Constructia si dinamica universului social

Principalii mediatori implicati in aceasta constructie a universului social sunt:

1. Categorizarile
2. Stereotipurile
3. Prejudecatile
4. Reprezentarile sociale
5. Atriuirile !procesul atriuirii cauzele"
#. CA$%&'R#(AR#)%
*in mod spontan e+ista o tendinta de a grupa in,ormatiile- evenimentele traite in
e+perienta. Ast,el- pentru a reduce si pentru a simpli,ica procesul prelucrarii
in,ormatiilor- oamenii grupeaza pe plan mental di,erite oiecte- evenimente- idei ce au
trasaturi comune.
Aceasta tendinta se aplica si semenilor- procesul numindu*se categorizare sociala.
##. S$%R%'$#P.R#
Reprezinta per ansamlu o serie de caracteristici considerate relevante pentru a descrie
memrii unui grup sau unei categorii sociale.
#n acest sens- stereotipurile in,luenteaza in mod semni,icativ modul in care noi procesam
in,ormatia oiectiva.
/enomenul de stereotip a ,ost introdus de Lieppman si potrivit acestuia ele pot ,i
concepute numai in ,unctie de relatiile cognitiv*a,ective.
0in acest punct de vedere- autorul considera ca ele nu sunt neutre si ca poarta amprenta
sentimentelor- pre,erintelor- ,iind caracterizate de a,ectiune sau respingere.
#n psi1ologie- 2ntre anii 33*43- stereotipurile aveau o imagine pro,und negativ5 - 2ntruc6t
toate cercet5rile din acea perioad5 se a+au pe dimensiunea lor e+plicativ 7 descriptiv5.
/iind ignorat 2n totalitate impactul stereotipurilor asupra percep8iei sociale- asupra
,orm5rii impresiilor oamenilor- mai ales impactul asupra atriuirilor cauzale !cum 29i
e+pic5 2n via8a de zi cu zi omul conduita oamenilor".
0up5 43- stereotipurile devin adev5rate cadre e+plicative pentru construirea rela8iilor
cauz5 * e,ect.
1
:n prezentarea stereotipurilor- pot ,i rpivite asemenea unor sc1eme mentale structurate ce
contriuie la percep8ia- ra8ionalizarea- justi,icarea conduitelor 2n di,erite situa8ii sociale.
#ner8ia stereotipurilor sau stereotipurile ,olosite 2n e+ces sunt destructurante 2n rela8ia cu
realitatea 9i induc con,uzie- interpret5ri eronate- av6nd uneori consecin8e negative.
0e aceea- principalul aliat 2n ,acilitarea rela8iilor interpersonale- comunic5rii 9i
intercunoa9terii devine procesul destereotipizrii.
/olosirea stereotipurilor depinde de:
a" Aspecte intraindividuale 7 mecanisme cognitive ale omului
* tr5iri a,ective ale acestuia
* motiva8iile lui
" Aspecte interindividuale 7 dimensiunile conte+tului social ; variailitatea
grupului- oerar1iile grupale- precum 9i re8eaua de statute.
S$%R%'$#P#(AR%A CA PR'C%S * ,en. Comple+
1.CA<$#$A$%A #</'R=A>##)'R de8inute despre 8inta respectiv5 !individ sau grup".
Cu c6t reprezent5rile sociale sunt mai s5race despre u ngrup- cu at6t mai mult impresiile
despre memerii grupului respectiv vor ,i in,luen8ate de stereotipuri cu valen85 negativ5.
2.SC?%=%)% =%<$A)% PR%%@#S$%<$%
Acestea se elaoreaz5 2n ontogenez5 9i sunt impregnate de modelele 7 ,amiliale
* educa8ionale
* grup social de apartenen85
* mass*media
$oate in,luen8eaz5 ,ormarea unor sc1eme mentale.
3.PR'/%>#A A.$'R%A)#(A$'AR%

Selectarea acelor comportamente ale 8intelor care se potrivesc cu e+pectan8ele
deja e+istente.
###. PR%A.0%CB>#)%
2
Reprezint5 o reac8ie a,ectiv5 ,a85 de memrii unui grup sau categorii sociale. Ast,el-
prejudec58ile in,luen8eaz5 semni,icativ natura con8inuturilor cognitiv a,ective- aic5
elementele stereotipurilor-c6t 9i diresc8ia prelucr5rii acestora. Prejduecata este un
predictor puternic pt. comportamentul omului 2n rela8ie cu grupul respectiv- un predictor
pt. discriminare.
#C. R%PR%(%<$BR#)% S'C#A)%
Conceptul de reprezentare colectiv5 ; %. 0ur1eim 7 ,iind de realitate psi1osocial5 de
sine st5t5toare. Potrivit lui- reprezent5rile colective sunt o clas5 general5 de ,enomene
psi1ice 9i sociale ce 2ngloeaz5 ideologii- mituri- crdin8e- sentimente- cuno9tin8e
2mp5rt59ite de memerii unui grup 2ntr*un anume moment al dezvolt5rii istorice. 0in
perspectiva lui- acestea sunt pe de*o parte sociale- deoarece rezult5 ca urmare a unui ******
!nu a apucat sa scrie dupa dictare"*********D 2n care intervin caracteristici comune ale unui
grup 9i- pe dealt5 parte- sunt psihologice- deoarece percep8ia realit58ii 9i des,59urarea
g6ndirii sunt procese psi1ice individuale.
S. Moscovici 2i acord5 acestui concept conota8ii de paradigm5. Pentru el- reprezent5rile
sociale sunt un ansamlu de idei- aspecte- dimensiuni ale domeniului social ce*i permite
individului adaptarea 2n societate.
J.C. Arabic vede reprezentarea social5 ca pe o viziune ,unc8ional5 a lumii ce 2i permite
individului sau grupului s5 dea un sens conduitelor- s5 2n8eleag5 realitatea 2nconjur5toare
9i s5 se adapteze. Potrivit lui- reprezent5rile sociale impregneaz5 2n totalitateraporturile
2ntre oameni- grupuri 9i raporturile institu8ionale. Reprezent5rile sociale implic5 trei
dimensiuni principale pe direc8ia c5rora ele se oiectivizeaz5- respectiv:
1. Dimensiunea cognitiv
Aceasta asigur5 trans,ormarea in,orma8iei perceptive 9i a celei de comunicare
2n a9a numite adev5ruri consensuale 2mp5rt59ite de memerii unui grup 9i care
au o mare ,unc8ionalitate social5.
2. Dimensiunea axiologic
Aceasta ,undamenteaz5 atitudinile 9i provine din valorile- normele 9i modelele
socio*culturale speci,ice unui anumit spa8iu socio*cultural.
3. Dimensiunea acional
Const5 din sc1emele rela8ionale- acreditate social prin care se reglementeaz5
raporturile dintre individ 9i grup.
3
/.<C>###)% R%PR%(%<$BR#)'R S'C#A)%
1. FUC!"A D# CU$A%&#'#
%le permit 2n8elegerea 9i interpretarea realit58ii- evenimentelor 9i conte+telor 2n care
acestea se 2nt6mpl5.
Reprezent5rile sociale se instituie ca adev5rate repere 2n atriuirea de semni,ica8ii
evenimentelor 9i atriuirea de semni,ica8ii rela8iilor.
0e9i reprezent5rile sociale ac8ioneaz5 ca ni9te ,iltre- dar 9i ca ,acilitatori ai dialogului-
intercunoa9terii- ele *********** 2n aceea9i m5sur5 9i limite 9i rigidiz5ri- mai ales ,a85 de
evenimentele impreviziile- ,en. =arginale- lucrurile originale. Ast,el- c1iar
reprezentarea social5 a noncon,ormismului este mai aproape de*a controla 9i etic1eta
dec6t de o 2n8elegere cu adev5rat.
2. FUC!"A D# $'"#&A'#
Reprezent5rle sociale presupun orientarea 9i g1idarea comportamentelor- conduitelor 9i
practicilor sociale.
%le intervin direct 2n precizarea- 2n descrierea ,inalit58ii unei situa8ii.
#ntervin 2n prescrierea di,eritelor tipuri de reac8ii- precum 9i 2n prescrierea tipului de
demers cognitiv adaptat la momente 9i persoane.
3. FUC!"A JUS&"F"CA&"()
Reprezent5rile sociale permit justi,icarea comportamentului oamenilor- precum 9i a
lu5rilor de pozi8ie 2n di,erite conte+te sociale.
Reprezent5rile sociale joac5 un rol important 9i 2n e+plicarea 9i sus8inerea de tip
argumentativ a unor ac8iuni de grup.
%le pot s5 2nt5reasc5 pozi8ia social5 a unui grup- s5 men8in5 9i c1iar s5 justi,ice di,eren8a
social5- precum 9i ,enomene ca discriminarea.
PR'C%S.) A$R#E.#R## CA.(A)%
Atriuirea este procesul prin care oamenii realizeaz5 in,eren8e 2n privin8a cauzelor
comportamentale 9i cauzelor evenimentelor. $eoria atriuirii studiaz5 mecanisme psi1ologice
prin care omul 29i e+plic5 2n via8a de zi cu zi modul de producere 9i des,59urare a evenimentelor
9i comportamentelor- 2ncercarea s5 prezic5 9i s5 st5p6neasc5 realitatea. Prin acest proces al
atriuirii se realizeaz5 implicit 9i un proces de cunoa9tere al realit58ii- un a9a numit proces de
4
inducere de sensuri. Acest proces de cunoa9tere prin atriuire permite elaorarea unor prognoze
asupra des,59ur5rii unor procese- evenimente- comportamente 9i reac8ii.
Primul cercet5tor care a desc1is acest drum al cercet5rii atriuirii a ,ost Heider- preocupat
de descoperirea unor menicasme prin care interpretarea comportamentului propriu 9i al
semenilor 9i prin care atriuie anumite tendin8e at6t lui- c6t 9i celorlal8i. :n acest proces omul este
motivat de 2 nevoi de az5.
Aceste nevoi ,iltreaz5 procesul cunoa9terii realit58ii.
%le sunt:
a" <evoia de a avea o viziune coerent5 asupra lumii 2n care tr5im.
" <evoia de a avea control asupra mediului. Atunci c6nd vom putea e+plica 9i
prezice ac8iunile celorlal8i- vom avea o viziune de ansamlu coerent5 asupra lumii
2n care tr5im- o viziune controlail5 ,a85 de situa8iile 2n care nu am avea nicio idee
,a85 de inten8iile- dispozi8iile- comportamentele celorlal8i oameni.
%R'R#)% PR#<C#PA)% A)% A$R#E.#R##
1.#'$A'#A D# A&'"*U"'# A SUCC#SU+U" %" #%#CU+U".
'amenii par a ,i mai 2nclina8i s5 atriuie succesul propriu unor cauze interne !aptitudini-
talent- perseveren85- tenacitate sau ,armec personal- carsim5"- 2n timp ce e9ecul este atriuit cel
mai adesea unor cauze e+terne !situa8iei-conte+tului sau atitudinii 9i comportamentului
celorlal8i".
2.#'$A'#A D# A&'"*U"'# D# &", ,'$"#C&"(
Se re,er5 la situa8iile 2n care atriuirea cauzalit58ii unui eveniment se ,ace prin
e+trapolarea comportamentului propriu ca ,iind tipic pentru acea situa8ie 9i se azeaz5 pe ,aptul
c5 2n situa8ii similare ceilal8i s*ar comporta 9i ar avea reac8ii a9a cum te*ai comporta tu 2nsu8i-
ancorat individul autocentrat 2n propriile situa8ii se a9teapt5 din partea celorlal8i s5 ai5
comportamente- atitudini 9i reac8ii similare lui- e+cluz6nd posiilit58ile ce 8in de di,eren8a
psi1ologic5 dintre cei doi.
Raportul con9tient*incon9tient creaz5 o situa8ie aparte care 2ncurc5 rela8iile de
comunicare. @ 2i acord5 lui F ceea ce este presant 2n el- dar re,ulat 2n incon9tient- 2n ,elul acesta
F devenind un ecran de proiec8ie a prolemelor 9i a comple+elor lui @.
Cu c6t le e+prim5 mai mult 2n incon9tient- cu at6t proiectarea 9i atriuirile altor persoane
devin mai ,recvente- 2n ,elul acesta cre6ndu*se un ,als conte+t al interac8iunii. Acest tip de eroare
justi,ic5 tendin8a individului de a*************** a propriilor opinii ast,el 2nc6t s5*9i poat5 men8ine
stima de sine- dac5 nu la un nviel 2nalt- m5car acceptail di,erit.
5
Adesea oamenii ,ac atriuirii con,orm unor modele personale din di,erite ra8iuni
cognitive sau motiva8ionale- cu consecin8e uneori e+trem de ne,aste. Acest tip de eroare apare 2n
rela8ia psi1oterapeut*client.
3. #'$A'# D# A&'"*U"'# D# &", #&$C#&'"C
Procesul atriuirii cauzale n ueste doar individual- ci semni,ic5 in,luen8e de rela8ii- ac8iuni
9i de ,enomene intergrupale colective. :n numeroase situa8ii indivizii sunt preocupa8i 9i evalua8i
2n aza apartenen8ei la un grup social. :n aza dimensiunilor etnocentrice- memrii unui grup sau
categoriilor sociale au tendin8a de a ,avoriza prorpiul grup 9i de a de,avoriza celelalte grupuri.
0iscrimin5rile 29i au sursa 2n aceast5 eroare de atriuire numit5 etnocentric5.
-. #'$A'#A D# A&'"*U"'# #JUS&"F"CA&) A '#S,$SA*"+"&)!""
0in moment ce 8in de men8inerea ec1ilirului psi1ic- oamenilor le este di,icil s5 accepte
c5 lumea 2n care tr5iesc 9i se dezvolt5 este una mai 1aotic5- incoerent5 9i ,5r5 sens. 0e aceea-
Lerner a,irm5 c5 maniera 2n care individul neag5 interven8ia 1azardului 9i 2ncearc5 s5 men8in5
controlul este ipoteza con,orm c5reia tr5im 2ntr*o lume just5 2n care ,iecare o8ine ceea ce merit5
9i merit5 ceea ce o8ine.
:n aza unei asemenea concep8ii- evenimentele cu care se con,runt5 devin previziile 9i
pot ,i controlate. Aceast5 opotez5 implic5 asumarea ,aptului c5 ,iecare individ e responsail de
comportamentul pe care 2l are 9i evenimentele 2n care este implicat.
Aceast5 eroare apare 2n acea situa8ie 2n care victima este 2nvinov58it5 complet de
comportamentul s5u.
6