Tehnologia amenajarii depozitului

Depozitul de marfuri, element de baza a comertului cu ridicata este o unitate

comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica, care are rolul principal de
acumulare, pastrare si livrare a marfurilor.
5.1 Functiile depozitelor
- concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si
industriale producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor
individuali si intermediari; se datoreaza diferentelor spatio - temporale dintre productie si
consum ct si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de
stat;
- conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea, mbunatatirea
calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum, utilizare pentru o mai lunga
perioada de timp;
- constituirea asortimentului comercial n conformitate cu cerintele pietei. Depozite
adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza n prezent stocarea
ct mai diversificata a marfurilor. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o
productie tot mai specializata la sortimentul comercial - solicitat de consumatori, se
realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul
depozitelor;
- asigurarea controlului calitativ al marfurilor. Depozitele moderne sunt dotate cu
laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminndu-se din circuitul
comercial marfurile necorespunzatoare.
- realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor n vederea vnzarii:
dozare, marcare, etichetare, amalare.
5.! Tipologia depozitelor
1. "n functie de rolul ndeplinit:
- depozite de pastrare #depozite de stocare$, corespund viziunii traditionale asupra
depozitelor. ceste unitati realizeaza stocuri de marfuri n vederea echilibrarii cererii cu
oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. !astrarea poate fi pentru o perioada
mai scurta "legume, fructe# sau mai ndelungata de timp "cartofi#;
- depozite #centre$ de distriutie, corespund viziunii moderne asupra depozitelor. $n
aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara n esenta, centrul de distributie fiind
un intermediar n derularea circulatiei bunurilor.
!. %upa caracterul activitatii principale pe care o ndeplinesc:
- depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi
furnizori n vederea formarii unor partizi mari "depozitele de legume si fructe, cereale sau
chiar produse industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare#;
- depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii
prime "sare, petrol, ngrasaminte chimice, etc.# si le transforma n partizi mici pentru a le
livra beneficiarilor;
- depozite de tranzit, amplasate de regula n gari si porturi, servind pentru pastrarea
temporara si uneori pen %&%h'(i tru pregatirea marfurilor n vederea transportarii
ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari;
&. %upa gradul de specializare:
- depozite strict specializate n care se pastreaza un singur fel de marfa "sare,
cartofi, combustibili lichizi#;
- depozite specializate avnd ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri "confectii,
ncaltaminte, cosmetice etc#;
depozite cominate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea
de consum a populatiei "te)tile-ncaltaminte, galanterie-cosmetice#;
depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor nealimentare;
depozite mi'te n care se pastreaza att marfuri alimentare ct si nealimentare.
(. %upa forma de proprietate
- depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra
bunurilor pastrate n depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice;
- depozite de stat care se gasesc n proprietate publica si concentreaza cantitati mari
produse care fac parte din rezeva de stat;
Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul
constructiv, gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a
depozitelor etc.
*onceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva e)tinsa, lundu-se n
considerare spatiile de depozitare moile, respectiv stocarea n tranzit. +ijloacele de
transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii.
,mportanta acestor -depozite mobile- a crescut considerabil odata cu e)tinderea
comertului la distante mari si a celui international.


5.& (rocesul tehnologic din cadrul unui depozit
Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic n cadrul unui
depozit prezinta urmatoarele trasaturi:
- este un proces de productie care a fost transferat n sfera comertului;
- se caracterizeaza printr-un grad nalt de concentrare care asigura posibilitati
pentru rationalizarea operatiilor "mecanizare si eventual automatizarea activitatilor#;
- presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza
apropierea de unele procese industriale "ambalare, sortare, instalatii de frig#.
)ctivitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni :
- descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat n cazurile n care
furnizorii livreaza marfurile paletizate; daca marfurile nu snt livrate n sistem paletizat
ele vor fi asezate pe paleta n timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport;
- transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare n compartimentul de
receptie, unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor ;
- transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie n cel de depozitare;
- depozitarea n locurile destinate este determinata n functie de o serie de factori :
marimea si tipul de constructie al cladirii, sensul flu)urilor de circulatie, proprietatile
fizico-chimice ale marfurilor depozitate "ce necesita n final respectarea anumitor conditii
de pastrare, frecventa comenzilor, viteza de circulatie etc.#;
- formarea comenzilor n baza notelor transmise de beneficiarii depozitului, operatiune ce
se realizeaza prin colectarea sortimentelor n cantitatile solicitate de la locurile de
depozitare-pas-trare ;
- transportul comenzilor e)ecutate n compartimentul e)peditie ;
- centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine ;
- transportul partizilor de marfuri la rampa de e)peditie ;
- ncarcarea partizilor de marfuri n mijloacele de transport auto.
$n vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si
primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a
comenzilor si realizarea partizilor de marfuri nct sa se elimine drumurile nerationale,
manipularile inutile, formalitatile greoaie etc.
(rin urmare tehnologia n depozite se sumparte n principal pe
urmatoarele grupe de operatiuni :
- primirea, receptionarea si sortarea marfurilor *
- manipularea interioara a produselor *
- depozitarea si pastrarea lor *
- formarea loturilor de marfuri comandate de eneficiari*
- e'ecutarea livrarilor #e'pedierea marfurilor la eneficiari$.
ctivitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri
pentru livrare unitatilor cu amanuntul.
!roiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele
elemente:
- tipul si dimensiunile depozitului "suprafata, naltime, volum#;
- tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului "depozitare,
ambalare, uscare, coacere, frig etc#;
- corespondenta dintre flu)urile de marfuri, ambalaje, informatii, mijloace de transport;
- ordonarea functionala a depozitului.
5.+ )mplasarea depozitelor
mplasarea unui depozit urmareste n primul rnd organizarea rationala a circulatiei
marfurilor care sa conduca la circuite ct mai scurte ale distributiei lor.
.actorii care influenteaza amplasarea depozitelor:
- repartizarea teritoriala a productiei care determina flu)urile de marfuri, intensitatea
si directia acestora, distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor.
- repartizarea teritoriala a consumului. /pre deosebire de productie, care are un anumit
grad de concentrare teritoriala, consumul este dispersat n spatiu si variabil cantitativ si
structural
- nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor - infrastructura, mijloace de
transport "tipul, nivelul tehnic, starea de functionare#; e)istenta si posibilitatea de acces
din mai multe directii, cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite;
- organizarea activitatii comerciale, caracterizata prin nivelul de dezvoltare si
de modernizare a bazei materiale, structurile organizatorice ale verigilor comerciale si
sistemul de relatii pe care comertul le ntretine cu ceilalti participanti la procesul
de distributie a marfurilor.
- asigurarea utilitatilor cu cheltuieli ct mai reduse, daca este posibil n cooperare cu
alti beneficiari "canalizare, apa, gaze, electricitate, telefonie etc.#; utilizarea judicioasa a
terenului n vederea reducerii costului constructiei; distantarea de punctele ce prezinta
primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii ; posibilitati de
e)tindere a depozitului ntr-o etapa viitoare; posibilitati de realizare a unei platforme
pentru parcarea autocamioanelor.
ctiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui
canal de distributie sau altul si, n cadrul acestuia, gasirea amplasamentului optim al
viitorului depozit, tinnd seama de urmatoarele cerinte:
- stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor;
- respectarea principiului teritorial, prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare;
-localizarea depozitului n zona special amenajata n perimetrul fiecarui oras "schitele de
sistematizare teritoriala prevad o zona distincta, destinata amplasamentelor de depozite, de
obicei n vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor# pentru a e)ista
posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata;
0a amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba n vedere ca
aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima.
Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica
"detergenti, sapunuri, cosmetice, hrtie igienica, pungi polietilena etc#, care se vnd prin
magazine alimentare sau bacanii, se amplaseaza n orase resedinta de judet si au raza de
activitate judeteana. De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare
dimensionate n functie de necesitati si n alte localitati - mari centre de consum - cu
conditia sa se justifice din punct de vedere economic. ceste depozite ndeplinesc de
regula rolul de camari ale oraselor respective.
%epozitele pentru marfuri te'tile - ncaltaminte se amplaseaza n orasele n care
si au sediul ntreprinderile producatoare de te)tile-ncaltaminte cu o raza de activitate
cuprinznd 1-( judete.
%epozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza n orasele n care si au
sediul firmele producatoare, raza de activitate cuprinznd 1 - ( judete.
$n orasele resedinta de judet n care nu e)ista astfel de ntreprinderi, precum si n mari
centre industriale, se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate
judicios pentru anumite grupe de marfuri "masini aragaz, frigidere, masini de spalat etc#.
!entru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de
activitate pe ntreaga tara "bijuterii - gablonturi-ceasuri, aparate si articole foto-
muzica, articole de sport, piese auto-moto etc#.
$n vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri
se vor avea n vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele. !entru
marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta ma)ima de aprovizionare sa nu
depaseasca (2 3m, iar pentru celelalte grupe de marfuri - &22 3m.
5.5 %imensionarea depozitelor
Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata, volumul si respectiv
naltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri.
!entru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au n vedere
urmatoarele aspecte:
- raza de activitate a depozitului;
- volumul previzionat al desfacerilor prin depozit;
stocurile de marfuri medii si ma)ime, prestabilite a fi depozitate n perioada urmatoare de
timp;
- viteza de circulatie a marfurilor;
- naltimea pna la care se depoziteaza marfurile "de cel putin 4 m#;
sistemul de pastrare a marfurilor n depozit "stive, stelaje, vrac#;
nivelul de nzestrare tehnica preconizat;
particularitatile constructive ale depozitului.
,uprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru
depozitarea marfurilor inclusiv cele pentrumanipularea lor.
-olumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre
unitatile de marfuri paletizate.

/uprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema:
.. ,uprafata principala de functionare
- suprafata de receptie "descarcare, formarea unitatilor de ncarcare, receptie cantitativa
si calitativa, transport si depozitare#;
- suprafata de depozitare "depozitare, pastrare, climatizare, transport si ambalare n
scopul ncarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare#;
- suprafata de livrare "sortare pentru livrare, pregatire pentru vnzare, transport,
formarea de loturi pentru e)pedierea lor la beneficiari#;
... ,uprafata secundara de functionare:
- irouri*
- spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei*
- laoratoare pentru controlul calitatii marfurilor*
- spatii sociale, sanitare*
- spatii prestari servicii diverse*
- pucte de vnzare cu amanuntul.
%eterminarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete
conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor.
/p 0 ,
ma'
1 2
5p - numarul de palete;
/
ma)
- stocul ma)im de marfuri pastrate n depozit;
6 - ncarcarea orientativa pe o paleta.
5umarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de
e)primare a capacitatii depozitelor.

3apacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare,
depozitare si livrarea a marfurilor. ceste capacitati se masoara prin cantitatea ma)ima de
marfuri ce pot fi preluate, depozitate sau livrate ntr-o unitate de timp bine determinata
"ora, zi, an#, cu resursele proprii de munca. cestea se e)prima n diferite unitati de
masura: numar, m
7
, 3g sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa.

)precierea gradului real de utilizare a suprafetelor si
spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti:
- coeficientul de utilizare a suprafetei;
- coeficientul de utilizare a naltimii;
- coeficientul de utilizare a volumului;
- spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare;
suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.
a. 3alculul coeficientului de utilizare a suprafetei
4s 0 ,d 1 ,c
/s - suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate
/c - suprafata de circulatie ntre stivele de palete, rafturi etc.
,chema pentru calculul utilizarii suprafetei depozitului
. 3alculul coeficientului de utilizare a naltimii depozitului
4i 0 .s 1 .t
,s - naltimea de stivuire "dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al
unitatii paletizate#
,t - naltimea totala "dimensiunea ntre
pardoseala si muchia inferioara a formei de
acoperis; n cazul constructiilor cu mai multe
nivele, pna la naltimea partii inferioare a celei
mai coborte grinzi#.
c. 3alculul coeficientului de utilizare a
volumului "8v# se defineste ca produsul
coeficientului de utilizare a suprafetelor cu
coeficientul de utilizare a naltimii
4v 0 4s ' 4i
,chema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare
d.-olumul necesar pentru 1 m
&
volum de depozitare rezulta din mpartirea unui metru
cub la coeficientul de utilizare al volumului
e. ,uprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare
,mc 0 1mc 14v ' .t
f. 4tilizarea volumului de depozitare
4vd 0 -l 1 -5
9l - volumul net al produsului depozitat pe paleta;
92 - volumul necasar n mod concret pentru depozitarea produsului;
,chema pentru calculul utilizarii volumului de aza de depozitare
5.6 %otarea depozitului cu moilier si utilaje comerciale
:)ploatarea rationala a volumului util al depozitelor, reducerea timpului necesar
formarii comenzilor, usurarea muncii lucratorilor, presupune dotarea cu mobilier adecvat
sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea
marfurilor, iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea
si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din
depozite.
Tipologia moilierului si utilajelor comerciale
&. %upa natura lor:
- mijloace de depozitare: containere, rafturi de orice fel, tancuri si palete;
- mijloace tehnice - instalatii de transport, de ambalare, de sortare etc.
!. %upa functiile pe care le ndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese
tehnologice:
- mijloace pentru depozitare: palete; recipienti; tancuri; silozuri;
- mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare, portionare;
- mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare; masini de
calibrare;
- mijloace pentru transport: aparate de ridicat, umplerea rafturilor; palete;
mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare, ambalare.
&. %upa locul lor n flu'ul tehnologic al depozitului:
- dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce ndeplinesc o anumita functie
a depozitului;
- dotari tehnice de completare, acele mijloace ale muncii care
sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice
principale: mijloace de control, dispozitive care asigura depozitarea
"rame de sustinere, ghidare etc#; mijloace care ajuta la transportul
intern.
+. %upa moilitate de care dispun:
- mijloace stationare "fi)e#;
- mijloace moile*

5. %upa modul n care sunt actionate:
- mijloace manuale*
- mijloace actionate de motoare cu ardere interna;
- mijloace care utilizeaza energia furnizata de aterii electrica
5.6.1 7ijloace de depozitare
1. 8afturi tip dulap
b ; (<2 - '<2 mm
!. 8afturi cu sertare
&. .nstalatie de depozitare tip magazin
5.6.!7ijloace de transport
+ijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt
transportate dintr-un loc n altul.
1. %upa modul de lucru:
- cu activitate discontinua;
- cu activitate continua;
!. %upa directia de lucru:
- orizontale;
- verticale;
- mi)te;
a. 7ijloace de transport cu activitate discontinua
)parate directionate manual:
- lise;
- carucioare;
- trotinete "n 7 colturi si ( colturi#;
- masini platforma;
- echipamente de ridicare pe naltimi mici "transpalete manuala#.
9chipamente propulsate cu motor
- electrocare pentru carat, cu platforma;
- electrotranspalete pentru ridicare pe naltimi mici, n parte mecanizate;
- electrostivuitoare "pentru ridicare#;
- macarale.
b. 7ijloace de transport cu activitate continua, denumite transportoare;
b.& Din punct de vedere functional
- fi'e "ncorporate n constructia depozitului#;
- moile "pot fi mutate dintr-un loc de munca n altul, desi n timpul functionarii sunt
fi)e#.
b.1 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive:
- transportoare cu anda, formate dintr-o banda ntinsa ntre doi tamburi cilindrici;
banda poate fi neteda, zimtata sau prevazuta cu racleti;
- transportor cu anda neteda, e)ecutat fi) ori mobil; banda se confectioneaza din
sipci, de lemn sau metal, montate pe lant;
- transportorul telescopic cu anda, avnd elementul activ "banda# din cauciuc sau din
placi, cu ori fara traverse sau racleti;
- transportor cu placa turnanta, folosit n situatiile n care de la un transportor de baza
"de e)emplu din zona de receptie# marfurile trebuie dirijate spre gestiuni, ceea ce impune
schimbarea directiei lor de deplasare; placa turnanta poate fi cu banda plana, cu role, cu
discuri sau cu bile;
- transportorul cu role ori cu discuri, cu sau fara actionare mecanica; cele mai utilizate
transportoare cu role sunt cele gravitationale "o varianta mbunatatita a planului nclinat#;
- macazul, un sector al transportorului, fi)at la un capat ntr-o articulatie verticala si sprijinit
pe celalalt capat pe o placa, pe care se pot deplasa marfurile ntr-o parte sau alta; cu
ajutorul a doua role de sprijin; macazul este destinat distribuirii sarcinilor "colete, lazi,
navete#, de pe un transportor cu role pe altul;
- transportorul cu discuri, destinat n principal transportului bunurilor de uz ndelungat
"frigidere, masini de spalat rufe, televizoare etc#; din punct de vedere constructiv, n locul
rolelor cilindrice se ntrebuinteaza doua discuri, avantajul acestora constnd n greutatea
lor proprie mica, n usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu, precum si n
alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii "sectoare care ofera posibilitatea schimbarii, n
plan orizontal, a directiei de deplasare a marfurilor#, la care se introduc mai multe discuri
n partea e)terioara, dect n partea interioara;
- transportorul cu leagan, folosit pentru transporturile de marfuri ntre etaje, fara
a necesita o transbordare a marfurilor n punctele de legatura orizontale cu cele verticale;
- transportorul suspendat, numit si monorai, construit dintr-un lant pe care sunt fi)ate,
la distante egale, crlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri "de e)emplu pentru
confectii, umerase#; lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor
electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi ngropat n pardoseala,
cnd tracteaza carucioare.
5.6.& )legerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale
1. 3riterii tehnico - functionale:
- capacitate "tone=h#;
- puterea motoarelor de actionare "3>=h#;
- naltimea de ridicare "m#;
- distanta de transport "m#;
- viteza de deplasare pe verticala sau orizontala "m=s#;
- tipodimensiunile utilajelor;
- posibilitatea folosirii la ct mai multe genuri de operatii
!. 3riterii economice:
- productivitatea muncii;
-pretul de cumparare a utilajelor:
- costurile e)ploatarii acestora.
&.)lte criterii de alegere:
- tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii;
- mijloacele de transport n care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit;
- tipul operatiunilor de vehiculare;
- locul unde au loc aceste operatiuni;
- posibilitatile de procurare, ntretinere si reparare a utilajelor;
- sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne
de depozitare.
3alculul necesarului de lize, carucioare manuale, electrostivuitoare,
electrocare, etc se face raportnd cantitatea de marfuri "tone# ce trebuie vehiculata ntr-o
zi, pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului ntr-un schimb de
lucru.
!entru calculul randamentului se iau n considerare o multitudine de factori:
numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj ntr-un schimb de lucru,
timpul de ridicare a unitatii de ncarcatura "ore#, timpul de transport al unitatilor de
ncarcatura de la locul de ncarcare la locul final de descarcare, timpul de descarcare a
unitatii de ncarcatura si, respectiv, de asezare la locul final de depozitare, timpul de
deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de ncarcare,
timpul de lucru dintr-un schimb "% ore#, capacitatea utilajului, coeficientul de folosire a
capacitatii utilajului ntr-un schimb de lucru si n functie de natura marfurilor, etc.
5.: )menajarea interioara a depozitului
?rganizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii:
- dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flu) rational
al marfurilor si al lucratorilor n cadrul depozitului ;
- utilizarea intensiva a spatiilor si naltimii de depozitare si asigurarea unor
conditii rationale de pastrare a marfurilor ;
- amplasarea rationala a marfurilor n depozit si identificarea rapida a locurilor de
depozitare;
- desfasurarea antregii activitati cu o eficienta ma)ima.
?peratiunile principale dintr-un depozit sunt receptia, controlul, stocajul
marfurilor, pregatirea comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.
ceste activitati se desfasoara n flu)uri continue. ?rganizarea depozitului trebuie facuta
astfel nct circuitele sa nu se suprapuna.
,n functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, e)peditie -
e)ista trei variante de flu' al marfurilor ntr-un depozit:
- circulatia marfurilor n linie dreapta, cnd zonele de receptie si e)peditie sunt paralele,
fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;
- circulatia marfurilor n arc de cerc de ;5<, cnd zonele de receptie si e)peditie sunt
amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului;
- circulatia marfurilor n arc de cerc de 1=5<, cnd zonele de receptie sunt amplasate pe
aceeasi latura a depozitului.
>a amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente:
- sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si naltime; numarul nivelurilor pe care
se desfasoara suprafata depozitului; dotarea cu rampe de descarcare-ncarcare;
- conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de
temperatura si umiditate; necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de
operatii de ntretinere a produselor n timpul depozitarii; asigurarea respectarii ordinii
-primul produs intrat - primul iesit-;
- modul de amalare: natura, forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a
ambalajelor de transport;
- tipul de palete folosite: simple, cu montanti, lada, speciale.
)menajarea interioara a unui depozit are urmatoarele oiective:
- mecanizarea si automatizarea operatiilor;
- stabilirea modurilor de depozitare;
- respectarea unor cerinte referitoare la formarea ncarcaturii pe paleta;
- optimizarea transportului intern;
- informatizarea n gestionarea activitatii.
7ecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul
depozitului, determina cresterea considerabila a eficientei muncii n unitate. /e impune o
modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate n
cadrul depozitului. De e)emplu, paletele de transport vor fi folosite n toate etapele flu)ului
tehnologic: preluare - manipulare - stocare -livrare. Daca vnzatorul e)pediaza marfurile n
sistem nepaletizat "sau necontainerizat# ori paletele-containere se afla n mijloace de
transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare, timpul
necesar preluarii marfii si formarii unitatii de ncarcatura pe paleta se mareste si este
necesara folosirea mai multor persoane; se reduce productivitatea muncii, cresc costurile.
/e creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport, pentru stationarea acestora
peste limitele normate.
7odalitatile de depozitare sunt foarte largi, cu particularitati de la un produs la
altul. Dintre diversele posibilitati mentionam:
- depozitarea pe rafturi "fara palete, dar n mici containere#, folosite la unele produse
metalo-chimice, alimentare, medicamente, lenjerie etc;
- depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de ncarcatura aflate pe paleta, ntlnita la
pastrarea unor produse livrate n saci. naltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului
"sacului# la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor ncarcate; de natura si
caracteristicile produsului;
- depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada, care
nlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui
asemenea pastrari;
- depozitarea pe palete simple, n rastele metalice, ofera avantajele evidentiate la procedeul
precedent; se practica n cazul depozitarii unei cantitati mari, ntr-o structura foarte
diversificata s.a.;
- depozitarea pe palete simple n stelaje, specifica marfurilor de sortiment variat, cu numar
mare de sortotipodimensiuni. n acest mod se depoziteaza si alte marfuri, precum:
marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta; marfurile care nu permit
utilizarea paletei "de orice tip#, din diferite considerente "gabarit, grad redus de rezistenta,
fragilitate etc#.
!e baza e)perientei acumulate de ntreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele
recomandari :
- marfurile cu un numar mare de sortimente si n cantitati mici se depoziteaza n rafturi
"rechizite scolare si de birou, articole de galanterie, de parfumerie, condimente s.a.# ;
- marfurile cu un numar mare de sortimente si n cantitati mari se depoziteaza fie n palete
plane sau palete lada pe rastele "paste fainoase, vopsele, articole electrice, articole de
menaj etc.# ;
- marfurile n sortiment restrns si cantitati mari se depoziteaza pe palete n stive sau n
rastele bloc "faina, zahar, orez, bauturi la sticla, conserve etc.#;
>a formarea ncarcaturii pe paleta se tine seama de:
- nscrierea n perimetrul paletei; depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati n
manipularea paletei, n fluidizarea operatiilor;
- asigurarea stabilitatii coletelor, pachetelor, lazilor, navetelor, sacilor care compun "separat#
unitatea la ncarcatura. mbalajul de transport se asaza, pe ct posibil, cu latura "suprafata#
cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. De asemenea, se realizeaza asa-numita
-tesere-legare- a ambalajului de transport, ambalajului colectiv, amplasat pe paleta ntr-o
anumita ordine, relatie desustinere reciproca, .iecare unitate de ambalaj este sustinuta de
cel putin alte doua asemenea unitati aflate n stratul inferior. $n cazurile n care o asemenea
asezare-tesere nu este posibila se apeleaza n mod obligatoriu la unul din sistemele de fi)are
recomandate "chingi, benzi adezive, metalice sau din fibre plastice, folie contractabila#.
Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii, n conditiile
e)istentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de
circulatie degajante, propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. .lu)ul transportarii
produselor intrate sa evite suprapunerile cu flu)ul transportarii marfurilor destinate livrarilor,
e)peditiei. De asemenea, optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare ntre
genul, particularitatile produsului "produselor# si caracteristicile tehnico-functionale ale
mijlocului de transport intern.
Folosirea informaticii n gestionarea activitatii depozitului este o premisa a
nlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor, a desfasurarii corecte, si a unei bune
coordonari a operatiilor.
.mplantarea detaliata a grupelor de marfuri n halele de depozitare trebuie
sa aiba n vedere urmatoarele criterii:
- caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de
complementaritate a diferitelor articole;
- cerinte tehnice: particularitati de manipulare, de stivuire a ambalajelor colective; de
dotare cu anumite utilaje specifice.

-arianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare :
?@/) ., situata n imediata vecinatate a cailor principale de acces, este
destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare, n cantitati mari;
?@/) a ll-a, localizata de o parte si de alta a primei zone sau n adncime fata de aceasta,
este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si n cantitati medii;
?@/) a lll-a, amplasata n partile periferice ale depozitului, cele mai ndeparate de caile
principale de acces, este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din
e)trasezon.
!entru marfurile din e)trasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate
amenaja n partea superioara a sectiilor de receptie si e)peditie, ca urmare a posibilitatilor
de valorificare a diferentei de naltime ce se creeaza ntre cele doua sectii pe de o parte, si
hala de pastrare, pe de alta parte.
-arianta de sectorizare a naltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-
se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor:
?ona ., situata pe primul nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate
mare sau cu o viteza de circulatie accelerata;
?ona a ll-a, situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si
greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta;
?ona a lll-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul destinat
stocurilor de rezerva.
+arfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra
n celulele de stelaj aflate n vecinatatea zonei de e)peditie si de preferinta la nivelurile
inferioare. !ractica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente, cu o
frecventamare in volumul fizic de marfuri vehiculate "circa %2@#, reprezinta apro)imativ
12@ din numarul total al sortimentelor depozitate.

5.:.1 7etode de aranjare si localizare a stocurilor n depozit

? metoda clasica consta n a afecta un stelaj sau un amplasament precis
unui produs determinat. ceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta, dar
determina crearea de spatii libere, neocupate rational.

@ alta metoda clasica este aceea n care se utilizeaza orice loc liber e)istent n
momentul n care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. ceasta metoda utilizaza la
ma)imum orice loc disponibil n incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de
reperareprecisa a produselor.
!entru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de
depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin
intersectare vor delimita benzi; ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule,
respectiv minuscule. /e va folosi urmatorul sistem de coordonate:
o litera majuscula indicnd "preciznd# abscisa stivei;
o litera minuscula preciznd "dnd# ordonata aceleiasi stive;
o cifra indicnd nivelul la care se gaseste produsul pe paleta.
A j * D : . B C , D Ej 0 j
a
b
c
d
e
f
F
h
i
D
3
,
G
$n cazul produselor depozitate pe stelaje, n palete, lazi sau cutii, localizarea va fi
realizata printr-un numar de trei cifre indicnd:
numarul aleii;
numarul stivei;
nivelul la care se gaseste celula.
7etoda Aprimul intrat, primul iesitA.
!rodusele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din
depozit, n ordinea intrarii lor. /e vor dispunepaletele n siruri paralele pe sol iar produsele
vor fi prelevate ntr-o anumita ordine, aceea a intrarii lor
!entru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna
de intrare sau un numar corespunzator saptamnii n care au intrat n stoc pentru ca
acestea sa poata fi eliberate cu usurinta n functie de vechimea lor.
7etoda de localizare pe aza frecventei de rotatie.
,mportanta manipularilor ntr-un depozit este caracterizata de relatia
tone B distante parcurse
ceasta implica a determina n prealabil frecventa de rotatie a produselor
depozitate:
produsele corespund la 12@ din referinte si %2@ din iesiri;
produsele A corespund la 7<@ din referinte si &< din iesiri;
produsele * corespund la (<@ din referinte si <@ din iesiri. !rodusele din categoria
vor fi apropiate de caile de acces n depozit. cest sistem cere o buna cunoastere a
localizarii produselor, reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor.
5.:.!Tehnologia altor operatiuni desfasurate n cadrul depozitelor
$ntr-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale
propriu - zise: sortarea, portionarea, conditionarea, ambalare, etichetare, ct si prestarea
de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul.
:chipamente tehnologice pentru procese adiacente n depozitele comerciale:
- masini pentru cntarire, taiat, sortat, preambalat;
- masini de umpletere automate;
- masini pentru ambalare, etichetare;
- masini pentru legare, sigilare;
- masini pentru montare, demontare;
- masini pentru diverse testari.