1

Olga Ivanovna Eliseeva

metode de purificare i vindecare a organismului













2

CUPRINS


Despre autoare 4


Capitolul 1 Cunotine necesare pentru autocurirea organismului
Rolul cavitii bucale in procesul de digestie i in eliminarea toxinelor din organism6
Rolul faringelui in procesul de digestie i in protecia organelor interne de infecii.8
Conexiunea formaiunilor anatomice ale cavitii bucale cu faringele i organele interne.10
Metode de purificare a cavitii bucale i faringelui.12
Esofagul i interconexiunea lui cu organele13
Stomacul.14
Intestinul subire..16
I ntestinul gros.17
Tratarea intestinului gros i meninerea funcionrii normale a acestuia.20
Rectul.21
Pancreasul.23
Ficatul i rolul lui in metabolism..24
Sursele de ptrundere a substanelor toxice in organism.26
Mecanismul depunerii deeurilor in esuturi..26
Etapele de acumulare a deeurilor in organism.27


Capitolul 2 Variante de purificare a organismului
Varianta I. Pregtirea organismului slbit pentru purificare prin intermediul enterosorbenilor30
Varianta II. Pregtirea organismului slbit pentru purificare cu ajutorul orezului 32
Varianta I I I . Purificare Profilactic (preventiv).33
Varianta IV. Purificare preventiv..34
Varianta V. Purificarea limfei.35
Varianta VI. Purificarea limfei i a ficatului.36
Varianta VI I . Purificare curativ..37
Varianta VIII. Purificare curativ cu aciune puternic.38
Varianta IX. Purificare curativ cu aciune foarte puternic: purificarea intensiv a intestinului
subire39
Varianta X. Purificare rapid45
Varianta XI . Purificarea organismului la copii (preventiv)46
Varianta XI I . Purificarea organismului la copii (curativ)47


Capitol 3 Purificarea organismului prin metode speciale
Metoda purificrii organismului cu orez.49
Metoda purificrii organismului cu suc de mere i cu chefir 50
Purificarea limfei51
Purificarea sistemului vascular (arterial i venos)51
Purificarea sistemului articular.52
Purificarea rinichilor53




3

Capitolul 4 Reaciile organismului in procesul de purificare
Posibile reacii in perioada procesului de purificare a ficatului55
Reaciile organismului in procesul purificrii profunde a organelor i sistemelor60


Capitolul 5 Regimul alimentar in perioada de purificare a organismului
Pe scurt despre esena bolilor67
Funciile principale ale glandelor endocrine67
Rolul microelementelor in alimentaie i modalitile de suplinire ale acestora in organism68
Regimul alimentar la ieirea din procesul de purificare71
Informaii despre produsele alimentare73
Date generale despre stilurile de alimentaie78


Anexe
1. Tehnica de efectuare a clismelor evacuatoare..80
2. Posibile reacii in timpul clismei.82
3. Compoziia plantelor folosite in purificare.83
4. Alimentaia la ieirea din procesul de purificare.84
5. Regimul alimentar zilnic recomandat dup purificarea organismului.85


I ncheiere.87


Extrase din scrisorile pacienilor doctorului O. I. Eliseeva.88


Bibliografie.91




















4


DESPRE AUTOARE



Olga I vanovna Eliseeva, autoarea crii de fa, doctor n tiine medicale, medic
practician de categorie superioar, cu o bogat experien n vindecarea i detoxifierea corpului,
a druit ani n ir bucuria vindecrii miilor de pacieni. Doar cel care a trecut prin durere poate
nelege cu adevrat suferina semenilor si.
O. I . Eliseeva a studiat medicina n Uzbekistan. Acolo, n nsoritul Samarkand, a absolvit n
1963 Institutul de Medicin ,,I. P. Pavlov. Dup terminarea institutului, Olga Ivanovna a muncit
civa ani n spitalul judeean. n acea perioad, n regiunea Buhara, a erupt o epidemie de
conjunctivit granulomatoas (boal contagioas a ochilor). Iat unde au fost necesare
cunotinele i minile dibace ale tnrului medic Eliseeva! Lund decizia de a-i ridica nivelul
profesional, Olga Ivanovna a venit n capital. Aici a intrat la doctorat la Clinica de Oftamologie
din Moscova, unde a colaborat cu Institutul Unional de Cercetri tiinifice Helmholtz, n cadrul
cruia a i susinut teza de doctor n tiine medicale.
Datorit efortului fizic intens, stresului i alimentaiei incorecte, sntatea doctorului
Eliseeva s-a deteriorat brusc. Astfel, i-a fcut apariia un adevrat ,,buchet de boli: bronita
astmatiform, gastroenterocolita cronic, pielonefrita cronic cu acutizri lunare a cistitei
cronice, hipertensiunea arterial, poliartrita metabolic, obezitatea. S-a mrit n volum glanda
tiroid, motiv pentru care, la dispensarizarea curent obligatorie i s-a instituit tratament
hormonal. Astfel au nceput peregrinrile interminabile ale doamnei Olga Ivanovna prin spitale i
policlinici. ntre timp, bolile nu o prseau, ba chiar apruser altele noi s-a dezvoltat
ostehondroza, cu dureri atroce n coloan. Tratamentele balneare, fizioterapia, masajul,
extensiile nu reueau s nlture durerea din coloan. S-a deteriorat subit i sntatea inimii,
nct medicaia cu ,,Cordaron nu mai era eficient.
Chinuit de durerile coloanei vertebrale, cuprins de disperare, Olga Ivanovna s-a adresat
profesorului de la Institutul Central de Traumatologie i Ortopedie din Moskova (ICTO) cu
rugmintea: Operai, tiai, pilii coloana, facei ce vrei, nu mai pot suporta!. S-a stabilit s fie
operat.
nainte de operaie, trebuiau efectuate obinuitele investigaii preoperatorii. n aceast
perioad Olga Ivanovna a ntlnit vindectori care se ocupau de purificarea organismului. Fr a
sta la ndoial, ea i-a urmat, i-a nsuit literatura de specialitate n acest domeniu, considerat
clandestin la vremea respectiv, i s-a documentat studiind cri semnate de P. Bragg, Walker
i Armstrong. Astfel a inceput lupta pentru sntatea sa, care s-a refcut atat de rapid incat
dup 2 luni de zile a devenit de nerecunoscut: schimbrile exterioare i interioare erau
uimitoare. Celelalte metode de tratament nu mai erau necesare. A urmat doar medicaia
hormonal, la care a renunat definitive abia dup 2 ani de eforturi enorme prin efectuarea
purificrii organismului i curelor de terapie prin foame. In consecin, in urmtorii 16 ani nu a
mai avut nevoie de concedii medicale i vizite prin spitale i policlinici incepuse o nou via
plin de realizri.
Finalizand specializarea, apoi perfecionarea in radiologie, O. I. Eliseeva a condus secia
de radiologie a I nstitutului de Cercetri tiinifice in Oftalmologie in cadrul Academiei de tiine
Medicale din Moscova, unde a primit calificarea de medic de categorie superioar. In paralel a
asimilat iridodiagnostica, acupunctura, auriculoreflexoterapia, homeopatia, fitoterapia. Dup
refacerea sntii sale, Olga Ivanovna a inceput sa-i ajute cunoscuii. Pe atunci metodele
neconvenionale de tratament erau interzise. Odat cu apariia posibilitii de a acorda in mod
legal ajutor prin metode netradiionale, Olga Ivanovna ,lsand bine organizat activitatea seciei
de radiologie din cadrul Institutului, impreun cu adepii si, in anul 1988, a deschis unul dintre
primele centre medicale de purificare i restabilire a organismului din Rusia.
5

Fiind o persoan cuttoare i creativ, O. I. Eliseeva asimileaz i in prezent noi si noi
metode ale medicinii neconvenionale (terapia Su Jok, diagnosticul i tratamentul dup metoda
lui P. Voll, diverse tipuri de masaj, terapie prin bioenergorezonan, metode de autoreglare,
autotrainingul meditativ), care, in complex cu procesul de purificare a organismului, redau
oamenilor nu numai sntatea fizic, dar ofer i o stare de optimism i incredere in posibilitile
lor nelimitate in meninerea sntii i modului active de via pentru muli i muli ani.
La momentul actual, O. I. Eliseeva conduce un Centru de Sntate. In cadrul acestui
Centru funcioneaz un staionar de purificare a organismului.









































6

Capitolul 1

CUNOTINE NECESARE PENTRU AUTOPURIFICAREA
ORGANISMULUI




Dragi cititori, v invit acum s v reamintii cunotinele colare despre procesul de
digestie al omului. Noi nu- l vom studia, ci doar vom incerca s inelegem mai bine acest proces.
Cu ce incepe digestia? La inceput a fost Cuvantul. Semnalul verbal vreau s mnanc
intr in sistemul nostrum nervos central(SNC), iar de acolo vine comanda: Tractul digestiv s se
pregteasc pentru primirea hranei!. Ca rspuns la comand apare imediat intrebarea fireasc:
Dar ce s mnanc, ce fel de mancare?. Presupunem c dintr-o oarecare cauz nu a urmat
rspunsul la aceast intrebare, atunci intr in proces simul mirosului. Mancarea are atatea
mirosuri!i in dependen de calitile lor pleac semnale in sistemul nervos central (SNC)
pozitive sau negative. Dar dac avem o deficien a mirosului?
Atunci startul la munc il d centrul optic. Noi vedem mancarea aspectul ei imbietor,
care excit pofta de mancare. Prin SNC semnalele vizuale aduc in stare de lupt sistemul
digestiv.
S admitem c avem probleme i cu vederea. Atunci in proces se implic limba, in
mucoasa creia se afl terminaiuni nervoase specifice, transformand-o intr-un organ gustativ.
Semnalele gustative prin SNC indic sistemului digestiv cate i ce fel de sucuri digestive,
fermeni, de care aciditate i alcalinitate e necesar pregtirii pentru digestia hranei.
Tractul gastrointestinal este adus in stare de funcionare pentru digestie sau de rezisten
fa de alimente. In organism, pe lang protecia funcional fa de alimentele necalitative,
exist i o protecie organic gradual, sub form de clapete i sfinctere. S ne amintim de
copilul, care nu poate inc exprima
prin cuvinte refuzul de a manca. El strange puternic buzele i dinii. S presupunem c prinii
contiincioi inltur aceast barier. Atunci intr in lupt limba, care impinge i scuip ceea ce
copilul nu dorete s mnance.




ROLUL CAVITII BUCALE IN PROCESUL DE DIGESTIE I
IN ELIMINAREA TOXINELOR DIN ORGANISM


Aadar, buzele, dinii i limba reprezint in ansamblul lor prima clapet organic in calea
avansrii bolului alimentar prin tractul digestiv.
Cavitatea bucal indeplinete cateva funcii in prelucrarea hranei:

1. Mrunirea mecanic a hranei cu ajutorul dinilor. I n acest proces limba ajut foarte mult,
amestecand i impingand alimentele dintr-o parte in alta. Cu cat hrana este mai bine mrunit,
cu atat mai bine se produce absorbia i interaciunea ei cu saliva. Exist o zical pe care ar
trebui s o reinem i de care ar trebui s inem cont cat mai des: Cinci minute de mestecare a
hranei, prelungete viaa cu un an.
7

2. Prelucrarea chimic a hranei cu ajutorul salivei, care conine fermentul amilaza, ce
descompune polizaharidele.
Coninutul de baz din alimente il constituie polizaharidele, adic glucidele compuse, care
nu pot ptrunde prin membrana mucoas i nu pot intra in circuitul sangvin i sistemul limfatic.
Incepand inc din cavitatea bucal, cu ajutorul fermentului amilaza din saliv, are loc
descompunerea polizaharidelor pan la monozaharide maltoza, care continu s se
descompun in intestinul subire. Polizaharidele ce nu s-au descompus in cavitatea bucal pan
la maltoz, fermenteaz formand alcool care contribuie la intoxicarea ficatului i a altor organe.
Iat de ce este atat de important ca hrana s fie bine mestecat i bine ptruns de saliv.
Sunt foarte importante urmtoarele monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza prezente
in produse naturale fructe. Ele sunt descompuse in totalitate de catre amilaza salivei. O mare
parte din aceti compui, adic derivai ai monozaharidelor, sunt asimilai de creier i de mduva
spinrii (69%).

3. Dezinfectarea mucoasei bucale i a hranei de ctre lizosomii salivei, cu coninut bazic.
Lizosomii dizolv microbii, paraziii, protozoarele in condiii de absorbie total a salivei de ctre
alimente, rezultand formarea unei paste lichide.
In cavitatea bucal se afl 3 perechi de glande salivare mari i multe glande mici (Vezi
fig.1). In decursul unei zile se secret pan la 1,5 l de saliv. Dac o persoan nu mestec, ci
doar inghite hrana sau, dac in timpul mesei, persoana in cauz se afl intr-o stare de
nervozitate, canalele excretorii ale glandelor salivare devin spastice (cu alte cuvinte, se
ingusteaz), blocand astfel eliminarea salivei in cantiti suficiente.

4. Protecia membranei mucoase a cavitii bucale. Glanda parotid produce un suc numit
mucin, bogat in proteine, care badijoneaz mucoasa bucal i limba, protejandu-le de aciunea
acizilor i a bazelor puternice coninute in hran. In procesele patologice ale glandelor parotide
(parotidit, cicatrici etc.) este diminuat secreia de proteine i sunt afectatai dinii, gingiile i
mucoasa oral.

5. Dezintoxicarea nlturarea toxinelor din organism. Inc I. P. Pavlov a observat c multe
procese patologice din organism i intoxicaii determin o hiperfuncie a glandelor salivare.
,,Importana fiziologic a acestor fenomene scria el const in faptul c unele substane sunt
eliminate din organism prin intermediul salivei.

6. Participarea n procesul metabolic. Saliva uman conine fermeni ce descompun glucidele
pan la glucoz, care este absorbit in sange inc din cavitatea oral. Sub aciunea fermenilor
salivari are loc transformarea parial a amidonului in glucoz.















8

Fig.1 Poriunea superioar a tractului digestiv
A rinofaringele, B-cavitatea oral, C poriunea laringian






ROLUL FARINGELUI IN DIGESTIE I IN PROTECIA
DE INFECII A ORGANELOR INTERNE

Faringele este o verig de legtur intre cavitatea nazal i oral pe de o parte, i esofag
i laringe, pe de alt parte. Din punct de vedere funcional poate fi divizat in trei poriuni:
rinofaringele, poriunea oral i poriunea laringian. (Vezi fig.1)
Rinofaringele este poriunea strict respiratorie. El incepe de la cavitatea nazal i se
termin la nivelul palatinului moale. In timpul deglutiiei, palatinul moale i uvula inchid total
rinofaringele, impiedicand astfel ptrunderea hranei in el. Aceasta este a 3-a clapet a cii
digestive. O particularitate a rinofaringelui o reprezint prezena orificiilor tubare ce unesc
cavitatea timpanic a urechii medii cu rinofaringele. De aceia in caz de edem sau infecie a
9

rinofaringelui in procesul inflamator este implicat i regiunea tubar(eustacheit) i urechea
medie (Vezi fig. 1).
Pe linia medie, la grania dintre peretele superior i posterior al rinofaringelui se afl
amigdala faringian. Lateral intre orificiile tubare (trompelor lui Eustache) i palatinul moale sunt
localizate perechea de amigdale tubare. Astfel in regiunea vestibulului faringian se formeaz un
inel de formaiuni limfatice, numit Inelul Waldeyer-Pirogov: dou amigdale palatine, doua
tubare, una faringian, una lingual, una sublingual, i mai jos o amigdal laringian. Inelul
limfo-epitelial joac un rol important. El indeplinete funcia de protecie, fiind o barier in calea
ptrunderii infeciilor in organism. Celulele limfoidale ale acestor formaiuni distrug i dizolv
microbii formand puroiul.
Foarte frecvent persoanele prezint modificri cronice i perturbri in drenajul inelului
limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Omul obinuindu-se cu aceast stare nu mai reacioneaz la
simptomele nesemnificative cauzate de aceste schimbri: o uoar durere sau senzaie de
mancrime in gat, rareori frisoane, dureri la deglutiia hranei tari, infundarea urechilor, rinoree
periodic. In asemenea cazuri deseori nu se ia nicio msur, i in condiii neagreabile rceal,
stres, supraalimentaie, indeosebi cu alimente bogate in amidon i glucide, se produce
ingustarea (spasmul) canalelor acestor glande, ca urmare se deregleaz subit drenajul limfatic,
crete edemul, se creeaz un mediu propice inmulirii microbilor, viruilor; se dezvolt faza
acut. Diagnosticele corespunztoare: rinofaringit, faringit, amigdalit, boal respiratorie
acut (BRA). Sistemul de aprare al organismului, prin intermediul edemului mucoasei nazale,
prin respiraia greoaie in mod reflex limiteaz aportul de oxigen, deci scade i concentraia
oxigenului in sangele arterial. Se tie c intr-o reacie chimic cu participarea oxigenului,
produsul finit este intotdeauna bioxidul de carbon. Cea ce inseamn c prin scderea aportului
de oxigen in esuturi i in circuitul sanguin, scade i concentraia de bioxid de carbon in ele (I n
edemul mucoasei nazale deseori pacienii se trateaz singuri utilizand picturi nazale, care duc la
lrgirea caillor nazale i prin urmare la creterea fluxului de oxigen.. Surplusul de oxigen (la
omul bolnav) determin un surplus de bioxid de carbon in sange ce duce la formarea acidului
lactic i a acidului carbonic. Balana acido-bazic (pH) a sangelui se inclin spre partea acid.
Devierea pH cu 0,4 0,5 provoac dereglri funcionale grave in organism de la cele psihice
pan la cele organice.
Exemplu. O pacient, B.O.V. in varst de 26 de ani, timp de 2 ani suferea de rinit
cronic, amigdalit, psihopatie, reacii alergice. Soul pacientei a relatat c suma cheltuit pe
tratamente echivala cu costul unui ,,Mercedes. Dup purificarea organismului i trecerea la o
alimentaie predominant alcalin, toate simptomele enumerate mai sus au disprut. Trecuse un
an i pacienta se simea in continuare foarte bine.
Durerea perceput la deglutiie face ca organismul in mod reflex s limiteze aportul de
hran. Durerea atenioneaz omul c trebuie in mod urgent s elibereze orgnismul de mucus,
edem, deeuri. E necesar s purificai organismul i s inei 2 zile de foame. Cu o asemenea
patologie sunt deasemenea muli pacieni. De regul,la ei sunt diagnosticate schimbri cronice in
stratul mucos al tractului gastro-intestinal. Zeci de pacieni de-ai mei au evitat operaia de
amigdalectomie datorit purificrii organismului, restabilirii funciilor intestinului subire i dietei.
Poriunea oral a faringelui reprezint partea de mijloc a acestuia, care comunic anterior
prin vestibulul faringian cu cavitatea bucal (a 2-a clapet), iar peretele lui posterior se afl la
nivelul vertebrei a I I I -a cervicale. Funcional, aceast parte este considerat comun aici are
loc alternative actul de respiraie i cel de deglutiie. Peretele posterior al orofaringelui conine
esut limfoidal, care se implic in procesul inflamator in cazul schimbrilor cronice ale inelului
limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Luand in consideraie nivelul de dispunere a peretelui posterior
al rinofaringelui, orofaringelui (baza cranian, vertebrele cervicale II I I ), este clar de ce in
procesele inflamatorii cronice sufer aceste vertebre cervicale, iar ulterior se dezvolt
insuficiena circulatorie cerebral.
10

Seciunea laringian a faringelui se situeaz in spatele laringelui. In afara actului de
deglutiie peretele anterior i posterior se ating reciproc i se despart doar pe perioada trecerii
bolului alimentar. Aceasta este a 4-a clapet in calea inaintrii hranei
O particularitate a peretelui laringian posterior o constituie membrane fibroas bine
accentuat, care desparte laringele in partea superioar de baza cranian, iar posterior de
corpurile vertebrelor cervicale.




CONEXIUNEA FORMAIUNILOR ANATOMICE ALE CAVITII
BUCALE CU FARINGELE I ORGANELE INTERNE



Dinii
In 1977 a aprut cartea autorului X. Leonard Ghid practic pentru specialiti in tratarea
dinilor i cavitii orale in care atrage atenia asupra eecurilor frecvente ale tratamentelor
stomatologice. In pofida artei stomatologice, bolile cavitii orale i a dinilor reveneau i deseori
duceau la extracii dentare. In cutarea cauzelor, X. Leonard a fcut cunotina cu metoda de
diagnostic a savantului german R. Voll.
Diagnosticul dup metoda R. Voll este bazat pe un fenomen cunoscut, i anume, c
rezistena sau intensitatea in punctele i meridianele pielii corpului uman, conform medicinii
chineze, este mai inalt decat in esuturile care le inconjoar. R. Voll, folosind aparate de
msur de o mare sensibilitate, a descoperit puncte i meridiane noi cu o intensitate i mai
inalt in special pe pielea palmelor i a tlpilor. Aceasta i-a permis s elaboreze metodica de
diagnostic a bolilor organismului uman dup punctele i meridianele deja cunoscute a i a celor
descoperite din nou.
Aceasta metod de diagnostic permite nu numai depistarea focarului patologic, dar i
stabilirea relaiei de interconexiune intre focar i organele interne. Organele interne bolnave
elimin produsele otrvitoare formate in ele in urma metabolismului deeurile (toxinele), in
sange i limf. Sangele i limfa circuland prin tot organismul, se debarasez de ele, aruncandu-
le, colectandu-le in focare localizate pe piele, mucoase, in esutul limfoidal, sau in cavitile
organismului, adic din interior spre exterior, ca s inlture astfel cat mai multe deeuri din
organele de importan vital.
La om, acest fenomen se manifest in diverse regiuni in mod diferit: la nivelul pieliiprin
reacii alergice, exeme, dermatite; la nivelul mucoaselor prin gingivite, amigdalite, rinite,
haimorite, faringite; la nivelul esutului limfoidal limfadenite, tonzilite; la nivelul cavitilor:
articulare artrite; paradentare stomatite etc. In acumulri importante de deeuri,
organismul incearc s le indeprteze mrind volumul focarelor patologice, astfel se formeaz
adenoizi, polipi, mioame, lipoame, se mrete volumul ganglionilor limfatici, al amigdalelor, al
granuloamelor paradentare i gingivale, a nodulilor hemoroidali, se mresc i cavitile
articulare, de asemenea iau natere noi caviti prin formarea de chisturi in diferite regiuni ale
corpului, inclusiv, in jurul rdcinilor dentare.
Atata timp cat organismul reuete s lupte cu deeurile in acest mod, bolile principale ale
organelor decurg asimptomatic, manifestandu-se numai prin simptoame secundare de focar,
cele care il deranjeaz pe pacient. La depistarea organului bolnav principal la pacient eu deseori
aud reproul: Pe mine nu m doare acest organ", sau: Eu am rezultate normale la analiza de
sange i urin. In asemenea situaii, imi amintesc o intamplare ce s-a petrecut in timpul
specializrii in diagnosticul radioizotopic la spitalul ce poart numele lui Botkin din Moscova.
Catedra a achiziionat primul aparat de import de diagnostic cu radioizotopi din Uniune. Pentru a
studia mai intai normalitatea, colaboratorii catedrei au selectat pentru aceast investigaie
11

voluntari studeni cu rezultate ideale ale analizelor de laborator i fr nici o plangere de
sntate. Dar mare a fost surpriza, cand s-au depistat procese patologice renale la 30% dintre
studeni, ba chiar au fost i subieci la care funciona doar un singur rinichi, iar cellalt avea un
mare defect. Organismul semnaliza despre patologia renal prin afeciuni dentare. Mai jos se
altur tabelul corelaiei dintre dini i diferite organe i sisteme.

Dintii Organele
Dintii de sus, din dreapta
1-2 Encefalul (emisfera stanga)
3 I nima (partea dreapta - afectiuni innascute)
4 Pancreasul
5 Plamanul drept
6 Rinichiul drept
7-8 Ficatul (lobul drept), inima (afectiuni dobandite)
Dintii de jos, din dreapta
1-2 Maduva spinarii
3 I ntestinul subtire (jumatatea dreapta)
4 Stomacul (cardia, curbura mica, partea dreapta a regiunii pilorice)
5 I ntestinul gros (regiunile din dreapta a vezicii urinare)
6 Ureterul drept, jumatatea dreapta a vezicii urinare
7-8 Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite)
Din stanga sus
1-2 Encefalul (emisfera dreapta)
3 I nima (regiunea stanga - afectiuni innascute)
4 Splina
5 Plamanul stang
6 Rinichiul stang
7-8 Ficatul (lobul stang), inima (afectiuni dobandite)
Stanga jos
1-2 Maduva spinarii
3 Duodenul, intestinal subtire (jumatatea stanga)
4 Stomacul (fundul, curbura mare, portiunea stanga a pilorului)
5 Colonul (regiunile din stanga, intestinul, rectul)
6 Ureterul stang, jumatatea stanga a vezicii urinare
7-8 Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite)
Tabelul a fost conceput dup datele X. Leonard i pe baza observaiilor personale ale autoarei.



Amigdalele
Pe baza datelor obinute in urma msurtorilor efectuate pe parcursul mai multor ani, R.
Voll a stabilit printre primii c fiecare pereche de organe interne influeneaz una din cele 5
glande limfatice din inelul Waldeyer-Pirogov. Numeroi medici mai interpreteaz c una din
cauzele dezvoltrii reumatismului, glomerulonefritei, infeciilor urinare etc., ar fi prezena
procesului patologic in amigdale. Neinelegand c aceasta este pentru organism o barier de
protecie i un container in care se arunc toxinele, microbii, otrvurile, deeurile din organele
interne, medicii, deseori, insistent recomand inlturarea amigdalelor la copii inc de la o varst
fraged. Ce rezult aceasta, judecai i singuri.
12

Pacientei. N.M.V. , in varst de 57 de ani i-au fost scoase amigdale palatine pe cand avea
18 ani. Peste 2 ani de la acest eveniment, a aprut o patologie a hipofizei i a creierului mijlociu.
Maladia se manifesta in exterior prin deformarea trsturilor feei, degetelor, mainilor i
picioarelor (acromegalie). Peste caiva ani au aprut dureri in articulaii, apoi dureri de inim.
Boala, dezvoltandu-se mai departe, a adus-o la invaliditate. Dar cauza principal a bolii era
slbirea organismului cauzat de aciunea stafilococilor - microbi, ce i-au gsit in organism un
mediu favorabil de via, din cauza absenei amigdalelor, extirpate inc in tineree. In crile de
medicin frecvent intalnim expresia: ,,Reumatismul linge articulaiile, dar muc inima. De
obicei eu mai adaug ,,Reumatismul se manifest prin amigdalite, linge articulaiile, muc inima
i vasele, dar rezid in rinichi . Iat de ce, dup inlturarea amigdalelor deseori apare o
perioad de linite a bolii. Agenii patogeni microbii stau la adpost in rinichii rbdtori, iar
cand funcia lor este dereglat,microbii ptrund in circuitul sanguin i ii manifest activitatea in
articulaii, vase sanguine i inim. De ce numesc eu rinichii rbdtori? Chiar dac sunt sntoi
numai 30%, ei sunt tcui, nu dau semne de boal, iar analizele de urin de cele mai multe ori
sunt normale.



METODE DE PURIFICARE ALE CAVITII BUCALE I ALE FARINGELUI

Toate cele relatate anterior, demonstreaz cat este de important pentru sntatea omului
igiena cavitii orale i a faringelui.
Splarea dinilor i a cavitii orale dimineaa i seara, dar i mai bine dup fiecare
mas. Se recomand splarea dinilor cu un amestec de bicarbonate i sare in proporii egale.
Splarea gingiilor se recomand de efectuat cu:
- infuzie de rostopasc: 1 linguri de frunze uscate i mrunite (rdcini), se acoper cu
200 ml de ap fierbinte, se las la infuzat 20 de minute. Se face gargara gatului, a dinilor
i a gurii o data sau de dou ori pe zi, fr a se inghii.
- ap de usturoi: un cel mediu de usturoi se zdrobete, se acoper cu ap fierbinte i se
las la infuzat 15-20 de min., pstrandu-l cald pan la temperature de 40 C (poate fi
acoperit cu un prosop) se strecoar; se spal gatul, gura i dinii. De preferat totui s se
fac gargarisme cu infuzie de rostopasc dimineaa, iar seara inainte de culcare cu infuzie
de usturoi;
- urin ( proprie, in stare proaspt ): pentru persoanele care au depit bariera
psihologic, s foloseasc jetul de mijloc a urinii matinale pentru gargara gatului, gurii i a
dinilor;
- decoct din scoar de stejar:peste 0,5 lingurie de scoar mrunit se toarn un pahar
de ap fierbinte i se fierbe 2-3 minute, se las la infuzat 15-20 de minute; se spal gatul,
gura, dinii; este foarte folositor pentru gingiile fragile care sangereaz uor.
Toate aceste gargarisme contribuie la tratamentul i profilaxia amigdalitelor, stomatitelor,
gingivitelor, paradontozei, periodontitei i a cariei dentare.
Curirea limbii. Dimineaa cu o linguri folosit special in acest scop, cu marginile
netede, se inltur insistent, dar cu atenie depunerile de pe limb incepand de la rdcin spre
varf. Apoi se spal cavitatea oral cu una din soluiile enunate mai sus.
Sugerea uleiului. Aceast metod de curire a fost propus de medical oncolog T. Carnot.
Probabil, in afara actului de digestie se secret saliv bogat in toxine, pe care noi o inghiim sau
o scuipm. Vindectorul Porfirie Ivanov recomand s nu se scuipe saliva, dar s se inghit,
atunci coninutul mic de toxine dizolvat in saliv,va stimula (autovaccina) eliminarea lor in
cantiti mai mari prin alte filtre: tractul intestinal, vezica biliar, ficat, rinichi, plmani, piele.
Astfel, tratamentul va aciona dup principiul remediilor homeopatice ,,similarul se
trateaz cu similarul in doze mici. In timpul sugerii uleiului, se produce dilatarea canalelor
salivare i dizolvarea depunerilor de sruri din respectivele canale, din glande i de pe suprafaa
13

dinilor. Canalele i glandele curate intensific eliminarea toxinelor din glandele salivare i prin
urmare din organe i sisteme. Fiecare gland salivar comunic prin cile limfatice cu anumite
organe i sisteme.
Indicaii pentru utilizarea acestei metode: cefaleia, sinuzite,amigdalite, otite, boli oculare,
periodontite, epilepsia, boli hematologice cronice, boli gastrice i intestinale, boli ale inimii, ale
plmanilor, boli ginecologice, encefalita. Se recomand de efectuat procedura de sugere a
uleiului inainte de a incepe purificarea ficatului.
Tehnica de aplicare. Se ia o lingur (nu mai mult) de ulei de msline, floarea-soarelui sau
de porumb se introduce in partea anterioar a gurii i se suge ca o bomboan. S nu se inghit
uleiul! Continuai s sugei timp de 15- 20 de minute, incercai sa v ocupai timpul cu ceva fr
s v concentrai asupra uleiului, pentru ca acest timp s treac uor i pe neobservate. La
inceput uleiul devine vascos, apoi lichid ca apa, dup care el trebuie scuipat. Lichidul scuipat
trebuie s fie alb ca laptele. Dac sugerea nu e complet, lichidul va avea culoarea galben.
Aceasta inseamn c data viitoare trebuie s prelungii timpul procedurii. Lichidul eliminat poate
conine microbi patogeni, de aceia lichidul se scuip in veceu sau chiuvet.
De preferat, ca aceast procedur s se fac dimineaa pe nemancate sau seara inainte
de culcare. Pentru accelerarea tratamentului, se poate efectua de cateva ori pe zi. I nainte de a
incepe tratamentul prin sugerea uleiului antrenaiv cu ap. Cand muchii feei sunt pregtii,
trecei la sugerea uleiului. In perioada de inceput, strduii-v s facei procedura intr-o
atmosfer linitit: trezii-v cu 20 de minute mai devreme. Obinuindu-v vei reui s v facei
treburile la buctrie (fr riscul de a il inghii).
Splarea rinofaringelui cu ajutorul ceainicului. Aceast metod trebuie s intre in ritualul
zilnic al toaletei de diminea.
Indicaii: inflamarea sinusilor paranazale (sinuzit maxilar, frontit i etmoidit), rinit,
amigdalit, chisturi ale sinusilor maxilare i ale altor sinusuri, lcrimaie, blefarit cronic,
conjunctivit.
Tehnica de aplicare. I ntr-un ceainic de infuzie se toarn 400ml de ap cald i se dizolv o
linguri de orice fel de sare: marin, gem sau de mas, se pot aduga 4 picturi de tinctur de
iod (dac nu avei intoleran la el). Se imbrac pe nasul ceainicului o tetin, la varful cruia a-i
fcut in prealabil o gaur cu diametrul de 3 mm. Este mai bine ca gaura s se fac cu un ac
incins, inepand varful tetinei de cateva ori, gaura trebuie s aib marginile netede .Apoi
deasupra chiuvetei, bii sau veceului inclinai capul (obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei) i
deschidei gura.
Varful tetinei se introduce in fosa nazal dreapt, iar lichidul va curge prin partea dreapt
a cavitaii nazale, prin sinusurile paranazale din dreapta,va trece apoi in sinusul frontal ,
etmoidal, maxilar stang, in partea stang a caviii nazale i din ea in exterior. Dac vei uita s
deschidei gura in timpul procedurii, apa va nimeri in gur, nu e ceva grav,doar c inghiirea
soluiei saline este neplcut. De aceia nu uitai sa inei gura deschis. Dup splarea unei
jumti, inclinai capul in dreapta, obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei, tetina se introduce
in fosa nazal stang.



ESOFAGUL I INTERCONEXIUNEA LUI CU ORGANELE

Esofagul este un conduct musculo-membranos ce acioneaz activ, care unete faringele
cu stomacul, a crei funcie principal este conducerea bolului alimentar in stomac. Esofagul
incepe la nivelul vertebrei cervicale a VI -a i se termin la nivelul vertebrei toracale a XI-a (Vezi
fig. 2).
Particularitile anatomo-fiziologice ale esofagului.
Pe tot traiectul su esofagul are 3 stramtori fiziologice cauzate de atingerea cu alte
organe:
14

- prima stramtoare in locul unde se invecinez cu lobul stang al glandei tiroide;
- a doua stramtoare la nivelul atingerii cu arcul aortei;
- a treia stramtoare la nivelul bifurcaiei traheii in bronhia stang.
La nivelul vertebrei toracale a VI -ea, grupul de ganglioni tranheo-bronici deseori ader
strans la esofag. La cele mai neinsemnate afeciuni ale organelor din vecintatea stramtorilor
apar urmtoarele simptome: dificultate la deglutiie(disfagie), senzaie de gadilare in timpul
mesei(discomfort), tuse la deglutiie, senzaie de nod in gat: accelerarea frecvenii cardiace la
primirea hranei.
E necesar de reinut c la apariia acestor simptome trebuie investigate urmtoarele
organe: glanda tiroid, aorta, bifurcaia traheii, plmanul stang, ganglionii traheo-bronici i
inima.
In afara de aceste stramtori fiziologice mai sunt i dou stramtori anatomice. La gura
esofagului, la nivelul vertebrei a VI -a cervicale, (a 5-a clapet in calea hranei) i a doua la
terminarea esofagului in locul trecerii prin diafragm ( a 6- a clapet) (Vezi fig.2).
Conform rezultatelor investigaiilor radiologice a pacienilor cu patologie a cavitii
abdominale, 30% din ei aveau hernii hiatale. La jumtate din ei aceasta era o slbire
innscut a inelului hiatal, iar la cealalt jumtate dilatarea inelului apruse ca rezultat al
alimentaiei incorecte.
Simptomele herniei hiatale se manifest prin dureri in regiunea superioar stang a
abdomenului, senzaie de greutate, dispnee(respiraie greoaie), palpitaii postprandiale (dup
mese), grea, uneori vom.
Esofagul mai are 2 dilataii fiziologicesuperioar i inferioar. La folosirea alimentelor
picante care excit mucoasa, in strile de stres in mod reflex apare spasmul regiunii abdominale
a esofagului i hrana se acumuleaz in dilataia inferioar, care poate s ii mreasc
considerabil volumul i s arate ca un stomac adugtor. In asemenea cazuri pacienii se plang
de senzaie de ,,nod, de plenitudine gastric, care este descris de ei prin expresia s-a blocat
mancarea in stomac .

STOMACUL

Stomacul este situat in regiunea medie superioar a abdomenului, sub diafragm (Vezi
fig. 2). La stomac deosebim 3 poriuni: cardia locul de intrare a esofagului in stomac( a 7-a
clapet in calea hranei), fundul sau bolta stomacului, corpul stomacului i pilorul locul de
ieire a hranei. Regiunea piloric se imparte in antrum sectorul situat imediat in apropierea
corpului stomacal i canalul piloric o poriune tubular ingustat, care comunic cu
duodenul.
Particularitile anatomice i fiziologice ale stomacului
Mucoasa stomacal conine 2 tipuri de glande: principale, ce elimin pepsinogen i
parietale, ce elimin acid clorhidric. Glandele pilorice conin numai glande principale, ce elimin
pepsinogen, ca urmare pilorul are un mediu alcalin. De aceia in faa glandelor pilorice se afl o
plic circular de strat mucos (sphincter piloric a 8-a clapet), care separ mediul acid al
stomacului de mediul alcalin al pilorului (Vezi fig. 2). In afar de aceasta, mai are i o valv
piloric(a 10-ea clapet) care regleaz trecerea bolului alimentar din stomac in duoden,
impiedicand refluxul hranei, care ar fi dus la neutralizarea mediului acid normal al stomacului .
De ce m rein in mod deosebit la descrierea atat de amnunit a acestei poriuni
stomacale inguste, alturate pilorului (pilorice)? Deoarece anume in aceast poriune a
stomacului se dezvolt cel mai frecvent eroziunile, ulcerile i bolile oncologice.





15

Fig. 2 Structura tractului digestiv


16


De-a lungul curburii mici, mucoasa stomacal formeaz numeroase cute longitudinale
alctuind calea gastric(vezi fig.2), care prin contracia muchilor devine pentru un moment un
canal de primire a hranei lichide (soluii saline i ap), prin care lichidele din esofag trec in pilor,
evitand poriunea cardiac a stomacului(vezi fig.2). Acest lucru se intampl pentru ca licidul s
nu perturbe procesul de digestie prin diluarea coninutului stomacal. La un stomac plin muchii
longitudinali se intind i nu sunt capabili s formeze un canal pentru lichide, ca urmare lichidele
nimeresc in corpul stomacal, diluand sucul gastric. Sucul gastric diluat nu are capacitatea de a
dizolva i de a descompune hrana de origine animal . De aceia se recomand a bea lichide
(sucuri, buturi, ceai) cu o or inainte de mas sau la o or dup mas (cel mai bine cu o or
inainte de mas sau la 2 ore dup mas).
Forma stomacului. I n activitatea mea de medic deseori stabilesc diagnosticul ptoz
gastric. Ce inseamn aceasta? Un stomac normal are form de corn i ocup o poziie oblic-
orizontal. In caz de intindere a stomacului , dup traumatisme sau ridicri de greuti stomacul
ia forma unui carlig, ocupand o poziie vertical. E firesc c la o asemenea deplasare in jos a
polului inferior stomacal, hrana nu mai poate fi evacuat rapid, staioneaz mult timp i se
diger prost, intr in putrefacie, fermenteaz.
Procesul de digestie din stomac. Sucul gastric descompune proteinele. Pentru ca
proteinele din hran s fie asimilate, este necesar descompunerea lor prin intermediul
fermenilor pan la stadiul de aminoacizi. In hipoaciditate, descompunerea i asimilarea
proteinelor alimentare este incomplet, fapt care duce la accelerarea descompunerii cu ajutorul
bacteriilor, putrefacia in intestinul gros. Ca urmare se formeaz multe substane toxice. Dac
aceste toxine (indol, scatol, fenol, eter sulfocianic etc.) sunt produse ntr-o cantitate mic, ele
sunt neutralizate in ficat. Abundena lor cauzeaz otrvirea organismului. In continuare hrana
din regiunea piloric a stomacului trece in intestinul subire.



INTESTINUL SUBIRE

Intestinul subire este format din trei segmente: duodenul cu o lungime de 25-30 cm;
jejunul lung de 2,7 m i ileonul de 4,2 m. Lungimea total a intestinului subire este de 6,5 pana
la 7-8 metri (Vezi fig. 2).
Particularitile anatomo-fiziologice ale intestinului subire
Duodenul ncalec ca o potcoav capul pancreasului, i cu concavitatea flexurii sale ader
la el (Vezi fig. 2). Poriunea iniial a duodenului alturat stomacului se numete bulb duodenal.
n schimbri patologice a poriunii pilorice stomacale coninutul gastric mpreun cu acidul
clorhidric nimeresc n bulbul duodenal. Membrana mucoas a bulbului este adaptat mediului
alcalin, n urma contactului cu continutul acid celulele ei se traumatizeaz, se inflameaz, si apar
eroziuni, ulcere si boli oncologice.
n duoden se deschide printr-un orificiu comun canalul coledoc al ficatului si canalul
pancreatic, prin care intr bila si fermentii necesari descompunerii grsimilor din hran.
Mucoasa intestinului subtire este dotat cu numeroase vilozitti ce posed n centrul lor
vase sangvine si un sinus limfatic. Vilozittile realizeaz functia de absorbtie a substantelor
nutritive, care au fost supuse actiunii sucului intestinal, eliminat de glandele intestinale.
n afar digestiei din lumenul intestinal are loc si digestia intrapariental. Ea este
efectuat de vilozitti minuscule, care sunt vizibile numai la microscopul electronic si care contin
fermenti digestivi.
Intestinul subtire are un aparat limfatic care inactiveaz substantele nocive si
microorganismele. Aglomerri de foliculi limfatici formeaz asa numitele plcile Payer si se
gsesc numai n ileon, partea terminal a intestinului subtire. n inflamarea plcilor Payer
deseori se stabileste diagnosticul de apendicit acut.
17

INTESTINUL GROS

Intestinul gros se intinde de la poriunea terminal a intestinului subire pan la orificiul
anal. El se divide in urmtoarele poriuni: cecul, cu apendicele vermiform; colonul ascendent;
colonul transversal; colonul descendent; colonel sigmoid i rectul. Lungimea total a intestinului
gros este de la 1 pan la 1,5 m. (Vezi fig. 3).
Particularitile anatomofiziologice ale colonului
In locul de ptrundere a intestinului subire in colon se afl a 10-a clapet in calea
propulsrii hranei (Vezi fig.2). Aceast clapet regleaz propulsarea hranei, impiedicand
reintoarcerea coninutului in intestinul subire unde exist un mediu alcalin, spre deosebire de
colon care are un mediu acid.
Cecul, fiind o prelungire a intestinului subire este localizat cel mai frecvent in zona iliaca
dreapt (abdominala inferioar). De la el pleac o prelungire vermicular apendicele cu
lungimea de 39 cm.
Doar fiinele erbivore au apendice, iar intestinul gros este destinat prelucrrii fibrelor
vegetale, deaceia peristaltismul in colon este incetinit. Dac coninutul intestinal trece prin
intestinul subire (cu lungimea de 7 metri) in decursul a 4-5 ore, atunci prin intestinul gros (cu
lungimea de 1,5-2 m.) parcurge in decurs de 12-18 ore. I n acest timp in intestinul gros, cu
ajutorul diverselor bacterii (pan la 400 de tipuri) se sintetizeaz din fibrele vegetale o serie de
vitamine importante (inclusiv vitaminele grupei B), aminoacizi, enzime, hormoni i alte
substane nutritive.
Mucoasa apendicelui este bogat in esut limfoidal, adic reprezint o amigdal
intestinala, care reine i distruge microorganismele patogene, din acest motiv el adesea se
inflameaz. In aceste cazuri chirurgii i internitii recomand s fie extirpat. Dar noi tim deja c
prin inlturarea barierei limfatice apare pericolul inmulirii i rspandirii microbilor in regiunile
mai profunde ale intestinului i a cavitii abdominale, fapt care se constat i dup operaiile de
apendectomie inlturarea apendicelui. Dar atunci cand exist indicaii vitale pentru operaie
inflamarea membranelor cavitii abdominale (peritoneului) intervenia chirurgical trebuie
efectuat urgent.
Apendicele este o glanda hormonal ce produce un ferment care regleaz peristaltismul
intestinului gros. La inlturarea apendicelui peristaltismul intestinului gros se incetinete i mai
mult, se rein materiile fecale i survine procesul de putrefacie.
I ntr-un intestin sntos, bacteriile acioneaz ca nite protectori ai omului. Ele posed
capacitatea de a suprima inmulirea bacteriilor patogene.
Substanele sintetizate in intestinul gros contribuie la creterea imunitii, i in consecin
realizeaz o protecie anticanceroas.
In intestinul gros se formeaz i se acumuleaz materiile fecale pan la expulzarea lor din
organism. Ca urmare a alimentaiei bogate in amidon i proteine se dezvolt procesul de
fermentaie i de putrefacie (Vezi fig.4).
Dopurile de gaze formate impiedic propulsarea materiilor fecale; in urma acumulrilor de
gaze intestinul gros se umfl, formand-se diverticuli (un fel de buzunare) unde materiile fecale
se aglomereaz intrand intr-o stare de putrefacie continu. La atingerea varstei de 40 de ani, la
om se acumuleaz de la 3 pan la 20 de kg de fecaloame (fecale petrificate) i alte mase in
putrefacie. Intestinul gros se extinde, se deformeaz, presand i deplasand din locul lor alte
organe ale cavitii abdominale, ducand la dereglarea funciilor acestora (Vezi fig.3 i 4). I n mod
deosebit sufer ficatul.





18

Fig. 3. Intestinul gros in stare normal. Corelaia cu centrele anatomice i cu afeciuni ale
organelor


Fig . 4. Aspectul intestinului gros in faza acumulrii deeurilor i in patologii

19

I n partea dreapta a abdomenului, acolo unde are loc trecerea colonului ascendent in
colonul transversal se formeaz un unghi, numit unghi hepatic ( localizat sub ficat)(Vezi fig. 3).
I n aceasta regiune, deseori se formeaz buzunare mari in care stagneaz fecaloamele o
mas voluminoas de materii fecale deshidratate. Deasemeni intestinul gros face o flexur i in
partea stanga a regiunii abdominale, la trecerea colonului transversal in cel descendent. Astfel
se formeaz un unghi, in care la fel stagneaz indelung masa de putrefacie, gazele, se formeaz
buzunare care apsa splina, stomacul,pancreasul ,,diafragma adiacenta inimii. Acest unghi
poart denumirea de unghi splenic. Urmtorul loc de stagnare a materiilor fecale, dopurilor de
gaze i a microbilor este intestinal sigmoid. Insi forma sa de ,,S favorizeaz acest proces. In
inflamarea intregului colon (colit), toata aceasta mas grea i umflat deformeaz, preseaz i
deplaseaz din locurile lor celelalte organe din cavitatea abdominala, rinichii,diafragma bazinului
mic. Apar dereglri funcionale ale acestor organe, sunt presate arterele, venele i nervii. Pe
lang afeciunile enumerate mai sus, se dezvolt boala hemoroidal, dilatri venoase in jurul
rectului, proctita (inflamaia rectului), boala varicoas a membrilor inferioare, inflamarea vezicii
urinare (cistita); la brbai adenomul de prostat, modificri ale testiculelor i a altor organe
sexuale. S nu credei c aceasta se ntmpl numai persoanelor obeze sau posesorilor burilor
mari. n timpul studiilor mele de perfecionare n radiologie s-a ntmplat odat ca profesorul s
atrne pe tabl radiografii ale colonului i ne-a cerut s le descriem (s stabilim diagnosticul). n
perioada respectiv pacientul, radiografiile cruia le examinam, era deja operat.Noi toi ca unul,
i noi eram 32 de persoane (dintre care jumtate erau doctori n tiine medicale i efi ai
seciilor de radiologie), am concluzionat dup radiografii cancer al intestinului gros. Profesorul
s-a amuzat copios de concluziile noastre: s-a dovedit c nu era cancer, ci un imens fecalom.
n urma proceselor de fermentaie i putrefacie n intestinul gros se formeaz substane
toxice i gaze. Substanele toxice reuesc s se absoarb n circuitul sanguin, i mpreun cu
sngele s se distribuie rapid la organe i sisteme. Acest fenomen, numit fenomen de
autointoxicare intestinal era considerat de I. I. Mecinicov principalul impediment n calea
longevitii. Unii fiziologi din perioada activitii sale au considerat c intestinul gros, fiind un
rudiment al strmoilor vegetarieni (maimuele) ndeprtai, nu-I servete la nimic omului. Ei au
propus ca colonul s fie nlturat din organism, iar intestinul subire s fie suturat de rect. Au
fost effectuate cteva intervenii chirurgicale de pe urma crora pacienii sufereau i mai mult.
Academicianul A. M. Uglov ,,a reabilitat definitiv intestinul gros. mpreun cu colegii si a
efectuat o serie de experimente i a constatat c microflora normal a intestinului gros particip
nu numai la procesul de digestie i la sinteza vitaminelor, aminoacizilor, hormonilor, enzimelor
din fibrele vegetale, dar mai sintetizeaz i aa numiii aminoacizi eseniali, din cauza crora s-
au iscat mereu dispute dintre vegetarieni i carnivori. nainte se considera c numai n produsele
din carne se conin aceti aminoacizi eseniali.
Funciile intestinului gros
De absorbie. In intestinul gros se absorb vitaminele,glucoza, aminoacizii, hormonii,pan
la 95% ap i microelemente preioase. S-a constat c fiecare poriune a intestinului gros intr-un
timp determinat alimenteaz anumite organe (Vezi fig.3).
De digestie. Elimin in lumenulul intestinal sucuri digestive cu o mic cantitate de
fermeni.
Energetic. Intestinul gros asemenea unui calorifer inconjoar la periferie intreaga
cavitate abdominal. Haustrele sale (dilatrile) unite cu un ligament ingust servesc pentru
descompunerea lent a fibrelor vegetale, in urma creia se degaj o cantitate imens de energie
i se produce o cretere a temperaturii. Aceasta energie inclzete toate organele din cavitatea
abdominal, protejandu-le de frig.
De excreie (evacuatoare). In intestinul gros se formeaz materiile fecale, iar de aici sunt
expulzate din organism.



20

TRATAREA INTESTINULUI GROS I MENINEREA
FUNCIONRII NORMALE A ACESTUIA

Dumneavoastr vei efectua purificarea organismului dup una din variantele
recomandate in capitolul 2 ,,Variante de purificare.
In continuare vei aplica toate procedeele recomandate de purificare profund a
organismului. Pe fondul purificrii profunde v vei ocupa i de ,,curenia intestinului gros. Ce
inseamn acest lucru? Trebuie sa curai intestinul gros de 2 ori pe lun prin splaturi i clisme,
iar cei care au apendicele extirpat o vor face sptmanal. Unii autori nu recomand alimentele
vegetale persoanelor cu apendicele inlturat. In nici-un caz s nu renunai la produsele
vegetale, doar in ele este salvarea intestinului gros. tii deja c fr apendice se diminueaz
peristaltismul colonului, iar prin ingerarea hranei bogate in amidon in el se dezvolt mai frecvent
i mai rapid procesele de fermentaie i putrefacie. De aceia persoanele crora li s-a extirpat
apendicele, trebuie sa-i curee mai des intestinul gros, adic cel puin o dat pe sptman. Un
colon curat v va rsplti cu un ten frumos i un aspect sntos al pielii, cu un miros plcut al
gurii i al corpului, cu voiciune, cu o minte clar i echilibru interior.
Acele persoane, care ani in ir au avut probleme intestinale, trebuie s fie in mod special
atente i rbdtoare cu colonul lor dup efectuarea purificrii. Dragi cititori, propriul vostru
organism v va ajuta.
Procedai in felul urmtor: seara in ajun (de la ora 20 pan la ora 22) intr-una din zilele
sptmanii, alese de dumneavoastr, curai intestinul gros. A doua zi nu mancai nimic. La
apariia discomfortului i a strii generale proaste se mai pot face in aceast zi 12 clisme. Dac
avei o stare generala bun, in ziua cand stai nemancat, nu mai avei nevoie s facei clisme. In
ziua urmtoare incepei s mancai ca de obicei, i incercai pe cat posibil s luai un dejun uor:
sucuri, compoturi, apoi mancarea dumneavoastr obinuit. In ziua de curare ,,ziua de
foame organismul insui va cura ca o bun gospodin acele organe i sisteme i va face
ordine acolo unde el consider aceasta extrem de necesar. In aceasta zi, se poate consuma pan
la un litru de ap, dup dorin, fiart sau filtrat (de preferat in cantiti mici i cat mai
frecvent).


Remedii populare pentru constipaie i afeciuni ale colonului
n ulcere, eroziuni ale stomacului sau intestinului, se mnanc pe stomacul gol, in decurs
de o lun 0,5 pahar de cartof crud nedecojit, dat prin rztoare amestecat cu 0,5 pahar cu chefir
sau acidofil. Dup administrarea acestui amestec nu se mnanc 3 ore. Pe parcursul zilei
respectai regimul alimentar cu care suntei obinuii.
n constipaii:
1. Se mnanc 2 mere nedecojite pe parcursul zilei.
2. Dimineaa, cu 2 ore inaintea micului dejun se dizolv in 2 pahare cu ap clocotit 2
lingurie de trae de grau,se las s se inmoaie bine i se mnanc ca o ca(terci). Nu
are contraindicaii, se poate intrebuina zilnic.
3. Peste o lingur de semine de chimen se toarn un pahar cu ap clocotit, se las la
infuzat 20 de minute. Se administreaz timp de 10 zile, cate o lingur impreun cu
semine de 34 ori pe zi, cu 2 ore inainte de mas.
4. Peste o lingur de semine de in se toarn un pahar cu ap clocotit, se lsa la infuzat 20
de minute. Se administreaz cate o lingur de amestec de 3 ori pe zi la o or dup mas
timp de 10 zile, incercai pe viitor s normalizai funcionarea intestinului gros printr-o
alimentaie adecvat.
5. Se mnanc inainte de culcare 2 portocale sau un grapefruit, sau se consum 100 ml de
infuzie cald din fructe de mce.
21

n cazul fecaloamelor, calculilor biliari i renali: se umple 2/3 de sticl cu ceap tiat
mrunt, se adaug pan sus vodc sau spirt, se inchide ermetic, se ine la cald sau la soare timp
de 10 zile. Se administreaz cate 10 picturi inainte de mese.
Purgative:
Infuzie de senna sau de scoar de cruin peste o linguria de plant uscat se toarn
de cu sear . pahar cu ap clocotit. Se bea dimineaa pe nemancate. Favorizeaz de asemenea
eliminarea bilei, nisipului din vezica biliar in duoden.
Pentru colonul aton, dilatat, chiar dac considerai c nu suferii de constipaie: peste 1
lingur de plant uscat de suntoare se toarn un pahar cu ap, se fierbe 10 minute. Se bea
cate 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu jumtate de or inainte de mese.
n constipaie cronic, ateroscleroz se recomand a se manca de 2 ori pe zi cate o
linguri de varz de mare uscat combinat cu salate, sup, ca(cereale fierte).


RECTUL

Rectul are funcia de a elimina materiile fecale din organism. Are dou sfinctere: superior
(a 11-ea clapet) in locul trecerii colonului sigmoid in rect (a 12 clapet) (vezi fig. 2) i inferior.
Sfincterul inferior este cel mai puternic, deoarece este format din 2 sfictere: intern si extern. I n
condiii normale, dup trecerea materiilor fecale sfincterul superior se inchide, iar dup
evacuarea rectului se inchide sfincterul inferior, adic rectul trebuie s fie permanent curat i
gol. In cazul constipailor frecvente sfincterul superior slbete i materiile fecale stagneaz in
dilataia ampular a poriunii superioare a rectului.
Particularitile poziionrii rectului. Posterior de rect se afl osul sacru i coccisul; anterior
cu segmentul su, neacoperit de peritoneu, rectul se invecineaz la brbai cu veziculele
seminale, canalele diferente, de asemenea cu o poriune lipsit de peritoneu a fundului vezicii
urinare, interpus intre ele, iar mai jos - cu prostata; la femei anterior se limiteaz cu uterul i
peretele posterior al vaginului pe tot traiectul su.
Din descrierea de mai sus a raporturilor topografice ale rectului cu alte organe, este
evident c i cele mai neinsemnate modificri patologice ale rectului vor afecta organele
invecinate. Masele de putrefacie reinute aici conin multe toxine i bacterii , de aceia pentru a
proteja organele adiacente in rect s-a dezvoltat o reea venoas foarte bogat, care colecteaz
toate aceste substane toxice i le transfer prin vena port in ficat unde sunt neutralizate.
Reeaua venoas este format din trei plexuri: intern (sub membrana mucoas), extern (care
inconjoar rectul) i inferiorin regiunea sfincterului extern anusului. Plexul venos intern
reprezint prin sine nite iruri de noduli venoi, aranjate in forma de inele. Sub aciunea
excitanilor,exesului de toxine, presiunii ei se mresc in dimensiuni luand forma unui ciorchine,
formand astfel hemoroizi interni.Aceti noduli sunt dureroi i deseori sangereaz, uneori destul
de abundent.
Dac persist constipaia habitual, atunci incep s se mreasc i canalele venoase
externe, luand form de ghemulee. Dup cum vedei, nu are nici un sens s fie
operai,inlturai nodulii hemoroidali interni, deoarece atata timp cat exist, ei colecteaz
substanele toxice, evitand in acest mod formarea nodulilor in jurul rectului. De regul, dup
intervenia chirurgical, care nu a eliminat cauza primar a bolii hemoroidale deeurile
acumulate in colonul adiacent lui i constipaia habitual apar noduli hemoroidali externi i
paraproctita (adic inflamaia esuturilor din jurul rectului).
De asemenea naterile, ridicarea greutilor mari, munca sedentar, constipaiile
habituale, eforturile, statul prelungit in picioare provoac creterea volumului plexului venos
inferior, formandu-se astfel noduli care uneori sunt dureroi i sangereaz. Ei de asemenea, nu
trebuie inlturai, deoarece sunt colectori de toxine i intr-o oarecare msur joac rol de barier
in calea spre circuitul sangvin. Venele inferioare ale rectului nu se vars in vena port (spre
ficat), ci in vena cav (spre inim), deci sangele nu trece imediat prin ficat pentru neutralizarea
22

toxinelor, ci se vars in atriul drept, iar de acolo prin ventriculul drept ajunge in plmani. Aadar,
meninerea in curenie a rectului este o garanie pentru sntatea plmanilor, i prin urmare a
rinoi orofaringelui.



Curarea rectului
Indicatii: hemoroizi, proctite, paraproctite (inflamaia rectului), inflamaii ale organelor
genitale feminine i masculine, tumori ale organelor genitale, polipi, chisturi, adenoame,
fibroame, mioame, eroziuni ale mucoasei, ulceraii, fisuri, fistule, secreii patologice rectale i
genitale.

Schema de utilizare

1-a zi
Incercai s evacuai intestinul gros pe cale natural inainte de a efectua microclisma,
dac nu reuii atunci facei o clism cu 2 litri de ap pe la orele 1920, cu o or inaintea
urmtoarei proceduri:
La orele 19: 30 20, preparai urmtoare infuzie: peste o linguri de plant uscat de
rostopasc se toarn 200ml de ap fierbinte, se mai fierbe 2 minute, se infuzeaz 20 de minute,
se las la rcit. La ora 21 aceast infuzie se strecoar i in stare cald (36 C) se introduce in
rect cu ajutorul irigatorului, avand grij s ungei in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent.
Incercai s stai culcat i s reinei in rect un timp cat mai indelungat infuzia de rostopasc.

2-a zi
La ora 20, se face o microclism cu 200 ml de ap fiart adus la temperature camerei,
dup ce ai uns in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent. Evacuai imediat coninutul
rectului.
La ora 21, se introduce cu para pediatric 10 ml de ulei sterilizat de ctin, de msline sau
de floarea-soarelui. Putei steriliza o cantitate mai mare de ulei, inandu-l intr-un vas astupat la
frigider. Inainte de utilizare, cantitatea necesar se inclzete.
Sterilizarea: intr-un vas curat (borcan, sticl) oprit cu ap clocotit se toarn uleiul, apoi
vasul plin se pune intr-o crati cu ap rece pe fundul creia se pune un prosop sau o hartie.
Cratia se pune la foc mediu i dup ce apa d in clocot se ine vasul cu ulei 40 de minute. Apoi
se rcete. Uleiul este gata s fie utilizat. Para se spal inainte in interior i in exterior cu ap
clocotit, chiar se poate fierbe (intr-o cratia cu ap timp de 35 minute). Strduii-v s inei
uleiul in rect un timp cat mai indelungat.

3-a zi
La ora 19 se taie mrunt un cel de usturoi, se toarn 200ml de apa clocotit peste el,
dup ce apa s-a rcit pan la 36C se strecoar prin tifon sau strecurtoare. La ora 20 facei
microclism cu infuzia de usturoi.

4-a zi
Repetai procedura din ziua a 2-a.

5-a zi
La ora 21 putei face o microclism cu mumio. In 200 ml de ap fiart, cldu se dizolv
mumio cat un varf de chibrit. Dup gradul de saturaie, soluia trebuie s fie mai deschis la
culoare decat mumio (ca un ceai de trie medie). Dac nu avei mumio, facei 2 zile de pauz
dup cea de-a 4-a zi i reluai procedura (de la 1-a la a 4-a zi) pan la dispariia simptomelor
23

bolii. Dac avei totui mumio, dup a 5-a zi facei o pauz de 3 zile. In continuare se fac
procedurile in aceeai ordine, cu pauze, pan la dispariia total a simptomelor.


PANCREASUL

Pancreasul este localizat in spatele stomacului, in regiunea superioar stang a
abdomenului. Este format din cap, corp i coad. Capul glandei este inclavat in cavitatea
duodenului i este dispus la nivelul vertebrei I I I -a lombare. Capul de form prismatic
intretaie posterior stomacul la nivelul coastelor XXI I -a ; coada este situat mai sus decat capul
i se apropie de partea inferioar a splinei. Lungimea total a glandei este de 12-15 cm (Vezi
fig.2).
Pancreasul secret suc pancreatic care intr in duoden i ia parte la digestia hranei. In
pancreas se gsesc insulie lobuli care sunt formaiuni endocrine, ce secret insulin
hormonul care regleaz nivelul zahrului in sange. Unii cercettori confirm c pancreasul
particip la hematopoez i la reglarea tensiunii arteriale (A. elagurov, 1962). Intrebuinarea in
alimentaie a cantitilor mari de zahr, a produselor de panificaie, a hranei prelucrate termic
atrag dup sine creterea nivelului de glucoz din sange, dereglri ale glandei tiroide i deseori
apariia diabetului zaharat.
Pentru funcionarea normal, pancreasul are nevoie de vitaminele grupei B, care ajut la
sinteza insulinei, iar dintre substanele minerale de sulf i nichel.
Surse de sulf sunt: varza (de Bruxelles, alb, roie) lptuca, cpunile, agriele,
glbenuul de ou, napii, ceapa, nucile i morcovii. Surse de nichel sunt legumele proaspete.
Pancreasul este foarte sensibil la substanele toxice i deseori se expune intoxicaiilor,
care se manifest clinic prin vom. Grea, diaree, slbiciune subit, transpiraii reci lipicioase,
temperatur ridicat, iar uneori prin pierdere de cunotin.
Pancreasul este sensibil la urmtoarele toxine din mediu: benzol, benzen, aceton,
tricloretilen, tetraclorur de carbon, poteniali cancerigeni (benzopiren, antracen etc.). Aceste
substane sunt produsele gazelor de eapament ale mijloacelor de transport automobile,
trenuri. De aceia se interzice culegerea ierburilor, ciupercilor, fructelor, legumelor, pomuoarelor
ce cresc de-a lungul cilor ferate i a oselelor.
Pancreasul este.de asemenea, sensibil la erbicide i ingrminte. Doar noi tim,c unii
oameni in goana lor dup profit, nu numai c folosesc chimicale din abunden pentru cultivarea
fructelor i legumelor, dar maii introduc cu seringele in pepeni substane pentru accelerarea
creterii i a coacerii.
V relatez din propria mea experien c pancreasul este un organ foarte receptiv la
metodele de tratament prin purificare atat in faza acut cat i in cea cronic. Am avut trei
paciente destul de tinere, pan in 36 de ani, care erau internate in secia de reanimare aproape
in fiecare lun, cu accese de pancreatit. Pentru a gsi cauza, chirurgii propuneau chiar
deschiderea pancreasului. Dar dup efectuarea purificrii organismului dup varianta a 6-a,
accesele au incetat. In prezent datorit electroacupuncturii dup metoda Voll, se obin rezultate
bune la pacienii cu diabet zaharat, insulinodependent.










24

FICATUL I ROLUL LUI N METABOLISM

Ficatul este cel mai voluminos organ glandular din organismul uman, greutatea lui variaz
intre 1,5 i 2 kg. Ficatul este situat direct sub diafragm, in partea dreapt al etajului superior al
cavitaii abdominale, la adult numai o poriune relativ mic a lui trece in stanga fa de linia
mediana. Ficatul este imprit in 2 lobi : cel drept care e mai mare i cel stang mai mic (Vezi fig.
2). Are structura lobular; lobulii sunt inconjurai de venule interlobulare, care sunt ramificaii
ale venei porte i de ramurile arteriale interlobulare. Intre celulele hepatice din care sunt
compui lobulii, trec canaliculele biliare, care prsind lobulii se scurg in canaliculele
interlobulare, apoi se unesc printr-un canal hepatic comun, ce se deschide in duoden. Endoteliul
capilar din interiorul lobulilor este format din celule stelate, care posed proprieti fagocitare
(capacitatea de a capta celulele strine, nocive i a le dizolva). Spre deosebire de alte organe, in
ficat intr concomitent artera hepatic i vena port, adic ficatul primete atat sange venos, cat
i arterial. Din ficat se elimin aproape jumtate din limfa intregului corp.
Ficatul este in acelai timp un organ digestiv, circulator i al tuturor tipurilor de
metabolism, inclusiv hormonal. El indeplinete mai mult de 70 de funcii. Voi reaminti pe cele de
baz.
Funcia de digestie. Ficatul sintetizeaz bila, care ptrunde in duoden. Bila ia parte la
digestia intestinal, contribuie la neutralizarea chimului acid, care vine din stomac; descompune
grsimile i favorizeaz absorbia lor, are o aciune stimulativ asupra peristaltismului
intestinului gros. I n decurs de 24 de ore ficatul elimin 11,5 l de bil.
Funcia de barier. Mucoasa vaselor hepatice i celulele speciale Kupffer absorb i
descompun substanele toxice. Academicianul I. P. Neumavakin numete ficatul cimitir pentru
trupulee. Impreun cu sangele i limfa in ficat, intr i celulele microbiene moarte, bacterii i
virui; protozoare (giardia, trihomona, gardnerella, chlamydia, opistorhis); viermi ascaride,
echinococi; celule de esuturi i celule sanguine. Ficatul trebuie de asemenea s neutralizeze i
microorganismele vii: virui, helmini, protozoare care vin odat cu sangele. Bolile cronice
latente furnizeaz ficatului o imens cantitate de trupulee i compui chimici nocivi ale
medicamentelor. In acest caz ficatul nu e capabil s inving o aa cantitate de compui nocivi i
ei ptrund in sange. Are loc intoxicarea intregului organism.
Funcia de aprare in patologii de digerare i de absorbie a proteinelor. Digerarea i
absorbia incomplet a produselor proteice in intestinul subire duc la descompunerea accelerat
cu ajutorul fermenilor bacterieni (putrefacia) a proteinelor, peptidelor i aminoacizilor in
intestinul gros. Ca urmare se formeaz produse toxice de putrefacie. La o cantitate mic a
acestor toxine ficatul, care funcioneaz normal, le neutralizeaz complet. La excesul de
substane toxice, ficatul nu reuete s le neutralizeze, ele nimeresc in sange, cauzand otrvirea
intregului organism, inclusiv i a ficatului, i la evoluia diverselor boli.
Participarea la circulaia sangvin. I n celulele reticuloendoteliale are loc scindarea
oxidativ a hemoglobinei i a altor celule sanguine, in urma creia se formeaz biliverdina
(pigment biliar de culoare verde). La reducerea bileverdinei se formeaz bilirubina (pigment de
culoare roie galben). Bilirubina impreun cu bila este eliminat de intestin. La atenuarea
funciei cilor biliare (dischinezie), circulaia incetinit a bilei, bilirubina din ea, se precipit in
canalele hepatice, vezica biliar, ductul choledoc, intestin, unde treptat se formeaz calculi
biliari, destul de mari cam de mrimea unei nuciasemenea unor pietre verzi. Uneori are loc
alipirea calculilor biliari de cei de colesterin, rezultand conglomerate de culoare galben-verzui.
Astfel treptat se deterioreaz funcia de secreie a bilirubinei de ctre ficat. Se mrete
coninutul bilirubinei in sange, are loc sedimentarea eritrociteor descompuse in celulele ficatului
i in organe, scade cu 2575 de ori activitatea mitotic a hepatocitelor (celule de protecie).
Secundar sufer pancreasul i tiroida (scade funcionalitatea lor).
Reglarea metabolismului colesterinei. Colesterina (colesterol) ptrunde in organism cu
grsimile din hran sau se sintetizeaz in organism, in principal n ficat. Colesterina este utilizat
de organism pentru sinteza hormonilor de importan biologic, mai ales a hormonilor cortexului
25

suprarenal i ale glandelor sexuale, i de asemenea a vitaminei D. Colesterina i fosfolipidele
sunt importante elemente structurale ale membranei celulare. Mecanismul de reglare a
metabolismului colesterinei nu este inc sufficient cercetat. Este de necontestat influena
sistemului nervos central asupra nivelului seric de colesterin, deoarece excitarea emoional
ridic nivelul acestuia (hipercolesterolemie).
In hiperfuncia tiroidei, a suprarenalelor i glandelor sexuale crete nivelul de colesterin,
iar in hipofuncie scade nivelul de colesterin. Colesterina neutilizat de organism este supus
descompunerii in ficat. Produsele descompuse se transform in acizi biliari i impreun cu bila se
elimin in intestin. La dereglarea metabolismului colesterinei, colesterina impreun cu eterii ei se
pot depune in hepatocite, celulele splenice, in aort, vase i piele. In consecin aceste esuturi
ii schimb funcia, se dezvolt ateroscleroza vaselor i se formeaz calculi de colesterin in
canalele biliare apariia litiazei biliare. Nivelul colesterolului variaz in dependen de anotimp,
varst, effort fizic i intelectual.
Sinteza fosfolipidelor. Importana fiziologic a fosfolipidelor este imens. Ele intr in
structura celular a esuturilor, mai ales a esutului nervos. In absena lor celulele ii pierd
integritatea. Fosfolipidele se formeaz in peretele intestinal i in ficat. Dar numai celulele
hepatice sunt capabile s le elimine in circuitul sanguin. La dereglarea sintezei fosfolipidelor in
ficat, in el se acumuleaz lipidele i are loc infiltrarea gras a ficatului. Iar cantitatea lipidelor in
ficat poate ajunge pan la 40-50% in loc de 5% cat este norma. In afar de aceasta, legturile
fosforice intr in structura ATP (adenozintrifosfatul), care este un acumulator fizic ce capteaz i
stocheaz 60-70% din energia organismului. La eforturile fizice i psihice, boli acute, organismul
folosete energia termic a acestor compui chimici.

Participarea la metabolismul glucidelor.
1. Din glucoz in ficat se sintetizeaz glicogenul-rezerv de carbohidrai. I n cazuri de
urgen (stres i foame) glicogenul se descompune (glicoliz) din nou pan la glucoz, care este
eliminat de ficat in circuitul sangvin. Pentru funcionarea deplin a celulelor nervoase
(neuronii), creierul are nevoie de un flux permanent de glucoz, deoarece el insui conine
rezerve foarte mici de hidrai de carbon.
2. O parte din glucoza, ce vine in ficat, se poate oxida cu eliminare de energie,
indispensabil organismului. O parte (30-40%) se transform in energie termic ce servete la
inclzirea corpului i o parte este transferat in mediul extern prin schimbul de cldur.
3. Glucoza din ficat poate servi ca surs pentru sinteza proteinelor i a lipidelor.
4. In ficat se pot sintetiza carbohidrai din produsele rezultate ale metabolismului lipidic i
proteic. Un produs intermediar al metabolismului glucidic i al unor aminoacizi, este acidul
piruvic. La dereglarea sintezei acestui acid, de exemplu la intoxicaii cu mercur, arseniu apar boli
ale ficatului atat de grave ca uremia (micorarea formrii i excreiei de urin), distrofia
hepatocerebral (boala Wilson-Konovalov), scleroz multipl, avitaminoza B.
5. Sinteza glicogenului din acid lactic. In timpul efortului fizic, in muchi se acumuleaz
acid lactic, la efortul fizic prelungit o parte din acidul lactic ajunge prin circulaia sanguin in
ficat. Din acidul lactic, un ficat sntos sintetizeaz glicogen, iar un ficat bolnav, plin de deeuri
colecteaz acidul lactic care din nou nimerete in sange i muchi. In urma surplusului de acid
lactic apare o slbiciune muscular miastenie.
Formarea corpilor cetonici. Ficatul este organul de baz, practice singurul in care se
formeaz corpii cetonici (acetonici) din acizii grai. In afeciunile hepatice are loc formarea
intens a corpilor cetonici, fenomen care dezechilibreaz metabolismul lipidic i scade energia, i
greutatea corpului.
Participarea la metabolismul proteic (schimbul de proteine). Produsele rezultate din
scindarea proteinelor peptide, aminoacizi vin din intestinul subire in ficat. Dereglarea
schimbului de aminoacizi poate duce la dezechilibrri mari ale activitii vitale a organismului.
Funcia de ureogenez. Ficatul protejeaz organismul de intoxicaia cu amoniac. Ureea,
propriu-zis, este un produs inofensiv i se expulzeaz din organism impreun cu urina. In
26

sangele oamenilor sntoi circul urme neinsemnate de amoniac. I n caz de dereglare a
ureogenezei in ficat sau la eliminarea prin rinichi a produselor rezultate din metabolismul proteic,
crete nivelul de azot rezidual in sange (serul sanguin), ducand la apariia unor boli grave:
anemie hemolitic, insuficien renal (glomeruloscleroz, glomerulonefrit, uremie etc.),
hipofuncia glandei tiroide i paratiroide, tulburarea metabolismului calciului, osteomalacie
(inmuierea oaselor), osteoporoz i altele.



SURSELE DE PTRUNDERE ALE TOXINELOR IN ORGANISM

Dependent de modul ptrunderii in organism, sursele de formare a substanelor toxice se
impart in 3 grupe:
1. Nivelul de dezvoltare a societii i modul de viaa al persoanei.
2. Bolile ereditare, bolile copilriei
3. Aciunea microorganismelor ce ptrund din exterior in organele interne sau formate chiar
in interiorul organismului.
Factorii responsabili din prima grupa de surse sunt:
Aciunea nociv a mediului extern.
Modul de via nesntos: fumatul, drogurile, alcoolul, supraalimentarea, excesul de
medicamente, etc.
Emoiile negative.
Efectele psihice a nevalorificrii calitilor personale.
I n a doua grup de factori responsabili de formarea substanelor toxice se pot include
urmtoarele:
Toxinele ereditare, ce se transmit de la o generaie la alta. Toxinele primite de copil inc
din burta mamei. Toxinele dobandite din perioada de sugar i a copilriei (infecii bacteriene i
virale). Predispoziia ereditar la tulburri de metabolism. Produse rezultate din metabolism.
Psihotoxine formate ca urmare a tensiunii psihice.
La a treia grupa de surse de toxine se atribui urmtoarele:
Toate microorganismele ce ptrund in corpul omului din exterior: viruii, microbii,
bacteriile, protozoarele, helminii, eczotoxine. Toxine excretate de microorganismele vii
exotoxine.
Substane toxice eliminate in urma dezintegrrii microorganismelor moarte,
endotoxine. (Apa clorurat aduce in organism bacterii moarte. Fierberea apei nu neutralizeaz
endotoxinele). Produse de dezintegrare celular a propriului nostru organism, rezultate de
aciunea microorganismelor, autotoxine. Substane toxice rezultate in urma tulburrilor
sintezei celulare, tisulare, ale componentelor sangelui i limfei, autotoxine.


MECANISMUL DEPUNERII DEEURILOR IN ESUTURI

S examinm tipurile de esuturi in care se depun deeurile.
esuturile epiteliale sau de grani. Aceste esuturi sunt localizate pe suprafeele care se
delimiteaz cu mediul extern, de asemenea cptuesc interiorul organelor cavitare i cavitile
corpului. Complexul de celule epiteliale sub forma de tuburi, sculee i alte structuri, formeaz
glande, dispuse in pereii organelor cavitare sau separat sub form de organe glandulare
(glandele endocrine, salivare, mamare, ficatul etc.). esuturile epiteliale indeplinesc dou funcii
de baz: de aprare i de secreie.
In dependen de organul pe care il acoper (cptuesc) esuturile epiteliale se impart in
ectoderme epiteliu de tip cutanat i endoderm. Aici intr epiteliul tractului digestiv, cilor
respiratorii, renal, foielor seroase ale pleurei i pericardului sacul seros ce inconjoar inima,
27

epiteliul mezenterului intestinal, organelor sexuale (genitale), membranelor cerebrale i
neuronale, endoteliului vascular,ce cptuesc in interior pereii inimii i vaselor, epiteliul
glandular ce tapeteaz glandele ,inclusiv, ficatul, epiteliul muscular.
esuturile conjunctive sau esuturile mediului intern. Ele nu comunic direct cu mediul
extern, difer mult dup proprieti i sunt unite intr-o singur grup pe baza dezvoltrii comune
din aceiai foi embrionar a mezenchimei. Dup funciile pe care le indeplinesc pot fi
imprite in trei grupe: prima grup indeplinete funcii de nutriie i aprare (esuturile lichide
sangele, limfa i esuturile hematopoetice); a doua grup cele cu rol de susinere
(esuturile conjunctive fibroase i esuturile scheletului) i a treia grup funcia de contracie
(esutul muscular neted).
Pentru esuturile conjunctive este caracteristic prezena unui mediu intercelular foarte
dezvoltat. El poate fi lichid (plasma sanguin, lichidul intercelular), gelatinos, semilichid
(cristalinul, corpul vitros al globului ocular) i fibros. esuturile conjunctive fibroase sunt
dispersate prin tot organismul i conin substan intercelular mezenchimul reticular.
esutul conjunctiv, intr-o msur mai mare mezenchimul su reticular, reprezint cel mai
mare sistem de filtrare tisular, in care sunt transportate substanele prelucrate de celule i
unde prin intermediul circuitului limfatic sunt transferate deeurile.
Anume aceste deeuri pregtesc terenul pentru numeroase boli infecioase,
microorganismele gsind aici un mediu optim de dezvoltare. Acumularea de deeuri in multe
esuturi provoac apariia bolilor cronice.



ETAPELE DE ACUMULARE A DEEURILOR N ORGANISM

In 1955 medicul german G. G. Rekeveg a formut teoria homotoxicologic (de acumulare a
deeurilor in organismul uman de autointoxicare). Conform principiului de baz al acestei
teorii, bolile sunt o reflecie a puterii de aprare a organismului impotriva aciunii toxinelor din
interiorul sau exteriorul su, coordonat de sistemul imunitar.
In dependen de tipurile esuturilor, G. G. Rekeveg a definit in lucrarea sa, 6 etape a
proceselor ce se desfoar in ele.
1. Stadiul de eliminare. Eliminarea fiziologic din esuturi a tuturor tipurilor de deeuri in
procesul de metabolism.
2. Stadiul de reacionare sau aciunea de rspuns a organismului la acumularea de deeuri
accelerarea anormal a evacurii tuturor tipurilor de deeuri din esuturi. Astfel poate
s apar ridicarea temperaturii, rinoree, tuse, transpiraii, diaree, secreii purulente,
dureri etc. De asemenea, pot aprea reacii inflamatorii in procesul de eliminare i
neutralizare a toxinelor.
3. Stadiul de acumulare i de repartizare a unei mari mase de deeuri acumulri uoare
de deeuri sub form de obezitate de gradul 1 sau, dimpotriv, pierderea in greutate,
creare de spaii noi de depozitare: lipoame, fibroame, ateroame, polipi, noduli hemoroidali
etc.
I n aceste stadii organismul face fa intr-o oarecare msur deeurilor prin expulzarea lor
periodic i prin acutizri. In cazul in care nu se purific organismul, procesul de acumulare a
deeurilor trece in stadiul urmtor, care se caracterizeaz prin ptrunderea deeurilor in
interiorul celulelor i distrugerea acestora. Iar in urma acumulrii deeurilor, se distrug i
asemenea structure intracelulare cum sunt fermenii i genele. In aceste stadii evolueaz mai
active bolile ereditare i crete predispoziia la ele. Primele 3 stadii pot fi considerate ca o
infiltrare tisular de deeuri, iar urmtoarele enumerate mai jos, ca o infiltrare celular a
deeurilor.
4. Stadiul de saturaie. Se manifest prin simptome subiective. Exist puine simptome
subiective, de aceia se stabilesc in mod frecvent diagnostic comune: distonie
28

neurovegetativ, migrene, climax precoce, tulburri de metabolism, osteohondroz
vertebral, sindromul oboselii cronice, uneori aceti bolnavi sunt categorisii ca
simulani. De aceia acest stadiu se mai numete tcut sau mut.
5. Stadiul degenerativ, de distrugere. Manifestrile obiective sunt terse, dar apar rezultate
pozitive la investigaiile de laborator. In acest stadiu apar afeciuni secundare: rinit
atrofic, pareze, atrofia nervului optic, ciroze i altele.
6. Stadiul de malignizare. In acest stadiu apar bolile oncologice i toate deeurile acioneaz
in complex.
In stadiile 4 i 6, organismul este expus deja unui inalt grad de aciune toxic a
deeurilor. In aceste stadii organismul incearc s prelungeasc viaa cat mai mult timp i
printr-un mod cat mai optim, eliminand deeurile impreun cu secreiile purulente prin fistule
sau boli de metabolism.
In alimentarea permanent a organismului cu deeuri, ele se repartizeaz intr-o anumit
ordine, determinat de structura tisular: iniial in straturile superficiale (esuturile epiteliale),
apoi in esuturile conjunctive corespunztor strilor lor de agregare:
- substane lichide sange, limf, lichid intercelular;
- substane semi-lichide (gelatinoase)corpul vitros, lichidul sinovial, cristalinul;
- esutul fibroscartilagiile, muchii, oasele etc. ;
- esutul ultra-fibros (la nivel celular)mezenchimul esutului reticular.
De aici rezult, c efectuarea purificrii organismului trebuie s se fac in aceeai ordine
de la organele localizate la suprafa spre cele localizate in interior.































29


Capitol 2

VARIANTELE DE PURIFICARE ALE ORGANISMULUI


Variantele de purificare ale organismului sunt expuse in ordinea complexitii lor i le
putei efectua in mod succesiv pe msura ameliorrii strii generale.
Contraindicaii generale pentru practicarea purificrii in absena supravegherii medicale:
- pe toat perioada sarcinii;
- boli aflate sub tratament hormonal mai bine de un an (astmul bronic, diabetul zaharat
etc.);
- ulcer gastric i duodenal in faza activ (necicatrizat)
- slbiciune general accentuat;
- boli infecioase acute cu caracter epidemic (hepatita epidemicboala Botchin, difteria,
meningita, tuberculoza);
- bolile oncologice.
Purificarea organismului se poate face in orice anotimp, lun sau perioad a fazelor lunii,
dac starea de sntate o cere.
In scop profilactic se recomand efectuarea purificrii organismului in perioadele:
- calendarului fazelor luniiin faza de lun plin;
- lunilor cu energie maxim a anumitor organe:
I anuarie vezica biliar
Februarie vezica urinar
Martie stomacul
Aprilie intestinul gros
Mai intestinul subire
I unie coloana vertebral
I ulie rinichii
August splina
Septembrie ficatul
Octombrie creierul
Noiembrie plmanii
Decembrie inima
- anotimpului cu energie maxim in conformitate cu data naterii:
Luna naterii Luna optim pentru purificare
I anuarie I ulie
Februarie August
Martie Septembrie
Aprilie Octombrie
Mai Noiembrie
I unie Decembrie
I ulie I anuarie
August Februarie
Septembrie Martie
Octombrie Aprilie
Noiembrie Mai
Decembrie I unie


30

VARIANTA I. PREGTIREA ORGANISMULUI SLBIT PENTRU PURIFICARE PRIN
INTERMEDIUL ENTERO-SORBENILOR*


*Enterosorbenii substane, ce posed capacitatea de absorbie a toxinelor din tractul gastro-
intestinal.

Indicaii:
- scderea subit a imunitii;
- slbiciune accentuat;
- boli dependente de tratament hormonal, boli grave indispensabile de tratamentul
medicamentos, in faza acut i cronic (astmul bronic, diabetul zaharat, insuficiena
renal);
- boli cardio-vasculare grave(boala ischemic a cordului in stadiul III- I V);
- pacienilor peste 70 de ani.
Contraindicaii nu exist.
Pentru aplicarea acestei variante este nevoie de cate o cutie din urmtorii enterosorbeni:
polifepan, enterosgel, sorbent MCC ( celuloz microcristalin).
Bolile menionate mai sus corespund stadiului 56 de acumulare a deeurilor, ce se
caracterizeaz prin blocarea funciei de filtrare la nivel tisular (mezenchimei) i celular. In aceste
stadii eliminarea rapid a deeurilor poate provoca autointoxicarea organismului, de aceia
procesul de purificare trebuie efectuat gradat in 3 etape.

1-a etap
Pentru inceput folosim enterosorbentul cu capacitatea de absorbie mai mic polifepan.
Deoarece sorbenii pot extrage microelementele i vitaminele necesare organismului se
recomand imbogirea hranei cu suplimente nutritive i mrirea consumului de produse
vegetale. Adugtor, va trebui ajutat organismul la evacuarea substanelor nocive prin intestine,
piele, i cavitatea oral.

Schema procedurii
1. In decurs de 9 zile, se respect regimul alimentar recomandat in Anexa 4. E de dorit s
se respecte orarul indicat al meselor.
2. Zilnic, in decurs de 9 zile, la orele: 7: 008: 00; 11: 0012: 00; 14: 0015: 00; 17: 00
18:00 (adic cu o ora inainte meselor), se administreaz cate 1 linguri din sorbentul polifenan,
dizolvat in 50ml de ap la temperatura camerei. Dup care se mai poate bea 50100ml de ap.
Pentru comoditatea utilizrii, punei intregul coninut al cutiei intr-un borcan cu capac filetat i
turnai in el ap cu 2 degete mai sus de nivelul sorbentului. Evitai uscarea excesiv a
preparatului, in caz de necesitate, adugai ap. In continuare vei lua cate o linguri de
enterosorbentul umed de polifenan, dup care se bea 50100ml de ap.
3. Suplimentai zilnic hrana cu 1 linguri de grau incolit combinat cu salat, sup de
legume (modul de preparare vezi capitolul 5 Microelementele in alimentaie).
4. Adugai in ca(cereale fierte)i supe pan la o lingur de trae de grau pe zi.
5. Adugai usturoi in salate, ca (cereale fierte)i supe,1-2 lingurie de varz de mare.
6. Folosii ap filtrat sau ap rece, sttut, se poate i de izvor. S bei ap mai des, dar
in cantiti nu prea mari: la fiecare 30 de minute cate 3 guri, sau la fiecare or cate 6 guri.
7. Zilnic la ora 7:00, facei detoxifierea cavitii bucale cu ulei vegetal (vezi capitolul 1).
8. Zilnic la orele 7:30 i 17:30, frecionai pielea intregului corp cu oet de mere sau alte
cu concentraia de 3%, la temperatura camerei; la orele 8:00 i 21:00 facei un du cald.
9. Zilnic la ora 20:00, facei o clisma evacuatoare (tehnica efecturii clismei vezi anexa 1)
Observaie: la a 6-a, 7-a zi de luare a polifepanului (sau a altui enterosolvent) se poate
31

inruti nesemnificativ starea general de sntate perioada crizei de acidoz inceputul
evacurii deeurilor. Nu trebuie s v ingrijorai, continuai purificarea.
In ziua de criz trebuie s facei 2 clisme de curire ( in total 4 l de ap), s v odihnii,
s mancai hran vegetal, s frecionai corpul cu oet dizolvat (de concentraie obinuit ca
pentru hran) i in caz de frisoane punei termofoare calde la picioare. Citii capitolul IV
Reaciile organismului pe perioada purificrii i indeplinii toate recomandaiile expuse acolo la
apariia fiecrui simptom. Criza de acidoz dureaz de obicei 12 zile.
Peste 9 zile de administrare de polifepan, facei 2 zile pauz fr enterosorbent i trecei
la a 2-a etap de purificare. Respectai in continuare toate celelalte recomandri (cu excepia
clismei evacuatoare).

a 2-a etap
La a 2-a etap de purificare se folosete enterosorbentul enterosgel sau MCC polimer
macro-molecular, preparat pe baz de siliciu.

Metoda de admnistrare:
Se ia enterosgel de 2 ori pe zi, cu 2 ore inainte de pranz i cu 2 ore dup masa de sear
(cin). Peste o lingur de enterosorbent (fr varf) se toarn 2 linguri de ap (rece de la
robinet), se amestec bine (timp de 10 minute) pn se obine o mas omogen. Apoi se inghite
acest amestec i se bea jumtate de pahar cu ap rece. Durata de administrare e de 7 zile.
Pe durata administrrii eterosgelului exist posibilitatea apariiei in a 56 zi a unei uoare
crize de acidoz. Cu procedeele de auto-ajutor vei face cunotin citind capitolul IV Reaciile
organismului pe perioada purificrii.
Continuai s facei clisme la fiecare a 2-a zi (peste o zi), deoarece purificarea intensiv,
inlturarea celulelor moarte i a deeurilor, cere splarea acestora. Numrul clismelor il vei
decide in funcie de starea dumneavoastr general, e de dorit sa le facei pan la ap curat.
Continuai s respectai recomandaiile, expuse la descrierea 1-ei etape de purificare, de la
punctul 3 pan la 9 .
Peste 7 zile de administrarea enterosgelului, facei 2 zile pauz i trecei la urmtoarea
etap de purificare.

a 3-a etap
A 3-a etap purificarea ficatului. Realizai-o dup varianta a I I -a i a IIIa, conform
indicaiilor expuse in variante. In a 7-a zi dup inceperea purificrii,conform variantelor, trecem
la etapa a 4-a de purificare a organismului.

a 4-a etap
Se continu purificarea cu enterosorbentul, prezent sub forma presat in tablet din
material de fibre de carbon activ pulverizat (framiat). El ajut la purificarea i tratarea
persoanelor care sufer de alcoolism i narcomanie.

Modul de admnistrare
1. Se mestec bine 1 tablet pe zi i se bea cu 1 pahar cu ap, la 2 ore dup mas, in
decurs de 10 zile.
2. Continuai s respectai recomandaiile 1-ei etape de purificare de la punctul 3 pan la
8.
3. Alimentaia conform anexei 4.
4. In cazul cand nu are loc golirea voluntar a intestinului gros de deeuri (actul de
defecaie voluntar) in decurs de 24 de ore, se fac clisme evacuatoare cu 24 litri de apa (in
dependen de cum v simii).
Peste 10 zile trecei la purificarea organismului cu ajutorul metodelor speciale (vezi
capitolul 3).
32

In lips comprimatelor de enterosorbent carbonic putei utilize enterosorbentul MMC
(celuloz microstructurat).
Metoda de administrare e aceiai, doar c in loc de tablet se ia o linguri de pulbere
MMC i se dizolv in 100ml de ap i bea o dat pe zi la 2 ore dup mas in decurs de 10 zile.
Restul de recomandaii sunt aceleai.
In lipsa enterosorbentului sub form de comprimate (este produs in oraul Harikov) i
sorbentului MMC, recomand ca dup a 3-a etap s trecei la purificarea organismului cu ajutorul
metodelor speciale.




VARAINTA II. PREGTIREA ORGANISMULUI SLBIT PENTRU PURIFICARE CU AJUTORUL
OREZULUI



Aceast variant de purificare se utilizeaz in cazul lipsei enterosorbenilor, indicaiile de
administrare rman similare celor din varianta I.
Contraindicaii nu exist
Procesul de purificare se petrece in 2 etape.

1-a etap
In seciunea Metoda de purificare a organismului cu ajutorul orezului , este expus
amnunit metodica de purificare. Indeplinii toate recomandaiile artate in aceast seciune.

Schema procedurii
1. I n decurs de 15 zile intre orele 7: 008:00, se mnanc pe stomacul gol orezul pus la
macerat. Dup masa de orez nu se mnanc in decurs de 4 ore.
2. I ntre orele 20: 0021:00 facei clisme de curire cu 2 litri de ap (Anexa 1). I n prima
sptman clismele se fac peste o zi, cu o lingur de suc de lmaie i 1 lingur de suc de sfecl.
In lips de lmaie facei clisma ori cu propria urin, adugand-o de la 1 lingur pan la 200ml,
sau cu infuzie de suntoare: peste 1 lingur de plant uscat se toarn 200 ml de ap clocotit,
se fierbe 12 minute i se strecoar prin sit in clism. In a doua sptman clismele se face
zilnic cu aceleai adugri.
3. Alimentaia vezi Anexa 4.
4. In continuare, ca in varianta I de la punctul 3 pan la 8.

a 2-a etap purificarea (curirea) ficatului
Curirea ficatului se face dup variantele II i III, conform indicaiilor, expuse in variante.
I n a 7-a zi de la inceperea curirii ficatului dup variante, trecem la prelungirea curirii
cu ajutorul orezului in decurs de 25 de zile. Ar fi bine s respectai acelai regim alimentar
conform schemei. Permanent adugai grau incolit, usturoi, trae i sucuri de legume.
Indeplinii toate recomandaiile seciunii Microelementele in sistemul alimentar.







33

VARIANTA III (PREVENTIV)

Se recomand tuturor in scop preventiv pentru purificarea ficatului. Se poate efectua o
dat la trimestru. Cu scop de tratament, aceasta variant se recomand bolnavilor, care prima
dat efectueaz purificarea in urmtoarele boli:
- diabetul zaharat (se poate i pentru insulino-dependeni);
- bolile cronice ale tractului gastro-intestinal;
- astmul bronic;
- boala ischemic a inimii gradul I, II; hipertensiune arterial cu valori inalte, istovirea
organismului, hipotensiune;
- reaciile alergice cu diverse tipuri de manifestri (inclusiv, eczeme, neurodermite,
psoriazis)
Contraindicaii: pancreatit acut i cronic.


Schema procedurii

I n ajun 16.00 Ultima mas.

17.00
Se bea sare amar de sulfat de magneziu (sau orice fel de sare
purgativ) 3 lingurie la un pahar de ap rece potabil. Se bea cu o
1 pahar de ap rece. n lips de sare ncepei purificarea fr ea.
Aceast condiie este de dorit, dar nu obligatorie. ncepei purificarea la
orele 21:00 cu procedurile de purificare.

21.00 Facei clism cu 6 litri de ap (vezi anexa 1).
1-a zi 8.00
Bei cte o de pahar cu suc de mere i n cursul zilei abinei-v de la
mncare.

10.00


14.00


20.00
Zdrobii 2 tablete de Alahol i dizolvai-le n 30 ml de ap i le
consumai. Sau dizolvai 2 ml de NO-SPA (drotaverin), (n fiole) n 30
ml de ap i bei-l.

21.00
Bei 50 ml de ulei de msline(sau orice ulei vegetal), apoi 30 ml de suc
de lmie. Fixai un termofor fierbinte (peste un prosop) n regiunea
ficatului (ficatul este proiectat n partea dreapt de la linia median a
abdomenului pe torace sub glanda mamar dreapt). Culcai-v pe
partea dreapt i stai 2 ore cu genunchii lipii de abdomen.

23.00
Eliberai-v de termofor i culcai-v. La apariia vomei mirosii usturoi
i masai punctul de proiecie a stomacului pe pavilionului urechii stngi
(vezi fig. 5).
a 2-a zi 6.00
Efectuai clism cu 6 litri de ap. Diet pe baz de legume, fr ulei. Se
d voie puin sare (pe vrful unui cuit).
a 3-a zi

Diet pe baz de legume cu ulei vegetal.
a 4-a zi etc.

Trecei la regimul obinuit de alimentaie.








34

Fig. 5. Punctele de proiecie de pe suprafaa anterioar a pavilionului urechii






VARIANTA IV (PREVENTIV)

Se recomand in bolile acute i cronice ale:
- tractului gastro-intestinal ( gastroduodenit, enterocolit, boala hemoroidal, colecistita
nebacterian);
- pancreasului (pancreatite);
- nasofaringelui, cilor respiratorii (rinite, faringite, laringite, amigdalite,traheite, bronite,
pneumonii, pleurezii);
- sistemului uro-genital (pielonefrite, pielonefroze, cistite);
- cardiopatia ischemic de gradul I, II, III, hipertensiune arterial, endocardit, miocardit
- articulaiilor i venelor (artrit, artroz, osteohondroz, boala varicoas a membrelor
inferioare ,tromboflebit, limfostaz).
Contraindicaii: diabetul zaharat, ulcer gastric i duodenal


35

Schema procedurii

n ajun 16.00 Ultima mas

21.00 Facei clism cu 6 litri de ap.
n 1-a zi 6.00 Facei clism cu 6 litri de ap.

7.00,
9.00
Se bea o jumtate de pahar de infuzie de amestecuri din plante.

13.00
(Compoziia i modul de preparare sunt expuse n Anexa 2).
Nu se mnnc toat ziua.

20.00 Se bea 2 ml de No-spa amestecat cu 30ml de infuzie de plante

21.00
Se bea 50 ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 1 linguri suc de lmie.
Legai un termofor fierbinte (nvelit in prosop) pe regiunea ficatului, culcai-v pe
partea dreapt pentru 2 ore cu genuchii strni de abdomen. n caz de pancreatit
se st 1 or pe partea stng a corpului, iar a 2-a or pe partea dreapt.

23.00 Scoatei termoforul i culcai-v.
2-a zi 6.00
Facei clism cu 6 litri de ap.
Dieta pe baz de legume, fr ulei
3-a zi

Diet pe baz de legume cu ulei vegetal,
4-a i n
continuare
Se trece la regimul alimentar obinuit.





VARIANTA V (PURIFUCAREA LIMFEI)

Recomandat n bolile:
- glandelor limfatice, limfostaz, edeme limfatice ale gleznelor i a altor regiuni ale corpului,
limfogranulomatoz.
Pacienilor slbii i celor peste 60 de ani cu urmtoarele boli:
- ale cilor respiratorii i sinusurilor paranazale, in faza acut i cronic;
- auriculare(otite);
- oculare (iridociclite, uveite);
- cardiopatie ischemic st. II i III ,aritmii cardiace cu excepia celor
paroxistice,hipertensiune arterial;
- tromboflebite cronice;
- boli cronice ale sistemului urogenital ;
- artroze, artrite cu edeme articulare, osteohondroz vertebral.
Indicat pacienilor slbii.
Contraindicaii: Diabetul zaharat; Alergia la citrice.








36

Schema procedurii:

n ajun la ora 19.00 Se bea o soluie de sulfat de sodiu (o lingur la un pahar cu ap
potabil rece) sau sruri de magneziu (3 lingurie la un pahar cu ap).
Utilizarea srurilor nu este obligatorie. V putei lipsi de ele.
20.00
Facei clism cu 46 litri de ap.
1-a zi 8.00
Se prepar 1 litru de suc din amestecuri de citrice (3-4 fructe de
grepfrut, 23 lmii, iar pn la volumul necesar portocale). Se
dilueaz cu 1 litru de ap fiart sau rcit, sau ap filtrat de la robinet.
Se amestec pn la omogenizare i se bea pe perioada zilei cte
jumtate de pahar la fiecare 30 de minute, pn consumai ntreaga
cantitate, sau cte un pahar la fiecare or. n 1-a, a 2-a i a 3-a zi nu
se mnnc.
20.00 Facei clism cu 2 litri de ap, la care adugai sucul a 12 lmi sau
12 pahare de urin proprie.
a 2-a i a 3-a
zi

Repetai ntregul program al 1-ei zile. n stare de slbiciune puternic
sunt suficiente 2 zile. n a 3-a zi trecei la alimentaia cu sucuri
proaspete de legume, citrice, salate i supe de legume fr ulei. Se
poate aduga puin sare un vrf de cuit.
a 4-a zi Se consum sucuri de legume, fructe numai n stare crud (vezi Anexa
3).
a 5-a zi
Trecei la modul de alimentaie obinuit,preponderent fructe i legume.




VARIANTA VI (PURIFICAREA LIMFEI I A FICATULUI)

Recomandat in bolile:
- glandelor limfatice, limfostaz, edem limfatic;
- cilor respiratorii i sinusurilor paranazale In faza acut i cronic, auriculare (otite),
oculare (iridociclite, uveite );
- cardiopatia ischemic gradul II i III; aritmii cardiace (cu excepia fibrilaiei atriale),
hipotensiune;
- tromboflebite cronice;
- boli acute i cronice ale sistemului urogenital;
- artroze, artrite cu tumefierea articulaiilor, osteohondroz vertebral.
Recomandat pacienilor in putere.
Contraindicaii: diabetul zaharat; alergie la citrice.

Schema procedurii


n ajun 19.00 Se bea o soluie de sulfat de sodiu (o lingur la 1pahar cu ap ) sau sruri de
sulfat de magneziu (3lingurie la un pahar cu ap )
V putei lipsi de utilizarea srurilor.
20.00 Facei clism cu 46 litri de ap.
1-a zi 8.00 Preparai doi litri de amestec din suc de citrice cu ap (modul de preparare este
expus n varianta precedent). Iniial se bea 1 pahar cu amestec ,apoi pe
perioada zilei cte o jumtate de pahar la fiecare 30 de minute, pn
consumai ntreaga cantitate.
Nu mai mncai toat ziua.
37

22.00 Facei clism cu 2 litri de apa si sucul a 2 lmii.
2-a zi Pn la ora 19,00 repetai ntregul program al 1-ei zile. (cu excepia clismei de
la ora 22.00).
20.00 Se zdrobesc dou tablete de Allohol, se dizolv n 30ml de ap i se nghit.
21.00 Se beau 50ml ulei de msline (sau orice alt ulei vegetal) dup care nc 30 ml
suc de lmie. Fixai un termofor fierbinte nvelit n prosop pe regiunea de
proiecie a ficatului,culcai-v pe partea dreapt a corpului i stai aa 2 ore, cu
genunchii strni de abdomen.
23.00 Eliberai-v de termofor i culcai-v.
a 3-a zi 6.00 Facei clism cu 6 litri de ap. Consumai sucuri din legume , fructe i legume
crude fr ulei.
a 4-a zi Vezi sistemul de alimentaie a 1-ei perioade de timp dup purificare (vezi
Anexa 4).



VARIANTA VII ( CURATIV)

Recomandat in bolile tractului gastro-intestinal:
- ulcer gastric i duodenal;
- gastroduodenit eroziv;
- entero-colit eroziv;
- sigmoidit;
- boala hemoroidal in faza acut;
- pancreatita subacut
- colicistita subacut;
- diabetul zaharat insulino-independent (tip I I ).
Contraindicaii: slbiciune foarte accentuat

Schema procedurii

n ajun 16.00 Ultima mas.
18.00 Se bea 1 pahar de infuzie cald din amestecuri de plante (compoziia
amestecului i modul de preparare sunt relatate n Anexa 2).
20.00 Facei clism cu 6 litri de ap.
1-a zi 6.00 Se bea jumtate de pahar de fiertur de cartofi, varz (se fierb pn la capt
fr sare sau ulei, ca pe o sup, apoi se strecoar).
13.00 Nu se mai mnnc altceva.
18.00 Bei 2 ml de No-spa n amestec cu 30 ml infuzie de plante.
20.00 Bei 50ml ulei de msline (sau al ulei vegetal) dup care mai bei 1 lingur suc
de lmie. Legai un termofor cald pe partea dreapt a corpului i stai n
poziie culcat pe aceast parte timp de 2 ore, cu genunchii strni spre
abdomen.
22.00 Eliberai-v de termofor i culcai-v.
2-a zi 6.00 Facei clism cu 6 litri de ap.
7.00 Bei cte jumtate de pahar de infuzie cald din amestecul de 10.00 plante
(modul de preparare i compoziia sunt relatate n Anexa 2),
9.00 Bei 1/2 pahar suc de cartofi proaspt pregtit.
13.00 lsai 30ml de infuzie pentru ora 17.00.
14.00 Bei 1 pahar de fiertur de cartofi i varz.
38

17.00 Se bea 2ml de No-spa amestecat cu 30ml infuzie de plante.
20.00 Bei 50 ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal), dup care mai bei1 lingur
suc de lmie. Fixai un termofor cald pe regiunea ficatului,culcai-v pe partea
dreapt i stai aa 2 ore cu genunchii strni spre abdomen.
21. 00 Se bea 30 ml de ulei de msline(sau alt ulei vegetal), apoi 1 lingur de suc de
lmie. Umplei termoforul cu ap cald i fixai-l pe zona ficatului pentru 2
ore.
23.00 Scoatei termoforul i culcai-v. La apariia senzaiei de grea mirosii un
cel de usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului de pe pavilionul
urechii stngi (vezi fig. 5).
3-a zi 6.00 Facei clisme cu 6 litri de ap
n
continuare
n ziua 3-a
i
a 4-a
La fiecare 2 ore se bea cte pahar (jumtate de pahar) suc din cartofi sau
sup de legume(fiertur din cartofi i varz). ntre prii a 4-a zele de suc sau
fiertur de legume se bea cte 0,25 (un sfert)pahar infuzie din amestecuri de
plante (vezi Anexa 2). n a 4-a zi se pot consuma legume fierte.
Din a 5-a
zi
Se trece la alimentaie obinuit, de dorit s fie preponderent cu legume i
fructe.



VARIANTA VIII (CURATIV, CU ACIUNE FOARTE PUTERNIC)

Este recomandat persoanelor cu orice fel de indispoziie, cauzat de acumulrile mari de
deeuri in organism (cu excepia bolilor enumerate mai jos).
Contraindicaii: ulcer gastric i duodenal (in faza de acutizare); diabetul zaharat; astmul
bronic (aflat sub tratament hormonal); hipotensiunea arteriala cu valori mai mici de 100mm a
coloanei de mercur (Hg); aritmii cardiace; boala ischemic a cordului de gradul III. Nu se
recomand persoanelor ce au trecut de varsta de 60 de ani.

Schema procedurii

n ajun 16.00 Ultima mas.
18.00 Se dizolv 3 lingurie de sare purgativ de sulfat de magneziu (sau alt sare
purgativ) ntr-un pahar cu ap i se bea, dup care se mai bea 0,51 pahar
de ap rece.
20.00 Facei clisme cu 6 litri de ap.
1-a zi Nu se mnnc toat ziua.
6.00 Bei sare purgativ (3 lingurie la 1 pahar cu ap) apoi nc 0,5--1 pahar de ap
rece.
7.00 Facei clisme cu 6 litri de ap.
11.00 Bei sare amar (de sulfat de magneziu-3 lingurie la un pahar cu ap), apoi
0,51 pahar cu ap rece. Pe parcursul zilei bei ap la dorina, fr restricii.
19.00 Facei clisme cu 6 litri de ap.
2-a zi Nu mncai toat ziua.
6.00,
8.00
Bei cte pahar de infuzie din amestecuri de plante (compoziia i modul de
preparare sunt expuse n Anexa 2). n aceast zi strduii-v sa bei mai puin
ap(100 200ml). 10.00,
12.00
39

19.00 Se beau 100ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc de
lmie. Poriile de ulei i suc recomandate se pot repartiza pentru 3 prize
(18.00, 18.30, 19.00). Fixai un termofor fierbinte nvelit n prosop pe regiune
de proiecie a ficatului i stai culcat pe partea dreapt 2 ore cu genunchii
strni spre abdomen.
21.00 Bei 75ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal) apoi nc 50ml suc de lmie.
Fixai un termofor fierbinte pe regiunea ficatului pentru nc 2 ore,culcndu-v
pe partea dreapt ca n exemplele de mai sus.
23.00 Se beau 50 ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc de
lmie, fixai termoforul fierbinte pe zona ficatului si stai culcat 2 ore pe
dreapta cu genunchii strni.
24.00 Eliberai-v de termofor i ncercai s dormii. La apariia senzaiei de grea
mirosii un usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului pe pavilionul
urechii stngi (vezi fig. 5).
3-a zi 6.00 Facei clisme cu 6 litri de ap. Mai departe respectai etapele ieirii din
purificare (vezi Anexa 3).




VARIANTA IX (CURATIV, CU ACIUNE FOARTE PUTERNIC, CU PURIFICAREA
INTENSIV A INTESTINULUI SUBIRE)

Se recomand in toate bolile cronice cu excepia celor enumerate mai jos.
Avantajul acestei variante este eliberarea rapid a tuturor regiunilor tractului digestiv de
fecaloame i dopuri de gaze. In helmintiaze (infestarea cu helmini) se reuete expulzarea unei
mari cantiti de helmini.
Contraindicaii: toate tipurile de edeme; astmul bronic; diabetul zaharat; ulcer gastric i
duodenal in faza de acutizare; boli acute a organelor digestive (colit, gastrit, colecistit,
pancreatit, apendicit, boala hemoroidal, tuberculoza i cancerul intestinal). Nu este
recomandat aceast variant persoanelor slbite, in stri febrile, cu hipertensiune arterial cu
valori inalte (mai sus cu 20-30mml a coloanei de mercur fa de valoarea normala individual),
accese cardiace; aritmii; pacienilor, care sunt intuii la pat din oarecare motive, inclusiv i cei
cu obezitate de gradul I I I ; persoanelor, care muli ani la rnd sufer de constipaie habitual i
celor peste 60 de ani, dac anterior nu au practicat purificarea.
In aceast variant de purificare se folosete metoda veche indian Shank Prakshalana,
care const din consumarea apei srate, care cu ajutorul unor exerciii speciale este impins prin
toate regiunile colonului i eliminat prin rect.

Schema procedurii

n ajun 16.00 Ultima mas
20.00
sau
22.00
Facei clisme cu 6 litri de ap
1-a zi 9.00 Renunai la micul dejun. Pregtii 6 litri de ap la tde 40 45 C ( tceaiului
fierbinte). Dizolvai n ea sare de buctrie n dosajul, 2 lingurie rase la 1 litrul
de ap. Bei pe stomacul gol, cte un pahar din aceast soluie. Dup fiecare
pahar consumat se fac o serie de exerciii (vezi fig. 6).




40

Fig. 6. Seria de exerciii la variantele de purificare (Shank Prakshalana)




Exerciiul 1. I ntinderea.
Poziia de baz. Stai drept cu picioarele deprtate la distana umerilor (3035cm), tlpile
paralele .
1. Degetele inlnuite, ridicai mainile de asupra capului. Ridicai-v pe varfuri i intindei-v
cat putei.
2. Lsai-v pe tlpi, relaxand uor mainile fr a le cobori. Repatai de 4 ori. Exerciiul
intinde stomacul pe vertical deplasand ap in partea inferioar a lui.


Exerciiul 2. Inclinrile laterale (micrile)
Poziia de baz. Stai drept, cu picioarele deprtate la 30-35cm, tlpile paralele.
1. Inlnuii degetele fr s unii palmele, ridicai mainile deasupra capului cu palmele
ridicate in sus. Intindei-v uor.
2. Inclinai-v in dreapta, in poziie strict vertical, bazinul fiind fixat (nu se mic). Fr a
v opri inclinai bustul in stanga. Capul se va afla mereu intre maini.
3. Fr a v opri inclinai energic bustul de 8 ori, alternativ in dreapta i in stanga. Aceste
micri deschid pilorul i la fiecare inclinare o parte din ap prsete stomacul ctre
duoden.


41

Exerciiul 3. Micrile de rotaie.
Poziia de pornire. Stai in picioare cu tlpile deprtate la 3035cm.
1. Intindei lateral braul stang pan la nivelul umrului. Ridicai braul drept la orizontal i
indoii- l pan degetele ating clavicula stang. Cotul drept la nivelul umerilor.
2. Rotii trunchiul i capul in stanga indreptand braul stang intins ctre spate cat mai mult
cu putin. Simultan vom urmri varful degetelor cu privirea.
3. Nu v oprii la sfaritul cursei, ci rotii trunchiul spre dreapta. Trecand de poziia iniial,
schimbai braele. Acum braul drept va fi intins lateral, iar degetele braului stang vor
atinge clavicula dreapt .
4. Executai rapid fr s v oprii 8 micri de rotaii alternative a trunchiului spre dreapta
i spre stanga.
Acest exerciiu face ca apa s inainteze din duoden in intestinul subire.


Exerciiul 4. Micri de rotaie din poziia culcat pe brae.
Poziia iniial. Intindei-v pe abdomen cu palmele orientate spre sol, plasate in dreptul
pieptului. Deprtai tlpile la 3035cm sprijinindu-v pe degetele picioarelor.
1. Ridicai trunchiul curband spatele pan braele devin intinse, fr a ridica coapsele.
Bazinul rmane jos,dar nu atinge podeaua. Corpul se sprijin numai pe palme i degetele
picioarelor. Ridicai capul privind spre tavan. Aceasta este poziia iniial. Putei continua
exerciiile din aceast poziie, fr s v mai aezai pe podea.
Dac v este greu s meninei trunchiul ridicat, sprijinii-v cu bazinul i coapsele de
podea.
2. Intoarcei capul, umerii i trunchiul spre dreapta pan ajungei s privii clcaiul stang. La
fel i umrul drept se rotete spre dreapta. Astfel coloana se rsucete i simii contracia
regiunii lombare.
3. Fr s v oprii, revenii la poziia de plecare cu coloana arcuit i imediat v intoarcei
spre stanga.
4. Facei alternativ cate 8 rotaii pe fiecare parte.
Datorit acestui exerciiu apa continu s inainteze in intestinul subire i va ptrunde in
intestinul gros.


Exerciiul 5. Rsucirea abdomenului.
Poziia iniial. Stai drept cu picioarele deprtate la o distan ce depete de 1,5 ori
limea umerilor, rsucind puin spre interior varful degetelor de la picioare.
1. Indoii uor genunchii i punei mana dreapt pe genunchiul stang. Braul stang intins
lateral.
2. Aezai-v pe vine, rsucii trunchiul spre stanga i aplecandu-v aducei mana dreapt
peste partea extern a tlpii stangi. Nu ridicai tlpile. In timp ce v aplecai intoarcei
spre dreapta coapsa stang presand abdomenul.
3. Schimbai mainile i reluai poziia iniial. Palma stang se las pe genunchiul
drept,mana dreapt se ridic. Repetai micarea de aplecare i rotire spre dreapta,presai
din nou abdomenul cu coapsa rsucit spre stanga.
4. Executai exerciiul de cate 4 ori pe fiecare parte.
Cele patru exerciii se execut in ordinea in care au fost descrise.
Datorit micrilor apa inainteaz in intestinul gros (colon) si trece mai departe in rect.





42

Continuarea procesului de purificare.
Dup ce ai consumat al patrulea pahar cu ap srat, trebuie s aib loc o prim ieire la
toalet cu evacuare de fecale. In cazul cand evacuarea nu s-a produs, se repet seria de exerciii
de dou ori (fr a mai consuma apa srat) i se va merge din nou la toalet. Continuai s
absorbii cate un pahar cu ap cu executarea exerciiilor i mersul la toalet, pan apa evacuat
devine la fel de curat, ca atunci cand am but-o. Dependent de impuritile acumulate in
organism se pot consuma de la 8 pan la 26 de pahare.


Indicaii suplimentare la metoda Shank Prakshalana din varianta IX
1. Dac nu are loc evacuarea apei, stomacul se umple i apare senzaia de grea. In acest
caz masai cu degetul mainii stangi (sau cu unghia ) punctul de proiecie a stomacului de
pe pavilionul urechii stangi pan la senzaia de durere suportabil. Concomitent, masai
abdomenul cu mana dreapt prin micri circulare de la stanga la dreapta de parc ai
impinge apa din el in direcia intestinului subire. Dup auriculopresopunctur, masai de
sus in jos mijlocul palmelor; dinspre zona de proiecie a stomacului spre zona de proiecie
a intestinului subire. (vezi fig.7, 8).
2. Dac dup al 6-lea pahar de apa srat consumat i executarea exerciiilor respective, nu
se va evacua intestinul gros, masai alternativ, in sensul acelor de ceasornic, centrul
ambelor palme cu varful bont al unui pix (proiecia intestinului subire), dup cum se
arat in fig. 7, 8. Apoi masai alternativ in direcia sgeilor, dup cum este artat in fig.
7, 8 zona de proiecie in palm a intestinului gros
Vei fi rspltii rapid cu dorina de a merge la toalet. Consumai apoi inc un pahar de
ap srat, facei exerciiile, masai palmele pan se deschide ,,sifonul intestinului.

Fig. 7. Palma dreapt (direcia micrilor de masaj)

43

Fig. 8. Palma stang


3. Pilorul nu se deschide uneori cum ar trebui, apa se reine in stomac, galgaie, apare
senzaia de greutate. In acest caz masai stomacul de la stang la dreapt i punctul de
proiecie a lui pe pavilionul urechii (vezi fig.5) pan simii uurare.
4. Prima evacuare a apei din rect, de obicei, are loc instantaneu, fiind necesar chiar
reinerea ei. Este posibil ca uneori un dop de gaze s impiedice evacuarea normal a
intestinului. In acest caz, dac nu apar rezultate dup prima ieire la toalet, executai
12 serii de micri sau facei exerciiul ,,lumanarea (stand pe umeri sau culcat pe spate
fig.9), fr s consumai apa srat.
5. Dac dup consumarea primelor 7 pahare de ap srat, nu avei scaun, va trebui s
facei o clism cu . 1litru ap dintr-un irigator. Din momentul deschiderii sfincterului
anal, apa se va evacua fr dificulti.
6. Splai cu ap cldu i ungei mucoasa anusului cu ulei vegetal sau crem nutritiv dup
fiecare scaun.
In caz de oboseal continuai procedeul dup 57min. de relaxare.









44

Fig. 9. Variantele exerciiului poziiei lumanarea


7. Cand considerai satisfctor rezultatul curirii intestinelor, bei 23 pahare cu ap
nesrat la temperatura camerei i declanai reflexul vomitiv. Astfel stomacul se va spla
i se va inchide sfincterul piloric.
8. Culcai-v i v odihnii jumtate de or. Nu mai consumai ap. Dup 30 min de la
terminarea procedeului se ia prima mas, care const din 2 linguri de orez fiert bine in
ap, astfel incat s se topeasc in gur, fr sare, zahr sau ulei. Consumai cat mai
puine lichide i nu mancai nimic toat ziua. Pan la ora 20.00 v odihnii.


Continuarea purificrii organismului nceput n aceast zi

20.00 Putei lua preparate medicamentoase cu aciune de dilatare a cilor biliare:
12 tablete de Allohol sau 1 fiol de No-spa diluat cu 25ml ap cald.
21.00 Consumai 7550ml ulei de msline (sau orice alt ulei vegetal nerafinat) i
nc 5030ml suc cald de lmie.
Apoi pn la ora 23,00 inei un termofor fierbinte (nvelit n prosop) pe zona
de proiecie a ficatului.
a 2-a zi Toat ziua nu se mnnc.
6.00 n caz c nu avei scaun, facei 3 clisme a cte 2 litri de ap fiecare.
8.00,
10.00,12.00
Consumai 0,5 pahar de amestec din plante dup recomandrile din Anexa
2.
19.00 Bei 5075 ml ulei de msline sau alt ulei vegetal, apoi nc 5030ml suc
de lmie, schimbai termoforul i fixai-l pe zona ficatului i stai culcat pe
partea dreapt cu genunchii spre abdomen.
45

21.00 Bei 50 75ml ulei de msline sau alt ulei vegetal i 3050ml suc de
lmie, pregtii termoforul cu ap fierbinte i fixai-l pe zona ficatului.
Continuai s nclzii ficatului pn la ora 23.00.
Apoi scoatei termoforul i v culcai.
a 3-a zi 6.00 Facei clism cu 6 litri de ap. Mai departe vezi Anexa 3ieirea din procesul
de purificare.


VARIANTA X (RAPID)

Aceast variant este o metod rapid de purificare i este destinat oamenilor de afaceri,
care pot sa-i acorde din programul lor incrcat de munc, nu mai mult de 2 zile pentru
purificarea propriului organism.
Metoda are un efect puternic, de aceia este indicat persoanelor cu constituia fizic
solid. Poate fi aplicat atat cu scop profilactic, cat i cu scop de tratament 1 2 ori pe an, i
mai bine o dat la fiecare jumtate de an.
Indicaiile i contraindicaiile sunt similare celor din varianta I X.

Schema procedurii

n ajun 16.00 Ultima mas.
20.00 Bei 5 lingurie de sare de magneziu (clorur de magneziu) la 1 pahar cu ap
rece.
21.00 Facei clisme cu 6 litri de ap (vezi Anexa 1).
1-a zi Nu se mnnc toat ziua.
8.00 Bei 3 lingurie de sare de magneziu la 1 pahar cu ap rece.
9.00 Pregtii 6 litri de ap (la temperatura ceaiului fierbinte). Dizolvai n ap sare
de buctrie n proporie de 2 lingurie rase la 1litru de apa.Ca s nu se
rceasc apa, pregtii nti 3 litri, i pe msur ce o consumai pregtii nc 3.
9.00 ncepei s bei cte 1 pahar din apa pregtit. Dup consumul fiecarui pahar
cu ap srat, se face un complex de exerciii i se ndeplinesc pn la punctul
8 recomandrile suplimentare la Shank Prackshalana din Varianta IX-a. Nu
consumai orez fiert (ca de orez) cnd aplicai Varianta X. Daca apare
necesitatea de a bea,putei doar s v cltii gura cu ap. n caz de sete
intens dup efectuarea Shank Prackshalanei se poate consuma porionat nu
mai mult de 1 pahar de ap potabil.
18.00 Administrai medicamentele cu aciune de dilatare a cilor biliare: 12 tablete
de Allohol sau 1 fiol de No-spa diluat cu 25ml ap cald.
19.00 Se bea 150 100 ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc
cald de lmie.
Dup ce ai consumat uleiul i sucul de lmie, fixai termoforul fierbinte (peste
un prosop) pe zona ficatului. nclzirea se continu pn la ora 21. Stai culcai
pe partea dreapta cu genunchii strni spre abdomen.
21.00 Bei 100 75ml ulei de msline dup care se consum 50ml suc de lmie
cald.Apoi ficsai ( peste un prosop) un termofor fierbinte pe zona ficatului.
inei termoforul pn la ora 23.00 apoi scoatei termoforul i v culcai.
2-a zi 6.00 Facei clisme cu 6 litri de ap. Urmeaz apoi ieirea din procesul de purificare
conform Anexei 2.



46

VARIANTA XI PENTRU COPII (PREVENTIV)

In cadrul staionarului nostru au trecut prin cursul de purificare copiii incepand de la
varsta de 3 ani.
Purificarea preventiv a organismului copiilor este recomand in urmtoarele cazuri:
- la declanarea masiv a bolilor contagioase la locul domiciliului (gripa, difteria, encefalita
etc.) ;
- manifestarea la copil a simptomelor iniiale ale bolilor enumerate mai sus;
- in faza de remisie a bolilor cronice (disbacterioz intestinal, amigdalit cronic, boli
cronice ale ochilor, rinofaringelui, bronhiilor, plmanilor, gastrice, hepatice, intestinale;
boala reumatic, boli articulare, astmul bronic, diabetul zaharat insulino-independent );
- bolile alergice in afara fazelor acute;
- stri febrile de orice cauz pan in 38 C.
Contraindicaii fazele acute ale bolilor.

Schema procedurii

n ajun 17.00 Ultima mas.
Facei clisme de purificare. Cantitatea apei introduse trebuie s corespund
vrstei copilului (vezi Anexa 1).
1-a zi Nu se mnnc nimic toat ziua. Se bea cte jumtate de pahar de suc de
mere la orele 10,14, 16 sau cte pahar la orele 9, 11, 13, 15, 17.
8.00 Se bea o infuzie cald de plante (vezi Anexa 2) n proporii de: 50 ml, sau 2
linguri (pentru copii de 36 ani); 75 ml sau 3 linguri (pentru copii de 67 ani);
100 ml sau 4 linguri (pentru copii de 9 14 ani).
19.00 Se bea ulei de msline sau ulei vegetal n proporii de: 25 ml (pentru vrsta de
36 ani); 30 ml (pentru vrsta de 69 ani); 40 ml (pentru vrsta den9 14
ani).
Dup ulei se bea 1 lingur de suc de lmie (fr pulp).
Fixai termoforul cald pe zona ficatului (sub glanda mamar dreapt), se st
culcat pe partea dreapt cu genunchii strni de abdomen n jur de la o or
pn la o or i jumtate (ct poate s reziste copilul, poate s i doarm n
timpul acestei proceduri).
Peste o or i jumtate scoatei termoforul i lasa-l s doarm.
2-a zi Se fac clisme de purificare (vezi Anexa 1).
7.00-
8.00
Pe parcursul zilei se beau sucuri(vezi Anexa 3) conform dorinelor i gusturilor
copilului (n cantiti neliminate). Amestecuri de sucuri: morcov 100 ml,
sfecl 25 ml, castravei 50 ml; sau de morcov 100 ml, sfecl 25 ml,
mere 100 ml.
19.00 Se fac clisme de curire.
n urmtoarele zile regim liber, alimentaia conform Anexei 3. Se frecioneaz
corpul cu oet de mere diluat cu ap n proporie 1: 2. Dac apar reacii, vezi
capitolul 4 despre reacii, care pot aprea pe parcursul purificrii
organismului.









47


VARIANTA XIIPENTRU COPII (CURATIV)

Indicaii:
- toate bolile cronice in faza de remisie i in faza acut;
- alergii, boli ale pielii;
- boli ale articulaiilor, reumatismul;
Contraindicaii:
- febr peste 38,5 C;
- boli cu dependen hormonal (astm bronic, diabet etc.);
- ulcer gastric i duodenal;
- stenoza mitral, boli congenitale ale inimii;
- nu se recomand copiilor cu organismul slbit.
In procesul de purificare pot s apar reacii ale organismului (grea, vom, stri de
slbiciune), acutizrea bolilor. S nu intrerupei procesul de purificare, v recomand s v
insuii dinainte capitolul 4 Reaciile organismului in procesul de purificare.

Schema procedurii

n ajun 17.00 Ultima mas.
18.00 Se bea o infuzie cald de plante ( vezi Anexa 2) n cantiti corespunztore
vrstei de: 36 ani50 ml; 67 ani75 ml; 9 14 ani100 ml.
19.00 Se fac clisme de curire cu volumul de ap corespunztor vrstei copilului
(vezi Anexa 1).
1-a zi n aceast zi nu se mnnc, se beau doar sucuri de mere sau grepfruit
(dac nu se manifest alergii la citrice). Sucurile se pot consuma de la orele 9
pn la 19 fr restricii.
8.00,12.00,
16.00
n aceste ore se bea o infuzie cald de plate n proporiile indicate mai sus
(vezi n ajun doza pentru o priz).
19.00 Se fac clisme de purificare.
2-a zi 9.00,12.00,
14.00,16.00
Pe parcursul zilei bei sucuri de mere sau grapefruit, le putei consuma
alternativ cte pahar.
8.00,
10.00,
13.00,15.00
Se bea infuzie cald de plante n cantitatea corespunztoare vrstei.
19.00 Se bea ulei de msline sau alt ulei vegetal n proporii de: 50 ml( 36 ani);
75 ml (67 ani); 100 ml ( 914 ani).
20.30 25 ml( 36 ani); 50 ml(6--9 ani); 75 ml ( 914 ani).
Dup fiecare administrare de ulei se bea suc de lmie de la 25ml pn la
50ml (dup dorina copilului).
Fixai un termofor cald n zona ficatului, culcai copilul pentru 1,5 ore.
Dup a doua administrare de ulei, schimbai apa din termofor. Nu dezlegai
termoforul n caz c copilul dorete s mearg la toalet.
22.00 Scoatei termoforul. La apariia senzaiei de grea, vom e de dorit s-i facei
splturi gastrice, dai-i s bea 1 pahar cu ap cald.
3-a zi 7.00 Clisme de purificare.
8.00 Mai departe pentru a 3-a zi i pentru urmtoarele zile vezi Varianta XI.





48

Indicaii suplimentare la efectuarea tubajului *ficatului

Dup ce ai but doza de ulei i sucul de lmaie, ai fixat termoforul in regiunea ficatului
pentru 2 ore, pe durata acestor ore, masai alternativ punctele de proiecie ale ficatului i ale
vezicii biliare de pe ambele palme (vezi fig. 7, 8) i punctele de proiecie ale lor pe pavilionul
urechii drepte (vezi fig. 5). Pe lang aceasta, trebuie s mai discutai in gand cu ficatul. Vorbii
cu ficatul ca i cum ai vorbi cu un mgar incptanat, obligandu-l i stimulandu-l s se curee,
s se elibereze de fierea stagnat i de toxine.
Adugtor pe parcursul acestor 2 ore (stand culcat cu termoforul) masai ficatul prin
micri abdominale: inspirai umplei abdomenul cu aer, expirai bruscretractai brusc
abdomenul. Acest set de exerciii abdominal indeplinii-l de 5 ori, odihnii-v i repetai-l
periodic.

* Tubaj - scoaterea coninutului din vezica biliar i din ficat.






































49

Capitolul 3

PURIFICAREA ORGANISMULUI PRIN METODE
SPECIALE


Metodele speciale de purificare se pot efectua de sine-stttor, dar au un efect mult mai
puternic, dac ele constituie o prelungire a unei variante de purificare a tractului gastrointestinal
i a ficatului.


METODA PURIFICRII ORGANISMULUI CU OREZ

I n organism, orezul macerat fiert, consumat pe stomacul gol, joac rolul de
eneterosorbent. Eliminarea srurilor din cile urinare, din articulaii are loc la 20 30 de zile dup
inceperea administrrii orezului i va continua inc 23 luni dup terminarea curei. Se poate
achiziiona pentru acest scop orez brut, nedecorticat sau necurat.

1-a zi. Pregtii 5 borcane a cate jumtate de litru i numerotai-le (1, 2, 3, 4, 5). Putei
s lipii pe borcane leucoplast i s le notai cu pixul, sau s lipii hartie, dar avei grij s nu se
dezlipeasc la splarea orezului cu ap. Dimineaa in borcanul Nr.1 punei 3 linguri de orez,
spalai-l in ap, apoi umplei-l cu ap pan la gur. Apa e de preferat s fie filtrat, de izvor,
distilat, plat, ap obinut prin topirea gheii sau ap simpl decantat de la robinet (eliberat
de clor).
2-a zi. Apa din borcanul Nr.1 se vars, orezul se spal, din nou se acoper cu ap i se
pune dup borcanul gol Nr.5. In borcanul Nr. 2 se pun 3 linguri de orez, se spal, i se acoper
cu ap.
3-a zi. Se vars apa i se spal orezul din borcanele Nr.1 i Nr.2, din nou se acoper cu
ap. Borcanul Nr. 2 se pune dup borcanul Nr. 1. In borcanul Nr.3 se toarn ap peste 3 linguri
de orez.
4-a zi. Borcanul Nr. 3 se pune dup borcanul Nr. 2. Se vars apa i se spal orezul din
borcanele Nr.1, Nr.2, Nr.3. In borcanul Nr.4 se toarn ap peste 3 linguri de orez.
5-a zi. Borcanul Nr.4 se pune dup borcanul Nr.3. Se vars apa i se spal orezul din cele
4 borcane. In borcanul Nr.5 se toarn ap peste 3 linguri de orez.
6-a zi. Aa deci, orezul din borcanul Nr.1 s-a macerat in decurs de 5 zile. Mai splai-l
odata cu ap i fierbei-l. Orezul se fierbe pan e gata fr sare i zahr. In borcanul eliberat
Nr.1 se toarn ap peste 3 linguri de orez i se numeroteaz cu cifra unu. Orezul din restul de
borcane se spal cu ap.

Caa de orez (orezul fiert) se mnanc dimineaa pe stomacul gol. Dup ce ai consumat
orezul, nu bei i nu mancai in decurs de 4 ore. Timp de 40 de zile, mancai zilnic 23 linguri
de orez fiert cldu (fr zahr i sare) i acoperii cu ap porii noi. Strduii-v s nu incurcai
ordinea borcanelor.
Unora dintre cititori, le va fi greu cu fiecare zi ce trece, s atepte cele 4 ore pan la
dejun. Rezistai, nu mancai prea mult. Hrana in perioada purificrii cu orez trebuie s fie
preponderent vegetal. Abinei-v de la alimente grase i bogate in calorii. Dac nu putei
schimba ora obinuit a dejunului la o or mai tarzie, trezii-v cat mai devreme, fierbei i
mancai orezul. Orezul se fierbe timp de 46 minute. Se poate fierbe de cu sear i dimineaa
doar s-l inclzii. Apoi v putei continua somnul i peste 4 ore s v luai dejunul.
50

Dac v este neconfortabil i nu avei timp s v trgnai cu 5 borcane, putei prepara
orezul in modul urmtor:seara se toarn ap peste 3 linguri de orez i se ine 8 10 ore.
Dimineaa se schimba apa. Se pune orezul la foc i se lasa s fiarb de la unul pan la cinci
minute. Se spal in strecurtoare cu ap rece, se pune la foc i se las pan la fierbere. Se ia de
pe foc i se spal. Repetai aceast operaiune de 4 ori. Apoi fierbei-l pan e gata i mancai-l
cald fr sare i zahr. Mai departe preparai orezul in acelai mod in decurs de 2 luni.
Cititorilor, care i-au curat organismul dup varianta III, IV, V, le recomand s
efectueze purificarea cu orez in decurs de 2 luni. Cititorilor, care i-au curat organismul dup
varianta VI , VI I , VI I I , I X in decurs de 1,5 luni. Aceast metod de purificare o putei aplica
impreun cu toat familia.
Prin metoda aceasta se purific nu numai tractul gastrointestinal, dar i intregul organism.
Pe perioada purificrii introducei in raia dumneavoastr obinuit cat mai mult sfecl,
morcovi, varz (atat fierte, cat i crude), mere, stafide, caise uscate, infuzie de mciee, grau
fiert in ap, salate de legume.
V vei simi i mai bine, dac in perioada efecturii purificrii cu orez vei ajuta intestinul
vostru s se curee cu ajutorul clismelor: 2 litri ap seara, o dat pe sptman.


METODA PURIFICRII ORGANISMULUI CU SUC DE MERE I CHEFIR

Se recomand bolnavilor de diabet insulinodependent grav V sftuiesc s-l anunai
dinainte pe medicul endocrinolog despre procedura dumneavoastr, s facei noi analize de
sange, urin i curb glicemic.

1-a zi. Pe stomacul gol clism de curire cu 24 litri de ap. In decursul zilei nu se
mnanc nimic, doar se bea chefir de grsime medie procurat din alimentar, fr zahr i
fructe. Alte produse lactate nu sunt indicate. Se beau pan la 3 litri, dar nu mai puin de un litru
i jumtate, cate un pahar la fiecare or. Dac se va instala o stare de hipoglicemie:
slbiciune, transpiraie rece, frisoane, putei bea un pahar de ceai fierbinte cu o linguri de
miere. Punei termoforul la picioare. Corpul se frecioneaz cu oet diluat, de concentraie
alimentar. Dac au existat stri de hipoglicemie, adugai in chefir buci de paine neagr
uscat. Nu se mai mnanc i nu se bea nimic.
2-a zi. Pe stomacul gol clism de curire. In decursul zilei se bea doar suc de cas,
proaspt pregtit. Orice fel de suc: de mere, de varz, de morcovi, de castravei. Cel mai bine
de mere. Se poate consuma i amestecul lor. Se bea cate un pahar la orele 9.00, 11.00, 13.00,
15.00, 17.00.
Observaie: Dac avei serviciu i nu avei timp suficient dimineaa, putei s facei
clismele seara. Dar dac v permite i starea de sntate i timpul, atunci i dimineaa, i seara
facei clisme cu cate 2 litri de ap.
3-a zi. Un dejun uor. Cel mai bine un amestec de sucuri. I n decursul zilei salate, supe,
tocan de legume fr ulei.
4-a zi. La fel ca in a 3-a zi, dar cu ulei. Nu uitai s masai palmele pentru golirea
voluntar a intestinului (vezi fig.7, 8).

Putei efectua o astfel de purificare permanent de 1--2 ori pe lun.
Dup purificarea intestinului cu suc de mere i chefir, peste o lun putei trece la prima
variant de purificare a organismului. Apoi s trecei la purificarea cu orez i mai departe la o
purificare cu aciune i mai puternic varianta VII. inei minte: toate procedurile trebuie
efectuate sub supravegherea mediculuiendocrinolog!



51

PURIFICAREA LIMFEI

Celor, care au purificat organismul dup una din variantele urmtoare: III, IV, VII, VIII,
IX, se recomand s continue purificarea dup varianta V, adic s efectueze purificarea
sistemului limfatic. Mie nu imi este cunoscut alt metod de purificare a sistemului limfatic.
Limfasangele alb joac un rol foarte important in furnizarea substanelor nutritive celulelor
i in eliminarea toxinelor. Purificarea sistemului limfatic aduce o mare alinare bolnavilor cu
afeciuni pulmonare,celor cu afeciuni cardiovasculare, renale, celor intoxicai cu deeurile
organismului i persoanelor cu sindromul oboselii cronice.
Metoda 1 (purificarea sistemului limfatic cu sucuri de citrice) e prea costisitoare i practic
inaccesibil familiilor cu posibiliti materiale precare. Dac inainte de aceasta ai fcut
purificarea dup alte variante, atunci putei s realizai purificarea sistemului limfatic nu in curs
23 zile, ci intr-o singur zi. Adic, deja ai declanat mecanismul de purificare a sistemului
limfatic i al splinei, i dac a 2-a zi consumai doar amestecul de suc de mere-sfecl - castravei
(in proporii de 6 pri suc de morcov, 1 parte suc de sfecl, 3 pri suc de castravei) in volum
de 2 litri, se va obine o foarte eficient profilaxie a stazei vanoase, se va imbunti calitatea
sangelui i nutriia tuturor celulelor. Ieirea din procesul de purificare se face conform variantei
V.
Celor, care nu au timp s prepare sucurile de citrice, pot s utilizeze sucurile gata
preparate, dar atenie, nu o s obinei un rezultat de 100 %, doar de 70%. Proporiile: 200 gr.
suc de lmaie, 400 gr. de grepfruit i 400 gr. suc de portocale plus 1 litru de ap distilat,
filtrat sau de izvor (nu folosii ap mineral). Mai departe procedai cum e descris in varianta V.
Dac la sfaritul primei zile sau la sfaritul zilei a 2-ua vei avea dureri de cap sau pur i simplu o
stare de discomfort, facei seara 2 clisme de curire a cate 2 litri de ap cu suc de lmaie (1
lingur de suc la 2 litri de ap).


PURIFICAREA SISTEMULUI VASCULAR (ARTERIAL I VENOS)

Aceast purificare se bazeaz pe aciunea sucului de usturoi, in care se gsesc asemenea
microelemente ca aluminiu, seleniu, germaniu. De aceste microelemente depinde meninerea
integritii membranelor mucoase ale organismului. Cand se restabilete integritatea
membranelor mucoase, vasile devin elastice, intineresc, prin urmare dispar aa boli ca
ateroscleroza, dispare probabilitatea apariiei infarctului, paraliziilor, durerilor de cap, se
imbuntete auzul, vederea, se micoreaz dilataia venelor picioarelor. Se imbuntete
condiia tractului gastrointestinal se elimin helminii. Se amelioreaz starea rinofaringelui,
sinusurilor paranazale, bronhiilor, plmanilor.
Soluia trebuie pregtit de cu toamn, cand abia se culege usturoiul i principiile active
sunt mai puternice. Se poate pregti pan la sfaritul lunii ianuarie, cu toate c aciunea lui se
diminuiaz. Dar cel mai bine e s acionai, decat s lancezii, aa c dac ai ales alt perioad
de tratare folosii usturoiul pe care il avei i in septembrie repetai procedura.

Pregtirea tincturei de usturoi.
Modul de utilizare.
350 g de usturoi ales i curat, se toac mrunt i se piseaz cu un pistil de lemn intr-un
vas de lut pan se face o past. Se ia cu o lingur de lemn pasta i se pune intr-un borcan de
sticl, se acoper cu capac i cu o bucat de panz neagrlsai s se limpezeasc. Apoi se
separ 200g cu cea mai lichid mas, se pune in alt borcan de jumtate de litru i se toarn
peste el 200 g de alcool pur de 96 o (dac nu avei, folosii vodc). Se etaneaz. Se pune intr-
un loc rcoros (nu in frigider) i se acoper cu un fes negru pentru 10 zile. Peste 10 zile se
stoarce masa printr-o bucat de panz deas de in, lichidul obinut se pune in borcan i se
acoper cu fesul negru pentru inc 2 zile.
52

Peste 2 zile soluia e gata pentru a fi utilizat. Facei-v un orar de 10 zile pregtitoare
pentru administrarea picturilor. Soluia rmas se bea cate 25 de picturi de 3 ori pe zi, pan o
consumai pe toat. In perioada pregtitoare scriei obligatoriu data pentru a nu v incurca.

Zilele Dejun Pranz Cina
1-a 1 picatura 2 picaturi 3 picaturi
2-a 4 picaturi 5 picaturi 6 picaturi
3-a 7 picaturi 8 picaturi 9 picaturi
4-a 10 picaturi 11 picaturi 12 picaturi
5-a 13 picaturi 14 picaturi 15 picaturi
6-a 15 picaturi 14 picaturi 13 picaturi
7-a 12 picaturi 11 picaturi 10 picaturi
8-a 9 picaturi 8 picaturi 7 picaturi
9-a 6 picaturi 5 picaturi 4 picaturi
10-a 3 picaturi 2 picaturi 1 picatura

Orice cantitate de picturi (conform schemei) se toarn in 50 g de lapte fiert rece (de dorit
natural) sau in ap.
Tinctura de usturoi se bea cu 1530 minute inainte de mas (cel mai bine cu 30 de
minute).
Dac mergei la serviciu, doza pentru pranz o luai cu dumneavoastr. Dimineaa intr-o
sticlu, ce apoi se etaneaz, se toarn doza de pranz 50g de lapte sau ap i numrul
corespunztoare de picturi de usturoi. Repetai purificarea sistemului vascular peste un an de
zile.


PURIFICAREA SISTEMULUI ARTICULAR

Unul din cazurile clinice: o pacient a efectuat purificarea organismului dup varianta a
I X-a, purificarea sistemului limfatic, purificarea cu orez i cu tinctur de usturoi. Se simea
extraordinar de bine; nu mai avea hipertensiune, a disprut pielonefrita, osteohondroz coloanei
vertebrale, durerile articulare i alte boli i simptome. A venit la edin i zice: Totul este bine,
dar nu pot s merg cu pantofi pe tocuri inalte, simt dureri i oboseal in tlpi. Am sftuit-o s
fac purificarea sistemului articular, i peste 2 sptmani ajunsese s poat dansa pe tocuri
foarte inalte.
De fapt, in poliatrita gutoas, adic metabolic, sunt afectate articulaiile mici ale
degetelor manilor i picioarelor, unde se depun i se lipesc srurile sub form de noduli
consisteni. Iar articulaiile mici sunt foarte slab alimentate cu sange, deoarece vasele sanguine
sunt foarte subiri, se sclerozeaz la fel de repede i procesul respectiv devine practic ireversibil.
Creterea nodulilor de sruri are loc aproape fr dureri. Din aceast cauza, nu reacionai la
aceste schimbri la momentul oportun.
Avertisment: inainte de a trece la purificarea sistemului articular verificai-v c nu avei
ulcer gastric sau duodenenal.

Modul de utilizare
5-6 grame foi de dafin se acoper cu 300 grame de ap clocotit i se fierbe 3-5 minute.
Apoi se toarn apa impreun cu frunzele intr-un termos i se ine pan dimineaa. Dimineaa
infuzia se strecoar i se bea cu inghiituri mici in decurs de 12 ore. S nu bei mult dintr-o dat.
Din foile de dafin se elimin o substan, care dilat brusc vasele mici, astfel imbuntindu-se
metabolismul articular, se micoreaz edemul, inflamaia i depunerile de sruri. Aceast
53

procedur se repet 3 zile, de fiecare dat se prepar decoctul de cu sear. Dup 3 zile de
administrare a decoctului de foi de dafin, facei o pauz de o sptman. Apoi se repet
procedura inc 3 zile. Facei o pauz de o lun, apoi repetai cura: 3 zile se ia decoctul, o
sptman pauz, 3 zile se ia decoctul.
Hrana pe perioada administrrii decoctului poate s fie hrana dumneavoastr obinuit,
pe care ai ales-o pentru a duce un mod de via sntos. Decoctul se bea intre mese cate 23
inghiituri la fiecare 1520 de minute. Nu se amestec cu hran. In zilele de administrarea
decoctului, e de dorit sa facei clisme de curire cu 2 litri de ap. Dac dup o asemenea cur
articulaiile nu se cur complet, mai repetai-o peste o lun.
Mai departe efectuai purificrea profilactic a sistemului articular o dat pe an.


PURIFICAREA RINICHILOR

Dac v-ai dat seama dup propriile senzaii sau dup rezultatele analizelor imagistice (cu
ultrasunete) c in rinichii dumneavoastr s-au format calculi de dimensiuni mari (in perioada
realizrii procedurilor precedente ar fi fost posibil doar micsorarea in dimensiuni a calculilor i
creterea friabilitii lor), atunci este nevoie s continuai procedurile de purificare a rinichilor de
calculi.

Metodele de purificare a rinichilor

Prima metod de purificare a rinichilor se poate realiza in orice perioad a anului. Nu este
recomandat doar femeilor insrcinate.
Trebuie s achiziionai 25 g de ulei de brad alb i cate 50 grame din urmtoarele plante:
sovarv, troscot, roini, salvie, suntoare. Se amestec i se toac mrunt.Pentru prepararea
infuziei se folosesc 2 linguri de amestec de plante la un pahar cu ap clocotit. Se bea 1/21/ 3
pahar de cateva ori pe zi sub form de ceai cu miere (1 linguri). Cel mai bine pe stomacul gol
sau intre mese. Intregul amestec de plante se imparte pentru 7 zile, adic in fiecare zi se fierbe
1/ 7 parte din amestec.
I n a 7-a zi cu 30 de minute inainte de dejun, in 100 ml de infuzie rece se adaug 5
picturi de ulei de brad alb, se amestec i se bea cu paiul (uleiul de brad alb deterioreaz
dinii). Inainte de pranz i cin la fel. i tot aa se procedeaz 5 zile. Uleiul de brad
alb,,lipete nisipul i petricelele formandu-se astfel cheaguri de culoare brun-rocat sau rou
inchis, care se elimin cu urina, de aceia la purificarea reuit, urina pe perioada curirii va
avea o culoare foarte inchis.

A doua metod de purificare a rinichilorsezonier; pe parcursul unei sptmani trebuie
s utilizai in alimentaie doar pepene rou (lubeni) cu paine neagr (nu mai mult de 300 g),
cel mai bine paine borodinski. Pepenii roii e de recomandat s fie fr nitrai.
Cea mai bun perioad (ora bioritmului) de eliminare a calculilor i a nisipului este - intre
orele dou i trei noaptea.
Dup ce ai dormit in prealabil ziua, ca s nu adormii in cadeste periculosaezai-v
in cada cu ap cald cu t apei de 3840 C i mancai pepenele rou. Eliberarea frecvent a
vezicii urinare va elimina impreun cu urina calculii i nisipul. Urmrii eliminarea deeurilor in
timpul urinrii intr-un vas separat, pregtit in prealabil.
Procedeul de purificare al rinichilor, recomandat mai sus prima etap de lucru asupra
rinichilor. La aceast curire, efectuat o dat pe an, se pot limita doar persoanele, care sunt
sigure c rinichii lor sunt sntoi. Altfel spus, e o purificare preventiv. Dac rinichii nu sunt
sntoi, atunci trebuie de continuat lucrul asupra lor.


54

Aici noi recomandm un procedeu inofensiv, dar foarte eficient i vechi de filtrare i
insntoire a rinichilor aflai in orice suferin.
1. In decurs de 10 zile,(maxim) o lun se bea de 3 ori pe zi o infuzie de coacze slbatice
(struguri ursului, Uva-Ursi), 1 lingur de plant la un pahar cu ap clocotit, se poate ine
1520 minute la baia de aburi. Se administreaz cate 2 linguri de 3 ori pe zi, cu 1520
minute inainte de mas.
2. In paralel cu acesta se mnanc peltea de ovz: ovz natural cu coaj (in orice cantitate)
se spal bine, se pune intr-un vas (de preferat de lut), se toarn peste el ap rece astfel
incat s acopere uor masa de ovz i se pune la foc. Cand d in clocot, se micoreaz
flacra, ca s fiarb inbuit. Sau se pune la cuptor la foc mic pentru 34 ore. Apoi in
stare fierbinte se trece prin sit sau strecurtoare. Se va obine o gelatin de ovz. De
cateva ori pe zi (cu cat mai des, cu atat efectul de regenerare a rinichilor e mai puternic)
se utilizeaz pelteaua de ovz in calitate de hran--- fr sare i zahr. Alimentaia este,
in aceast perioa este strict dietetic, vegetarian.






































55

Capitolul 4

REACIILE ORGANISMULUI IN PERIOADA
PROCESULUI DE PURIFICARE


POSIBILE REACII IN TIMPUL PROCESULUI DE PURIFICAREA A FICATULUI

Prin acutizarea bolilor i reaciile organismului, care apar in perioada procesului de
purificare, are loc restabilirea echilibrului mediului intern al organismului (nivelul homeostaziei),
adic are loc insntoirea.
Acum inelegem de ce ateptm inrutiri in perioada procesului de purificare i dup el,
i nu ne speriem de simptomele lor.

I. Starea de slbiciune
Cauze: scderea temporar a volumului de sange arterial, care ajunge la organe i
sisteme.
Ca consecin a efecturii procedurilor de purificare, a foamei scade volumul sangelui
venos in tractul gastrointestinal, ficat, pancreas i vena port. Prin urmare, scade i volumul
sangelui arterial. Astfel organele i esuturile nu sant aprovizionate suficient cu oxigen i
substane nutritive, ceea ce duce la istovirea organismului. Starea aceasta este temporar,
durata ei depinde de nivelul homeostazei al fiecrui om.

Metode de auto-ajutor
1. Masaj sau inepturi in punctul yang (vezi fig.10). I n punctul yang se intalnesc canalele
energetice ale stomacului, intestinului gros, ale vezicii biliare i urinare, ale mduvei
spinrii. Punctul yang se situeaz pe linia medie la grania dintre 2/3 i 1/3a distanei de
la marginea buzei superioare pan la baza nasului. Se poate masa acest punct sau se
poate ineapa (fr a deteriora pielea), cu un ac de siguran, ac, chibrit, crengu,
unghie. Nu e grav in caz c strpungei pielea. Se petrece parc o remediere a
scurtcircuitului din acest punct i restabilirea fluxului de vibraii electromagnetice spre
organele mai sus enumerate, spre artere, i se echilibreaz raportul arterovenos.
Energia yang gestioneaz preponderant reeaua arterial, energia yin cea venoas.
Durata aciuniun minut.
2. Masajul indirect al inimii pe suprafaa palmar pe mijlocul movilei degetului mare (vezi
fig.11).
3. Masarea pavilioanelor urechilor, aciunea prin aceste puncte este similar punctului
yang,dar mai puin pronunat .
4. Masarea capului, in urma crua se intensific afluxul de sange catre cap, encefal.
5. Se frecioneaz corpul cu oet diluat (alimentar, adic de concentraia utilizat in
prepararea hrnii, sau suc de lmaie diluat; se poate folosi i oet de mere).
6. Dac starea de slbiciune nu dispare in decurs de 15 minute, putei bea un ceai cald cu o
linguri de miere.






56

Fig.10 Punctele yang, yin i zonele corespunztoare organelor.Diagnosticul funcional dup fa.


Fig. 11. Zonele de masare a inimii i a plmnilor



57

II. Starea acut de slbiciune, transpiraie rece, frisoane, tremor in tot corpul
Cauze: scderea nivelului zahrului in sange (hipoglicemie) la bolnavii de diabet zaharat,
de diabet zaharat latent i celor cu organismul slbit.

Metode de autoajutor
1. Se bea un pahar de ceai fierbinte cu o linguri de miere.
2. Se freac tot corpul cu oet diluat cald, sau suc de lmaie, sau oet de mere.
3. Culcai-v in pat, punei un termofor cald la picioare.
4. Masajul indirect al inimii mai intai la baza degetului mare al mainii stangi, apoi al celei
drepte (vezi fig.11)
5. Masarea punctului yang de pe fa (vezi fig.10).
6. Masarea pavilioanelor urechilor.
7. S nu intrerupei procedeul de purificre. In decursul zilei se poate bea cu inghiituri mici
pan la un pahar de suc de mere .


III. Durerile de cap
Cauze: ingustarea vaselor cerebrale i ingustarea cilor de eliminare a bilei din ficat. Se
intampl mai des la persoanele care sufer de dureri de cap sau de migrene.

Metode de auto-ajutor
1. Masarea punctelor corespunztoare de pe pavilionul urechii (vezi fig. 5). Cel mai bine e s
masai cu propriile voastre unghii.
2. Gsii punctele dureroase de pe varfurile oricruia dintre degete i masai-le. Se poate
masa cu un pix care nu scrie sau un chibrit ascuit, unghie. Se maseaz punctele de pe
pavilioanele urechilor, de pe degetele mainilor i picioarelor in limita suportrii durerii
pan cand durerea de cap dispare.
3. Dac durerea nu trece, atunci e nevoie ca in punctul cel mai dureros al degetului de la
man, s facei o ineptur in piele cu acul (prelucrat cu alcool sau ap de colonie) i
lsai s curg picturile de sange pan cand sangerarea se oprete de sine stttor. S
nu v sperie aceast procedur, la noi toi pacieni sunt in stare s o fac. Cel mai bine e
s utilizai un ac pentru recoltarea sangelui, dar se poate folosi i un un ac obinuit.
Nu v speriai, purificarea trebuie continuat, in pofida durerilor de cap.


IV. Ridicarea de scurt durat a tensiunii arteriale
Cauze: in procesul de purificare scade treptat staza venoas in organele cavitii
abdominale i ale diafragmei. Are loc aruncarea sangelui venos, creterea volumului afluxului de
sange catre inim prin vene i, prin urmare, cretera volumului sangelui arterial. Aceasta
demonstreaz c ridicarea tensiunii arteriale nu are loc la persoanele hipertensive, ci la
persoanele cu intestinul atonic prost funcionabil i cu constipaii habituale obinuite.Iar la
hipertensivi, de regul, la administrarea srii de magneziu i efectuarea clismelor de curire se
normalizeaz tensiunea arterial.

Metode de auto-ajutor
1. Se continu administrarea srii de magneziu i efectuarea procedurilor de purificare
(clismele).
2. Se maseaz punctul spasmolitic de pe pavilionul urechii i punctele ce regleaz tensiunea
arterial ( vezi fig.5).
3. Facei emisie de sange, in punctul din care se ia sange pentru analize, la extremitatea
falangei degetului mare, mijlociu sau inelar (vezi fig. 12). De regul, aceast procedur
58

este suficient pentru scderea tensiunii arteriale sistolice cu 40-60 mm Hg. Continuai
obligatoriu purificarea.

Fig.12. Punctele de prim ajutor

V. Grea, senzaii de vom
Cauze: manifestarea capacitilor de protecie ale stomacului.
In stomac, in urma purificrii, se acumuleaz mucus, celulele moarte i bila refulat din
duoden. I n toate cazurile este considerat un fenomen pozitiv, i stomacul trebuie ajutat. Sarea
de magneziu i plantele pot provoca senzaia de grea i voma.

Metode de auto-ajutor
1. Se bea 23 pahare cu ap cald i cu 2 degete (arttorul i cel mijlociu) apsand mai
adanc la rdcina limbii, provocai voma. E de dorit s splai stomacul pan apa devine
curat sau pan la dispariia complet a greii, deaceia se bea adugtor 23 pahare cu
ap i se provoac voma a doua oar.
2. Masai punctele stomacului de pe pavilionul urechii stangi (vezi fig.5).
3. Mirosii usturoi.
59

VI. Dureri de scurt durat in regiunea inimii (se intmpl rar)
Cauze: schimbarea raportului artereo-venos al sangelui, spasme de scurt durat ale
arteriolelor i deviaia axei electrice a inimii.
In urma purificrii intestinului, se micoreaz volumul cavitii abdominale, se las
diafragma i inima ia o nou poziie, i este nevoie de timp pentru a schimba direcia axei
electrice a inimii.

Metode de auto-ajutor
1. Masajul indirect al inimii (vezi fig.11). Mai intai pe palma stang, apoi pe cea dreapt, in
ritmul o apsare pe secund.
2. Dac durerea nu trece, se recomand s strangei cu dinii (se muc) prile laterale ale
ultimilor 2 falange ale degetelor mici (de la ambele maini sau alternativ).


VII. Palpitaii
Cauze: aceleai c i in seciunea a VI-a.

Metode de auto-ajutor
1. Masajul indirect al inimii (vezi fig.11). In tahicardie (frecvena cardiac mai mare de 68 de
bti pe minut) se apas o dat la 2 secunde, in bradicardie (frecvena cardiac mai mic
de 64 de bti pe minut) se apas de 2 ori pe secund. Iniial pe palma stang, apoi pe
cea dreapt.
2. Mana stang se pune in regiunea inimi, iar mana dreapt in regiunea plexului solar
(palma mai sus de ombilic pe linia median) i vorbii ginga cu inima, rugand-o s se
liniteasc.


VIII. Dureri in gat (amigdalit acut)
Cauze: agravarea amigdalitei cronice ca urmare a procesului de purificare.

Metode de auto-ajutor
1. Se continu purificarea.
2. In caz de febr se frecioneaz tot corpul cu oet diluat.
3. Se face gargar cu infuzie preparat din una din urmtoarele plante: salvie, mueel, tei
sau cu bicarbonat de sodiu i cateva picturi de tinctur de iod.
De obicei in decurs de 1-2 zile are loc deschiderea spontan a focarului de supuraie din
amigdale, i boala repede dispare. Nu trebuie s v speriai de aceast acutizare, in staionarul
nostru, dac procesul de purificare se petrecea iarna, pacienii continuau s mearg desculi pe
zpad i s se scalde in gurile din ghe.


IX. Dureri abdomenale
Cauze: intensificarea peristaltismului intestinal, in urma cruia are loc incordarea
aderenelor din mezenter. Iar in acelai timp, are loc o sortare a maselor in putrefacie din
diverticuli (asemntori unor pungue) cu manifestri dureroase.

Metode de auto-ajutor
1. Masarea palmelor in sensul acelor de ceasornic (vezi fig.7,8).
2. Un termofor cald in regiunea abdomenului.
3. Dac durerile nu au incetat, se poate bea 2 ml de No-Spa, dizolvat in 50 g de ap.
Continuai purificarea.

60

Concluzii
Reaciile mai sus enumerate se intalnesc rar, dar totui se pot intampla i, de regul, ele
sunt imprevizibile. V avertizez: ateptm acutizri i ne bucurm de ele. Ceea ce inseamn c
organismul este inc in stare s lupte i s se vindece singur.
Inc un avertisment: la inceputul procesului de purificare trebuie s pregtii urmtoarele:
1) miere; 2) oet diluat; 3) termofor cu ap fierbinte; 4) usturoi; 5) ap cald; 6) s invai
masajul indirect al inimii (vezi fig.11); 7) s studiai punctele de pe pavilionul urechii(vezi fig.5);
8) s asimilai masajul punctului yang (vezi fig.10); 9) s insuii poziia punctelor de prim
ajutor de pe varful degetelor (vezi fig.12); 10) s pregtii un ac pentru inepturi sau pentru
emisii de sange; 11) 2 tablete de Allohol, 2 fiole de No-Spa.



REACIILE ORGANISMULUI IN PROCESUL PURIFICRII PROFUNDE ALE ORGANELOR I
SISTEMELOR

Aadar, dup purificarea de 7 zile a ficatului, organismul uurat incepe singur s-i curee
alte filtre ale sale, cu condiia ca s il ajutai prin continuarea metodelor speciale de purificare,
expuse in carte, sau cel puin s continuai alimentaia vegetarian sau disociat. Pe msura ce
se purific profund organele i sisteme se pot observa noi reacii din partea organismului.

I. Dureri in regiunea ficatului
Cauze: se tie c de la 500 pan la 1500 ml de fiere(bil) trebuie s circule zilnic, in mod
liber, din ficat in vezica biliar, duoden i mai departe in intestinul subire. Se tie, de asemenea,
c pan i 60%-70% din copii au dj dischinezii biliare (incetinire a secreiei biliare), in urma
crora pan la 500 ml de bil, sau chiar mai mult (in cazul unei alimentaii excesive cu carne)
stagneaz in ficat. Se formeaz un fel de lacuri (bli, lacustre) micue din fiere stagnat, care se
mresc datorit presiunii exercitate asupra lor i duc la moartea i sedimentarea fragmentelor
de mucoas. Fragmentele mortificate pot bloca ieirea din lac formandu-se astfel microchisturi.
In felul acesta, ficatul in loc s indeplineasc principala sa funciepurificarea sangeluise
transform intr-o principal groap de deeuri a organismului uman. In decurs de 7 zile
organismul cur de nisip, de calculi de colesterin i bilirubin vezica biliar, lobul stang al
ficatului i, posibil, jumtatea stang a lobului drept. Cu ajutorul leucocitelor se topesc
microchisturile, se formeaz puroiul, i organismul il expulzeaz. Dac microchistul trece liber in
canalul hepatic, atunci acest expulzare are loc fr dureri, dar dac trecerea este blocat
apare durerea.

Metode de auto-ajutor
1. 3 clisme a cate 2 litri de ap (Vezi Anexa 1).
2. Se administreaz 2 tablete de No-Spa , sau 24 tablete Allohol, sau 2 ml de No-Spa la
3040 ml de ap.
3. Ataai un termofor cald pe locul dureros al regiunii ficatului.
4. Gsii in palm punctul dureros al proieciei ficatului i masai pan la limita suportrii
durerii (vezi fig.7, 8), apoi se ataeaz semine (de hric, mr, par, mei) cu ajutorul
leucoplastului in acest punct.
5. Se maseaz punctul ficatului de pe pavilionul urechii drepte.(vezi fig.5)
6. Dac durerile nu a trecut in intregime, adic nu s-a deschis canalul, trecei la purificarea
de o zi a ficatului. (VI I I -a variant).
7. Dac vor mai aparea dureri in regiunea ficatului, odihnii-v 12 sptmini i apoi
repetai tubajul. Dac avei suficiente puteri, putei face 2 zile de tubaj (VII-a variant).

61

II. Dureri in regiunea vezicii biliare
Cauze: deplasarea din pereii vezicii biliare a nisipului granulos invechit i a calculilor moi
ca de plastilin.

Metode de auto-ajutor
1. Toate cele enumerate mai sus in seciunea I.
2. Dac tii c calculii sunt mai mari de 0,8 cm, atunci dup punctul al 5-lea de tratament
bolnavul trebuie culcat pe spate i se apas adanc cu pumnul mai sus de ombilic i apoi se
duce pumnul adanc in abdomen pe partea dreapt a pacientului. Cu aceast micare vei
deplasa piatra din canal, in interiorul vezicii biliare, i durerea va inceta.
In practica mea de 15 ani (acesta inseamn mii de pacieni), noi nu am recurs niciodat la
,,salvare i am fcut fa cu metodele descrise mai sus. Dar dac suntei acas i msurile
propuse nu v-au ajutat, atunci chemai ,,salvarea.


III. Dureri in unul sau ambii rinichi, dureri lombare(de ale)
Cauze: organismul incepe s curee rinichii de nisip i calculi mici.

Metode de auto-ajutor
1. 3 clisme a cate 2 litri de ap (Vezi Anexa 1).
2. Se bea 2 ml de No-Spa sau 2 comprimate No-Spa cu 3050 ml de ap.
3. Legai de spate in regiunea rinichiului (rinichilor) un termofor cald.
4. Luai poziia lumanarea (mesteacnul): culcat pe spate pe podea, ridicai picioarele i
bazinul in sus, susinandu-v cu mainile de talie (vezi fig.9).
Dac nu reuii s facei asta singur, cerei ajutorul rudelor. Dac nu este nimeni s v
ajute, culcai-v mai aproape de perete sau de dulap i ridicai picioarele, sprijinindu-le de
perete sau de dulap. Dac bosii odihnii-v. Stai in poziia lumanarea(mesteacnul)
1015 minute, se poate cu pause de odihn.
5. Dac durerea nu trece, facei o baie fierbinte in poziie aezat(t apei 42 50C, nivelul
apei s ajung pan la regiunea inimii).
6. In decurs de 10 zile dup tubajul ficatului se recomand s se bea infuzie de plante: 1)
strugurii ursului, 2) coada calului, 3) muguri de mesteacn; se poate aduga in amestec i
talpa gitii. Se pune o lingur din amestecul acestor plante sau cel puin un amestec din
oricare dou, in 300 ml de ap fierbinte, i se fierbe timp de 3 minute, se las la infuzat
2030 minute. Se bea cald cate 0,5 pahar de 3 ori pe zi intre administrrile de sucuri i
hran.
I n decurs de 15 ani de practic nu am avut nici-un caz ca in urma tubajului ficatului s se
ajung la operaie pentru a scoate pietrele din rinichi. Desigur, dac in bazinet exist un calcul
nu prea mare, nu mai mare de 0,5 cm, i el plutete vioi, atunci incepei purificarea cu orez i
abia apoi trecei la purificarea ficatului i a rinichilor.


IV. Dureri lombare(in ale), cu iradiere intr-un picior sau in ambele picioare
Cauze: ptoza (deplasarea in jos) rinichilor, acumularea nisipului in ureter.

Metode de auto-ajutor
Vezi mai sus toate punctele din seciunea III dureri lombare( in ale) i in regiunea
rinichilor.




62

V. Dureri in partea inferioara a abdomenului(in josul abdomenului), resimite in uretr.
Senzaii de urinare. Senzaii de arsur in uretr
Cauze: eliminarea de sruri, de puroi din bazinetul renal, din vezica urinar. Uneori ele se
elimin intr-o cantitate atat de mare incat rnesc orificiul extern al uretreiatat la femei, cat i
la brbai. Senzaia de arsur se intanlete foarte rar: in practica mea au existat doar 4 cazuri.

Metode de auto-ajutor
1. 3 clisme a cate 2 litri de ap.
2. Termofor cald pe zona inferioar a abdomenului, in regiunea vezicii urinare.
3. Se introduce cu pipeta in ureter ulei vegetal steril (de msline, de ctin, de floarea
soarelui). Uleiul se pune intr-un borcna i se sterilizeaz in prealabil prin fierbere in baia
de ap (bain marie)timp de 510 minute (apoi se las s se rceasc!).
4. Se inghit 2 tablete sau 2 ml de No-Spa din fiole cu 30 ml de ap.
5. Se maseaz punctul dureros de pe suprafaa palmar intre al 3-lea i al 4-lea deget de la
ambele mani i tlpi proiecia vezicii urinare (vezi fig.7, 8).
6. Se beau ceaiuri din plante diuretice (vezi mai sus) i se suport durerea, ateptand s
ias toate srurile.


VI. Dureri in regiunea organelor genital (testicule, prostata la brbai; ovare, uter la
femei)
Recomand femeilor s efectueze purificarea in perioada de menstruaie, cand are loc o
insntoire foarte eficace. In practic au existat cazuri, cand dup purificare femeile incepeau
s rman insrcinate, deorece trompele uterine, care in decurs de muli ani erau impermiabile
(astupate) deveneau permiabele. In perioada purificrii din vagin se poate elimina puroi, mucus,
mari cheaguri gelatinoase. Nu v speriai, are loc purificarea.
Atenie femeilor, care folosesc metode naturale de protecie impotriva sarcinii (dup
calendar). Dup purificare ciclurile se incurc, pot s se reintoarc la perioada de inceput a
ciclului, ca cea de la 1416 ani, doarece are loc intinerirea organismului. Dup purificare crete
potena la brbai i femei.

Metode de auto-ajutor
1. 3 clisme a cate 2 litri de ap.
2. Termofor cald in regiunea dureroas.
3. Decoct de plante brbailor coada-oricelului, femeilor urzic i coadaoricelului, o
linguri la un pahar cu ap fierbinte. Se bea de 3 ori pe zi cate jumtate de pahar.


VII. Agravarea afeciunilor cutanate: neurodermita, eczema, psoriazisul, alergiile i altele
Cauze: pielea o important gland de secreie intern i extern, strans legat de toate
organele interne, de alte glande endocrine i de esutul conjunctiv.
Pielea este o oglind a sntii i a bolii. inand cont de suprafaa mare a pielii de la
1,7 pan la 2,6 m2, de capacitatea ei de excreie ea poate fi echivalat cu un intreg rinichi
sntos.
Alergia, pruritul cutanat (senzaia de mancrime) se explic prin acumularea in organism
a surplusurilor de toxine metabolice ca urmare a unei seriei de dereglri profunde ale cilor
excretorii (insuficiena renal, insuficien a ventilaiei pulmonare, insuficiena hepatic,
insuficiena pancreatic).
Dermatologii au recunoscut deja nocivitatea tratamentului afeciunilor cutanate prin
aplicaii locale pe piele, in special a celui cu hormoni. Are loc neutralizarea, drogarea funciei de
protecie a pielii, fapt care se rsfrange asupra strii generale a organismului i provoac
afeciuni grave.
63

Unul din cazurile clinice. Fostul nostru pacient ne-a sunat i ne-a anunat alarmat c la fiul
su au aprut pe piele o mulime de furunculi. Fiul avea 24 de ani. L-am sftuit s-l aduc
urgent la noi in staionar pentru purificarea ficatului i a rinichilor. Dar fiul nu a fost adus. Cand
am intrebat de ce, tatl a anunat c au venit la el prietenii dermatologi i l-au determinat s nu
mai vin la noi, i-au prescris unguente i antibiotice. Tanrul s-a simit mai bine, furunculii s-au
micsorat iar unii chiar au disprut complet. Peste 2 sptmani ne suna tatl, i cu vocea foarte
alarmat ne anun: fiul are febra de 39 C, nu poate clca pe piciorul stang. Partea interioara a
piciorului, de la regiunea inginal pan la partea de mijloc a tlpii era edemaiat (umflat), de
culoare roie-purpurie iar la mijlocul gambei un infiltrat violaceu dureros. Ganglionii limfatici
din regiunea inghinal erau mrii i dureroi. La examenul medical am atras atenia la regiunea
rinichiului din partea dorsal. Acolo se afla un edem (o umfltur) dureros. Adic puroiul nu era
doar in rinichi, ci i in jurul lui (paranefrit). Iat unde se afla cauza bolii. Organismul incercand
s salveze rinichiul, a aruncat toxinele, substanele otrvitoare, microbii, puroiul prin piele
(furunculi pe piele).
Avand in vedere varsta tanr a pacientului i faptul c afeciunea s-a manifestat pentru
prima oar, precum i condiia satisfctoare a plmanilor i a inimii i-am indicat purificarea
dup varianta VII. Peste 7 zile, tanrul deja alerga. Au trecut 5 ani i in acest perioad nu au
existat acutizari.

Metode de auto-ajutor
Purificare i iari purificare, diet, schimbarea modului de via i a alimentaiei.


VIII. Tusea
Cauze: procesul de purificare favorizeaz eliminarea flegmei, a puroiului, a substanelor
toxice i a altor componente din bronhii i plmani prin intermediul tusei i expectoraii.

Metode de auto-ajutor
1. Buturi calde.
2. Infurare fierbinte a cavitii toracice cu camfor i terebentin.
3. 3 clisme a cate 2 litri de ap se imbuntete condiia diafragmei i calitatea sangelui.
4. Se maseaz pe pavilionul urechii punctul de reglare a respiraiei (vezi fig. 5)
5. Se maseaz zona plmanilor de pe movila degetului mare (vezi fig.11).
6. Tratamentul cu suc de usturoi. Contraindicaii ulcer gastric. Se bea pe stomacul de 1-2
ori pe zi o linguri nu plin cu suc de usturoi proaspt pregtit . Tot usturoiul se va
dizolv in bronhii. Tusea inceteaz dup prima administrare. Bronita dup 23 zile. Se
poate vineca i astmul bronic, dar numai dup cel puin 7 zile de administrare a sucului
de usturoi.
7. Se continu toate tipurile de purificare.



IX. Dureri de inim, tahicardie, aritmie
Cauze: o dezechilibrare temporar a raportului de volum intre sangele arterial i venos.
In perioada de purificare a organismului are loc o cretere a volumului de sange venos ca
consecin a eliberrii lui din depourile stagnate (din ficat, splin, reele venoase ale venei porta,
intestin, diafragm). Prin urmare va trebui s se intensifice i s se accelereze capacitatea de
contracie a inimii. Inima sntoas ii face fa rapid i abia perceptibil. Iar o inim,
supraincrcat de toxine metabolice, metabolii,care are membranele vasculare modificate din
cauza insuficienii cronice de oxigen i substane nutritive , nu reuete indat s-i fac fa. i
deaceia in perioada ei de restabilire apar durerile (extensia pereilor), bti neregulate (aritmia)
64

de contracie, (din cauza afluxului neateptat de sange venos), accelerarea frecvenii ritmului
tahicardia.

Metode de auto-ajutor
1. Masajul indirect al inimii (vezi fig. 11).
2. Mana stang in regiunea inimii, cea dreapt in regiunea plexului solar, i vorbii ginga cu
inima voastr. Are loc redistribuirea energiei, i astfel extrasistolia, aritmia se reduce.
3. Se muc varful degetului mic pe prile laterale i se ine aa 2 minute, mai intai cel de
la mana stang, apoi cel de la mana dreapt.
4. Dac v simii sleii de puteri masai punctul yang (vezi fig. 10).
5. Dac faa este roie, se semnaleaz o excitare masai punctul yin (vezi fig. 10).
6. Se bea 1520 picturi tinctur de talpa gatii la 30 ml de ap.




Fig. 13. Proiecia sistemului osos pe palm i talp





65

X. Agravarea osteohondrozei vertebrale, dureri in coloan i in articulaii
Cauze: ca urmare a circulaiei periferice a sangelui i a limfei se realizeaz curirea de
toxinele metabolice, acumulate in limf i in lichidele extracelulare. Pentru lichidarea depunerilor
de saruri este nevoie de un aflux de sange sntos, de limf i oxigen. Aceasta mrete
temporar cavitatea articular, cauzand intinderea membranei articulare, astfel apar edeme i
dureri temporare.

Metode de auto-ajutor
1. Masarea regiunii dureroase.
2. Comprese cu urin pe articulaii.
3. Terapia manual a coloanei vertebrale.
4. Exerciii fizice (ce de exemplu, gimnastic matinal zilnic).
5. Masarea punctului dureros i punctul de proiecie al articulaiei de pe palme i tlpi (vezi
fig.13).
6. Se continu purificarea, in principal cea a sistemului articular.
7. Masai cu propria voastr urin zona rinichiului (de aceiai parte cu articulaiile lezate) in
decurs de 3040 de minute zilnic timp de 10 zile .


XI. Dureri in una sau in ambele urechi, este posibil apariia secreiilor purulente
Cauze: acutizarea otitelor cronice cu eliminare de puroi, desprinderea i expulzarea
srurilor de pe oscioarele urechii interne. Ne bucurm de exacerbri, deoarece in urma acestora
se imbuntete auzul.

Metode de auto-ajutor
O compres cald cu alcool pe zona urechii. Luai o fa de tifon sau panz de tifon,
decupai din ea un ptrat de 10x10 cm, in mijlocul lui tiai o linie prin care s poat intra
pavilionul urechii. Inmuiai-l puin in soluie cald de vodc sau alcool camforat, punei-l in jurul
urechii, scoatei pavilionul urechii prin deschiztura perforat, punei deasupra un ptrat de
11x11cm de hartie impermeabil (cerat) sau celofan apoi o cptueal calduroas din lan i
bandajai de jur imprejur. Dup uscare compresa se scoate i se picur in ureche cu pipeta 34
picturi de suc de ceap. Dup aceasta continuai s punei comprese. Repetai procesul pan
trece durerea.


XII. Scderea acuitii vizuale (a vederii)
Cauze:
1. Dilatarea pupilei are loc din cauza supraexcitrii sistemului nervos simpatic. Trece
peste 34 zile.
2. Un edem nu prea mare in partea central a retinei. Se intampl rar, in 15 ani de
practic am avut 3 asemenea cazuri. Dispare fr urm dup 710 zile.
3. O hemoragie neinsemnat in corpul vitros. Se intampl rar. In practica mea am intinlit
3 cazuri. Nu necesit tratament, se reabsoarbe in decurs de 57 zile.
Trebuie s adaug c in practica mea au existat muli pacieni cu probleme de vedere. Au
fost bolnavi cu acuitate vizual de la 0,01 (adic aproape orbi) pan la 0,06. In urma purificrii,
in unele cazuri dup cura de terapie prin foame in decurs de 15 zile, vederea se restabilea pan
la valorile de la 0,06 la 1,0. Pe aceti pacieni i-am inut sub observaie 57 ani: vederea se
pstreaz, inrutiri nu sunt.




66

XIII. Dureri de dini i abcese dentare
Cauze: in procesul de purificare profund organismul expulzeaz puroiul din chisturile
aflate la rdcina dintelui, canalul cruia nu a fost obturat total in timpul tratamentului.

Tratament
Urgent trebuie s v adresai stomatologului.


XIV. Ruperea i cderea prului. Unghii fragile. Piele uscat, sedimentarea pielii pe palme
i tlpi
Cauze: are loc regenerarea celulelor. Pier celulele btrane i bolnave, procesul are loc
mult mai rapid decat in mod obinuit.

Nu este nevoie de tratament. Are loc autorestabilirea (organismului). Se pot face mti
pentru pr, tratamente pentru unghii, maini i tlpi. S se consume cat mai mult grau incolit,
sucuri de legume, semine de floarea soarelui.




































67

Capitolul 5

REGIMUL ALIMENTAR IN PERIOADA DE PURIFICARE
A ORGANISMULUI


PE SCURT DESPRE ESENA BOLILOR

Pacienii deseori pun intrebarea: Voi ce tratai? . Noi rspundem: Organismul singur
vindec tot, noi doar il ajutm. Urmtoarea intrebare este: Oare intradevr prin purificare se
poate trata totul. Noi rspundem: Purificarea ajut organismul s intre pe platforma corect de
la care vei putea inainta pe calea insntoirii complete.
Vom analiza inc o dat ce este boala. Tuturor bolilor le este caracteristic marea cantitate
de toxine. La dereglarea funciei de purificare a ficatului i a proceselor de digestie din intestin
tot mai multe toxine (substane otrvitoare) se acumuleaz in sange, in esuturile organelor i in
diverse sisteme ale organismului. Ele afecteaz i sistemul imunitar.
Pentru a nu permite evoluia bolii, trebuie inainte de toate s deschidei cile de
eliminare: s curai intestinul, ficatul, rinichii, pielea, plmanii; trebuie deschise urgent
capilarele inchise. Dac rmanei sub tratamentul medicamentos, in locul unei specii de microbi
vor reveni alte specii, i deoarece organismul e deja slbit el are tot mai puine fore de a
elimina toxinele prin acutizarea bolilor. Manifestrile acute ale bolii dispar i sunt inlocuite de
cele cronice, non-tipice i tot mai dificil de diagnosticat.


FUNCIILE PRINCIPALE ALE GLANDELOR ENDOCRINE

Noi trim in permanente situaii de stres. Ne ajut s ieim din condiiile extreme sistemul
nostru endocrin.
Vom revizui pe scurt funciile de baz ale glandelor endocrine.

1. Hipotalamusul. Regleaz reacia termic, stabilete raportul corect intre producerea i
cedarea de cldur. Iat de ce dup purificarea organismului, dup ce ai adus in ordine
filtrele de eliminare, inclusiv i sangele, putei cu indrzneal s facei du rece, s
mergei descul, s v scldai in gurile din ghea.

2. Hipofiza( glanda pituitar). Regleaz metabolismul hidro-salin i metabolismul lipidelor. S-
a produs o stare de stres hipofiza secret imediat hormonul in sange. Are loc arderea
intensiv a grsimilor cu eliberare de energie. Energia pune in micare muchii. Este
cunoscut cazul, cand un brbat salvandu-se in pdure de la un elan, s-a urcat aa cum
era pe schiuri intr-un pin inalt.

3. Glanda tiroid. Regleaz metabolismul bazal, asimilarea oxigenului. S-a produs stresul
glanda tiroid secret urgent hormonul in sange, intensific procesul de saturare a
sangelui cu oxigen, se accelereaz respiraia i ritmul inimi (tahicardia). Astfel , in
acceleratul ritm al inimii, sangele saturat cu oxigen alimentraz cele mai indeprtate
regiuni ale corpului.

68

4. Glandele suprarenale. Produc hormonul adrenalina, care ridic tonusul vascular, tensiunea
arterial, in urma cruia urc sangele, bogat in oxygen la cei mai indeprtai muchi, i
sporete brusc capacitatea lor energetic. A fost descris un caz cum un om, fugind de
caini, a srit peste un gard, mai inalt decat cota de inlime a campionului rii la srituri
in inlime

5. Pancreasul. Produce hormonul insulin, care intensific arderea glicogenului in muchi cu
eliberare de energie. V amintii cazul celebru, cand doi copii se plimbau prin pdure i
peste unul din ei a czut un pin? In situaia de stres cel de-al doilea copil a impins pinul i
si-a salvat prietenul. Cand in dimineaa urmtoare 4 brbai au venit la locul intamplrii,
ei nu au reuit nici mcar s il ridice puin.

6. Vezica biliar. Deja a fost stabilit de medicin oficial c este o gland endocrin. In
momentul stresului ea elimin fiere(bil), datorit creia se intensific peristaltismul
intestinului subire i masele in putrefacie sunt impinse rapid in intestinul gros i rect. In
acelai timp are loc eliberarea accelerat de deeuri, prevenindu-se astfel ptrunderea lor
in sange.

7. Apendixul. Abia doar cu 10 ani in urm a fost recunoscut de medicina oficial ca gland
endocrin. In momentul stresului are loc eliberarea hormonului, care intensific
peristaltismul intestinului gros. V amintii de boala ursului a studenilor in momentul
examenelor?

8. Testiculele i ovarele(gonadele). Secret hormoni sexuali. Voi cunoatei oare ce puteri
pot s manifeste prinii cand ii protejeaz copii? Ei lupt pe via i pe moarte!

Firete, toate glandele noastre endocrine lucreaz in acelai timp, dar in situaii diferite de
stres cu accente diferite ale unei sau altei glande.
Din cele expuse mai sus ai ineles ce rol important joac guvernul nostru sistemul
endocrin.
Pentru restabilirea sistemului endocrin dup stres, organismul are nevoie s-i completeze
rapid microelementele pierdute.


ROLUL MICROELEMENTELOR IN ALIMENTAIE I MODALITILE DE SUPLINIRE
ALE ACESTORA IN ORGANISM

Organismul are practic nevoie de toate elementele din tabelul periodic al lui Mendeleev.
Fr microelemente glanda endocrin nu poate sintetiza hormoni. Dar unde se se gsesc toate
microelementele? In pmant. Ceia ce inseamn, c trebuie de mancat in primul rand ceea ce
crete din pmant: sfecl, morcov, varz, ridiche, castravei, dovlecei , vinete i
verdea(ptrunjel, mrar, elin, usturoi, ceap, coriandru etc.). i nu doar de mancat, ci s se
intrebuineze in cantiti mari. In mod special e nevoie de mult calciu (Ca), deoarece el intr in
compoziia hormonilor.

1. Calciu. Loc de depozitare stomac, intestin, coloana vertebral, oase.
Compune baza mineral a esuturilor osoase i a dinilor, e necesar pentru meninerea
normal a excitabilitii sistemului nervos, particip la procesul de coagulare a sangelui.
Cum putem satura organismul cu calciu dup purificare?
1) Dimineaa pe stomacul gol se ia o lingur de cret pisat, purificat i se bea cu un
pahar de ap la temperatura camerei.
69

2) Se poate lua o linguri de coaj de ou, (curat de membrana intern), uscat i
mcinat prin rania de cafea, se toarn peste ea o lingur de acid citric sau oet de mere
i se bea cu un pahar de ap. Dup purificare administrai cret i coaja de ou timp de o
lun .
3) Mancai toate legumele sub form de salate, sucuri, in stare crud.

2. Potasiu. Loc de depozitare muchii i in special muchii inimii.Contribuie la evacuarea
apei din organism.
Dup purificare, in decurs de o lun bei decoct de mcee, pducel. Se mnanc caise
uscate, prune uscate, stafide. Trebuie s le amestecai in proporii egale i s le trecei
prin maina de tocat carne, e i mai bine s le inmuiai in prealabil 34 ore in ap
fierbinte.

3. Aluminiu, germaniu, seleniu. Loc de depozitare toat membrane mucoas din organism.
Aceste microelemente se gsesc in usturoi. Dup purificare voi o s-l mancai cu pumnii,
deoarece se va detepta o mare necesitate pentru el, i vei efectua obligatoriu conform
orarului purificarea sistemului vascular cu suc de usturoi.

4. Magneziu. Loc de depozitare muchii striai lungi. Magneziul este necesar pentru
meninerea normal a excitabilitii sistemului nervos, funciei de contracie a muchilor.
Deficiena lui in organism este insoit de convulsii musculare.
Sursa de sruri de magneziu secar, grau, ovz, hric, fasole, mazre, varz alb,
trae. Adugai obligatoriu trae in ca (cereale fierte) i supe . Coacei paine cu
trae. Se poate pur i simplu s turnai peste trae ap clocotit i s le mancai aa,
adugand miere dup gust. Firete, trebuie s mancai i grau incolit. Nu este greu s-l
pregtiti, trebuie doar s-l includei in orarul personal obligator: cu 24 de ore inainte de
pregtire (in proporie de 50100 g de persoan) alegei graul i splai-l minuios sub
ap rece. Se distribuie pe farfurie intr-un singur strat. Se toarn ap rece peste el cat s
acopere puin grunele. Farfuria se pune intr-un loc cald, se acoper cu un erveel de
panz sau din tifon, dar nu prea strans. La scurgerea a 2224 de ore in boabele de grau
apar germeni de 1 mm. Se spal graul de cateva ori, i se inltur boabele neincolite.
Fiecare bob de grau trebuie s aib germeni de 12 mm. Se intrebuineaz la dejun,
dup 30 minute de la administrarea prafului(finii) de cret au a coajei de ou.

5. Fosfor. Loc de depozitare esutul osos i dinii. Particip la formarea esutului osos.
Principalele surse de fosfor bobul, soia, mazrea, conopida, elina, castraveii, nucile,
graul incolit.

6. Fier. Loc de depozitare mduva osoas, splina, ficatul. Este necesar pentru formarea
globulelor roii (eritrocitelor) i pentru meninerea funciilor fiziologice ale organismului.
Surse de fier legumele verzi, frunzele fragede de ridiche i morcov; frunzele de
ppdie, viine, piersici, mere, prune.

7. Cobalt(Co). Loc de depozitare glandele suprarenale. Rolul cobaltului preinvine bolile
sangelui. Este necesar pentru funcionarea normal a pancreasului i pentru reglarea
aciunii adrenalinei.
Sursele din hran leguminoasele, nucile.

8. Zinc (Zn). Loc de depozitare pancreasul. Zincul intr in compoziia insulinei.
Principalele surse de zinc din alimente graul incolit i traele de grau.

70

9. Cupru(Cu). Loc de depozitare prul (esut capilar), ficatul. Este necesar pentru
meninerea compoziii normale a sangelui (formarea hemoglobinei).
Sursele alimentare de baz sparanghelul, orzul, lintea, ciupercile, nucile, ptrunjelul,
graul incolit, painea de secar.

10.Vanadiu(V). Loc de depozitare timusul, celule imune de sub piele. Incetinete procesul
de imbtranire.
Sursa de baz varz de mare.

11.Siliciu (Si). Loc de depozitare esutul conjunctiv. Siliciul reprezint un factor important
in prelungirea tinereii,a sntii i a capacitilor vitale ale organismului. Fragilitatea
oaselor, ruperea prului la orice varst se explic prin deficiena de siliciu.
Principalele surse alimentare de siliciu sparanghelul, castraveii, elina, frunzele de
ppdie, ridichea de lun, roiile, seminele de floarea-soarelui, cpunile, graul incolit.

12.Mangan (Mn). Loc de depozitare pancreasul. In alimente exist o cantitate foarte mic
de mangan, de aceea v recomand s il suplinii din bi. Despre aceasta este expus
amnunit in continuare. In cazul insuficienii de mangan se dezvolt disbacterioza
intestinal, se creeaz un mediu propice pentru dezvoltarea helminilor.

13.I od (I ). Locul de depozitare glanda tiroid. Iodul joac un rol primordial in funcionarea
glandei tiroide, intr in compoziia hormonilor, care stimuleaz procesele metabolice din
organism.
Sursele de hran de bazvarza marin, lptuca, ceapa, prazul.

Manganul i iodul exist in cantitate mic in pmantul nostru, in ap, i prin urmare i in
produse. De aceea v recomand ca dup purificare timp de o lun s primii aceste
microelemente prin intermediul bilor, care trebuie fcute dup urmtoarea schem:

Joi: Inainte de somn umplei cada cu ap la temperatura corpului 36-38C. Dizolvai in
ap 3 linguri de sare (de mare sau obinuita sare de buctrie). Dizolvai separat intr-un vas
permanganat de potasiu i adugai-l in cada cu ap pan cand apa capt nuana de roz-pal.
Culcai-v in cad pentru 46 minute. Dup aceasta tergei-v corpul cu grij i ducei-v la
culcare. Dimineaa v vei trezi plini de for i intr-o bun dispoziie.

Vineri: Inainte de somn umplei cada cu ap la temperatura de 3638C . Punei 3 linguri
de sare i adugai 46 picturi (nu mai mult) de tinctur de iod de 3-5% din farmacie. Stai in
cad 4 minute.

Sambt: Inainte de somn repetai ceaia ce ai fcut joi. De ce anume, joi, vineri,
sambt? Nu este obligatoriu. Putei s v alegei oricare din zile. Dar dac lucrai, dup luni,
mari, miercuri pot aprea stri de stres i joi, vineri, sambt prin bile cu microelemente v
vei elibera de ele, iar duminic vei petrece cu familia in dragoste, prietenie i inelegere.

Iodul este necesar in cantiti mari. De aceea dup purificare facei testarea la iod:inainte
de somn inmuiai un chibrit cu vat in tinctura de iod de 3-5% i schiai pe partea din fa a
coapsei o plas. Ca s nu murdrii cearafurile v culcai dup ce iodul s-a uscat. Diminea
verificai plasa de iod. Dac s-a pstrat intensitatea culorii de iod, atunci este suficient s primii
iodul prin apa din cad . Dac urma de iod a disprut complet sau pe jumtate, incepei s
desenai plase de iod in urmtoarele locuri: pe coapse, fese, spate, prile laterale ale corpului.
Desenai pe abdomen cercuri in form de spiral. In caz de atonie intestinal, constipaii din
zona apendicelui in cerc mare, treptat sub form de spiral, incheiai desenul spre ombilic.
71

Dac predomin spasmele intestinale, desenai cercurile de la ombilic spre periferie. In
caz de mastopatie ungei in jurul mameloanelor intai cu ulei vegetal, apoi cu tinctura de iod.
Dac avei induraie, inflamaie, ungei in form de cerc in jurul induraiei, inflamaiei.
Pe viitor in fiecare lun v sftuesc s facei in mod obligator testarea cu plasa de iod i in
caz de insuficien de iod s facei tratament.
S inei minte, c sfecla este regina microelementelor, in ea rezid 70% din
elementele tabelului periodic al lui Mendeleev.
Nu m voi opri asupra vitaminelor,deoarece ele sunt nite amplificatory (catalizatori) de
asimilare a microelementelor. In legume i fructe, microelementele i vitaminele sunt mereu in
relaii de prietenie. Ceea ce inseamn, c dac vei intrebuina in stare crud i proaspt
legumele, fructele i sucurile lor , vei primi i vitamine i microelemente, dac le fierbei
atunci nu 100%, ci doar 6070% din microelemente vor fi asimilate dar fr vitamine.
Vitaminele la temperatura de + 40 C ii pierd proprietile. Mai jos este expus sistemul
alimentar la ieirea din procesul de purificare intr-o perioad de 7 zile i intr-o perioad de o
lun.


REGIMUL ALIMENTAR LA IEIREA DIN PROCESUL DE PURIFICARE

Pentru refacerea complet a organismului este necesar s restabilim in el echilibrul acido-
bazic.
Se tie, c echilibrul acido-bazic al sangelui i lichidului intercelular al omului in norm
este de 7,27,4 uniti conveniionale, ceea ce ne spune despre o reacie slab alcalin . Celula
noastr biologic este creat s fie sntoas, viabil in soluia slab alcalin. Reacia alcalin a
sangelui i a lichidului interstiial este furnizat in principal de hrana vegetal. Reacia acid este
furnizat de produsele de origine animal.
Inc din vremuri strvechi medicii impreau hrana in acid i alcalin. Vom introduce in
tabel datele lui N. V. Walker i a lui R. D. Pope despre produsele, care posed proprieti de
oxidare i de alcalinizare ale organismului.
Semnele convenionale: + aciune slab, ++ medie, +++ puternic, ++++ foarte
puternic.
La efectuarea iridodiagnosticului noi deseori vedem un halou decolorat al irisului ce
corespunde proieciei organelor, fapt care ne vorbete despre o acidificare pronunat a sangelui
i a celulelor organelor. Acidificarea indelungat duce la dereglarea metabolismului.
Iat de ce dup purificarea organismului, noi recomandm o diet bazat pe legume
pentru restabilirea compoziiei de microelemente a intregului sistem endocrin, a sistemului
nervos, muscular i osos, precum i pentru restabilirea in echilibrului acido-bazic in organizm.

Tabelul
Produsele cu proprieti de acidificare i alcalinizare in organism.

Produsele Alcalinizare Acidificare
1 2 3
Varza +++
Conopida +++
elina ++++
Castraveiproaspei ++++
Lptuc ++++
Ceap ++
Pstrnac +++
72

Ridichedelun +++
Ardei gras +++
Roiiproaspete ++++
Sfeclproaspt ++++
Morcov ++++
Cartoficucoaj +++
Caise proaspete +++
Caise uscate ++++
Mere proaspete ++
Mere uscate ++
Struguri ++
Suc natural de struguri +++ +++
Suc ndulcit de struguri
Prune uscate +++ ++
Prune marinate
Piersici +++
Pere +++
Viine ++
Sucnaturaldelmie +++ +++
Sucndulcitdelmie
Suc natural de portocale +++
Pepenerou +++
Pepene galben +++
Prune proaspete +++
Stafide ++
Curmale ++
Smochine uscate ++++
Coacz +++
Rchiele +
Fructedepdure(deoricefel) +++++
Fructe (aproape toate) +++ ++++
Fructefiertecuzahr +
Leguminoasele proaspete +++
Leguminoasele coapte ++
Amidon ++
Crupedeovz +++
Fulgi de porumb ++
Pineneagr +
Pinealb ++
Finalb ++
Lapte integral +++
Zer din lapte +++
Brnz ++
Ca +
73

Fric ++
Ou ntreg +++
Albudeou ++++
Carnedevit +
Carne deviel +++
Ficatdevit +++
Carne de pui +++
Vnat ++++
Carnedeoaiefiart ++
Tocandemiel +
uncslabproaspt ++
Carnedeporcmacr ++
Unturdeporc +
Pete(deoricefel) +++++
Petehalibut +++
Raci ++++

Este de dorit ca in viitor dup refacerea organismului s includei painea, caa (cereale
fierte), leguminoasele, carnea in meniu, respectand raportul de: 1:2 adic ,la o parte de hran
acid nu mai puin de 2 pri de hran alcalin.


INFORMAII DESPRE PRODUSELE ALIMENTARE

Datele enunate mai jos despre produsele alimentare i aciunea lor asupra organismului
au un caracter strict informaional. Citindu-le fiecare persoan are dreptul de a alege ce tip de
alimentaie s adopte.

Carnea
Omul a fost creat fiin erbivor. Anatomitii de asemenea susin c organismul omului
este complet analog organismului animalelor erbivore.
Prin urmare, ce este carnea?
1. Dup definiia biologilor, ,,carnea un produs greu de digerat; reacia chimic de
dezagregare a ei pan la produsele finite dureaz 68 ore. I ar scrierea formulelor chimice
de dezagregare ar ocupa dou table studeneti .
2. Produs ce intr rapid in putrefacie. Acidul clorhidric slab din stomac nu este in stare s
prelucreze bine bucata de carne inghiit i aceast bucat intr in stare de putrefacie.
3. Produs de fermentaie. Bucata de carne neprelucrat in stomac i intestin incepe s
fermenteze, in special in prezena painii dospite cu drojdie.
4. Surs de toxine. Nefiind digerat, transformat in toxine, carnea stagneaz in intestin
(aa cum intestinul este foarte lungdepind de 6 ori lungimea corpului), i toxinele
ptrund in ficat, rinichi, sange, articulaii i in toate celulele.
5. Surs de gaze toxice de lupt. In urma dezagregrii crnii se obin gaze toxice de lupt ca
zarinul (sarin), zomanul, iperita.
6. Surs de constipaii. De obicei cauza constipaiilor o constituie intrebuinarea hranei cu
coninut caloric ridicat i cu volum mic fr celuloza din legume (tartinele).
7. Surs de fecaloame(fecale petrificate). Constipaiile conduc la stagnarea cocoloilor
(bulgrilor) intrai in putrefacie.
74

In activitatea mea de radiolog am salvat doi pacieni de la operaie i de la diagnosticul
cancer intestinal, deoarece tiam din experina mea c fecaloamele pot imita tumoarea.
8. Surs de microbi patogeni in intestin. Masele de fecale in putrefacie creeaz un mediu
alcalin care favorizeaz dezvoltarea microflorei patogene.
9. Surs de gaz metan proteine de origine animal in putrefacie. Metanul distruge
vitaminele din grupa B, ca urmare scade imunitatea, nu se previne dezvoltarea
necontrolat a celulelor i a esuturilor are loc o bre in sistemul de protecie
impotriva cancerului.
10. Surs de viermi intestinali i protozoare.
11. Surs de boli provocate de virui.
12. Surs de infecie tuberculoas.
13. Surs de formare a urailor amorfi, pietrelor de urai in rinichi.
14. Surs de afeciuni pentru alte organe. Se tie c un anumit compartiment al intestinului
stimuleaz anumite organe.
15. Surs de toxine cadaverice se formeaz dup 2 ore de la sacrificarea animalului.
16. Surs de informaie despre ucigaul animalului omul. Aceast informaie o poart
fiecare celul a animalului ucis.
17. Surs de nitrai.
18. Surs de medicamente nocive. Pentru ,,creterea masei vitele sunt hrnite cu doze mari
de chimicale.
19. Poate fi o surs de substane radioactive.
20. Surs de ageni cancerigeni. Salamurile, cremvutii in special din import, conin in
cantiti mari diveri aditivi i conservani, care pot fi cancerigeni.

Prelucrarea termic a produselor din carne, contribuie de asemenea la apariia agenilor
cancerigeni.
O aciune negativ asupra organismului o au supele de carne i zeama de carne, dat fiind
faptul c colagenul esutului conjunctiv la inclzirea in ap se transform in clei-gluten
(gelatin). Intrebuinarea alimentelor ce conin o mare cantitate de colagen sub form de
gelatin, are urmri negative asupra funciilor rinichilor i ale sistemului articular.
Carnea de pasre se distinge prin o cantitate mai mic de esut conjunctiv. Carnea alb
este considerat cea mai valoroas datorit cantitii i calitii microelementelor i proteinelor
coninute in ea.
Grsimi animale. Cea mai preioas este considerat grsimea de porc, deoarece
constituie ingredientul de alcalinizare a sangelui. Petele i produsele din pete, untura de pete
aparin categoriei de produse cu activitate biologic inalt, constituie sursa unor substane
minerale potasiu, fosfor, iod. Dar toat hran animal conine in mare cantitate substane
extractive, baze purinice care duc la dezvoltarea aterosclerozei, podagrei.


Laptele i produsele lactate
1. Tuturor le este cunoscut faptul, c la varsta de 3 ani la copil se atrofiaz timusul, care
produce fermentul ce disociaz lactoza laptelui. Face excepie laptele de capr,in care se
conine acest ferment. Dar laptele de capr inclzit, pasteurizat sau fiert pierde acest
ferment i enzimele coninute in laptele crud.
Laptele de capr este bine s-l bei proaspt muls. Prin hrnirea artificial cu lapte de vac
a nou nscuilor, are loc formarea permanent a produselor toxice i pe fondul slabelor
bariere ale intestinului i ale ficatului, aceasta poate duce la dereglri atat fizice, cat i
intelectuale.
2. Laptele de vac in organismul uman formeaz multe mucoziti, care provoac rceli i
boli reumatice.
75

3. Cazeina un produs natural, obinut din lapte pentru fabricarea cleiului. Cazeina cel
mai durabil clei in ziua de astzi. In siturile arheologice din secolele XIIIXI V au fost
descoperite absolut intregi i nedeteriorate pieptenebijuterii fabricate din cazein. Iat cu
ce clei fixm srurile, induraiile, articulaiile in propriul nostru organism!
4. In produsele lactate exist muli oxalai, care se depun in rinichi formand calculi de
oxalai. La intrebuinarea produselor lactate in cantitate mare ficatul i rinichii nu reuesc
s filtreze oxalaii, care patrund in sange i sistemul osteoarticular.
Ca rezultat se dezvolt ostehondroza coloanei vertebrale inc de la o varst fraged (ele
sunt constatate la copii deja de la 8 ani) i incepe depunerea srurilor in articulaii; artrite,
artrozo-artrite.
5. Produsele lactate, fiind hran de origine animal, deplaseaz echilibrul acido-bazic al
sangelui i al lichidul intercelular inspre partea acid.
6. Produsele lactate produse de fermentaie. In stomac are loc dj fermentaia cu
secreie de uic (alcool), care distruge fibrele ficatului.
7. Prin lapte omul se poate imbolnvi de bruceloz i multe ale boli, de care sufer
animalele.
8. Unii pacieni cu nivel de aciditate ridicat al sucului gastric consider c ii imbuntesc
starea de sntate prin consumul de lapte. Dar aceast situaie este ineltoare, dat fiind
faptul c procesul este oricum temporar, iar ulterior se stabileaste o dependen
paradoxal: organismul nu va cuta s echilibreze aciditatea sucului gastric, ci dimpotriva
sa o creasca permanent.
9. Dac mama nu vrea s fie de acord cu excluderea in totalitate a laptelui (de vac) din
raia copilului, atunci exist o soluie de compromis: s aduge la mancarea cu lapte, suc
de morcov crud, proaspt pregatit sau alt suc vegetal proaspt,astfel mucozitatea din
produsul lactat se va dizolva.
Mai mult ca probabil, c la inceput organismul se va folosi de acest amestec pentru
purificare, pot aprea diaree i stri de vom cu eliminari de mucozitti. Nu trebuie s v
speriai, facei clisme cu cantitatea de ap corespunztoare varstei (vezi Anexa 1).
10. Laptele, produsele lactate , inclusiv branzeturile, nu posed substane de balast (fibre
alimentare), de aceia nu excit peristaltismul intestinal i se mic prin el incet. Laptele de
vac se recomand s fie diluat pe jumtate cu ap pur.


Oule
Coaja de ou conine cateva substane minerale, dar cel de baz este calciul (93% din
coaja de ou). Calciul din coaja de ou se asimileaz foarte uor. Punei coaja de ou splat in
prealabil intr-un borcan cu puin oet de mere sau soluie de acid citric (de preferat suc de
lmaie) pentru 812 ore. Lichidul trebuie s acopere coaja de ou. Oetul de mere sau acidul
citric, imbogit cu calciu, trebuie adugat in salate, supe i alte mancruri.
Albuul de ou conine proteina avidina, care are proprietate antivitaminic. De aceia
pentru a nu permite distrugerea vitaminelor,este necesar ca albuurile de ou s fie supuse
tratrii termice .
In glbenu nu exist substane antivitaminice, el poate fi mancat in stare crud. Proteina
de baz din glbenu este vitelina (protein de cretere) al crui coninut ajunge la 80%. In
glbenuul de ou se gsete mult lecitin proteine cu aciune antisclerotic, vitamine
liposolubile retinol,vitamina D, tocoferol, vitaminele grupei B. Oul surs de fosfor, sulf, fier,
cupru, potasiu, sodiu. Dac procesele dumneavoastr metabolice au fost restabilite, atunci este
suficient s mancai 2 ou pe sptman i vei obine cantitatea necesar de substane
enumerate mai sus.



76

Pinea
1. 1.Gramineele, inclusiv i boabele de gru, acidific sngele i lichidul interstiial (grunele
aflate n fenofaza de coacere n lapte-cear, perioada de umplere a boabelor au
proprietatea de alcalinizare). Nivelul normal al balanei acido-bazice a lichidelor dn
organism este slab alcalin.
2. Pinea conine o cantitatea nu prea mare de sruri organice.
3. n aluatul pentru pine se adaug sare i alte suplimente .Pentru echilibrarea presiunii
osmotice sarea are nevoie de lichid suplimentar, pe care l aspir din membrana mucoas
a intestinului, ceea ce duce la uscarea ei, la mbolnviri i constipaii.
4. n aluatul pentru pine se adaug drojdie. n organismul nostru exist un minunat aparat
de fabricat rachiu stomacul, care ne este dat pentru sinteza alcoolului etilic, n care s-
ar dizolva substane, solubile numai n alcool (aceasta o tim nc din coal, de la leciile
de chimie). Dar asemenea substane sunt puine, de aceia este suficient s mnnci sfecl
sau morcovi, care conin amidon i zahr i n stomac se va sintetiza o cantitate suficient
de alcool.
Amidonul, prezent in paine, in gur se scindeaz pan la hidrai de carbon. Iar
combinarea hidrailor de carbon cu drojdia din paine accelereaz de nenumrate ori
reacia de sintez a rachiului in stomac i intestin.
5. Rachiul in varianta cea mai dezavantajoas, adic asemntor alcoolului denaturat, se
formeaz in combinaie cu carnea, cu produsele animaliere i drojdia din painie. Este
curios faptul, c pan la mijlocul secolului al XVIII-lea painea era preparat fr drojdie.
6. Coninutul mare de amidon din paine i din produsele de panificaie creeaz un mediu de
cultur minunat pentru dezvoltarea microorganismelor. S ne amintim de agar-agar
(geloz), pe care se insmaneaz microorganismele din produsele patologice recoltate
din gat ,conjunctiva ochilor,mucoasa nazal si sange. Agar-agar este amidon cu glucoz,
adic ceea ce se conine in paine.
Aadar, in propriul nostru organism noi crem condiii pentru inmulirea a miilor de
microorganisme i de aceia niciodat nu vom scpa de rceli cronice, reumatism,
pielonefrit cu evoluie lent i alte afeciuni cronice, atata timp cat vom folosi in cantitate
mare amidonul.
7. In organism cantitatea excesiv de amidon (hidraii de carbon) se transform in grsimi.
Aceasta inseamnand multe kilograme de greutate inutil pentru inima i articulaiile
noastre.
Astfel, ne putem lipsi total de paine. Crupele ne asigur suficiente substane preioase,
coninute in graminee (cereale).


Cartoful
1. Cartoful nu este o plant din locurile noastre. Intrebai selecionarii de cartofi, i ei vor da
ingroziti din maini: cartoful are boli virale i canceroase (nu v speriai, nu s-a stabilit c
ele se transmit la om), de aceia e nevoie de schimbat in intregime aceast cultur a
cartofului, s introducem din nou in Rusia rsadul.
2. Cartoful conine o mare cantitate de amidon, in consecin, el contribuie la apariia
rcelilor i bolilor cronice.
3. Cartoful surs de ,,rachiu in organism.
4. Surplusul de amidon din cartofi se transform in grsimi.
5. Doar sub coaj se gsesc in cartofi microelemente si vitamine.Dac curm cartoful de
ea, din substane utile nu rmane practic nimic.
6. Cartoful nu conine fibre vegetale, celuloz, ceea ce duce la constipaii.


Untul de vac, maioneza, smantana, uleiul vegetal
77

Untul de vac, maioneza, smantana, posed aproape aceleai proprieti negative ca i
produsele lactate.
S-au efectuat cercetri microbiologice, care au artat urmtoarele: in salata cu maionez,
dup 15 minute s-au inmulit sute de mii demicroorganisme; in salata cu smantan zeci de
mii de microorganisme; in salata cu ulei vegetal microorganismele practic nu s-au inmulit.

Nucile
Nucile un produs proteic foarte preios. Coninutul de proteine din ele este de la 9 pan
la 18%.
Nucile conin vitamina E i multe microelemente: fier, cobalt, cupru, iod, nichel,precum i
o cantitate suficient de acid ascorbinic (vitamina C). Coaja nucilor verzi conine foarte mult iod,
iat de ce la curarea nucilor verzi degetele devin de culoare brun inchis. Nucile conin
cantiti mari de hidrai de carbon. Conin i ulei.
Dup compoziia lor nucile sunt carnepaine, adic conin multe protein i muli hidrai
de carbon. De aceia in alimentaie ele pot fi servite ca un meniu separat- inlocuind carnea i
painea. Dac nucile sunt verzi in coaj, splai-le i punei- le la inmuiat pentru 812 ore. Apa
infuzat este bun de but deoarece este bogat in iod i alte microelemente.
V recomand s nu aruncai membranele despritoare uscate dintre miezul de nuc.
Pregtii o sticl de vodc (alcool de 40o) i aruncai acolo membranele despritoare interne in
cantiti nelimitate.Tinctura va deveni de culoare brun inchis. Utilizai de la10 pan la 20 de
picturi din aceast tinctur la 12 linguri de ap. Tinctura imbogete organismul cu iod i cu
alte microelemente, are efect tonifiant, acioneaz benefic asupra potenei sexuale.


Leguminoasele
In categoria leguminoaselor intr mazrea, fasolea, bobul, lintea, soia, nutul. Boabele
conin 25% de proteine i aproape 50% hidrai de carbon, adic dup compoziie sunt de
asemenea carne paine. De aceia in alimentaie ele trebuie intrebuinate separat, doar cu
verdea i legume. Leguminoasele sunt bogate in sruri de calciu, de fosfor , mangan, vitamine
din grupa B i substane cu aciune antisclerotic.


Varza de mare
Varza de mare este bogat in iod, dar ea mai conine pe lang acesta i substane biologic
active care inlesnesc asimilarea lui.
Populaiile din rile de pe rmurile mrilor consum alge marine in cantiti mari,
datorit acestui fapt in ele se inregistreaz o cot minim ale dereglrilor proceselor metabolice;
iodul mai este i un biostimulator, imunostimulator i are proprieti anticoagulante, adic
impiedic creterea nivelului de coagulare al sangelui i formrea trombilor , are efect
antisclerotic.
Se poate procura in farmacii varz de mare uscat, se mrunete prin rania de cafea i
se intrebuineaz in loc de sare sau impreun cu sarea.


Cafeaua
De obicei cafeaua este folosit pentru inlturarea oboselei, somnolenei, pentru ridicarea
capacitii de munc. Cafeaua este consumat in special de persoanele cu tensiune arterial
sczut.
Cofeina coninut in cafea stimuleaz excitabilitatea centrilor vasomotori din creier,
mrete frecvena i puterea contraciilor muchilor inimii, contribuie la creterea tensiunii
arteriale. Dar trebuie de reinut, c persoanelor care sufer de distonie vegetativ-vascular, le
este caracteristic starea de instabilitate a mecanismelor reglatorii ale sistemului nervos central.
78

De aceia aciunea prea puternic asupra unuia dintre componentele acestor mecanisme
afecteaz echilibrul organismului, ceea ce duce la intensificarea iritabilitii i excitabilitii.
De asemenea nu este lipsit de pericol, chiar i aciunea dozelor modeste de cofein
asupra muchiului inimii. Persoanele cu predispoziie la ridicarea tensiunii arteriale sau care deja
sufer de hipertensiune,inclusiv ischemie cardiac, ateroscleroz e mai bine s nu consume
cafea.
In afar de aceasta, trebuie de reinut cafeaua este un doping artificial, care creeaz
dependen.


Ceaiul
Ceaiul conine nu doar cafein, dar i substanele curative teobromin i teofilin, de aceia
el dilateaz vasele sanguine i in mod moderat stimuleaz sistemul nervos.
Ceaiul verde conserv maximul din proprietile naturale i conine multe fluoruri. Din
acest motiv intrebuinarea ceaiului verde fr zahr intrete smalul dinilor. Eu personal am
rezerve fa de ceaiul negru i verde din motivele, expuse mai sus in seciunea Cafeaua.
Recomand s v preparai singuri ceaiul din acele plante, care cresc in imprejurimile
voastre. Rchiica (iarba-sfantului-Ioan, rscoage)se recolteaz la inceputul infloririi, se culeg
frunzele i florile. Putei aduga mcieul, menta, frunzele de coacz, viine,flori de tei,
frunzele i florile fragilor de pdure, coacz uscat, ctin, frunze de ctin, cimbru, levnic,
petale de trandafir.
Pentru tonifiere bei ceai de tarhon.
Plantele trebuie uscate in locuri umbroase , intorcandu-le des de pe o parte pe alta. De
preferat, inc de la inceput s le tiai mrunt: crenguele uscate se taie mai dificil. Ceaiul
medicinal de plante se recomand s fie but cu o or inainte sau dup, mas.


DATE GENERALE DESPRE STILURILE DE ALIMENTAIE

Pentru majoritatea oamenilor hrana constituie principala surs de energie. Dar sunt
oameni care se pot lipsi i de hran. Adic atata timp cat exist soarele, aerul i apa -
organismul poate sintetiza singur proteinele, hidraii de carbon, grsimile, vitaminele etc. De
hran se pot lipsi yoghinii; se tie i despre sfinii cretini, care s-au lipsit de hran.
Pentru o stare normal omul trebuie s primeasc zilnic energie inclusiv i de la emoiile
pozitive. Dac omul nu o primete in cantitate suficient, atunci incepe in mod intensiv s o
compenseze prin plcerea de a manca.
In funcie de comportamentul lor alimentar oamenii se impart in cateva categorii:
1. Gurmanzii manccioii. Ei primesc de la mancare cea mai mare plcere .
2. Asceii n alimentaie tipul opus.
3. Oamenii, care urmeaz stilul alimentar obinuit. La ei inc din copilrie este stocat
programul alimentar: ,,De la carne putere, de la lapte i terci creti; ,, Ceai nu bei
de unde puteri s iei? ; Trebuie s mnanci tot la rand!etc. La ei nu apare niciodat
mcar gndul de a-i schimba stilul alimentar, stilul de via.
4. ,,Vegetarienii de cruditi. ,,Vegetarian neologism (termenul a fost introdus pentru
prima dat in Marea Britanie in 1842), dar adepii acestei tendine sunt cunoscui inc din
antichitate. Printre vegetarieni au fost muli cugettori, filosofi, scriitori, pictori, sportivi:
Pitagora, Socrate, Leonardo da Vinci, Voltaire, I saac Newton, Benjamin Franklin, J ean-
J acques Rousseau, Shelley, Lev Tolstoi, Albert Schweitzer, Albert Einstein, fenomenalul
halterofil Georg Gakkeshmidt ( poreclit leul rus), Yurii Vlasov, V. Dicul i muli alii.
Vegetarienii de cruditi folosesc nucile, fructele i legumele crude , gramineele incolite.
79

5. Lacto-vegetarienii in afar de hrana vegetal ei admit in raia lor laptele, produsele
lactate, oule orice inseamn hran fr uciderea animalului. Ei folosesc hrana
vegetal atat in stare crud, cat i tratat termic.
6. Oamenii care urmeaz stilul alimentar ,,disociat. Ce inseamn alimentaie disociat ?
Aceasta inseamn s foloseti alimente combinate corect. Dac noi mancm in acelai
timp diverse produse, trebuie s reinem faptul urmtor: pentru a fi asimilat, hrana
diferit cere o reacie diferit din partea organelor digestive.


Proteine Grsimi Legume Fructe
Amidon, hidrai de
carbon
Carne, pete,
ficat, ou,
nuci,
pstioasele,
vinete,
banane,
lapte,
produse
lactate,
brnz
Unt de vac,
ulei vegetal,
fric
Varza de mare,
varz, morcovi,
ridiche de lun,
ridiche, mazre
verde, mrar,
ptrunjel, castravei,
salat, mcri, ardei
gras, i toate
celelalte legume,
care nu conin
amidon
Fructe, poame de
pdure, fructe
uscate, inclusiv
mere,
grapefruit,caise,
caise uscate, prune
uscate, prune,
ananas
Cartofi, sfecl,
graminee, pine, i
toate produsele de
panificaie, macaroane,
paste, terci, i alte
crupe, produse de
patiserie, cu miere i
alte dulciuri

nu se combina

se combina

se combina se combina

nu se combina

nu se combina



Herbert M. Shelton propune s urmm urmtoarele reguli:
1. S memorm tipurile de produse alimentare i capacitatea lor de a se combina unul cu
altul.
2. Nu se combin cu fructele i roiile amidonul i hidraii de carbon.
3. Nu se combin proteinele i hidraii de carbon.
4. Nu se combin dou tipuri de proteine din cele trei: produsele de carne, produsele lactate,
i cele vegetale. Trebuie s intrebuinm doar un singur tip de protein la o mas.
5. Proteinele i grsimile o combinaie nepotrivit. Grsimile incetinesc secreia sucurilor
digestive necesare digerrii crnii, produselor lactate, leguminoaselor, nucilor etc.
6. Amidonul, hidraii de carbon nu se combin cu fructele.
7. Amidonul cu amidonul o combinaie neraional.
8. Pepenele rou, pepenele galben, bananele,vinetele, roiile nu le combinai cu alte
alimente. Aceste produse se asimileaz foarte repede, in timp ce alte produse nu primesc
cantitatea suficient de suc digestiv pentru dezagregare.
9. Laptele e mai bine s fie consumat separat sau deloc.



80

ANEXE




1. TEHNICA DE EFECTUARE A CLISMELOR EVACUATOARE.

Pentru clisme avei nevoie de un irigator , sau un termofor combinat, sau o par mare de
cauciuc.
Se folosesc diverse poziii: intins pe partea stang sau dreapt cu genunchii strani spre
abdomen; stand pe vine; aplecat cu palmele sprijinite de genunchi; aezat pe coate i genunchi;
intins pe spate.
Irigatorul se poate aga, ridicandu-l sau coborandu-l dup necesitate.
Pentru clisme e de preferat s folosii ap crud decantat sau ap fiart (la temperatura
camerei 18oC).
In ap e de dorit s adugai suc proaspt de sfecl (12 linguri la un litru de ap), s o
acidulai puin cu acid citric sau oet (1 lingur) sau urin proprie in orice cantitate. Perioad
optim din zi pentru purificare prin clisme este intre orele 57 dimineaa, orele 2021 seara.
Inainte de executarea procedurii e de dorit s ungei canula rectal cu crem nutritiv, s
evacuai aerul din tub, ridicand sau coborand canula in raport cu irigatorul, ateptand s curg
ap i apoi inchidei robinetul.
Trebuie s pregtii un loc comod pentru efectuarea clismei, dar s supravegheai ca
furtunul s nu fie incordat, cand ve-i incerca s introducei canula rectal. Pregtii pentru
aceast procedur o muama sau o folie de plastic. Poziia in perioada procedurii pe coate i
genunchi mai degrab pe un singur cot, a doua voastr man va fi ocupat cu introducerea
canulei in rect i susinerea ei. Introducei canula rectal atent i incet, ca s evitai vtmrile
(mai ales in caz de hemoroizi). Relaxai abdomenul. Nu v incordai. Putei introduce direct
furtunul, scoand canula, i atunci apa va curge mai repede in intestin. Acomodai-v cu
executarea proceduri in aa fel inca ca s nu v stropii. Introducand canula rectal (sau captul
furtunului), incepei energic s inspirai aer pe gur fcand pauze intermitente prelungite i apoi
s-l eliminai tot pe gur prin expiraii scurte (dac v este incomod, respirai pe nas). Facei 7
inspiraii i apoi v odihnii puin. Cu cat mai energic inspirai aerul, cu atat mai repede va
ptrunde toat apa in intestin. Dac nu a ptruns toat apa, i dumneavoastr simii o durere
puternic in intestine de la rscolirea coninutului lor, inchidei robinetul furtunului sau strangei
cu mana furtunul (ca s stopeze apa), ridicai-v in picioare, lsand canula in anus, i masai
abdomenul cu micri verticale ale mainii spre ombilic, apoi continuai procedura. Trebuie
introdus toat apa! Cand apa din irigator se termin, inlturai canula rectal, punei pe anus
un erveelul sau un tampon pregtit in prealabil, incordai muchii anusului i strduii-v s
reinei apa cel puin 7 minute. Durerea din abdomen potolii-o cu micri blande de netezire.
Dac reuii micai-v cu apa introdus in intestine. Totui s nu v plimbai prea departe de
scaunul veceului. Aceasta se poate termina cu o curenie neprevzut.
Se poate intampla ca la primele clisme s v fie greu s reinei apa. Nu-i grav fugii la
toalet i eliberai-v de ea. Dar nu trebuie s procedai aa cu toate clismele. ezand pe
scaunul veceului, masai abdomenul. Pipii cu mainile intestinul dac galgaie, inseamn c
nu a ieit toat apa. Nu facei clisme in lips de timp; trebuie s evacuai fr grab pe cat
posibil tot coninutul intestinului gros. Este inadmisibil s lsai ceva in intestin: reabsorbindu-se
in intestine cantitatea de ap rmas v va duna i va provoca o stare neplcut.
Clisma se consider a fi reuit, dac la finalul procedurii ai simit un gol in abdomen i
uurare in corp. Dac simii c a mai rmas mult coninut care nu se elimin, trebuie s mai
adugai adic s mai turnai ap in irigator i iari s mai facei clism, pentru a impinge tot
ce a rmas in abdomen.
81

Ar fi foarte bine ca inainte de clism s aib loc defecaia in mod natural (golirea
intestinului). Desigur, in cazul constipaiilor cronice golirea intestinului inainte de clism poate s
nu aib loc. Practica ne-a sugerat urmtoarea variant pentru cei care au constipaii: pentru
inceput introducei 0,5 litri de ap i evacuai-o imediat. Aceasta va elibera rectul. Umplei cu
ap irigatorul (irrigator de cauciuc) i efectuai clisma in modul descris mai sus.
In cazul rsucirilor intestinului, prezenei aderenelor la colonului sigmoid, probabil, va fi
nevoie s introducei de doua ori sau de trei ori cate 0,5 litri de ap, ca abia apoi s putei
introduce dintr-o dat 2 litri de ap. Reinei, c volumul necesar splrii intestinului trebuie s
fie de 6 litri de ap, probabil chiar i 8 litri, ar fi bine pan la eliminarea apei curate. Aa c,
supravegheai ca volumul apei introduse s fie nu mai mic de 6 litri. In cazul atoniei intestinale
pronunate, prezenei aderenelor in mezenter, a depozitelor mari de deeuri, probabil ve-i
aveai nevoie de pauze pentru continuarea curirii intestinului.
Unor pacieni pentru efectuare primei proceduri le-au fost necesare 4 ore. Dar apoi ce
uurare au simit, li s-au normalizat tensiunea arterial i somnul.
ATENIE! In unele ediii publicate se recomand splarea intestinului cu ap fierbinte,
adic efectuarea clismelor fierbini.Dup cum a demonstrat practica, clismele fierbini sunt
potrivite doar persoanelor practic sntose. Celor care au fisuri anale, hemoroizi care
sangereaz, formaiuni tumorale maligne sau benigne, clisma fierbinte este contraindicat, in
plus s facei clism fierbinte cu asemenea suferine inseamn s provocai senzaii dureroase
puternice. Trebuie de asemenea de tiut, c o clism fierbinte poate cauza ridicarea tensiunii
arteriale.
Persoanelor practic sntoase in loc de clisme rece li se poate recomanda cea fierbinte.
Totui trebuie reinut c purificarea pe etape a organismului, descris amnunit in aceast
lucrare, trebuie efectuat folosind clismele reci.
Clisma fierbinte se poate aplica doar cu scop preventiv: ca de exemplu, o dat pe
sptman sau la o purificare profilactic de scurt durat, dar fr purificarea total a
organismului. Se face o sptman zilnic, o sptman peste o zi, apoi peste dou zile,
i aa mai departe pan la o dat pe sptman. Temperatura apei pentru clism trebuie s
fie tolerabil la atingerea cu mana, in sensul c testand-o cu dosul palmei s nu simii dorina
de a retrage mana. In ap s nu adugai nimic.
Clisma fierbinte e de preferat s o facei fr s utilizai canula rectal; captul furtunului
se unge din abunden cu untdelemn. Reinei in voi apa pan cand apare o dorin puternic de
golire a intestinului. Masand in mod energic abdomenul, trebuie s ,,dai afar toat apa,
deoarece ap fierbinte se absoarbe mai uor in esuturile pereilor intestinali, i odat cu ea i
deeurile dizolvate. Procedura poate fi considerat terminat, dac la masajul energic al
intestinului acesta nu galgaie i nu orcie, adic intestinul este complet golit.


Particularitile efectuarii clismelor evacuatoare la copii.
La efectuarea clismelor la copii este nevoie s utilizai canula rectal special pentru copii,
ungand-o in prealabil la fiecare introducere. Poziia corpului copilului la efectuarea procedurii
poate s fie orce poziie confortabil pentru el i pentru cel care va efectua procedura. E necesar
s introducei apa pan apar la copil primele senzaii neplcute, dup aceia presai furtunul, apoi
atent continuai introducerea apei pan cat poate indura copilul. Apoi copilul trebuie s goleasc
intestinul, i procedura trebuie continuat. Cantitatea de ap introdus trebuie s corespund
varstei (vezi mai jos). Dac copilul suport cu rbdre clisma, se poate introduce i mai mult ap
pan de spltur devine curat. Tehnica de administrare a procedurilor de purificare este
expus detailat mai sus in Anexa 1.



82

Vrsta Volumul de ap, introdus prin clism n cteva prize, dar n suma nu mai mic de litrii
indicai
3-6 ani 1,5 litri
6-9 ani 2 litri
9-14 ani 3-4 litri

Dac vor aprea unele dificulti la efectuarea clismelor evacuatoare sau vor aprea
senzaii neplcute, urmai recomandrile din Anexa 2 (vezi mai jos).



2. POSIBILE REACII LA EFECTUAREA CLISMELOR

1. Apa nu intr in intestin din cauza rsucirii colonului sigmoid, prezenei aderenelor,
spasmelor, materiilor fecale, dopurilor de gaze i altele. In cazul acesta pot s v sftuiesc
doar s fii rbdtori, s continuai procedura i s schimbai apa rece cu cea fierbinte.
Putei schimba poziia corpului sau s facei clisme in timp ce v aflai in cada cu ap
cald.
2. Apa intr intr-o cantitate mic, ajunge pan la o anumit poriune i se intoarce inapoi
(cauzele sunt aceleai). V sftuim s taiai captul tubului de cauciuc sub un unghi de
45o i s il folosii fr canula rectal. El este indeajuns de moale i nepericulos pentru
mucoas i foarte atent putei s-l introducei mai adanc, trecand de sfincterul intern al
rectului.
3. Apa intr, dar nu iese sau iese cu dificultate. Recomandm s masai pe rand centrul
ambelor palme in sensul acelor de ceasornic (proiecia intestinului subire), apoi proiecia
intestinului gros in direcia sgeilor din figur (vezi fig. 7, 8).
4. Dureri in abdomen la efectuarea clismelor, determinate de prezena aderenelor,
diverticulilor, dopurilor de gaze i de fecaloame.
Se recomand s netezii abdomenul vostru in spirale in sensul acelor de ceasornic .
Spirala se dezrsucete de la ombilic spre periferie. De asemenea masai ambele palme
cum este artat in fig. 7, 8. Dac nu v ajut facei o baie cald in poziie ezand (apa
trebuie s ajung pan la nivelul inimii) i continuai masajul abdomenului i al palmelor.
5. Acutizarea boli hemoroidale.
V sftuim s nu v ingrijorai, continuai procedura, ungand din abunden canula rectal
sau captul tubului de cauciuc cu crem nutritiv sau vaselin, ori cu unt de vac sau ulei
vegetal. Nu v speriai, in caz c apar sangerri hemoroidale, este chiar bine: se elimin sangele
stagnat impreun cu toxinele.
La apariia durerilor hemoroidale sau sangerrilor se recomand s masai pe ambele
palme proiecia rectului, dar in sens invers direciei sgeilor, adic de jos in sus (vezi fig.7, 8).
Proiecia rectului: de la locul convergenei degetului mijlociu i a celui inelar pe palm i mai
departe mai sus de-a lungul palmei cu 1,52 cm. Masai cu putere, punctele dureroase din
aceast zon, se poate masa cu un obiect ascuit ca de exemplu un pix-stilou neutilizabil, pan
la limita de suportabilitate a durerii i pan la dispariia durerilor hemoroidale sau a sangerrii.
Dup terminarea clismelor se poate introduce in anus un supozitor din ghea ori s
pregtii voi singuri supozitorul folosind o mnu de cauciuc; degetul mic al mnuii de cauciuc
se umple cu zpad, ghea din frigider,dup care se leag la baz. Se unge cu crem nutritiv
i se introduce in anus pentru 1520 minute. Se pot introduce supozitoare cu glbenele sau cu
mtrgun (beladona) (supozitoarele gata preparate se vand in farmacii).
Supozitoarele de ghea pot fi preparate i dup alt metod: facei din hartie nite pungi
mici, punei-le intr-un pahar mic sau o ceac. Umplei punguele cu ap sau infuzie din oricare
plant enumerat mai jos: mueel, glbenele,coada oricelului, talpa-gatei (leonurus
83

cardiaca), ment, tei, ptlagin (1 linguri de plant la un 1 pahar cu ap fierbinte). Punei
acest pahar cu pungulie in congelator. Astfel la indemana dumneavoastr mereu vei avea
supozitoare in cazul acutizrii hemoroizilor.


3. COMPOZIIA PLANTELOR FOLOSITE IN PURIFICARE

Compoziia Nr. 1
I. Plante cu aciune coleretic (coleretic-colagoge)
1. Imortel galben
2. Mtase de porumb
3. Rdcin de ppdie 4 pri
4. Vetricea
5. Troscot
6. Dracil (lemnul galben)
I I . Plante purgative
1. Rdcin de revent
2. b. Scoar de cruin
3. c. Frunze de sena (Sennae folium) 3 pri
4. d. Salb moale
5. e. Semine de in
I I I . Plante diuretice
1. Strugurii ursului
2. Coada-calului
3. Muguri de mesteacn 2 pri
4. Ortosifon (ceai de java)
I V. Plante calmante
1. Talpa-gatei
2. Ment 1 parte
3. Mueel
In fiecare compoziie se aleg in proporii egale. Noi v-am prezentat o compoziie de plante
dorit. Dar niciodat nu amanai numic pentru mai tarziu. Chiar dac ai gsit doar cate o plant
din fiecare grup, incepei deja s intocmii amestecul de plante pentru purificare, totui
obligatoriu s meninei proporiile de 4 : 3 : 2 :1.
Modul de preparare: peste 1 linguri de amestec se toarn 0,5 pahar cu ap in clocot, se
fierbe 12 minute, se infuzeaz 20 minute i se bea cald corespunztor orarului, expus in
variantele de purificare a organismului.

Compoziia Nr. 2 (prescurtat)
I. Plante cu aciune coleretic
1. Imortel galben
2. Mtase de porumb 4 pri
I I . Plante purgative
1. Frunze de sena(Sennae folium) 3 pri
I I I . Plante diuretice
1. Strugurii ursului sau
2. Coada-calului 2 pri
I V. Plante calmante
1. Talpa-gatei sau
2. Mueel 1 parte
Modul de preparare e aceiai ca i in prima compoziie.
84

Compoziia Nr. 3 (pentru ulcer gastric i duodenal a 2-a zi, varianta VII)
1. Seminele de in (1 lingur la 250 ml de ap fierbinte (in clocot) se infuzeaz in termos
timp de 2 ore. Se bea pe stomacul gol (pe durata curie de foame) sau dup mas.
2. Rdcina de obligean, suntoare, semine de in, ptlagin, talpa-gatei (proporii egale).
Seara punei 2 linguri de amestec in termos. Turnai peste el 0,5 litru de ap fierbinte. In
ziua urmtoare se bea cald cu 2030 minute inainte de mas.

Compoziia Nr. 4 (in acumulri de gaze i balonarea abdomenului, Indicat in zilele de
ieire din procesul de purificare)
Amestec de plante: fenicul, ment, rdcin de valerian (in proporii egale). 1 lingur de
amestec se infuzeaz in 300 ml de ap fierbinte (in clocot) in decurs de 2 ore (de preferat in
termos). Se administreaz in stare cald, cate . pahar de 3 ori pe zi cu 2030 minute inainte de
mas.

Compoziia Nr. 5 (in constipaii episodice)
Amestec de plante: scoar de cruin, talpa-gatei (in proporii egale). Peste 1 linguri de
amestec se toarn 200 ml de ap fierbinte(in clocot), se fierbe 23 minute, se las la infuzat
pentru 3040 minute. Se administreaz intre mese cate 0,5 pahar de infuzie.



4. ALIMENTAIA LA IEIREA DIN PROCESUL DE PURIFICARE


1-a zi 9.00-
17.00
Pe parcursul zilei la fiecare 2 ore bei: cte 200 ml de ap fierbinte mpreun
cu sucul de la o lmie, peste 30 minute dup apa cu lmie - un pahar de
suc (morcov -3 pri, sfecl -1 parte) sau un pahar cu decoct de legume (vezi
Anexa Nr.5)
19.00 3 clisme a cte 2 litri de ap
2-a zi n prima jumtate a zilei sucuri, n a doua jumtate a zilei sucuri, salate
fr ulei i sare (pn la saturare).
3-a zi Sucuri, salate, sfecl fiart, sup de legume + puin sare i ulei vegetal.
4-a zi La fel + zeam de lmie (se adug sucul de la o lmie la 1 litru de lapte,
se nclzete la un foc mic pn se brnzete); ceai din plante cu miere(o
jumtate de linguri la 1 pahar cu ceai).
5-a zi La fel ca i n a 4-zi, + brnz preparat cu adaos de lmie, legume
nbuite, fructe, fructe uscate.
6-a zi La fel ca i n a 5-a zi, + nuci
7-a zi La fel ca i n a 6-a zi, + cacaval

In perioada ieirii din procesul de purificare luai zilnic cate 50 g de decoct de scoar de
cruin in timpul mesei (1 linguri la 1 pahar cu ap clocotit, se ine la baia de aburi 15 minute,
se rcete, se strecoar).
Dac nu avei scoar de cruin, se poate administra . de linguri de frunze de sena la 1
pahar cu ap clocotit.
Se bea pe parcursul zilei.
In cazul intensificrii senzaiei de foame, in a 5-a sau a 6-a zi facei o zi de pauz in
alimentaie (ziua de foame). Seara inaintea zilei de repaus alimentar este recomandat s
purificai intestinul cu 1-2 clisme. Mai departe continuai alimentaia de la a 4-zi. Peste o
sptman putei repeta ziua de repaus in alimentaie (ziua de foame).

85

5. REGIMUL ALIMENTAR ZILNIC RECOMANDAT DUP PURIFICAREA
ORGANISMULUI*


* Se recomand urmarea acestui regim in decurs de o lun dup purificare


8.00, 9.00 fructe, compot din fructe uscate;
12.00, 13.00 salate din cruditi, ulei vegetal;
15.00, 16.00 ceai din plante cu miere;
18.00, 19.00 fiertur de legume, ciuperci, brnz fcut cu mijloace proprii, nuci, cacaval,
pete.

Particularitile pregtirii mancrii
1-a mas (orele 8--9). Fructele se spal minuios, se mestec bine, pot fi date prin
rztoare. Fructele uscate tari se spal in prealabil, se toarn peste ele ap fierbinte, se las la
infuzat peste noapte. Nu se fierb i nu se adaug zahr.
2-a mas (orele 1213). Cruditi: morcov, castravete, varz, dovleac, dovlecei, nap,
sfecl i altele se rzuiesc, se taie verdeaa, se adaug mirodenii, se amestec. Se poate
aduga ulei vegetal. Cartofii se mnanc doar copi sau fieri la aburi.
3-a mas (orele 15-16). Ceai din plante (sovarv, ment): peste plante se toarn ap rece,
se incalzete pan d in clocot, se ia de pe foc i se infuzeaz. Se bea cu miere.
4-a mas (orele 18--19). Decoct de legume: se dau pe raztoare orice fel de legume
(crude): ridiche, nap, ardei gras, elin, ptrunjel etc., dar mai mult sfecl i morcov, se adaug
mirodenii,chimen, se toarn peste ele ap rece, lsai pe foc pan d in clocot, dar nu lsai s
fiarb, stingei focul i lsai la infuzat peste noapte. Dimineaa legumele se strecoar,se storc i
se arunc. In decoct rzuii legume crude, adugai verdea i mirodenii, se poate aduga
smantan sau branz, ambele preparate cu propriile mijloace.

Decoct de ciuperci: ciupercile uscate se macin prin rania de cafea, se toarn peste ele
ap fierbinte i se las la infuzat peste noapte. Dimineaa se fierb bine. In decoct se pot rzui
legume crude, se taie mrunt mirodeniile i verdeaa.
Brnz de vaci fcut n cas: laptele (dac folosii lapte praf, in prealabil dizolvai- l in
ap) se inclzete, dar nu-l aducei pan la fierbere i turnai in el unul din urmtoarele trei
componente: 1) 12 linguri de clorur de calciu cumprat in farmacie (la 1 litru de lapte), 2) 10
tablete de pepsin (in prealabil dizolvate cu puin ap), 3) sucul de la o lmaie, grapefruit, sau
mr. Dup ce laptele se incheag, se strecoar printr-un tifon, apoi branz cu tot cu tifon se
aga , ca s se mai scurg puin zerul din ea. Nu se bea zerul de pepsin i clorur de calciu,
doar cel de la fructe se poate bea i folosi pentru prepararea de ocroc (un fel de bor), pentru
aceasta rzuii in ea legume crude, adugai verdea i mirodenii. Putei aduga i nuci.
Brnz srat telemea, branz-suluguni i alte se dau prin rztoare, se invelete in
tifon i se cltete bine in ap rece sau se taie in felii subiri i se pune in apa.
Pete congelat (batog, navaga, pstrug, ceg) se pune la cuptor i se fierbe inbuit
pan e gata. Pestele nu trebuie prjit, se poate pregti la aburi. Ca buturi pregtii sucuri din
tot felul de legume i fructe crude. Este foarte bun pentru sntate sucul combinat din morcov-
mr-sfecl in proporii de 5 : 4 : 1 sau din morcov-sfecl-castravete in proporii de 6 : 1: 3.

Se recomand s fie limitate:
1. Carnea. Dac v este greu s renunai la ea de la inceput, atunci s consumai in special
carne de vit: punei la fiert o cantitate mare de ap impreun cu mirodenii (foi de dafin,
ptrunjel, elin, chimen i altele) i cind apa d in clocot introducei poria de carne,
86

tiat ca pentru stroganoff (faii inguste de carne cu diametru de aproximativ 0,7cm i
lungimea de 34cm), exact pentru 2 minute, s urmrii cu strictee ceasul. Carnea se
servete cu cruditi i mirodenii. Dar s nu mancai nici un fel de supe de carne i de
pete sau zeam de carne gin nici de vit. Incercai treptat s reducei proteinele
animaliere. S excludei conservele de carne.
2. Toate produsele de fermentaie: a) painea i produsele de panificaie, zahrul i toate
produsele in care el este inclus: ingheata, prjiturile, biscuiii, napolitanele i alte
produsele de cofetrie; b) toate produsele lactate fermentate: smantana, branza dulce,
chefirul, iaurtul, acidofilin, untul, branzeturile topite, cele pentru copii, branzeturile
glazurate, branz Roquefort (branz albastr); c) toate conservele din carne, pete,
legume i fructe i produsele conservate, sucuri i compoturi gata preparate (din comer),
varza murat, castravei murai, marinatele.
3. Incercai s evitai sarea.


Sfaturi utile pentru meninerea organismului in stare curat
1. S obinuii intestinul s lucreze cu stomacul gol i ar fi bine inainte de somn s urmrii
mereu defecaia.
2. Luai ca regul s bei nu mai puin de 0,5 litru suc de morcov i 50 100 g suc de sfecl
(in amestec) pe zi.
3. Ar fi bine ca din cand in cand s efectuai procedura de sugere a uleiului vegetal, descris
in capitolul 1.
4. Alegei o zi din sptman pentru repaus alimentar (ziua de foame).
5. La sfaritul fiecrei luni s inei 2 zile de foame sau s urmai metoda Shank Prakshalana
(se recomand pacienilor refcui).
6. De 2 ori pe an s efectuai purificarea vezicii biliare, ficatului, canalelor , diverticulilor.
7. Dac avei probleme cu somnul, atunci inspirai rdcina de valerian: se pune rdcin
pin la jumtatea unui borcan cu volumul de 200 ml i se umple cu alcool de 96% sau
vodc. Se inchide strans borcanul, se las la macerat 2 sptmani.Nu se strecoar. Se
inspir alternativ cind pe o nar, cind pe alta, acoperind-o pe cea vecin, dar nu mai mult
de 3 ori pe edin.
8. Dac v este greu fr paine, atunci mai bine o coacei fr drojdie (paine fcut in cas):
se ia 0,5 litru de ap mineral (de preferat Arzni sau Borjomi), se frmant aluatul, s
nu fie nici gros nici subire, se ia cu lingura, se tvlete prin fin i se pune pe tav. In
prealabil s inclzii bine cuptorul.
In apa mineral se poate rzui branz, se adaug puin suc de lmaie i trae.
Intrebuinarea traelor e util deoarece conin magneziu.
9. Nevoia psihologic de a intrebuina terciul poate fi satisfcut cu crupe uscate.
Prepararea: se spal hrica, se usuc, se rumenete puin in tigaie, se macin prin rania
de cafea. Se adaug in salate. Se recomand de amestecat cu trae.
10.Avei grij cu fructele: s nu mancai prea multe. Pe zi se mnanc nu mai mult de 23
mere.
11.In caz de tuse bei infuzie de smochine: se spal 5 smochine, se pun in 0,5 litru de lapte,
se inclzete pan la fierbere, se bea cu inghiituri mici in stare cald (nu se mnanc
smochinele) sau se toarn peste smochine nu lapte, ci zer de la branza fcut in cas.
12.I ntervalele dintre variantele de purificare pot fi la inceput de la 2 sptmani pan la 3 luni,
dar pe msur ce se reface sntatea, e suficient in scop curativ s efectuai purificarea la
fiecare jumtate de an.
13.Nu uitai s facei gimnastic pentru coloana vertebral i in fiecare zi s curii pielea
(du sau baie) se pot folosi 3 linguri de sare (de preferat marin) la o cad cu ap i
12 picturi de tinctur de iod de 3 %.

87

INCHEIERE


Omul din ziua de azi, este in stare singur sau cu ajutorul medicului, s inving toate
procesele patologice din organismul su. Iar primul pas spre izbvirea omului de diverse boli
este purificarea. Spre a veni in ajutorul dumneavoastr, dragi cititori, a fost scris aceast carte,
in care sunt prezentate metode de purificare i de restabilire a organismului, aprobate dup
muli ani de practic in efectuarea curelor de tratament-insntoire prin purificare. inei minte,
organismul se vindec singur, iar noi impreun cu dumneavoastr doar il ajutm. De aceea de la
dumneavoastr se cere doar rbdare i dorin de a realiza scopul propus. A vrea inc o dat s
reamintesc cititorilor mei: dac in perioada sau dup purificare ai simit o stare de indispoziie,
nu trebuie s v alarmai. Uneori organismul prin acutizare elimin deeurile acumulate in el pe
parcursul multor ani. Fii ferm convini c aceast manifestare este temporar, insui natura
folosete energia organismului pentru purificarea lui. In curand multe boli vor disprea i
dumneavoastr v vei recpta energia i sntatea.
Cu rbdare i munc vei obine rezultatele dorite. V doresc mult succes pe acest drum
deloc uor!
In incheiere a dori s ii mulumesc doamnei E. P. Dostoevskaia, care acum 16 ani m-a
adus pe calea purificrii i refacerii naturale a organismului, profesorului meu de iridodiagnostic
(diagnosticare dup irisul ochilor) A. M. Kotliarskii, care m-a invat s ineleg organismul in
raportul de uniune cu natura inconjurtoare i cu energia Pmantului i a Universului. A dori s-
mi exprim recunotina fa de directorii Fondului Internaional Ajut-te singur D. Y.
Zadvornii, I . L. Zadvorniaia, A. E. Alexeev, care in decurs de 4 ani mi-au oferit posibilitatea de a
inva multe metode netradiionale de tratament, s le aplic in practic i mi-au oferit suportul
in toate inceputurile mele de creaie.
I i mulumesc in mod deosebit mamei mele i soului meu pentru susinerea moral in
munca mea de insntoire a oamenilor din multe orae, sate, republici U.R.S.S. i din Rusia.
Le mulumesc tuturor ucenicilor mei, discipolilor i miilor de pacieni, care, invand s-i
refac propria lor sntate, ii ajut pe alii s fac la fel. La fiecare din ei le-am druit o prticic
din sufletul meu.
Mulumesc pacienilor care mi-au trimis scrisori, in care imi imprtesc bucuria in
legtur cu imbuntirea sntii lor i chiar a insntoirii complete. Cateva din scrisorile
primite (cu acordul autorilor lor) le-am introdus in carte.
A fi fericit dac cartea mea ar ajunge s ajute cititorii in viaa noastr grea la refacerea
proprii snti i la alegerea unui nou mod de via sntos.


Cu dragoste Eliseeva O. I .
Medic, doctor in t. med.











88

EXTRASE DIN SCRISORILE PACIENILOR
DOCTORULUI O. I. ELISEEVA


Inc din copilrie eram firav, bolnvicioas, de mine se aga absolut orice, iar zilele
petrecute in spitale s-au acumulat in ani. Cand m-am adresat Dumneavoastr sufeream de
urolitiaz (cu 23 de ani in urm am suportat o intervenie chirurgical grea pentru inlturarea
calculilor din ureterul drept). Ca urmare a efectului indelungat (5 ore) al anesteziei locale am
rmas cu o puternic alergie la mirosuri, adic nu puteam pur i simplu s m aflu acolo, unde
mirosea a ceva, tot corpul mi se acoperea cu erupii de culoare rou-inchis, i simeam o
mancrime ingrozitoare. Pe lang aceasta, mai sufeream i de dischinezie biliar, dureri de cap
persistente, deseori sufeream de boli respiratorii acute, eram extrem de irascibil. Dup sfatului
medicilor aproape in fiecare an mergeam la sanatoriu cu profil urologic, dar efectul tratamentului
era de foarte scurt durat, iar in ultimii ani practic nu se mai simea: investigaia cu ultrasunete
din nou constata mult nisip i mici calculi in rinichi, dureri chinuitoare in zona alelor. i iat c
m pregteam pentru o nou operaie.Acea zi, cand soul meu a deschis televizorul, intampltor
(sau mai degrab nu) i a gsit emisiunea Ajut-te singur, in care Dumneavoastr relatai
despre metodica dumneavoastr, mi s-a intiprit in minte pentru totdeauna. Mi-a insuflat
speran! In 2 zile deja eram la Dumneavoastr la diagnostic i am inceput procesul de
purificare, rezultatele de pe urma lui au fost uluitoare: dup cateva zile rinichii s-au curat de
pietrele mici i nisip, iar cel mai uimitor lucru a fost c procesul respectiv a fost nedureros (pe
mine m vor ineleage cei, care mcar o dat au suferit un acces de colic renal, cand de
durere in sensul strict al cuvantului ii pierzi cunotina). De mirosuri nu imi mai este fric a
disprut alergia. Durerile de cap, din cauza crora era practic imposibil s ridic capul de pe
pern, au disprut complet (!). A disprut irascibilitatea, ceea ce a contribuit la imbuntirea
relaiilor de familie. Am devenit iari plin de via, vioaie, m simt mai sntoas i mai tanr
decat acum 10 ani.
V mulumesc din suflet pentru acest lucru, i pentru faptul c Dumneavoastr mi-ai
druit increderea c in cazul in care boala ii face brusc apariia, nu am nevoie s mai fug la
doctori, s pierd timp stand la randuri interminabile i s primesc doar o uurare temporar, iar
toate acestea datorit faptului c Dumneavoastr i metodica Dumneavoastr m-au invat cum
s m ajut singur pe mine.
I . M. M. (38 de ani)


Am 62 de ani, dintre care 30 de ani am fost bolnav, i numai ce boli nu am avut. Cand
eram mai tanr, spuneau ca sunt bolnav imaginar, cand am imbtranit, ziceau c toate bolile
mele sunt cronice. Mergeam la tot felul de bioterapeui i clarvztori, am cheltuit o grmad de
bani, dar crua cu probleme tot acolo a rmas. Dup ce m-am adresat la Dumneavoastr cu
plangeri de slbiciune, dureri de cap, tensiune arterial ridicat, dureri persistente in abdomen,
spate, articulaii, insomnie, am trecut diagnosticul, apoi am trecut prin purificarea intestinului,
ficatului i a rinichilor. Dumneavoastr m-ai invat despre inelepciunea vieii, iar eu am ineles
c toate bolile noi leam pricopsim datorit modului de via incorect Pan la intalnirea cu
Dumneavoastr cantream 85 de kg, iar acum 69. Aceasta fr nici un fel de tablete i alte
chimicale. Acum am un somn bun; mult energie, m simt mult mai tanr. V sunt foarte,
foarte recunosctoare pentru tot
N. B. C. (62 de ani)



89

Cu un diagnostic teribil: fibrom uterin (de 78 sptmani), cu hemoragie i cu anemie
m-au trimis la operaie urgent extirparea uterului. Am trecut la Dumneavoastr prin cura de
purificare pe baz de diet cu administrare de sucuri. Dup efectuarea tratamentului hemoragia
s-a oprit, uterul s-a micorat pan in trei sptmani. Am putut s triesc o alt via. Am nscut
un fiu, el are acum deja 2 ani i 6 luni.
N. G. O. (34 de ani)


Pan s incep in mod sistematic s cur organismul, aveam dureri de cap, sinuzit
cronic (mi se fceau puncii aproape in fiecare lun), constipaii. Iar Dumneavoastr tii, dup
purificare dispoziia mi s-a imbuntit brusc. S-au redus durerile de cap, a disprut sinuzita, mi
s-a normalizat defecaia. Apoi am inclus-o i pe mama in procesul de purificare. Pe ea in decurs
de 10 ani o suprau durerile de cap, rcelile frecvente i insomnia. Deja dup prima zi de
purificare, ei i-au trecut durerile de cap, care inainte ii cedau doar cu analgezice. Apoi s-a
imbuntit somnul, s-a ridicat dispoziia. Purificarea organismului ofer o incrctur corect de
energie, reintoarce credina in vindecare.
Dumneavoastr ne-ai fcut s privim viaa noastr cu ali ochi, i pentru aceasta v
suntem extrem de recunosctori.
A. C. B. (26 de ani)


In stare de preinfarct Dumneavoastr m-ai luat la cursul dumneavoastr de purificare,
i deja dup dou sptmani la mine s-a produs o imbuntire considerabil a cardiogramei i a
strii mele generale. Acum continuu s muncesc in mod energic i i-mi amintesc cu recunotin
de intalnirea noastr din anul 1990, cand Dumneavoastr m-ai indreptat pe calea sntii i a
bucuriei...
G.A.O. (62 de ani)


Dac v amintii, am fost la staionarul Dumneavoastr pentru purificarea organismului
in mai anul 1993. Am sosit intr-o stare de depresie acut cu o permanent greutate in regiunea
ficatului, cu insomnie, senzaie de oboseal cronic, abia imi micam picioarele. In timpul nopii
apreau dureri puternice violente in articulaiile coatelor i genunchilor. M deranjau frecvent
durerile in ale, iar in ceea ce privete inima sufeream de aritmie. In staionar am efectuat
purificarea organismului, ficatului, am fcut gimnastic i chiar m-am scldat in apa rece a raului
Moscova. Tratamentul mi-a intrecut toate ateptrile. Din mine a ieit un borcan de 750 de
grame plin de calculi (pietre) de colesterin i bilirubin, nisip, puroi, fulgi. Pietrele erau de la
mrimea bobului de mazre pan la mrimea unei nuci. In urma tratamentului toate durerile au
disprut, somnul s-a restabilit, nu imi m-ai simeam inima. Acas eu respect in continuare tot ce
mi-ai recomandat Dumneavoastr in privina purificrii organismului, alimentaiei i a modului
de via. Intineresc pe zi ce trece. Cunotinele mele nu m mai recunosc intr-atat mi s-a
schimbat infiarea
V. V. N. (48 de ani)


Vreau s imi imprtesc bucuria. Am 65 de ani, am venit la Dumneavoastr cu
diagnosticul: adenom de prostat de gradul 34. Am fost trimis la operaie in legtur cu
adenomul de prostat. M simeam ingrozitor: stare de slbiciune, zgomot in urechi, ameeli,
dureri in regiunea coloanei vertebrale. Dup purificarea organismului i purificarea profund cu
orez, o cur de microclisme peste o lun prostata s-a micorat la o treime, iar peste jumtate de
an la jumtate. In momentul de fa nu m pot plange, adenomul de prostat e de gradul 1,
nevoia de operaie nu mai este de actualitate
90

A. I . P. (65 de ani)


Aveam eroziune a mucoasei duodenale, o inflamaie puternic a vezicii urinare, a
rinichilor, fibroz mamar, inflamarea mucoasei gastrice, colecistit cronic. Pe parcursul a 3 zile
de foame total s-a efectuat purificarea intestinului, vezicii biliare, a ficatului. Apoi purificarea
sistemului limfatic i articular. Datorit acestor msuri complexe durerile suprtoare au trecut,
eroziunea s-a cicatrizat, s-a normalizat funcia vezicii urinare, a rinichilor, s-a reabsorbit fibroza
mamar. A aprut senzaia de uurare, o ascensiune emoional. Dup cursul de purificare in
decurs de 6 luni am meinut o diet vegetarian, apoi treptat am inceput s mnanc carne.
Continuu s in foame o zi pe sptman. Deoarece rezultatele insntoiri mele erau atat de
bune, soul meu de asemenea a trecut prin cursul de 10 zile de purificare. Dup trecerea la dieta
vegetarian greutatea lui a sczut de la 86 la 68 de kg. Se simte foarte bine.. V dorim mult
succes in munca dumneavoastr atat de grea, dar atat de necesar oamenilor!
L. N. E. (62 de ani)




































91

BIBLIOGRAFIA


1. Amosov N. M ,,Reflecii asupra sntii, ediia a 3-a Moscova: Cultura fizic i sport,
1987.
2. Bergman G. Patologia funcional, Londra, 1928.
3. Bircher-Benner M. Fundamentele terapiei prin alimentaie bazat pe energie / Trad. din
germ. SPb., 1914.
4. Bloom F., Lazerson A., Hofstedter L. Creier, raiune i comportament/ Trad. din eng.
Moscova: Mir, 1988.
5. Bragg P. ,,Puterea sistemului nervos. Tratament fr medicamente/ Trad. din eng.
Moscova: MHPP, ,,Trast , ,,Plaribus, 1990.
6. Bragg P. ,,Miracolul foamei/ Trad. din eng. Moscova,Garda Tanr, 1989.
7. Gorizontov P. D. Problematica fiziologiei patologice in lucrrile lui I .P. Pavlov, Medghiz,
1962.
8. Diliman V. M. Marele ceas biologic, Moscova, 1982.
9. Drjevecaia I. A. Principiile fiziologii metabolismului i a sistemului endocrin, Moscova:
coala superioar, 1994.
10.Zalmanov A.C. ,,Misterioasa inelepciunea a organismului uman MoscovaLeningrad,
1966.
11.Kazacov B. I . ,,Laboratorul din interiorul nostru, Moscova: Znanie, 1984.
12.Kassili G. N. Mediul intern al organismului, Moscova, 1983.
13.Leonard H. Bazele electroacupuncturii dup Voll, Imedis, 1993.
14.Litvina I . I . Trei utiliti, Moscova, 1989.
15.Malahov G. P. Puterea tmduirii, V. 4 t. SPb: AO Komplekt, 1994.
16.Neumvakin I . P. Sntatea in mainile voastre, Sfinx, 1992.
17.Nicolaev Y. S. , Nilov E. I . Adevruri simple i utile, Moscova, 1985.
18.Nicolaev Y. S., Nilov E. I ., Cercasov V.T. Foame de dragul sntaii, Moscova, 1988.
19.Pac Uj Vu Manual de terapie SU-J OC; Asoc. I ntern. de terapie SU-J OC, 1991.
20.Prives M. G., Lsencov N. K., Bucovici V. I. Anatomia omului Leningrad, Medicin,
1969.
21.Rozen V. G. Bazele endocrinologiei, Moscova, 1984.
22.Semenova N. A. Calea mea spre sntate, Rostov n./D., 1990.
23.Uglov A. M. O nou teorie despre alimentaie; tiina i viaa, 1986, Nr. 8, 9.
24.Uglov A. M. Tehnologiile fireti ale sistemelor biologice, Leningrad, tiina, 1987.
25.Walker N. Sucuri din cruditi, Kiev: Lileia, 1992.
26.Voll G. Nozodele--- un remediu terapeutic important, Moscova: Tehart, 1992.
27.aliapina V.G. i al. Fiziologia recepiei hormonale Leningrad, 1986.
28.atalova G. S. Alimentaia vindectoare, Moscova: Cultur i tradiii, 1996.
29.Shelton G. Ortotrofia, Moscova: Gard Tanr, 1992.
30.Shelton G. Combinarea corect a produselor alimentare, Sant-Antonio, 1971.