O scurta introducere in Constelatiile Sistemice

Lector univ.drd. Ion Bucur

Ce inseamna Constelatiile Sistemice?
Constelaiile sistemice reprezint o metod sistemic de vindecare care i
bazeaz fora pe observaia faptelor care au avut loc n trecut sau au loc in prezent. De
fapt este drumul ctre ADEVR pentru c doar persoanele care sunt pretite s
recunoasc realitatea i s lucreze n numele adevrului pot obine rezultate ma!ime
ntrebuin"nd metoda Constelaiilor #istemice.
$etoda constelaiilor sistemice este o aplicaie ce i are izvorul n curentul filososfic%
revoluionar pentru domeniul cunoaterii% al fenomenoloiei% dar se poate spune c este
fructul unei mbinri a mai multor coli de cunoatere% enerat i impulsionat de
diveri autori i n plin proces de dezvoltare i evoluie.
&oate fi perceput ca o metoda de psi'oterapie sistemic transeneraional sau% aa cum
(ert )elliner% ntemeietorul metodei% o afirm n ultima perioad% o filosofie practic
aplicat.
Constelaiile #istemice apar ca un fruct evolutiv n primul r"nd al terapiilor sistemice%
impulsionate de diveri autori% dar in special de psi'oterapeutul erman menionat% Bert
Hellinger.
Aceste metode favorizeaz si a*uta persoana sa+si aseasca locul care i se cuvine
in cadrul #istemului din care face parte.
Cauza esenial a dificultilor unei persoane rezid n distorsiunile n ceea ce privete
locul real pe care i+l asum o persoan n sistemul su familial.
,n cadrul acestor metode se recunoaste persoana ca un individ de sine statator% cnd este
vorba de decizii si responsabilitati% dar si leaturile sale in interiorul #istemului din care
face parte si cruia i aparine. #unt metode care a*uta la cresterea% evolutia si maturizarea
persoanei% care isi recupereaza in acest fel puterea ca individ si isi aseste ordinea care ii
corespunde in cadrul #istemului- isi aseste locul% clarifica ceea ce este . ceea ce nu este%
ceea ce+i corespunde .nu+i corespunde% daca solutia este sau nu este in puterea sa% in asa
fel incat sa poata recunoaste si respecta aceasta ordine% ordine care o a*uta in procesul de
crestere si evolutie pana isi recupereaza identitatea% individualitatea si libertatea deplina.
/n principiu% aceasta este baza tuturor terapiilor sistemice% pentru ca toate procesele care
au de+a face cu o intrerupere% ruptura% blocare% stanare% o 0deraiere1% dezoranizare%
confuzie a sistemului% ne slabesc% iar aceste metode ne ofer posibilitatea sa recunoastem
ordinea corecta si% in final% sa a*unem sa ne cunoastem propria esent ca fiinte umane ale
Creatiei. ,n acest fel putem recupera tot potentialul care ne corespunde si putem sa
imbunatatim sau vindecam aceste dificultati care sant rezultatul lipsei de inteleere% lipsei
de evolutie% de ordine% etc.
Constelatiile sistemice de familie a*uta si opereaza atat la nivel constient cat si
inconstient% atat la nivelul inconstientului individual cat si al celui familial% sau colectiv.
/n consecinta ne a*uta sa ordonam si sa vedem cu mai multa claritate aspecte din
biorafia noastra sau biorafii din trecutul #istemului nostru% aspecte de care nu ne dam
seama% dar in special ne a*uta sa intram in partea noastra inconstienta% unde cateodata se
ascunde 0dezordinea1 cel mai reu de ordonat- ne a*uta sa tranzitam atat prin propriul
inconstient cat si prin inconstientul colectiv. 2na din particularitatile acestei metode este
fle!ibilitatea si potenta% avand in vedere ca se adapteaza perfect atat la planul cat si la
nivelul de dezvoltare pe care dorim sa+l e!ploram in momentul respectiv- se adapteaza la
tema si la momentul pe care dorim sa le lucram. Constelaiile sistemice lucreaza cu
adevrul sufletului.
Cine este Bert Hellinger?
Constelaiile familiale au fost initial practicate pe scar lar n 3ermania% apoi au
patruns din ce n ce mai mult n alte tri din lumea ntrea% n special n lumea
latin4America de #ud% $e!ic% #pania% /talia% &ortualia5% dar i n Asia. E!ist muli
practicani dar i oponeni. (ert )elliner% fondatorul constelaiilor familiale% este cel care
a stimulat cel mai mult rsp"ndirea metodei. &entru mult vreme (ert )elliner% fost
misionar i teolo% absolvent al 6acultii de 7eoloie i 6ilosofie% a fost cunoscut numai
ntr+un cerc restr"ns de clieni i terapeui. El a fost format i a avut diverse e!periene cu
terapiile disponibile n cultura vestic% n anii 89:;+89<;= psi'analiza de orientare
6reudian% terapia primal a lui >anov% 3estalt+terapia% terapia de rup a lui Carl Roers%
analiza tranzacional a lui Eric (erne% terapia de famile n stilul Viriniei #atir%
proramarea neuro+linvistic a lui (andler% 3rinder i Dilts% psi'oterapiile
transpersonale4mai ales n munca sa din ultimul timp5% psi'oterapia transeneraional. ,n
cele din urm% inspirat i din staiile de practic n psi'odram $oreno% i+a sit
propriul su drum i a ntemeiat metoda constelaiilor sistemice.
/nfluenele pe care le+a interat i decantat n metoda constelaiilor sistemice nu se
rezum la cele enumerate. Am mai putea aminti influena lui >un+ cu incontientul
colectiv% influene dintre cele mai diverse precum cele din mecanica cuantic% sau c"mpul
morfoenetic al lui Rupert #'eldra?e% Ale!andro >odorovs?i% Anne Ancellin
#'utzenberer% Didier Dumas% C'antal Rialland% #ere 7isseron% Vicente Calella? etc.
6iind prin e!celen o metod a nvrii a preluat din metodele amanice% culturile
ancestrale+ tradiionale4mai ales a zuluilor5+ culturi care au pstrat nealterate i la nivel
contient leile unui nivel ar'aic al contiinei+ contiina colectiv4ceea ce n civilizaia
vestic a trecut ntr+o funcionare incontient5.
Din orice direcie vine influena4i cei avizai vor recunoate rapid licenele5 (ert
)elliner se remarc tocmai prin desc'iderea i capacitatea sa de nvare i de interare.
@rice influen a fost interat perfect natural n metod. (ert )elliner a avut muli
maetrii ns a devenit% n cele din urm% propriul su maestru. ,n cele ce urmeaz vom
prezenta mai pe lar c"teva dintre influenele i interrile pe care le+a fcut n munca sa.
Rdcini ale constelaiilor sistemice
Constelaiile sistemice se remarc prin oriinalitate% coeren i eficacitate ns pot fi
resite rdcini i precursori n abordrile terapeutice% n fundamentele filosofice i n
alte tipuri de abordri ale realitii cu rad mai mare sau mai mic de eneralitate.
Constelaiile sistemice sunt o sintez a mai multor tipuri de abordri ale realitii.
Ceea ce promoveaz acestea% n primul r"nd% este ordinea la nivelul cel mai profund%
ordinea la nivelul sufletului persoanei. ,n ali termeni pot fi privite i ca o aplicaie de
profunzime a "ndirii sistemice.

a. Din interiorul psihologiei
Vom ncepe cu rdcinile4doar unele dintre ele5 din domeniul abordrilor
psi'oterapeutice.
Carl ustav !ung
E!ist multe asemnri cu psi'oloia analitic a lui Carl 3ustav >un. Din multe puncte
de vedere i foarte pe scurt e!primat constelaiile sistemice sunt o concretizare a abordarii
*uniene asupra incontientului colectiv% sau% mai derab fericita nt"lnire ntre >un%
$oreno i )elliner. ,n lucrul individual o constelaie de familie seamn foarte mult cu
o dezvoltare a psi'oterapiei analitice A sandplaB. Resim o ierar'ie a nivelurilor
contiinei asemanatoare i la )elliner i la >un4dei terminoloic ar putea determina
confuzii5. Ambii vorbesc despre ceea ce nu poate fi studiat n psi'oloia tiinific+
sufletul.
Leopold S"ondi
&entru c are letur n primul r"nd cu incontientul familial putem resi o filiaie cu
concepia lui Ceopold #zondi asupra incontientului familial. Dei nu este menionat n
conte!tul abordrii transeneraionale endocrinoloul si psi'iatrul
ma'iar de oriine ebraicD Ceopold #zondi 48<9E+ 89<F5 a avut o contribuie foarte
important n conturarea conceptului de incon#tient $amilial. ,n urma cercetrilor privind
familia el a fcut nite observaii care l pot pune n r"ndul ntemeietorilor domeniului
psi'oterapiei transeneraionale. ,ntr+un eseu din 89G:% % Contri&uii la anali"a
destinului '( el i+a pus problema aleerilor maritale. De ce o persoan se cstorete cu
H i nu cu IJ 4Ric'ard )u'es% K;;L5 A introdus termenul de incontient familial intuind
c n afara dimensiunilor personal i colectiv a incontientului e!ist o a treia
dimensiune care poate e!plica aleerile i deciziile noastre. Dac incontientul individual
se manifest prin simptome i incontientul colectiv se manifest prin simboluri%
incontientul familial se manifest n deciziile pe care le lum. Aleerile noastre se fac
comform constranerilor destinului familial. 6c"nd o sintez ntre enetic i psi'oloia
incontientului el a anticipat concepte de baz n abordarea transeneraional.
El a sistematizat o disciplina bazala a psi'oloiei profunzimilor alaturi de Psihanaliza 4#.
6reud5 si de Psihologia analitica 4C. 3. >un5 intitulata 0psi'oloia destinului1.
Constelatia enealoica 4familiala5 are rol determinat in derularea vietii individului ca
purtator al zestrei bio+psi'o+sociale a neamului din care se trae. C. #zondi demonstreaza
ca drumul in viata nu are e!clusiv o destinatie de tip fatalist% ci se realizeaza prin aleerea
in= iubire 4institutionalizata in casatorie5% prietenie 4idealul social care uneste un rup% o
asociatie% societate etc.5% profesie 4vocatia care va sta la baza unei cariere5% boala
4electivitatea pentru o cateorie de afectiuni somatice sau psi'ice5% moarte 4un anume
mod de a muri5.Aceste mari domenii de aleere cu valoare de destin sunt motivate atat de
educatie% cat si de mostenirea sa in posibilitati de e!istenta si pot fi cunoscute prin analiza
arborelui enealoic. #zondi propune un test bazat pe mecanismul aleerii simpatetice si
un instrument 0dianosticul e!perimental al pulsiunilor1% care n literatura de specialitate
i poart numele si a*une la urmatoarea concluzie. Aleerea parteneriatului marital%
amical% vocational% morbid si tanatic este mai putin determinata de confiuratia astrelor in
momentul nasterii si mai mult de structura posibilitatilor sale de relatie interumana=
intima 4cu sine insusi% intrapersonala5% de pro!imitate 4interpersonala5 si sociala 4cu
rupul si cu societatea in eneralMconstiinta sociala5.
#copul acestui test psi'oloic a fost initial de a proba e!perimental teoria enelor
pulsionale% pe care autorul a emis+o ncercnd sD sintetizeze ntr+o manierD oriinalD
datele e!istente la acea vreme din eneticD% psi'analizD si psi'opatoloie. El afirmD cD
omul posedD de la nastere un ec'ipament enetic pulsional pe care l actualizeazD in
decursul vietii sale printr+o suitD de aleeri e!istentiale care i marc'eazD si i construiesc
destinul. Aceste aleeri se referD la optiunile constiente si inconstiente pe care individul
le face n principalele domenii ale vietii= iubire% prietenie% profesie% boalD si moarte.
Asadar% destinul individului% dup #zondi% este cumva determinat de un stoc de ene
ancestrale% transmise prin arborele sDu enealoic prin ascendenta sa familiala. #zondi a
observat% de e!emplu% anumite similitudini de destin pe care membrii aceleiasi familii le
manifestD plecnd de la acest ec'ipament enetic comun care circumscrie ceea ce el
denumeste Ninconstientul familialN= mai multi membri ai aceleiasi familii care suferD sau
au suferit de o anumitD boalD mentalD% sau care si ale profesii similarecu cele ale
ascendentilor lor% sau care manifestD un acelasi tip de relatie eroticD sau care% pe
ansamblu% sint 'idati spre destine similare sau simetrice cu cele ale strDmosilor lor.
7oate acestea l fac pe #zondi sD descrie inconstientul familial ca pe o entitate situatD
ntre inconstientul personal postulat de 6reud si cel colectiv analizat de >un% entitate
aflatD de altfel ntr+un raport dinamic inevitabil cu celelalte douD= inconstientul colectiv%
care aparine speciei umane in eneral% se particularizeazD lund o anumitD directie pe
linia unui arbore enealoic 4 >un% printr+o incursiune ar'eoloica n istoria propriei sale
familii descoperea n el nsusi ceva din snele lui 3oet'e5% n timp ce inconstientul
personal este la r"ndul lui alimentat de predispozitiile latente aflate n inconstientul
familial 46reud nsusi acorda mai multD importantD dec"t se acordD astDzi n psi'analizD
factorului ereditar n etioloia nevrozelor5.
)nne )ncelin Sch*t"en&erger
,n zona psi'oterapiei transeneraionale se remarc Anne Ancelin #c'utzenberer% unul
dintre terapeuii continuatori ai muncii lui $oreno% dar n acelai timp unul dintre
pionierii psi'oterapiei transeneraionale. A e!istat o influen i o comunicare
important ntre terapia transeneraional i constelaiile sistemice. Constelaiile
sistemice se remarc n primul r"nd prin fructificarea practic a cunotiinelor i
insi'turilor din terapia transeneraional.
Dup 2rsula 6ran?e4K;;K5% psi'oterapeut i facilitator de constelaii erman% constelatiile
familiale ale lui (ert )elliner isi asesc radacina n primul r"nd% intr+o puternica
combinatie alcatuita din diferite metode terapeutice% care au la baza e!periente% te'nici si
viziuni din 'ipnoterapie% mai ales eric?sonian% terapie comportamentala% terapie 3estalt%
sistemica si terapie scurta focusata pe asirea solutiilor.
Ar putea fi foarte bine ncadrat n domeniul terapiilor scurte focalizate pe soluii% la fel
de bine ca i n zona terapiilor sistemice i transeneraionale.
/n ceea ce priveste terapiile scurte% colaborative focalizate pe solutii si resurse% se
aseamana cu constelatiile sistemice prin modul in care concep dificultatile persoanei si
anume prin reprezentarea distorsionata sau problematica a realitatii% si in consecinta prin
modalitatea de interventie% asupra reprezentarii situatiei si a imainii de sine. Diferentele
tin de nivelul de interventie% constelatiile sistemice fiind mai deraba a!ate pe ordonarea
si desc'iderea procesului de vindecare la nivelul inconstientului colectiv% spre deosebire
terapiile scurte care raman in cel mai bun caz la nivelul inconstientului individual.
Desiur ca se raporteaza la constiinte diferite% constelatiile sistemice se raporteaza la
relatia dintre constiinta colectiva si cea personala iar terapiile scurte la cea personala.
Dupa cu arata Ivan Bors"ormen+i,-ag+ mecanismele inconstiente deviaza andirea
loica din moment ce radacinile lor nu sunt localizate doar in biorafia proprie a
individului% ci% in mod frecvent% in eneratiile anterioare. &atoloiile si simptomele
clientului arata spre un obstacol% dar raman rezistente la tratament in psi'oterapia
individuala. &utem spune astfel ca cele doua abordari sunt complementare si unitare intr+
o mare masura.
Constelatiile sistemice se bazeaza pe te'nici de psi'odrama% asa cum a fost ea prezentata
de $oreno% i pe reconstructia familiala a Viriniei #atir. (aza teoretica a constelatiilor
este reprezentata de lucrarile lui /van (oszormenBi+OaB care a desc'is calea de
introspectie catre structurile de baza ale implicarii sistemice% pe care le+a studiat pe
parcursul a zeci de ani de cercetare a limitelor transenerationale. $etoda lui )elliner se
aliniaz la toate cele trei terapii printr+o abordare filosofica comuna A o conceptie
umanista asupra efortului clientului de a beneficia de intreul lui potential.
/ntroducerea celor trei importante abordari terapeutice arata modul prin care Constelatiile
familiale folosesc unele instrumente de pionierat% precum si perspectivele si imainile
transenerationale.
!a.o& Lev+ /oreno #i psihodrama
>.C.$oreno este menionat ca fiind primul care vorbete despre incontientul familial i
rupal cu toate c ali autori l menioneaz pe Ceopold #zondi ca fiind cel care a introdus
conceptul de incontient familial.
>a?ob CevB $oreno4nscut n8<<9% (ucureti+ decedat n89:L% OeP Ior?5 a fost medic
psi'iatru si fondator al terapiei dramatice sistemice cunoscuta sub denumirea de
&si'odram. /n anii QG;% a inceput sa lucreze cu clientii sai pe o scena reala pentru a+i
a*uta sa+si prezinte si sa+si e!prime problemele emotionale. Acest teatru al spontaneitatii
s+a transformat intr+o metoda terapeutica cunoscuta sub numele de &si'odrama.
$oreno a lucrat cu copii si cu adulti si a fost interesat% in special% de rupuri e!treme% ca
prostituate sau puscariasi. #i+a adus o contributie radicala la un nou fel de terapie.
6undamentale pentru metoda sa sunt= procesul prin care un coninut psi'ic este
e!ternalizat i reprezentat n afara deintorului% deblocarea spontaneitii i creativitii
clientului% procese prin care este facilitat evoluia sa. $oreno lucra in fata unui public si
invita pe cei veniti ca observatori sa participe ca actori. El a oferit un spatiu desc'is
pentru problemele si suferintele clientului in care toate persoanele prezente isi puteau
manifesta potentialul creator.
&ractic% $oreno a creat o scena in care totul putea fi inclus in piesa= drame interioare%
vise% fantezii si reinterpretarea realitatii prezente a clientului. #uporturi de orice fel% ca
paturi sau birouri% creau o atmosfera apropiata de situatia reala din viata clientului. /n
plus% erau folosite persoane care sa reprezinte membrii familiei% coleii de serviciu%
prieteni si cunostinte. /ntentia principala a lui $oreno era ca atentia clientului sa se
concentreze pe situatia prezenta% mai deraba% decat pe e!plorarea trecutului. @biectivul
lui cel mai important era asirea de noi modalitati de comportament si reusea sa
incura*eze clientul sa le e!perimenteze in mod spontan% prin interpretarea de rol. Astfel%
atat clientul% cat si rupul se puteau elibera de an!ietate% frici si alte sentimente infranate.
Clientul avea posibilitatea sa e!perimenteze situatii si intalniri noi cu persoane reale care
*ucau diferite roluri% iar inversarea rolurilor il a*uta sa aprecieze punctele de vedere ale
altora. /n plus% feedbac?+ul observatorilor dat clientului si celorlalti protaonisti constituia
un suport util clientului in asumarea raspunderii acestuia pentru actiunile sale.
&rincipiile psi'odramei sunt asemanatoare celor din terapia comportamentala. /n
conte!tul dat% reusita clientului% precum si cea a participantilor la psi'odrama% este
intarita pozitiv de feedbac?+ul facilitatorului si al rupului. &entru $oreno =
R $etodele psi'odramei permit cercetatorului sa urmareasca relatiile interpersonale in
actiune. #ursele de conflict% trecute% prezente si viitoare% ies la lumina intr+un cadru in
care pot fi dianosticate si tratate% prevazute si intelese% adesea rezultatul fiind acela ca%
atunci cand apar intr+o relatie% importanta lor sa fie minimalizata% iar ele sa fie vazute
dintr+o perspectiva corecta. R 4$oreno 89<:% p995.
&e parcursul unei sedinte% aceasta reprezentare e!ternalizata si clara de anduri% perceptii
si sentimente crea o imaine noua% care se presupunea ca urma sa fie internalizata si sa
aiba un efect evident pe termen lun asupra clientului. E!act ca si in Constelatiile
familiale ale lui )elliner% imainea individuala a unei probleme era inlocuita cu o
imaine vindecatoare sau o clarificare. $ai mult% atat psi'odrama% cat si constelatiile
mer dincolo de cadrul problemelor personale si al sistemelor familiale individuale catre
un conte!t mai lar% catre lumea ca un intre din care facem parte cu totii. $oreno a pus
bazele unui conte!t terapeutic destul de lar =
R@ metoda terapeutica care nu are in vedere enormele implicatii cosmice% destinul real al
omului% este incompleta si inadecvata.1 4$oreno 89<:5
E!ista% totusi% diferente importante intre cele doua abordari. #pre deosebire de $oreno%
scopul unei constelatii familiale este orientat mai mult spre a*ustarea imainii interne a
clientului% decat spre sc'imbarile comportamentale. Ceea ce face )elliner este% in primul
rand% o investiare a structurilor interne% invizibile. &entru o constelatie se poate folosi
orice spatiu si nu e nevoie de niciun fel de suport 4obiecte+n.tr.5. Doar reprezentantii sunt
necesari pentru a dezvalui dinamica ascunsa a complicatiilor si a e!cluderilor din sistem.
@biectivul lui )elliner nu este acela de a se concentra pe o intalnire aici si acum. Ou
acopera o intindere de timp real% cat un timp si o structura interioara in care e!perientele
si impactul obstacolelor pot fi revelate. Este o intalnire imainara intr+un alt timp% cel mai
adesea% din perioada copilariei clientului. Acesta este locul in care )elliner cauta o
clarificare% in timp ce $oreno se concentreaza asupra infatisarii prezentului si trasarii de
planuri pentru viitor. 2n element important in munca lui $oreno este orientarea data de
terapeut care conduce clientul pe masura ce acesta se ocupa de problemele care apar. /n
afara de e!primarea ideilor interioare% $oreno a dat o importanta deosebita reflectarii
asupra celor reiesite din interpretarea rolurilor. &entru $oreno% terapeutul este reizorul%
sfatuitorul si analistul in acelasi timp. 6olosindu+si atentia si e!perienta% terapeutul a*uta
clientul sa creeze un spatiu care sa fie atat siur% cat si desc'is portretizarilor spontane.
7erapeutul trebuie sa a*ute la orientarea desfasurarii dramatice si la concentrarea asupra
celor mai importante zone. Dupa spusele lui $oreno =
RAici conteaza cel mai mult e!perienta reizorului in arta psi'odramei.1 4$oreno 89<:%
p<G5
/n constelatiile familiale% terapeutul a*uta clientul sa ramana intr+o transa a claritatii
imainii% mentinandu+l in centrul tabloului constelatiei si impiedicandu+l sa iasa.
7erapeutul spri*ina clientul pentru a avea cura*ul sa parcura o apropiere cat mai
completa de parintii sai - aceasta se considera a fi miscarea esentiala care aduce la
suprafata sentimentele initiale.
0irginia Satir 1 Reconstructia $amiliala si Sculptura $amiliala
Virinia #atir4898F+89<<5 este una dintre fiurile c'eie n dezvoltarea terapiei de familie.
Ea credea ca a avea o familie sntoas implic n primul r"nd o mprtire desc'is i
reciproc de afeciune% ri* i iubire. Contribuia sa n domeniul terapiilor e!perieniale
de familie este enorm% la fel ca i prestiiul su. &rin abordarea sa oriinal a ieit n
eviden n ceea ce privete eficiena n lucrul cu familiile.
Virinia #atir credea c ri*a i acceptarea erau elementele c'eie pentru a a*uta oamenii
s fac fa propriilor frici i s+i desc'id inimile ctre ceilali. Virinia #atir a fost cea
mai puternic voce care a afirmat cu toat convinerea c cele mai importante aspecte
vindectoare ale terapiei sunt iubirea i coninerea4nurturance5. Din nefericire credinele
sale nu au fost acceptate% fiind contradictorii cu abordrile tiinifice ale terapiei familiale.
$etoda de lucru a Viriniei #atir era orientata catre o mai buna comunicare in cadrul
sistemului. /n timpul terapiei cu familii% #atir a*uta membrii acestora sa a*una la un
sc'imb de informatii desc'is si direct% pe care ea il considera esential pentru a face ca
sistemul sa fie mai fle!ibil si mai permeabil la sc'imbare. /n acelasi timp% acest lucru
facea posibila realizarea unui ec'ilibru stabil in cadrul sistemului% deoarece urmrea
solidaritatea dintre membrii lui i susinea stima de sine a fiecarui individ. Confom
andirii sistemice% toate elementele sistemului se influenteaza reciproc. Astfel% pentru a se
a*une la un ec'ilibru stabil% toate elementele trebuie considerate eale.
Sculptura $amiliala, Virinia #atir folosea un repertoriu vast de te'nici. #culptura era
una dintre ele si o folosea in cazul cuplurilor% familiilor si rupurilor. E!ista un numar de
posibilitati pentru a face sculptura in cadrul aran*amentului terapeutic% inclusiv sculpturile
individuale% sculpturile pentru evenimente sau procese% pentru simptome fizice si pentru
situatia prezenta sau potentiala a unui cuplu sau familie. /n sculptura familiei% la fel ca si
in psi'odrama% clientul si membrii familiei sale interpretau scene din viata lor intr+un
decor terapeutic. /novatia cea mai importanta pe care a introdus+o #atir a fost trecerea de
la scena la un decor simbolic. Oici macar nu mai cerea clientilor sa interpreteze situatii
prin care au trecut% ci% mai deraba% sa descrie structura familiei. Acest lucru scotea in
lumina% in mod fizic% tiparele relationale in care clientul era prins in capcana si permitea
formarea lor in alt mod. /n acest conte!t% prin e!presia Rin mod fizic1 se intelee
descrierea spatiala a relatiilor familiale. @biectivul era revelarea substratului conflictual
pentru a+l constientiza si% astfel% pentru a crea baza unei noi ordini emotionale. /n acest
mod% se puteau clarifica simptomele membrilor familiei in cadrul familiei si interactiunile
familiale. &rin e!tinderea sculpturii la familiile de oriine ale parintilor% devenea vizibil
impactul sentimentelor si al e!perientelor pe care le aduceau in relatie fiecare dintre
prini. /n plus% sculptura dezvaluia felul in care au fost atribuite rolurile% precum si
reulile privind intimitatea si distanta. 6olosind aceasta te'nica% fiecare membru al
familiei si+a descris% pe rand% tabloul propriei familii% redand simbolic relatiile afective
dintre membrii acesteia. #+a presupus ca pozitia corpului persoanelor si distanta dintre ele
in spatiu reprezentau sentimente si relatii.
REsenta e!perientei in familie a unui individ se condenseaza si se proiecteaza intr+o
imaine vizuala. /n mod literal% aceasta imaine valoreaza o mie de cuvinte% dezvaluind
aspecte din viata interna a familiei% care ramasesera ascunse. /mpresiile vai si
sentimentele confuze de la periferia constientului capata forma prin e!primarea lor in
spatiul fizic.1 4&app% #ilverstein% Carter 89:G% p.K;K5
/n timp ce sculptura conduce toti membrii familiei catre un contact si o comunicare
desc'isa intre ei% constelatia familiala serveste la stabilirea unei imaini a ordinii si
ierar'iei familiale si la asirea unui loc corect sau% cel putin% a unui loc bun pentru acel
moment% pentru reprezentantii membrilor familiei si% in special% pentru client.
Dintr+un astfel de loc plin de resurse% clientul poate incepe sa lucreze pe plan afectiv
asupra desc'iderii interioare si asupra deplasarii catre parinti sau catre oricare alta situatie
dificila sau traumatica. Acest proces este similar aspectelor din terapia comportamentala
si desensibilizarea sistemica.
Reconstructia $amiliala, #copul ei principal a fost sa scoata ce e mai bun din fiintele
umane si sa a*ute fiecare individ sa+si atina potentialul deplin. Ea a folosit sculptura in
munca de reconstructie familiala. Aceasta abordare a*uta clientul sa completeze olurile
din biorafia sa si din istoria familiei. De asemenea% intensifica constientizarea
sentimentelor si a situatiilor de viata a membrilor familiei si% facand acest lucru% oferea un
conte!t mai lar pentru o mai buna inteleere a propriei istorii a clientului% precum si a
altor membri ai familiei. Alte obiective ale reconstructiei erau= individualizarea clientului%
desprinderea din dependenta de familie si detasarea de actiunile neative. #atir facea
reconstructiile familiale in cadrul unor seminarii care durau cateva zile. /nainte de
seminar% #atir cerea participantilor sa adune materiale si fotorafii ale tuturor membrilor
familiei si sa strana informatii despre diferite lucruri% ca= situatia economica a familiilor
bunicilor% zile de scoala ale parintilor% ocupatiile si slu*bele parintilor% e!periente pe care
le+au avut la locul lor de munca% pozitia sociala a familiei% e!periente din timpul
razboiului si de dupa razboi. Ce cerea% de asemenea% sa+si deseneze arborele enealoic A
enorama A care includea o descriere a naturii relatiilor afective dintre indivizi.
Cunoasterea conte!tului istoric si social al familiei de oriine avea ca scop sa faca mai
distincta si clara viata eneratiilor anterioare. #atir proceda cronoloic pentru a obtine
informatii care sa fie atat cuprinzatoare% cat si e!acte% si pentru a construi structura
familiala si a o separa de biorafia personala a clientului. 6acand acest lucru% ea merea
inapoi cu trei sau mai multe eneratii =
RReconstructia familiala este o e!perienta puternica si dramatica- ea ne permite sa facem
descoperiri cu privire la familiile noastre si la radacinile noastre psi'oloice. /n viata
curenta% avem tendinta sa reproducem ceea ce am invatat in copilarie% dar adesea ele nu
se mai potrivesc in conte!tul din prezent. Revazand sursele acestor invataturi vec'i% le
putem privi cu oc'i noi si ni le putem scoate din minte pe cele care ne creeaza
probleme. R 4#atir S (aldPin% 89<G p KG:5
Ivan Bors"ormen+i,-ag+ si terapia conte2tuala
Ca sfarsitul anilor QF;% unurul /van (oszormenBi+OaB489K;+K;;:5 a inceput sa descrie
structura relatiilor familiale care merea dincolo de psi'oloia individuala si
tranzactionala. $odelul lui de lucru% terapia conte!tuala% a aparut dupa ce% timp de KE de
ani% a cautat e!plicatii despre cum functiona terapia. Acest model propune patru
dimensiuni ale realitii relaionale% at"t ca 'id al conducerii terapiei dar i ca 'id al
conceptualizrii realitii relaionale n eneral=
+ 6aptele+ enetic% sntate fizic% fapte bazale din istoria familiei% evenimente n
viaa personal% repetiii etc.
+ &si'oloia individual+domeniul psi'oterapiei individuale
+ 7ranzaciile sistemice+ acoperite de terapia clasic sistemicT reuli% putere%
aliniere% trianulaii% feedbac? etc.
+ Etica relaiilor+ ec'ilibru+ dezec'ilibru% *ust+ in*ust% loialitatea oarb4incontient5
&roblemele prin care au trecut pacientii sai% care veneau din toate paturile sociale%
acopereau tot spectrul de ravitate. 7otusi% el s+a ocupat in mod deosebit de pacienti cu
sc'izofrenie unde a asit tipare relationale care se reaseau de+a lunul mai multor
eneratii. A descoperit ca aceste tipare nu erau constientizate% dar aveau efect asupra
sistemului c'iar si daca membrii familiei nu aveau cunostinta de ele. Contributia lui
semnificativa a fost e!aminarea in profunzime si descrierea e!acta a acestui model% odata
cu permanenta actualizarea a observatiilor empirice.
Concluzia lui principala a fost ca relatiile sunt determinate de o dinamica etica
e!istentiala ascunsa. Deoarece aceste cone!iuni implicite nu se pot recunoaste la
suprafata% el le+a numit U loialitati invizibile V. Dupa el% efectele acestor loialitati
invizibile erau mai puternice decat cele ale celor mai observabile actiuni si fenomene din
istoria vietii unei persoane.
Concluzia lui (oszormenBi+OaB a fost asemanatoare celei a lui $oreno A cand
desc'iderea si orientarea iau locul nearii si al secretului A atunci% ele serveau la crearea
unei noi intalniri% care era facuta posibila sub indrumarea unui terapeut. &rincipiile
esentiale ale acestei teorii erau = loialitatea si ec'ilibrul% meritele si drepturile. $etoda lui
se baza pe valori si norme raspandite peste dimensiunea etica% morala si sociala care
merea dincolo de un cadru pur psi'oloic% descriind aspectele multipersonale mai
deraba decat cele individuale ale relatiilor. Aici% caracterul vizibil al relatiei avea o
semnificatie mai redusa in succesul terapiei in comparatie cu radul de e!tindere al
ana*amentelor nerezolvate si inconstiente cu impact asupra relatiilor de+a lunul
eneratiilor si ale celor dintre membrii familiei actuale.
Conceptul fundamental al acestei abordari terapeutice consta intr+un ec'ilibru corect intre
a da si a lua care sa e!iste intre oameni. &uternic influentat de filosofia lui $artin (uber%
(oszormenBi+OaB a acordat o importanta deosebita relatiei dintre U Eu V si U 7u V si
dintre cele doua polaritati ale lui a da si a lua. Elementul esential al unei intalniri era
dinamica etica% vazuta ca o forma de *ustitie% corectitudine si responsabilitate reciproca%
care permitea aparitia increderii in cadrul relatiei. El a considerat capacitatea de a avea
incredere si de a stabili leaturi intre oameni ca fiind esenta tuturor terapiilor si a fiecarei
relatii personale. /ncrederea si stabilitatea din cadrul relatiilor umane era fundamentala
pentru sanatatea si evolutia acestora.
7iparele comportamentale descrise ca loialitati invizibile erau transenerationale.
6olosind un fel de cont cu debit si credit% nedreptatile nerezolvate erau transmise
eneratiilor viitoare printr+un tribunal transenerational. Ca urmare% scopul terapiei era
ec'ilibrarea acestor conturi. /n practica% aplicarea acestor descoperiri avea loc sub forma
de discutii in care erau implicati membrii familiei pentru a+si clarifica relatiile% asteptarile
si obliatiile. (oszormenBi+OaB a subliniat ca=
U Ou este nicio filosofie. Este vorba doar despre observarea empirica a vietii. V
4(oszormenBi+OaB% 89:G5
&e baza observatiilor lui% era inevitabil ca (oszormenBi+OaB sa plaseze individul in
cadrul ierar'iei eneratiilor. El l+a vazut pe U Eu V ca fiind obstructionat si incapabil sa
intervina in mod rational pentru a se elibera. $ecanismele inconstiente in cauza deviau
andirea loica din moment ce radacinile lor nu erau localizate doar in biorafia proprie a
individului% ci% in mod frecvent% in eneratiile anterioare. &atoloiile si simptomele
clientului aratau spre un obstacol% dar ramaneau rezistente la tratament in psi'oterapia
individuala. /n publicatiile sale ulterioare% (oszormenBi+OaB cerea o responsabilitate
mult mai mare din partea individului pentru U 7u V. Ca si $oreno% el vorbea despre
responsabilitatea etica a fiecarui individ fata de specia umana ca intre. (oszormenBi+
OaB sustinea ca nu putem sa ne detasam si sa actionam liberi ca indivizi. C'iar daca noi
credem ca traim fara sa luam in considerare trecutul% avem un impact asupra viitorului.
$odul in care actionam azi sta la baza calitatii vietii eneratiilor viitoare.
Conclu"ii
Abordarea practic a lui )elliner se ntemeiaza realitatea ontoloic a unei entiti mai
mari dec"t contiina individului. El vorbeste despre trei constiinte. Ca fel ca i la >un
intervenia pleac de la realitatea de necontestat4nu tiinific5 din punct de vedere
empiric4al observaiilor5% a efectelor incontientului colectiv% i mai apropiat de individ% a
incontientului familial. /n societatile ar'aice ceea ce in civilizatia vestica este denumit
inconstient familial este considerat sufletul familiei si denumit cu alte cuvinte de
)elliner drept constiinta colectiva a familiei.
$etoda constelaiilor sistemice fructific multe dintre insi'turile psi'oterapiei
transeneraionale. $etoda Constelatiilor lui )elliner se aseamana atat cu &si'odrama
lui $oreno% cat si cu #culptura familial a Viriniei #atir prin faptul ca folosesc metoda
transei intensive orientata spre asirea unei clarificari. 7oti au lucrat cu premisa nvrii
e!perieniale% adic faptul c invatarea altor tipuri de comportament si dobandirea de noi
cunostinte au loc mult mai rapid si profund prin e!perienta% actiune si interpretare de rol%
decat se poate face doar folosind cuvintele. $unca tridimensionala ofera clientilor
oportunitatea de a obtine informatii comple!e in mod direct si intensiv.
&e parcursul unei constelatii% clientii invata sa+si vada propriile comportamente si pe
acelea ale persoanelor cu care intra in relatie ca facand parte din ana*amentele sistemice
ale tuturor membrilor. Ca si la $oreno% (oszormenBi+OaB% Anne Ancelin
#c'utzenberer% in cele din urma acestea mer dincolo de e!perientele propriei biorafii
a clientului pana la problema sensului vietii si a consecintelor de a se afla% in mod
inevitabil% in leatura de+a lunul eneratiilor. #pre deosebire de ipoteza transmisiei
enetice a lui #zondi% n constelaii este vorba de o transmisie determinat de
mecanismele de relare ntre incontientul colectiv i cel individual. Cercetari care duc
catre mecanisme neuro+fizioloice au enerat teoria neuronilor olinda% care e!plica in
mare masura aleerile inconstiente. De obicei% se clarifica oriinea unei actiuni. /n
aceasta dimensiune mai lara% este posibil pentru clienti sa e!perimenteze intentii si
obiective pozitive din comportamentul parintilor 4precum si pe acelea ale altor membri ai
familiei5% pe care nu le+ar putea recunoaste in niciun alt conte!t.
1Ooua oranizare a reprezentarilor intra+psi'ice care apar in fazele de transa ale
interpretarilor reciproce si% in special% in intalnirile directe cu reprezentantii WtataQ%
WmamaQ etc. conduc la e!periente intense de reconciliere din partea protaonistilor cu
persoana lor reala de referinta% cu care ei 'oinaresc imainar prin realitatea lor
metaforica. R 4#ta'l 899K% p.8<<5
Contributia unica in domeniu a lui (ert )elliner a fost descrierea lui clara si detaliata a
loialitatilor invizibile% a dinamicilor si structurilor inconstiente care functioneaza in
cadrul familiilor. El a descoperit ca o familie va fi functionala si suportiva pentru toti
membrii daca se respecta ordinea, si va fi disfunctionala in caz contrar. 6olosind
propozitii si ritualuri vindecatoare el a oferit instrumente si te'nici care sa orienteze
clientul de+a lunul acestui proces. Abordarea lui )elliner ne arata ca acceptarea a
ceea ce este are un efect eliberator imediat si este calea cea mai eficienta de rezolvare a
complicatiilor(incurcaturilor- entanglements) sistemice.
Dei leturile sunt evidente Constelaiile familiale nu pot fi reduse la aceste
orientri i anticipri. /nsi'turile i forma pe care constelaiile sistemice o mbrac la
)eliner constitiue un tot interat i n plin dezvoltare.
&. In$luene din 3iloso$ie
$etoda constelatiilor sistemice ridica acut probleme de natura filosofica. 6ilosofia
constelatiilor sistemice este fenomenoloia aplicata in domeniul psi'oterapiei.
&entru a nelee i a practica metoda constelaiilor sistemice este esenial ca s fie
neleas filosofia care st la baza acestora. 6r acest demers filosofic orice ncercare de
apropiere este sortit eecului. $ai mult metoda constelaiilor poate fi neleas doar n
conte!tul filosofiei sale. De aceea eueaz analizele i ncercrile de sorinte tiinific.
,n ultima perioada (ert )elliner i denumete metoda ca o filosofie practic mai mult
dec"t psi'oterapie. Constelaiile sistemice sunt mai derab o investiaie
fenomenoloic a realitii. Din acest motiv devine utila o scurta incursiune in
fenomenoloie.
3iloso$ia $enomenologic
Este baza constelaiilor sistemice. Cipsa neleerii abordrii fenomenoloice poate duce
la confuzie i erori n receptarea esenei metodei constelaiilor sistemice% precum i la
abordri practice eronate% care nu au de+a face cu spiritul acestora.
3enomenologia 4din limba reac= phainmenon i logos M studiul fenomenelor5 este un
curent filosofic din secolul al HH+lea% care ncearc s descrie structura e!perienei% aa
cum este reprezentat n contiin% nu ca fapte ci ca esen a lucrurilor 4eidos5% fr s
apeleze la teorii sau la metodele altor discipline% cum ar fi tiinele naturii% si fara sa fie
interesata de aspectul obiectiv% baza materiala fizioloica din spatele functionarii
constiintei.
Conceptul de fenomenoloie apare mai nt"i la )eel% care n 8<;: a publicat
lucrarea Ph!nomenologie des "eistes 4N6enomenoloia spirituluiN5. 6enomenoloia
modern i are rdcinile n psi'oloia descriptiv a lui 6ranz (rentano i se bazeaz n
mare msur pe concepiile lui )usserl% e!puse mai ales n opera sa capital% #deen zu
einer reinen Ph!nomenologie und ph!nomenologischen Philosophie 4N/dei pentru o
fenomenoloie pur i pentru o filosofie fenomenoloicN% 898G5.
6enomenoloia a fost mai departe dezvoltat de $artin )eideer n 3ermania i
de $aurice $erleau+&ontB i >ean+&aul #artre n 6rana% ceea ce a dus la apariia
e!istenialismului.
@rientarea fenomenoloic a studiilor filosofice i are oriinea n bun parte n
scrierile lui )eel46enomenoloia spiritului54Oela $ircic% K;;95. #istemul filosofic al
lui )eel a devenit unul de referin pentru cei preocupai ndeosebi de problema
contiinei% iar miezul constelaiilor sistemice este c'iar raportul i rela*ele ntre
nivelurile contiinei+ metacontiia4incontientul colectiv la >un5% contiina
familiei4inconstientul familial la >un5 i contiina individual.
Abordarea lui )eel a dus la conturarea a dou curente filosofice= unul ancorat n
Rdatele imediate1 ale tririi% adic n e!periena subiectului% av"nd ca reprezentani pe
Xilliam >ames i )enrB (erson% iar cellalt preocupat de contiin i menirea ei n
procesul cunoaterii% prin Edmund )usserl% sau n desfurarea e!istenei% prin $artin
)eideer.
Curentul din care se revendic Bert Hellinger este mai degra& cel $enomenologic(
repre"entat de 4dmund Husserl #i /artin Heidegger.
Ali reprezentani de seam ai fenomenoloiei sunt+ &aul Ricoeur% $aurice
$erleau+&ontB. 2n alt fundament al fenomenoloiei este psi'oloia intenional a lui
6ranz (rentano48<G<+898:5. Edmund )usserl% discipol al lui 6ranz (rentano a conceput
o e!istena a esenelor ideale% a ideilor pure% care sunt ireductibile i aflate naintea
oricrei alte e!istene. Aceasta este o nou form de cunoatere, cunoaterea la nivelul
esenelor, prin intuiia pur.
Dei% c'iar pentru un cititor avizat aceast afirmaie poate rm"ne doar la nivelul
Rfilosofrii1% pentru (ert )elliner% n sc'imb% i pentru cei care au practic n constelaii%
aceasta este c'iar esena metodei constelaiilor.
Cum apare acest tip de cunoatereJ (ert )elliner spune= prin retraerea eului din
situaie% prin a atepta informaia% fr rab% fr intenie% fr *udecat% fr presiune. ,n
acest caz intuiia nu este un fel de capacitate Rparanormal1% iraional% ci dincolo de
raiune% i opus ei% n acelai timp% este orientarea ctre ntre% retraerea ateniei de la
parte pentru a rm"ne cu ntreul.. A renuna la control% ncredin"ndu+te n acelai timp
unei instane mai nalte% dincolo de terapeut i de client% este% de bun seam% dificil de
neles i de acceptat pentru un terapeut format dup un model clasic% care se dorete a fi
c"t mai tiinific si intentional. Din acest punct de vedere se diferentiaza de orice alta
terapie.
6ilosofia lui )usserl asupra cunoaterii a avut un ecou puternic i a creat o nou
atitudine n cadrul cunoaterii filosofice% dar i n cadrul cunoaterii tiinifice i a altor
enuri de cunoatere. 6enomenoloia a depait raniele cercetrii contiinei pure i s+a
e!tins la nivelul tuturor componentelor cunoterii i activitii umane.
@dat cu )usserl fenomenoloia a trecut de nivelul teoretic% dob"ndind nivelul e!istenei
concrete% mai cu seam% i pentru nceput% n filosofia francez. Oumeroi oameni de
tiin i filosofi au nceput s priveasc e!istena i cunoaterea prin prisma concepiei
fenomenoloice. 6enomenoloia creat de )usserl este una transcedental. &utem spune
c sistemul su filosofic a e!ercitat o influen asupra filosofiei contemporane
comparabil cu influena e!ercitat de filosofia lui Yant la vremea sa4Oela $ircic%
K;;95. Ca dovad% stau lucrrile $iin%& 'i timp a discipolului lui )usserl% )eideer4care
s+a detaat de problematica raportului subiect+obiect 5% i $enomenologia percep%iei a lui
$aurice $erleau &ontB489;<+ 89F85 care se nscrie n fenomenoloia e!istenial4i unde
eu sunt are prioritate asupra lui eu g(ndesc5.
,n filosofia contemporan termenul fenomenoloie semnific+ tiina fenomenelor de
contiin.
Dup )usserl fenomenoloia este o reflecie a contiinei asupra propriului su
fundament% este nainte de toate% o contiin absolut% pentru ca mai apoi% n corelaie cu
contiina psi'oloic s devin forma n care ea ne apare n lumea natural%
e!perimental.
/artin Heidegger
&roiectul cel mai semnificativ al ana*rii fenomenoloiei pe o direcie
ontoloic% precum i al conlucrrii dintre fenomenoloie i 'ermeneutic aparine lui
$artin )eideer% acesta fiind% dup Ale!andru (oboc% unul dintre cei mai productivi i
mai influeni "nditori contemporani. A trit ntre anii 8<<9+ 89:F% i este considerat a fi
unul dintre cei mai apreciai discipoli ai lui Edmund )usserl. @pera sa% considerat a fi
fundamental% este $iin%& 'i timp% i a fost publicat n anul 89K:. &roblema care l+a
frm"ntat cel mai mult a fost autenticitatea fiin%&rii umane. Contiina nu este pentru el
un obiect de analiz fenomenoloic. ,n lucrarea $iin%& 'i timp acesta a ncercat s
e!plice esena omului% spiritul% ntr+un mod radical diferit de a "ndi lucrul.
Abordarea fenomenoloic a fiinei este o etap esenial% dar intermediar% n
dezvoltarea propriului punct de vedere cu privire la fiinare. ,n anii ZK; desprirea de
)usserl a fost benefic deoarece )eideer a dezvluit i alte sarcini ale fenomenoloiei.
Astfel aceasta depete raniele filosofiei% devine o modalitate de abordare n toate
domeniile= tiin% art% reliie i c'iar domenii aplicate. Aceasta demonstreaz c
fenomenoloia este o "ndire *ust% capabil s rezolve nenumrate probleme importante
pentru om. (ert )elliner este unul dintre cei care au neles cel mai bine cum poate fi
aplicat fenomenoloia la rezolvarea problemelor e!isteniale concrete% psi'oloice+
individuale% dar i de alt natur.
/nfluena pe care )elliner o recunoate cel mai adesea este cea a "ndirii lui )eideer
despre fiinare. Desiur c toi ceilali mari "nditori fenomenoloi au contribuiile lor i
accenturile lor diferite% i pe care )elliner le+a preluat4av"nd studii de filosofie i
teoloie5. $erit amintii 3abriel $arcel% >ean &aul #artre% $aurice $erleau+&ontB i
&aul Ricoeur.
$aurice $erleau+&ontB489;<+89F85 este cel care a desc'is calea "ndirii fenomenoloice
a concretului% a restabilit contactul esenelor cu lumea real% a transferat fenomenoloia
de la eul pur la eul concret. El nu opune esena e!istenei% ci esena este ncorporat n
concret. 6ilosoful francez a lansat ideea c la baza relaiei de cunoatere s+ar afla
percepia% n lucrarea sa $enomenologia percep%iei.
Din punctul de vedere al constelaiilor vindecarea este un proces interior% o
vindecare a percepiei% n primul r"nd% a perceptiei despre sine ca parte a unui intre mai
mare% sau a perceptiei despre sine ca interator si continuator a tot ceea ce a fost inainte
in sistemul de familie. &roblema percepiei este de fapt problema oriinii i esenei
cunoaterii.
Cucrarea sa $enomenologia percep%iei are trei mari pri= )orpul* +eoria corpului este
de,a o teorie a percep%iei* $iin%a- pentru-sine 'i $iin%a- -n lume.
Acest "nditor face o analiz a percepiei% apoi trece la analiza structurilor
fundamentale ale percepiei% n calitate de corp% n prima parte% apoi n a doua parte ne
vorbete despre lumea perceput- iar n ultima parte trateaz problema fiinei n lume.
6enomenoloia percepiei este% pentru $erleau+&ontB% o fenomenoloie a corpului% care
depete fenomenoloia contiinei. RCorpul este ceva prin care o lume e!ist pentru
mine% el este punctul meu de vedere asupra lumii% i% n mod mai lar% condiia
posibilitii lucrului dar i a spaiului.1 &entru acesta nu numai raiunea este orientat% ci
i simurile% dob"ndesc un sens. &oziia spaial a corpului este implicat ntr+o intenie
lobal a corpului.
2n mare pasionat de filosofie% (ert )elliner arata c a neles la modul profund
fenomenoloia% impactul su n ceea ce privete fiina uman% i a aplicat metodoloia
fenomenoloic la aspectele dinamicii psi'oloice ale persoanei. &utem reafirma c
metoda constelaiilor sistemice este de fapt o aplicare foarte concret a metodoloiei
fenomenoloice la domeniul concret al terapiei sistemice transenerationale.
)elliner nici nu se mai numete pe sine psi'oterapeut. ,n cutarea sa ctre
sensuri i fore psi'oloice mai profunde% )elliner s+a ndeprtat radual de ideea
tradiional de psi'oterapie. Ca nivelul profund al sufletului la care lucreaz% i la care
apar distorsiunile% teoriile i abordrile psi'oterapiei nu mai funcioneaz. Astfel a neles
treptat leile c"mpurilor mentale% concept mprumutat i adaptat de la Rupert #'eldra?e%
i faptul c nsi psi'oterapiile sunt c"mpuri mentale% iar unele problematici nu pot fi
rezolvate n interiorul c"mpurilor mentale unde au fost enerate% i nu stau n puterea
unui terapeut sau n puterea clientului. Ambii se ncredineaz unor fore mai nalte pe
parsursul procesului .
)elliner se vede pe sine ca un filosof= R#unt de fapt un filosof. 6ac terapie ca o
activitate au!iliar. Constelaiile sistemice sunt de fapt filosofie aplicat. Ou sunt c'iar un
terapeut. Doar reflectez asupra vieii. Doresc s continui s lucrez n acest mod% n
serviciul vieii aa cum este% fr s+mi doresc s fie ceva diferit. 6ilosofia nseamn c
privim viaa ca un ntre i ateptm p"n c"nd ne arat ceva. Apoi acceptm acel
lucru.14(ert )elliner % apud 6ranz Ruppert% K;;<5.
Din punctul su de vedere fenomenoloia filosofic se ocup cu a cunoate ceea ce este
esenial n plintatea lumii fenomenale. R&ot afla aceast esen atunci c"nd m e!pun
complet i pe deplin desc'iz"ndu+mi fiina i e!pun"nd+o la abundena lumii fenomenale.
Atunci% ceea ce este esenial licrete din necunoscut% ca un fuler% i lumineaz mult
dincolo de ceea ce a fi putut deduce loic din premise i concepte cunoscute1. 7otui
aceste insi'turi nu sunt niciodat complete. Ele rm"n n necunoscut% obscure% e!act ca
orice lucru luminat de un fuler n noapte+ Este 'i .u este.
Speci$icul constelaiilor $amiliale
Calea #tiini$ic #i calea $enomenologic de cunoa#tere
$ai mult ca oricare alt psi'oterapie constelaiile familiale sunt fenomenoloice.
Dar aceast afirmaie necesit unele e!plicaii.
E!ist dou ci de a a*une la insi't n terapie4)elliner% K;;85. 2na Rse
ntinde1 dup% ncerc"nd s nelea i s controleze nc necunoscutul. Acesta este
specific modului tiinific de cunoatere a realitii. Acest mod a sc'imbat% e!trem de
benefic in relatia noastra cu realitatea% a transformat i a mboit profund vieile i
bunstarea noastr.
Al doilea mod se nt"mpl atunci c"nd urmm micarea contrar% oprim eforturile
noastre de a nfca necunoscutul% permi"nd ateniei noastre s rm"n% nu cu ceva
particular ci cu ntreul mai mare. ,n acest loc viziunea noastr este mai lar% desc'is la
infinita comple!itate din *urul nostru. C"nd urmm aceast micare interioar% spre
e!emplu c"nd ne e!punem unui peisa*% unei sarcini% sau unei probleme% observm cum
oc'iul minii noastre simultan mboit dar i olit. &utem tolera aceast boie doar
c"nd ne oprim interesul pentru ceva anume n mod particular. Oe oprim din micarea de
nfcare% de a ne duce spre% ne retraem un pic% p"n c"nd a*unem la o linite interioar
care este capabil s fac fa vastitii i comple!itii ntreului mai mare.
Acest mod de interoare a realitii% care se orienteaz n primul r"nd spre interioritate i
restrngere este denumit de )elliner calea fenomenoloic spre insi't. Acesta conduce
la insi'turi diferite de cele obinute printr+o micare activ de apucare% de cutare.
7otui cele dou micri sunt complementare. C'iar i n modalitatea tiinific de
cunoatere% din c"nd n c"nd avem nevoie s sc'imbm focusul ateniei dinspre un aspect
particular spre ceva mai cuprinztor% de la cea ce este apropiat spre conte!tul mai lar. [i%
n mod similar% insi'turile primite prin c'estionarea fenomenoloic trebuie testate n
mod particular.
Ce 5nseamn( la modul $oarte practic( $enomenologia aplicat la domeniul
psihoterapiei( pentru Bert Hellinger?
Dup cum nfieaz n lucrarea RRisin in love14K;;<5% calea fenomenoloic
de cunoatere prin insight este o condiie esenial n constelaiile familiale. 7rebuie s
fim capabili s ne distanm de propriile noastre cone!iuni mentale 'abituale. Aceast
distanare necesit trei pai=
&rimul pas= # uitm absolut tot despre ceea ce s+a spus despre problema n cauz
anterior. @rice a fost spus nainte las deoparte. @rice a spus clientul% orice spune uitm.
Astfel construim prima distan ntre noi i problema clientului.
Al doilea pas= $ desc'id la situaie sau la problem fr nici o intenie. Aceast
intenie ar fi un obstacol pentru o percepie real. Eliberarea de intenie creeaz a doua
distanare. Oe desc'idem pentru client% fr nici o intenie% nici mcar de a a*uta. Csm
deoparte orice idee despre ce ar putea fi de a*utor pentru client. #untem centrai dac
atunci c"nd merem n interior am uitat ce a spus clientul i nu avem nici o intenie% dar
suntem aici% prezeni pentru client.
Al treilea pas= # rm"nem eliberai de fric. Ou avem nici o fric leat de ceea ce
va aprea% de ceea ce oamenii ar putea spune% atunci c"nd uitm i nu avem nici o
intenie% pentru ca ne incredintam unei forte mai inalte.
Rezultatul celor trei pai este c odat ce i facem avem mai mult trie de orice fel. Doar
acum suntem deschii pentru un nou insight, chiar i unul nefamiliar, sau poate
nfricotor.
&artea decisiv a acestei ci spre insi't acum urmeaz. &rin e!punerea la situaie sau la
problem% n acest fel% la tot ceea ce se prezint pe sine% ceva se contureaz din asta% i
brusc 'tiu ce este esen%ial aici/ esen%a problemei. Esen%ialul mi se ofer&. 0e reveleaz& pe
sine, f&r& a face nimic. Ceva se desc'ide i vine ctre noi.
Acest tip de insight este receptiv i este opus cutrii. 7oat marea art este insi'tul de
acest tip. &rocesul de receptare este denumit de )elliner Ra vedea1% n opoziie cu a
nelee. ,n psi'oterapie i c'iar n constelaiile familiale clasice se caut soluii% i uneori
sunt site. ,ns atunci c"nd avem de a face cu ceva foarte profund nu mai putem face
asta. De ndat ce micarea sufletului ncepe nu avem nimic altceva de fcut% ea i va
purta sinur de ri*. Atunci c"nd cutm o soluie% deseori avem o idee despre care ar
putea fi. 2neori imainea interioar este bun% dar nu mereu este posibil. &uterea micrii
este ns mai mare atunci c"nd nu cutm o soluie. Altceva lucreaz, dincolo de noi,
dincolo de orice abiliti terapeutice. A fi n armonie cu micarea aduce claritate i n
acelai timp smerenie.
Aceast cale de insi't mai necesit ca sesiunile de constelaii s fie inute cu o atitudine
fenomenoloic pe care )elliner o denumete neleere prin participare.
E!ist o participare a clientului+ aleerea reprezentanilor fr intenie% fr fric
i cu desc'iderea fa de orice ar putea s apar% apoi atitudinea reprezentanilor cu
aceleai coordonate. Aceasta nseamn c atitudinea tuturor+ a terapeutului% a
reprezentanilor i a clientului s fie de pretire pentru a se e!pune la acest c"mp de
cunoatere% care conine i ofer informaiile+ fr fric% intenie% nevoie de a interpreta n
termenii unor teorii i credine anterioare% i cu desc'iderea de a consimi la orice poate
s apar din constelaie. Aceasta reprezint postura fenomenoloic aplicat la
psi'oterapie. 6r a consim%i la orice apare% fr e!aerare sau minimalizare%
cosmetizare% sau interpretare% constelaiile familiale rm"n superficiale i pot s conduc
uor ctre false concluzii. ,n cel mai bun caz pot avea putere limitat.
Domenii ale constelatiilor sistemice
&rin faptul c pun accentul pe o alt metod de cunoatere% fenomenoloic i
sistemic i pe un alt tip de informaii+ constelaiile sistemice pot fi utilizate n orice
domeniu al realitii% pentru c orice domeniu este un sistem. 6acilitatorii de constelaii
trebuie s fie pretii n primul r"nd pentru a avea o metodoloie fenomenoloic i a
utiliza o "ndire sistemic. ,n principal e!ist o distincie ma*or+ constelaii familiale
versus constelaii oranizaionale. &ot fi difereniate specializri n domeniul lealitii%
oranizaiilor de business% educaional% clinic% n domeniul relaional% n munca social% n
lucrul cu adiciile% n lucrul terapeutic cu indivizi% cupluri% familii% rupuri% n zona
politic% iar n ultima vreme se vorbete de constelaii la nivelul rupurilor mari. ,n orice
domeniu se aplic% impactul vindector este profund. ,n toate tipurile de situaii se aplic
variante ale leilor sistemice valabile n familie.
,n varianta lor cea mai eneral aceste lei se refer la modalitatea cum se
releaz relaia ntre timpul de contiin pe care l simim A cea individual i tipul de
contiin care opereaz de fapt n realitatea vieii noastre% c'iar dac nu suntem
contieni de acest lucru.
)elliner a descoperit empiric% observ"nd consecinele acestora + trei tipuri de
contiin. Oivel cel mai nou ac'iziionat filoenetic este contiina individual. ,n
civilizaia occidental% prin accentul pus pe individualism% contiina individual s+a
deconectat de contiina colectiv4incontientul familial i incontientul colectiv5. ,n
civilizaiile tradiionale% pe care avem tendina s le considerm primitive% sensul leturii
ntre individ i rup% ntre individ i sistemele mai mari nu s+a pierdut% i una dintre
e!perienele de nvare cele mai prolifice ale lui (ert )elliner este e!periena pe care a
avut ca preot% director de coal i misionar n Africa de #ud% cu triburile \ulu.
2nul dintre insi'turile eseniale ale lui )elliner a fost faptul c sistemul familial
are un sens al ec'ilibrului% care ne a*ut s simim dac suntem sau nu n armonie cu
sistemul i dac ceea ce facem pune n pericol apartenena la sistemul familial. Oevoia de
a aparine este nevoia esenial a fiinei umane. Contiina este n slu*ba rupului. ,n acest
conte!t1contiina bun14sentimentul de inocen5 nu nseamn nimic altceva dec"t c
nc rm"n membru al rupului meu4familiei mele5% n sc'imb1contiina
rea14sentimentul de vinovie5 nseamn c apartenena mea este pus n pericol.
,ntre contiina pe care o simim i cea care acioneaz poate e!ista o tensiune. Atunci
c"nd ne supunem uneia dintre ele+ putem avea sentimentul de inocen% ns contiina pe
care nu o simim poate produce consecine pentru noi. 7ensiunea ntre aceste forme ale
contiinei este baza tuturor traediilor% n mod special n familii. #e afl n spatele
ncurcturilor4entanlements5 dureroase% care conduc la boli% accidente% i sinucideri. 7ot
aceast tensiune este fora din spatele a multe eecuri dureroase n relaii% c"nd partenerii
sf"resc n sarcasm% n ciuda iubirii profunde ntre ei.
,n relaie cu armonia i ec'ilibrul n sistemele familiale (ert )elliner a descoperit trei
lei pe care le+a denumit leile iubirii4Risin in love% K;;<5.
&e scurt acestea sunt =
+ apartenena
+ ec'ilibrul
+ ordinea
Ele pot fi e!primate astfel mai e!plicit=
8. 7oi membrii unei familii au un drept eal de a aparine acelui sistem familial.
K. 7oi membrii unui sistem se supun unei ierar'ii. ,n cazul familiei criteriul este
ierar'ia timpului+ cei care au fost nainte n sistem au prioritate n faa celor care
au venit dup.
G. 6amilia trebuie s fie n ec'ilibru ntre a da i a primi. 7rebuie s e!iste un
ec'ilibru ntre membrii unei familii privind ceea ce dau sistemului i ceea ce iau
din sistem4orice nedreptate comis de un membru al unui sistem va fi ec'ilibrat
de un membru ulterior5.
#unt condiii pentru propriul nostru ec'ilibru% c'iar mpotriva altor dorine sau planuri
contiente% pentru c sunt sub presiunea instinctului% a nevoii% i refle!elor. Ce
recunoatem ca fiind fundamentale pentru c le e!perimentm ca fiind nevoi
fundamentale. Dei aceste trei nevoi lucreaz mereu mpreun% ele lucreaz de
asemenea pentru scopurile lor specifice. De aceea noi simim vinovia i inocena n
moduri diferite% n funcie de scopurile sau nevoile pe care aceste sentimente le
servesc.
Atunci c"nd vina i inocena servesc apartenenei% e!perimentm vina ca separare i
distan% iar inocena ca apropiere i confort.
Atunci c"nd servesc ec'ilibrul ntre a da i a lua e!perimentm vina ca obliaie iar
inocena ca eliberarea de ateptri.
Atunci c"nd servesc ordinea *ust n sistem e!perimentm vinovia ca transresiune
i fric de pedeaps% iar inocena ca loialitate i alian.
Contiina ne direcioneaz astfel ctre aceste scopuri% c'iar i atunci c"nd sunt
contradictorii. ,n cele mai multe cazuri inocena i vinovia mer m"n n m"n.
6ro&lematici care pot $i a&ordate prin metoda constelatiilor sistemice $amiliale
Cipsa de constientizare si inorarea leilor iubirii duce la ceea ce )elliner numete
ncurcturi sistemice4entanlements5. Acestea sunt principalele problematici care sunt
abordate prin constelaiile familiale. /at cateva tipuri de situaii care% prin nclcarea
leilor iubirii% duc la ncurcturi sistemice=
moarte prematur a copiilor% prinilor sau bunicilor-
divoruri% perec'i anterioare% inclusiv ale prinilor i bunicilor-
accidente traice n care a murit un membru al familiei-
avorturi naturale i provocate-
un membru al familiei este criticat.*udecat% e!clus% considerat 1oaia near1-
fapte de rzboi-
supravieuitori A vina.pierdere-
adopii-
o mam care moare la naterea copilului-
violuri% abuzuri% in*ustiii-
mori premature 4sub KE de ani% sau prini care au copiii mai mici de 8E ani5-
sinucidere sau ncercare de sinucidere-
crime n special asasinate-
cineva nelat% nedreptit 4dezmotenit% sau falsificri de acte n moteniri etc.5-
cineva a fost condamnat la nc'isoare- internat ntr+un ospiciu-
destine i incidente rave in eneratiile anterioare% c'iar foarte indepartate-
copii ileitimi sau copii dai n adopie sau abandonai-
copii nascuti intr+o familie dar au alt tata4secrete5-
boli rave% 'andicapuri-
prini de naionaliti sau culturi diferite- emirri-
relaii anterioare importante ale unuia din prini% nerescunoscute4loodnici
parasiti spre e!emplu5.
Acestea au letur cu e!cluderea4nclcarea leii dreptului eal de a aparine5% cu
dezordinea n ceea ce privete locul n sistem4nclcarea leii ordinii5 i cu
dezec'ilibrul n ceea ce privete sc'imbul4nclcarea leii ec'ilibrului ntre ce dai i
ce iei din sistem5
Constelatii organi"ationale
Aceleai lei acioneaz i n mediul oranizaional% cu unele particulariti. #pre
e!emplu n oranizaii primeaz pentru ordine criteriul responsabilitii pentru
meninerea sistemului% apoi vine i ierar'ia timpului.
,n ceea ce privete mediul oranizaional prezentm% spre e!emplificare% o list de
ntrebri care pot fi conectate cu ncurcturi sistemice% deci cu dezec'ilibru i
simptome de oriine sistemic% dup )orn i (ric?4K;;E5 =
8.Ceea ce este% trebuie sa fie permis s fie4acceptarea realitatii5
+ Este situatia financiara a companiei a companiei cunoscuta de catre ana*atiJ
+ Este motivatia de e!istenta a companiei 4ce produse+ servicii+ misiune5 e!plicita si
cunoscuta tuturorJ
+ #e vorbeste desc'is despre crizeJ
+ #unt admise reselileJ
+ Daca au fost demiteri sau plecari massive 4fluctuatie+ 'i' emploBee turnover5% cei
care i+au inlocuit vorbesc de bine despre eiJ
+ Este recunoscuta performanta si succesulJ
+ #e vorbeste cu respect despre clienti in interiorul companieiJ
K. Ec'ilibrul intre a da si a lua 4a primi5
+ sunt ana*atii implicati in succesul companieiJ
+ $uncesc ei uneori mai mult% sau mai intens% atunci cand este este nevoie punctualJ
+ Considera ana*atii ca plata lor este *usta+ rezonabilaJ
+ #e simt ana*atii recunoscuti de catre sefii lorJ
+ #unt ei fericiti sa isi asume responsabilitati in domeniile lorJ
+ ,ncrcarea cu sarcini in rupuri si ec'ipe este bine distribuita si corectaJ
+ $anaementul demonstreaza ri*a pentru nevoile propriilor ana*atiJ
+ Dau ei sarcini si instructiuni clareJ
+ #unt sedintele de evaluare e!perimentate ca fiind corecte de catre ambele partiJ
+ #efii isi asuma si riscuri personale pentru firmaJ
+ &roprietarii sau actionarii ma*oritari simt o datorie fata de companieJ
+ #unt proprietarii sau actionarii ma*oritari recunoscuti si respectati de catre ana*atiJ
+ Este profitul partial reinvestit in companieJ
+ #unt clientii vazuti si recunoscuti ca parteneriJ
+ Este relatia intre pre i performanta *usta pentru clientiJ
G. Dreptul eal de a apartine
+ #unt cunoscuti si recunoscuti fondatorii companieiJ
+ Este cunoscuta istoria fondatorilorJ
+ Ana*atii anteriori mai apartin companiei in spiritual sauJ
+ #e vorbeste cu respect despre sefi si colei in companieJ
+ Au toti ana*atii acelasi drept de a apartineJ
+ &ersoanele sau rupurile mai slabe sunt vazute ca avand acelasi drept de a apartineJ
+ &roprietarii% actionarii ma*oritari% directorii% si top manaementul se simt ca
apartinand% si ana*atii ii vad ca apartinandJ
+ /ntr+o criza ana*atii si manaerii sunt loiali companieiJ
L. Cei care au venit mai intai au prioritate fata de cei care au venit mai tarziu
+ /n companiile mai vec'i de K; de ani e!ista traditiiJ #unt ele sustinuteJ
+ Este fidelitatea 4implicarea pe termen lun5 onorata+ de e!emplu prin celebrari%
aniversari% recunoastere sau mentionarea in buletinele interioareJ
+ E!perienta ana*atilor pe termen lun este recunoscuta si contribuie la statutJ
+ $anaerii care au venit mai tarziu sau ana*atii mai proaspeti utilizeaza e!perienta
celor dinainteJ
+ data cu modernizarea si inovarea te'nica sunt inca recunoscute vec'ile proceduri
sau produseJ
+ Ana*atii vec'i% manaerii vec'i muncesc constructive si cooperant atunci cand
sunt inovatii% sc'imbari si restructurariJ
E. &rioritatea pentru cea mai mare investitie in raport cu intreul si pentru competenta
+ #unt sefii constienti de sarcinile lor de leaders'ip in ceea ce+i priveste pe ana*atiJ
+ #unt luati in serios si respectati de catre ana*atiJ
+ #unt deciziile manaementului recunoscute de catre ana*atiJ
+ #unt liderii companiei constienti de responsabilitatea lor pentru intreaa companieJ
+ 6ac liderii companiei eforturi vizibile pentru scopurile comuneJ
+ /si apara ei compania si produsele in publicJ
+ #unt declaratiile publice bine primite de ana*atiJ #unt acestea privite ca fiind de
incredereJ
+ #e vad liderii companiei pe ei ca lucrand in in serviciul companiei sau al
ana*atilorJ
+ Vorbesc ana*atii pozitiv despre firma% produse sau manaeriJ
+ #unt calificarile si competentele mai inalte respectate de catre ana*atii mai putin
competentiJ
+ #unt clar definite responsabilitatile liderilor si membrilor ec'ipeiJ
Constelatiile sistemice in Romania
A practica constelaii sistemice pare simplu% ins de fapt este destul de complicat n
acelai timp. Este simplu pentru c metoda este simpl. Este dificil pentru c
atitudinea fenomenoloic a facilitatorului presupune cretere interioar mai mult
dec"t orice tip de cunotine. $ai mult decat atat atitudinea fenomenoloica
presupune interarea si distantarea de atitudinea terapeutica dezvoltata in psi'oterapia
obisnuita. /ar in acest proces atitudinea psi'oterapeutica trebuie mai intai formata si
apoi lasata in urma in mod constient. Este dificil si datorita diferetierilor e!trem de
subtile intre fenomenoloie si psi'oterapia obisnuita4in masura in care este mai putin
fenomenoloica5.
Dei n lume constelaiile sistemice au o istorie% n Rom"nia sunt o apariie relativ
recent. E!ist doar c"teva referiri n literatura psi'oloic i un numr mic de
practicieni calificai% dar n cretere.
$ediul constelaiilor sistemice din Rom"nia este un mediu viu% entuziast i foarte
dinamic. Este dificil de uitat pentru un profesionist% dar si pentru un client obisnuit
impactul intalnirii cu metoda% prima constelatie sau prima reprezentare intr+o
constelatie% cu atat mai mult cu cat persoana lucreaza o problematica ce treneaza de
mult timp% este dureroasa si a fost abordata in mai multe feluri.
Xor?s'opuri de constelaii sistemice familiale au nceput din K;;G% apoi
traininuri de formare din K;;F. &rintre primii facilitatori de constelaii din Rom"nia%
dup informaiile noastre% se numar Dorina &incu >iva i Alberto /turbe Cete% din
#pania% membrii ai Asociaiei #paniole de Constelaii de 6amilie% care% mpreun cu o
parte din primii facilitatori pretii de ei au nfiinat Asociaia Rom"n de 7erapii
#istemice+ AR7e#% n K;;:. $ai multe informatii despre activitatile AR7e# si
facilitatori de constelatii sistemice se pot asi pe site+ul PPP.constelatiifamiliale.ro .
AR7e# i+a propus rsp"ndirea metodei constelaiilor sistemice% n beneficiul
persoanelor i oranizaiilor interesate% prin transmiterea unei informaii corecte i de
calitate privind aceast metod. 2nul dintre primele evenimente ale AR7e# a fost
oranizarea unui Por?s'op al lui (ert )elliner n Rom"nia% n februarie K;8;.
,n momentul actual e!ist mai multe rupuri de constelaii sistemice% facilitate de
facilitatori strini% unii dintre ei formai c'iar cu ntemeietorul metodei+ >utta ten
)er?el% unul din principalii asisteni ai lui (ert )elliner pentru o perioada de 8; ani%
i primul editor al /nternational Constellations >ournal% (arbara $oran% actualul
editor al /nternatinal Constellations >ournal47'e YnoPin 6ield5% Claus Yots?a i
alii. ,n acelai timp% n urma unei formri ndelunate i consistente% primii
facilitatori din Rom"nia au nceput s practice i s susin Por?s'opuri de constelaii
familiale% n (ucureti dar i n ar. 2n al doilea rup de facilitatori de constelatii a
inceput formarea cu >utta ten )er?el.
De asemenea% n cur"nd vor aprea inca doua lucrari ale lui (ert )elliner traduse n
limba rom"n4Adevarurile proprii iubirii+ Cove s oPn trut' si A*utor pentru suflet in
viata de zi cu zi+ )elp for t'e soul in dailB life% de*a publicata pe site
PPP.constelatiifamiliale.ro sub forma de scrisori cu aparitie lunara5% astfel nc"t
perspectivele de dezvoltare ale domeniului se consolideaz.
Bi&liogra$ie
(orszormenBi+OaB% /. S#par? 3.$.489:G5 #nvisible 1o2alties. )arperSRoP% OeP Ior?
6ran?e% 2.4K;;K5 +he river never loo3s bac3. 4istorical and practical foundations of
5ert 4ellinger6s $amil2 )onstellations. Carl+Auer+ #Bsteme. )eidelber
6rieda 6ord'am4899<5 #ntroducere in psihologia lui ).".7ung% Ed./R/% (ucureti
)elliner% (.4K;;<5 8ising in love. 9 philosoph2 of being. )elliner &ublications%
(isc'ofsPiesen% 3ermanB
)elliner% (.4K;;:5 :ith "od in ;ind. <ur thin3ing about "od/ :here it comes from
and =here it leads. )elliner &ublications% (isc'ofsPiesen% 3ermanB
)elliner% (.4K;;F5 .o =aves =ithout the ocean. E>periences and +houghts. Carl+Auer+
#Bsteme+Verla% )eildelber% 3ermanB
)elliner% (. 4K;;8 51ove6s o=n truth. 5onding and 5alancing in )lose relationship.\eit%
7uc?erS% 7'eisen% /nc. &'oeni!% Arizona
)elliner% (.% Xeber% 3.% (eaumont% ). 4899<5 1ove6s hidden s2mmetr2. :hat ma3es
love =or3 in relationship. \eit% 7uc?erS% Co. &'oeni!% Arizona
$erleau &ontB% $.489995% $enomenologia percep%iei% Ed. A/@O% @radea
$ircic% O.4K;;95% "(ndire fenomenologic& 'i inten%ionalitate. Ed. Etnoloic. (ucureti
$oreno% >.C.489<:5 7'e essential $oreno. Xritins on &sBc'odrama% 3roup $et'od% and
#pontaneitB. >. 6o!4ed.5 #priner. OeP Ior?
Ruppert% 6.4K;;E5 +rauma, 5onding?$amil2 )onstellations. @nderstanding and healing
in,uries of the soul. 3reen (aloon &ublis'in% 6rome % #omerset% 2Y
#atir% V. S(aldPin% $. 489<G5. 0tep b2 step. 9 guide to creating change in families.
#cience and (e'aviour (oo?s. &alo Alto
#ta'l% 7.4899K5 8eframing. /n $os?au% 3. S $uller% 3.6.4eds.5 Airginia 0atir.
>unfermann &aderborn