Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
curs DIP 7

curs DIP 7

Ratings: (0)|Views: 1 |Likes:
Published by Florin Senciuc
Pr. univ.dr. Mihai Mereuță
Pr. univ.dr. Mihai Mereuță

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Florin Senciuc on May 09, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

 
CAPITOLUL VIIIZVOARE SUBSIDIARE ŞI MIJLOACE AUXILIARE DE DETERMINARE, INTERPRETARE ŞI DEZVOLTARE ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC
Pe lângă tratat şi cutumă, ca izvoare principale ale dreptului internaţional public, întâlnim şi izvoare subsidiare (secundare), mai precis indirecte, cum ar fi: hotărârile instanţelor udecătoreşti naţionale, legislaţia internă a statelor, unele acte ale organizaţiilor şi instanţelor internaţionale, actele unilaterale ale statelor! "e asemenea, pot fi considerate ca miloace au#iliare de determinare a dreptului: urisprudenţa internaţională, rezoluţiile organizaţiilor internaţionale şi doctrina!
VII.1 Izvoare !"#$#are a%e $re&'!%!# #('er(a)#o(a% &!"%#*
 $ctele unilaterale ale statelor, deşi aparţin şi sunt opozabile numai statelor de la care emană, pot genera efecte uridice în relaţiile internaţionale! "e e#emplu, declaraţia de neutralitate a unui stat în raport cu un conflict armat, conduce la raporturi uridice între acel stat şi beligeranţi, precum şi între acel stat şi întreaga comunitate internaţională, raporturi care trebuie fie conforme cu dreptul internaţional umanitar al conflictelor armate! %a acte unilaterale ale statelor avem: promisiunea, protestul, recunoaşterea, renunţarea, declaraţiile! Prin unele dintre acestea, statele îşi asuindividual obligaţii (promisiunea) sau resping anumite obligaţii internaţionale (protestul, rezerva la un tratat internaţional), ori renunţă la un drept (renunţarea) sau recunosc o situaţie uridică internaţională (recunoaşterea)!  $ctele unilaterale ale statelor, ca şi tratatele şi cutumele, sunt fundamentate pe buna&credinţă! ' promisiune făcută printr&un act unilateral, de e#emplu, trebuie să fie respectată cu bună&credinţă, dar pe baza libertăţii statelor, adică şi cu posibilitatea acestora de a o retrage atunci când consideră necesar şi în interesul lor! n concluzie, actele unilaterale ale statelor, pentru că produc efecte uridice în relaţiile dintre ele şi sunt incidente dreptului internaţional public, pot fi considerate ca izvoare subsidiare ale dreptului internaţional public! $ctele unilaterale ale organizaţiilor şi ale altor instituţii internaţionale, precum şi regulamentele interioare ale organizaţiilor (de e#emplu regulamentele de funcţionare ale unor organe ale acestora), regulamentele instanţelor de udecată internionale (de e#emplu egulamentul %urţii *nternaţionale de +ustiţie, egulamentul de procedură şi probă al %urţii Penale *nternaţionale  %!P!*! , etc!) şi alte instrumente uridice care reglementează funcţionarea lor internă pot fi considerate ca izvoare subsidiare, derivate ale dreptului internaţional public!
1
 
-rebuie făcută precizarea că în această categorie nu pot fi incluse actele constitutive ale organizaţiilor internaţionale şi statutele instituţiilor internaţionale, cum ar fi %arta '!.!/!, 0tatutul %onsiliului 1uropei, 0tatutul %urţii *nternaţionale de +ustiţie, 0tatutul %urţii Penale *nternaţionale, etc! $cestea sunt tratate internaţionale, deci izvoare principale ale dreptului internaţional public!2egile interne ale statelor pot fi considerate izvoare subsidiare ale dreptului internaţional public numai în măsura în care ele contribuie la formarea unor norme de drept internaţional, de regulă pe cale cutumiară! "e e#emplu, când mai multe state adoptă legi similare în domenii care interesează dreptul internaţional (cetăţenia, dreptul de azil, e#trădarea etc!) se pot crea reguli internaţionale, mai întâi pe cale cutumiară & practica statelor) şi apoi pe cale convenţională! $ceeaşi calitate o pot avea legile naţionale şi atunci când au aplicaţie în soluţionarea unor cauze deduse udecăţii internaţionale (de e#emplu %urtea Penală *nternaţională, art! 34)!5otărârile instanţelor de udecată naţionale pot influenţa în anumite situaţii formarea unor reguli de drept internaţional, ca şi legile interne, prin practica udecătorească uniformă a mai multor state! n cauze care au incidenţă asupra relaţiilor internaţionale, se poate aunge la practici comune care, pe cale cutumiară sau convenţională, duc la crearea de noi reguli uridice internaţionale!
VII.+. M#%oa*e a!-#%#are $e $e'er#(are a%e $re&'!%!# #('er(a)#o(a% &!"%#*
+urisprudenţa internaţională, fie că este vorba despre hotărâri ale -ribunalelor arbitrare, fie despre hotărâri ale instanţelor de udecată internaţionale, permanente sau ad&hoc, nu reprezintă un izvor de drept internaţional, ci doar un miloc au#iliar de determinare a dreptului!  $ceste hotărâri au putere numai pentru cauzele soluţionate! "e e#emplu, 0tatutul %urţii *nternaţionale de +ustiţie, calificând hotărârile udecătoreşti ca miloace au#iliare de determinare a dreptului şi nu ca izvoare de drept, precizează la art! 67 că 8decizia %urţii nu are forţă obligatorie decât între părţile în litigiu şi numai pentru cauza pe care o soluţionează9! ai precis, 0tatutul %urţii Penale *nternaţionale, când stabileşte dreptul aplicabil, nu face referire directă la deciziile (hotărârile) sale anterioare, ci la principiile şi regulile pe care le&a interpretat anterior prin aceste decizii! Prin hotărârile instanţelor internaţionale se aplică dreptul, nu se creează drept, deşi pot contribui, într&o oarecare măsură, la dezvoltarea pe cale cutumiară a dreptului internaţional, constituindu&se ca o sursă de inspiraţie!"octrina celor mai calificaţi specialişti în dreptul public ai diferitelor naţiuni, aşa cum este formulat în 0tatutul %urţii *nternaţionale de +ustiţie, nu este un izvor de drept! "octrina de drept
2
 
internaţional public nu este alcătuită numai din opera specialiştilor în dreptul internaţional, ci şi din lucrările unor instituţii internaţionale de cercetare sau organizaţii ştiinţifice internaţionale! 1a nu are un rol creator, contribuind numai la interpretarea, sistematizarea şi determinarea pe cale 8de lege ferenda9 (ca propuneri) a dreptului internaţional public!Prin urmare, doctrina poate avea un rol important în apariţia de noi norme de drept internaţional, statele şi organizaţiile internaţionale putând ţine seama de propunerile specialiştilor!*nstanţele internaţionale pot folosi interpretările doctrinare în activitatea de soluţionare a diferendelor, dar nu sunt izvoare uridice, ci opinii ale specialiştilor în drept internaţional public! ezoluţiile organizaţiilor internaţionale, cu mici e#cepţii, nu au valoare de izvor de drept internaţional, dar pot contribui, prin recomandările pe care le conţin, la crearea de noi norme  uridice internaţionale! $ceastă calitate este determinată în doctrină prin sintagma 8predrept9! 0unt bine cunoscute, în acest sens, rezoluţiile $dunării ;enerale '!.!/! prin care s&au adoptat numeroase declaraţii şi te#te ale unor proiecte de tratate care, ulterior, prin acordul de voinţă al statelor, au devenit izvoare importante ale dreptului internaţional public general! aoritatea declaraţiilor $dunării ;enerale a '!.!/!, în domenii importante ale relaţiilor internaţionale, s&a concretizat în te#te convenţionale, de e#emplu:& ezoluţia din 4< decembrie 47=> prin care s&a adoptat "eclaraţia /niversală a "repturilor 'mului şi rezoluţiile din decembrie 47?? prin care s&au adoptat şi s&au deschis semnării, ratificării şi aderării Pactele privind drepturile omului în sistemul .aţiunilor /nite, inspirate tocmai de "eclaraţia /niversală a "repturilor 'mului@& ezoluţiile din 3A noiembrie 47?A, prin care s&a adoptat "eclaraţia .aţiunilor /nite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială, şi ezoluţia din 34 decembrie 47?6, prin care s&a adoptat şi deschis pentru semnare şi ratificare %onvenţia internaţională cu acelaşi obiect@ & ezoluţia din 7 decembrie 47B6, prin care s&a adoptat "eclaraţia asupra protecţiei tuturor persoanelor împotriva torturii şi a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, şi ezoluţia din 4< decembrie 47>=, prin care s&a adoptat şi deschis spre semnare şi ratificare %onvenţia cu acelaşi obiect, etc!-este de autoevaluare:4!%are sunt izvoarele subsidiare ale dreptului internaţional publicC3!%e stipulează rezoluţia din 4< decembrie 47=>CA!%e s&a adoptat prin rezoluţia din 3A noiembrie 47?AC
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->