Principii fundamentale de evaluare.

Principii de evaluare a
intreprinderii
Principii fundamentale de evaluare
Exista un set de principii incluse in fundamentele evaluarii. Ele sunt deopotriva
valabile in evaluarea afacerilor, proprietatilor imobiliare, masinilor si echipamentelor sau
activelor necorporale. Cele mai importante principii de evaluare, la care se va reveni pe
parcursul lucrarii sunt:
1 Principiul anticiparii: valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care
urmeaza a fi generate de proprietatea detinuta. Pe piata este normal ca investitorii sa
gandeasca valoarea mai degraba in functie de beneficiile probabile si riscurile atasate
unui anumit plasament de capital decat in functie de costul istoric sau costul de recreare
a acelei proprietati.
2 Principiul substituiei: atunci cand pe piata sunt disponibile mai multe bunuri
similare cu preturi diferite, acela care are pretul cel mai mic se va epuiza primul. Forma
de manifestare a acestui principiu este cunoscuta din viata obisnuita, dar modul de
nuantare in domeniul evaluarii este putin diferit, tinand seama de complexitatea
proprietatilor sau afacerilor evaluate care incorporeaza mai multe bunuri!: un activ nu
valoreaz"mai mult dec#t costul de $nlocuire al tuturor p"r%ilor sale componente.
& Principiul schimbarii: schimbarea este rezultatul actiunii legii cauza ' efect(
)chimbarile care apar in cadrul fortelor care creaza sau influenteaza valoarea *unei
proprietati sau afaceri+ sunt continue, unele graduale altele rapide. ,e exemplu,
schimbarea de catre guvern a legii impozitului pe profit sau de catre banca centrala a
ratei scontului, falimentul unui competitor ma-or etc sunt schimbari care au impact direct
si rapid asupra valorii. ,e asemenea, deprecierea fizica sau functionala a activelor se
incadreaza in categoria schimbarilor cu impact gradual asupra valorii. Evaluatorul
incearca sa cuprinda in estimarea sa schimbarile probabile ale pietei sau ale proprietatii
dar totusi trebuie retinut ca o estimare a valorii este valida doar la data specificata in
raport.
. Principiul cererii si ofertei: pretul unei marfi *proprietati+ variaza direct dar nu
neaparat si proportional cu cererea si invers, dar nu neaparat proportional cu oferta.
/tat de cunoscuta lege a cererii si ofertei este esentiala si in estimarea valorii. /tunci
cand pe piata sunt oferite mai multe alternative investitionale *obligatiuni, actiuni, firme
inchise, unitati operationale etc.+ care cumuleaza o oferta mai mare decat cererea
solvabila, realizarea echilibrului cerere'oferta va determina scaderea preturilor de
vanzare.
1
0. Principiul contributiei: valoarea unei parti componente a unei proprietati1
afaceri depinde de cat de mult contribuie aceasta la valoarea intregului sau de cat de mult
reduce valoarea intregului absenta sa.
Este un principiu care a-uta la intelegerea clara a adevarului ca nu toate costurile
inseamna valoare si, de asemenea, permite estimarea valorii in cazuri particulare, cum ar
fi: divizarea, fuziunea, recapitalizarea etc.
2
Principii de evaluare a intreprinderii
2n evaluarea intreprinderii exista un set specific de principii care va fi dezvoltat in
continuare. Estimarea unei valori rezonabile a $ntreprinderii este func%ie de experien%3 4i
-udecat3 bazat3 pe informare dar ea trebuie s3 se bazeze pe un fundament teoretic bine
definit. Principiile enumerate 4i analizate pe scurt $n continuare au fost sintetizate din
combinarea teoriei economice, a standardelor de evaluare a $ntreprinderii, a realit3%ilor
pie%ei dar 4i a logicii bunului sim%
2
.
Principiul 1 5aloarea $ntreprinderii este echivalent3 cu valoarea prezent3 a tuturor
fluxurilor viitoare anticipate care deriv3 din dreptul de proprietate
asupra capitalului firmei.
Pe scurt putem re%ine ca valoarea $ntreprinderii este orientata spre viitor. Pe o pia%a
investitorii analizeaz3 $ntreprinderile pe baza performan6elor lor evidente de a genera,
dup3 cump3rare, venituri sau fluxuri financiare libere atat din activitatea de exploatare
*operationala+ cat 4i din afara exploatarii. Ca regul3 general3, cu c#t este mai mare
incertitudinea referitoare la performantele viitoare ale $ntreprinderii, cu at#t riscul
perceput va fi mai mare 4i prin urmare valoarea va fi mai mic3.
Principiul 2 /tunci c#nd valoarea este definit3 ca 7valoarea actualizat3 a tuturor
c#4tigurilor viitoare anticipate care deriv3 din dreptul de proprietate7, valoarea are 2
componente distincte: comercial3 *sau transferabil3+ 4i necomercial3 *sau valoare pentru
proprietar+.
/cest principiu relativ simplu de exprimat este uneori greu de cuantificat, pentru ca, a4a
cum s'a aratat, o conditie importanta a manifestarii valorii este determinat" de
transferabilitatea proprietatii 4i deci, evaluatorul trebuie sa discearna 4i sa cuantifice
valoarea netransferabila care apartine proprietarului actual $n virtutea atributelor sale
personale, incluzand $n valoarea de piata doar valoarea comerciala *transferabila+.
Principiul 3 5aloarea este estimat3 la un anumit moment de timp. Ea este o functie
de informa%iile cunoscute 4i previziunile f3cute numai la acel moment de timp.
8ntreprinderea ca obiect al cercetarilor 4i practicii economice *inclusiv al evalu"rii+este
poate cea mai apropiata de conceptul filososfic totul curge!. 8ntreprinderile sunt $n
continu3 evolu%ie ca rezultat al v#nz3rii sau cump3r3rii deactive, linii de fabrica%ie,
schimb3rii managementului, modific3rii aran-amentelorfinanciare, schimb3rilor din
ramura 4i a situa%iei concuren%iale. Fiecare 4i toate aceste schimb3ri influen%eaz3 evolu%ia
$ntreprinderii 4i conduc lamodificarea valorii ei. Prin urmare, valoarea corespunde unui
anume moment de timp.
Principiul 4 Pia%a determin3 rata de fructificare a capitalului a4teptat3 de investitor.
Costul capitalului sau rata de fructificare a capitalului are un rol esential $n estimarea
valorii de piata a $ntreprinderii. ,e asemenea, evaluatorul trebuie sa inteleaga ca la un
&
anumit moment de timp, for%ele pie%ei sunt cele care determin3 ratele de fructificare a
capitalului, a4teptate de investitori. /ceste for%e sunt determinate indeosebi de:
a+ condi%iile economice generale, dar $n mod deosebit ratele
dob#nzilor la creditele pe termen scurt 4i lung(
b+ situatia echilibrului cerere 9 oferta pe piata investitiilor $n
general 4i a intreprinderilor $n special(
c+ categoria de cump3r3tori de pe pia%3, motiva%ia lor 4i filosofia de investi%ie a
fiec3ruia. Evident c3 fiecare categorie are a4tept3ri specifice referitoare la
fructificarea capitalului 4i atitudinea lor va influen%a performan%ele generale
ale pie%ei de capital.
Principiul 5 5aloarea $ntreprinderii depinde direct de performan%a acesteia de a
genera $n viitor fluxuri pozitive la dispozitia proprietarilor, cu exceptia
cazurilor c#nd lichidarea conduce la o valoare mai mare.
8n cadrul concep%iei de continuitate a activit3%ii $ntreprinderii, valoarea este
estimat3 prin aplicarea unei rate de actualizare adecvate $n condi%iile alegerii unor fluxuri
financiare viitoare ob%inute dup3 plata impozitului pe profit.
/cceptand c3 pia%a dicteaz3! rata de fructificare a capitalului 4i c3 aceasta $n cele
mai multe cazuri se afl3 $ntr'un interval relativ restr#ns, este clar c3 valoarea unei
$ntreprinderi variaz3 direct propor%ional cu performan%a ei de a genera $n viitor fluxuri
pozitive pentru remunerarea capitalului investitorilor.
:ogic intelegem ca valoarea estimata pe principiul continuitatii nu poate fi mai mica
decat valoarea de lichidare a afacerii
Principiul 6 Cu c#t este mai mare valoarea activelor tangibile *estimat3 ca valoare de
utilizare sau de lichidare+ cu at#t este mai mare valoarea $ntreprinderii.
/cest principiu se fundamenteaz3 pe urm3toarele elemente:
' valoarea la utilizare presupune continuitatea activit36ii $ntreprinderii evaluate.
,e exemplu, activele tangibile cum ar fi cl3dirile sau echipamente cu utilizare unic3, au
de obicei o 7valoare de utilizare! mai mare dec#t 7valoarea de lichidare7. ;eoretic, atunci
c#nd se estimeaz3 activul net corectat, cu c#t este mai mare valoarea activelor tangibile,
cu at#t este mai mare suma necesar3 de investit pentru a intra $n domeniul $n care
func6ioneaz3 $ntreprinderea. <ezult3 un cost mai mare de intrare $n ramura, o
probabilitate mai mic3 de concuren%3 4i, de asemenea, o rat3 de fructificare cerut3 de
cump3r3tor mai mic3. /plicarea acestui ra%ionament trebuie s3 reflecte condi%iile unei
situa%ii date.
'de4i se presupune continuitatea activit3%ii $ntreprinderii, toate previziunile pe
care le realizeaza un investitor rational iau $n calcul 4i probabilitatea de faliment. :a data
cump3r3rii $ntreprinderii, activul net al firmei va avea o valoare de lichidare. ;eoretic, cu
c#t valoarea de lichidare la data evalu3rii este mai mare, cu at#t riscul cump3r3torului
este mai mic 4i prin urmare rata de fructificare a4teptat3 de cump3r3tor este mai mic3.
Principiul 7 8n ma-oritatea cazurilor participa%ia de control are o valoare unitar3 mai
mare dec#t participatia minoritar3, atunci c#nd acestea sunt estimate
separat.
.
Este important s3 se fac3 deosebirea $ntre estimarea valorii totale a $ntreprinderii
4i estimarea valorii individuale a participa6iilor pe care le au diferi%i actionari ai
$ntreprinderii.
Controlul de%inut de un actionar sau de un grup de actionari care ac%ioneaz3
coerent $n luarea decizilor $n virtutea unui acord, asigur3 $n primul r#nd alegerea
membrilor consiliului de /dministra%ie 4i apoi controlul opera%iilor $ntreprinderii 4i
strategia acesteia.
=n ac%ionar cu participa%ie minoritar3 nu va putea controla semnificativ fluxul de
lichiditati generat de firma 4i ca urmare a acestui dezavanta- valoarea unitar3 a
participa%iei sale este inferioar3 fa%3 de valoarea unitar3 a participa%iei ma-oritare.
0