Iaurt cu miere de albine si acizi grasi esentiali

1.Importanta si necesitatea aparitiei produselor noi in domeniul

industriei alimentare
Epoca contemporana este caracterizata printrun ritm foarte rapid de
modernizare si de perfectionare a societatii.Astfel se acorda o atentie tot mai
mare rolului care revine diversificarii productiei si innoirii gamei sortimentale a
produselor din industria alimentara ca mijloace de corelare a cerintelor
consumatorilor, ale organizatiilor de producatori si ale organizatiilor comerciale
pentru a se obtine un efect social cat mai ridicat.
Factorii principali care determina diversificarea produselor alimentare
sunt:
-necesitatea de a satisface cererile de consum, care impun din ce in
ce mai multe produse semipreparate sau gata pregatite, precum si produse
ambalate in conditii care le asigura o conservabilitate de lunga durata.Este de
remarcat si tendinta de a consuma si produce sortimente diferentiate pentru
persoanele care trebuie supraalimentate, produse a caror compozitie este adaptata
specificului alimentatiei in cazul unor anumite grupe de varsta, grupe sociale, de
boli, etc;
-piata influenteaza de multe ori lansarea de noi produse, deoarece prin
intermediul ei se realizeaza reanimarea interesului si extinderea cererii pentru
produsele intreprinderii si se favorizeaza patrunderea si abordarea de noi piete;
-considerentele tehnice provenite din dezvoltarea tehnica si aplicarea
in practica industriala a cercetarii stiintifice.
Ce este un produs nou?
onceptul de produs nou in sens tehnic este diferit de sensul
merceologic, unde sistemul de referinta este mai larg, datorita opticii de abordare
a produsului.!radul de noutate al unui produs este cu atat mai mare cu cat
reinnoirea antreneaza modificarea tuturor componentelor colective ale acestuia,
conferindu-i o multitudine de noi insusiri.
"n produs nou trebuie sa aiba nivelul caracteristicilor de calitate
proiectat si realizat astfel incat sa permita diferentierea lui de altele similare, fie
prin depasirea unui prag minim de noutati, fie prin procedee extensive#cresterea
numarului de proprietati$ si intensive#imbunatatirea nivelului unor caracteristici$.
Pentru ca un produs sa poata fi catalogat drept produs nou trebuie
ca modificarea componentelor sale sa fie sesizata de consumator.%&outatea'
trebuie sa se evidentieze clar pe piata pentru ca altfel ar putea ramane nesesizata.
Produsul nou este un produs care nu a mai fost comercializat
niciodata intro anumita zona.Acest tip de produs poate fi:
-un produs creat de curand, care apare pentru prima data;
-un produs care apare, la un moment dat, in procesul de elaborare a unui produs
si care, in lupta cu elementele vechi, iese invingator;
-un produs cu aspect si continut schimbat, transformat in bine;
-un produs reinnoit, refacut, evaluat, perfectionat.
(e pot diferentia urmatoarele categorii de produse:
-produse absolut noi, destinate acoperirii unor nevoi latente; aceste produse au o
pondere mica si apar in urma unor cercetari laborioase;
-produse noi, destinate satisfacerii unor nevoi deja manifestate pe piata, dar la un
alt nivel calitativ decat la vechile produse din aceeasi grupa.)onderea lor este
destul de mare fata de prima categorie, ele se produc si se comercializeaza in
conditii de concurenta de piata, urmand sa fie scoase din productie in faza de
declin a vietii lor.
*upa locul in care este consemnata noutatea unui produs se disting:
-produse noi pentru unitatea care le produce sau comercializeaza;
-produse noi pentru piata pe care urmeaza a fi lansate;
-produse absolut noi#acestea nu au aparut anterior pe nicio piata$.
+ntroducerea produselor noi pe piata implica o mare doza de risc
pentru intreprindere si este un proces mult mai dificil si costisitor decat
administrarea produselor existente.
Un produs nou este bunul care prezinta una sau mai multe
insusiri noi sau modificate sau pune in valoare o insusire care nu a fost
cunoscuta fata de produsele existente pe piata.
+nnoirea produselor poate fi facuta pe mai multe cai, dintre care cele
mai des intalnite sunt diversificarea si modernizarea.
Diversificarea consta in proiectarea unor produse noi, rezultand o
largire a gamei sortimentale.
Modernizarea consta in reproiectarea unor produselor existente
pentru cresterea numarului de proprietati sau imbunatatirea celor deja existente.
2.Etapele proiectarii unui produs nou
Etapa !.Definirea tipului de produs
Care produse sunt cele mai atractive pentru consumator?
Fiecare companie de industrie alimentara orientat, spre pia-, .i clien-i a g,sit
un punct forte de diferen-iere, utiliz/nd estetica pentru a crea
impresii generale pozitive, at/t asupra produsului alimentar
propriu-zis, c/t .i asupra serviciilor ce-l 0nso-esc.
+mportan-a esteticii 0n via-a consumatorilor asigur, 0ntreprinderilor de
industrie alimentara posibilitatea de a li se adresa printr-o varietate de
experien-e senzoriale benefice pentru ambele p,r-i.+ntreprinderile de
industrie alimentara 0.i creeaz, imaginea 0n ochii clien-ilor, nu numai prin
intermediul produselor, dar .i prin ambalaje, bro.uri, camionete de livrare,
re-ea de distribu-ie, publicitate comercial,, etc.
Ast,zi produsul este considerat a fi nu numai o entitate fizic,, dar .i
psihologic, 0n acela.i timp.
(peciali.tii 0n materie apreciaz, c, op-iunile consumatorului au evoluat
dinspre atributele produselor alimentare ce-i aduc beneficii importante,
exist/nd tendin-a general, de 0ndep,rtare de aceste atribute .i apropierea de
stilurile de via"# sau de sistemele de valori.lientul face op-iuni bazate pe
modul 0n care produsul alimentar se potrive.te sau nu cu stilul s,u de via-,
sau pentru c, produsul reprezint, un concept nou .i interesant si o experien-,
atr,g,toare.
$ig 1.Evolu"ia interesului consumatorului fa"# de produs
Atributele .i beneficiile produselor alimentare, numele m,rcilor .i
asocierea m,rcilor nu mai sunt suficiente pentru a re-ine aten-ia .i pentru a
atrage clien-ii. &u vor c/.tiga pe termen lung dec/t companiile de industrie
alimentara care au posibilitatea s, asigure clien-ilor o experien"# senzorial#
memorabil,, pe care ace.tia s-o pun, 0n rela-ie cu pozi-ionarea companiei, a
produsului alimentar sau a serviciului oferit. )romovarea experien"elor
senzoriale are 0n vedere produsul alimentar definit de calit,-ile inerente .i
tr,s,turile sale structurale .i imaginea estetic# a organiza-iei sau m,rcii
definit, de ambientul comercial .i grafica publicitar#.
ATRIBUTE BENEFICII
EXPERIENE
SENZORIALE
$ig.2 %atisfac"ia consumatorului prin promovarea experien"elor
senzoriale
Designul &i estetica produsului alimentar &i a ambala'ului
)rodusele alimentare proiectate dup, cerin-ele esteticii posed, 0nsu.iri
care le confer, anumite forme, dimensiuni, volume, culori.Acestea constituie
premise estetice care se concretizeaz, 0n reac-ii estetice elementare,
admirative sau depreciative.)reocuparea de a da maximum de expresivitate
produsului alimentar proiectat este implicit o preocupare de a realiza o c/t
mai adecvat, organizare vizual, a formei, -in/nd seama de specificul
percep-iei formale.
Fiind accesibil, pentru percep-ie, forma produsului alimentar apare ca
o caracteristic, distinct,, reflect/nd valoarea sa social,, iar valoarea care 0.i
g,se.te expresia 0n form, devine o valoare estetic,.Ea provoac, omului o
reac-ie emo-ional, con.tient, sau incon.tient,, prin care se exprim,
aprecierea senzorial, direct, a formei: forma atrage sau respinge, place sau
displace. 1a baza acestor rela-ii se g,se.te 0n stare acumulat, experien-a
senzorial, precedent, a omului, legat, nu numai de percep-ie, dar .i de
0ntrebuin-area direct, a obiectelor folositoare.
onform studiilor psihologilor, principalul element ce determin,
atractivitatea vizual, fa-, de forma unui produs alimentar nu este reprezentat
de complexitatea intrinsec, a acestuia, ci de complexitatea percep-iei
observatorului. Astfel, un produs care este de fapt complex, poate fi perceput
ca fiind mai simplu pentru cei care sunt obi.nui-i cu el. *e asemenea,
expunerea repetat, a unui obiect complex 0l poate face atractiv pe m,sur, ce
devine familiar.
Forma este un element esen-ial 0n produc-ia bunurilor alimentare, fiind
generat, de structura materialului #compozi-ie$, de func-ionalitate .i utilitate.
*eseori, importan-a formei ca element estetic poate chiar s-o dep,.easc,
pe cea a func-ionalit,-ii 0n aprecierea consumatorului, dar .i 0n deciziile
companiei.(pre deosebire de nume, formele traverseaz, relativ u.or
grani-ele culturale .i ca simboluri vizuale reprezint, o important, surs, de
identitate global,.
*incolo de obiectele geometrice specifice #cub, sfer,, piramid,$ pe care
pot s, le imite, formele sunt compuse din c/teva dimensiuni esen-iale(
unghiularitatea, simetria, proporia, mrimea) ca .i aspecte cantitative. *in
punct de vedere calitativ, raporturile satisf,c,toare 0ntre p,r-i .i 0ntreg .i a
p,r-ilor 0ntre ele formeaz, impresia final, de agreabil, pl,cut. Armonia) ca
atribut sau efect al frumosului, reprezint, o categorie estetic, care exprim,
aderen-a p,r-ilor, coeren-a interiorului .i a exteriorului, unitatea con-inutului
.i a formei. Armonia are 0ntotdeauna un efect incitant, atrage aten-ia,
antreneaz, sensibilitatea, intui-ia privitorului, pe care 0l delecteaz, estetic.
Culoarea sau compoziia cromatic a produselor trebuie s,
corespund, c/t mai complet necesit,-ilor tehnico-func-ionale, trebuie s,
0nt,reasc, conturul formelor, s, permit, o percep-ie vizual, optim,, precum
.i o anumit, percep-ie emo-ional,. 2n plus, limbajul culorilor permite
comunicarea unui anumit tip de informa-ie, poate semnaliza sau simboliza
un anumit lucru. Alegerea gamei cromatice, stabilirea culorilor dominante .i
complementare, a gradului de intensitate, de satura-ie a culorilor depinde de
caracterul obiectului, de materia prim, .i structura materialelor, de sistemul
de iluminare.
3tiin-ele care stau la baza ergonomiei scot 0n eviden-, efectele
fiziologice .i psihologice pe care cromatica obiectelor le exercit, asupra
omului. 2mbinarea culorilor poate s, influen-eze .i s, modifice senza-ia de
confort, s, afecteze func-ionalitatea .i solicitarea diferitelor organe
anatomice, s, influen-eze psihicul omului. Astfel, se exercit, influen-a
asupra capacit,-ii cerebrale prin aparatul vederii, implicit asupra
capacit,-ilor fizice .i neuro-psihice.
Fiecare culoare posed, efecte psihologice proprii, foarte diferite, 0n
func-ie de individ, dar asem,n,toare 0n majoritatea cazurilor. ele mai
importante dintre aceste efecte sunt crearea unor iluzii cu privire la distan-,
#dep,rtare sau apropiere$, temperatur, #cald, sau rece$ .i influen-, asupra
dispozi-iei generale #calmare, deconectare nervoas, etc.$. Folosirea culorii se
face din considerente practice .i estetice 0n scopul de-a contribui la
accelerarea desfacerilor, de a crea imaginea firmei .i nota de individualitate
a produsului alimentar, de a contribui 0ntr-o anumit, m,sur, la utilitatea
m,rfurilor.
4 enorm, gam, de culori st, la dispozi-ia speciali.tilor.ompaniile de
industrie alimentara pot face din culoare punctul cel mai important al
identit,-ii promovate, utiliz/nd o singur, culoare distinctiv, sau o palet, de
culori, ca parte integrant, a identit,-ii lor vizuale.
2n ceea ce prive.te ambala'ul) asist,m 0n prezent la o efervescen-, 0n
domeniul proiect,rii, 0n care designerii caut, s, g,seasc, solu-ii noi, pline de
imagina-ie, astfel 0nc/t concep-ia lor s, r,spund, adecvat func-iilor
principale de protec-ie a produselor, de ra-ionalizare .i economicitate,
func-iilor estetice .i de promovare a v/nz,rilor. )roblema cre,rii .i
producerii ambalajelor produselor alimentare nu mai -ine 0n mod exclusiv de
domeniul cercet,rii .i dezvolt,rii produc-iei, a unor noi tehnici .i procedee
de fabrica-ie. Ea devine din ce 0n ce mai mult legat, de activit,-ile de
stocare, expediere .i transport, comercializare .i publicitate.
Elementele de psihologie social,, dorin-ele consumatorilor .i
importan-a mesajului informa-ional al ambalajului 0n asigurarea unei reale
protec-ii a acestora, rela-iile cu publicul .i reclama, ecologia .i, nu 0n ultimul
r/nd, designul sunt factori ce determin, complexitatea procesului de creare a
ambalajelor produselor alimentare.
2n tratarea estetic, a ambalajului produsului alimentar trebuie s, se -in,
seama de existen-a unui complex senzorial, care determin, o manifestare de
aprobare sau de respingere din partea sim-ului estetic al fiec,rui individ, de
efectul emo-ional declan.at de actul de cump,rare .i de consum. Aspectul
formal, factorul vizual este una din principalele date ale emo-iei pe care
designerul o are de rezolvat. onceperea percep-iei ca proces unitar .i
dinamic al intersec-iunii subiect-obiect, sublinierea unor tendin-e
fundamentale c,tre 5forma privilegiat' #cea mai simpl, .i echilibrat,$
creeaz, cadrul definirii posibile a unui optim perceptual vizual.
2n-elegerea formei proiectate ca agent ce poate confirma sau contraria
experien-a perceptual,, detalierea factorilor implica-i 0n percep-ie de c,tre
psihologi 0.i dovedesc utilitatea.Astfel, elementele designului i esteticii de
ambalaje sunt: forma grafic, echilibrul, lumina, culoarea, micarea,
tensiunea, epresia!
Actualmente, 0n condi-iile mondializ,rii pie-ei, ambalajul produsului
alimentar devine un important instrument de comunicare, obiectivul fiind
v/nzarea aceluia.i produs 0n 0ntreaga lume, cu acela.i ambalaj, -in/nd totu.i
cont de limbile, mentalit,-ile, cultura .i cadrul legislativ specific.
u c/t unicitatea ambalajului unui produs alimentar este mai
pronun-at,, cu at/t produsul va fi recunoscut, distribuit cu succes .i
cump,rat de consumatori.
Designul &i estetica ambientului comercial
6ediul psihologic al magazinului reprezint, imaginea mental, pe care
acesta o produce 0n mintea cump,r,torului. Eficien-a .i unicitatea unui
magazin rezid, 0n abilitatea de a planifica, at/t caracteristicile fizice, c/t .i
pe cele psihologice destinate unui anumit consumator 5-int,'.
*ispozi-ia consumatorului va fi influen-at, prin crearea unei atmosfere
care s, influen-eze pozitiv comportamentul de cump,rare. 4 asemenea
atmosfer, implic, cele cinci sim-uri: v,z, auz, miros, tactil .i gustul.
(im-ul vederii furnizeaz, oamenilor mai mult, informa-ie dec/t oricare
alt sim- .i trebuie considerat cel mai important mijloc de atragere. 6,rimea,
forma .i culoarea m,rfurilor alimentare sunt trei stimuli vizuali folosi-i
pentru a spori aten-ia consumatorului.
Armonia este "acordul vizual, contrastul este diversitatea vizual' .i
dezacordul este conflictul vizual'; pot ap,rea 0n multe p,r-i ale oric,rei
expuneri, a.ez,ri sau aranjament fizic. 2n orice situa-ie dat,, fie armonia, fie
contrastul, fie dezacordul pot constitui un mod de a crea o atmosfer, de
cump,rare atractiv,; rela-iile vizuale armonioase sunt 0n general asociate cu
magazine de o configura-ie mai lini.tit, .i somptuoas,, 0n timp ce rela-iile
vizuale contrastante .i discordante promoveaz, o atmosfer, emo-ionant,,
vesel, sau informa-ional,.
Formele creeaz, anumite emo-ii cump,r,torilor. 2n planificarea
amenaj,rii magazinului .i proiectarea expunerilor trebuie s, se -in, cont c,
linia vertical, de o calitate rigid, sever, masculin
7
exprim, t,rie .i
7
stabilitate, d, privitorului o mi.care a ochiului sus-jos, tinde s, 0nal-e
suprafa-a, d, iluzia de spa-iu sporit 0n acea direc-ie.
(imilar, liniile orizontale promoveaz, o senza-ie de odihn,, relaxare .i
repaus; liniile diagonale sugereaz, ac-iune .i mi.care .i uneori dau iluzia de
instabilitate; liniile curbe sugereaz, o atmosfer, feminin, .i adaug, mi.care
0n flux, care direc-ioneaz, ochiul spre o alt, marf, sau raion. "neori,
al,turarea m,rfurilor alimentare 0n mod nearmonios poate fi folosit, pentru
crearea contrastului .i 0n anumite condi-ii, a unui punct de atrac-ie.
Atracia sonor este, de asemenea, o dimensiune a atmosferei spa-iului
comercial. (unetele deranjante mic.oreaz, atrac-ia magazinului, 0n timp ce
subiectele pl,cute 0i pot atrage pe clien-i.
Aranjamentele interioare, echipamentele fixe .i modurile de expunere a
m,rfurilor 0ncurajeaz, .i faciliteaz, sim-ul .i dorin-a consumatorului de a
atinge produsele alimentare. 3ansele de v/nzare cresc substan-ial c/nd
consumatorul m/nuie.te produsul. "neori 0ns,, expunerile .i echipamentele
trebuie proiectate pentru a proteja m,rfurile; 0n aceste situa-ii, se vor furniza
consumatorilor mostre de produs.
)entru unii v/nz,tori a oferi produse spre degustare poate fi o condi-ie
necesar, pentru a vinde.
Designul &i estetica graficii publicitare
Este greu de conceput ast,zi, 0n condi-iile unei concuren-e ce cap,t,
accente tot mai agresive, succesul unei firme pe pia-,, f,r, a concepe .i
dezvolta un plan de publicitate coerent, unitar, care s, plaseze 0n aten-ia
consumatorului tot mai pregnant imaginea produsului, a m,rcii, ori a firmei
produc,toare. *esignerii acestui gen colaboreaz, str/ns cu speciali.ti din
alte zone: psihologie, fotografie, electronic,, mar8eting, economie etc.
)ornind de la mesajul extrem de explicativ, declarativ, trec/nd la
publicitatea comparat,, se ajunge 0n zilele noastre la elemente de
spectaculos, inedit .i de conexiuni nea.teptate, astfel 0nc/t mesajul publicitar
a ajuns mult mai rafinat, mai elaborat .i mai eficient din punct de vedere al
efectului asupra consumatorului.
&o-iunile de atractiv .i informare selectiv,, reclam,, .oc vizual,
reclam, 0n concuren-,, originalitate, idee, poant, publicitar, dau r,spuns la
nevoile abia ghicite ale consumatorului, 0l incit, la achizi-ionarea unui
anumit produs.
Acolo unde reclama legat, de concuren-, 0nseamn, supravie-uire, nici o
cheltuial, nu este prea mare, nici un specialist nu este prea scump, nici un
efort deosebit, nici o idee prea original,, nici o -inut, grafic, suficient de
luxoas,, 0n m,sura 0n care toate acestea ofer, scuza unui loc 5mai n fa' 0n
masa concuren-ei.
#n concluzie, estetica ofer companiilor de industrie alimentara
beneficii multiple, puternice, specifice, tangibile i intangibile, de genul
eperienelor senzoriale:
&umeroasele atribute primare #culori puternice .i agresive; muzic,
dinamic, .i ritmic,; forme .i caractere de litere 0ndr,zne-e$ sunt
combinate pentru a crea consumatorului o percep-ie holistic,;
Elementele designului .i esteticii se 0mbin, produc/nd asocia-ii
intelectuale .i emo-ionale .i ajut/ndu-i astfel pe consumatori s,
recunoasc, m,rci, s, diferen-ieze produsele alimentare, s, le clasifice
.i s, stabileasc, leg,turi 0ntre ele;
Estetica performant, determin, experien-ele senzoriale, recurg/nd la
sinestezie #stimularea unui sim- de c,tre altul$ ca principiu de design
0n 0ntreg c/mpul comercial #produs, ambient, publicitate$;
u c/t este mai puternic, estetica .i cu c/t se manifest, mai pregnant,
0n c/t mai multe elemente de identitate, cu at/t este mai u.or ca firma
s, fie protejat, de atacurile concuren-ei .i mai ales a falsurilor;
6esajul estetic atractiv .i formele de repeti-ie m,resc durabilitatea
semnelor vizuale 0n mintea consumatorilor .i ca urmare, produsele
alimentare sunt recunoscute .i selectate mai u.or 0n momentul
cump,r,rii;
4 identitate atractiv, din punct de vedere estetic permite stabilirea
unui pre- superior;
Estetica determin, fidelizarea consumatorului, chiar .i atunci c/nd
produsele sunt percepute ca nediferen-iate 0n ceea ce prive.te
atributele lor tipice.
Care sunt obiectivele obtinerii produsului?
unoasterea nevoilor nutritionale si preferintelor consumatorilor
reprezinta cheia succesului si a valorii de piata ale unui produs alimentar.1a
ora actuala, consumatorii prefera alimente care promoveaza o buna sanatate
si care previn diverse maladii specifice epocii contemporane.Astfel de
alimente sunt, in prezent, dar vor fi si in viitor preferate intro politica curenta
de dezvoltare sau de promovare a unui produs alimentar.
"n astfel de produs alimentar care promoveaza o buna sanatate in
randul populatiei este iaurtul.Efectele pozitive generate prin consumul de
iaurt se impart in doua categorii:efecte directe si efecte indirecte.
Efectele pozitive directe se manifesta prin:
9:colonizarea intestinului;
9:producerea de metaboliti inhibitori pentru patogeni;
9:asimilarea colesterolului;
9: furnizarea de ;-galactozidaza;
9:producerea de vitamine#ex.acidul folic$.
Efectele pozitive indirecte se manifesta prin:
9:scaderea p<-ului intestinal;
9:asigurarea unui mediu antioxidant;
9:stimularea raspunsului imunitar;
9:producerea peptidelor bioactive.
)rin efectele pe care consumul de iaurt le genereaza asupra
organismului uman iaurtul este considerat un produs probiotic.
(uplimentarea iaurtului cu o serie de compusi biologic activi
completeaza,ba chiar amplifica,potentialul sanogen al acestei game de
alimente.
6ierea de albine are o actiune terapeutica eficienta, ce se exercita atat
asupra afectiunilor digestive, cat si in afectiunile hepato-biliare, cardio-
vasculare, respiratorii, afectiuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar,
in bolile de nutritie si cele infectioase, in afectiunile sangvine si in cele
cutanate.6ierea de albine stimuleaza digestia si metabolismul si regleaza
activitatea principalelor glande din corp producatoare de hormoni.
Acizii grasi omega = si omega > sunt acizi grasi esentiali pe care
organismul uman nu ii poate sintetiza si, de aceea, acestia ii sunt furnizati
doar prin dieta.
Acizii grasi omega = poseda numeroase calitati benefice pentru sistemul
cardiovascular#previn infarctele miocardice, accidentele vasculare cerebrale$
si sunt utili pentru restabilirea echilibrului emotional, pentru redobandirea
optimismului, pentru optimizarea capacitatii de a lua decizii intro maniera
pozitiva si pentru cresterea energiei de concentrare.
Acizii grasi omega > permit diminuarea nivelului de colesterol %rau' in
sange #colesterol 1*1$.
*naliza pietii
)e piata romaneasca exista mai multe companii care au ca obiect de
activitate producerea de produse lactate.*intre acestea cele mai importante
sunt:*anone ?omania, 1a *orna, grupul olandez Friesland, firmele interne
Albalact, @railact, ovalact, dar si nou-intratul Anuva ?omania.
+storia firmei (..Eurocheese )roductie (.?.1.
(..Eurocheese )roductie (.?.1. este o firma cu capital privat infiintata
in anul BCCD, avand ca principal obiect de activitate productia si distributia
de produse lactate proaspete.
)rincipalele piete de desfacere pentru produsele societatii (..
Eurocheese )roductie (.?.1. ?omania sunt lanturile de hEpermar8eturi din
reteaua arrefour, 6ega +mage, Auchan, ora si ?eal.
6etodele de distributie ale produselor societatii sunt:
- distributie directa cu mijloacele auto ale societatii;
- livrarea de la depozitul fabricii;
- distributia prin intermediul altor societati de distributie.
+n tabelul de mai jos sunt prezentate principalele sortimentele de iaurt
produse de (.. *anone (.A. ?omania.
Denumirea produsului +ip de produs
Actimel iaurt cu frute
Activia cu bifidus essensis iaurt dietetic
Activia cu bifidus essensis, musli si
piersici
iaurt dietetic
Activia cu musli iaurt dietetic
*anone *elicios cu caise iaurt cu fructe
*anone *elicios cu fructe de padure iaurt cu fructe
*anone asa @una iaurt pentru copii
*anone *elicios cu piersici iaurt cu fructe
*anone *elicios cu zmeura iaurt cu fructe
*anone +aurt &atural iaurt gras
*anone +aurt *anonino iaurt pentru copii
*anone +aurt *anonino-!igantino iaurt pentru copii
*anone +aurt Frutisima iaurt cu fructe
*anone +aurt &atural de @aut iaurt gras
*anone +aurt orez cu lapte iaurt pentru copii
*anone +aurt Fitalinea iaurt dietetic
+abel ,. Principalele sortimentele de iaurt produse de %.-. Danone
%.*. .omania
+n tabelul D de mai jos sunt prezentate principalele sortimentele de iaurt
produse de principalii concurenti de pe piata romaneasca ai (.. *anone
(.A. ?omania.
$irma
producatoare
Denumirea produsului
+ip de
produs
(.. &apolact (.A.
+aurt cu capsuni iaurt cu fructe
+aurt cu caise iaurt cu fructe
+aurt cu visine iaurt cu fructe
+aurt "surel iaurt dietetic
+aurt &uma @un iaurt gras
+aurt Gdravan iaurt extra
(.. Albalact (.A.
Fulga iaurt natur iaurt gras
Fulga iaurt usor iaurt dietetic
Fulga iaurt cu piersici si caise iaurt cu fructe
Fulga iaurt cu capsuni
iaurt cu
capsuni
Guzu iaurt de baut natural iaurt gras
Guzu iaurt de baut degresat iaurt dietetic
Guzu iaurt de baut cu capsuni iaurt cu fructe
Guzu iaurt de baut cu nectarine si
guava
iaurt cu fructe
(.. Anuva (.A.
+aurtul meu fin iaurt dietetic
+aurt Hoplait alb cremicios crema de iaurt
+aurt Hoplait cu visina
racoricioasa
iaurt cu fructe
+aurt Hoplait cu mango pofticios iaurt cu fructe
+aurt Hoplait cozonac cu nuca iaurt gras
+aurt Hoplait mar copt si
scortisoara
iaurt gras
+aurt Hoplait capsuna delicioasa iaurt cu fructe
+aurt Hoplait mar verde gustacios iaurt cu fructe
+aurt Hoplait piersica alba
bunacioasa
iaurt cu fructe
+aurt Hoplait banana aromicioasa iaurt cu fructe
(.. ovalact (.A. +aurt natural iaurt gras
+aurt dietetic iaurt dietetic
+aurt de baut exotic iaurt cu fucte
+aurt de baut cu zmeura iaurt cu fructe
+aurt cu visine +aurt cu fructe
Din gama sortimentala prezentata observam ca predomina pe
piata romaneasca iaurtul cu fructe.
)entru a obtine o omagine reala a pietii este necesara aflarea parerii
consumatorior despre iaurtul existent pe piata romaneasca.
hestionar privind piata iaurturilor din ?omania
Fa rugam sa va rezervati cateva momente pentru completarea
urmatorului chestionar privind oferta si consumul de iaurt de pe piata
romaneasca.?aspunsurile dumneavoastra vor fi pastrate confidential.
B.(unteti consumator de produse lactateI
*a
&u
J.e tip de produs lactat consumati mai desI
iaurt
smantana
lapte pasteurizat
lapte batut
telemea de vaca
altele
=.at de des consumati iaurtI
o data pe zi
de doua ori pe zi
o data pe saptamana
o data pe luna
rareori
D.e tip de iaurt preferatiI
iaurt natural
iaurt cu cereale
iaurt cu fructe
iaurt dietetic
iaurt cu vanilie si ciocolata
K.are este principalul criteriu dupa care va alegeti iaurtul pe care il
consumatiI
caracteristicile senzoriale:gust, miros, aroma
compozitia chimica
pret
ambalaj
renumele firmei producatoare
>.*oriti si alte sortimente de iaurturi pe piata romaneascaI
*a
&u
L.Ati fi dispus#a$ sa consumati un iaurt care sa contina si miere de
albine in compozitia saI
*a
&u
&u stiu
M.*oriti ca pe piata romaneasca sa apara un sortiment de iaurt care sa
previna infarctul miocardicI
*a
&u
C.*e la ce firma producatoare cumparati iaurtul dumneavoastra
preferatI
*anone
&apolact
Albalact
1a *orna
alta
BN.&umiti sortimentul de iaurt pe care il consumati in prezent
(ondajul a fost efectuat pe un esantion de KNN de persoane reprezentativ
pentru populatia orasului !alati.6arja de eroare a sondajului este de O
J,KP.+n urma cercetarii de piata efectuate s-au obtinut urmatoarele
raspunsuri:
1/012 dintre consumatorii intervievati au declarat ca consuma
produse lactate3
2/dintre consumatorii intervievati 412 au declarat ca prefera
laptele pasteurizat) 252 au declarat ca prefera telemeaua de vaca) 152
prefera iaurtul) ceilalti consumand lapte batut si smantana in procent
de 2123
,/052 dintre cei intervievati au declarat ca mananca iaurt o data
pe saptamana3
4/152 dintre cei intervievati au declarat ca prefera iaurtul cu
fructe) 252 prefera iaurtul natural) iar ,52 prefera iaurtul cu cereale
si iaurtul dietetic3
1/152 dintre consumatorii intervievati au declarat ca aleg iaurtul
pe care il consuma dupa renumele firmei producatoare) ,52 aleg
iaurtul dupa pretul acestuia) 152 aleg iaurtul dupa aspectul
ambala'ului) restul alegand sortimentul de iaurt dupa caracteristicile
sale senzoriale si dupa compozitia sa c6imica3
7/toti consumatorii intervievati au declarat ca ar dori si alte
sortimente de iaurt pe piata romaneasca3
0/toti consumatorii intervievati au declarat ca si-ar dori ca pe piata
romaneasca sa apara un sortiment de iaurt cu miere de albine si care sa
previna afectiunile de tipul infarctelor miocardice3
8/152 din cei intervievati au declarat ca prefera iaurturile Danone)
112 prefera iaurturile 9apolact) 112 prefera iaurturile *lbalact)
restul preferand alte marci de iaurt.
2n timpul anului cererea pentru iaurt este mai ridicat, vara deoarece
este un produs care se consum, rece .i mai sc,zut, iarna.2n timpul zilei
iaurtul se consum, cu predilec-ie diminea-a.
*atorit, beneficiilor sale multiple asupra san,t,-ii , iaurtul poate fi
consumat de c,tre oricine, neexist/nd restric-ii de consum .)e pia-a exist,
foarte multe sortimente de iaurturi: al,turi de cel tradi-ional putem g,si
iaurturi degresate#tot mai mult 0nt/lnite 0n ultimii ani, o data cu cre.terea
num,rului de persoane supraponderale care vor s, dea jos 8ilogramele 0n
plus$ .i iaurturile 0nghe-ate care c/.tig, teren 0n defavoarea 0nghe-atei
tradi-ionale.
Aipurile de segmentare folosite sunt : v/rsta, sex, mediul de
provenien-,, gospod,rie.
Astfel, iaurturile existente pe pia-, se adreseaz, unor segmente de
consumatori diferite.
2n func-ie de v/rst,, avem urm,toarele segmente de pia-,: copii 0ntre J
Q BJ ani, adolescen-i #B= Q J= ani$, adul-i #JD Q KN ani$ .i v/rsta a treia #peste
KN ani$.
opii prefer, 0n general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolat, sau pe cele
inghetate care c/.tig, din ce 0n ce mai mult, notorietate, tinerii prefer,
iaurtul cu fructe , si pe cel simplu, iaurtul cu cereale, cel dietetic .i cel
simplu se adreseaz, 0n general adul-ilor, b,tr/nii consum/nd iaurt simplu.
2n privin-a consumului de iaurt o pondere mai ridicat, o de-in
persoanele de sex feminin, acestea prefer/nd iaurturile dietetice sau pe cele
cu fructe.
2n r/ndul b,rba-ilor se observ, o cerere 0n cre.tere pentru iaurtul cu
cereale, care ajut, la o mai bun, digestie, fiind consumat de c,tre persoanele
cu o via-, social, activ,, care nu au timp s, 0.i prepare o mas, s,n,toas,.
)rodusul este consumat cu prec,dere de c,tre persoanele din mediul
urban, cele din mediul rural consum,, 0n general, iaurt produs 0n gospod,rie.
*in punct de vedere al provenien-ei, iaurtul existent pe pia-, este
produs 0n ?om/nia de firme rom/ne.ti, produs 0n ?om/nia sub licen-, #cazul
*anone$ .i importate. 6,rcile existente pe pia-a rom/neasc, sunt: @renac,
ovalact, *anone, Fruchtegut, Frutis, Fruttegurt, Rogobela, 1iegeois,
1a*orna, 6ili, 6ilupa, 6ultilacta, &apolact, &apoca, 48e, )rim, )rodlacta,
Fran1act, Hoginos.
4ferta de iaurt 0n func-ie de provenien-, este ilustrat, 0n graficul de
mai jos:
Oferta de iaurt pe piata romaneasa
70%
20%
10%
oncuren-a pe pia-a produselor lactate este foarte mare exist/nd cel
pu-in BN firme importante produc,toare .i distribuitoare.oncuren-a este
realizat, la nivel de marc, dar .i 0ntre produsele acelea.i m,rci.
Etapa !!.Implementarea produsului
+aurtul este un produs lactat acid obtinut prin fermentatia lactozei din
lapte.+aurtul face parte din marea familie a produselor lactate
fermentate.)rodusele lactate fermentate sunt fabricate din lapte siSsau
produse lactate prin actiunea unor microorganisme specifice care determina
reducerea p<-ului si coagularea.6icroorganismele utilizate trebuie sa fie
viabile, active si in numar important in produsul finit in momentul vanzarii
la consumator.)rodusele lactate fermentate, fiind considerate produse lactate
proaspete, au o durata de conservare limitata#in mod normal pana la =N de
zile$ in conditii de refrigerare#L-BNT$ pe intreg parcursul retelei de
distributie.
32%
19% 12%
17%
10%
6%
2%
2%
danone
oke
delis
milli
prodlacta
campina
napolact
panda
1a fabricarea iaurtului se folosesc bacteriile lactice treptococcus
t!ermop!ilus si "actobacilus delbruec#i subsp.bulgaricus.+aurtul, ca produs
finit, trebuie sa aiba o aciditate minima de N,LNP in greutate, exprimata in
grame acid lacticSBNN de grame de iaurt.&umarul minim de microorganisme
caracteristice care trebuie sa existe in iaurt in momentul vanzarii acestuia
trebuie sa fie de BN.NNN.NNN ufcSg in momentul vanzarii produsului.
+aurtul este, fara indoiala, cel mai cunoscut produs lactat fermentat.)e
plan mondial consumul de iaurt a crescut de-a lungul anilor si este inca in
crestere in multe tari.Astazi se produce o varietate mare de sortimente de
iaurt, care se diferentiaza intre ele prin consistenta, gust si
aroma.Fascozitatea si textura iaurtului pot varia considerabil de la un produs
la altul.
)rincipalele caracteristici tehnologice ale tipurilor de iaurt sunt:
U iaurtul coagulat este termostatat si racit in ambalaje dupa dozare;
U iaurtul fluid este coagulat in tancuri si racit inainte de ambalare;
U iaurtul-bautura se bazeaza pe tehnologia iaurtului fluid,coagulul fiind
amestecat, omogenizat si racit inaintea ambalarii;
U iaurtul congelat este termostatat in tancuri si congelat prin procedee
asemanatoare inghetatei;
U iaurtul concentrat este termostatat in tancuri, concentrat si racit inaintea
ambalarii.
Aoate tipurile de iaurt trebuie sa aiba un aspect neted,stralucitor si un
gust proaspat, acru si aromat.p<-ul final trebuie sa fie cuprins intre D-D,K.
*intre sortimentele de iaurt care se fabrica pe plan mondial amintim:
iaurt cu lactoza hidrolizata, iaurt carbonatat, bauturi din iaurt cu fermentatie
mixta, iaurt dietetic, iaurt obtinut prin acidulare directa, iaurt cu grasime
vegetala, iaurt hipocaloric, etc..
?eglementari legislative
)reocuparile privind starea de sanatate a populatiei au condus, in
ultimele decenii, la adoptarea unor prevederi legislative in domeniul
produselor alimentare, in general, dar si a unor prevederi specifice pentru
produsele lactate fermentate.
Astfel, in ("A exista o serie de reglementari incluse in odul Federal
#JB F? BNB$ si F*A, privind microorganismele care au statutul de sigure in
consum-!?A(#!enerallE ?ecognisied as (afe$-in aceasta categorie fiind
incluse culturile lactice traditionale folosite la fabricarea iaurtului.)rintre
acestea se numara treptococcus salivarius subsp. $!ermop!ilus,
treptococcus cremoris, treptococcus lactis si treptococcus lactis subsp.
%iacetilactis, "actobacillus delbruec#ii subsp. &ulgaricus, "actobacillus
fermentum, "actobacillus lactis si trei specii de "euconostoc.Arebuie
remarcat faptul ca numai o parte dintre culturile probiotice au fost incluse in
lista !?A(, in timp ce o serie de culturi probiotice cum sunt "actobacillus
casei, "actobacillus paracasei, "actobacillus plantarum, "actobacillus
gasseri, nu sunt precizate in aceste reglementari.
+n Europa, cu toate ca "actobacillus casei, "actobacillus paracasei,
"actobacillus plantarum, "actobacillus gasseri sunt percepute ca sigure nu
exista insa reglementari legislative care sa clarifice problema
probioticelor.Aotusi sunt mentionate in prezent o serie de masuri generale
referitoare la evaluarea sigurantei in consum in 'eglementarea privind
produsele alimentare noi E" JKMSCL, care poate fi aplicata insa numai
pentru cateva cazuri specifice, si in %irectiva (onsiliului LNSJKDSEE
privind utilizarea microorganismelor ca aditivi.
+n ?omania dispozitiile referitoare la producerea, depozitarea,
manipularea, transportul si comercializarea iaurturilor sunt precizate in
'eglementarea te!nica privind produsele din lapte integral si produsele
lactate din JNNK a 6inisterului Agriculturii si Alimentatiei
)ublice.onform acestei reglementari:
U produc,torii de produse lactate s0nt obliga-i s, asigure utilizarea
@unelor )ractici de 1ucru #@)1$, s, 0ntreprind, m,suri performante pentru
realizarea calit,-ii, siguran-ei alimentare, formelor de prezentare .i etichetare
conform reglament,rilor 0n vigoare privind produsele alimentare;
calitatea .i siguran-a alimentar, presupune asigurarea respect,rii .i
conform,rii produselor lactate cerin-elor prescrise, pe 0ntreg procesul de
produc-ie, de la materia prim, p0n, la consumator;
calitatea .i siguran-a alimentar, trebuie ob-inute .i monitorizate prin
sisteme de management a calit,-ii produc-iei .i prin metode, care s, asigure
o tratare sistematic, a pericolelor poten-iale .i s, prezinte informa-ii, care
permit trasabilitatea pentru identificarea 0ntreprinderii, echipei de produc-ie,
datei fabric,rii, lotului de produs, tipului .i calit,-ii produselor;
U produc,torii de produse lactate trebuie s, gestioneze un jurnal de
0nregistrare .i s, men-in, 0nregistr,rile care permit trasabilitatea pentru
identificarea produsului timp de K ani .i, dup, caz, s, ofere dovezi
documentare ale respect,rii cerin-elor prescrise de prezenta ?eglementare
Aehnic,;
materiile prime utilizate la fabricarea produselor lactate se
achizi-ioneaz, numai 0n baza actelor 0n form, scris,, care confirm, originea,
calitatea .i siguran-a alimentar,;
fabricarea produselor lactate se efectueaz, 0n baza re-etei .iSsau
instruc-iunii tehnologice aprobate 0n modul stabilit;
U ambalajul, materialele de ambalaj .i modul de ambalare trebuie s,
asigure men-inerea calit,-ii .i siguran-a produselor lactate 0n timpul
depozit,rii, transport,rii .i comercializ,rii produselor lactate acide;
condi-iile de ambalare pot fi specificate 0n contractul de livrare a
produselor lactate 0n limita prevederilor prezentei ?eglement,ri Aehnice .i
legisla-iei 0n vigoare;
produsele lactate se depoziteaz, 0n 0nc,peri curate, bine aerisite, f,r,
miros str,in, la umiditatea relativ, a aerului de #MNOK$ P, 0n conformitate cu
cerin-ele stabilite de A&(F(A;
U termenul de valabilitate a produselor lactate se stabileste de
produc,tor 0n baza respect,rii cerin-elor stabilite de A&(F(A;
durata depozit,rii produselor lactate .i termenul de valabilitate se
stabilesc de produc,tor 0n conformitate cu normele .i cerin-ele aprobate de
A&(F(A;
denumirea sub care se comercializeaz, produsele lactate trebuie s,
indice corect natura produsului .i s, includ, cel pu-in:
-denumirea materiilor prime utilizate;
U produc,torul de produse lactate, plasate 0n re-eaua de comer-,
garanteaz,, sub propria responsabilitate, corespondenta indicilor de calitate
.i siguran-, alimentar, a produselor lactate, cerin-elor prescrise 0n prezenta
?eglamentare tehnic, pe parcursul termenului de valabilitate;
transportarea produselor lactate trebuie efectuat, numai cu mijloace
autorizate sanitar, care s, asigure pe toat, perioada acestei activit,-i
p,strarea nemodificat, a caracteristicilor nutritive, fizico-chimice,
microbiologice, precum .i protec-ia 0mpotriva prafului, d,un,torilor .i altor
posibilit,-i de degradare .i contaminare;
verificarea indicilor de calitate, siguran-, alimentar,, formelor de
prezentare, marcare .i etichetare se efectueaz, de produc,tor, inclusiv:
- indicatorii organoleptici, pentru fiecare lot;
- indicatorii fizico-chimici inclusiv fractia masic, de gr,sime,
pentru fiecare lot.
prelevarea probelor .i determinarea indicilor de calitate, siguran-a
alimentar,, formelor de prezentare .i etichetare se efectuieaz, 0n
conformitate cu regulile .i metodele de analiz, stabilite de actele normative
.i legislative 0n vigoare;
produsele lactate .i produsele de la prelucrarea laptelui neconforme
cerin-elor prezentelor ?eglament,ri Aehnice nu pot fi plasate pe pia-a de
desfacere 0n scopul consumului uman;
produsele lactate, inclusiv cele importate, pot fi plasate pe pia-,
intern, doar dac, sunt conforme cerin-elor esen-iale prescrise 0n prezenta
?eglementare tehnic,;
U conformitatea produselor lactate se asigur, de c,tre produc,tor sau
importator;
U produc,torul sau importatorul solicit, unui organism de certificare
acreditat .i desemnat pentru activitate 0n domeniul respectiv, efectuarea
certific,rii produselor lactate cu evaluarea procesului de producere;
U procedura desf,.urat, de certificare se aprob, de c,tre 4rganismul
&a-ional de Asigurare a onformit,-ii )roduselor, 0n coordonare cu
autoritatea de reglementare 0n domeniul produselor alimentare;
U organismul de certificare desemnat efectueaz, sau dispune
efectuarea de evalu,ri periodice asupra produselor lactate la intervale de
timp aleatorii;
U in contextul evalu,rii produselor lactate, pentru verificarea
men-inerii conformit,-ii produselor lactate cu cerin-ele aplicabile din
prezenta ?eglementare tehnic,, o mostr, din produsul finit, prelevat de la
locul de producere sau din partid, destinat, comercializ,rii, este supus,
0ncerc,rilor conforme regulilor .i metodelor aprobate 0n ordinea stabilit, sau
0ncerc,rilor cu efect echivalent;
U in cazul 0n care produsele lactate nu sunt conforme cerin-elor
prescrise, organismul de certificare desemnat, care a efectuat procedurile de
certificare respective, trebuie s, informeze, 0n modul stabilit, produc,torul,
importatorul .i organele de supraveghere a pie-ii privind neconformitatea
constatat,;
produc,torul sau importatorul de produse lactate de-ine
documenta-ia tehnic, o perioad, de minimum K ani de la data fabric,rii
ultimului lot de produse lactate .i, la solicitare, o pune la dispozi-ie
organelor de supraveghere .i control;
documenta-ia tehnic, trebuie s, asigure posibilitatea evalu,rii
conformit,-ii produsului cu cerin-ele din prezenta reglementare tehnic,;
U documenta-ia tehnic, trebuie s, con-in, 0n principal:
a$ o descriere general, a produsului;
b$ re-ete .i instruc-iuni tehnologice;
c$ certificat de conformitate eliberat conform schemelor care
prev,d evaluarea procesului de producere a produselor lactate sau certificat
de conformitate pentru sistemele de management ale calit,-ii sau siguran-ei
alimentare;
d$ rapoartele de 0ncerc,ri pentru produse lactate;
e$ alte documente, la decizia produc,torului sau importatorului,
relevante pentru atestarea conformit,-ii produsului;
produc,torul sau importatorul de produse lactate, 0n baza
documenta-iei tehnice, 0ntocme.te o declara-ie de conformitate .i aplic,
marca na-ional, de conformitate pe fiecare ambalaj de desfacere a
produselor lactate;
U produc,torul de produse lactate, 0n documenta-ia tehnic, prevede
toate m,surile necesare pentru ca procesul de producere s, asigure
conformitatea produselor lactate fabricate cu cerin-ele prezentei reglement,ri
tehnice;
pentru produsele lactate, originare din alte -,ri la documentele
prev,zute pentru ini-ierea procedurii de evaluare a conformit,-ii,
suplimentar, se prezint, autoriza-ia de import, emis, 0n baza execut,rii a
condi-iilor de producere, depozitare, transportare, comercializare de
autoritatea de reglementare 0n domeniul produselor alimentare.
ontrolul de calitate
Ferificarea calitatii si sigurantei in fabricarea produselor lactate acide
consta in:
U verificari tehnologice #analiza materiilor prime si auxiliare si a produsului
finit$
U verificari oficiale #de continut standard, prezenta unor poluanti sau
contaminanti la lapte, ingrediente si produs finit$ in vederea asigurarii
protectiei consumatorului.
Ferificarea calitatii se face prin:
U analiza senzoriala #pentru evaluarea caracteristicilor organoleptice$;
U analiza fizico-chimica#pentru evaluarea caracteristicilor fizice,
compozitionale, structurale, in raport cu valorile impuse si standardele de
productie$;
U analiza microbiologica# pentru evidentierea compozitiei microbiene a
laptelui, ingredientelor, culturilor starter si produsului finit si pentru
evaluarea sigurantei microbiene$.
Este unanim recunoscuta importanta calitatii laptelui in fabricarea
produselor lactate acide.1aptele-materie prima influenteaza decisiv calitatea
produselor fabricate, conservabilitatea acestora, consumurile specifice si
costurile de fabricatie.Evaluarea calitatii laptelui se realizeaza prin metode
traditionale sau instrumentale moderne.+n plus trebuie efectuate determinari
pentru a evidentia eventualele falsificari, poluari sau contaminari.
-aracteristica Metoda
*ensitate Areometric-termolactodensimetru
Aciditate Aitrare cu &a4< N,Bn
p< p<-metru
Aemperatura Aermometru
(ubstanta uscata
totala
Aermogravimetric, uscare cu +?
!rasime !erberS?ose-!ottlieb,6il8o-tester,6il8oscan
)roteine
Vjeldahl,Vjel-Foss-Automatic, specroscopie in +?
apropiat
1actoza
)olarimetric, iodometric, @ertrand-(choorl,
(pectroscopie in +? apropiat
Adaos de apa
rioscopic#determinarea punctului de congelare$,
analiza +?
Adaos de lapte de la
alte specii
Electroforeza, metode imunologice#imunoprecipitare,
imunodifuzie radiala$
elule somatice 6icroscopic, oulter counter, Fossmatic
Antibiotice 6etoda discurilor, harm ++, ite, 8ituri de testare
Fosfataza reziduala olorimetric, Fluorophos
&umar total de
germeni
Examen microscopic direct#numarare directa-metoda
@reed$, examen cultural, metode simplificate
@acterii psihotrofe
Examen microscopic, metode biochimice,
imunologice, E1+(A, 1inulus, bioluminiscenta
@acterii coliforme 6etode selective de cultivare
@acterii
termorezistente
6etode selective de cultivare
@acterii sporulate
anaerobe
6etode selective de cultivare
+abel 1.Metode folosite in analiza laptelui
(alitatea culturilor starter influenteaza decisiv calitatea produsului
lactat fermentat.u exceptia culturilor *F(, culturile trebuie examinate
microbiologic.and se propaga culturi starter de la furnizorii de culturi
mama se fac teste simple, dar daca producerea culturilor se face integral
in fabrica este necesara o verificare mai ampla, incluzand si prezenta
fagilor.ulturile starter trebuie sa aiba puritatea corespunzatoare, sa nu
contina decat microorganismele definite, in proportiile specificate, sa fie
active, sa-si mentina in timp insusirile.
Ferificarea calitatii culturilor starter prevede:
U evaluarea potentialului biotehnologic in monoculturi si culturi multiple;
U aprecierea puritatii prin examen microscopic direct si examen cultural;
U evaluarea cantitativa si calitativa prin examen cultural, utilizand medii
de cultura specifice;
U controlul contaminarii cu fagi.
)erificarea calitatii iaurturilor se face pentru a stabili
conformitatea acestora cu specificatiile.Aprecierea calitatii iaurturilor
include:
U evaluare senzoriala: aspect, culoare, textura, consistenta, vascozitate,
aroma, gust si miros;
U aciditate titrabila;
U p<-ul;
U compozitie: substanta uscata, grasime,etc;
U producerea acetaldehidei;
U examen microscopic;
U teste pentru coliformi, drojdii, mucegaiuri;
U test pentru almonella;
U consideratii asupra aspectelor legale;
U conformitate de tip;
U pastrarea calitatii si sigurantei la transportare a iaurturilor:teste de
conservabilitate la KT si J>T.
Ferificarea microbiologica a iaurturilor vizeaza:
U evaluarea riscurilor tehnologice si de stabilitate #microorganismele de
alterare$;
U evaluarea sigurantei in consum #absenta microorganismelor patogene si
prezenta, in limitele admise, a celor cu rol de indicatori igienico-sanitari$.
+aurtul cu miere de albine si acizi grasi esentiali reprezinta un
produs absolut nou de pe piata romaneasca de iaurt care face parte din
categoria alimentelor probiotice.
Alimentele probiotice sunt acele produse alimentare care contin
microorganisme probiotice intrun numar suficient pentru a produce efecte
probiotice atunci cand sunt ingerate.)e langa beneficiile de necontestat
ale iaurtului, mierea de albine si acizii grasi esentiali contribuie la
asigurarea starii de sanatate a consumatorilor.
*ierea de albine are o actiune terapeutica eficienta, ce se exercita atat
asupra afectiunilor digestive, cat si in afectiunile hepato-biliare, cardio-
vasculare, respiratorii, afectiuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar,
in bolile de nutritie si in cele infectioase, precum si in afectiunile sangvine si
in cele cutanate.6ierea de albine stimuleaza digestia si metabolismul si
regleaza activitatea principalelor glande din corp producatoare de hormoni.
Acizii grasi esentiali sunt lipide pe care organismul uman nu ii poate
sintetiza.Acestia se impart in mai multe categorii, insa cei mai importanti
sunt cei din clasa omega = si omega >.
Acizii grasi omega = poseda numeroase calitati benefice pentru
sistemul cardiovascular:
Urestaureaza functia endoteliala a arterelor si stabilizeaza placa de
aterom;
Uprevin complicatiile cardiovasculare: infarctele miocardice,
accidentele vasculare cerebrale, arteritele membrelor inferioare;
Usunt buni pentru restabilirea echilibrului emotional, pentru
redobandirea optimismului, a capacitatii de a lua decizii intr-o maniera
pozitiva, pentru cresterea energiei si puterii de concentrare.
Acizii grasi omega > permit diminuarea nivelului de colesterol 5rau'
in sange #colesterol 1*1$.
%c6ema te6nologica de obtinere a iaurtului cu miere de albine si
acizi grasi esentiali este prezentata mai jos.
%c6ema te6nologica de fabricare a iaurtului cu miere de albine si acizi grasi esentiali
?eceptie calitativa si
cantitativa
uratire centrifugala
(tandardizare
4mogenizare
)asteurizare <A(A
?acire
#=L-DJT$
+nsamantare
Aermostatare
#=L-DNT$
?acire
#BK-JNT$
Amestecare
Aransesterificare
cu metanol saturat
cu <l
Extractie esteri
metilici in eter de
petrol:benzen
(eparare acizi
grasi prin gaz-
cromatografie
Acizi grasi
esentiali
Ambalare
?acire
#BK-JNT$
*epozitare
6iere de
albine
6aia de
productie
1apte )ahare de
))
"lei de
soia
Ulei de floarea-
soarelui
Descrierea sc6emei te6nologice de fabricare a iaurtului cu miere
de albine si acizi grasi esentiali
.eceptia calitativa si cantitativa
Aprovizionarea cu lapte se face dintro zona de colectare.)entru a
asigura o calitate corespunzatoare a laptelui-materie prima, trebuie alesi cu
atentie furnizorii, astfel inc/t fermele si centrele de colectare s, fie dotate cu
tancuri de stocare cu sisteme de r,cire .i sistem de sp,lare .i cu materiale
pentru igienizare.
Achizi-ia de lapte se face de la furnizorii testa-i 0n prealabil, aproba-i
de autoritatea veterinara competenta si cu care s-a semnat un contract in
scopul garantarii calitatii, igienei si trasabilitatii.
Aransportul laptelui la fabrica este realizat cu ajutorul cisternelor
proprii.
isternele cu lapte ajung la fabrica in punctual de receptie.*in fiecare
compartiment al cisternei se recolteaza probe pentru analize, pe care se
determina prezenta antibioticelor, aciditatea, densitatea, temperatura si
caracteristicile intrinseci.
Aanc de depozitare a laptelui la fabrica
aracteristica intrinseca Faloare admisa
*ensitate min. B,NJC gScm
=
Aciditate max. BCTA
Aitrul proteic min. =,J
Aemperatura max. BNT
Antibiotice absen-,
&A!Sm1 la =NT max. BNN.NNN
&um,rul celulelor somaticeSm1 la
=NT
max.DNN.NNN
!ust dulceag, caracterisitic
6iros placut, caracterisitic, pu-in pronun-at
+abel 1.-aracteristicile intrinseci ale laptelui : materie prima la
receptia calitativa a acestuia
*aca laptele corespunde caracteristicilor intrinseci specificate mai sus
este autorizata descarcarea cisternei.
-uratirea centrifugala a laptelui se face in scopul indepartarii
impuritatilor prezente in lapte.)rocesul de curatire centrifugala se bazeaza pe
diferenta dintre greutatea specifica a laptelui si impuritatilor.
uratitor centrifugal
%tandardizarea laptelui
ontinutul in grasime a laptelui variaza in limite largi, fiind necesar
ca, pentru comercializare, sa fie adus la o valoare constanta, in functie de
legislatia in vigoare, laptele fiind trecut spre operatia de standardizare.
4peratia se poate face prin cresterea sau prin micsorarea continutului
de grasime cu ajutorul separatoarelor centrifugale, care au o constructie
similara curatitoarelor centrifugale prezentate mai sus.
Pentru iaurtul cu miere de albine si acizi grasi esentiali,
standardizarea laptelui se face la un continut de grasime de +,,- grasime.
;mogenizarea laptelui asigura stabilitatea emulsiei de grasime,
evitandu-se astfel separarea grasimii la suprafata laptelui in timpul
depozitarii.
Pentru iaurtul cu miere de albine si acizi grasi esentiali,
omogenizarea laptelui se face la o presiune de ./0 de atmosfere.
4mogenizator Aetra Alex (NK
Pasteurizarea laptelui
1aptele pentru iaurt trebuie pasteurizat in conditii standardizate.
Aratamentul laptelui destinat fabricarii iaurtului are urmatoarele
efecte:
U reducerea numarului total de germeni din lapte#si distrugerea
bacteriilor patogene$ astfel incat sa se asigure conditii optime pentru
dezvoltarea bacteriilor din cultura starter;
U modificarea proprietatilor fizico-chimice ale cazeinelor si
denaturarea proteinelor zerului; sub forma denaturata proteinele zerului si, in
particular, ;-lactoglobulina se ataseaza de micelele de cazeina;
U obtinerea unui produs cu coagul ferm si mai stabil.
)asteurizator cu placi Aetra )lex W
ombinatia temperaturaStimp cea mai folosita este de CNTSK
minute.+n aceste conditii de tratament termic, proteinele zerului sunt
denaturate in proportie de CN-BNNP, conferind coagulului o capacitate
ridicata de a lega apa.
.acirea laptelui se face tot in schimbatoare de caldura cu placi si
dureaza pana in momentul in care temperatura laptelui atinge o valoare putin
superioara temperaturii de dezvoltare a culturii lactice adaugate Q de regula,
pana la DK-DMT.
Insamantarea laptelui cu maiaua de productie consta in inocularea
celor doua specii de bacterii lactice specifice pentru fabricarea iaurtului.
antitatea de cultura de bacterii #maia$ insamantata trebuie sa fie
suficient de mare pentru a asigura o acidifiere corecta."n excedent de maia
este preferabil unui deficit deoarece, astfel, se previne efectul unor conditii
defavorabile#lipsa unor factori de crestere, prezenta unor antibiotice, faza de
latenta prea lunga$.*e asemenea,in acest mod se evita aparitia defectului de
structura granulara si, eventual, sinereza, care este consecinta unei acidifieri
lente.
antitatea minima de maia utilizata la insamantare depinde de
vitalitatea acesteia, fiind cuprinsa intre N,K si BP, iar cantitatea maxima este
de K-LP.&u trebuie depasite aceste valori, deoarece un excedent de acid
lactic poate determina o structura granulara, concomitent cu o fermentatie
prea rapida.
+ermostatarea se face diferit in functie de iaurtul fabricat, coagulat
sau fluid.
)entru iaurtul cu miere de albine si acizi grasi esentiali laptele
insamantat este termostatat in tancuri.
Aancuri pentru termostatarea laptelui
+n cursul termostatarii se dezvolta fermentatia lactica, avand ca efect
formarea acidului lactic, sub influenta a doi factori principali: temperatura si
durata de mentinere.
Aemperatura de termostatare este de DJT, reprezentand un
compromis intre valorile optime pentru treptococcus t!ermop!ilus#=CT$ si
"actobacillus bulgaricus#DKT$.
+n finalul termostatarii , cand aciditatea laptelui a crescut la B,J-B,DP
acid lactic#p<9D,J-D,=$, populatia bacteriana provenita din cultura starter
este de minimum J.NNN.NNN.NNN celuleSml.1a aceasta aciditate, considerate
optima de catre majoritatea consumatorilor, proteinele laptelui sunt
precipitate sub forma unui gel compact si iaurtul trebuie racit pentru a
preveni supraacidifierea.
.acirea pentru oprirea fermentatiei
and aciditatea atinge un anumit nivel#B-B,J P acid lactic pentru
iaurtul cu mierea de albine si acizi grasi esentiali$ este necesar sa se opreasca
activitatea bacteriilor lactice.+n acest scop se procedeaza la racire, racire care
se efectueaza astfel: in cazul iaurtului cu miere de albine si acizi grasi
esentiali, dupa termostatarea in tancuri, coagulul este racit prin trecere
printrun racitor cu placi care asigura un schimb de caldura rapid evitand
acidifierea excesiva.
*upa fermentare, racirea trebuie realizata cat mai rapid, astfel incat
post-acidifierea iaurtului sa fie sub N,= unitati de p<#JN-JJTA$.
Aemperatura de BK-JNT trebuie mentinuta B-B,K ore.
*mestecarea iaurtului cu mierea de albine si cu acizii grasi
esentiali se face in amestecatorul prezentat mai jos.
Amestecator orizontal cu capacitatea de KNN de litri
Amestecarea se considera incheiata atunci cand produsul atinge
omogenitatea dorita.
*mbalarea iaurtului cu miere de albine si acizi grasi esentiali
Ambalarea acestui produs se realizeaza in pahare din polipropilena
termoformate pe linia de ambalare si sigilate cu capace paltinate din
aluminiu.
U Etapa III.Introducerea produsului in fabricatie
-aracterizarea produsului final
+aurtul cu miere de albine si acizi grasi esentiali este un produs
deosebit de valoros din punct de vedere nutritional prin aportul de acizi grasi
esentiali si prin aportul de miere de albine.)rodusul are un gramaj de BJK de
INCLUDEPICU!E "#ttp$%%t&n0'(oo(le'com%ima(es)*+t&n$3Ic7k,9l-U.E/$...'danone'ca%ima(es%medias%Danone'(i0" 12 /E!3E45!/6INE
+aurt cu miere de albine si acizi
grasi esentiali
grame, iar ingredientele acestuia sunt: lapte pasteurizat, miere de albine,
proteine din lapte, acizi grasi esentiali si fermenti selectionati de iaurt.
<aloarea energetica( 171),2 =cal>700)144 =?
)roteine D,J g
!lucide BL g
!rasime M g
+abel 7.<aloarea medie nutritiva pentru o portie
hestionar privind cererea pietii
Fa rugam sa va rezervati cateva momente pentru completarea
urmatorului chestionar privind gradul dumneavoastra de satisfactie in
legatura cu produsul nostru-iaurt cu miere de albine si acizi grasi esentiali-de
la *anone.?aspunsurile dumneavoastra ne vor ajuta sa cunoastem diversele
probleme pe care le-ati putea avea legate de consumul acestui
produs.?aspusurile dumneavoastra vor fi pastrate confidential.Feti avea
nevoie de aproximativ BN minute pentru a raspunde la acest chestionar.
B.*e cat timp consumati iaurtul cu miere de albine si acizi grasi
esentiali de la *anoneI
de o luna
de doua luni
de mai demult
nu am consumat pana acum
J.at de des consumati produsul nostruI
o data pe saptamana
de J-= ori pe luna
o data pe luna
mai rar de o data pe luna
=.+n general, cat de satisfacut sunteti de produsul nostruI
foarte satisfacut
satisfacut
neutru
nesatisfacut
complet nesatisfacut
D.Fa rugam sa motivati raspunsul anterior.
K.at de satisfacut sunteti de urmatoarele aspecte legate de produsul
nostruI
Foarte (atisfacut &eutru &esatisfacut omplet
satisfacut nesatisfacut
calitate
pret
ambalaj
>.at de importante sunt urmatoarele aspecte atunci cand cumparati
produse de tipul iaurtuluiI
Extem de Foarte +mportant )utin
important important important
calitate
pret
experienta la cumparare
L.!anditi-va la produsul nostru-iaurt cu miere de albine si acizi grasi
esentiali;in ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatiiI
Aotal de *e acord &eutru &u sunt Aotal in
acord de acord dezacord
produsul a meritat
pretul
produsul face ceea
ce zice ca face
produsul face ce
am nevoie
produsul are un pret
competitiv
M.e va place la produsul nostruI
C.!anditi-va la iaurturile similare oferite de alte companii;cum ati caracteriza
produsul nostru in raport cu acesteaI
mult mai bun
ceva mai bun
aproximativ la fel
ceva mai prost
mult mai prost
nu stiu
BN.Feti mai cumpara de la *anone produse similareI
sigur ca da
probabil ca da
nu stiu
probabil ca nu
sigur ca nu
BB.Fa rugam sa motivati raspunsul anterior.
BJ.Ati recomanda iaurtul cu miere de albine si acizi grasi esentiali si altor
persoaneI
sigur ca da
probabil ca da
nu sunt sigur
probabil ca nu
sigur ca nu
B=.Fa rugam sa motivati raspunsul anterior.
BD.e sugestii ati avea pentru imbunatatirea produsului nostruI
BK.are este sexul dumneavoastraI
masculin
feminin
prefer sa nu raspund
B>.+n ce categorie de varsta va incadratiI
mai putin de BM ani
BM-JD de ani
JK-=D de ani
=K-DD de ani
DK-KD de ani
KK->D de ani
mai mult de >K de ani
BL.are este starea dumneavoastra socialaI
angajat cu norma intreaga
angajat cu jumatate de norma
somer
pensionar
student
prefer sa nu raspund
BM.are este categoria in care va incadrati privind venitul dumneavoastraI
sub BNNN ?4& pe luna
BNNN-BKNN ?4& pe luna
BKNN-JNNN ?4& pe luna
JNNN-=NNN ?4& pe luna
peste =NNN ?4& pe luna
prefer sa nu raspund
BC.are este nivelul de educatie cel mai inalt pe care l-ati atinsI
liceu sau mai putin
postliceal
colegiu
facultate
masterat
doctorat
Fa multumim pentru timpul acordat.
(ondajul a fost efectuat pe un esantion de KNN de persoane,
reprezentativ pentru populatia orasului !alati.6arja de eroare a sondajului
este de J,KP.+n urma cercetarii de piata efectuate s-au obtinut urmatoarele
concluzii:
1/ consumatorii agreaza iaurtul cu miere de albine si acizi grasi
esentiali atat pentru calitatea lui cat si pentru pretul sau3
2/ 812 dintre consumatori au considerat ca iaurtul cu miere de
albine si acizi grasi esentiali de la Danone este superior calitativ fata de
celelalte iaurturi existente pe piata romaneasca3
,/ @52 dintre consumatori considera ca ambala'ul produsului
este satisfacator3
*naliza %A;+
+n urma analizei (W4A s-au identificat urmatoarele elemente
esentiale:
%treng6t : puncte forte
- brand recunoscut pe plan mondial;
- aXareness pe piata;
- calitate recunoscuta a produselor
*anone;
- publicitate prin intermediul mass-
mediei si prin +nternet;
- furnizori de materii prime,
ingrediente si ambalaje autorizate
sanitar Q veterinar;
- standarde si proceduri operationale
bine-definite si eficiente;
- sistemul de management al calitatii
si sigurantei produselor alimentare
implementat si certificate;
Aea=nesses : puncte slabe - accesul greoi al produsului in
zonele din tara fara o infrastructura
rutiera adecvata;
- cost de fabricatie ridicat;
- cost de achizitie la magazine
ridicat;
*legerea strategiei finale de promovare
(trategia de promovare a iaurtului cu miere de albine si acizi grasi
esentiali se bazeaza pe folosirea mijloacelor specifice de lansare functie de
specificul retelei de distributie
U prezentare simpla: vitrina si standuri;
U demonstratii si probe practice #degustari, utilizari, pastrari,
refolosiri$;
U demonstratii-probe gratuite.
INCLUDEPICU!E "#ttp$%%t&n0'(oo(le'com%ima(es)*+t&n$3Ic7k,9l-U.E/$...'danone'ca%ima(es%medias%Danone'(i0" 12 /E!3E45!/6INE
+aurt cu miere de albine si acizi
grasi esentiali
Iaurt cu miere de albine si acizi grasi esentiali
Pentru sanatate de-a dreptul ideal.
Actiunea publicitara bazata pe sloganul de mai sus se va desfasura in
presa, magazine, la radio si la televiziune.
Bibliografie selectiva
1/-ostin)C.M. si col.)2551-Produse lactate fermentate, 1d.Academica, 2alati
2/-roitor)9.,2552-$e!nologii generale in industria alimentara, 1d.3undatiei
4niversitare %unarea de 5os, 2alati.
,/DDD..ECIEEI<E.ro
4/DDD.danone.com
1/DDD.ase.ro
7/DDD.surveFpro.ro
0/DDD.tetrapa=.com
8/DDD.referat.fx6ig6.com