoarelor trei dimensiuni: piaa real a unui produs5
ormat din consunatorul produsului respectiv< piaa potenial sau posi,il5 ormat din
consumatorii relativi i piaa teoretic a produsului. ormat din consumatorii produsului i
totalitatea nonconsumatorilor.
1
Capacitatea pieei se identiic cu cea de de,ueu5 de putere de a,sor,ie5 deci ea
relect posi,ilitatea de a a,sor,i un anumit produs sau serviciu5 r a lua $n consideraie
preurile5 ea repre)int deci5 necesarul pieei pentru un anumit produs i se poate determina
astel:
CJBTU
Cnde:
C* capacitatea
B* numrul total al consumatorilor
U*capacitatea medie de consum sau intensitatea medie de utili)are a unui produs
2
Capacitatea pieei poate i apreciat la un anumit moment dat dar i pe o anumit
perioad de timp ?an5 lun5 trimestru5 se)on etc@.
Capacitatea pieei poate i caracteri)at printr*o serie de indicatori glo,ali i pariali.
Indicatori glo,ali caracteri)ea) piaa $n ansam,lul ei inclu)2nd potenialul pieei
?mrimea glo,al a cererii@5 mrimea glo,al a oertei5 volumul pieei ?dat de totalul
produselor i serviciilor v2ndute pe piaa respectiv $n urma conruntrilor cererii cu oerta@5
gradul de saturare a pieei ?H
s
@ i consumul aparent ?C
a
@. C2iva din aceti indicatori pot i
determinai utili)2nd urmtoarele relaii de calcul:
H
s
J PLI< C
a
J VWI*1
0n care:
P * potenialul pieei<
I * volumul pieei<
V * producia rii importatoare<
D * importul rii importatoare<
1 * e6portul rii e6portatoare.
1
9ar;etingul produciei agroalimentare . 9arian Constantin X cola,oratorii5 1d. &idactic i Pedagogic5
3ucureti5 1//"
2
9ar;eting. Ialoriicarea produciei agricole5 C*tin 'egruXcola,oratorii5 Dimioara5 1//1
21
Indicatorii poteniali ad2ncesc cunoaterea capacitii pieei p2r la nivelul produselor
i $ntreprinderile e6istente pe pia. &intre acetia se pot pre)enta urmtorii indicatori:
Piaa produsului5 e6prim. gradul de penetraie a produsului respectiv5 gradul de
solicitare de ctre consumatori5 adic posi,ilitile de desacere a acestuia se calculea) prin
relaia:
C
8
J'
8
TI
8
TB
8
0n care:
C
8
*piaa produsului8 ?8 J15 25..n@<
'8*numrul de consumatori ai produsului 8:
I
8
*intensitatea medie de consum al unui consumator al produsului 8<
B
8
*coeicientul de corecie care ine seama de puterea de cumprare medie a
unui consumator al produsului 85 $n condiiile unui pre sta,il.
E Piaa $ntreprinderii. relect c2mpul de aciune prin care $ntreprinderea ptrunde
pe pia cu produsele sale. #elaiile de calcul pot i redate pentru un singur produs
?c
i8
@ sau toate produsele $ntreprinderii ?C
i8
@

=
ij ij ij ij
c I n C @ T
Cndc:
C
i8
5 C
i8
* piaa $ntreprinderii pentru produsul sau produsele i.
'
i8
*numrul de consumatori ai produsului I5 a,ricat la $ntreprinderea 8<
I
i8
* intensitatea medie de consum a unui consumator al $ntreprinderii i din produsul 8.
E Po)iia $ntreprinderii pe pia5 se poate calcula astel:
P
i8
Jc
i8
Lc
8
Capacitatea pieei ne spune c2t anume s*ar putea consuma sau utili)a anual5 din
produsul de reerin dac acesta n*ar avea pre sau dac veniturile consumatorilor ar i
nelimitate.
0n principiu5 capacitatea pieei se determin cu relaia de calcul de genul:
C
p
J ' T IJ' T Y 9
Ni se e6prim $n uniti i)ice ?,uc5 t5 ml5 mp5 etc@.
Cnde:
' * numrul de consumatori sau utili)atori ai produsului<
I * intensitatea medie de consum o,inut ca produs $ntre mrimea medic a unei
cumprturi ?Y@ i rata medie de cumprare ?@.
2.2. Di-a+i&a pi''i p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'
&imensiunile. structura i condiiile concrete de desurare a enomenelor de pia se
al $n continu sc7im,are. +ceasta se datorea) unor actori5 cum sunt: creterea produciei
de mruri5 creterea veniturilor ,neti ale populaiei5 politica preurilor5 intensitatea
consumului etc.
Pe piaa produselor agroalimentare acionea) urmtorii actori ai dinamicii:
a. Creterea producie agricole actorul principal al dinamicii pieei interne5 ea
determin creterea volumului oertei i implicit a posi,ilitilor de satisacere a
cererii. &e)voltarea i modelarea agriculturii conduce la o,inerea unor caliti
superioare de produse agricole
,. &imensiunile pieei sunt inluenate pe l2ng creterea produciei i de volumul
22
importurilor. Importurile dein5 $n genera15 un rol secundar $n cadrul oertei de
produse agroalimentare la noi $n ar5 totui la anumite produse contri,uia lor
este destul de important.
c. Creterea veniturilor ,neti ale populaiei. Ienitul determin puterea de
cumprare a populaiei5 nivelul i structura cererii5 reali)area oertei de mruri i
a relaiilor de pia.
d. #elaiile de pia se pot e6tinde i pe calea denaturali)rii consumului. #olul
acestui actor se menine at2ta vreme c2t persist elementele economiei naturale5
mai ales $n mediul stesc.
e. Preurile repre)int un alt actor important ce $i pune amprenta asupra
dimensiunilor pieei5 deoarece acestea nu depind numai de volumul oertei i al
cererii5 luate separat5 ci i de condiiile conruntrii i reali)rii lor $n cadrul
actelor de v2n)are * cumprare. +stel5 nivelul preurilor in1uenea)
accesi,ilitatea mrurilor5 solva,ilitatea cererii5 puterea de cumprare a
populaiei.
2.3. S',+'-ta"'a pi''i p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'
0n mar;eting piaa nu poate i cunoscut i $neleas ca iind o entitate glo,al i
nediereniat ci5 dimpotriv5 ca una structurat pe anumite tipuri sau grupuri de clieni5
omogene su, aspectul caracteristicilor de consum i utili)are. +ceste grupuri sau clase tipice
de clieni poart denumirea de segmente de pia.
1
!peraia de identiicare i decupare a diverselor grupuri tipice de clieni care
acionea) pe o pia se numete segmentarea pieei.
(egmentarea unui sector de activitate poate i cut pe mai multe niveluri i grade de
proun)ime. (e poate ace distincie $ntre segmentare strategic5 macrosegmentare i
miscosegmentare.
(egmentarea strategic este cea care ace delimitri $ntre sectoarele de activitate
relativ omogene su, aspectul te7nologiilor pe care poate aciona ur grup industrial.
9acrosegmentarea este cea care identiic produse * pia $n interiorul iecrei
divi)iuni sau iliale. Cn produs * pia este un segment strategic de pia5 omogen su, trei
aspecte:
a@ cel al te7nologiei de a,ricaie ?al industriei de origine@<
,@ cel al a,ricilor5 atri,utelor sau avanta8elor pe care le oer produsul<
c@ cel al caracteristicilor speciice grupului de clieni crora le este destinat.
9icrosegmetarea sau segmentarea propriu * )is este. aceea prin care5 $n interiorul
unei piee ?$n interiorul unui produs * pia@ sunt identiicate grupuri distincte de consumatori
sau utili)atori5 omogene su, aspectul principalelor caracteristici de consum sau utili)are i
care cer produse i servicii adaptate propriilor caracteristici.
2
(egmentarea pieei cunoate patru tipuri distincte de segmentare:
segmentarea descriptiv sau socio*demograic5 care se ,a)ea) pe ipote)a c
dierenele $n proil socio*demograic se al la originea dierenelor $n consum i
cumprare<
segmentarea pe stiluri de via sau socio*cultural5 care se ,a)ea) pe ideea c
valorile culturale i modul de viat inluenea) semniicativ structura consumului
i comportamentului de cumprare.
E (egmentarea comportamental i atitudinal5 care se ,a)ea) pe predicaia
comportamentului de consum i cumprare5 $n raport cu o,iceiurile5 atitudinile5
1
Inteligena mar;eting . Ntean Prutianu X cola,oratorii5 Zunimea5 1//"
2
Inteligena mar;eting Plus . Ntean Prutianu5 Polirom5 1//%
23
predispo)iiile5 preerinele i opiniile diverselor grupuri de consunator.
E (egmentarea dup avanta8e cutate de consumatori la produsele i serviciile
oerite pe pia este cea care consider dierenele $ntre preerinele
consumatorilor ca ,a) e6plicativ a diversitii comportamentelor de cumprare.
0n cadrul teritorial al pieei produselor agricole $n mod recvent se utili)ea) noiunea
de segment de pia5 care este deinit prin urmtoarele trei elemente: )ona geograic5
caracteristicile consumatorului5 caracteristicile ormei de distri,uie $n spaiu i tipurile
produselor speciali)ate.
0n cadrul teritorial al pieei iecare produs tre,uie adaptat la segmentul de pia
identiicat5 care poate i redat prin indicatori adecvai5 cum sunt:
* segmentul de pia real ce poate i reinut de partenerii (
8
(
8
J
8
Li-
8
Cnde:
-
8
*volumul valoric al v2n)rilor totale $n cadrul pieei.
+cest indicator mai poate i calculat i ca parte de pia relativ5 posi,il (
p
5
* (
p
in2nd seama de po)iia unui anumit parteneri 8S5 8SS
(
p
J(
8S
P(
8
< (
pr
J(
8SS
P(
8
0n care:
(
8
*partea de pia real deinut de partenerul plasat pe locul al doilea5 al treilea etc<
(
8S
* partea de pia deinut de partenerul considerat lider
(
8>
* partea de pia posi,il a i deinut de noul partener interesat s*i desac produsele $n
cadrul pieei.
CAPITOLUL IV
24
COMERCIALI:AREA PE PIAA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE
4.1.1. Ca"a&t'"i$ti&il' &o+'"ului &u p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
Piaa in tem reali)ea) aprovi)ionarea cu produse agricole $n proporie ridicat prin
canalele de desacere en detail. Comerul en detail cu amnuntul include toate activitile
implicate de v2n)area produselor agricole i alimentare5 direct ctre consumatorii inali care
le vor olosi $n scop personal5 nelegat de o anumit aacere.
&etailitii pot i clasiicai $n dou categorii: detailiti care $i desoar activitatea
prin intermediul maga)inelor i detailiti care operea) $n aara maga)inelor.
(pre deose,ire de celelalte mruri5 comerul cu produse agricole are unele deose,iri
generate de natura produselor agricole. In general producia agricol Ia ma8oritatea
sortimentelor produselor agricole se reali)ea) $n anumite )one geograice i ,a)ine
speciali)ate5 iar consumul are loc pe $ntreg cuprinsul trii.
+pariia $n timp a produciei agricole este diereniat pe )one geogra1ce pe o
perioad p2n la 20 )ile sau mai multe5 $n timp ce consumul se reali)ea) concomitent $n
ma8oritatea localitilor din ar. Producia agricol se reali)ea) $ntr*o perioad de cca. % luni
din an5 iar consumul $n stare proaspt5 Ia ma8oritatea produselor este se)onier.
1
Comerciali)area produselor agricole i agroalimentare presupune contienti)area
asupra urmtorilor actori: nevoile consumatorilor5 caracteristicile agenilor economici care
particip Ia sc7im,ul i transormarea produselor agricole5 te7nicile comerciale respectiv
acele mi8loace ce pot $ olosite de un agent economic pentru a in1uena piaa.
Cererea de consum este o categorie economic a pieei repre)ent2nd orma de
maniestare a nevoii sociale solva,ile5 ea e6prim nevoile pentru care e6ist posi,iliti reale
de satisacere. Cererea de consum poate i studiat $n uncie de urmtoarele dimensiuni:
dimensiunea produs5 dimensiunea grup de consumatori5 dimensiunea timp. 0n cadrul
dimensiunii produs se disting urmtoarele niveluri:
* cererea glo,al:
* cererea pentru produsele unui productor ca parte a cererii glo,ale
* cererea pentru o linie de produse5 ca parte a cererii pentru produsele unui
productor<
* cererea pentru un produs speciic din cadrul liniei5 cererea pentru marc.
&imensiunea grup de consumatori se reer la trei categorii:
* cererea total<
* cererea unui segment:
* cererea unui cumprtor
&imensiunea timp se reer la alegerea ori)ontului de timp $n interiorul cruia se ac
anali)e:
* cererea pe termen scurt ?1*6 luni@<
* cererea pe termen mediu ?6*1% luni@<
* cererea pe termen lung ?peste 1% luni@.
'evoile de consum ale populaiei cuprind totalitatea tre,uinelor pe care le au
oamenii la un anumit moment al de)voltrii societii. 1le cuprind nevoi de ordin i)iologic i
raional5 legate de e6istena omului ca iin raional i nevoi de ordin social5 determinate de
pre)ena sa $n societate $n cadrul colectivului $n care triete i muncete.
Investigaiile de mar;eting nu se re)um doar la sera pieei5 ci se prelungesc at2t $n
1
9arian Constantin5 9ar;etingul Produciei +groalimentare5 1ditura &idactic i Pedagogic5 1//"
25
=amonte> de pia spre i)voarele cererii * nevoile de consum5 c2t i $n =aval> de pia
urmrind nodul de comportare al produselor $n consum.
1
'evoile de consum ale populaiei
sunt $ntr*o continu ampliicare ca urmare a aspiraiilor permanente ale omului spre progres
i ale cuceririlor tiiniice i te7nice $n domeniul produciei. 9ulte din nevoi apar la $nceput
doar ca simple aspiraii sau dorine nedeinite5 ca nevoi poteniale transorm2ndu*se $n nevoi
reale odat cu apariia produselor prin care ele pot i satiscute.
-actorii care inluenea) cererea de consum:
a@ actorii economici:
* veniturile ,neti ale populaiei<
* preurile diverselor articole<
* nivelul oertei<
,@ actorii demograici:
* structura amiliei
* structura populaiei dup se65 v2rst<
c@ actori sociali:
* structura socio*proesional<
* o,iceiurile )onale ale populaiei<
d@ actori psi7ologici<
c@ actori se)onieri<
@ actori con8uncturali:
* lipsa unor produse<
* creterea sau scderea preurilor<
* aciliti de aprovi)ionare desacere:
'evoile de consum de produse agricole are o serie de trsturi caracteristice i
anume: este o nevoie de ordin material de prim ordin i este nevoie i)iologic. 1a poate
$m,rca at2t orma de nevoie de aspiraie5 dar ponderea o deine nevoia o,ligatorie. 9area
ma8oritate a produselor agricole sunt a,solut necesare traiului intr2nd $n consumul curent
?nevoi o,ligaii@ dar sunt unele care nu ormea) o,iectul consumului permanent al $ntregii
mase de consumatori. 'ecesitatea asigurrii unei alimentaii raionale presupune olosirea
unei game largi de produse agroalimentare unele iind indispensa,ile ?de ,a)@ altele
complementare5 apr2nd $n acest ca) su, orma nevoilor prioritare i complementare.
Cererea ,unurilor de utili)are productiv pre)int o serie de particulariti5 at de cea
a populaiei i anume:
* repre)int materiali)area unei nevoi oarte comple6e5 ceea ce ace necesar
cunoaterea amnunit a elementelor sale ormative Ni a trsturilor sale
caracteristice:
* purttorii cererii sunt unitile economice care sunt utili)atorii direci ai
produselor $n scopul produciei5 serviciilor etc.5 iar opinia lor este ,a)at pe apte
i re)ultate nu pe impresii<
* cumprtorii sunt oarte ,ine inormai asupra produselor ce urmea) a i
ac7i)iionate5 iind documentai5 averti)ai i e6trem de e6igeni $n relaiile de
v2n)are*cumprare<
* nu poate i stimulat artiicial5 dimensiunile ci sunt corect determinate de
programul de producie prin consideraiuni de renta,ilitate i avanta8e te7nico*
economice<
* actorii psi7ologici dein un rol secundar $n undamentarea sa5 dar nu tre,uie
negli8ai.
(copul studiilor $n domeniul pieei produselor de utili)are productiv const $n
1
C*tin 'egru5 Ialoriicarea Produciei +gricole5 Dipograia Cniversitii din Dimioara5 1//3
26
asigurarea unui ec7ili,ru optim $ntre cerinele pieei i produciei pentru evitarea surpri)elor
neavora,ile $ntreprinderii cum ar i: scderea ,rusc a v2n)rilor5 stoca8u1 e6agerat
modiicarea neprev)ut a preurilor de v2n)are si altele. CunoatereaA piee oer
$ntreprinderii posi,ilitatea adoptrii unei politici active5 a anticiprii tendinelor pieei i
asigurarea unei adaptri operative la noile tendine.
1
! investigaie de pia nu poate i considerat complet dac nu umi)ea) i relaii
despre oerta de mruri deoarece urmrirea situaiei acesteia pe pia i anticiparea evoluiei
ci ulterioare pre)int importan pentru organele de deci)ie economic. !erta de produse
agricole pre)int anumitele trsturi speciice5 generate de particularitile agriculturii i a le
produciei agricole:
* este o oert de produse perisa,ile5 unele nu se conserv dec2t c2teva )ile5 iar altele c2teva
ore 5cu posi,iliti de stocare nu reduse5 e6cepie ac cerealele5 produsele prelucrate5 l2na5
,um,acul5 etc.
* este ormat din produse a cror producie este se)onier<
* este o oert a crui nivel varia) de la un an la altul ca urmare a aptului c randamentul
la culturile agricole poate lua valori de la simplu la du,lu<
* este o oert incert5 depin)2nd de inluena condiiilor naturale5 de atacul unor ,oli sau
duntori<
* asupra nivelului i structurii acesteia $i pun amprenta i ponderea autoconsumului
iecrui productor5 de)voltarea ,a)ei te7nico*materiale5 introducerea programului te7ni5
etc.
* evoluia viitoare a oertei este mai greu de apreciat datorit numrului de oertani cu
sisteme economico*sociale dierite5 c2t i datorit insta,ilitii politicii agrare a dieritelor
state.
-actorii care inluenea) evoluia sectorului de comerciali)are pot i grupai $n:
* actori endogeni care include te7nicile de comerciali)are5 de conservare5 de am,alare5 de
inormare5 etc.<
* actori e6ogeni care intervin din aara activitii propriu*)ise de comerciali)are genarat de
evoluia sistemului din amonte ?concreti)at prin cantitile i structura produselor livrate@
i din aval ?privind cerinele de consum@.
Produsele agricole $ndeose,i cele vegetale au urmtoarele trsturi $n ceea ce
privet)e comerciali)area:
1@ activitatea pronunat se)onier pentru ma8oritatea produselor $n stare proaspt5 la
care v2n)area ctre populaie se reali)ea) pe o perioad scurt5 de la c2teva sptm2ni la
c2teva luni<
2@ se reali)ea) v2n)ri de produse cu grade ridicate de perisa,ilitate5 care la
ma8oritatea sortimentelor $i pstrea)5 $n condiii naturale de temperatur ale perioadei5
aspectul comercial i calitile nutritive pe perioade de timp de 24 ore p2n la 5*10 )ile de
recoltare<
3@ +provi)ionarea )ilnic a reelei de desacere timpurie5 dat iind )onarea produciei
agricole $i apariia diereniat a produselor pe teritoriul trii5 relaii de v2n)are*cumprare
$ntre urni)ori i ,eneiciari din dierite 8udee ale rii.
4@ &ispersarea pe $ntreg teritoriul trii a unitilor de desacere5 $n toate localitile
ur,ane5 $n staiuni ,aleno*climaterice i $n principalele localiti rurale.
5@ I2n)ri de produse cu un volum cantitativ mare i cu o valoare relativ redus.5 $n
comparaie cu alte mruri5 $n condiiile unor transporturi pe distane mari5 care
$mpreun cu gradul ridicat de perisa,ilitate al unor produse i volumul de munc5
generea) un nivel ridicat al c7eltuielilor de circulaie.
1
C*tin 'egru5 Ialoriicarea Produciei +gricole5 Dipograia Cniversitii din Dimioara5 1//3
2"
6@ Comerul cu produse agricole este su, inluena direct a pieei produselor
agricole $ntruc2t:
* desurare i de)voltarea acestei piee este $n str2ns concordant cu legea cererii
i oertei5 care se maniest $n cadrul economiei de pia
* ridicarea continu a nivelului de trai al produciei duce la o permanent ec7ili,rare
i actuali)area aprovi)ionrii i desacerii cu produse agroalimentare prin
comerciali)are
* apariia diereniat $n timp5 pe )one geograice5 a sortimentelor produselor
agricole angrenea) relaii de pia speciice5 cu inluene dierite asupra
preurilor5 sistemelor de aprovi)ionare i desacere $n centrele de consum etc.
0n ceea ce privete pre)entarea i lu6ul pro,lemelor agroalimentare destinate
v2n)rii cu amnuntul este necesar a se ine seama de urmtoarele:
* cunoaterea amiliilor de produse5 acestea iind constituite din principalele
categorii de produse grupate prin utili)are<
* plasarea printr*o grupare ori)ontal a amiliilor de produse $n vederea
constituiri asortimentului de produse<
* plasarea vertical a produselor se va ace pe ,a)a unor prioriti la nivelul
solului5 la nivelul oc7ilor<
* lu6ul $n re$nnoire produselor din maga)in care depinde de interesul pentru anumite
produse de ctre clientel dar i de agentul economic interesat in rotaia stocurilor
acestora:
* animaia $n maga)in constituie un comple6 de operaii utili)ate cu scopul: de a
vinde repede i mult5 de a atrage o nou clientel5 de rspunde concurenei Ca
metode se pot utili)a: standurile de demonstraie5 mu)ica discret5 materiale de
inormale5 degustrile pentru produsele agroalimentare.
3. !. Co+'"ul '- ,"o$ &u p"o#u$' a,"o-ali+'-ta"'
Comerul en gros cuprinde toate activitile implicate $n comerciali)area produselor
i serviciilor ctre acele irme care le cumpr pentru a le vinde sau a le utili)a $n scopuri de
aaceri
Comerul en gros este reali)at de ansam,lul agenilor economici care au activiti de
distri,uie cu ridicata5 adic de irmele care se al $n =primul r2nd> $n activitatea de comer
cu ridicata
+ceste irme sunt cunoscute su, numele de angrositi
+ngrositii cumpr $n cea mai mare parte de la productori i v2nd mrurile ctre
consumatorul inal.
A&'la%i lu&"u $' 8-t;+pl) %i 8- &o+'"ul &u p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
+ngrositii de produse agroalimentare se al $ntre productorii agricoli i
comercianii en detail.
+ceti agenii economici cu activitate en gros constituie un element al lantului de
distri,uie care nu este $ntotdeauna apreciat la 8usta sa valoare.
C7iar dac angrositi nu intervin5 uncia en gros va e6ista $ntotdeauna5 ca) $n care se
creea) o relaie direct $ntre productor i detailist.
Pentru a evidenia rolul comercianilor angositi este necesar s rspundem la
$ntre,area:
&e ce productorii $i v2nd mrurile ctre angrositi i nu direct ctre detailiti i
consumatoriK Pentru c angrositii $ndeplinesc mult mai ,ine urmtoarele uncii ale
canalului de distri,uie:
2%
* v2n)area i promovarea
+ngrositii au o or mai mare de v2n)are i astel $i a8ut pe productori s*i v2nd
mara la clieni mai muli i la costuri reduse. 1i au legturi mai ,une cu clienii i se ,ucur
de o mai mare $ncredere.
* aprovi)ionarea i ormarea sortimentelor
1i pot selecta produsele i asigur acea varietate de care are nevoie clientul.
* desacerea mrii $n vrac
+ngrositii cumpr mruri $n cantiti mari i le oer clienilor $n cantiti mai
mici5 acetia economisind ,ani.
* depo)itarea
1i constituie stocuri de produse5 reali)2nd at2t pentru urni)ori c2t i pentru clieni o
reducere a costurilor i riscului stocrii.
* transportul
+ngrositii asigur o livrare mai rapid pentru c se al la distane mici a de
clieni dec2t productorii.
* inanarea
-urni)orii sunt inanai prin comen)i timpuri i pli eectuate la termen5 iar clienii
prin credite.
* asumarea riscului
1i $i asum riscul legat de urtul5 deteriorarea5 alterarea i demodarea produselor.
* inormarea cu privire la con8unctura pieei.
!er inormaii clienilor i urni)orilor despre concureni5 noi produse5 evoluii ale
preurilor.
* servicii de consultan i management
+ngrositii $i a8ut pe detailiti s*i pregteasc personalul5 s*i $m,unteasc
modul de aran8are a maga)inelor5 s pun $n aplicare sisteme conta,ile i de control c2t mai
eiciente ale stocurilor.
Pentru e6ercitarea unciei de angrosist agenii economici tre,uie s $ndeplineasc
urmtoarele condiii:
* e6istena unor posi,iliti de stocare5 materiali)ate prin logistice speciice
necesare<
* e6istena unui amplasament $ntr*o )on cu clientel: vad comercial $n serviciul
comercial
&in punctul de vedere al unciilor $ndeplinite de angrositi5 se $mpart $n dou grupe:
1. angrositi speciali)ai<
2. societi comerciale de distri,uie care dein depo)ite i centre de cumprare
uniti agricole sau de industriali)are.
0n pre)ent are loc o concentrare a unitilor en gros i la de)voltarea activitilor de
cumprare direct5 prin intermediul centrelor de cumprare proprii
Cn centru de cumprare propriu este uri element puternic $n cumprarea produselor
prin oerirea unor condiii avanta8oase de pre de la urni)or.
Prin centrele de cumprare se contri,uie la ormarea personalului5 implantarea5
crearea i amena8area punctelor de v2n)are.
+gentul en gros pentru a se de)volta i a re)ista concurenei tre,uie s adopte o
strategie prin care:
* s diversiice gama produselor i a serviciilor:
* s*i diversiice sursele de aprovi)ionare<
*s $ntrein relaii contractuale permanente cu urni)orii i clienii< s cree)e
puncte de v2n)are proprii<
2/
*s se asocie)e cu ali angrositi.
3.2. Co+'"ul '- #'tail &u p"o#u$' a,"o-ali+'-ta"'
Comerul cu amnuntul este o important component a procesului de distri,uie
pentru c include toate activitile implicate $n v2n)area produselor sau a serviciilor direct
ctre consumatorii inali5 pentru a i olosite de acetia $n scop personal i nu $n interes de
aaceri.
+ctiviti de comer cu amnuntul au oarte multe instituii cum ar i:
*productori
*angrositi<
* detailiti...
Cea mai important categorie este $ns cea a detailitilor5 adic acele irme care o,in
c2tiguri5 $n principal prin comerciali)area produselor ctre consumatorii inali.
Comerul cu amnuntul se practic $ntr*o gam larg de sectoare5 prin urmare ea e
practic i $n comerul cu produse agroalimentare.
Cnitile de desacere ac legtura direct cu consumatorii5 $n cadrul procesului de
circulaie a produselor agroalimentare.
&esacerea produselor agroalimentare se ace printr*o reea staionar i6 i o reea a
comerului mo,il.
#eeaua staionar este ormat din:
*uniti $n spaii $nc7ise<
* maga)ine<
* piee<
* c7iocuri
iar reeaua comerului mo,il este ormat din:
* tonete o,inuite sau mo,ile<
* pe roi<
* automaga)ine...
Cea mai repre)entativ unitate de desacere en detail este 9+H+[I'C4
+ctivitile maga)inelor se desoar $ntr*un spaiu special amena8at pentru
pre)entarea si v2n)area mrurilor.
9aga)inele agroalimentare5 $n uncie de amplasarea lor se clasiic $n:
* unitile centrale principale<
* unitile medii<
* c7iocurile i unitile improvi)ate<
* unitile din pieele agroalimentare
Cap 7
A,"i4u$i-'$$-ul
30
7.1 Co-$i#'"aii ,'-'"al'

+gri,usiness*ul este deinit intr*un sens oarte larg: el cuprinde activitatile care conera
agriculturii resursele necesare situate in amonte de agricultura cat si activitatile din
aval5 adica prelucrarea5 distri,utia si comerciali)area produselor agroalimentare.
Agribusiness-ul, ca sistem conex productiei agricole, are doua
componente:
Cn sistem in amonte de agricultura5 care are ca principala unctie sa pregateasca si sa
oere intrarile agriculturii<
Cn sistem in aval de agricultura care are unctia de ,a)a de preluare5 pregatire5
prelucrare ?procesare@5 distri,utie si comerciali)are a productiei agroalimentare.

In ultimii ani5 datorita e6pansiunii sistemelor mari de management ?concerne5 7olding*
uri5 etc@5 practic intre sistemul agroalimentar propriu*)is ?agricultura . industrie alimentara@ si
agri,usiness5 cu cele doua sisteme ale sale5 nu se mai pot ace delimitari precise. +u aparut
mari concerne care operea)a atat in aval si amonte de agricultura cat si in sistemul
agroalimentar. In tarile cu economie agroalimentara de)voltata si spatiu rural evoluat5
structurile si unctiunea comple6ului agroalimentar ?productie agroalimentara W agri,usiness@
sunt ,ine conturate. In tarile de tran)itie ?oste comuniste@ si tarile in curs de de)voltare
aceste structuri se ala in a)a em,rionara5 de cautare . tatonare5 structurare si consolidare.
Costurile resurselor materiale pot a8unge pana la 8umatate sau c7iar mai mult din
valoarea productiei agricole5 in timp ce dierite activitati situate in aval repre)inta cea mai
mare parte din valoarea ma8oritatii produselor alimentare pana cand acestea a8ung la
consumator. 1icienta agri,usiness*ului repre)inta5 de aceea5 un element vital in cadrul
intregului sistem alimentar5 atunci cand consumatorilor le sunt oerite alimentele in cantitati
suiciente5 intr*o varietate corespun)atoare si la preturi re)ona,ile.
In economiile agroalimentare evoluate produsele vegetale propriu*)is ?graul5 porum,ul5
secla5 cartoul5 rosiile5 ardeii5 morcovii5 castravetii5 merele5 etc.@5 ara a mai discuta de
produsele animale ?laptele5 carnea5 etc@5 nu sunt decat materii prime pentru un lung proces de
pregatire . prelucrare in vederea comeriali)arii pe piata agricola. In #omania multa vreme s*a
acreditat ideea ca produsul agricol dupa recoltare devine automat mara pentru piata
agroalimentara. Intr*adevar5 intr*o piata agricola =primitiva> aceasta practica este oarte
recventa. In sc7im,5 in pietele evoluate5 produsul agricol propriu*)is pana a8unge sa ie oerit
pe piata este supus unei multimi de operatii de pregatire ca: stocare5 sortare5 am,alare5
prelucrare5 transport5 distri,utie.
9iscarea rapida a produselor agricole de la producatorul agricol5 pe lantul
agroalimentar si de aici la consumatorul de alimente este posi,ila intr*un sistem de piata in
care agri,usiness*ul detine un rol oarte important.
In sistemul agroalimentar se interpune o multime de agenti economici structurati in
mai multe su,sisteme cu unctii si =tensiuni> determinate de interese economice. In cadrul
sistemului agricultorii detin un loc aparte. &esi ei sunt producatorii su,stantei agricole5 care
constituie partea cea mai importanta ?ca valoare si masa@5 participarea lor la incasarea partii
din venitul produsului inal in cele mai multe ca)uri nu este proportionala.
&e e6emplu5 in ca)ul laptelui pra5 in pretul inal ?de van)are@5 partea ce revine
producatorului este de circa 40 . 50 \5 partea ce revine a,ricii de prelucrare 20 . 30 \5 iar
comerciantului 20 . 40 \. #eparti)area proitului este si mai inec7ita,ila5 respectiv 10 . 20
\ producatorului5 20 . 40 \ prelucratorului si 40 . "0 \ comerciantului.
31
Cn sistem de piata eicient asigura miscarea rapida a produsului de la producator pana
la consumatorii din primul stadiu si apoi mai departe co,orand pe lantul alimentar5 cu pirderi
minime< incadrarea pe sortimente si calitate se pot eectua in aceasta etapa.
Prelucrarea conera produsului utilitate prin modiicarea ormei sale ?de e6emplu5 de
la grau la paine@. Dransportul produsului de la locul unde este produs si pana la centrele de
consum implica c7eltuieli si indeplineste o unctie importanta. &epo)itarea5 in special a
produselor perisa,ile este necesara dar presupune c7eltuieli si riscuri5 ce nu vor i asumate
daca nu aduc un proit corespun)ator.
+tunci cand concurenta este insuicienta5 se pot o,tine proituri e6cedentare5 iar
valoarea sociala a unor activitati comerciale este indoielnica< spre e6emplu5 c7eltuielile mari
ale producatorilor de produse alimentare pentru reclama si pentru campanii pu,licitare5 pun
in evidenta o dierentiere artiiciala intre produse care sunt de apt similare. 9ai mult5
ermierii simt ca au o po)itie de negociere de)avanta8oasa comparativ cu puterea marilor
societati. 1ste de aceea important5 la e6aminarea acelor verigi din lantul alimentar dominate
de un numar mic de intreprinderi5 sa se aprecie)e daca ortele concurentiale sunt suicient de
puternice.
4a anali)a agri,usiness*ului5 domeniu in care multe dintre irme sunt oarte puternice5
tre,uie sa tinem seama ca nu se aplica conditiile de ,a)a ale unei concurente perecte.
4a polul opus al =concurentei peecte>5 se ala ca)ul =monopolului> . adica5 mai precis
al unui unic van)ator. Ca)ul limita in care van)atorul are controlul a,solut asupra pietei este
diicil de conceput< aceasta ar presupune ca nu e6ista alte alternative de satisacere a
clientelei5 ca) in care clientii nu ar putea opta catre oricare produs alternativ.
! astel de situatie nu se intalneste in agri,usiness sau in alte sectoare5 cu e6ceptia e6istentei
monopolului de stat. +sistam intr*adevar la o =concentrare> mare de irme5 asa cum se va
vedea5 dar construirea unui monopol propriu*)is a ost prevenita de legislatia anti*monopol.
Cea mai recventa situatie este cea de mi8loc5 in care un numar limitat de irme
unctionea)a in acelasi domeniu de aaceri sau intr*unul similar. Dermenul de =concurenta
monopolistica> a ost olosit pentru o situatie in care irmele sunt relativ numeroase<
=oligopolul> presupune ca un numar relativ mic de irme controlea)a piata. +gri,usiness*ul5
in ansam,lu nu poate i inclus in una sau alta din aceste categorii5 dar se caracteri)ea)a prin
e6istenta tuturor situatiilor: unele sectoare de activitate au un numar mai mare de irme
concurente decat altele.
Pentru a acoperi aceasta diversitate de situatii5 va i olosita notiunea de =concurenta
imperecta>.
Concurenta imperecta diera de concurenta perecta in primul rand prin aptul ca
pretul produsului nu este independent de actiunea producatorilor individuali< iecare irma are
suicienta orta pe piata5 incat sa inluente)e pretul pietei. &aca ea va vinde mai mult5 va
o,serva ca pretul se va micsora. Pe de alta parte5 concurenta imperecta diera ata de
monopol prin aptul ca e6ista si alte irme5 sau ele pot i create5 asa incat proiturile sunt
inalte5 vor aparea si alti producatori5 determinand reducerea pretului. +ici se mai poate vor,i
si despre e6istenta unor intelegeri intre irme ?care sunt mai diicil de detectat de catre
autoritati decat u)iunile declarate@< sau cea mai puternica irma poate actiona ca =leader> de
pret.
Insa5 intr*un sistem cu li,era initiativa5 in care e6ista accesul la inormatii5 tentatia
pentru marile proituri va determina5 in cele din urma5 atragerea irmelor concurente.
! consecinta importanta a concurentei imperecte este =dierentierea produselor>5 prin
care iecare irma incearca sa cree)e o piata separata pentru propriile sale produse ?spre
deose,ire de concurenta perecta in cadrul careia produsele sunt omogene@. Pu,licitatea
32
pentru =marcile> cunoscute 5 precum si alte orme de promovare a van)arilor 8oaca un rol
esential in aceasta privinta. (copul este de a convinge potentialul client ca produsul unei
irme este dierit ?si5 se presupune5 mai ,un@ decat cel al concurentilor sai. +ceasta repre)inta
o modalitate utila de crestere a varietatii produselor si5 intr*un anume sens poate contri,ui la
,unastarea consumatorului< pe de alta parte5 poate i o risipa de resurse5 care servesc la
o,tinerea unor produse asemanatoare5 a,ricate si comerciali)ate cu c7eltuieli considera,ile
pentru o pu,licitate concurentiala.
+nali)a comparativa a practicilor monopoliste5 asociata in special cu numele
economistului americano . austriac Zosep7 +. (c7umpeter ?1%%3 . 1/50@5 ia in considerare
actorii dinamici. (e argumentea)a5 in primul rand5 ca inovatiile care determina costuri de
productie mai sca)ute au un eect mult mai mare pe termen lung standardului de viata decat o
=alocare nepotrivita> a resurselor de productie la un moment dat< anali)a traditionala amintita
mai sus ignora importanta starilor te7nologice. In al doilea rand5 inovatiile sunt asociate mai
curand cu situatiile de monopol si oligopol5 decat cu cele de concurenta. 'umai proitul poate
stimula5 irmele sa*si asume riscul inovatiilor5 asadar5 ele au nevoie de o anumita garantie ca
re)ultatul o,tinut in cercetare si de)voltarea de noi te7nologii si noi produse a8unge la alte
irme. 'ici c7iar in conditiile protectiei oerite de legile ,revetelor5 irmele alate in
concurenta nu pot i sigure ca*si vor insusi in intrgime valoarea inventiei lor.
+semenea argumente nu pot i in mod deinitiv conirmate sau inirmate< economia5
spre deose,ire de stiintele naturale5 nu poate conduce e6perimente controlate in care o
alternativa este comparata cu alta in situatii identice.
7.1.1 Fili'"' a,"oali+'-ta"'

+gricultorul apare in general ca urni)or de materii prime pentru industria
agroalimentara. 1l este o,ligat sa produca tot mai mult si nu*si mai prelucrea)a singur
produsele5 livrandu*le in stare ,ruta.
Consumatorul solicita alimente din ce in ce mai ela,orate5 care include in pret mai
multe transormari si conditonari. Industria alimentara 8oaca tot mai mult rolul de4 motor in
de)voltarea agriculturii. 1a a stiut sa dea produsului alimentar mai multa atractivitate5
incorporand in aceasta inovatii5 pu,licitate5 valoare adaugata.
Pentru a a8unge la consumatorul inal5 produsul agroalimentar parcurge mai multe
verigi distincte care5 reunite5 poarta denumirea de iliera agroalimentara.
-iliera agroalimentara este perceputa ca o inlantuire de activitati care a8ung sa puna
la dispo)itia consumatorului inal un ,un situat la e6tremitatea procesului. +ceasta iliera
repre)inta un sistem economic constituit dintr*un ansam,lu de canale de aprovi)ionare si de
distri,utie utili)ate de mai multi producatori5 care vand o amilie de ,unuri pe o piata de
consum. 1a nu se reera numai la o piata de consum data5 ci se poate reeri si la utili)area
aceleiasi materii prime de catre un grup de industrii prelucratoare. +legerea intre o amilie
de produse pe o piata de consum si utili)area unei materii prime este importanta in
determinarea elementelor de care tre,uie sa se tina seama intr*o iliera. In unctie de acest
mod de a,ordare5 se poate vor,i5 de e6emplu5 despre o iliera a incaltamintei5 sau o iliera a
pieilor de animale5 de o iliera a graului sau o iliera a produselor de paniicatie.
+nali)a unei iliere tre,uie sa urmareasca itinerariul unui produs agroalimentar de la
producerea materiilor prime agricole care servesc la a,ricarea lui5 pana la utili)area inala a
acestui produs5 de la e6ploatatia agricola pana la aruria consumatorului. +nali)a implica o
33
a,ordare dinamica ce integrea)a atat spatiul ce se reera la productie5 piete determinate5
consum5 cat si timpul care se derulea)a pana la aparitia pe piata a produsului inal.
(tudiul unei iliere cuprinde doua aspecte undamentale:
1. identiicarea ilierei ?produse5 itinerare5 agenti5 operatiuni5 lu6uri@
2. anali)a mecanismului de unctionare ?structura si unctionarea pietelor5 interventia
statului@

Pentru identiicarea unei iliere este necesar sa se anali)e)e:
a@ produsul
* care este produsul considerat5 produs care va da numele iliereiK
* care sunt produsele alimentare si nealimentare care apartin acestei iliereK
,@ itinerarele ?tipuri de circuite5 lungimea circuitelor5 costul transportului@<
c@ agentii
* care sunt dieritii intermediari . agricultori5 prelucratori5 consumatoriK
* care sunt trasaturile speciice ale acestor agenti . numar5 locali)are5
marime5 proitK<
d@ unctiile
* care sunt unctiile acestor agenti . productie5 prelucrare5 distri,utieK
e@ lu6urile
* ce cantitati de maruri sunt sc7im,ateK
* la ce preturiK
* care sunt locurile de sc7im,K
! iliera agroalimentara se compune din urmatoarele elemente:
a@ sectorul agroindustrial . care urni)ea)a materii prime ?produse agricole sau
elemente ale acestora@. (unt cuprinse aici industria din amonte5 agricultura5
industriile agroalimentare de prima transormare<
,@ sectorul agroalimentar . in care se o,tin produsele alimentare. Cuprinde
industriile agroalimentare de a doua sau de a treia transormare5 distri,utia5
alimentatia pu,lica si consumul.
-iliera constituie un sistem care permite sa se tina seama de relatiile de interdependenta
e6istente intre dieriti agenti. +stel se disting relatiile:
a@ completaritate . create de divi)iunea te7nica a muncii5 in scopul ameliorarii
activitatii agentilor<
,@ solidaritate intre agentii de pe acelasi nivel al ilierei in raporturile lor cu agentii
situati in amonte sau in aval5 intre toti agentii unei iliere in raport cu puterea
pu,lica <
c@ concurenta verticala intre doua verigi ?de e6emplu5 crescatorii de taurine doresc sa
cumpere cat mai putine ura8e@<
d@ concurenta ori)ontala5 la acelasi nivel al unei iliere ?de e6emplu5 concurenta
comerciala pentru cucerirea unei piete@.
#elatiile de concurenta si de complementaritate pot conduce la situatii de
dependenta sau de dominatie a unor agenti sau a unei retele dintr*o iliera asupra altor agenti
sau iliere. Institutele de cercetari agricole5 sindicatele si asociatiile consumatorilor5 adica tot
ceea ce se poate numi mediul unei iliere5 au un rol important in evolutia acesteia.
In cadrul unei iliere agroalimentare se intalnesc mai multe tipuri de produse :
* produse agricole ,rute
* produse alimentare intermediare
* produse industriale nealimentare
34
* produse agroalimentare
Produsele agricole ,rute sunt produse agricole neprelucrate5 alate5 in general5 in vrac5
avand rol de materii prime. (u, aceasta orma agricultorii valoriica animale vii5 cereale5
lapte5 ructe si legume. Produsele agricole sunt vandute de diversi operatori pe piata si la
e6port.
Produsele alimentare intermediare: pe parcursul unei iliere agroalimentare5 produsele
agricole ,rute se pot transorma in produse alimentare intermediare si in produse industriale
nonalimentare. Primele se constituie din produse curente ?carcase5 semicarcase de animale5
aina@5 precum si din componente ale produselor agricole ?caseina5 lacto)a5 vitamine5 arome@.
Produsele agricole intermediare sunt recom,inate pentru a se ela,ora produse agroalimentare
din ce in ce mai dierite de cele traditionale.
Produsele agroalimentare sunt produse agricole ,rute conditionate ?sau transormate
si conditionate@ cumparate de consumatorii inali si de alimentatia pu,lica ?restaurante5
cantine@. Prelucrarea se ace5 in general5 de catre intreprinderi alimentare5 intr*un mod mai
mult sau mai putin arti)anal5 sau c7iar de catre agricultori5 in ca)ul van)arilor directe. (e pot
olosi e6presiile de =produse agroalimentare> sau =produse alimentare> c7iar si pentru unele
alimente care nu sunt de origine agricola5 precum pestele sau produsele de sinte)a.
Industriile agroalimentare se pot clasiica in unctie de etapa prelucrarii din care ac
parte. &e e6emplu pe iliera carnii de porc vom avea:
* prima prelucrare : a,ator<
* a doua prelucrare: de)osare si transare<
* a treia prelucrare : prepararea specialitatilor de carne5 a,ricarea conservelor de
carne.
Clasiicarea produselor agricole si agroalimentare se poate ace in mai multe moduri.
! clasiicare generala a acestora se poate pre)enta astel:
a@ Produse agricole ,rute:
* produse ale agriculturii<
* produse ale silviculturii si e6ploatatiilor orestiere<
* produse re)ultate di pescuit.
,@ Produse agroalimentare re)ultate din activitatea industriilor agroalimentare:
* carne si conserve din carne<
* lapte si produse lactate conserve de legume si ructe<
* paine si produse de patiserie<
* alte produse o,tinute din prelucrarea cerealelor<
* produse alimentare diverse<
* ,auturi5 alcool<
* produse pe ,a)a de tutun.
! alta clasiicare utili)ata in activitatea de comert se pre)inta astel:
a@ Produse intermediare cu utili)are industriala ?lapte pra5 malt5 aina etc.@5 care sunt
sc7im,ate intre intreprinderile de prelucrare. Perormantele te7nologice sunt esentiale
in van)area acestor produse<
,@ Produse alimentare ela,orate su, marca intreprinderii5 care sunt sc7im,ate intre
producatori si distri,uitori<
c@ Produse alimentare ela,orate su, marca5 cel mai recvent comerciali)ate in vrac.
7. !. St"u&tu"a a,"i4u$i-'$$-ului
7.!.1. Si$t'+ a+o-t' < a$i,u"a"'a "'$u"$'lo" 8- a,"i&ultu")

35
Industriile furnizoare de materiale pentru agricultur

+sigurarea si gestionarea resurselor materiale constituie o veriga de ,a)a in iliera
produselor agroalimentare5 activitate ce tre,uie proiectata in stransa interdependena cu
celelalte su,sisteme ale intreprinderii5 cat si cu mediul e6tern din amontele si avalul iecarei
intreprinderi.
Cea mai importanta preocupare pentru producatorii agricoli o constituie gasirea acelor
urni)ori ?intreprinderi productive sau de distri,utie@ care oera produsele cele mai
perormante la preturi convena,ile si cu posi,ilitati usoare de transerare ?aducere5 transport@
la intreprinderea ,eneiciara. &in acest punct de vedere5 se constata ca5 la acelasi produs
costurile de transport sunt oarte varia,ile5 nu numai in unctie de distanta si categoria de
mi8loace de transport5 ci si in unctie de marimea lotului de mara ce se transporta. &e
e6emplu5 la transportul auto la aceeasi distanta dintre urni)or si ,eneiciar5 c7eltuielile de
transport pentru o tona de produs la un lot de aprovi)ionare de 5000 ;g sunt cu 455 \ mai
mari decat in ca)ul unui lot de 10000 ;g si cu circa 10 \ mai mari la un lot de 1000 ;g5 cu
tendinta de crestere pe masura scaderii dimensiunii lotului aprovi)ionat. &e asemenea5 pretul
pe tona de produs aprovi)ionat se dierentia)a in unctie de lungimea canalului de distri,utie
?cu una5 doua sau mai multe verigi@ si in unctie de sistemul de aprovi)ionare ?prin tran)it sau
prin depo)it@.
Cele mai aectate de nivelul c7eltuielilor de aprovi)ionare ?inclusiv operativitate si
calitate in aprovi)ionare@ sunt e6ploatatiile mici si mi8locii care in oarte multe ca)uri ac
aprovi)ionarea de la distante mari cu mi8loace de transport inadecvate si cu capacitati de
transport supradimensionate ata de cantitatea si valoarea resurselor aduse in gospodarie5 cu
autoturisme si cu mi8loace de transport 7ipo.
&in aceasta cau)a scenariile de aprovi)ionare cu resurse materiale tre,uie construite pe
categorii de e6ploatatii agricole ?mari5 mi8locii sau mici@5 cat si pe ori)onturi ?scurte5
medii5lungi@. In aara de acesti actori de importanta ma8ora ce conditionea)a luarea deci)iilor
privind reteaua de aprovi)ionare5 pot i luati in considerare si urmatorii:
* proilul produsului ce ace o,iectul aprovi)ionarii<
* aria teritoriala a retelei ?nationala5 8udeteana sau de micro)ona@<
* a,undenta sau penuria de maruri<
* reteaua de cai de comunicatie utili)ata5 a mi8loacelor de transport si gradul
de u)ura al acestora<
* orma de proprietate si caracterul5 proilul agentilor economici5 oertanti
distri,uitori si consumatori<
* costul aprovi)ionarii pe dierite sisteme si orme5 pe categorii de produse
aprovi)ionate.
1icienta economica a sistemului proiectat tre,uie apreciata glo,al5 adica nu numai prin
prisma costurilor de aprovi)ionare ci si a eectului aprovi)ionarii asupra productiei5 calitatii
produselor5 consumurilor speciice de materii prime si materiale5 costurilor si proitului.
Pornind de la marile disunctionalitati e6istente in aprovi)ionarea cu resurse materiale a
producatorilor agricoli din tara noastra si tinand seama de structura e6ploatatiilor agricole se
considera ca proiectele ce se ac tre,uie sa vi)e)e ori)onturi scurte si medii care sa ai,a ca
o,iect cresterea operativitatii si reducerea c7eltuielilor de aprovi)ionare pentru e6ploatatiile
amiliale si asociatiile agricole. 3ineinteles5 aceata nu inseamna negli8area strategiilor pe
termen lung in unctie de ritmul privati)arii si restructurarii in agricultura si strategii care vor
i ela,orate de catre ec7ipe de specialisti ca parte componenta a strategiei de restructurare a
agriculturii.
36
In ce priveste intreprinderile agricole mari5 acestea se aprovi)ionea)a in cantitati mari5
vagona,ile direct de la intreprinderile producatoare de resurse materiale sau prin
intreprinderile de comert en gros speciali)ate in aceasta directie. In ca)ul apelarii la
intreprinderile de distri,utie5 aprovi)ionarea se ace in sistem de transport5 distri,uitorul
organi)and intermedierea si transportarea marurilor de la producator la consumator cu adaos
comercial si c7eltuieli speciice de aprovi)ionare reduse5 reali)andu*se operativitate si
eicienta economica ma6ima.
(cenariile posi,ile ar putea i clasiicate ca in ta,elul 5.1. :
Da,
el 5.1
+.Pe termen scurt a. Pentru toate categoriile
*(C+P+5 alte
intreprinderi
si mediu de unitunitati agricole *-+#9+I1D< +H#!I1D etc
*(19#!9< C'I(19
*(91C1#1+4<C'IC1#1+4
*-'C
*van)ari directe prin maga)inul
producatorilor
*van)ari prin repre)entante comerciale
,. Pentru intreprinderi
mari toate variantele de la +a
c. Pentru intreprinderi *cooperatie sateasca
mici si mi8locii *intreprinderi integratoare
*de prestari servicii
*de industriali)are
*de comerciali)are
*targuri de saptamana sau periodice
*piata taraneasca
*ac7i)itii directe de la producatori
*centrale agricole comunale
3. Pe termen a. Pentru intreprinderi toate variantele de la +a
lung mari
,. Pentru intreprinderi *+sociatii ale prod agricoli
mici si mi8locii *pentru aprovi)ionarea cu resurse
*sindicate ale producatorilor agricoli
*cooperatie taraneasca
*targuri si piata taraneasca
*retele comerciale de la pct. +a si 3,

In ela,orarea scenariilor s*a tinut seama de:
structura actuala a e6ploatatiilor agricole
structura viitoare a e6ploatatiilor agricole<
3"
structura viitoare a intreprinderilor de prestari de servicii5 de industriali)are si de
comerciali)are a produselor agricole ce urmea)a a i privati)ate si restructurate
#eorientarea treptata a tuturor agentilor economici din domeniul agroalimentar catre
un management perormant si catre o optica de mar;eting speciice economiei de piata va
determina trecerea de la ormele simple5 uneori cu implicare administratiei ?ve)i centrele
agricole@ la o circulatie moderna a resurselor materiale care sa asigure aprovi)ionarea cu cle
mai convena,ile resurse din punct de vedere al te7nologiilor5 calitatii5 pretului si conditiilor
de transport. (c7ema retelei comerciale posi,ile pentru resursele materiale utili)ate in
agricultura poate i conceputa si dupa alte criterii de clasiicare. &e e6emplu5 dupa natura
produselor reteaua poate i grupata in:
a@retea pentru produse de natura industriala ?(C+P+< -+#9+I1D< -'C etc@<
,@retea pentru produse de natura agricola ?(19#!9< C'I(19< (19C1#1+4 etc@
c@retea mi6ta prin care circula produse din am,ele categorii ?cooperatia sateasca5 asociatii
pentru aprovi)ionare5 intreprinderi integratoare etc@.
&e apt reteaua actuala provine din transormarea vec7ii retele de ,a)e de aprovi)ionare
speciali)ata in societati comerciale pe actiuni de dierite proile care se ala in dierite stadii
de privati)are5 restructurare si relansare.
In tarile cu economie de)voltata din 1uropa ?!landa5 &anemarca5 ranta5 Hermania5
-inlanda etc@ au o larga raspandire5 alaturi de alte orme de asociere a producatorilor agricoli5
asociatiile ?cooperativele@ de aprovi)ionare cu resurse materiale organi)ate5 ca si alte
cooperative pe principiile intra8utorarii si asistentei mutuale.
In 1//25 in Comunitatea 1uropeana5 costul de cumparare al resurselor a repre)entat
apro6imativ 40 \ din valoarea productiei agricole< aceasta pondere diera mult intre cele 12
state mem,re ale Comunitatii 1uropene5 iind peste medie in 3elgia5 Hermania si 9area
3ritanie5 si su, medie in tarile sudice. &e departe5 cel mai important produs l*au repre)entat
ura8ele pentru animale5 urmat de uneltele agricole5 com,usti,ilul5 ingrasamintele5 alte
produse agroc7imice si seminte.
Industriile ce aprovi)ionea)a agricultura au trecut prin perioade diicile5 ca re)ultat al
restrictiilor impuse prin masuri politice asupra cresterii productiei ermelor. In ca)ul
produselor agroc7imice5 preocuparea pentru mediul incon8urator s*a adaugat la pro,lemele
de8a e6istente. Proiturile au sca)ut: unele irme au iesit din aaceri5 altele si*au e6tins aria de
activitate prin intrarea in alte domenii. +cest proces de restructurare5 pro,a,il5 nu s*a oprit
inca.
Cooperativele producatorilor agricoli 8oaca uneori un rol important de intermediere5
aprovi)ionandu*si mem,rii cu materialele necesare. +ceasta este in special situatia in
Hermania ?pentru ura8e si seminte@5 in Italia ?pentru masini agricole5 produse agroc7imice si
semiinte@< in &anemarca5 !landa5 -ranta5 Irlanda si 9area 3ritanie ?pentru ura8e animaliere@.
Cateodata . ca si in ca)ul ura8elor animaliere cooperativele sunt c7iar producatorii.
Comparativ cu consumurile de materiale din C.1. in #omania ponderea ingrasamintelor
si a energiei este mai mica5 in sc7im, ponderea relativa a ura8elor este mult mai mare.
St"u&tu"a &6'ltui'lilo" &u +at'"ial' a,"i&ol' =>5 i- U.E.
Da,el 5.2
3%
Sp'&i/i&a"' G'"+a-ia F"a-ta UE-1!
(eminte 6 11 6
Ingrasaminte c7imice % 11 /
9ateriale pentru protectia plantelor 5 10 6
-ura8e 30 34 40
1nergie 16 % 11
Intretinere si reparatii utila8e 1" 10 12
(ervicii 1% 16 16
Dotal 100 100 100
Ponderea in costul productiei 52 50 44
(ursa: 9. DracR . Produse alimentare si agricultura in economia de piata
St"u&tu"a &6'ltui'lilo" +at'"ial' 8- Ro+;-ia =1??35
Da
,el 5.3
7.!.! Si$t'+ a(al < &o+'"ul a,"oali+'-ta"
relucrarea produselor alimentare

Industria alimentara a ,auturilor si a tutunului este una din cele mai mari in
Comunitatea 1uropeana. In 1//3 in aceasta ramura erau anga8ate 253 milioane de persoane<
gradul de ocupare a ortei de munca a sca)ut5 dar numai cu 6 \5 incepand cu anul 1/%3.
Productia C1 a crescut continuu5 intr*un ritm anual de 255 \ si a a8uns la 456 miliarde 1CC
in 1//3. Cele mai importante produse alimentare au ost carnea si produsele lactate5 iecare
dintre acestea repre)entand cca. 16 \ din suma de mai sus.
+ceasta ramura industriala este e6trem de variata ca organi)are5 cuprin)and de la irme
mici oarte numeroase5 pana la cateva irme Gmultinationale> oarte mari. In 1//05 in C15
irmele producatoare de produse alimentare cu mai putin de 20 de anga8ati repre)entau /2 \
din numarul total de irme din acest domeniu5 a,sor,ind numai 2/ \ din numarul total de
anga8ati si producand 12 \ din cira de aaceri< irmele cu 100 sau peste 100 de anga8ati
repre)entau numai 15" \ din numarul total de irme5 51 \ din numarul total de anga8ati si 6%
\ din cira de aaceri.
-irmele mici5 deseori locali)ate in )one rurale si cele mai multe dintre ele cu statut de
cooperative5 pot avea o contri,utie importanta la anga8area ortei de munca si o,tinerea de
(peciicare >
(eminte "5%
Ingrasaminte 4
-ura8e 5353
Car,uranti 452
+lte materiale 654
(ervicii 125"
+lte input*uri 1156
Dotal 100
3/
venituri pe plan local5 inclusiv oportunitati pentru ermieri sau mem,rii amiliilor lor de a
presta munci in aara ermei.
1le contri,uie la diversitatea regionala a produselor alimentare si cateodata aduc inovatii in
acest domeniu ?de e6emplu5 ,ran)eturile locale5 mierea5 specialitati de paniicatie@. 1le au o
po)itie privilegiata pentru a satisace preerinta consumatorului pentru Galimente naturale>5
inclusiv produse Gcultivate organic> si produse G,iologice>. &in aceste motive5 intreprinderile
mici si mi8locii sunt spri8inite prin asistenta nationala si din partea C15 in special in regiunile
din sudul 1uropei.
!ricum irmele mici de produse alimentare au de suerit datorita unor de)avanta8e
considera,ile< ec7ipamentul lor iind deseori invec7it si nu dispun de mi8loace inanciare
pentru a investi in cladiri si utila8e noi< ele sunt5 deseori5 producatoare a unui singur produs si5
deci5 sunt supuse se)onalitatii5 avand astel perioade de var de recoltare si orta de munca
insuicienta in perioadele respective< controlul de calitate al produselor poate i oarte sumar5
sau poate c7iar sa lipseasca< si . pro,a,il cea mai importanta limita in conditiile actuale . ele
nu*si pot permite o activitate de cercetare . de)voltare.
Intr*adevar5 pentru prelucrarea anumitor produse alimentare5 desi nu pentru toate5 sunt
pre)ente economiile de scara. +cestea se reera de e6emplu la )a7ar5 aina5 grasimi animale si
vegetale5 ructe si legume prelucrate. 1le se maniesta in domeniul te7nic5 unde mecani)area
si automati)area procesului de productie duc la reduceri a costului si pot permite o calitate
uniorma a produsului. 1le pot duce de asemenea5 la inovatii ale produsului5 prin intermediul
cercetarii si de)voltarii5 necesare pentru crearea de noi produse5 dar si prin eorturile de
mar;eting destinate promovarii si distri,uirii produselor. [onele dinamice ale pietei
alimentare includ Galimente comode>5 adica mancaruri gata preparate5 inclusiv alimente
congelate gata de ai reincal)ite in cuptoare cu microunde5 sau recenta de)voltare a
Gam,alarii in atmosera modiicata>5 in care alimentele sunt conservate in nitrogen5 sau
dio6id de car,on5 vandute sigilate in materiale de plastic impermea,il. +plicarea unor astel
de te7nologii necesita investitii costisitoare5 iar productia de masa incearca sa recupere)e
costurile. +stel5 cea mai mare parte a productiei alimentare provine de la irmele mari5 unele
dintre ele iind5 intr*adevar oarte mari. Pe plan mondial5 din primii trei)eci de producatori de
alimente5 ,auturi alcoolice si tutun5 cincispre)ece sunt americani< cei mai multi dintre acestia
au iliale si in 1uropa5 in special in 9area 3ritanie. Cele mai mari doua)eci de companii
europene5 in 1//45 includ irmele nestle ?1lvetia@5 urmata de Cnilever ?!landa si 9area
3ritanie@5 alte douaspre)ece irme ,ritanice5 trei irme olande)e si trei irme rance)e.
4a nivel european5 ca)urile in care o singura irma domina piata sunt putine5 dar
importante5 ele se reera la ulgi de cereale ?Bellog . pana la %5 \ in (pania@5 caea solu,ila
?'estle . pana la "5 \ in Italia@ si ing7etata ?Cnilever . pana la 50 \ in Italia si (pania@.
Cateva companii domina piata europeana in ca)ul productiei de ciocolata ?'estle5 9ars5
(uc7ard5 Cad,urR5 -errero5 cu o pondere totala de pana la %% \ in 9area 3ritanie@ si caea
?alta decat cea solu,ila . Zaco,s (uc7ard5 &ouOe 1,erts5 Heneral -oods5 'estle5 cu o pondere
totala de pana la 65 \ in -ranta@. Pe de alta parte5 nu e6ista o companie europeana dominanta
pentru paine5 dulciuri pe ,a)a de )a7ar5 ,ran)a si multe alte produse.
Ca)urile in care domina o singura irma sunt deci5 relativ putine si in cel putin doua
ca)uri . cerealele pentru micul de8un5 in (pania si caeaua solu,ila in Italia . ele isi ac
aparitia acolo unde piata este relativ mica si su,de)voltata. In 9area 3ritanie unde ulgii de
cereale pentru micul de8un au de mai multi ani o piata oarte mare5 Bellog ramane cea mai
mare irma5 dar detine numai 43 \ din piata. !,servatii similare se pot ace si in ca)ul caelei
solu,ile. +cest lucrru ar putea sustine te)a conorm careia concurenta intra pe piata atunci
cand se poate o,tine proit. Pe de alta parte5 e6ista cateva ca)uri in care piata este dominata
de numai cateva irme oarte mari. +ceasta ridica urmatoarea intre,are : daca ortele
40
concurentiale sunt satisacatoare5 sau daca nu cumva anumite intelegeri secrete intre irme le
da posi,ilitatea sa actione)e impotriva intereselor consumatorilor.
In 1uropa de Iest5 datele privind mar8ele de proit5 adeseori nu sunt colectate si
pu,licate la nivel national. !ricum5 ele sunt disponi,ile in rapoartele individuale ale
companiilor. Impresia generala este ca mar8ele nu sunt e6cesiv de mari5 in special dupa
impo)itare. ! alta sursa despre primele 100 de grupuri industriale din C15 arata ca5 in 1/%/5
irmele agro*alimentare au inregistrat o rata medie a proitului net de " \ ?ata de 553 \ in
industria c7imica si 45" \ in industria de automo,ile@. &atele disponi,ile pentru Hermania
arata ca5 in 1//05 proita,ilitatea medie era de 454 \5 irmele mari avand reali)ari mult mai
perormante decat cele mici iar in anii ce au urmat . cel putin pana in 1//4 . toate tarile vest*
europene au ost lovite de recesiune. (tatele Cnite au inormatii mai complete. Hradul
general de concentrare nu pare sa ie e6cesiv5 in 1/%"5 primele 50 de irme prelucratoare
cuprindeau % \ din totalul pietei alimentare. Insa5 ca si in 1uropa de vest concentrarea in
ca)ul anumitor produse alimentare este ridicata.
Cateva studii ela,orate in (C+ arata ca puterea e6cesiva a pietei se maniesta in acele
industrii alimentare cu ,unuri de consum dierentiate si cu organi)are de tip oligopol5 care ii
pune pe consumatori in situatia de aplati cu 6 . 10 \ mai mult decat daca aceste industrii ar
putea i organi)ate pe ,a)e concurentiale. Pentru promovarea unor noi marci de produse se
ace o puternica pu,licitate. In 1/%/ conorm statisticilor &epartamentului +griculturii C(5
au ost introduse 12.000 de noi produse de paniicatie5 ceea ce insemna 62.000 de produse
noi5 incepand din anul 1/%3. Pu,licitatea pentru produsele alimentare a atins in 1/%/ suma de
12 miliarde ]5 iar alte activitati de promovare a produselor5 cum ar i comisioane pentru
van)atorii en*detail5 spectacole comerciale5 etc< au repre)entat5 pro,a,il5 du,lul acestei sume
?c7eltuielile de consum pentru produse alimentare in 1/%% au ost de 506 miliarde ]@.
In ultimii ani5 in sectorul alimentar si a ,auturilor au avut loc numeroase u)iuni si
ac7i)itii. Cele mai multe dintre aceste operatii au avut un caracter international. Cele mai
mari companii americane . inclusiv Pepsi Co5 Coca*Cola5 P7ilip 9orris5 Meint) au ost
investitori activi in alte tari5 inclusiv din 1uropa de Iest< irmele europenecare au ost active
pe scvena internationala ?in special ,ritanice@ includ Cnilever5 Hrand 9etropolitan5 &anone5
+llied &omecY5 Huinness si Cad,urR (c7Oeppes. In general investitiile irmelor vest*
europene in (C+ depasesc investitiile americane in 1uropa. Pe langa ac7i)itiile ma8ore
aratate5 a e6istat un numar mai mic de ac7i)itii ale unor companii minore5 precum si un
numar de G8oint ventures>. Preluarile pot i motivate5 partial5 de economiile de scara5 la care
de8a ne*am reerit . desi multe din companiile responsa,ile de preluari5 pro,a,il ca au atins o
dimensiune adecvata mai de mult. &e asemenea este importanta dorinta pentru cresterea
controlului asupra pietei< ac7i)itionarea unor marci ,ine cunoscute ace posi,ila cresterea
ponderii pe piata si reduce concurenta ca sa creasca productia totala in sector.
+laturi de integrarea ori)ontala5 e6ista si o tendinta indepartata pentru integrarea
verticala5 atat in amonte pentru a asigura sursele de aprovi)ionare5 cat si in aval in
comerciali)are si in special in domeniul catering*ului.
In timp ce in 1uropa de Iest5 sera ac7i)itiilor proita,ile pare sa se i redus5
desc7iderea 1uropei Centrale si de 1st oera un teren nou pentru e6pansiune5 in particular in
privinta preerintelor de consum pentru produsele occidentale. In mod normal5 ca urmare a
e6porturilor proita,ile in aceasta )ona5 irmele occidentale ac7i)itionea)a ma8oritatea
actiunilor in irmele locale5 odata cu privati)area acestora sau isi construiesc propriile lor
a,rici de productie. In primele ca)uri5 proitand de orta de munca ietina5 dar eicienta5
aceste a,rici devin sursa e6porturilor orientate catre piata vestica. +stel s*au acut mari
investitii in regiune de catre Coca*Cola ?,auturi racoritoare@5 Pepsi Co ?,auturi racoritoare5
aperitive@5 irma italiana -eru))i ?ulei comesti,il5 )a7ar@5 'estle ?ciocolata si alte dulciuri@5
41
&anone ?iaurt si alte produse lactate@5 Cnilever ?produse congelate si margarina@5 irma
italiana Parmalat ?produse lactate@ si multe alte irme. In 1/%35 Pepsi Co si Cad,urR
(c7Oeppes au ost de acord sa*si uneasca ortele in promovarea van)arilor de ,auturi
racoritoare in 1uropa Centrala: Pepsi Co va im,utelia si distri,ui produsele celeilalte irme5
inclusiv (c7Oeppes si Canada &rR in Polonia5 #epu,lica Ce7a5 (lovacia si Cngaria. Pepsi Co
a ac7i)itionat5 de8a5 din 1//1 ma8oritatea actiunilor la ^edel5 cel mai mare producator de
ciocolata din Polonia< 'estle a cumparat in 1//4 pac7etul de control la irma polone)a
producatoare de ciocolata5 Hoplana. Cateva companii producatoare de ,ere . de e6emplu
3ass5 Maine;en . au cumparat actiuni in regiune. 9ai sunt si alte e6emple5 ritmul sc7im,arii
iind rapid si concurenta oarte aspra ?ca intre Coca*Cola si Pepsi Co5 spre e6emplu@.
&esi Cngaria5 Polonia si osta Ce7oslovacie au ost initial tari avorite5 orientarea
actuala este catre alte tari. Darile 3altice atrag in mod special interesul irmelor nordice.
&imensiunea pietei #usiei o ace in mod particular atractiva. 'estle5 ca parte a unui plan de
e6pansiune pe termen lung5 a cumparat o parte mare a actiunilor producatorului de ciocolata
#ossiRa< concurentul sau Zaco,s (uc7ard5 a intrat intr*un acord similar cu a,rica (amoilova
din (an;t Peters,urg< Cad,urR (c7Oeppes construieste o a,rica de ciocolata in regiunea
'ovgorod. &anone a ac7i)itionat ma8oritatea actiunilor la 3ols7evi;5 cel mai mare
producator de ,iscuiti din #usia< 9c Iitie_s . o parte a irmei ,ritanice Cnited 3iscuits . a
inceput5 de asemenea5 productia de ,iscuiti. 3as;in #o,,ins5 cel mai mare producator
mondial de ing7etata5 construieste o mare a,rica in 9oscova si isi de)volta o retea de
desacere in marile orase< 9ars construieste a,rici langa 9oscova5 pentru produse de
ciocolata5 mancare pentru animale si alte produse alimentare.
7.!.2 Di$t"i4uia p"o#u$'lo" ali+'-ta"'
!trategii de distributie
"biectul si functiile distributiei
!,iectul distri,utiei il constituie diu)area produselor catre utili)atorii potentiali. 1a
regrupea)a toate activitatile care permit sa ie puse la dispo)itia consumatorilor produse
agricole si agroalimentare create de catre agricultori si industria agroalimentara. Produsele
circula intre dieriti operatori5 pe acest parcurs acandu*se si transerul de proprietate prin
van)are cumparare.
+ceasta punere la dispo)itie se ace in locul5 momentul5 su, orma si in cantitatile
solicitate de catre utili)atori5 ceea ce necesita lu6uri care permit trecerea produsului din
stadiul procesului de productie in stadiul de utili)are ?igura nr.@
Intreprinderi agricole
42
+ctivitati de distri,utie
9ena8e ?amilii@
Cnitati de consum colectiv ?cantine5 restaurante5 etc.@
Flu@u"i #' t"a-$/'" al p"o#u$'lo". /a&ilitat' #' a&ti(itat'a #' #i$t"i4uti'

Principalele unctii ale distri,utiei produselor agricole sunt:
transportul produselor<
loti)area produselor si ormarea parti)ilor pentru transport<
cali,rarea ?sortarea@ care inseamna gruparea produselor pe categorii de greutate si
calitate<
stocarea5 necesara pentru prelungirea perioadei de utili)are a produsului. (tocarea
necesita costuri legate de investitii si de unctionarea depo)itelor5 repre)inta ,ani
imo,ili)ati su, orma produselor stocate5 dar presupune si riscuri legate de posi,ilele
pierderi generate de deprecierea produselor<
conditionarea si am,alarea produselor5 acilitandu*se astel transportul5 manipularea si
inormarea utili)atorilor<
ractionarea5 prin care i se pun la dispo)itie utili)atorului cantitatile dorite. &in ce in
ce mai mult5 produsele sunt vandute su, orma unitatilor de van)are catre consumator
?C.I.C@<
ormarea sortimentelor comerciale5 prin care se permite oerirea in acelasi loc5 a unui
evantai larg de produse dierite. In acest mod5 cumparatorul poate alege mai usor si
mai repede produsele de care are nevoie<
inormarea utili)atorului5 prin conditionarea produselor5 pu,licitate5 animare la locul
van)arii5 etc.
+desea5 consumatorii si agricultorii le reprosea)a intreprinderilor speciali)ate
in distri,utia produselor ca se constituie in intermediari care maresc inutil
costurile de productie5 caliicandu*le drept para)iti. 1ste insa necesar sa
aratam ca distri,utia isi are unitatea ei economica.
+m va)ut ca distri,utia se traduce prin dierite unctii:
transport5 conditionare5 stocare5 etc.
Cineva tre,uie sa reali)e)e aceste unctii. 'e propunem sa vedem in continuare sa vedem
daca aceste unctii tre,uie sa le indeplineasca intreprinderile producatoare sau cele care se
ocupa de distri,utie.
(a consideram ca trei producatori agricoli ?un producator de ma)are5 un producator de
mere si un producator de struguri@5 isi livrea)a produsele aceleiasi clientele5 ormata din trei
consumatori.
P1 C1
P! C!
P2 C2
43
+ceasta inseamna noua deplasari ale producatorilor sau consumatorilor5 noua acturi si
noua incasari. Presupunem ca cei trei producatori ii liverea)a aceluiasi comerciant produsele
pe care acesta le va livra celor trei consumatori.
P1 C1
P! C! 2 A 2 B C
P3 C3

+ceasta se traduce prin 6 deplasari5 6 acturari si 6 incasari. #e)ulta de aici ca e6istenta
intreprinderilor care regrupea)a oerta mai multor producatori si raspund cererii mai multor
consumatori poate diminua costurile de distri,utie. &e e6emplu daca vom avea 10
producatori si 10 consumatori5 vom inregistra 100 de tran)actii directe ?10 6 10@5 dar
interventia unui intermediar intre cele doua parti va reduce numarul de tran)actii la 20 ?10 W
10@. 16istenta unei distri,utii speciali)ate care concentrea)a oerta si satisace o cerere
importanta poate permite diminuarea costurilor lu6urilor i)ice si monetare.
! intreprindere speciali)ata in comerciali)are poate sa reali)e)e mai usor:
*acumularea unei competente comerciale<
*renta,ilitatea serviciului comercial<
*renta,ilitatea dotarii comercilale.
Pretul platit de consumatorul inal poate i descompus in trei componente principale:
*costul materiilor prime utili)ate<
*costul prelucrarii<
*costul distri,utiei.
&aca preturile produselor alimentare platite de consumatorii inali sunt apreciate ca
iind oarte ridicate comerciantii nu pot i considerati apriori vinovati de acest lucru. Iina
poate i impartita in mod egal intre producatorii agricoli si intreprinderile prelucratoare5
iecare raspun)and de costul materiilor prime agricole5 respectiv de costul prelucrarii.
#ipologia circuitelor de distributie

&ierentierea intre diversele tipuri de circuite se ace in unctie de numarul de
intermediari care e6ista intre producatorul agricol si consumator.
a@ Circuitul direct
Producatorul agricol vinde ara intermediari produsele sale consumatorilor inali. +cest
circuit mai poarta denumirea de van)are directa.
Producator agricol Consumator inal
,@ Circuitul integrat
+cesta presupune e6istenta unui singur intermediar intre producator si consumator.
Circuitul integrea)a5 pe parcursul sau5 si prelucrarea produselor agricole. +ceasta integrare
verticala a prelucrarii si a distri,utiei poate i reali)ata de o intreprindere de prelucrare sau de
un distri,uitor. &istri,utia unui insemnat numar de produse se reali)ea)a cu a8utorul
circuitului pre)entat in sc7ema urmatoare:
Producator agricol Prelucrator si distri,uitor Consumator
c@ Circuitul scurt semiintegrat
44
+re doi intermediari intre producatorii agricoli si consumatori. 1ste un tip de circuit
care se de)volta in pre)ent5 el constituind re)ultatul integrarii unctiei de van)are en*gros de
catre intreprinderile prelucratoare care livrea)a produsele lor detailistilor.
Producator agricol Intreprinderi prelucratoare &etailisti Consumatori

d@ Circuitul lung
In cadrul acestui circuit5 e6ista nu mai putin de trei intermediari intre producatorii
agricoli consumatori.
Prod. agr. Intr. prel. +ngrosisti &etailisti Consumatori
e@ Circuite si canale de distri,utie
Circuitele se ormea)a pe ,a)a dieritelor canale de distri,utie posi,ile pentru o
intreprindere. Pentru produsele agricole care urmea)a sa ie prelucrate principalele canale de
distri,utie posi,ile pentru o intreprindere. Pentru produsele agricole care urmea)a sa ie
prelucrate5 principalele canale de distri,utie sunt pre)entate in igura urmatoare:
P"o#u&ato"i a,"i&oli
I-t"'p"i-#'"i #' p"'lu&"a"'
A-,"o$i$ti Fo"+' +o#'"-' #' #i$t"i4uti'
9ici detailisti independenti Consumatori colectivi
Co-$u+ato"i /i-ali

In acest e6emplu5 agricultorul are de ales intre patru canale de distri,utie posi,ile5
intreprinderile de prelucrare . tot intre patru iar en*gros*istii in trei posi,ilitati. &etail*istii
independenti nu au decat un singur de,useu5 consumatorul inal.
$istributia produselor si relatiile dintre intreprinderile producatoare si cele de
comercializare

Prin distri,utie5 se reali)ea)a transerul produselor de la producator la consumator.
Pro,lemele transerului nu sunt numai de natura i)ica sau te7nico*organi)atorica5 ci implica
si elemente care acilitea)a accesul consumatorilor la produsele irmei5 crea)a ainitati si
punti solide intre irma si consumator. +ceasta apreciere evidentia)a legatura stransa care
e6ista intre politica de produs si politica de distri,utie.
+sistam la o crestere a rolului comertului in van)area catre consumatorul inal a
produselor agroalimentare. #elatiile dintre intreprinderile producatoare si cele de
comerciali)are im,raca orme noi.
9ult timp5 intreprinderile comerciale au ost privite de catre producatorii agricoli
numai ca Gstatii de trecere necesare> pentru acilitarea drumului produselor intre producatori
si consumatori. Drecarea de la pietele de van)are la cele de cumparare a condus la o
modiicare a raportului de orte intre producatori si comercianti la o asa numita Gemancipare
a comertului>.
45
Intreprinderile comerciale de)volta politici independente de mar;eting5 isi aleg tot mai
mult oertantii5 7otarasc daca un produs va i pus in van)are sau nu5 sta,ilesc si aplica
modalitatile de inormare a consumatorului cu privire la produs.
Conlictul de interese intre producator si comerciant porneste de la dorinta
independenta a iecaruia. +mandoi doresc sa o,tina un castig cat mai mare si de aici apar
divergente in ceea ce priveste o,iectivele proprii in anumite domenii de aplicare a politicii de
mar;eting. Pe scurt5 aceste divergente sunt:
a@ In domeniul politicii de produs
in timp ce producatorul doreste sa puna in valoare marca de produs5
comerciantul doreste sa impuna pe piata marca irmei sale<
producatorul nu este interesat de van)area produselor de su,stitutie5 in timp ce
comerciantul isi alcatuiese oerta dintr*un sortiment variat inclu)and si
produsele de su,stitutie<
producatorul pretinde un service de calitate pentru produs din partea
comerciantului in timp ce ultimul pretinde un service eicient din partea
producatorului.
,@ In domeniul politicii de distri,utie
producatorul acorda prioritate anumitor irme comerciale5 in timp ce comerciantii
doresc tratament egal din partea producatorului<
producatorul doreste sa livre)e produse in cantitati mari si in mod constant5 in timp ce
comerciantul doreste sa ac7i)itione)e produsele in raport cu van)area acestora.
c@ In domeniul politicii de pret
producatorii doresc van)area produselor lor la preturi ridicate si relativ constante5 iar
comerciantii preera o politica de preturi agresive5 punctuale5 pentru sortimente
sc7im,atoare. Comerciantii doresc sa dierentie)e preturile dupa amplasamentul
locurilor de van)are si dupa tipul de maga)in.
d@ In domeniul politicii de promovare
producatorii doresc ca5 prin politici de promovare adecvate sa creasca idelitatea
consumatorilor ata de produsele lor5 iar comerciantii doresc aceasta idelitate pentru
locul de van)are<
producatorii doresc luarea deci)iilor de cumparare in mod constient si orientat spre
produs5 iar comerciantii doresc cresterea cumpararilor spontane la locul de van)are.
Pentru a atenua eectul unor asemenea divergente producatorul5 dispune de patru
posi,ilitati:
1@ +daptarea la cerintele comertului
#ecunoscand orta de patrundere pe piata a comertului5 producatorul ace eortul de a*si
adapta activitatile de mar;eting la cerintele comerciantilor. (e pot utili)a doua modalitati de
adaptare:
*un comportament de oerta mai mult pasiv5 care e6prima Gsupunere la dictatul comertului><
*un comportament de oerta activ5 e6primat prin servicii speciale ?de e6emplu5 amena8area
standurilor de van)are ale comerciantilor@ sau prin masuri de stimulare a van)arilor ?de
e6emplu5 am,ala8 de pro,a5 oerte speciale5 etc@.
2@ Ignorarea cerintelor comertului
(e poate reali)a acest lucru daca producatorul dispune de orta necesara pentru a
eectua studii de mar;eting ample. Pe ,a)a acestor studii el va cunoaste ,ine piata si va putea
aplica cele mai eiciente politici de mar;eting. &e regula o astel de strategie este aplica,ila
numai pentru marii producatori.
46
3@ Cooperare intre producatori si comercianti
+ceasta cooperare are drept scop re)olvarea comuna a divergentelor e6istente intre
aceste doua grupuri de parteneri.
4@ !colirea comertului
&aca producatorul a8unge la conclu)ia ca van)area produselor prin intermediul
comerciantului nu este eicienta5 el il va ocoli pe acesta5 constituindu*si un sistem propriu de
desacere5 care se adresea)a direct consumatorului.
Politica de distri,utie a unei intreprinderi este dependenta de tipul strategiei adoptata de
aceasta. +supra politicii de distri,utie actionea)a in mod determinant conditiile cadrului
intern si cele ale cadrului e6tern ale intreprinderii. Pentru sta,ilirea deci)iilor in acest
domeniu5 este necesara mai intai cunoasterea conditiilor cadrului intern5 care inseamna
resurse interne5 orta de munca disponi,ila5 posi,ilitati de transport si depo)itare5 etc. Pentru
o mai ,una undamentare a deci)iilor5 sunt necesare inormatii cu privire la cumparatorii
potentiali.
1la,orarea politicii de mar;eting in domeniul distri,utiei presupune sta,ilirea
anticipata a o,iectivelor de mar;eting operativ. +ceste o,iective vi)ea)a in primul rand
volumul van)arilor5 proitul5 cota de piata5 plaoanele c7eltuielilor cu distri,utia5 utili)area
mi8loacelor logistice proprii5 le6i,ilitatea van)arii5 etc.
Politica de distri,utie cuprinde doua domenii importante:
a@ un domeniu al luarii deci)iilor privind caile de van)are5 organismele de van)are si
sistemele de distri,utie<
,@ un domeniu de ordin logistic5 care are in centrul atentiei distri,utia i)ica a marurilor.
Alegerea cilor de v%nzare

(e pot deose,i doua cai principale: una directa si una indirecta.
&esacerea directa se caracteri)ea)a prin aceea ca oertantul i se adresea)a5 la van)are5 direct
consumatorului sau celui care prelucrea)a produsul agricol. &esacerea indirecta are loc
atunci cand intreprinderea preda toate sarcinile distri,utiei5 sau cea mai mare parte a lor unor
organisme speciali)ate5 independente 8uridic si economic5 care preiau riscurile ?de e6emplu5
riscurile de desacere5 de pret5 de depo)itare5 de transport5 etc.@.
16ista un numar mare de cai de desacere a produselor agricole. Intreprinderile agricole
isi pot vinde produsele catre consumatorii inali5 catre micii prelucratori de produse agricole
?macelarii5 ,rutarii5 patiserii@5 catre industria alimentara5 catre angrosisti si catre detailisti.
Intre,area care se pune5 pentru inceput5 este care tip de desacere tre,uie utili)at5 cea
directa sau cea indirecta. &aca o intreprindere ar actiona strict dupa principiul ma6imi)arii
proitului5 iar cele doua tipuri de desacere ar oeri aceleasi eecte5 atunci pro,lema alegerii ar
putea i re)olvata relativ simplu5 pe ,a)a minimi)arii costurilor.
&eci)ia cu privire la alegerea cailor de desacere a produselor este legata in primul rand
de dotarea cantitativa si calitativa cu actori de productie. &e asemenea5 deci)ia este
inluentata si de alti actori5 dintre care se pot mentiona:
caracteristicile reeritoare la produs ?de e6emplu5 prospetime5 posi,ilitati de
inmaga)inare5 sensi,ilitatea la transport5 atractivitate5 marimea gamei de produse@<
caracteristicile reeritoare la consumatori ?de e6emplu5 numarul5 structura5 raspandirea
geograica5 o,iceiurile de cumparare5 pretentiile ata de service5 preerintele pentru
caile de distri,utie si pentru anumiti distri,uitori5 etc.@<
4"
caracteristici reeritoare la comert ?de e6emplu5 tipuri de comert5 amplasare
geograica5 marimea comen)ilor5 acoperirea pietei5 posi,ilitatile de service5
disponi,ilitatile de re)olvare a conlictelor5 etc.@<
caracteristici care se reera la concurenta ?caile de distri,utie si organismele de
distri,utie olosite de concurenti5 numarul5 tipurile de concurenti si structura lor pe
tipuri5 raspandirea in teritoriu a acestora5 etc.@.
Cunoasterea intr*o maniera satisacatoare a actorilor care pot inluenta deci)ia de a
adopta un anumit tip de distri,utie este greu de reali)at. (tratiicarea multipla a criteriilor de
deci)ie si cuantiicarea diicila a unor criterii ac posi,ila5 de cele mai multe ori5 numai
utili)area de procedee euristice in alegerea cailor de van)are care tre,uie urmate.
In aara celor pre)entate mai inainte5 e6ista si alte criterii relevante pentru orientarea
deci)iei de alegere a cailor de van)are. Cn ansam,lu al acestor criterii se gaseste in ta,elul de
mai 8os. &upa cum re)ulta din acest ta,el5 toate criteriile pre)inta van)area directa ca iind
cea mai eicienta. Pentru cele mai multe intreprinderi5 deci)ia de alegere a cailor de
distri,utie este legata de autonomia politicii de mar;eting. In mod practic5 van)area directa ii
asigura producatorului sansa aplicarii unor politici de mar;eting eiciente si controla,ile pana
la nivelul utili)atorului si c7iar al consumatorului inal.
&ormele v%nzrii directe

-ormele de van)are se dierentia)a dupa grupele de consumatori5 care pot i
consumatori inali sau intreprinderi de prelucrare.
a@ Ian)area catre consumatorii inali
+cest tip de van)are se reali)ea)a in trei variante de ,a)a:
*van)area la sediul producatorului
*van)area in unitati alate in apropierea clientului. +stel poate i vor,a de van)area
stationara in spatii amena8ate special la marginea drumurilor cu traic intens5 in campinguri5
in pietele saptamanale5 in pietele taranesti5 in maga)inele proprii5 targuri si e6po)itii<
*van)area directa catre consumator5 la comen)ile acestuia. In acest sens5 se pot utili)a
livrarile prin posta sau cu a8utorul mi8loacelor de transport ale producatorului5 ale clientului
sau ale unor prestatori in domeniul transportului. Comen)ile se pot ace in scris sau prin a6.
Pentru alegerea celei mai ,une variante de van)are directa5 este necesar sa se aca o
anali)a comparativa intre potentialul de ac7i)itie al cumparatorilor si posi,ilitatile interne ale
intreprinderii producatoare. ! asemenea anali)a tre,uie sa tina seama de speciicitatea
produselor. ! o,servatie este necesara5 si anume ca nu e6ista limite in inventivitatea5
creativitatea producatorului pentru ca acesta sa castige lupta pe care o poarta cu concurenta in
scopul cuceririi si mentinerii pietei.
,@ Ian)area catre consumatori colectivi si intreprinderile de prelucrare
Politicile de mar;eting ale producatorilor se dierentia)a in unctie de
marimea intreprinderilor de prelucrare. ! data cu cresterea intreprinderii de
prelucrare5 intreprinderea agricola va acoperi o parte tot mai mica a cererii
acesteia pentru un produs. Concomitent cu aceasta5 dispar si posi,ilitatile de
reali)are a unei politici autonome de mar;eting. (trategia de mar;eting a
producatorului devine tot mai mult o strategie de adaptare la Gdictatul>
cumparatorului.
Pentru intreprinderile de prelucrare mari5 cum sunt a,ricile de )a7ar5 sau pentru
a,ricile mari de prelucrare a laptelui5 intreprinderile agricole nu pot de)volta activitati de
mar;eting in adevaratul sens al cuvantului. &espre acest lucru vom putea vor,i numai in
ca)ul van)arii directe catre intreprinderile de prelucrare mici si catre consumatorii colectivi.
4%
Criteriile de deci)ie pentru alegerea acestor variante de van)are sunt aceleasi ca in
ca)ul van)arii catre consumatorul inal. In ceea ce priveste eectele de ac7i)itie create de
acesti consumatori potentiali5 tre,uie evidentiate doua particularitati:
* consumatorii colectivi ?cantine si restaurante din intreprinderi5 institutii scolare si de
sanatate5 unitati militare etc.@5 precum si intreprinderile prelucratoare au putere de negociere
mai mare<
* cumparatorii din acest grup se orientea)a5 in deci)iile lor de cumparare5 dupa criterii
rationale intr*o masura mai mare decat consumatorul inal. Intreprinderile de prelucrare
speciali)ate5 dar si consumatorii colectivi solicita numai produse5 grupe de produse sau c7iar
produse cu caracteristici calitative ,ine preci)ate.
&istri,utia produselor agricole pe aceste cai are pentru producatori mai multe
consecinte5 care5 in mod sintetic5 se pre)inta astel:
*numarul sca)ut al cumparatorilor mareste riscurile intreprinderii agricole. Impotriva acestui
risc se poate actiona prin contracte de cooperare pe termen lung<
*deoarece consumatorii colectivi si micile intreprinderi de prelucrare nu dispun intotdeauna
de mi8loace de transport si de depo)itare5 intreprinderile agricole tre,uie sa preia aceste
unctii. &e aici re)ulta necesitatea ca intreprinderile sa aca eorturi pentru propria dotare cu
elemente de logistica adecvate<
* in dorinta de a avea cumparatori ideli5 intreprinderile agricole5 pe langa o oerta de calitate5
pot reali)a livrari e6clusive catre acestia c7iar si pe o durata mai lunga. ! asemenea deci)ie
tre,uie ,ine cumpanita de catre oertanti<
* deoarece intreprinderile de prelucrare speciali)ate si consumatorii colectivi solicita in
general un numar redus de produse5 iar oerta unui producator im,raca o paleta mai larga5
acesta din urma este o,ligat sa construiasca si sa utili)e)e mai multe sisteme de distri,utie
paralele.
&ormele de v%nzare indirect
Principalele orme de van)are indirecta a produselor agricole sunt van)area en*gros si
van)area en*detail. +ceste orme se dierentia)a dupa mai multe criterii.
Pentru comertul en*gros pot i luate in considerare doua criterii mai importante :
* orientarea comertului en gros intre comertul de cumparare si comertul de
van)are<
* delimitarea comertului en*gros in comertul pe asortimente largi si
comertul speciali)at.
Comertul de cumparare tre,uie de)voltat5 pe de o parte5 pentru ca e6ista un numar mare
de producatori agricoli care nu*si pot vinde mara direct si5 pe de alta parte5 datorita cererii
concentrate a comertului alimentar cu amanuntul si a industriei alimentare. In acest ca) insa
intreprinderea agricola nu are posi,ilitatea sa*si impuna propria imagine sau pe cea a
produselor sale care ar tre,ui sa orme)e preerinte speciale la nivelul consumatorilor inali.
Comertul en*gros aprecia)a produsele care i se oera numai dupa criterii dinainte
sta,ilite5 dupa standardele lui si este dispus la dierentierea preturilor numai dupa aceste
criterii. Pentru intreprinderrile agricole5 politica de mar;eting in domeniul distri,utiei se
limitea)a de multe ori la alegerea comerciantului angrosist5 sansele lor de a impune o politica
proprie pana la consumatorul inal iind oarte reduse.
Ian)area catre comertul en detail este o cale scurta de distri,utie si presupune nevoia
reala a comerciantului individual de a ac7i)itiona produsele direct de la agricultori5 precum si
eicienta acestei ac7i)itii. 9ulti comercianti individuali preera sa*si ac7i)itione)e produsele
4/
de la angrosisti din motive organi)atorice5 de eicienta sau pentru ca aprecia)a serviciul
complet al comertului mare5 serviciu care poate sa cuprinda consiliere5 scolari)area
van)atorilor5 acordarea de credite etc.
Pana in pre)ent s*au proilat trei grupuri principale si mai multe su,grupe de maga)ine
pentru comerciali)area en*detail a produselor agoalimentare:
+. Comert alimentar individual:
1. maga)ine mici ?cu un sortiment restrans@<
2. maga)ine mici sau mi8locii ?cu un sortiment restrans@<
3. supermaga)ine ?cu un sortiment oarte ,ogat@<
3. (ectii cu produse alimentare in cadrul comertului general:
1. maga)ine generale mici ?de o,icei in mediul rural5 sortiment limitat@<
2. maga)ine generale de marime medie ?sortiment mi8lociu de produse agroalimentare@<
3. maga)ine universale ?sortiment ,ogat de produse agroalimentare@<
C. Comert speciali)at cu produse agroalimentare:
1. speciali)are pe grupe de produse
9aga)ine speciali)ate pentru:
* legume si ructe
* produse lactate
* peste si produse din peste
* alte produse
?sortiment larg in cadrul iecarei grupe de produse@
2. speciali)are orientata spre grupe tinta:
* maga)ine cu produse la preturi oarte mici ?se vand alimente pentru necesitati de masa@<
* maga)ine de delicatese ?se vand alimente pentru necesitati e6clusive@<
* maga)ine cu alimente dietetice.
!rgani)area retelei de van)are en*detail se ace tinandu*se seama de mai multe criterii
speciice5 din care esentiale pot i considerate urmatoarele:
* recventa cumpararii de catre populatie a dieritelor sortimente de maruri<
* organi)area concentrica a retelei comerciale<
* numarul5 structura si puterea de cumparare a populatiei pe care o aprovi)ionea)a<
* concurenta directa sau indirtecta a unitatilor comerciale e6istente<
* olosirea intensiva a spatiilor comerciale.
$istribuia fizic
Privita mult timp numai ca o pro,lema de logistica a marurilor si o sursa de reducere a
costurilor de trnser al produselor de la producator la consumator5 distri,utia i)ica a devenit5
in ultima vreme tot mai mult o componenta a politicilor de mar;eting5 un instrument eicient
de alcatuire a unui potential de ac7i)itie.
In notiunea de distri,utie i)ica se includ toate activitatile care sunt legate de parcursul
i)ic al produselor pana la preluarea lor de catre client. +ctivitatile tre,uie privite su, aspect
spatial5 temporal5 cantitativ si calitativ5 astel incat ele sa raspunda atat cerintelor clientilor5
cat si scopurilor intreprinderii5 adica sa ie eiciente.
1icienta distri,utiei i)ice se masoara prin eectele pe care le au serviciile de urni)are
a produselor. 9asurarea eectiva se ace cu a8utorul unor elemente eterogene5 al unor
50
indicatori speciici. 1icienta acestor servicii tre,uie insa considerata ca o marime su,iectiva5
dependenta de aprecierea cumparatorului.
(erviciile de urni)are pot i caracteri)ate prin trei elemente esentiale5 si anume:
* asigurarela livrare a calitatii corespun)atoare a produselor. 4a predarea catre cumparatori
produsele tre,uie sa se ale intr*o oarte ,una stare i)ica<
* le6i,ilitatea de livrare5 aceasta insemnand respectarea cerintelor speciice ale
cumparatorilor in ceea ce priveste modalitatile de livrare a produselor<
* timpul de livrare optim5 acesta insemnand atat respectarea solicitarilor venita din partea
cumparatorilor5 cat si eliminarea5 pe cat posi,il5 a deprecierilor calitative sau a distrugerii
produselor.
Costurile necesare pentru reali)area unor servicii de livrare de o anumita calitate pot i
cuantiicate relativ usor. 1ste insa diicil de masurat eectul real al unor asemenea eorturi5
e6primat prin cresterea potentialului de van)are al unei intreprinderi5 intrucat este aproape
imposi,il de i)olat actorii de inluenta determinanti.
Pentru intreprinderile agricole5 distri,utia i)ica are o mare insemnatate5 deoarece
produsele agricole tre,uie in general recoltate in timp scurt5 sunt perisa,ile si necesita
capacitati si metode te7nice de inmaga)inare si de transport.
&iversitatea produselor unei intreprinderi agricole ace necesara e6istenta unor
capacitati de depo)itare si de transport dierite.
'etrodistribuia

Prin retrodistri,utie lu6ul de maruri de la oertant la consumator este completat de un
sistem paralel5 prin care re,uturile5 resturile si am,ala8ele sunt aduse inapoi la oertant.
Constituirea unui astel de sistem de livrare retro are drept scop reintre,uintarea unor produse
sau am,ala8e de catre oertantul initial.
In domeniul produselor agricole si alimentare5 principiul retrodistri,utiei nu este ceva
nou. &upa van)area catre marii sau micii consumatori producatorii au luat inapoi si au
reolosit dierite am,ala8e ?de e6emplu5 cora8e pentru oua5 ladite pentru legume si pentru
diverse produse conservate etc.@.
&atorita cresterii constiintei ecologice a populatiei5 precum si nevoii de economisire a
unor resurse epui)a,ile5 asistam la o crestere a importantei sistemelor de retrodistri,utie. Prin
aplicarea acestui sistem se poate o,tine o crestere a potentialului de van)are a unei
intreprinderi.
Pentru caracteri)area acestui eect se impune o dierentiere a cailor de desacere
orientate spre sisteme de retrodistri,utie directe si indirecte.
In cadrul sistemului de retrodistri,utie directa i se oera cumparatorului direct o
re)olvare convena,ila a pro,lemei am,ala8elor si a resturilor re)ultate din intre,uintarea
produselor. ! mare parte din am,ala8ele care provin de la intreprinderile agricole sau de la
cele prelucratoare se pot reolosi. 1ste vor,a de sticle5 ,orcane5 ladite si cartoane. Cu a8utorul
sistemelor de garantie5 se pot o,tine eecte suplimentare de ac7i)itie.
+m,ala8ele distruse5 care nu mai pot i reolosite5 tre,uie culese in containere si trimise
spre reciclare. Hunoiul organic tre,uie compostat si retrimis spre utili)are producatorilor
agricoli. Pot e6ista pro,leme in utili)area resturilor organice5 daca in acestea au ost introduse
su,stante daunatoare din circuitul intreprinderii.
51
7.!.3 R''l' ali+'-ta"'. P"'u"il' p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'

&upa cum re)ulta din igura de mai 8os drumul produsului init ?mara@ destinat
consumului alimentar ?uman@ este lung5 parcurgand o iliera ormata din multe su,sisteme de
prelucrare si canale de distri,utie. Drecerile succesive ale produsului agricol inseamna din
punct de vedere economic5 costuri aditionale succesive ?spor de valoare@ si de pret. Intre
pretul produselor Gla consumator> si pretul produselor Gla poarta irmei> e6ista5 in marea
ma8oritate a ca)urilor5 dierente su,stantiale. In timp5 aceasta dierenta este in crestere5 atat
datorita sporirii numarului operatiilor intermediare cat si datorita ma8orarii c7eltuielilor de
reclama5 distri,utie5 stocare5 comerciali)are.

5.1. -lu6ul de ormare si miscare al produselor agroalimentare

Intr*un studiu acut in (C+5 re)ulta ca in medie preturile produselor agricole ?pretul la
poarta ermei@ repre)inta numai 2455 \ din pretul produsului alimentar inal ?la consumator@5
cu variatie destul de mare de la un sortiment la altul. +stel5 dupa cum re)ulta din ta,elul de
mai 8os pretul produsului la poarta ermei varia)a intre 4" \ la oua si "5" \ la cereale si
produse de paniicatie.
52
I'&C(D#I+ -C#'I[!+#1 -1#91 +H#IC!41 C!91#D +H#!+4I91'D+# C!'(C9
P1'D#C +H#ICC4DC#+ C+('IC
9+D1#II P#I91 P C!91#D CC
'1+4I91'D+#1 # 4 #I&IC+D+ P
?canepa5 rapita5 in5 lana@ 1 + #
D 1
C D
# C
I #
I
D#+CD!+#1 P I P P
9+(I'I # 9 P#!&C(1 (I # ! 4 C!'(C9C4
I'H#+(+9I'D1 1 P 9+D1#II P#I91 +4I91'D+#1 ! + I'&C(D#I+ C!91#D CC + +4I91'D+#
P1(DICI&1 D C ?grau5 loarea soarelui5 & # +H#!* +9+'C'DC4
1#3ICI&1 C D secla*de*)a7ar5 legume C D +4I91'D+#+ ?&1D+I4I(DI@ C
(19I'D1 # C ructe5 lapte5carne@ ( + !
-C#+Z1 I # 1 '
9+D1#I+4 &1 P4+'D+D I (
+ C
H - 9
P#!&C(1 I'D1#91&I+#1 # 1 +
?ura8e5 seminte5 I # D
ingrasaminte naturale@ C 9 +4I91'D+DI1 !
! 1 #
4 I I
1
+9!'D1 +H#ICC4DC#+ +I+4
Ponderea pretului produsului la poarta ermei
in pretul produsului alimentar inal in (C+ ?\@
Da,el 5.4
Produse 1//0 1//6
Produse de carne 46 35./
Produse lactate 3%.5 34.4
!ua 55./ 4"
Cereale si produse de paniicatie "./ "."
-ructe proaspete 23.2 1%.1
4egume proaspete 2% 23./
-ructe si legume prelucrate 25.% 1/./
Cleiuri si grasimi vegetale 22.% 25.4
Produse alimentare 2/." 24.5
(ursa:9. DracR*Produse alimentare si agricultura in economia de piata
Ponderea produsului agicol la poarta fermei
0
10
20
30
40
50
60

c
a
r
n
e

o
u
a
f
r
u
c
t
e

f
r
u
c
t
e

s
i
l
e
g
u
m
e
p
r
e
l
u
c
r
a
t
e
p
r
o
d
u
s
e
a
l
i
m
e
n
t
a
r
e
produsele
p
r
o
c
e
n
t
u
a
l
1990
1996
-ig. 5.2. Ponderea produsului la poarta ermei in produsul agricol inal

Cau)ele acestei structuri a preturilor produsului agricol inal se ala5 de apt5 in
structura retelelor agroalimentare si comerciale. 1lementele componente ale retelei
industriale si comerciale si agri,usiness*ului sunt organi)ate in societati comerciale ?cu
raspundere limitata sau pe actiuni@ si cooperative ?ale producatorilor agricoli@.
(ocietatile comerciale ?nationale si internationale@ operea)a5 de regula5 in prelucrarea
produselor agricole si comerciali)area produselor alimentare5 precum si in ma8oritatea
structurilor componente ale industriei urni)oare de input*uri pentru agricultura.
9arile lanturi de supermar;et*uri apartin unor societati comerciale care controlea)a cea
mai mare parte a comertului cu amanuntul de produse agroalimentare.
Cooperativele agricole au ca o,iect de activitate aprovi)ionarea cu unele resurse
necesare ermelor precum si cu prelucrarea si comercili)area unor produse agroalimentare.
1ste important de cunoscut structura c7eltuielilor produselor agroalimentare inale pe
53
operatiuni precum si structura pretului inal pe elemente de c7eltuieli si proit.
(tructura c7eltuielilor pe operatiuni
te7nologice si comerciale ?(C+*1//1@
Da,el 5.5
(peciicare \
Ialoarea ?pretul@ la poarta ermei 2"
Prelucrarea produselor agricole 33
Dransport 5
C7eltuieli cu van)area cu ridicata 10
C7eltuieli cu van)area cu amanuntul 25
Structura pretului pe operatiuni
Valoarea
(pretul) la
poarta fermei
27%
Prelucrarea
produselor
agricole
33%
ransport
5%
!"eltuieli cu
#an$area cu
ridicata
10%
!"eltuieli cu
#an$area cu
amanuntul
25%
Valoarea (pretul) la
poarta fermei
Prelucrarea produselor
agricole
ransport
!"eltuieli cu #an$area
cu ridicata
!"eltuieli cu #an$area
cu amanuntul
-ig 5.3 (tructura pretului pe operatiuni
&upa cum se poate o,serva din acest ta,el in pretul produsului agroalimentar destinat
consumului inal5 produsul agricol5 care repre)inta su,stanta acestor maruri5 depaseste cu
putin un sert din pretul inal.
C7eltuielile cu prelucrarea ?industriali)area produselor agricole5 materii prime@ detin
ponderea cea mai mare ?33 \@5 iar c7eltuielile cu desacerea cu amanuntul au o pondere de
25 \.
St"u&tu"a p"'tului p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"' /i-al'
Da,el 5.6
(peciicare \
54
(alarii si adaosuri salariale 46
(ervicii ?stocare@ 30
Com,usti,il 4
Dransport 5
+m,alare 11
P"o/it 4
(ursa: 9. DracR* Produsele alimentare si agricultura in economia de piata


Structura pretului pe elemente de cheltuieli
%alarii si
adaosuri
salariale
46%
%er#icii
(stocare)
30%
!om&usti&il
4%
ransport
5%
'm&alare
11%
Profit
4%
%alarii si adaosuri
salariale
%er#icii (stocare)
!om&usti&il
ransport
'm&alare
Profit
-ig 5.4 (tructura pretului pe elemente de c7eltuieli

7.!.7 Co-$i#'"aii p"i(i-# $i$t'+'l' #' &o+'"&iali0a"' a p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'

'umarul maga)inelor alimentare a sca)ut continuu5 iar dimensiunea lor medie a
crescut. In 1/"65 in 9area 3ritanie e6istau 15/ maga)ine la 1000 de locuitori< pana in 1/%5
numarul a sca)ut aproape la 8umatate5 la numai 1 maga)ine la 1000 de locuitori. In alte tari
din nord*vestul 1uropei scaderea nu a ost asa de spectaculoasa si pana in 1/%5 e6istau5
e6primat la 1000 de locuitori5 153 maga)ine in &anemarca5 05" in !landa5 156 in 3elgia5 153 in
Hermania5 154 in -ranta. In sudul 1uropei tendinta a ost asemanatoare: mai e6istau in 1/%5
inca 25% maga)ine alimentare la 1000 de locuitori in Italia5 350 in (pania5 454 in Portugalia.
Principalul actor responsa,il a ost cresterea Gsuper*mar;et>*urilor ?deinite in mod
o,isnuit ca avand o supraata de van)are cuprinsa intre 400 si 24// mp@ si G7ipermar;et>*
urile ?cu peste 2500 mp@< in ca)ul acestora din urma5 in aara de alimente mai sunt si alte
produse importante. Ponderea acestor doua categorii5 luate impreuna5 in van)arile totale de
produse alimentare au repre)entat in 1/%" circa %0 \ in marea 3ritanie5 3elgia si -ranta5 "1
\ in !landa5 56 \ in Hermania5 46 \ in danemarca.
Cnele tari . inclusiv -ranta5 3elgia si Hermania . au introdus o legislatie care sa
rane)e de)voltarea G7iper*mar;et>*urilor. +cest lucru a ost un raspuns la presiunile
e6ercitate de catre proprieterii micilor maga)ine. !ricum marile maga)ine cu autoservire au
raspuns la preerintele consumatorilor5 dispunand de o gama larga de produse la preturi
competitive5 cu rula8 mare si rapid5 deseori locali)ate in aara oraselor5 cu ample acilitati de
parcare. (tudiile acute in dierite tari au a8uns la conclu)ia ca5 in general5 consumatorii
55
doresc preturi sca)ute5 asociate cu o colitate ridicata5 cu diversitate5 prospetime5 marcare clara
?inclusiv mentiunea Gse vinde pana la data de ...>@5 acces usor5 servicii rapide si prietenoase.
!rgani)atiile consumatorilor in cele mai multe tari pu,lica in mod regulat studii
privind preturile unor maruri compara,ile in supermar;et*uri dierite si5 in general5 a8uta la
mentinerea presiunilor concurentiale. +stel5 in 3elgia5 revista pentru consumatori Dest*
+c7ats a putut pre)enta ultimile sale conclu)ii in aprilie 1//25 pe ,a)a unei liste ce cuprindea
cel putin patru lanturi de supermar;et*uri concurente5 c7iar si din orase de provincie relativ
mici si pana la 20 de orase mari. Cn Gcos> cu 11/ produse identice costa cu apro6imativ 20 \
mai putin in maga)inele mai ietine5 ata de cele solicitate5 iar un cos cu Gmarci de
distri,uitor> poate costa numai 8umatate ata de preturile pentru aceleasi marci cumparate in
cele mai scumpe maga)ine.
(*a constatat o crestere considera,ila a gradului de concentrare5 deoarece supermar;et*
urile si 7ipermar;et*urile ac parte in mod o,isnuit din lanturi oarte mari. (*a estimat ca in
1/%"5 cele mai mari cinci lanturi alimentare detineau aproape 8umatate din van)arile totale de
alimente in !landa5 3elgia5 Hermania5 9area 3ritanie si c7iar mai mult in &anemarca. In
unele tari5 numarul de Gcentre de deci)ie> a devenit c7iar mai concentrat5 proitand de
avanta8ele te7nologiei inormatiilorcomputeri)ate< in 9area 3ritanie5 e6istau )ece puncte
c7eie de deci)ie care controlau cumpararea in peste 3000 de maga)ine alimentare5
repre)entand 5% \ din van)arile de produse coloniale< in alte tari5 in special in -ranta5
lanturile alimentare pastrea)a o politica de conducere descentrali)ata. !ricum5 cumpararea
centrali)ata si ma8oritatea sistemelor de distri,uire sunt caracteristici esentiale ale marilor
lanturi alimentare.
16ista o anumita polari)are in privinta dimensiunilor maga)inelor5 in timp ce
maga)inele mici de produse alimentare generale au ost virtual eliminate in cele mai multe
tari din nord*vestul 1uropei5 maga)inele speciali)ate pot supravietui si au ost c7iar capa,ile
sa se de)volte acolo unde intalnesc o cerere tot mai mare5 cum este cea pentru produsele de
calitate oarte ,una sau pentru Gprodusele naturale>.
In -ranta5 unde gradul total de concentrare este oarecum mai sca)ut decat in tarile
vecine5 maga)inele speciali)ate pe scara mica pot avea mai multe sanse de supravietuire5
datorita preerintelor consumatorilor rance)i. In 1/%65 patiseriile repre)entau5 de8a5 aproape "
\ din van)arile totale de produse alimentare5 macelariile si maga)inele cu preparate din carne
repre)entau 16 \5 alte maga)ine speciali)ate 11 \. Cu toate acestea5 cel mai mare lant
alimentar5 4eclere5 care in 1/%6 detinea 103 7ipermar;et*uri si 344 supermar;et*uri5 s*a
estimat ca in 1/%5 detinea 12 \ din totalul pietei alimentare5 urmat de alte 6 lanturi ce
totali)au 32 \. Mipermar;et*urile rance)e aveau o supraata medie de circa 6"00 mp5 cu un
personal anga8at de apro6imativ 2/0 de persoane iecare si cu van)ari totale in valoare de 3"5
milioane de ranci iecare5 din care aproape 8umatate proveniti din van)area produselor
alimentare5 reali)and un proit ,rut de apro6imativ 4 \ la produse coloniale si la ,auturi si 1"
\ la alimente proaspete ?au e6istat rate ale proitului relativ mari la im,racaminte si la alte
produse@.
&e atunci5 in tarile din nord*vestul 1uropei5 consumul alimentar total in termeni de
volum este mai degra,a static5 strategiile e6pansioniste ale irmelor de distri,utie neputand sa
se a6e)e numai pe cresterea productiei. Cna dintre strategiile legate de tendintele din
industria alimentara5 de8a discutate5 o repre)inta diversiicarea5 adica crearea de noi linii de
produse5 in domeniile in care cererea de consum creste. +lte mi8loace pentru a atrage
consumatorii includ im,unatatirea serviciilor5 cum ar i platile simpliicate prin carti de credit
si Gde,it direct> electronic5 din conturile ,ancare ale consumatorilor. Produsul de Gmarca
proprie>5 adica ,unuri ce poarta marca distri,uitorului si nu a unei irme prelucratoare5
repre)inta o caracteristica din ce in ce mai importanta a distri,utiei produselor alimentare.
56
Cneori pre)entarea acestor produse5 de e6emplu cereale pentru micul de8un sau caea
solu,ila5 imita marurile de marca ,inecunoscute< iar calitatea lor este pro,a,il ec7ivalenta.
&ar costurile pentru pu,licitate sunt negli8a,ile5 deoarece aceste produse se vand datorita
reputatiei generale a simtului alimentar. In ca)ul unei anumite categorii de maruri generice
?uneori denumite Gproduse al,e>@5 care sunt5 de o,icei5 produse de ,a)a ca )a7arul sau aina5
numai numele produsului se speciica5 iar pretul este mentinut in mod special sca)ut.
&eoarece marcile proprii sunt produse pe ,a)a speciicatiei distri,uitorului si nu necesita o
promovare individuala5 ele repre)inta un de,useu pentru irmele relativ mici de prelucrare a
prodduselor alimentare si pot provoca unele reduceri in nivelele de concentrare pentru
anumite produse alimentare.
+semenea marci proprii crea)a5 de asemenea5 o concurenta mai mare pentru
producatorii mari de alimente si co,oara preturile de consum. Cn ca) interesant este cel al
Corporatiei Cott5 o companie canadiana care se de)volta oarte rapid5 producatoare de GCola>
si alte ,auturi racoritoare. (*au semnat contracte de aprovi)ionare cu numeroase lanturi de
maga)ine alimentare din intreaga lume5 care vand produsele la preturi mici5 su, preturile
propriilor marci. Costurile de mar;eting si pu,licitate sunt negli8a,ile5 in comparatie cu cele
ale celor doi giganti in domeniu5 Coca*Cola si Pepsi5 iar acestea5 in sc7im,5 au ost ortate sa*
si reduca preturile. Cnele lanturi au redus preturile c7iar mai mult prin sistemele Gcas7 and
carrR> ?Gplateste si ia mara>@ sau prin alte metodeprin care costurile de distri,utie sunt
minimi)ate< pre)entarea pe rat este simpliicata5 iar produsele sunt vandute in cantitati reletiv
mai mari decat produsele individuale5 iar costurile cu orta de munca si personalul sunt
minimi)ate. ! evolutie mai recenta care oera reduceri semniicative ale costurilor este
controlul computeri)at al stocurilor ?prin Gpunctul de van)are electronic> sau 1P!(@5 care
ace posi,ila mentinerea stocurilor la un nivel minim.
&iversiicarea e6ista5 de asemenea5 si in activitatile nealimentare5 ca si integrarea
verticala in productia alimentara5 precum si unele modiicari in sectorul semipreparatelor.
Cooperarea cu organi)atii partenere poate duce la ormarea unui nou tip de maga)in5 asa cum
s*a intamplat intr*un numar de acorduri intre van)atorii rance)i de produse alimentare si
companii petroliere5 pentru a de)volta Gmaga)inele accesi,ile> ?convenience stores@ in statiile
de ,en)ina.
Ca si in ca)ul industriei de prelucrare alimentara 5 discutat in sectiunea anterioara5 au
aparut numeroase u)ionari si ac7i)itii in distri,utia produselor alimentare. +c7i)itionarea
companiilor e6istente este deseori o metoda preerata de e6pansiune deoarece evita5 potential5
riscurile si investitiile costisitoare pentru e6pansiunea interna si permite e6pansiunea rapida
intr*o perioada scurta de timp. 1conomiile de scara vor re)ulta din unctionarea unui lant mai
mare de maga)ine. (copurile strategiilor de ac7i)itie includ activitatile irmelor amiliale care
si*au pierdut dinamismul5 dar si irmele renumite5 dar care au intrat in diicultati inanciare
sau irme de succes care activea)a pe pietele regionale5 care sunt complementare pietei irmei
care a avut initiativa.
! alta tendinta structurala ma8ora este cresterea Ginternationali)arii> comertului cu
produse alimentare. -irma germana +ldi5 de e6emplu5 s*a e6tins in cateva din tarile vecine.
Cnele irme rance)e5 in special Carreour5 au iniintat numeroase 7ipermar;et*uri in (pania
si Portugalia. (ains,urR5 cea mai mare retea de distri,utie a produselor alimentare in 9area
3ritanie5 a o,tinut controlul unui lant de supermar;et*uri din nord*estul (tatelor Cnite ale
+mericii in 1/%" si a cumparat o mare parte a actiunilor irmei Hiant -ood5 un lant mare de
supermar;et*uri de pe malul estic al (C+ in 1//4. -irma ,elgiana H3 . Inno . 39 ?de8a
re)ultat a numeroase u)iuni succesive in tara@ are interese in -ranta si alte tari vest*europene.
+lta irma ,elgiana5 &el7ai)e 4e 4ion5 controlea)a un mare lant american5 -ood 4ion< a ost
pentru o vreme activa in Portugalia< su, numele de G&elvita>5 a desc7is un numar de
5"
supermar;et*uri in Praga si in alte orase ale Ce7iei. &e asemenea s*au ormat aliante intre
marile lanturi de distri,utie in dierite tari5 pentru a reintari puterea de negociere in relatia cu
producatorii5 pentru a acilita intrarea unuia pe piata altuiasau pentru a imparti anumite
e6periente. +ceasta miscare nu se limitea)a numai la sectorul alimentar: un ca) semniicativ
in acest sens este parteneriatul dintre irma ,ritanica (ains,urR si irme din 3elgia5 -ranta si
Italia.
Cantitatea de alimente consumate in aara casei5 la cantinele de la locurile de munca5
restaurante5 restaurante Gast*ood> si Gta;e aOaR>5 continua sa creasca. 'ivelele tot mai mari
ale veniturilor si noile locuri de munca5 tipurile proesionale care presupun o mai mare
implicare a emeilor in activitati economice si actorii sociali5 cum ar i puterea de cumparare
in crestere in randul populatiei tinere5 sunt actori ce contri,uie la aceasta tendinta.
1ste oarte diicila o,tinerea de inormatii actuali)ate5 dar s*a estimat ca la inceputul
anilor _%05 c7eltuielile pentru industria semipreparatelor alimentare repre)entau intre 15 si 25
\ din c7eltuielile alimentare totale in tarile din nord*vestul 1uropei. In 9area 3ritanie5 in
1//35 c7eltuielile pentru Gmesele luate in oras> au totali)at 35 de miliarde de dolari in
comparatie cu "0 de miliarde de dolari pentru c7eltuielile alimentare pentru gospodarie.
Consumul total de alimente s*a deplasat in mod constant de la mesele preparate si consumate
in gospodarie5 catre alimentele cumparate in sectorul de alimentatie pu,lica5 iar tendinta este
mai pronuntata pentru celelalte mese decat pentru masa de pran). In (C+5 in 1//15 mesele si
gustarile in aara casei repre)entau apro6imativ 43 \ din c7eltuielile pentru alimente
?e6clusiv ,auturile alcoolice@.
!rgani)area acestui sector este5 in general5 diversa si pe scara redusa< cele mai multe
restaurante sunt in proprietate si in conducere individuala. !ricum5 au aparut si unele grupuri
mari de alimentatie pu,lica5 uneori pentru a ocupa o po)itie de conducere in anumite
sectoare. 'oile oportunitati5 cum ar i restaurantele de pe autostra)i si aeroporturi5 pot i
controlate numai de catre companii mari. +u aparut5 deopotriva5 integrarea verticala si
integrarea ori)ontala. +stel5 in 9area 3ritanie5 Drust7ouse -orte com,ina un lant de 7oteluri
si restaurante cu acilitati pe autostra)i5 servicii de aprovi)ionare cu alimente pe aeroporturi si
la ,ordul avioanelor5 in timpul ),orului.
9arii producatori de ,ere . in timp ce sunt o,ligati de legislatia recenta sa se
descotoroseasca de Glocalurile pu,lice> sau Gpu,s> ?unde si alimentele si ,erea se consuma
din ce in ce mai mult@ . se e6tind in lanturi de restaurante si restaurante ast . ood. In -ranta5
grupul +ccor este compania leader in alimentatie pu,lica5 controland cel mai mare lant de
7oteluri si restaurante ?'ovotel@ si numeroase alte retele. In -ranta5 deasemenea5 dupa cum
am mentionat mai sus5 unele mari maga)ine alimentare5 care au inceput prin a*si instala
coetarii de interior5 s*au e6tins5 devenind lanturi de restaurante si restaurante ast*ood.
In (C+5 lantul de 7am,urger 9c &onaldSs are cea mai mare cira de aaceri5 cu van)ari
de peste 11 miliarde de dolari in 1/%%5 in comparatie cu 45/ miliarde de dolari ce repre)inta
cira de aaceri a irmei 3urger Bing Corporation5 detinuta de Hrand 9et5 si 25/ miliarde de
dolari5 cira de aaceri a irmei Bentu;R -ried C7i;en5 256 miliarde de dolari5 cira de aaceri
a irmei Pi))a Mut si 156 miliarde de dolari5 cira de aaceri a irmei Daco 3ell5 ultimele trei
iind in proprietatea companiei Pepsi Co. Cu dieritele sale lanturi5 Pepsi Co airma ca poseda
peste 3000 de restaurante ast*ood in aara (C+5 mult mai mult decat orice alt grup. In unele
tari europene5 in special in 9area 3ritanie5 retelele Bentu;R -ried C7i;en si Pi))a Mut sunt
mult raspandite. In 9area 3ritanie5 se maniesta concurenta intre Pepsi Co si 9c &onaldSs
din partea prodducatorului ,ritanic Cnited 3iscuits5 ale caror iliale Pi))aland si ^impR vand
pi))a si respectiv 7am,urg7eri.
In comparatie5 piata rance)a a ost re)istenta la stilul de alimente americane si a asistat
la aparitia unor canale de comerciali)are locale proprii5 promovand ast*ood*ul in stil
5%
arantu)esc. +cestea includ 4a 3rioc7e &oree5 4a Croissanterie si -ranYuette5 care au un
anumit succes prin patrunderea pe pietele din aara -rantei. 4antul de 7am,urger Vuic; se
ala in posesia unui consortiu ranco*,elgian< ce consta din Casino si H3 . Inno . 39 si
operea)a in am,ele tari5 in concurenta directa cu 9c &onaldSs.
Ca si in ca)ul productiei alimentare si a van)arilor cu amanuntul5 1uropa Centrala si de
1st a devenit un nou camp de activitate pentru irmele occidentale de semipreparate si
alimentatie pu,lica5 ale caror retele de Gast*ood> au o cerere oarte mare. 9c &onaldSs si
Pepsi Co . cea din urma cu retelele sale Pi))a Mut5 Bentu;R -ried C7i;en si Daco 3ell . apar
in tot mai multe orase din aceasta regiune. +m,ele isi de)volta retele in tarile respective.
&e la inceputul acestui capitol s*a pus intre,area daca industria alimentara5 ca intreg5
este suicient de concurentiala. Cu toate ca nu poate i intalnit un monopol atis5 apar5 ara
indoiala5 practici monopoliste si uneori se o,tin proituri in e6ces. Cel mai mare pericol al
practicilor restrictive apare in sectoarele in care piata este relativ statica5 cu o crestere mica a
cererii si unde patrunderea importurilor este su, medie5 ie datorita naturii produsului ?de
e6emplu5 lapte proaspat@ ie datorita ,arierelor comerciale5 inclusiv ,arierelor neteriare. In
a,senta controlului pu,lic5 in anumite tari si5 mai recent5 in Comunitatea 1uropeana5
practicile restrictive ar i ara indoiala5 mai raspandite si concentrarea ar i ost si mai
accentuata.
Insa5 in ansam,lu5 raspunsul la intre,area de mai sus este po)itiv. +stel5 dinamismul
sistemului agroalimentar5 a,ilitatea de a inova5 de)voltarea si implementarea im,unatatirilor
te7nologice de mai multe tipuri in productia5 prelucrarea si distri,utia produslor
agroalimentare5 au oerit o multitudine de alimente5 intr*o mare varietate si la preturi
re)ona,ile. Consumul mediu este mult mai mared decat ar i nevoile nutritionale in 1uropa de
Iest si +merica. Ponderea c7eltuielilor alimentare in cele 12 tari mem,re ale C1 era5 in
medie5 de 1655 \ in 1/%/ ?,auturile aveau o pondere aditionala de 3535 \5 iar tutunul de 15%
\@. Cira a ost mai sca)uta in tarile nord*vestice ?su, 156 \ in 9area 3ritanie5 1253 \ in
Hermania@ conorm standardelor internationale . inclusiv tarile din 1uropa Centrala si de 1st
. acestea sunt ponderi sca)ute ale c7eltuielilor5 care eli,erea)a o mare parte a puterii de
cumparare a consumului pentru alte scopuri. Puterea marilor irme prelucratoare de alimente
a ost depasita cu mult de cea a marilor distri,uitori5 care au reusit sa orte)e reducerea
preturilor si a proiturilor irmelor producatoare< re)ultatul a ost in interesul pu,licului5 in
mod special5 intr*o economie in recesiune5 consumatorii au mare gri8a de modul in care isi
c7eltuiesc ,anii. !rice integrare verticala semniicativa intre sectoarele de procesare si
distri,utie va tre,ui urmarita cu multa gri8a.
Pro,a,il cea mai eectiva garantie in interesul consumatorului este oerita de comertul
li,er< puterea monopolului ce ar putea i do,andita la nivel national este mult mai diicil de
atins in conte6t international concurential. Prin urmare5 li,erali)area comertului si5 in C15
eliminarea ,arierelor comerciale in 1//25 in conte6tul GPietei Cnice>5 sunt oarte importante.
! alta pro,lema o constituie e6tinderea patrunderii irmelor occidentale de produse
alimentare in tarile central si est*europene. In timp ce aceasta poate aduce consumatorilor
,eneicii pe termen scurt5 cu onduri mari la dispo)itia lor5 ele pot proita de situatia incerta si
de lipsa controalelor in timpul tran)itiei spre o economie de piata5 pentru a ocupa o po)itie
dominanta5 eliminand sau prevenind iniintarea irmelor local
PARTEA A II-A
CAPITOLUL I PIAA FRUCTELOR
1.1. Noiu-i i-t"o#u&ti('
5/
1.1.1. Cla$i/i&a"'a /"u&t'lo"
-ructele sunt produse alimentare de origine vegetala.
Importanta alimentara este determinata datorita $nsuirilor sen)oriale5 a
caracteristicilor nutritive5 acestea iind ,ogate in glucide5 en)ime5 vitamine5 su,stane
minerale5 aci)i organice5 etc.
-ructele pot i consumate at2t proaspete5 c2t si industriali)ate asigur2nd 15\ din
necesarul energetic uman.
-ructele au o serie de caracteristici
- provin din organisme vii<
- au un coninut ridicat in apa iind astel uor perisa,ile<
- durata de pstrare relativ scurta<
- compo)iie c7imica speciic.
0n uncie de o serie de $nsuiri comune ructele se pot clasiica astel
- seminoase ?mere5 pere5 gutui@<
- s2m,uroase prune5 piersici5 viine5 caise5 ciree5 corcodue@<
- nuciere ?alune5 castane5 migdale5 nuci@<
- aparin2nd ar,utilor ructieri ?alune5 )meura5 mure5 coac)e5 cpuni5 vita
de vie@<
- tropicale si su,tropicale ?lm2i5 portocale5 mandarine5 grepruit5 ananas5
smoc7ine5 ,anane@.
Compo)iia c7imica a ructelor dier in uncie de : specie5 soi5 condiii
pedoclimatice si de condiii de pstrare5 perioada care s*a scurs de la recoltare.
-ructele conin:
- apa $n proporie de 1% \<
- cantiti $nsemnate de <
- glucide<
- aci)i organici<
- sruri minerale <
- vitamine<
1.1.!. D-$u%i"i #' &alitat' al' /"u&t'lo"
0nsuirile i)ice ale ructelor sunt importante in special pentru procesul de
condiionare5 prelucrare si pstrare. +cestea sunt:
a@ Hreutatea speciic ?masa unitii de volum@ este inluenata de:
- compo)ita c7imica<
- condiii locale de cultura<
- mrime<
- soi<
- grad de maturare.
,@ Hreutatea volumetrica ?$n ;g@ a unui metru cu, de ructe e condiionat de
greutatea speciic5 orma si mrimea lor.
c@ Cldura speciic ?cantitatea de cldura sau rig@ necesara pentru modiicarea
temperaturii cu un grad Celsius a unitii de masa a ructelor. 1 un indice a crui cunoatere
pre)int importan in procesul de pstrare.
d@ Conductivitatea termica este $nsuirea de propagare a cldurii prin masa ructelor.
0n general ructele sunt grele conductoare de cldura.
60
e@ Demperatura de $ng7e este punctul negativ al temperaturii la care apa li,er din
ructe trece in stare solida. 1ste inluenat de:
* specie<
- soi <
- grad de maturare<
- condiii de cldur.
1ste indice important pentru ructele supuse procesului de prelucrare si pstrare.
a) -orma este $nsuirea de calitate care este condiionata de specie5 soi5 natura
organului plantei recoltate. -ormele des $nt2lnite: cilindric5 conic5 tronconic5
oval5 oval*alungit5 seric5 seric*turtita. 1ste un indice care caracteri)ea) dierite
soiuri cu importanta in sta,ilirea calitii.
b) 9rimea este un indice cu o importanta mai redusa comparativ cu orma
produsului si se e6prima prin: greutate5 volum5 dimensiune5 condiionea) numrul
de ,uci la ;g. 0n uncie de mrime ructele pot i: mici5 mi8locii si mari.
c) Culoarea este recvena pigmenilor in esuturile perierice. Iaria) in uncie
de: gradul de maturitate5 capacitatea de a*si continua colorarea in uncie de
pigmenii predominant ? al,*gal,en5 gal,en * portocaliu5 roie5 violeta5 etc@. 1ste
indice important at2t pentru aprecierea psi7o*sen)oriala a produselor5 c2t si pentru
sta,ilirea parametrilor te7nologici de prelucrare a acestora.
d) Hustul este o caracteristica importanta5 speciic pentru iecare gupa de
produse5 specie5 soi. 0n principal este dat de compo)iia c7imica5 in special de
coninutul in glucide5 aci)i organici5 su,stane tanate.
e) (uculenta pulpei este inluenat de gradul de maturitate si starea de
turgescenta. 1a varia) in uncie de soi5 precipitaii5 timp si condiii de recoltare5
transport si pstrare.
f) +roma este inluenata de soi5 grad de maturitate5 condiii pedoclimatice si de
cultura. Compo)iia c7imica5 in special uleiurile eterice si esterii dau aroma
ructelor.
g) +utenticitatea se aprecia) pe ,a)a proprietilor i)ice5 sen)oriale a ructelor5
a proprietilor c7imice a ructelor din lot prin comparare cu soiurile din mostrele de
reerin5 mula8e5 plane desenate sau descrieri.
h) (tarea de prospeime se aprecia) sen)orial $n uncie de gradul de
turgescenta5 dup aspectul viu al lor5 iind inluenate de gradul de maturare5 modul
de pstrare si durata de la recoltare.
i) (tarea de sntate si igiena sunt $nsuiri o,ligatorii cu caracter restrictiv
privind trimiterea lor in consumul alimentar. -ructele tre,uie sa ie sntoase r
urma atacului de ,oli5 duntori5 curate r urme de pm2nt5 pra sau resturi
vegetale.
j) Hradul de maturitate este deinit si pus in evidenta de om5 proprietatea
ructelor: mrime5 culoare5 consistenta gust5 aroma raportul intre apa si su,stana
uscata5 coninut in glucide5 aciditatea lor.
Piaa /"u&t'lo"
1.!.1. Fa&to"ii &a"' i-/lu'-t'a0) &o-$u+ul /"u&t'lo"
61
-ructele repre)int produse agro*alimentare5 ce ar tre,ui sa intre )ilnic $n alimentaia
omului datorita contri,uiei pe care o au asupra meninerii sntii consumatorilor prin
coninutul lor $n sruri minerale de calciu5 ier5 osor si vitamine.
Pornind de la acesta premisa5 consumatorii din tarile de)voltate au introdus in
alimentaia )ilnic cantiti din ce $n ce mai mari de ructe5 care se situea) peste necesarul
i)iologic de consum.
0n ceea ce privete #om2nia5 dup 1/%/5 s*au o,inut producii totale de ructe care
nu pot acoperii normele i)iologice de consum5 producia de ructe pe locuitor iind in 1//3
de 51 ;g ? r a lua in calcul autoconsumul@.
&intre actorii care inluenea) acest consum5 cu mult su, nivelul mondial5 cei mai
importani sunt:
a@ 'ivelul autoconsumului de ructe care se situea) la peste 30 \ din produciile
o,inute de productorii individuali. +cest autoconsum5 pe l2ng aptul ca este oarte greu de
cuantiicat5 in1uentea)a in mod negativ capacitatea pieei duc2nd la diminuarea acesteia
,@ Productorii individuali ?si nu numai ei@ dispun cu resurse inanciare si materiale
limitate5 precum si de mi8loace mecanice precare5 enomene ce duc la diminuarea
productivitii muncii si a potenialului productiv al produciei
c@ Practicarea pomiculturii pe supraee mici5 de productorii individuali
d@ 4ipsa de materii prime pentru industria de prelucrare a ructelor este principalul
motiv pentru care acesta lucrea) la 45\ din capacitatea de producie5 ceea ce are
repercusiuni asupra produciei de ructe prelucrate pe total si pe locuitor<
e@ Comerul de ructe din #om2nia este de)organi)at5 nerenta,il5 neigienic si
deicitar ?pe anumite )one@ datorita in principal restr2ngerii sectorului de stat si imposi,ilitii
sectorului privat de a acoperii $ntreaga cerere de astel de produse
1.!.!. Ca"a&t'"i$ti&i al' pi't'i /"u&t'lo"
Cu toate acestea5 dintre toate pieele produselor agro*alimentare5 piaa de ructe poate
i considerata ca cea mai perecta pia datorita in principal urmtoarelor 3 aspecte:
a@ &up 1/%/ nici un produs din cadrul ructelor nu a ,eneiciat de su,venii din
partea statului5 productorii ?$ndeose,i cei particulari@ au ost li,eri in a lua deci)ii pe iliera
ac7i)iie * producie * desacere<
,@ Preul ructelor s*a ormat pe piaa5 $n urma conruntrii cererii cu oerta<
c@ Piaa ructelor $ndeplinete patru din cele cinci particulariti ale pieei perecte5 si
anume:
* atomicitate perecta prin care se $nelege ca pe pia e6ista un numr suicient de
mare de productori si consumatori astel $nc2t deci)iile luate de iecare sa nu inluene)e
cantitatea v2nduta si preul< productorii si consumatorii sunt de puteri apro6imativ egale5 $n
numr mare si putere mica<
* transparenta perecta ceea ce $nseamn c toi productorii dispun de o cunoatere
perecta a cererii si oertei5 astel $nc2t pot o,ine cel mai ,un produs sau cel mai ,un pre.
+ceasta particularitate nu este $ndeplinita ?in acest moment@ de ctre piaa ructelor
dar odat cu $niinarea pieei de gros5 si in special a centrului de calcul ?sistemul
inormaional@5 pe piaa ructelor va i o transparenta perecta<
* omogenitatea produsului care caracteri)ea) acea pia $n cadrul creia e6ista
produse ec7ivalente5 identice. 0n ceea ce privete ructele5 ele $ndeplinesc aceasta
particularitate pentru ca pe pia e6ista produse care au aceeai calitate5 indierent de cine
sunt produse
* intrarea si ieirea li,era pe pia5 care depinde de li,ertatea de deci)ie a iecrui
62
productor in ceea ce privete eicienta economica. +stel orice productor de ructe va intra
pe piaa care $i va permite acoperirea costului din preul de v2n)are si va iei de pe pia c2nd
preul de v2n)are este inerior costului. Cantitile ramase nev2ndute sunt destinate ie
autoconsumului5 ie unitarilor de industriali)are ?daca o,in un pre ,un@<
* perecta mo,ilitate a actorilor de producie este satiscut in parte5 mai ales
pentru consumatorii care nu gsesc5 in orice moment un loc de munca5 care s le asigure un
venit necesar unui trai decent5 aceasta datorita ratei oma8ului in continu cretere. &in
punctul de vedere al productorului de ructe5 acesta poate gsi li,er si nelimitat capital si
ora de munca5 de care are nevoie la un moment datA pro,lema este daca dispune de resurse
inanciare5 ori cei mai muli dintre productorii individuali nedessur2nd o activitate
eicienta5 proita,ila5 nu utili)ea) in mod nelimitat capital si ora de munca dec2t in limita
posi,ilitilor de care dispun
Piaa ructelor se caracteri)ea) prin urmtoarele particulariti:
a@ Iarietatea oarte mare de produse ce asigura un consum diversiicat acord2nd
posi,ilitatea consumatorului de a alege dintr*o gama variat de produse dar care totodat
$ngreunea) procesul de producie a tuturor acestor produse $n aceiai )ona geograica<
,@ Hradul de se)onalitate dierit pe grupe de produse5 astel $nt2lnim
* produse cu se)onalitate oarte mare: cpuni5 ciree5 )meura
* produse cu perioada de recoltare si de consum mediu?intre 1*6 luni@:
strugurii de 3*4 luni cu condiia de a cultiva soiuri dierite care sa asigure o producie
ealonat in timp ?pe o perioada cat mai lunga de timp@<
* produse cu o se)onalitate de consum sc)uta: mere5 nuci acestea put2nd i
depo)itate $n condiii optime i se pot livra ctre consumatori tot timpul anului.
c@ Cererea pentru ructe5 $n marea lor ma8oritate5 este ritmic5 in timp ce oerta5
producia si recoltarea sunt se)oniere5 ca atare tre,uie ca aprovi)ionarea de la productori sa
ie continua5 ritmica5 pe ,a)a de graice.
d@ Hradul ridicat de perisa,ilitate a unor ructe ace ca acestea sa*i pstre)e aspectul
comercial numai c2teva )ile< $n aceste condiii se impune o activitate operativa de diri8are a
ondului de mara i de v2n)are a produselor astel $nc2t s corespunda din punct de vedere
calitativ si cantitativ cererii consumatorilor. Dot perisa,ilitii mari la o serie de ructe e
necesar practicarea unor preuri elastice in uncie de se)on5 )ona geograica si segment de
piaa pentru care se adresea).
e@ Coninutul mare in apa al ructelor duce la o serie de masuri ca:
* ac7i)iia acestor produse de la productorii situai la distante mici
* transportul sa se eectue)e cu mi8loace de transport speciice<
* am,ala8ul sa ie corespun)tor5 av2nd rolul de a prote8a produsul.
+ceste msuri au ca scop reducerea c7eltuielilor de circulaie ?raionali)area lor@ si a
pierderilor cantitative si calitative ale ructelor.
@ Preta,ilitatea la v2n)are pentru $ntreaga varietate sortimental determina pe
productori s asigure consumul de ructe si5 $n perioadele $n care acestea se recoltea)5 su,
orm de conserve de ructe5 dulceuri5gemuri5 compoturi si ructe des7idratate5 etc.
g@ -ructele au diverse destinaii : consum proaspt5 depo)itare preala,il5
industriali)are5 e6port5 etc5 ceea ce necesit utili)area unor canale de distri,uie speciice
pentru iecare destinaie.
7@ 0n ceea ce privete comerciali)area ructelor5 particularitatea acestei activiti
economice este e6istenta $n paralel a pieelor rneti5 cu pieele unor $ntreprinderi cu capital
integral de stat sau asociativ. &e asemenea uncionea) $ntreprinderi en gros speciali)ate $n
pstrarea pe perioade lungi a ructelor.
i@ Piaa ructelor este de)organi)ata5 neigienic si nerenta,il5 crea) cadrul prielnic
63
pentru speculani care nu au legtura cu producerea acestor ,unuri5 dar o,in venituri
necuvenite.
8@ ! alta pro,lem este aceea a imposi,ilitii impo)itrii productorilor particulari
?cu e6cepia impo)itului pe venitul agricol@ aceasta datorit ,a)ei de impo)itare astel
* impo)itul pe salariu nu poate i calculat pentru ca sunt oarte greu de
cuantiicat c7eltuielile cu salariile5 de multe ori neincluse $n costul total al ructelor.
* impo)itul pe proit poate i ec7ivalentul impo)itului pe venitul agricol5 dei
este discuta,il dac productorul individual o,ine proit5 i dac o,ine este greu de
cuantiicat5 at2t timp c2t c7eltuielile de producie sunt su,evaluate
* DI+ si celelalte onduri constituite la ,ugetul statului nu sunt
percepute de la productorii individuali ?pe ,una dreptate@ pentru ca ar $mpovra mai mult pe
productor5 care i aa $nt2mpina diiculti $n o,inerea de resurse materiale i $n desacerea
produselor ?pe l2ng aptul ca nu e6ista ,a)a de calcul asupra creia s se aplice ta6ele si
impo)ite@
Productorii de ructe acionea) $ntr*un mediu dinamic. Piaa precum si celelalte
componente ale mediului5 $i determina pe acetia s reali)e)e conectarea la mediul social
economic5 pentru a putea rspunde $n mod eicient i rapid la pro,lemele care apar i pentru a
,eneicia de ansele noi de de)voltare si consolidare pe care le oer piaa.
1.!.2. Politi&a #' p"o#u$
Politica de produs repre)int po)iia pe care o adopta agentul economic reeritor la
dimensiunile5 structura si evoluia gamei de produse i servicii ce ac o,iectul activitii sale5
atitudine ce se raportea) permanent la cerinele mediului de pia5 la tendinele maniestate
de ceilali concureni.
#eeritor la productorii de ructe tre,uie artat ca acetia nu*i ela,orea) o politica
de produs coerent5 e6cept2nd poate unitile productoare cu capital ma8oritar de stat. 9area
ma8oritate a supraeelor destinate acestor produse sunt $n proprietate particular5 ranii nu*i
ela,orea) strategie de produs5 acetia produc2nd in special pentru autoconsum i doar
surplusul iind destinat pieei5 ceea ce ace ca satisacerea $n condiii optime a cerinelor de
consum a populaiei sa ie $n suerin.
(e impune ela,orarea unor politici de produs coerente at2t pentru societile
comerciale din agricultur c2t si pentru productorii individuali care s contri,uie la
asigurarea pieei cu ructe5 $n cantitile i calitile dorite de consumatorii inali. 0n sta,ilirea
politicii de produs tre,uie luate $n seama urmtoarele aspecte:
1. 0niinarea de asociaii de productori care s cultive supraee mai mari ?10*20 7a@
si care sa se preocupe eectiv numai de producie5 gri8a desacerii produciei o,inute s intre
$n sarcina centrelor de colectare5 care urmea) s se $niine)e i care au rolul de a prelua
$ntreaga cantitate de ructe. +ceste centre pot intra in proprietatea asociaiilor de productori.
2. 0niinarea centrelor de colectare a ructelor5 ca parte componenta a (C Piaa de
gros devine msura ,inevenit at2t pentru activitatea de distri,uie ?acestea iind intermediarii
$ntre productori i piaa de gros@ c2t i pentru activitatea de producie. Centrele de colectare
au rolul de a inorma pe productorii de ructe i de a le aduce la cunotina cele mai noi
cuceriri ale tiinei si te7nicii5 ceea ce duce la creterea produciilor din punct de vedere
calitativ si cantitativ.
3. +cordarea de consultant de specialitate productorilor de ructe de specialitii5
centrelor de colectare si ai centrelor de consultant5 pun2ndu*se accent pe urmtoarele
pro,leme:
* avanta8ele rotaiei culturilor5 care contri,uie la creterea produciei
64
?venitului@ de ructe si la ridicarea nivelului calitativ al produselor si solului<
* avanta8ele cultivrii de soiuri dierite pentru acelai produs5 cu perioade de
recoltare dierite5 care dau posi,ilitatea ealonrii produciei i diminurii caracterului
se)onier al acesteia<
* ela,orarea unor te7nologii de producie eiciente i urmrirea respectrii
$ntocmai a acestora5 astel $nc2t produciile de ructe s ie $n cretere at2t din punct de vedere
cantitativ c2t i calitativ<
* $niinarea de sere i solarii prin o,inerea de credite cu do,2nda
su,venionate de stat sau c7iar de (C Piaa de gros5 prin aceasta asigur2ndu*se o oerta
continua de produse proaspete5 mai ales $n perioada de penurie5 octom,rie*decem,rie si
martie*iunie<
* perecionarea continu a cunotinelor productorilor de ructe $n special a
celor tineri5 care doresc s*i desoare activitatea $n agricultur<
4. &egrevarea productorilor de ructe de gri8a asigurrii cu resurse materiale5 ceea ce
ar canali)a $ntreg eortul productorilor ctre procesul de producie eectiv< enomen ce se
poate reali)a tot prin centrele de colectare5 care au i aceste atri,uii:
* dotarea cu mi8loace te7nice de $nalt clasa5 $n special pentru activitatea de
recoltare<
* asigurarea cu material ,iologic perormant5 care d posi,ilitatea o,inerii
de producii mari i de calitate.
5. 0niinarea de microerme 7orticole ?10*20 7a@ prin asocierea de productori care
s utili)e)e te7nologii de producie nepoluante5 r alocarea de su,stane c7imice duc2nd
astel la o,inerea unor ructe naturale ?ecologice@5 considerate pe piaa mondiala ca
sortimente de lu6. +ceste produse dei se o,in $n cantiti mici pe unitatea de supraa5
compensea) eortul productorilor prin preul mai ridicat pe unitatea de produs.
6. #ecoltarea ructelor in perioada optima si anume la maturitatea comerciala pentru
a nu se pierde din cantitatea si calitatea recoltei. 0n acelai timp se recomand utili)area
mi8loacelor mecanice de recoltare5 care sa $nregistre)e pierderi cat mai mici.
". #eali)area prelurii produciei $n condiii optime5 sortarea5 controlul post recoltare
si apoi depo)itarea pe perioade scurte de timp ?pentru produsele perisa,ile@ sau mai lungi5
dup ca). +ceste operaii ie c sunt eectuate de productor sau de centrele de colectare dup
ca)@5 au ca scop inal reducerea pierderilor de ructe.
%. 1la,orarea unei politici sortimentale5 pentru iecare categorie de productor5
pornind de la dimensiunea i structura sortimental pe care o poate desace unitatea
productoare $n raport cu potenialul de care dispune i de cerinele pieei creia se adresea).
0n cadrul politicii sortimentale tre,uie s se tin seama de criteriile de asociere a ructelor5
relaiile dintre acestea $n procesul v2n)rii i a consumului5 iind5 $n marea lor parte5 relaii de
su,stituire i mai puin relativ de complementaritate i de indierena5 datorita aptului c
ma8oritatea produselor satisac aceleai nevoi i conin aceleai su,stane energetice si
,ioactive.
1.!.3. Politi&a #' p"'
Preul constituie unul din principalele elemente acorporale ale produsului. (ta,ilirea
preului este adesea o operaiune delicata5 inluenat de o serie de elemente5 dintre care unele
dintre acestea sunt oarte greu controla,ile sau c7iar necunoscute in suicienta msur.
65
-ructele sunt produsele agricole ?printre singurele@ la care preul s*a li,erali)at ?dup
noiem,rie 1//0@5 ceea ce a cut ca sta,ilirea preului s se eectue)e in mod li,er5 prin
negocieri $ntre urni)ori i ,eneiciari5 $n uncie de raportul cerere oerta.
Pornind de la caracteristicile cererii si oertei produselor agricole i de la ansam,lul
de actori care inluenea) relaia dintre aceste doua componente ale pieei i cunosc2nd c
preul are rol 7otr2tor $n orientarea cererii i oertei de produse5 este necesar ca iecare
productor de ructe ?indierent de orma de proprietate@ s*i ela,ore)e o politica de pre
adecvata si eicient. +ceasta politica de pre tre,uie orientat ctre urmtoarele direcii
1. !rientarea dup costuri a preului repre)int strategia cea mai raional ?mai ales
pentru productorii particulari@5 deoarece se pleac de la premisa c preul tre,uie s acopere
integral costurile i s permit o,inerea unui ,eneiciu net ?,eneiciul ,rut*c7eltuielile de
distri,uie @ suicient de mare pentru lrgirea continu a activitii de producie. +ceasta
strategie nu tre,uie $neleas ca o posi,ilitate de egali)are a preturilor produselor de ructe
pentru ca oricum competitivitatea produsului i a preului se veriica pe pia.
2. Caracterul se)onier al produciei ?oerta@ de ructe corelat cu caracterul continuu al
cererii pentru astel de produse determina dierenierea preturilor. +stel5 productorul o,ine
un pre mai ,un pentru produsele o,inute $n e6tra se)on ? r $ns a e6agera cu producii
numai pentru aceste perioade@. (e impune5 deci5 orientarea productorilor pentru o,inerea de
producii ealonate5 astel $nc2t s se o,in preuri stimulative5 dar $n acelai timp5 s se
asigure satisacerea cererii consumatorilor pe o perioada c2t mai mare a anului ?tot timpul
anului5 daca este posi,il@.
&atorita aptului ca in anumite perioade ale anului ? perioadele de recoltare@ oerta este
mai mare dec2t cererea5 se impune $nc7eierea de contracte erme5 ie cu unitile de
prelucrare sau cu uniti en gros5 pentru valoriicare la preturi avanta8oase a $ntregii producii.
3. Caracterul )onal al oertei de ructe5 corelat cu o dispersare a cererii in toate
regiunile geograice5 determina o diereniere a preturilor. 16ista )one geograice unde
condiiile de clima si sol sunt preta,ile pentru cultivarea ructelor5 $n timp ce unele )one sunt
deicitare $n ceea ce privete oerta de ructe.
+ceste enomene creea) posi,ilitatea transerului de produse de la o )ona la alta5 cu
eecte po)itive pentru productori5 $n sensul ca preurile sunt mai ,une ? stimulative @ in
)onele unde e6ist penurie de ructe ?condiiile climatice determin2nd aceast penurie@ si sunt
mai reduse $n )onele preta,ile pentru astel de produse unde cererea este mai mic dec2t
oerta.
4. Preturile produselor $n general5 si mai ales preturile produselor agricole sunt
inluenate de calitate5 de aceea se spune adesea ca $n spatele preului sta calitatea. Preurile
pentru ructe dier $n uncie de calitate5 iind mai mari pentru calitile superioare ?16tra5 I@
i mai mici pentru calitile inerioare ?Cal 11 si su, (D+(@5 &e aceea productorii tre,uie s
se oriente)e ctre o,inerea de produse de calitate superioara5 pentru care se o,in preturi
avanta8oase. (e cere sortarea ructelor pe caliti pentru a sta,ili destinaia acestora: calitatea
superioara pentru e6port si consum intern ?direct@5 iar calitatea inerioara pentru
industriali)are ?conserve@.
Calitatea si deci preul ructelor depind de soiurile cultivate5 te7nologie5 compo)iie
c7imic ?valoare nutritiva@5 mrimea produsului5 aspectul e6terior ?culoare si mrime@5 gust si
miros5 naturalee ?produse ecologice r tratamente cu su,stane c7imice@5 mrimea i
culoarea pulpei5 etc.
1.!.7. Politi&a p"o+oio-al)
(trategia promoional tre,uie sa vi)e)e at2t imaginea glo,ala a unitii productoare5
66
c2t mai ales producia de ructe5 pe termen scurt iind $ndreptat spre meninerea pieelor
actuale5 cu costuri promoionale reduse5 $n timp ce $n viitor5 pe msura alimentarii ondului
de promovare ?din eorturi proprii5 $n special5 dar i din sponsori)are@ va aciona oensiv5
cucerind piee noi de valoriicare.
Principala activitate promoional o constituie pu,licitatea pe plan local si naional5
pe piaa consumatorilor inali i a intermediarilor5 prin mi8loacele de comunicare $n mas:
presa 8udeean5 presa de specialitate ?7orticola@5 presa naional5 reclame si aie la locul
desacerii produselor sau $n alte locuri special amena8ate.
Pu,licitatea de produs la ructe se reali)ea) prin pu,licitate de condiionare care are
rolul de a stimula cererea pentru ructe $n condiiile $n care pe piaa e6ista produse similare5
su,stitui,ile sau concurente5 cu unitatea de produs comerciali)a,il devine identiica,il $n
masa oertei prin coninut5 orma5 am,ala8 si etic7et. 9esa8ul pu,licitar este5 $n ca)ul
ructelor5 de implicaie sociala5 care sugerea) i incit consumatorul s consume ructe5
pre)ent2nd importanta lor $n meninerea sntii5 datorita coninutului $n su,stane
energetice si ,ioactive.
Promovarea v2n)rilor de ructe va i asigurat de amplasarea optim a produselor $n
suporturi i standuri special amena8ate5 $n piee5 am,alarea atractiv $n ldie de aceiai
orma si capacitate care sa ai, un coninut omogen i de calitate5 acestea iind etalate su, o
etic7eta inspirat5 care s oere inormaii utile despre produs ?soiul5 preul5 calitatea * prin
culori pentru iecare sort@5 comerciali)area produselor su, o marc ?a unitii5 a sponsorului@5
e6punerea produselor su,stitui,ile sau a celor asociate $n mod adecvat. &e asemenea5
v2n)area unor mari cantiti $n diverse oca)ii speciale ?concursuri sportive5 maniestaii
culturale5 etc@ oerirea de cadouri unor clieni vor asigura c2tigarea unui renume pe piaa
ructelor.
#elaiile pu,lice se vor reali)a prin participarea la simpo)ioane pe tematica 7orticola
a specialitilor unitii la t2rguri i e6po)iii5 prin pu,licitate gratuit oerind interviuri
mediati)ate5 susinerea inanciara5 sponsori)area unor maniestri tiiniice5 culturale5
sociale.
0n ceea ce privete (C Piaa de gros5 aceasta ca unitate nou $niinat tre,uie s
desoare o serie de aciuni promoionale5 care au ca principal scop cunoaterea5 de ctre
eventualii cumprtori5 a societii i a o,iectului ei de activitate. &intre principalele aciuni
promoionale pot i adoptate urmtoarele:
* pu,licitatea pentru imaginea glo,ala a societii5 care se reali)ea) prin
intermediul pieei locale5 naionale5 radio si DI5 utili)2nd mesa8e cu implicaii sociale. Dot
prin pu,licitate se pot transmite avanta8ele pe care le oer Piaa de gros5 precum i
inormarea asupra produselor ce ac o,iectul comerciali)rii si a preurilor practicate<
* promovarea v2n)rilor prin acordarea de aciliti grositilor si detailitilor5
cum ar i reducerea preurilor pentru cantitile mai mari5 prime de idelitate<
* pu,licitate special pentru partenerii strini5 prin intermediul )iarelor si
revistelor de specialitate aprute $n strintate<
* sponsori)area diverselor activiti culturale si sportive.
1voluia activitii promoionale5 eectele ei5 tre,uie urmrite $n mod continuu5
av2ndu*se $n vedere mai ales proitul adus de produsul vi)at de pu,licitate5 datorit alocrii
unor onduri importante5 care $ncarc costurile5 determin2nd practicarea unor preturi destul de
mari la aceste produse de necesitate vital.
1.!.C. S'0o-alitat'a $i #i-a+i&a pi't'i /"u&t'lo"
0nsemntatea valorii de $ntre,uinare a produselor agroalimentare $ntr*o economie de
6"
pia poate i privit at2t prin prisma volumului i consumurilor care stau la ,a)a utilitii
acestora5 dar i a posi,ilitilor de ac7i)iionare de ctre categoriile de consumatori.
0n acest conte6t piaa produselor 7orticole are anumite caracteristici care
restricionea) cererea si oerta. Cele mai importante dintre acestea sunt generate de
se)onalitatea oertei i tendina cererii uniorme a consumatorului de a avea produse $n stare
proaspt tot timpul anului. 0ntre acestea se interpun elementele de pre si perisa,ilitate a
produselor 7orticole. 0n dierenierea ilierelor comerciale ale produselor 7orticole5 destinate
consumului $n stare proaspt5 din punct de vedere al ciclurilor de producie se pot delimita:
produse cu un caracter se)onier oarte accentuat privind producia5 dar cu cerere i important
oarte mare din partea consumatorilor tot timpul anului< produse care au o perioad de
maturitate mai mult sau mai puin lung ce corespunde perioadei de consum< produse cu o
perioada de producie oarte scurt5 consumul iind la el pentru aceasta perioad.
0n cadrul pieei un rol oarte important revine consumului anual mi8lociu. #eerindu*
ne la ac7i)iionarea ructelor5 putem arata ca $n perioada 1//0*1//4 apare o tenta
$ngri8ortoare a acestui consum. +stel la nivel naional cumprrile de ructe au avut o
tendina de scdere5 a8ung2nd $n 1//4 la "/.2\ ata de 100\ $n 1//0. Pentru acelai perioada
c7eltuielile produciei au sc)ut la 4."6\ $n 1//4 ata de 55%4\ $n 1//0. +ceasta situaie
poate i considerata $ngri8ortoare $n sensul ca ne $ncadram $ntr*o cri)a alimentara calitativa
legata de asigurarea cererii alimentare care e6prima nevoile sociale ale oamenilor pentru
satisacerea tre,uinelor lor materiale reeritoare la posi,ilitatea ac7i)iionrii unor anumite
categorii de alimente necesare. &ar consumul este condiionat at2t de producie5 cat si de
nivelul preului care nu pe toat perioada anului este accesi,il ac7i)iionrii produselor
7orticole $n stare proaspta de ctre consumator.
0n lucrarea pre)entata se caut surprinderea anumitor actori implicai $n relaiile din
cadrul pieei produselor 7orticole5 e6empliic2nd $n acest sens tendinele maniestate pentru
cererea si preturile ructelor ? e6. produsele mere si nuci@ pe piaa rneasc a municipiului
!radea. &atele supuse prelucrrii s*au reerit la perioadele lunare ale anilor 1//45 1//5 si
1//6. 9etodologia a ost a6ata pe calculele privind determinarea se)onalitii lunare5 a
intercondiionarii cererii si preului prin unciile statistico*matematice i rapoartele de
corecie5 precum si determinarea tendinelor de variaie a nivelului preului cu amnuntul la
ructe $n situaia luctuaiei cererii.
(e)onalitatea cantitilor i a preurilor la ructele v2ndute
pe piaa rneasc a municipiului !radea.
Da,el 1.1.
Prodsul (e)onalitatea Ialoarea coeicientului de se)onalitate lunar
I II III II I II III IIII I` ` `I `II
9ere Cant. v2ndute %%.1 135.3 216.211/.5 61." 12.% 4%.0 //.5 12/.1 160.5 "0." 5%."
Preturile
e6terne
/0." //.% 10".1115.6 14".3 52.3 /1.3 "6." %0." //.2 11%.1 121.1
'uci Cant. v2ndute "4.2 110.1 1/5.5362.6 31.2 35.4 1/.6 4%.6 23.4 "0./ 6%.6 15/.6
Preturile
e6terne
"%." "/.3 %3.5 100.3 10/./ /4./ 106./ 11%." %0.% 114.1 120.1 113.2
Pentru studiul se)onalitii s*a considerat semniicativ ca pentru cantiti i preturi s
ie luat $n considerare coeicientul de se)onalitate ?R@5 care s*a calculat su, orma relaiei:
100 T @ P ?
0
x x (
i
=
0n care
i
x
au repre)entat mediile lunare ale celor trei ani considerai su,perioade5 iar
0
x
media general. Printr*o prima anali)a5 conorm datelor din ta,el 5 constatm ca la
6%
produsul mere se)onalitate cantitilor v2ndute pe piaa municipiului !radea se maniesta $n
doua perioade. 4a $nceputul anului5 $n lunile e,ruarie5 martie5 aprilie care corespund cu o
necesitate acut a consumatorilor de consum a produselor $n stare proaspt. 4una martie este
considerata un v2r a1 acestui consum5 valoarea de 21652 iind considerata nivelul ma6im at
de mediile celor 12 luni. Pentru lunile septem,rie i octom,rie maniestarea se)onalitii5 cu
valori ale coeicienilor da de 12/51 i respectiv 16055 o consideram o suprapunere cu
perioada de recoltare din live)i $n care5 pe de o parte5 productorul individual5 ce are o
capacitate de depo)itare limitata5 dorete sa livre)e o ,una parte din producia reali)ata5 iar pe
de alta parte5 consumatorul are tendina de a ac7i)iiona cantiti de mere $n vederea pstrrii
pentru iarn $n propria gospodrie.
0n anali)a eectuata un rol important $l are compararea nivelului se)onalitii
cantitilor de produse cu se)onalitatea preturilor pentru aceeai perioad. +stel5 o
se)onalitate accentuata se maniesta $ntr*un ritm cresc2nd $n lunile martie5 aprilie5 mai5 acest
nivel iind constatat i $n lunile : noiem,rie5 decem,rie. 16istenta unei se)onaliti privind
at2t cantitile de mere v2ndute5 cat si preurile pentru aceste produse $n lunile martie5 aprilie5
indic o tendin comuna a productorului i consumatorului $n cadrul pieei rneti. Dot
prin corelarea acestor doua laturi5 constatm ca $n luna mai e6ist un nivel ma6im al
preurilor i un nivel oarte sc)ut al cantitilor ac7i)iionate de consumator.
Pentru produsul nuci ?r coa8a@ se)onalitatea cantitilor are aceleai tendine
pentru perioada lunilor e,ruarie5 martie5 aprilie constat2ndu*se $nc un v2r pentru luna
decem,rie. (e)onalitatea preturilor se maniesta pentru 8umtate din lunile anului iind
predominante pentru a doua 8umtate a anului. (peciicul consumului5 mai ales industrial5 a
diereniat cu precdere se)onalitatea preturilor practicate.
1.2. E(oluia pi'ii /"u&t'lo" 8- Ro+;-ia
1.3.1. P"o#u&ia total) #' /"u&t'
6/
0
100
200
300
400
500
600
700
1995 1996 1997 1998 1999 2000
mar
par
prun
piersic
cires+isin
Comparativ cu anul 1/// producia total de ructe $nregistrea) $n anu1 2000
creteri de circa %\. Pentru anul 2001 se estimea) o producie de ructe de circa 101" mii
tone. 0n evoluia pe perioada l//5*2000 producia de ructe pe principalele specii se pre)int
$n ta,elul 1.2 i graicul 1.1.:
Producia total de ructe $n perioada 1//5*2000
Da,el 1.2.
mii tone
(pecii 1//5 1//6 1//" 1//% 1/// 200
Dotal Privat Dotal Privat Dotal Privat Dotal Privat Dotal Privat Dotal Privat
9r 45".2 25%.1 65/." 365.4 664.1 40%.% 364.6 26/.6 316.2 256.% 366." 26/.3
Pr 63.0 5/.2 "4.2 "0." 6/./ 6%.4 64.5 62." 63.% 62." 4/.5 46.6
Prun 252.5 22/.% 663.0 632.5 4/1.6 454.% 404.% 3%4." 364." 34/.5 336./ 313.3
Piersici 13.4 4./ 25./ %.6 1".1 %./ 1"./ ".% 16.4 /.1 1".6 %.0
Cires
WIiin
60.5 52.6 %/.3 "6.2 "3.% 62." ""./ 6%.3 65.0 60.0 66.% 5"."
(truguri
de mas
112.0 61.0
Dotal /1".4 6"0.% 1631.% 1254.% 1416.5 10/5.5 1022.4 %"5.3 /"1.0 %45.0 101".0 %64.0
(cderi importante $n anul 2000 a de 1/// s*au $nregistrat la producia de pr
?22.4@ < la prun ?%0 \@. 4a mr $n anul 2000 creterile de producie s*au situat $n 8urul valorii
de circa 16\.
Hraic 1.1.
"0
1.2.!. C'"'"'a %i o/'"ta #' /"u&t' 8- Ro+)-ia
0n anul 2000 oerta total de ructe a ost de 1.221 mii tona5 mai sc)ut5 a de anul
precedent cu circa /\. +ceast scdere s*a datorat nivelului sc)ut al producie interne de
ructe.
Cererea i oerta de ructe $n #om2nia
Da,elul 1.3.
mii tone
(peciicare 1//5 1//6 1//" 1//% 1///
Productia /1".4 1631.% 1416.5 1022.4 /41.0
(tocuri la
productor
164.0 220.0 200.0 140.0 130.0
Import 15.1 4.6 123./ 152.0 150.0
Dotal oei*I 10/6.5 1%56.4 1"40.4 1314.4 1221.0
Consum uman 40/.5 554.0 1006.0 100".6 %/1.3
16port 6".2 131.3 132.4 22.3 20.0
industriali)are 44%.0 /"1.1 454.0 154.5 100.0
(toc?depo)it@ 1"1.% 200.0 14".0 130.0 100.0
Dotal cerere 10/6.5 1056.3 1"40.4 1314.4 1111.0
1.2.2. P"'u"il'
Preturile medii anuale la ructe i conserve din ructe au $nregistrat $n perioada 1//% *
2000 creteri importante. +stel5 indicii anuali de cretere ai preurilor de consum a de anul
1//6 au crescut cu 24054\ $n 1//% 5204.3\ $n 1/// i 46653\ $n 20005 cea mai mare
cretere a de anul anterior $nregitr2ndu*se $n anul 1/// ?cu 261./ \@5 iar cea mai mic
cretere a $n anul anterior $nregistr2ndu*se $n 1/// ?cu 261./\@5 iar cea mai mic $n 1//%
?cu "4.0\@
Indici medii anuali ai preului de consum la ructe i conserve
&ecem,rie 1//6 J 100 Da,el 1.4.
(peciicare 1//" 1//% 1///
-ructe i conserve de ructe 230.4 304.3 566.3
Dotal mruri i servicii 254.% 405.3 5/1.1
9ruri alimentare 251.4 3"3.1 4"".1
Indicii reali ai preurilor de
consum la ructe i conserve de
ructe
/0.4 "5.1 /5.1
"1
1voluia indicilor preurilor de consum la ructe i conserve
Hraic 1.2.
1voluia anual a preurilor de consum la ructe si conserve din ructe aost inerioar
$n ultimii trei ani5 at2t cea a creterii generale a preurilor de consum5 precum i cea a
evoluiei anuale a preurilor de consum pentru mrurile alimentare. +stel5 de apt5
evoluia real a preurilor anuale la ructe i conserve din ructe a ost negativ5 indicii
reali ai preurilor de consum la ructe i conserve din ructe sc)2nd de apt cu /.6\ $n
1//"5 245/ \ $n 1//% ?c2nd s*a $nregistrat cea mai mare scdere real a acestora@ cu
4520 \ $n 1///
"2
230!4
304!3
566!3
0
100
200
300
400
500
600
1997 1998 1999
0
100
200
300
400
500
600
700
1997 199( 1999
fructe si conser#e de fructe
total
marfuri alimantare
indici reali ai preturilor de consum la fructe si conser#e de fructe
Hraic 1.3.
(inuo)itatea pronunat i ciclic a evoluiei lunare a preurilor de consum ructe i
conserve din ructe se datorea) $n principal se)onalitii produciei i consumului pentru
aceste produse.
Cele mai mari creteri ale preurilor de consum s*au $nregistrat la ructe proaspete. din
producia intern. Cele din import ?citricele i alte ructe meridionale@ $nregistr2nd creteri
mai puin spectaculoase.
0n anul 2000 se remarc o scdere real a preurilor la ructe conserve din ructe $n
general i la ructe proaspete $n special cu e6cepia citricelor i altor ructe meridionale care
au $nregistrat uoare creteri.
0n ceea ce privete preurile produciei industriale de conserve din ructe pentru piaa
intern acestea au continuat s creasc $ns $ntr*un ritm mai lent a de ritmul de cretere
$nregistrat $n aceeai perioad a anilor anteriori .
Pe piaa rneasc preurile medii la ructe v2ndute $n pieele agroalimentare din
principalele municipii de 8ude au variat $n 2000 $ntre.
"000*1%000 lei la mere
6000*16000 lei la ciree<
10000*20000 lei la cpuni<
6000*20000 lei la caise<
4000*"000 lei la prune proaspete.
'ot: Preul minim la mere ?de "000 leiP;g@ s*a $nregistrat la $nceputul anului $n )one
cu potenial de producie ridicat5 iar preul ma6im s*a $nregistrat la s2ritul anului $n )one $n
care producia de ructe este deicitar. 0n cadrul aceleiai piee5 $n aceeai perioad de timp5
dierenele dintre preurile minime i ma6ime la ructele v2ndute pe piaa rneasc au ost
sensi,il mai mici5 ele iind date de dierena de calitate. 0n conclu)ie5 variaiile $ntre preurile
minime i ma6ime pre)entate mai sus sunt determinate de: inlaie5 potenialul de producie
din )ona $n care acestea s*au $nregistrat5 de se)onalitate i5 nu $n ultimul r2nd5 de calitate.
1.2.3. Co-$u+ul #' /"u&t'
!erta sc)ut de ructe din anul 20005 precum i creterea preurilor acestora au
determinat scderea consumului de ructe cu 1%520 \ a de anul 1///.
Cea mai mare scdere a consumului de ructe a de 1//% s*a $nregistrat la prune ?cu
2/550\@5 caise i piersici ?cu 1/.1 \@5 iar cea mai mic la struguri ?cu 1.14 \@5 consumul de
citrice i alte ructe meridionale $nregistr2nd o cretere cu 1151% \ ?graic 1.4. 5ta,el 1.5.@
"3
0
5
10
15
20
25
30
1997 1998 1999
1voluia consumului total de ructe . cantiti medii anuale
pe o persoan care s*a alimentat?;g@
Da,el 1.5.
(peciicare 1//" 1//% 1///
-ructe total 25.66 26.50 21.6"
9ere 15.2/ 15.00 11.22
Iiine i ciree 1.00 1.16 0./0
Caise i piersici 0."6 1.0" 0.%6
Prune 1.04 1.1% 0.%3
(truguri 2.05 2.11 2.0/
Citrice5 alte ructe meridionale i tropiale 3.00 3.65 4.06
(urs: C'(* +specte privind calitatea vieii persoanei51//%*1///
(cderea veniturilor reale ale populaiei a determinat redimensionarea c7eltuielilor
populaiei5 inclusiv pe ,a)a reducerii c7eltuielilor pentru produsele alimentare.
Ca urmare5 i consumul total de ructe a sc)ut $n 2000 at de 1/// cu %.2% \.
Pe specii5 consumul de ructe a crescut doar la citrice i alte ructe meridionale cu
11.2\ a de 1///5 de la 3563 *4506 ;g*locuitor*an.
Creterea consumului de ructe a crescut doar la citrice printr*o migraie a cererii
determinat de aptul c ritmul de cretere a preurilor la ructe din producia intern a ost
mai mare dec2t cel al ructelor din import.
Ponderea cea mai mare din totalul consumului de ructe continu s o dein merele
cu 5lA"%\5 celelalte ructe repre)ent2nd doar:
* 4155\ * viiniile i cireele
-35/"\ * caisele i piersicile
- 35%3\ * prunele
- /.65* strugurii
* 1%5"3\ * citricele i alte ructe meridionale.
Consumul ?alimentaia@ de ructe se ,a)ea) pe cumprri $n proporie de 5l56\5
restul ?4%54\@ iind repre)entat de consumul din resurse proprii.
Cantitatea de ructe ce a ost cumprat5 $n 2000 at de 1///5 a sc)ut cu "."\. Pe
specii5 ea a crescut doar la struguri de mas cu 4355\ i citrice i alte ructe meridionale i
tropicale cu 10."\. 4a mere i pere ea a sc)ut cu 20.%\5 iar la caise i piersici cu 235%05 la
prune cu 2%5%\5 iar la ciree i viin cu 1%56\
1voluia cantitii de ructe ce a ost cumprat
Da,el 1.6.
(peciicare 1//" 1//% 1///
-ructe total 13.36 14.16 13.0"
9ere ".0% ".212 5."12
Iiine i ciree 0.4/2 0.516 0.420
Caise i piersici 0.516 0."56 0.5"6
Prune 0.6"2 0."0% 1.504
(truguri 1.2 1.104 1.5%4
"4
Citrice5 alte ructe meridionale i tropiale 2.5% 3.156 3.4/2
0n ceea ce privete consumul de ructe din producia proprie i acesta5 datorit produciei
mici5 a $nregistrat o scdere $n anul 1/// a de anul 1//% cu 20\ Cea mai mare scdere
$nregistr2nd*se la prune ?31.5\@5 urmat de cea a consumului de mere i pere ?2"5%\@5 iar cea
mai mic ?de 0.4\@ la struguri.
1voluia consumului de ructe proaspete din producia proprie
Da,el 1.".
(peciicare 1//% 1/// 2000
-ructe proaspete5 des7idratate5 aumate5
uscate
13.30 13.01 10.3%
9ere i pere %.20 ".62 5.50
Prune 0.6" 0."" 0.53
(truguri 1.43 1.42 1.40
1.3. Piaa i-t'-aio-al)
1.3.1. P"o#u&ia
P"o#u&ia #' +'"' #i- '+i$/'"a No"#i&) &o-ti-u) $) &"'a$&).
Producia total de mere din c2teva ri ale 1miserei 'ordice va continua s creasc
$n 2001 i va atinge o valoare record de 43 A4 milioane tone. Creterea relect5 $n principal5 o
alt recolt neo,inuit de mare $n C7ina5 cel mai mare productor de mere din lume.
Producia de mere a C7inei $n 2001 va crete cu 6\ la peste 22 milioane tone5 supraaa
plantat iind mai mare de 3 milioane 7ectare. Iremea avora,il5 $mpreun cu maturarea
pomilor plantai. vor propulsa recolta de mere a C7inei la valori ridicate $n 2000*2001.
Producia de mere a C7inei a crescut cu peste "00\ o $n ultimii 20 de ani si acum deine
peste 400 o din producia mondial de mere. Principalele varieti cultivate $n C7ina sunt -u8i
?45\ din producie@5 'eO #ed (tar ? 1 2\@5 Vuinguan ? 10\@ i Huoguang ?10\@. ?5*" \
din producia de mere a c7inei este prelucrat $n industria sucurilor. Iarietatea Vuinguan este
cea mai utili)at varietate de ctre productorii de sucuri concentrate.
Producia de mere din c2teva ri ale C1 din 2000P2001 este estimat la valoarea
record de /0 milioane tone sau cu 1\ mai mare dec2t recordul sta,ilit $n se)onul trecut.
#ecolta mare a C1 relect creterea puternic a produciei de mere a Hermaniei. Condiiile
climatice avora,ile din timpul $nloririi i ructiicrii vor ridica producia de mere a
Hermaniei $n 2000P01 cu 25\. la o valoare record de 254 milioane tone. Dotui5 pagu,ele
provocate de grindin $n perioada urmtoare a se)onului de cretere ar putea duce la
micorarea cantitii de mere destinate consumului $n stare proaspt5 $n avoarea consumului
su, orm de suc.
-ranta5 Italia i Hermania dein grosul recoltei de mere a C1. Holden &elicious5
Zonagold #ed &elicious i Hala sunt soiurile principale produse5 $n aceast ordine. (oiurile
noi ca 3rae,urn i -u8i $i ac i ele loc $n 1uropa5 ca rspuns la modiicarea preerinelor
consumatorilor. #ecolta mare a C1 din anul trecut a micorat preurile p2n la valori minime
record.
Producia de mere din (C+ $n 2000P2001 este estimat la 45% milioane tone5 practic
nesc7im,at a de producia din 1///P20000 i cu %\ dec2t valoarea record din 1//%P//.
Producia crescut la soiurile netradiionale ca -u8i5 HaIa5 Pin; 4adR i 3uae,urn va
"5
deine o proporie mai mare din recolta total de mere a (C+ $n 2000P2001. Preurile de
e6port ridicate de la $nceputul lui 1//0 la soiuri ca Hala i -u8i au condus la plantri masive
ale acestor soiuri $n Caliornia i ^as7ington. Producia la aceste soiuri continu s creasc
deoarece plantrile timpurii au permis atingerea stadiului de intrare $n rod.
1.3.! Co+'"ul
E@po"tu"il' #' +'"' 8- '+i$/'"a No"#i&) (o" ")+;-' -'$&6i+4at' 8- !EEEFE1
16porturile de mere din rile 1miserei 'ordice $n 2000P0l sunt estimate la 352
milioane tone5 practic nesc7im,ate a de se)onul trecut. 16porturile mai mici din C1 vor
compensa previ)iunile de e6port ale (C+ i C7inei. 16pedierile de mere din (C+ i C7ina $n
2000P01 vor crete cu 12\ i respectiv 6\o. 16porturile de mere ale (C+ $n 2000P0l sunt
progno)ate la 600.000 tone5 cu 12\ mai mari dec2t $n se)onul trecut. ! recolt mai mare $n
^as7ington5 preuri mai mici i sta,ili)area economiei unor anumite ri asiatice care sunt
importatori c7eie vor propulsa e6porturile (C+ $n 2000P0l Continu s e6iste oportuniti pe
pieele nou $niinate ca India5 Uemen si Zaponia5 care pot i ele s $m,unteasc e6porturile
(C+ din acest se)on. 16porturile de mere vor crete $n acest se)on spre #epu,lica
&ominicana datorit scderii tariului la import. Cererea puternic de mere (C+ va continua
$n 2000P01 $n 9e6ic5 cea mai mare pia pentru merele americane. 0n medie. circa 40\ din
e6porturile de mere anuale ale (C+ sunt destinate +mericii 4atine. +sia deine circa 35\5 iar
!rientul 9i8lociu i 1uropa 5\ iecare. Canada singur deine circa 5\ din e6porturile de
mere anuale ale (C+.
16porturile de mere ale C7inei din 2000P01 sunt estimate la 2%5.000 tone5 cu 60 \
mai mari dec2t cele din 1///P2000. Calitatea ructelor din C7ina continu s se
$m,unteasc i5 ca atare5 i e6tinderea pieelor de e6port5 $n special rile asiatice vecine
?Iietnam5 -ilipine@ i #usia. (oiul -u8i deine %0\ din e6porturile de mere ale C7inei. C7ina
e6port i soiul Huoguang. care este direcionat $n principal spre piaa ruseasc. 0n 2000P01
vor i orientate spre sectorul de prelucrare cantiti mai mari de mere5 $n principal pentru
sectorul sucurilor concentrate.
E@po"tu"il' #' +'"' al' SUA #i- 1???F!EEE (o" /i &'l' +ai +i&i #i- ulti+'l' G $'0oa-'
16porturile de mere (C+ din 1///P2000 au totali)at 53".000 tone5 evaluate la 316
milioane dolari5 cel mai mic volum i cea mai mic valoare din ultimii " ani. ! producie de
mere mai mic $n ^as7ington5 dolarul (C+ mai puternic a de monedele altor ri i
re)ervele e6porta,ile ample din ma8oritatea rilor e6portatoare5 ca cele din C15 au aectat
e6porturile $n 1///P2000. 16porturile din 1///P2000 au ost de asemenea aectate de recolta
imens de mere din Canada5 a doua pia de e6port important pentru (C+. I2n)rile de
mere spre Canada au sc)ut cu /\ p2n la aproape %5.000 tone5 cel mai mic volum e6portat
$n ultimii 3 ani. Concurenta crescut din partea ructelor din C7ina cu preuri mai mici au
$ncetinit e6porturile de mere (C+ ctre pieele asiatice c7eie.
Dotui5 e6porturile spre 9e6ic au atins valoarea record de 155.000 tone i au ost
evaluate la %5 milioane dolari5 a doua valoare record a e6portrilor. 9e6icul a devenit
destinaia numrul 1 a e6porturilor de mere (C+. +proape 30\ din e6porturile totale de
mere sunt destinate 9e6icului5 comparativ cu 3\ $n 1/%/P1 //0.
Situaia /"u&t'lo" &o-$'"(at'
(ectorul ructelor conservate suer o cri) a pieii $n $ntreaga lume datorit unui
declin general al consumului de ructe conservate5 preurile 8oase i concurenei crescute $ntre
"6
principalii e6portatori: Hrecia5 +rica de (ud i +ustralia.
0n ultimii ani $n 1uropa 5 Hrecia i (pania au crescut produciile de ructe conservate
datorit unei a,iliti superioare de adaptare la modiicrile din programul de spri8in C.1 i de
a utili)a su,veniile $n avanta8ul lor $n comparaie cu ali productori C.1. Ca urmare5
producia record din anul 1//2 P1//3 ?""1000 tone de pere i piersici conservate $n 1///P200
comparativ ci 612000 tone $n 1//%P1///@
G"'&ia
Condiiile climatice din iunie 2000 au ost apro6imativ normale5 dar dimensiunea
ructelor a ost relativ mic. +ceasta5 $mpreun cu temperaturile ridicate din iulie au condus
la o coacere timpurie.
0n consecin ructele au ost mici. (oiurile t2r)ii au avut ructe de calitate mai ,un.
&atorit stocurilor iniiale mari ?120 000 tone a de 5.506 tone anul trecut@ producia de
conserve este estimat la 320 000 tone comparativ cu recordul de 441 000 tone produs anul
trecut.
Italia
Producia de ructe conservate va i de 30000 tone la piersicile conservate i 60000
tone la perele conservate. 0n 1///P2000 e6porturile de piersici conservate au sc)ut la 3"000
tone5 iar $n 2000P2001vor rm2ne la acelai nivel deoarece procesatorii italieni de piersici
conservate reuesc greu s menin renta,ilitatea $n condiiile unor importuri puternice din
Hrecia i ale unor preuri cu amnuntul 8oase.
Spa-ia
Iremea avora,il a permis (paniei s depeasc producia de piersici conservate
anul trecut cu 1000 tone5 ating2nd nivelul prev)ut pentru 2000P2001 de 1%3 0000 tone.
Producia de pere conserva,ile s*a micorat datorit vremii neavora,ile ?gerul de primvar@5
$nloritul neregulat i grindinei din timpul de $nlorire. Producia de pere conservate a (paniei
va scdea cu 500 la 35%00 . 16porturile de piersici conservate ale (paniei vor crete $n
2000P20001 cu 200 tone5 ating2nd "2 000 tone5 $n vreme ce e6porturile de pere vor scdea cu
300 tone 26 000 tone.
A",'-ti-a
Producia de piersici conservate a +rgentinei $n 2000P2001 va i de "5000 tone.
16porturile de piersici conservate $n 2001 vor i de %000 tone5 cu 1000 tone mai mult dec2t
anul trecut. Piaa principal va i 3ra)ilia.
C6il'
Producia c7ilian de piersici conservate pentru anul de pia 2000P 2001 va scdea
cu 14 \ ?6000 tone@ a de anul trecut datorit vremii neavora,ile din timpul $nloririi.
16porturile de piersici conservate vor i multe mai co,or2te5 relect2nd producia din toamn5
cererea internaional mai sla, i concurena din partea Hreciei. Preurile la producia de
piersici conservate $n 1///P2000 scad cu 20 \ a de anul precedent.
A/"i&a #' Su# =A S5
+cordul de comer li,er $ntre C1 i +( a intrat $n vigoare $n 1 ianuarie 2000.
Conorm acestui acord5 importurile C1 de ructe conservate din +( sunt supuse
ta6elor vamale. +cordul ar tre,ui s ai, un eect ,eneic asupra veniturilor o,inute
din e6porturi care sunt aectate de supraoerta la nivel mondial. Pe plan intern5
costurile de producie i inlaia devin i ele o pro,lem ma8or $ntr*o industrie care
suer $n urma stagnrii preurilor.
1uropa este cea mai important pia pentru ructele conservate (ud*aricane.
0ntre 60*66\ din e6porturi sunt destinate $n mod tradiional 1uropei. Producia de piersici
conservate va i 2000P20001 cu %23 tone mai mic dec2t anul trecut5 iar producia de pere
""
conservate va crete doar cu 2000 tone a de valoarea minim record de 204/4 tone a anului
trecut.
C"'$& i+po"tu"il' +'@i&a-' #' /"u&t' p"oa$p't' a+'"i&a-' 8- !EEE
Importurile me6icane de ructe proaspete americane au atins 122 milioane dolari $n primele 6
luni ale anului 2000 cu 3" \ mai mult dec2t $n aceeai perioad a anului 1///. 0n aceast
perioad 9e6icul a importat mere $n valoare de %4 milioane dolari5 pere $n valoare de 2555
milioane dolari5 portocale $n valoare 5 milioane i cpuni proaspete $n valoare de 253
milioane. 0n anul calendaristic 1/// 9e6icul a importat ructe proaspete $n valoare total de
26l milioane dolari5 cu importuri de 1/1 milioane din (C+. P2n la aceast dat5 importurile
americane repre)int 66 \ din importurile totale de ructe proaspete din 9e6ic. C7ile este a
doua pia urni)oare de ructe proaspete a 9e6icului.
C"'$& i+po"tu"il' &6i-'0' #' /"u&t' p"oa$p't'. #a" %i &o-&u"'-a
Piaa de import a ructelor proaspete s*a e6tins de la implementarea politicii desc7ise a
C7inei.
4a ora actual merele5 strugurii i portocalele sunt principalele ructe proaspete
importate din (C+. 16porturile (C+ spre C7ina vor crete i mai mult $n urma +cordului de
Cooperare +gricol dintre ( C + i C7ina creterii veniturilor consumatorilor c7ine)i i
politicii mai desc7ise a autoritilor c7ine)e. 0n poida imaginii po)itive a produselor
americane e6portatorii americani se conrunt cu o concuren cresc2nd din partea unor altor
ri ca +ustralia i C7ile care urni)ea) ructe de calitate ,un la preuri competitive. Cota de
pia a (C+ a ost aectat de calitatea i am,alarea produselor americane de tariele de
import ridicate i de diicultatea comercianilor c7ine)i de a cltori spre piaa american.
16porturile agricole americane spre 9e6ic vor atinge " miliarde dolari (C+
&ac tendinele actuale se vor menine i pe restul anului 20005 e6porturile de
produse americane agricole5 pete i produse orestiere vor atinge valoarea record de "
miliarde dolari la s2ritul anului. &eoarece economia me6icana continu s se revigore)e i
consumul intern crete5 e6ist perspectivele creterii e6porturilor agricole americane.
Categoria de produse cu creterea cea mai rapid este cea a produselor orientate spre
consumator5 care crete cu 31\ $n iunie. C2tigtorii acestui an sunt p2n acum: ructele i
legumele prelucrate ?W102 \@5 sucurile de ructe i legume ?W5/\@5 carnea roie?W 35\@5 vin
i ,ere ?W35\@5 produse avicole ?W34\@ i 7ran pentru animale de cas ?W32\@. Doate tind
s ating valori record la s2ritul anului.
"%
Capitolul II
PIAA CRNII
!.1 I-t"o#u&'"'
Importana economic a produciei de carne
Doate speciile de animale domestice urni)ea) carne de consum: taurinele5 ovinele5
porcii5 psrile5 iepurii i $n unele ri i ca,alinele. Cnele animale sunt mai $nt2i olosite
pentru alte produse ca: lapteA l2na5 ou i $n cele din urma sunt sacriicate pentru came. Cnele
specii5 ca de e6emplu porcinele sau g2tele5 curcile5 a)anii5 se cresc numai pentru producia
de carne. 16ist i la taurine si ovine rase ce se cresc numai pentru producia de carne.
Carnea este importanta pentru aptul ca urni)ea) cantiti importante de proteine5
$n a crei constituie intra toi aminoaci)ii eseniali5 $n proporiile necesare organismului
uman. Carnea mai conine pe l2ng proteine i cantiti $nsemnate de vitamine din comple6ul
35 precum i sruri minerale indispensa,ile . $ndeose,i ier.
Carnea mai conine sruri mineraleA puin asimila,ile5 vitamineA precum i cantiti
$nsemnate de en)ime5 mai ales glicolitice si o6idative.
9io)ina5 care repre)int 40\ din proteina musculara i care are rolul principal $n
construcia muscularaA 8oac i rol de en)ima5 scind2nd molecula de acid adeno)intriosoric A
cu ela,orarea unei mari cantiti de energie.
Compo)iia crnii la dierite specii $n raport cu gradul de $ngrare A $n \:
Da,el 2.1
(pecia i
starea de
$ngrare
(u,stana uscat
D!D+4 P#!D1I'1 H#a(I9I 9I'1#+41
+P+
3oii grai 4%.51 14.5 30.1 3./ 51.5
Iitei grasi 3%.%1 15.2 14.% 3.% 61.2
!i sla,e 36." 14.% 1%." 3.2 63.3
!i grase 50.6 12.2 35.6 2.% 4/.4
Porci sla,i 3/." 13." 23.3 2." 60.3
Porci grai 54." 10./ 42.2 1." 45.3
Proporia $n care se gsesc dieritele elemente constitutive din carne dier mult de la
o specie la alta5 de la o rasa la alta i mai dier i $n raport cu v2rsta animalelor si cu starea
lor de $ngrare $n momentul sacriicrii.
Compo)iia crnii mai dier c7iar pe acelai animal de la o regiune corporala la alta
ceea ce ace ca i calitatea crnii s ie dierita $n uncie de regiunea corporala.
&actorii care influeneaz producia de carne
0n producia de carne ne interesea) greutatea crnii care se olosete $n
consumA deci greutatea care rm2ne dup sacriicarea animalelor i c2nd se $ndeprtea)
pielea AviscereleA capul si e6tremitile mem,relor rm2n2nd aa numita carcas.
#aportul dintre calitatea carcasei si greutatea vie a animalului $nainte de sacriicare
poarta denumirea de sacriicare i se determin prin ormula:
Hreutatea netaT 100PHreutatea vie
Producia de carne este inluenat de actori care condiionea) creterea ?7rana5
"/
igiena corporal5 adposturile5 starea de sntate@. &e asemenea mai este inluenat de rasa
animalului i c7iar de individ.
Controlul produciei de carne
Prin controlul produciei de carne se poate urmri ie producia realA ie producia potenial.
Controlul produciei reale se ace prin urmrirea procesului de cretere i $ngrare5
$ndeose,i cu a8utorul determinrii vite)ei de cretere5 deci a sporului mediu )ilnic.
+cest lucru servete la urmrirea desurrii normale a creterii5 la urmrirea
$ndeplinirii planului de producie i la calcularea preului de cost al crnii.
Doate acestea repre)int controlul cantitativ al produciei de came.
Controlul calitativ se ace la sacriicare5 c2nd se poate vedea in primul r2nd raportul
dintre carne i grsime5 raportul dieritelor pri ale carcaselor5 culoarea si rge)imea crnii5
calitile gustative.
Controlul produciei poteniale de carne se ace $n staiuni speciale de carne at2t la
taurine c2t i la porcine5 cu scopul de a determina valoarea de ameliorare a animalelor.
!.! Ca"-'a #' 4o(i-'
roducia de carne de bovin scade
Producia total de carne de ,ovine5 la $nceputul anului 2000 a sc)ut cu circa 256\
a de 1///.+ceast scdere a ost motivat de aptul c eectivele au crescut5 dar ele nu au
ost sacriicate deoarece este vor,a de eectivul matc.
0n anul 1/// producia total de carne a crescut cu 254 \ a de 1//%5 iar $n sectorul
privat s*a $nregistrat o scdere nesemniicativ de 05/ \ 5iar $n sectorul privat scderi de
%5"\.
1voluia produciei de carne de ,ovine 1//2*2000
0n ceea ce privete carnea de ,ovin o,inut din sacriicri5 s2ritul de an 1/// a
$nregistrat creteri de 225"\ o a de 1//%5 iar $n sectorul privat o cretere de 24.5\.
Drimestrul I al anului 2000 a $nregistrat scderi de 1%56\ a de trimestrul I 1///.
Hraic 2.1
(cderea produciei de came la ,ovine se datorea):
* lipsei de orme organi)ate<
*lipsei de resurse inanciare i a veniturilor $nt2r)iate<
* lipsa unui sistem de credit rurale accesi,ile micilor productori<
* proiturile mici o,tinute din v2n)area taurinelor destinate $ngrri ?preurile
%0
mici de ac7i)iie@<
* insuiciena aportului de proteine i minerale $n reetele ura8ere.
!tocurile de carne de bovine )n cre*tere+
(tocurile de carne de ,ovine la 31 decem,rie 1/// au ost de 105 t din care /0 t $n
reeaua 9.+.+.
-a de anul 1///5 stocul de carne a crescut $n 2000 cu 45" \
+ceste creteri se datorea):
* creterii preului de v2n)are<
* scderii puterii de cumprare a populaiei.
Cresc preurile la canea de bovin+
&ac $n 1///5 preurile de v2n)are pe piaa rneasc $n viu la carnea de ,ovin au
rmas aproape nemodiicate a de 1//%5 nu acelai lucru se poate spune i despre evoluia
preurilor pe anul 2000.
+stel5 $n trimestrul I 2000 s*au $nregistrat creteri de 1"56\ a de trimestrul I
1///.
Preurile de ac7i)iie undamentate pe ,a)a costurilor reale au valori relativ mai mici
dec2t cele practicate pe piaa rneasc.
4a s2ritul anului 1/// costul de producie i implicit preul de ac7i)iie au crescut
cu 145" \ a de 1//%5 iar $n trimestrul I 2000 eu 355/ \ o a de trimestrul I 1///.
+ceste creteri au la ,a):
* 9rirea preului la ura8e<
* &o,2n)i mari la credit<
* 4ipsa ,a)ei ura8ere proprii.
Consumul crnii de bovine )n scdere+
0n ordinea preerinelor consumatorilor5 carnea de ,ovin ocup locul III. Ponderea
consumului de came de ,ovin $n consumul total de carne repre)int circa 20\. -actorii
importani care inluenea) consumul sunt: preul5 puterea de cumprare5 veniturile sc)ute
ale populaiei. 0ntruc2t preurile nu au crescut oarte mult $n 2000 a de 1///5 consumul de
carne de ,ovina a crescut la 50 ;gPcapPlocuitor.
Comerul exterior cu carne de bovine
0n sectorul c2rnii de ,ovin e6ist dou tendine mai importante care determin
evoluiile acestei piee:
* dimensiunea eectivelor de ,ovine i evoluiile $nregistrate $n principalele ri<
* creterea puternic a consumului de carne de ,ovine $n grupa rilor $n curs de
de)voltare $n special +sia i )ona Paciicului.
Creterea puternic de came de vit
Preturile la carnea de vit au ost oarte mari $n a doua 8umtate a anului 1///5 $n
ciuda produciei record de carne de vit i a re)ervelor ridicate la alte tipuri de carne.
Preurile cele mai ridicate au ost la carnea de vac de categoria C7oise i superioar.
Creterea preurilor la carnea de vac C7oise *(elect este $n mod tipic mare toamna c2nd
proporia de vaci categoria C7oise este mic5 i sla, $n timpul perioadei de s2rit de iarn *
%1
$nceput de primvar c2nd proporia este ridicat5 dar creterea a ost neo,inuit de larg $n
toamna lui 1///.
Cererea pentru carne de vit superioar a ost neo,inuit de puternic deoarece
economia (C+ i cea mondial devin tot mai puternice.
Consumul total de carne de vit a (.C.+. a crescut cu aproape cu 2\ $n anul 1///5
$n timp ce e6porturile de carne de vit s*au mrit cu apro6imativ /\. Creterea
economic continu puternic $n (.C.+. iar creterea mondial s*a reluat $n special $n +sia.
Preurile vor rm2ne pro,a,il mari $n anii urmtori deoarece re)ervele de came de vit scad
ciclic5 dar actuala valoare ridicat va 1 diicil de meninut deoarece numrul vacilor crete.
0n plus5 re)ervele ridicate de alte tipuri competitive de carne5 cu preuri mai avanta8oase
comparativ cu ale crnii de vit vor $mpiedica creterea preurilor cu amnuntul.
C"'%t'"'a %'pt'lului 4o(i- la 1 ia-ua"i' !EEE.
Ca-a#a. Neptelul ,ovin a $nceput s scad $nc din anul 1///. Creterea tierilor i
scderea naterilor au dus la diminuarea e6portului. 4a 1 ianuarie 2000 totalul de ,ovine i
viei au atins 125" milioane capete5 $n scdere cu 15"\ at de 1///. +cest nivel este de
asemenea de 5.6 \ mai mic a de creterea din 1//". 0n 1/// tri s*au diminuat cu 15/\
at2 de 15/\5 atunci c2nd 4 milioane de ,ovine i viei au ost tiai5 adic cu 554\ mai mult
dec2t $n 1//". 16portul s*a diminuat5 de asemenea5 cu 2151\.
Cn mare accent se pune pe producia de carne de vit $n #usia. Neptelul ,ovin rus
este $n principal pentru lapte. &atorit cri)ei monetare din 1//% s*au $nregistrat scderi la
consumul de came de vit 2"5 ;g anual Pcap locuitor $n 1/// a de 3%5 ;g anual Pcap de
locuitor $n 1//0. (e estimea) pentru anul 2000 depirea sau tot aceeai producie de carne
de ,ovine adic 153 milioane tone ca $n 1///.
Cre*terea exportului de carne de vit
Cea mai puternic pia a ost indiscuta,il5 Coreea de (ud5 care a importat de 3 ori
mai mult carne de vit din (C+ $n primele luni ale acestui an dec2t $n ianuarie* septem,rie
1//%. 1conomia coreean a progresat mult peste ateptri5 cresc2nd cu "53\ $n prima
8umtate a anului 1///5 $n comparaie cu scderea de 555\ $nregistrat $n aceeai perioad a
anului 1//%. conorm estimrilor 3ncii din Coreea.
16porturile (.C.+. de carne de vit spre 9e6ic din primele trei trimestre ale anului
1/// au ost cu 12 \ o mai mari dec2t $n aceeai perioad din anul 1//%. Da6ele antidumping
impuse de 9e6ic pe importurile de came de vit din (C+ care $ndeplinesc anumite criterii nu
par s i limitat prea mult e6porturile de carne de vit spre 9e6ic.
(ingura pia comercial proast a anului 1/// a ost Zaponia5 care de o,icei prelua
8umtate din e6porturile (C+ la carne de vit. 16porturile spre Zaponia $n primele 3 trimestre
ale anului 1/// au ost cu 45"\ mai mici dec2t $n aceeai perioad a anului 1//%5 $n ciuda
unei creteri de 10\ a valorii Ren*ului5 deoarece creterea economic sla, a mrit
incertitudinea i a limitat consumul. Ialoarea unitii de e6port la e6porturile de came de vit
spre Zaponia a ost $n medie de 1522 dolari $n primele / luni ale lui 1///5 cu doar 1 cent su,
valoarea aceleiai perioad a anului 1//%.
Producia $n scdere i preurile ridicate vor reduce e6porturile de came de vit $n
2000
#e)ervele limitate i pieele mai puternice din anul 2000 vor reduce e6porturile de
came de vit5 dar $n proporie mai mic.
Coreea i 9e6icul vor i piee puternice5 datorit creterii veniturilor. 3anca din
Coreea prevede o cretere economic de 654\ $n anul 2000. 0n plus5 producia intern de
%2
carne de vit va scdea cu 121 milioane de livre i cota minim de import este prev)ut s
creasc la 4/6 milioane livre ?greutatea cu amnuntul@.
16porturile ctre 9e6ic s*ar putea limita deoarece acum consumul me6ican este
mult mai apropiat de nivelurile normale5 iar producia de carne de vit din 9e6ic va crete $n
anul 2000.
Consumul va rm2ne sta,il $n Zaponia5 dar cota sa de pia e posi,il s ie depit
de +ustralia i 'oua [eeland5 care vor avea disponi,ile cantiti mai mari de carne de vit la
preuri mici.
Importurile de carne de vit $n anul 1///
Importurile au crescut cu apro6imativ "\ $n anul 1/// deoarece sacriicarea vacilor
i taurinelor a ost cu peste 4\ mai sla, dec2t valoarea sa minim ciclic din 1//4.
Insuicienta crnii de vac i taur a condus a condus la cererea puternic de came ietin
pentru prelucrare5 provenit de la vite 7rnite cu nutre verde i a avut ca eect importuri
su,staniale din +ustralia5 +rgentina5 Cruguai i Canada.
Importurile din +ustralia au pierdut din intensitate dup nivelurile ridicate de
sacriicare $n timpul primei 8umti a anului 1///5 dar $n (eptem,rie 1/// erau $nc cu 3 \
mai mari dec2t anul 1//%.
Importurile din !ceania au ,eneiciat de cele mai mici ta6e de trasport I*1 pe ocean
din ultimii 20 de ani.
Dotui5 importurile din 'oua [eeland au sc)ut cu apro6imativ 11*12 \ $n anul
1/// datorit reacerii cire)ilor din aceast ar.
-urni)or $ndelungat de carne de vac preparat5 +rgentina a $nceput s umi)e)e
produse proaspete de c2nd a ost declarat $n 1//% ca necontaminat cu =ood and mont7
disease> ?,oala picioarelor i gurii@ ?-9&@. +rgentina nu numai c a crescut e6porturile de
carne de vit proaspt $n anul 1///5 dar a $nceput i e6portul de ile5 care este mai valoros.
Importurile at2t din +rgentina c2t i din CruguaR sunt cu 50\ mai ridicate dec2t anul 1//% i
am,ele ri vor atinge cotele ratei tariare ?tari ratte Yuotas J D#Vs@ de 20.000 tone la inele
anului 1///.
3ra)ilia continu s*i mreasc contri,uia pe piaa produselor preparate5 $n
principal5 deoarece devalori)area monedei a cut e6porturile sale mai competitive5 mai ales
$n comparaie cu e6porturile din +rgentina5 a crei moned legat de dolar este sta,il.
Importurile 3ra)iliei sunt la inele anului 1/// cu apro6imativ 50\ mai intense dec2t anul
1//%.
Importurile au crescut )n anul ,---
Importurile au crescut semniicativ din nou $n anul 2000 deoarece sacriicarea
vacilor i taurinelor scade cu 6\ anual i aproape cu 10\ din trimestrul 2 al anului 1///
p2n $n trimestrul 2 al anului 2000. &ei se aprecia) c animalele disponi,ile pentru tiere
din Canada i +ustralia pentru anul 2000 vor i mai puine5 preurile ridicate la carnea de vita
proaspt a determinat e6portul de produse at2t din Canada c2t i din +ustralia pe seama
consumului.
+merica de (ud va continua s*i e6tind piaa tradiional de produse preparate i
s*i continue calea spre piaa crnii de vit proaspt pentru procesare. +t2t +rgentina c2t i
CruguaR au avut $n anul 2000 mai multe animale disponi,ile pentru tiere. &ei nevoit s se
limite)e la produse preparate5 din cau)a statutului su de ar contaminat cu -9&5 3ra)ilia a
crescut de asemenea e6portul de carne de vit.
%3
3alana mondial a crnii de ,ovine *mii tone ?ec7ivalent greutatebcarcas @*
Da,el 2.2.
1//% 1/// 2000
Producie 4%"// 4%3%% 4"%4%
Consum 4""// 4"552 46%/5
Import 412" 421/ 436%
16port 5231 5305 55"3
(tocuri 2142 2005 15%3

!.2. Ca"-'a #' po"&
4a specia porcine pentru s2ritul anului 2000 s*a prev)ut o uoar tendin de
cretere a de 1///5 cretere regsit i la eectivul matc. Cerina ce se maniest
pe pia $n ceea ce privete carnea de porcine5 va determina o cretere a produciei
de carne5 datorat msurilor de susinere a e6portului de carne i stimulrii apariiei
unor erme de dimensiuni mici i mi8locii ?acordarea de credite cu do,2nd
,oniicat pentru investiii@. Preurile de ac7i)iie i cele de pe piaa rneasc vor
cunoate ma8orri de la 30\ p2n la 100\ la s2ritul anului 2000.
!cad efectivele de porcine
Comparativ cu s2ritul anului 1///5 $n 2000 eectivele de porcine au sc)ut cu 23\
iar in sectorul privat au crescut cu 40\.
Dendinele de scdere s*au $nregistrat i la scroaele de prsil cu 25\ mai puin $n
2000 a de 1///5 iar $n sectorul privat scderi cu 4\ .
1voluia eectivelor de porcine
Hraic 2.2.
Cau)ele acestor reduceri de eective sunt:
* Continuarea procesului de privati)are a e6ploataiilor din sectorul agricol de stat<
* Proliicitatea mai redus a materialului genetic din sectorul privat<
* Coeicientul de conversie a ura8ului ridicat ?4*4.5 ;g spor mediu )ilnic@.
0n ceea ce privete situaia eectivelor de porcine pe 8udee putem spune c 8udeele
cu cele mai mari pierderi sunt: Dimi ?* 56055 mii capete@< Ialomia? * 204.1 mii capete@ i
Clrai ?* 10253 mii capete@. Creteri de eective s*au $nregistrat $n 8udeele: Dulcea ?W 15%
%4
1992
1992
1993
1993
1994
1994
1995
1995
1996
1996
1997
1997
1998
1998
1999
1999
2000
0
2000
4000
6000
8000
10000
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
total sector priat
mii capete@< Iaslui ?W1.6 mii capete@ i (atu * 9are ?W 154 mii capete@
Producia total de porc viu la s2ritul anului 1// a sc)ut cu 6 \ a de 1//% iar $n
sectorul privat crete cu 4.2 \.
1voluia produciei de carne de porc ?spor Wprsil@
$n perioada 1//2*2000 ? mii tone gr. vie@

Hraic 2.3.
4a carnea o,inut din sacriicri s*au $nregistrat scderi de 656\ a de anul precedent.
+ceste scderi sunt motivate prin:
* #educerea eectivelor<
* 0nregistrarea unor sporuri $n greutate necompetitive
* 'easigurarea ura8elor proteice i parametri de cea mai ,un calitate.
(tocurile totale de carne de porc au sc)ut $n 1/// a de 1//% cu 6%3 tone ?136\@
+ceast scdere se e6plic prin:
* reducerea numrului de eective<
* consumul ridicat al acestui produs a de pasre@<
* meninerea preului de ac7i)iie la acelai anului 1///.
reurile la carnea de porc cresc
Ca urmare a creterii galopante a preului la ura8ele pe ,a) de porum,. premi6uri@
nu ne putem atepta dec2t la o ma8orare a preului la carnea de porc.
Preurile practicate pe piaa rneasc $n 1/// a de 1//% au ost de numai 3\
mai mari $n timp ce $n trimestrul I al anului 2000 au crescut a de aceeai perioad a anului
precedent cu 26\.
0n ceea ce privete evoluia costului de producie i implicit a preului de ac7i)iie
situaia este similar preului practicat pe piaa rneasc5 numai c valorile sunt mult mai
mici.
Consumul de carne de porc creste
Pentru anul 2001 se prevede o reducere a consumului de came de porc P locuitor5 datorat
creterii e6or,itante a preului crnii pe piaa de desacere.
0n anul 2000 s*a $nregistrat o uoar tendin de cretere a consumului crnii de porc
de 24\.
+ceasta se e6plic prin meninerea constant a preului crnii la porc pe o perioad
mai mare de 8umtate de an.
%5
907
962
893 897
911
820 825
778
810
0
200
400
600
800
1000
1200
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Comerul exterior cu carne de porc
1ectivele de porcine deose,it de ridicate $nregistrate la $nceputul anului 1//6 s*au
diminuat pe parcursul anilor $nregistr2nd o uoar cretere $n 1//% i av2nd o relativitate
sta,il la $nceputul anului 2000.
+ceasta s*a datorat $n mare parte5 ma8orrii preurilor la ura8e ?cereale@. 0n ciuda
acestei evoluii consumul de came de porc a continuat s creasc5 ceea ce a dus i la o
cretere a sc7im,urilor comerciale. &ac s*a $nregistrat o cretere5 aceasta s*a datorat
e6pansiunii eectivelor din C7ina i (C+5 ri care dein i cele mai mari eective5 ma8orri
care la nivelul anului 1//" au ost de 4\ $n C7ina i "\ $n (C+. Dotui5 pe plan mondial5
aceste e6pansiuni au ost temperate de reducerile din !landa i DaiOan ca urmare a
epidemiilor de e,r porcin i e,r atoas $nregistrate.
.n pofida tierilor intense, preurile la porci rm%n constante
Preturile $n scdere la porci la s2ritul verii i toamna lui 1//% au aectat puternic
,eneiciile productorilor. Ca urmare5 productorii au raportat un numr redus de porci
pstrai pentru reproducie la iecare anc7et trimestrial de dup decem,rie 1//%. Hrupurile
de reproducie mai mici au condus la un numr mai mic de scroae gestante5 dar declinul
numrului de porci a ost atenuat de creterea numrului de purcei o,inui la o tare. &ei
numrul de porci o,inut $n anul 1/// este mai mic dec2t cel din anul 1//%5 producia de
carne de porc din a doua 8umtate a anului 1/// a ost practic nesc7im,at a de cea a
anului 1//%5 datorit greutii sporite a animalelor.
Dotui producia de came de porc a crescut $n anul 1/// cu circa 2\ datorit
creterii din primul trimestru. Producia crescut provine din eectivele sporite de porci din al
doilea semestru al anului 1//% i greutii lor sporite. 4u2nd $n considerare reducerea
numrului de porci pentru reproducie i perspectivele tri1or din septem,rie 20005 se
prevede o scdere a produciei de came de porc cu apro6imativ 4\ $n 2001.
(cderea re)ervelor de came de porc i de vac din anul 2001 va propulsa preurile la
porci p2n la mi8locul anului 20005 dup care preurile vor scdea se)onier. (e estimea) c
creterile de pre la carnea de porc s ie atenuate de re)ervele mari de carne de pui i de
e6porturile reduse.
Indicele preului cu amnuntul al crnii de porc sta,ilit de 3iroul de (tatistic a
9uncii a sc)ut cu apro6imativ 1 .2\ $n anul 1///5 dar va crete cu 2*3 \ $n anul
2001
(tagnarea produciei de carne de porc i creterea preurilor la carnea de vit concur
la ridicarea preurilor la carnea de porc. #e)ervele relativ a,undente de came de porc de
calitate superioar oer consumatorilor o alternativ mai atractiv deoarece preurile la
carnea de vit cresc. (e estimea) c in anul 2001 re)ervele de came de vit vor scdea5
ridic2nd preurile acesteia i mai mult.
0n ceea ce privete sectorul porcin $n Canada5 acesta este relativ sta,il. 4a 1 ianuarie
2000 cresctoriile aveau circa 1253 milioane porci $n scdere cu 152 \ $n raport cu 1 ianuarie
1///. Dotodat acest nivel nu este mai mic dec2t cu 051\ a de octom,rie 1//5. 4a 1
ianuarie 2000 numrul scroaelor era cu 30 superior celui din anul anterior. (ta,ilitatea
actual a sectorului porcin vine din aptul c numeroase e6ploataii mai mici au a,andonat
creterea porcilor5 $n timp ce e6ploataile mari continu speciali)area i mrirea e6ploataiilor
lor.
%6
!.3. Ca"-'a #' pa$)"'
Cu toate c eectivele totale de psri au avut tendine uoare de scdere. pentru anul
2001 s*au prev)ut uoare creteri de apro6imativ 2\ iar la eectivul matc de 252\ at de
anul 2000. 4a produciile totale de carne de pasre pentru anul 2000 se prevd creteri de
peste "0\ a de anul 2000. +ceste creteri se datorea) perormantelor te7nico*productive5
din ce $n ce5 mai ,une o,inute de multe uniti din ar. Preurile de ac7i)iie au o tendin de
cretere de 45 *50\5 creteri datorate ma8orrii preului la ura8e.
Efectivele totale de psri scad
0n 1/// eectivele totale de psri au crescut nesemniicativ ?155\@. +ceasta este
motivat de creterea eectivelor de palmipede i curci. #estul eectivului de psri au
$nregistrat scderi mai ales la societile avicole de stat i oste de stat cu ?1.5\@.
+ceast evoluie de eective demonstrea) c $n anul 1/// la sectorul de stat
eectivele s*au redus cu peste 1"\ $n special la puii de carne i adulte pentru ou. 4a sectorul
privat se constat o scdere a eectivului de pui $n 1 /// at de 1//% de 3352\5 iar la ginile
outoare o cretere de 1 35/ \.
(ectorul privat reuete s re)iste mai ,ine la greutile $nt2mpinate de $ntreaga
avicultur cu toate c nu a ,eneiciat de spri8inul promis din partea autoritilor de deci)ie.
+ceste scderi se mai datorea):
* scderea masiv de tineret de $nlocuire<
* scderea eectivului de tineret i adulte rase grele<
* procent de mortalitate ridicat ?10c15o o@.
&in datele preluate de la Comisia 'aional de (tatistic5 anul 1/// $nregistrea)
creteri ale eectivelor totale de psri $n sectorul privat de 105/\ mai mari a de anul 1//%5
iar la psrile outoare de "56 \. 0n trimestrul I al anului 2000 creterile la eectivele totale de
psri $n sectorul privat sunt de 155%\ o mai mari a de trimestrul I al anului 1 ///5 iar la
ginile outoare5 uoare scderi ?056\@ .
Zudeele unde eectivele au sc)ut $n 1/// a de 1//% sunt urmtoarele: Ilov ?*
3"05" mii capeteS@< 9aramure ?*36%53 mii capete@< (uceava ?*34551 mii capete@ i 3raov ?*
334 mii capete@.
(*au $nregistrat i creteri de eective $n 8udeele: Hiurgiu ?W32%." mii capete@< Halai
?W 3145% mii capete@< Dimi ?W23656 mii capete@< Munedoara ? W 12/5/ mii capete@ .
!cade producia de carne de pasare+
Producia de came de pasre a sc)ut la s2ritul anului 1/// cu peste 40\ at de
1//%5 iar $n sectorul privat s*a $nregistrat o scdere de 3"\. Carnea
de pasre o,inut din sacriicri scade la inele anului 1/// cu 43\ a de anul 1//%5 iar $n
sectorul privat cu 4/\ .
%"
1voluia produciei de came de pasre $n perioada 1//2*2000 ?mii tone gr. vie@
Hraic 2.4.
+ceast scdere a produciei de carne de pasre are urmtoarele motivaii :
* cu toate c sporul mediu $n greutate reali)at $n 1/// a ost superior anului
precedent ?$n erme perormante i oarte perormante@ acest spor aplicat pe
eective mai mici de psri nu a condus la o,inerea de producii mari de carne de
pasre<
* producia sc)ut din sectorul privat. +cest sector i*a $ncetinit ritmul de
producie datorit pieei neavora,ile precum i neluarea $n evident a multor
societi din sectorul privat.
!tocurile de carne de pasre au sczut+
(2ritul anului 1/// a $nregistrat o scdere $n ceea ce privete total de carne cu %"\ mai
mic a de anul precedent. +ceast scdere se ,a)ea) pe:
* diminuarea eectivelor de pui de carne<
* cererea limitat din import datorat repercusiunii cri)ei dio6inei<
* consumul de carne de pas2re ceva mai ridicat dec2t anul 1//% ?W 155\@
reul la carnea de pasre cre*te
Preurile medii de v2n)are pe piaa rneasc $n viu c2t i preurile de ac7i)iie la
carnea de pasre vor $nregistra valori destul de mari datorit creterii galopante a preului la
ura8e5 energie i material ,iologic.
&ac anul 1/// a $nregistrat creteri la preul de v2n)are pe piaa rneasc de doar
45/\ at de 1//%5 trimestrul I al anului 2000 a $nregistrat creteri de peste 16\ a de
trimestrul I 1/// .
Preurile de ac7i)iie la carnea de pasre5 dei valoric sunt mai mici dec2t preurile
practicate pe piaa rneasc5 evoluia acestora este similar. +ceste preuri de ac7i)iie au $n
spate o undamentare a costurilor de producie ,ine deinit i astel preurile de producie
sunt 8ustiicate .
Cre*te consumul de carne de pasre
%%
406
270
376
240
325
221
367
225
373
242
318
239
340
258
233
188
400
0
100
200
300
400
500
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
total sector priat
&in datele statistice consumul de came de pasre a $nregistrat creteri de peste 25\
$n 1/// a de anul 1//%. +stel5 anul 1/// a $nregistrat un consum de 1 45 1 ;g.carne P
locuitor.
Creterea consumului se e6plic prin:
* preul mai sc)ut la acest produs $n 1///<
* preerina mai mare a consumatorilor pentru carnea de pasre a de porc i
,ovin<
* 0n vederea eicienti)rii activitii de producie $n creterea animalelor pentru
came sunt necesare:
* rete7nologi)area i moderni)area comple6elor )oote7nice<
* olosirea $n 7rana animalelor a unor reete ec7ili,rate din punct de vedere energo*
proteic i mineral<
* spri8inirea iniiativei particulare $n $niinarea de microerme cu aplicarea de
te7nologii moderne $n creterea animalelor i valoriicarea produselor<
* corelarea permanent a preurilor de producie.
Comerul exterior cu carne de pasre
roducia avicol se menine ridicat
Productorii avicoli au avut un an relativ ,un $n 2000. 16ploataiile de psri de
came i psri pentru ou nu au mai ost la el de proita,ile ca $n anul 1///5 dar productorii
se gsesc $nc $ntr*o po)iie suicient de avora,il pentru a continua e6tinderea produciei $n
2001. Preurile neateptat de mici din anul 1/// la carne de pui i costurile de producie uor
crescute datorit preurilor mai mari la unele ingrediente din 7ran ar putea s $ncetineasc
planurile de e6tindere. Producia de came de pasre i ou va crete $n anul 2001 mai lent
dec2t $n 2000.
Consumul de came de pasre crete rapid
Creterea puternic a consumului de carne de pasre $n anul 2000 i cea ateptat
pentru anul 2001 a ost determinat de 2 actori. Proita,ilitatea record din anul 2000 a
$ncura8at creteri de producie neo,inuit de puternice. &e asemenea5 din 1//35 ma8oritatea
creterii produciei a ost a,sor,it de piaa de e6port. Dotui5 de)voltarea economic sla,
din #usia din 1//% i sl,iciunea economic ce a continuat $n multe ri asiatice au limitat
e6porturile prev)ute pentru anul 1/// i 20005 menin2ndu*le la nivelul anilor 1//" si 1//%.
+stel5 o mare parte din ceea ce tre,uia e6portat5 se consum intern. Preurile cu amnuntul la
carnea de pui se vor situa peste cele ale anului trecut5 c7iar $n condiiile creterii su,staniale
a consumului5 care indic cererea puternic de carne de pui.
Cre*te consumul de ou
Consumul total de ou pe cap de locuitor crete $nc din 1//55 de la circa 236 ou la
valoarea ateptat de 225 ou $n 1///. Dimp de muli ani consumul de ou $n orm procesat
a crescut5 $n timp ce consumul de ou $n coa8 a sc)ut. &in 1//5 p2n $n 1//" scderile din
consumul de ou proaspete au ost suicient de mici $nc2t creterea consumului de ou
procesate s duc la creterea consumului total de ou. Preurile mai sc)ute la ou sunt
pro,a,il un actor ma8or $n consumul crescut.
Producia de ou va continua s creasc $n anul 20005 dar $n ritm ceva mai lent.
Producia $n cretere va continua s e6ercite presiuni asupra preului la ou5 preurile cu
ridicata iind prev)ute a i mai 8oase cu 4 ceni $n anul 2000.
9odiicrile din atitudinea consumatorilor privind eectele colesterolului din ou i
activitii promoionale crescute sunt considerate i ele cau)e ale stoprii declinului
consumului.
%/
Exporturile avicole sunt dominate de Asia *i 'usia
16porturile avicole ale (C+ $n anul 2000 vor i dominate de cererile de import de pe
cele 2 piee largi ale sale. Importurile avicole totale ale #usiei din anul 2000 vor rm2ne
relativ sla,e5 dei condiiile de transport s*ar putea sc7im,a net dac se pun la punct noi
reglementri privind trecerea prin porturile 4ituaniei i 1stoniei.
Creterea intern a e6portului ctre Mong Bong *C7ina i alte piee asiatice a
ost un motiv ma8or pentru care e6porturile anului 1/// nu au sc)ut at2t de mult pe c2t se
atepta. Creterea cererii la import $n Mong Bong * C7ina i alte ri asiatice provine din
condiiile economice $n curs de $m,untire. 16porturile mai intense ctre +sia $n anul 2000
vor compensa cererea total sla, a #usiei. &ei se estimea) c e6porturile spre +sia vor
crete5 rata creterii va i mai mic dec2t $n 2000. Creterea sla, a cererii totale la e6port5
concurena puternic din partea productorilor avicoli strini i re)ervele mari de carne de
porc vor determina din nou scderea preurilor la carnea de pui pe piaa intern si
internaional $n cursul anului 2001.
16porturile de came de pui sunt prev)ute a atinge 456% miliarde livre $n anul 2001.
uor crescute cu peste 1\ a. de anul trecut. (unt prev)ute creteri sla,e sau ine6istente ale
e6porturilor spre piaa ruseasc5 dei transporturile directe spre #usia ar putea s creasc pe
seama e6porturilor reali)ate prin rile ,altice. Dransporturile de carne de pui spre unele piee
asiatice vor crete5 dar rata creterii va i mai mic dec2t creterile intense $nregistrate $n
2000.
0n ciuda evenimentelor5 care au )druncinat economiile din $ntreaga lume $n decursul
ultimilor ani5 e6porturile de came de pui ale (C+ au rmas relativ sta,ile $n cea privete
volumul: Dotalul e6porturilor din 1//%5 1///5 2000 i totalurile estimate pentru anul 2001
sunt toate $ntre 456 i 45" miliarde de livre. 0n primele % luni ale anului 20005 e6pedierile de
came de pui au totali)at 3502 miliarde de livre5 cu 12\ mai puin at de anul 1///. +ceast
dierent s*a micorat $n decursul ultimei treimi a anului 1///5 deoarece cererea a rmas
puternic $n ma8oritatea rilor asiatice5 iar e6porturile spre #usia ?#usia plus 1stonia plus
4ituania@ au ost superioare celor din toamna lui 1//%. c2nd devalori)area ru,lei a provocat
scderea ,rusc a e6pedierilor spre #usia.
16pedierile totale de ou ?ou proaspete i ec7ivalentul $n ou proaspete al
produselor din ou@ din anul 2001 vor atinge 1"0 milioane de du)ine5 cu %\ mai mult dec2t
$n anul 2000. 16porturile se vor reintensiica $n anul 2001 dup declinul puternic din 2000
provocat $n special de e6porturile reduse de ou proaspete ctre Mong Bong i de produse din
ou ctre 9e6ic.
0n primele % luni ale anului 20005 e6pedierile de ou au totali)at l2 milioane du)ine5
cu mai ,ine de 30\ mai puin dec2t anul 1///. (cderile din 9e6ic i Mong Bong au ost
cele mai importante. e6porturile spre aceste piee sc)2nd cu "2\ i respectiv 2/\.
Produciile mari de ou at2t din 9e6ic. c2t i C7ina5 au sc)ut preurile i au micorat cererea
de ou i produse din ou de import.
0n anul 2001 e6porturile de alte psri vor totali)a 415 milioane de livre5 ceea ce
repre)int o mic cretere at de 1///. Dransporturi mai mari spre Mong Bong * C7ina5
Zaponia i alte piee asiatice vor compensa e6porturile sla,e spre Canada. 16porturile spre
#usia i Polonia vor crete i ele puin5 dei aceste creteri vor i $n raport cu e6pedierile
oarte mici din 1///.
Piaa de e6port s*a divi)at $ntre trile care $nregistrea) creteri rapide i rile care
suer scderi puternice. Dransporturile spre Mong Bong5 Zaponia. DaiOan i Coreea au
$nregistrat toate creteri accentuate. Pe de alt parte. e6porturile spre Canada au sc)ut
considera,il5 iar e6porturile spre #usii i Polonia au sc)ut am2ndou cu mai mult de /5\.
/0
3alana mondial a crni de pasre * mii tone
Da,el 2.3.
1/// 1//% 2000
Producie 55.213 53.05/ 5".3"6
Consum 52./%4 51.060 56.000
Import 4.2/0 4.523 4.%42
16port 5.52% 5.6"% 6.162
/1
CONCLU:II
iaa fructelor
Piaa produselor 7orticole are anumite caracteristici care restricionea) cererea i
oerta.Cele mai importante dintre acestea sunt generate de se)onalitatea oertei i tendina
cererii uniorme a consumatorului de a avea produse $n stare proaspt tot timpul anului.0ntre
acestea se interpun elementele de pre i perisa,ilitate a produselor 7orticole.
0n #om2nia producia total de ructe $nregistrat $n anul 2000 o cretere de circa %\5
creterea cea mai semniicativ $nregistr2ndu*se la producia de mr5 de circa 155/\. 0n ceea
ce privete cerea i oerta de ructe $n #om2nia $n 2000 oerta a ost de 1221 mii tone iar
cererea a ost de 1111 mii tone5 dierena de 100 mii tone repre)ent2nd stoc.
(cderea veniturilor reale ale populaiei a determinat redimensionarea c7eltuielilor
populaiei5 inclusiv pe ,a)a reducerii c7eltuielilor pentru produsele alimentare. Consumul
total de ructe a sc)ut $n 2000 a de 1/// cu %52%\.Creterea consumului de ructe a
crescut doar la citrice determinat de aptul c ritmul de cretere la ructe din producia
intern a ost mai mare dec$t cel al ructelor din import.
iaa crnii
Producia total de carne de ,ovine la $nceputul anului 2000 a sc)ut cu circa 256\
a de 1///5 aceast dcdere iind motivat de aptul c eectivele au crescut5 dar ele nu au
ost sacriicate deoarece este vor,a de eectivul matc. (tocurile la carne de ,ovine la 31
decem,rie 1/// a ost de 105 mii tone de carne din care /0 mii tone $n reeaua 9.+.+. a
de anul 1/// stocul la carne a crescut $n 2000 cu 45"\. +ceste creteri se datorea) creterii
preului de v2n)are i scderii puterii de cumprare a populaiei .
0n ordinea preerinelor consumatorilor carnea de ,ovine ocup locul 35 ponderea
consumului de carne de ,ovine $n totalul de carne repre)int circa 20\. &eoarece preurile nu
au crescut oarte mult $n 2000 a.de 1///5 consumul de carne de ,ovine a crescut la 50
;gPcap locuitor.
Carnea de porc . comparativ cu s2ritul anului 1/// $n 2000 eectivele de porcine au
sc)ut cu 23\5 iar $n sectorul privat au crescut cu 40\.
Preurile practicate pe piaa rneasc $n 1/// a de 1//% au ost de numai 3\ mai
mari $n timp ce $n trimestrul I al anului 2000 au crescut a de aceiai perioad a nului
precedent cu 26\.
Pentru anul 2001 se prevede o reducere a consumului de carne de porcPlocuitor
datorit creterii e6or,itante a preului pe piaa de desacere. 0n anul 2000 s*a $nregistrat o
uoar tendin de cretere a consumului crnii de porc de 24\5 cretere datorat meninerii
constante a preului crnii la porc pe o periaod mai mare de 8umtate de an.
Carnea de pasre . cu toate c eectivele totale de psri au avut o tendin uoar de
scdere pentru anul 2001 s*a prev)ut uoare creteri de apro6imativ 2\ iar la eectivul de
matc de 252 \ a de anul 2000.
Preurile medii de v2n)are pe piaa rneasc $n viu i preurile de ac7i)iie la carnea
de pasre vor $nregistra valori destul de mari datorit creterii preului la ura8e5 energie i
material ,iologic.
Consumul de carne de pasre a $nregistrat creteri de peste 25\ $n 1/// a de 1//%5
$n 1/// s*a $nregistrat un consum de 1451 ;g carne Plocuito
/2
HIHLOGRAFIE
1. I.H)4)i) %i A.Du) * Introducere $n microeconomie5 1d. de Iest5 Dimioara5 1//6
!. M.H'-ou- * 9ar;eting savoirs et savoir aire5 ed. 1conomica5 1//1
2. M.Co-$ta-ti- * 9ar;etingul produciei agroalimentare5 1d. &idactic i Pedagogic5 1//"
3. I. Di+a . 9erceologia produselor alimentare5 +(15 ,ucureti 1/%0
7. C.N',"u. C.Do4"' * Iniiere $n mar;eting5 1d. +ugusta5 1//"
C. C.Do4"'. C.N',"u %i M.V'-&0'l * 9ar;eting5 1d. +mp7ora5 1//5
G. P6.Iotl'" * 9anagementul mar;etingului5 1d. Deora5 1//%
J. P6.Iotl'" * Principiile mar;etingului5 1d. Deora5 1//%
?. L.Mala$$i$ * 1conomie agro * alimentarie5 1d. Cu8as5 Paris5 1//6
1E. A.Mau"ial * la relation consommateur distru,uteur5 1d. 4es dditions dSorgani)ation<
Paris5 1//0
11. C.N',"ut %i Cola4o"ato"ii < E&o-o+i' a,"a"a5 1d. 3rumar5 Dimisoara 1///
1!. C.N',"u. E.Ca0a- * 1conomia i gestiunea $ntreprinderii5 1d. +ugusta5 1//%
12. P.Oti+a- . 1conomie rurala5 1d. +groprint5 Dimisoara5 1///
13. V. P'Ka" < 9ar;eting agroalimentar5 3ucuresti 1//5
17. M.T"a&L < Produsele agroalimentare si agricultura in economia de piata5 Impe6 s.r.l5
3ucuresti 1//"
1C. 999 T"i4u-a E&o-o+i&) 1//6 * 2000
/3