Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
56Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CRONICA NOTARULUI ANONYMUS

CRONICA NOTARULUI ANONYMUS

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 18,809|Likes:
Published by cristi rusu
CRONICA NOTARULUI ANONYMUS
FAPTELE UNGURILOR
CRONICA NOTARULUI ANONYMUS
FAPTELE UNGURILOR

More info:

Published by: cristi rusu on Nov 09, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

 
 PAUL LAZAR TONCIULESCUCRONICA NOTARULUI ANONYMUSFAPTELE UNGURILOR(traducere de pe fotocopia originalului de la Viena)Editura MIRACOLBucure
ş
ti 1996
 
 2
ANONYMUS, NOTARUL REGELUI BELAGESTA UNGARUM / FAPTELE UNGURILOR
 
 Prefa
 ă
 Una din cele mai comentate cronici medievale este, desigur,
Gesta Ungarum (Fapteleungurilor)
scris
ă
de notarul anonim al regelui Bela al Ungariei, intitulându-se el însu
ş
i
P.dictus magister.
Originalul cronicii s-a pierdut, dar ea s-a p
ă
strat sub forma unei copii laBiblioteca familiei imperiale din Viena, unde a fost descoperit
ă
în anul 1746, având cod. lat.nr. 514. Ea a fost publicat
ă
pentru prima dat
ă
de Johannes Georgius Schwandtner în
Scriptores rerum hungaricarum veteres ac genuini,
Pars prima, Tyrnavia, 1765, vol. 1, subtitlul
 Anonymi Belae regis notarii Historia Hungarica.
 La noi, prima traducere în limba român
ă
a fost publicat
ă
de Mihail Bésan, notar publicregional din Lugo
ş
(azi Lugoj), în anul 1899 la Sibii (azi Sibiu) sub titlul
Chronicon Anonymi
 
 Belae regis Notarii, Gesta Hungarorum,
 împreun
ă
cu textul latin
ş
i notele lui LaszloFejerpataky, membru corespondent al Academiei Ungare de
Ş
tiin
e. Tip
ă
rirea s-a realizat înrevista „Transilvania”. Men
ion
ă
m c
ă
edi
ia lui L. Fejerpataky a fost publicat
ă
la Buda în anul1892, prin comisia oficial
ă
de editur
ă
a Academiei Ungare de
Ş
tiin
e, sub titlul
 Bela Kiraly Nevtelen jegyzojenek konyve. A Magyarok viselt dolgairol (Cronica notarului anonim alregelui Bela. Faptele ungurilor).
Aceast
ă
edi
ie cuprinde textul latin reprodus de pe fotocopiamanuscrisului aflat la Viena
ş
i Traducerea în ungure
ş
te f 
ă
cut
ă
de L. Fejerpataky. Separat,acesta a publicat
ş
i textul fotocopiat al manuscrisului de la Viena.A doua traducere a lui
 Anonymus
 în limba român
ă
apar
ine lui Gh. Popa-Lisseanu,
 
care a publicat-o la Bucure
ş
ti în 1934 în
Fontes daco-romanorum,
vol. I, sub titlul
 Anonymi Bele regis notarii Gesta Hungarorum,
folosind ca surse, dup
ă
cum autorul însu
ş
i afirm
ă
:- textul latin din edi
ia lui Lad. Iuhâsz,
 Anonymus quondam Bele regis notarius,
Budapesta, 1933;- comentariul textului latin f 
ă
cut de Laszlo Fejerpataky în edi
ia men
ionat
ă
;
 
- notele la traducerea efectuat
ă
de Pais Dezso,
 Magyar Anonymus,
Budapesta, 1926.Cronica lui Anonymus a suscitat
ş
i suscit
ă
 
ş
i în prezent interesul cercet
ă
torilor în ceeace prive
ş
te, în special, datarea ei, biografia autorului
ş
i integritatea operei.În ce prive
ş
te datarea, pân
ă
acum s-au emis trei ipoteze, sus
inute cu argumentediscutabile privind identitatea regelui Bela, al c
ă
rui notar a fost acest
P. Magister,
existândpatru regi Bela: Bela I (1061-1063), Bela II (1131-1141), Bela III (1173-1196)
ş
i Bela IV(1235-1270).De
ş
i la început to
i cercet
ă
torii unguri îl priveau pe
 Anonymus ca
pe un zeu care le-a
 
dezv
ă
luit istoria, în prezent el este din ce în ce mai dezavuat de c
ă
tre ace
ş
tia deoareceevenimentele prezentate de el nu mai concord
ă
cu actualele preten
ii teritoriale ale ungurilor,
 
care caut
ă
s
ă
-
ş
i justifice prezen
a în Europa prin mijloace deloc oneste. Este vorba, în
 
principal, de existen
a românilor în Pannonia
ş
i spa
iul intracarpatic pe care ungurii i-au g
ă
sit
 
aici în anul 896 când a început sedentarizarea lor, dup
ă
lungul pelerinaj din Ba
ş
chiria pân
ă
înPannonia. Prezen
a românilor, numi
i blaci sau blasi de Anonymus, este foarte bine conturat
ă
 de acesta, astfel încât nu poate exista nici un dubiu. Teoria „vidul de popula
ie” lansat
ă
deRoesler, conform c
ă
reia Ardealul ar fi fost lipsit de popula
ie la venirea ungurilor, estecontrazis
ă
de consemn
ă
rile lui Anonymus. Prezen
a în num
ă
r foarte mare a
blacilor/blasilor,
adic
ă
a românilor, este confirmat
ă
de însu
ş
i faptul c
ă
pân
ă
în secolul al XI-lea ungurii n-auputut trece de Mun
ii Apuseni. Una din dovezile prezentate în cronicile ungure
ş
ti ale secoluluiXIV
ş
i XV este faptul c
ă
Almus (pe numele lui adev
ă
rat Almutzes, turc-cabar de origine,conduc
ă
torul celor 3 triburi de turci-cabari
ş
i 7 de unguri în drumul lor din Etelkoz/Atelkuzspre Pannonia), a fost ucis în Erdeuelu/Ardeal. De c
ă
tre cine? Desigur, de blacii g
ă
si
i de el
 
 3aici
ş
i cu care a fost nevoit s
ă
se r
ă
zboiasc
ă
, rezultatul fiind înfrângerea cabarilor
ş
i aungurilor
ş
i asasinarea lui Almutzes.Pentru a-l discredita pe
 Anonymus
cât mai mult, unii cercet
ă
tori unguri caut
ă
s
ă
-l îndep
ă
rteze pe acesta de evenimentele pe care le descrie, plasându-l ca notar al regelui BelaIV, ipotez
ă
lansat
ă
de Roesler în
 Rumanische Studien,
Leipzig, 1871
ş
i însu
ş
it
ă
 
ş
i de Marczali în
Ungams Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden,
Berlin, 1882, precum
ş
i de N. Iorga.Majoritatea cercet
ă
torilor îl plaseaz
ă
pe
 Anonymus
sub Bela III. Or, istorice
ş
te, nuexist
ă
dovezi pentru a sus
ine aceast
ă
ipotez
ă
.Într-o a treia variant
ă
, la care s-a raliat
ş
i Dimitrie Onciul, redactarea cronicii estedatat
ă
sub Bela II, dat fiind, spun sus
in
ă
torii, simpatia deosebit
ă
pentru Bela II
ş
i Geza II,men
ionat
ă
în
Chronicon pictum Vindobonense/Cronica pictat 
ă 
de la Viena
(1358), care a
 
avut ca izvor cronica lui
 Anonymus.
La argumentele sus
in
ă
toare ale acestei ipoteze putem
 
ad
ă
uga
ş
i eventualitatea ca prin acel
P. dictus magister 
s
ă
se în
eleag
ă
un anume
Pousa,
 
 Magister Tavemicorum et camerarii regni,
men
ionat documentar prima dat
ă
în anul 1135.
 
Este o ipotez
ă
bazat
ă
pe calitatea pe care o avea acel
Pousa
ş
i care concord
ă
cu titulatura lui
P.,
stabilit
ă
chiar de acesta la începutul prologului cronicii. Dac
ă
ar fi a
ş
a, ar însemna c
ă
a fostromân, deoarece
Pousa
este un nume trac din Kapadokia, nume ce se reg
ă
se
ş
te în portughezul
 pousar 
„a poposi”, în brazilianul-portughez pouso „loc”, precum
ş
i în onomastica noastr
ă
:
P
ă 
u
 ş
a,
sat în jud. Bihor, S
ă
laj, Vâlcea;
P
ă 
u
 ş
a,
antroponim. Dar, având în vedere o serie deneclarit
ă
i în sus
inerea acestei ipoteze, nu este exclus ca acel magister Pousa s
ă
fi copiat ocronic
ă
mai veche scris
ă
sub Bela I, acea
Pra Gesta
pe care o men
ioneaz
ă
 
ş
i istoricul ungurIstvan Erdely în teza sa de canditat în
ş
tiin
e, sus
inut
ă
în anul 1959
ş
i pe care Pousa a copiat-o în întregime, posibil cu foarte pu
ine adaosuri, dar, oricum, f 
ă
r
ă
s
ă
completeze finalul.Numai a
ş
a s-ar explica limitarea descrierii evenimentelor la domnia regelui Andrei I.Ca urmare se pun o serie de întreb
ă
ri care nu-
ş
i g
ă
sesc un r
ă
spuns satisf 
ă
c
ă
tor în cazulcând
 Anonymus
arfi fost notarul lui Bela II, III sau IV, ceea ce ne conduce la datarea lui subBela I.În prologul cronicii sale
 Anonymus
precizeaz
ă
c
ă
prietenul s
ă
u N. i-a cerut s
ă
scriegenealogia regilor unguri. Se subîn
elege c
ă
N. se referea la regii existen
i pân
ă
în timpulvie
ii lui, dar
 Anonymus precizeaz
ă 
 
spre sfâr
ş
itul prologului c
ă
el va scrie începutulgenealogiei regilor,
exordium genealogie regum.
Totu
ş
i, absolut to
i cercet
ă
torii
ş
icomentatorii afirm
ă
, în mod v
ă
dit eronat, c
ă
 
 Anonymus
ş
i-a propus s
ă
scrie genealogia regilorunguri
ş
i, ca atare, faptul c
ă
acesta se opre
ş
te la
Ş
tefan cel Sfânt ar însemna c
ă
sfâr
ş
itulcronicii s-a pierdut. Iat
ă
la ce concluzie eronat
ă
poate conduce o grav
ă
neaten
ie în studiereacronicii. Or, se constat
ă
c
ă
în tot cuprinsul cronicii
 Anonymus
nu dep
ăş
e
ş
te perioada dedomnie a regelui Andrei I. Aceast
ă
limit
ă
se mai explic
ă
 
ş
i prin faptul c
ă
, de obicei, cronicariise fereau s
ă
descrie evenimentele din timpul vie
ii lor, pentru a nu veni în conflict cu unii dincontemporani de
in
ă
tori ai unor înalte func
ii administrative. Un exemplu concludent esteSimon de Keza, care scrie evenimentele numai pân
ă
la anul 1290, dat
ă
la care î 
ş
i încheiecronica
ş
i începe domnia regelui Andrei al III-lea, în timpul c
ă
ruia a tr
ă
it
ş
i despre care nuscrie nimic.Prin urmare, se poate trage concluzii c
ă
sfâr
ş
itul cronicii nu s-a pierdut. O dovad
ă
 suplimentar
ă
este însu
ş
i faptul c
ă
fiecare pagin
ă
are, în general, 34 rânduri, dar ultima arenumai 5, iar fraza cu care se încheie aceasta este logic determinat
ă
 
ş
i se încheie cu punct.Deci, aici este sfâr
ş
itul, mai ales c
ă
ultimul capitol con
ine chiar ceea ce
ş
i-a propus cronicarul în prologul cronicii: începutul genealogiei regilor unguri. Plasarea acesteia în finalul lucr
ă
riieste foarte logic
ă
, deoarece, în felul acesta, este men
inut
ă
aten
ia cititorului pân
ă
la sfâr
ş
itullecturii. Este
ş
i aceasta o dovad
ă
a în
elepciunii
ş
i talentului scriitoricesc care-l caracterizeaz
ă
 pe
 Anonymus.
 Apoi, dac
ă
acesta ar fi fost notarul regelui Bela II, el s-arfi sim
it obligat s
ă
 
 
men
ioneze acest fapt, pentru a nu se crea confuzii cu privire la regele Bela, I sau II, sub care
 
ar fi scris. Dar, scriind sub Bela I, el nu se vedea pus în fa
a unei asemenea confuzii,

Activity (56)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Marin Preda liked this
Aura Andreea liked this
andreaszoszi liked this
fesatelier liked this
antonioeldor3315 liked this
Daniel Mihut liked this
Ana Postelnicu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->